UN BRAȚ DE CARNE SAU DREAPTA LUI DUMNEZEU, PE CE TE SPRIJINEȘTI?

2Ch 32:7 „Întăriți-vă și îmbărbătați-vă. Nu vă temeți și nu vă spăimîntați înaintea împăratul

Asiriei și înaintea întregei mulțimi care este cu el; căci cu noi sînt mai mulți decît cu el.
2Ch 32:8 Cu el este un braț de carne, dar cu noi este Domnul, Dumnezeul nostru, care ne va ajuta și
va lupta pentru noi.” Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia, împăratul lui Iuda.

2Ch 29:1 Ezechia a ajuns împărat la vîrsta de douăzeci și cinci de ani, și a domnit douăzeci și
nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abia, fata lui Zaharia.

2Ch 26:5 A căutat pe Dumnezeu în timpul vieții lui Zaharia, care pricepea vedeniile lui
Dumnezeu. Și în timpul cînd a căutat pe Domnul, Dumnezeu l-a făcut să propășească.

2Ch 29:2 El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David.
2Ch 29:3 În anul întîi al domniei lui, în luna întîi, a deschis ușile Casei Domnului, și le-a
dres.
2Ch 29:4 A adus pe preoți și pe Leviți, pe cari i-a strîns în locul deschis dinspre răsărit,
2Ch 29:5 și le-a zis: „Ascultați-mă, Leviților! Acum sfințiți-vă, sfințiți Casa Domnului,
Dumnezeului părinților voștri, și scoateți afară din sfîntul locaș ce este necurat.
2Ch 29:6 Căci părinții noștri au păcătuit, au făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului nostru.
L-au părăsit, și-au abătut privirile dela cortul Domnului, și i-au întors spatele.

2Ch 29:9 Și din pricina aceasta au căzut părinții noștri uciși de sabie, și fiii noștri, fiicele
noastre și nevestele noastre sînt în robie.
2Ch 29:10 Am de gînd dar să fac legămînt cu Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentruca mînia
Lui aprinsă să se abată de la noi.
2Ch 29:11 Acum, fiilor, nu mai stați nepăsători; căci voi ați fost aleși de Domnul ca să stați în
slujbă înaintea Lui, să fiți slujitorii Lui, și să-i aduceți tămîie.
2Ch 29:12 Și Leviții s'au sculat:

2Ch 29:27 Ezechia a poruncit să aducă arderea de tot pe altar; și, în clipa cînd a început
arderea de tot, a început și cîntarea Domnului, în sunetul trîmbițelor și instrumentelor lui
David, împăratul lui Israel.
2Ch 29:28 Toată adunarea s'a închinat, au cîntat cîntarea, și au sunat din trîmbițe, pînă s'a
isprăvit arderea de tot.
2Ch 29:29 Și cînd au isprăvit de adus ardere de tot, împăratul și toți ceice erau cu el au
îngenunchiat și s'au închinat.
2Ch 29:30 Apoi împăratul Ezechia și căpeteniile au zis Leviților să laude pe Domnul cu cuvintele lui
David și ale proorocului Asaf. L-au lăudat cu bucurie, și s'au plecat și s'au închinat.

2Ch 30:1 Ezechia a trimes soli în tot Israelul și Iuda, și a scris scrisori și lui Efraim și lui
Manase, ca să vină la Casa Domnului la Ierusalim să prăznuiască Paștele în cinstea Domnului,
Dumnezeul lui Israel.
2Ch 30:2 Împăratul, căpeteniile lui, și toată adunarea ținuseră sfat la Ierusalim, ca Paștele să
fie prăznuite în luna a doua;
2Ch 30:3 căci nu puteau fi prăznuite la vremea lor, pentrucă preoții nu se sfințiseră în număr destul
de mare și poporul nu se adunase la Ierusalim.

2Ch 30:25 Și s'a bucurat toată adunarea lui Iuda, și preoții și Leviții, și tot poporul venit din
Israel, și străinii veniți din țara lui Israel sau așezați în Iuda.
2Ch 30:26 A fost mare veselie la Ierusalim. De pe vremea lui Solomon, fiul lui David,
împăratul lui Israel, nu mai fusese la Ierusalim așa ceva.
2Ch 30:27 Preoții și Leviții s'au sculat și au binecuvîntat poporul. Glasul lor a fost auzit, și rugăciunea
lor a ajuns pînă la ceruri, pînă la locuința sfîntă a Domnului.

2Ch 31:1 Cînd s'au isprăvit toate acestea, toți cei din Israel cari erau de față au plecat în cetățile lui
Iuda, și au sfărîmat stîlpii idolești, au tăiat Astarteele, și au surpat de tot înălțimile și altarele din tot
Iuda și Beniamin și din Efraim și Manase. Apoi toți copiii lui Israel s'au întors în cetățile lor, fiecare la
moșia lui.

2Ch 31:20 Iată ce a făcut Ezechia în tot Iuda. El a făcut ce este bine, ce este drept, ce este
adevărat, înaintea Domnului, Dumnezeului său.
2Ch 31:21 A lucrat cu toată inima, și a izbutit în tot ce a făcut pentru Casa lui Dumnezeu, pentru lege
și pentru porunci, ca să caute pe Dumnezeul său.

2Ch 32:1 După aceste lucruri și după aceste fapte de credincioșie, a venit Sanherib, împăratul Asiriei,
care a pătruns în Iuda, și a împresurat cetățile întărite, cu gînd să pună mîna pe ele.

CE STIA EZECHIA DIN SCRIPTURI,

Isa 43:1 „Acum, așa vorbește Domnul, care te-a făcut, Iacove, și Cel ce te-a întocmit,
Israele!” Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume: ești al Meu.”
Isa 43:2 Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; și rîurile nu te vor îneca; dacă vei merge
prin foc, nu te va arde, și flacăra nu te va aprinde.
Isa 43:3 Căci Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, Sfîntul lui Israel, Mîntuitorul tău! Eu dau
Egiptul ca preț pentru răscumpărarea ta, Etiopia și Saba în locul tău.
Isa 43:4 De aceea, pentrucă ai preț în ochii Mei, pentrucă ești prețuit și te iubesc, dau oameni
pentru tine, și popoare pentru viața ta.
Isa 43:5 Nu te teme de nimic, căci Eu sînt cu tine, Eu voi aduce înapoi neamul tău dela răsărit, și te
voi strînge dela apus.

PE CE SE BAZA SANHERIB?

2Ch 32:9 După aceea, Sanherib, împăratul Asiriei, a trimes pe slujitorii săi la Ierusalim, pe
cînd era înaintea Lachisului cu toate puterile lui; i-a trimes la Ezechia, împăratul lui Iuda, și la
toți cei din Iuda cari erau la Ierusalim, să le spună:
2Ch 32:10 „Așa vorbește Sanherib, împăratul Asiriei: „Pe ce se bizue încrederea voastră, de
stați împresurați la Ierusalim?
2Ch 32:11 Oare nu vă amăgește Ezechia, ca să vă dea morții prin foamete și prin sete, cînd
zice: „Domnul, Dumnezeul nostru, ne va scăpa din mîna împăratului Asiriei?”
2Ch 32:12 Oare nu Ezechia a îndepărtat înălțimile și altarele Domnului, și a dat porunca
aceasta lui Iuda și Ierusalimului: „Să vă închinați numai unui altar, și să aduceți tămîie numai
pe el?”
2Ch 32:13 Nu știți ce am făcut noi, eu și părinții mei, tuturor popoarelor celorlalte țări?
Dumnezeii neamurilor acestor țări au putut ei să le izbăvească țările din mîna mea?
2Ch 32:14 Care dintre toți dumnezeii acestor neamuri pe cari le-au nimicit părinții mei, a
putut să izbăvească pe poporul lui din mîna mea, pentruca să vă poată izbăvi Dumnezeul
vostru din mîna mea?
2Ch 32:15 Să nu vă amăgească Ezechia dar și să nu vă înșele astfel; nu vă încredeți în el!
Căci dumnezeul niciunui neam, niciunei împărății n'a putut să izbăvească pe poporul lui din
mîna mea și din mîna părinților mei: cu cît mai puțin vă va izbăvi Dumnezeul vostru din mîna
mea!”
2Ch 32:16 Slujitorii lui Sanherib au mai vorbit și alte lucruri împotriva Domnului Dumnezeu,
și împotriva robului Său Ezechia.
2Ch 32:17 Și a trimes o scrisoare batjocoritoare pentru Domnul, Dumnezeul lui Israel,
vorbind astfel împotriva Lui: „După cum dumnezeii neamurilor celorlalte țări n'au putut să
izbăvească pe poporul lor din mîna mea, tot așa nici Dumnezeul lui Ezechia nu va izbăvi pe
poporul Său din mîna mea.
2Ch 32:18 Slujitorii lui Sanherib au strigat cu glas tare în limba evreiască, pentruca să arunce
groaza și spaima în poporul din Ierusalim, care era pe zid, și să poată pune astfel stăpînire pe
cetate.
2Ch 32:19 Au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre dumnezeii popoarelor pămîntului,
cari sînt lucrarea mînilor omenești.

CUM ACTIONEAZA EZECHIA IN FATA AMENINTARILOR LUI SANHERIB? Pe ce se bazeaza el?

2Ch 32:20 Împăratul Ezechia și proorocul Isaia, fiul lui Amoț, au început să se roage pentru lucrul
acesta și au strigat către cer.

RASPUNSUl la RUGACIUNE, si la INCREDEREA IN DUMNEZEU

2Ch 32:21 Atunci Domnul a trimes un înger care a nimicit în tabăra împăratului Asiriei pe
toți vitejii, domnitorii și căpeteniile. Și împăratul s'a întors rușinat în țara lui. A intrat în casa
dumnezeului său, și cei ce ieșiseră din coapsele lui l-au ucis acolo cu sabia.

2Ch 32:22 Astfel a scăpat Domnul pe Ezechia și pe locuitorii Ierusalimului din mîna lui Sanherib,
împăratul Asiriei, și din mîna tuturor, și i-a ocrotit împotriva celor ce-i împresurau.
2Ki 19:20 Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimes să spună lui Ezechia: Așa vorbește Domnul,
Dumnezeul lui Israel „Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib,
împăratul Asiriei.
2Ki 19:21 Iată cuvîntul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui: „Fecioara, fiica Sionului, te
disprețuiește și rîde de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine.
2Ki 19:22 Pe cine ai batjocorit și ai ocărît tu? Împotriva cui ai ridicat glasul? Și împotriva cui
ți-ai ridicat ochii? Împotriva Sfîntului lui Israel!
2Ki 19:23 Prin solii tăi ai batjocorit pe Domnul, și ai zis: „Cu mulțimea carălor mele, am suit
vîrful munților, coastele Libanului! Voi tăia cei mai înalți cedri ai lui, cei mai frumoși
chiparoși ai lui, și voi atinge creasta lui cea mai înaltă, pădurea lui care este ca o grădină de
poame;
2Ki 19:24 am săpat, și am băut ape străine, și voi seca cu talpa picioarelor mele toate rîurile
Egiptului.
2Ki 19:25 N'ai auzit că Eu de mult am pregătit aceste lucruri, și că le-am hotărît din
vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească, și să prefaci cetăți întărite în
mormane de dărîmături.
2Ki 19:26 Locuitorii lor sînt neputincioși, îngroziți și înmărmuriți; au ajuns ca iarba de pe
cîmp și ca verdeața fragedă, ca iarba de pe coperișuri și ca grîul care se usucă înainte de a-i da
spicul.
2Ki 19:27 Dar știu cînd stai jos, cînd ieși și cînd intri, și cînd ești furios împotriva Mea.

NIMICIREA ARMATEI ASIRIENE SI NIMICIREA LUI SANHERIB

2Ki 19:35 În noaptea aceea, a ieșit îngerul Domnului, și a ucis în tabăra Asirienilor o sută
optzeci și cinci de mii de oameni. Și cînd s'au sculat dimineața, iată că toți erau niște trupuri
moarte.
2Ki 19:36 Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, și-a ridicat tabăra, a plecat și s'a întors; și a
locuit la Ninive.
2Ki 19:37 Și, pe cînd se închina în casa dumnezeului său Nisroc, Adramelec și Șarețer, fiii săi, l-au ucis
cu sabia, și au fugit în țara Ararat. Și, în locul lui, a domnit fiul său Esar-Hadon.

Job 22:21 Împrietenește-te dar cu Dumnezeu, și vei avea pace; te vei bucura astfel iarăș de
fericire.
Job 22:22 Primește învățătură din gura Lui, și pune-ți la inimă cuvintele Lui.
Job 22:23 Vei fi așezat iarăș la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atot puternic, dacă
depărtezi fărădelegea din cortul tău.
Job 22:24 Aruncă dar aurul în țărînă, aruncă aurul din Ofir în prundul pîraielor!
Job 22:25 Și atunci Cel Atot puternic va fi aurul tău, argintul tău, bogăția ta.
Job 22:26 Atunci Cel Atot puternic va fi desfătarea ta, și îți vei ridica fața spre Dumnezeu.
Job 22:27 Îl vei ruga, și te va asculta, și îți vei putea împlini juruințele.
Job 22:28 Pe ce vei pune mîna îți va izbuti, pe cărările tale va străluci lumina.
Job 22:29 Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii
plecați.
Job 22:30 El va izbăvi chiar și pe cel vinovat, care își va datora scăparea curăției mînilor
tale.”