M3-4C Matematica 3-4 Ivaschescu

Nicolae Ivchescu Ion Ptracu
MATEMATIC
Clasele III-IV
Tipuri de probleme
- repere teoretice
- probleme rezolvate
- aplicaii propuse
Performan
- Concursuri colare
- Olimpiada de matematic
Copert: Giorgian Gîngu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

IVCHESCU, NICOLAE
Matematic - clasele III-IV. Tipuri de probleme. Performan : / Nicolae
Ivchescu, Ion Ptracu. - Ed. a 2-a, rev. i adugit - Piteti : Carminis Educaional, 2014
296 pag.; Bibl.
ISBN 978-973-123-205-8
I. Ptracu, Ion
51(075.33)(076)
© Toate drepturile aparin Editurii CARMINIS
Redactor: Carmen Trandafirescu

Tehnoredactor: Mina Suditu
Corectur: Nicolae Ivchescu
Tehnoredactare computerizat: Editura CARMINIS
Tiparul executat la S.C. EUROPONTIC SERV SRL Cluj-Napoca
Comenzile se primesc la
tel./fax: 0248253022, 0248252467
sau pe adresa: Editura CARMINIS
str. Exerciiu, bl. D 22, sc. B, ap. 1
cod 110242, Piteti, jud. Arge
www.carminis.ro
e-mail: comenzi@carminis.ro, editura_carminis@yahoo.com
ISBN 978-973-123-205-8
2
Cuvânt-înainte
Aceast lucrare apare sub semntura a doi emineni profesori de mate-

matic din Craiova, Nicolae Ivchescu i Ion Ptracu. Domniile lor au o expe-
rien deosebit atât în activitatea didactic la catedr, cât i în publicistica
matematic preuniversitar.
S scrii o lucrare de matematic pentru elevii din ciclul primar este un
lucru destul de dificil, dac eti o persoan responsabil! În primul rând trebuie
s cunoti foarte bine psihologia copiilor din ciclul primar, precum i felul în
care trebuie s dozezi efortul lor pentru studiul matematicii. Dac nu eti un
bun cunosctor al particularitilor psihice i de vârst, riti s-i îndeprtezi de
matematic, or toi dorim s formm o gândire logic la copii de la o vârst
fraged. Spre cinstea lor, cei doi autori ai acestei lucrri dovedesc reale
cunotine psiho-pedagogice despre elevii din învmântul primar i, urmare a
acestei cunoateri, tiu s dozeze efortul matematic al acestora dup puterile
lor reale!
Având activitate didactic atât în învmântul gimnazial, cât i în cel
liceal, tiu s compatibilizeze foarte bine aceste forme de învmânt cu înv-
mântul matematic primar.
Lucrarea cuprinde toate tipurile de probleme ce puteau fi abordate la
nivelul elevilor din clasele a III-a i a IV-a, tipuri care, dup parcurgerea lor,
aduc elevii la nivelul înalt dorit de autori. Prin temele „Sistemul zecimal“,
„Teorema împririi cu rest“, „Sume de numere“, „Elemente de geometrie“,
culegerea face trecerea treptat a elevilor din clasele III-IV ctre nivelul de
cunotine pentru clasa a V-a.
Prin problemele propuse pentru cercurile de elevi, autorii s-au strduit s
ofere modele de rezolvare a problemelor de aritmetic mai ales prin tratarea
temelor „Metoda falsei ipoteze“ i „Principiul cutiei“. Se distinge totodat inte-
resantul material din „Probleme distractive“!
Un capitol important al culegerii este acela în care sunt prezentate
subiectele date la diverse concursuri de matematic. Acestea au scopul de a
familiariza copiii cu prezentarea subiectelor la astfel de competiii, cu punctaje
i bareme de corectare.
3
Culegerea se încheie cu un impresionant capitol ce conine sugestii de
rezolvare i rspunsuri, de multe ori îns fiind prezentate rezolvri ample sau
chiar mai multe metode de rezolvare.
Dup parcurgerea culegerii, elevii asimileaz cunotinte solide de mate-
matic, cunotine care depesc nivelul programei colare pentru clasele III-IV,
ajungând astfel la nivelul programei pentru concursurile de matematic. În
felul acesta elevii vor reui s obin rezultate deosebite la aceste concursuri.
Culegerea este un veritabil ghid i pentru cei ce se ocup de pregtirea
elevilor: învtori i prini.
Ca o recunoatere a valorii acestei lucrri, am acceptat-o drept prima
lucrare din colecia „Biblioteca matematic“ a Filialei Craiova a SSMR (Socie-
tatea de tiine Matematice din România).
Prof. univ. dr. Dumitru Buneag

Universitatea din Craiova,
Director al Departamentului de matematic,
Facultatea de Matematic i Informatic,
Preedinte al Filialei Craiova a SSMR
4
CAPITOLUL I
TIPURI DE PROBLEME PENTRU CERCURI
I CONCURSURI
EGALITI
I. PROPRIETI
În exemplele de mai jos:
a) 2 3 1 4 c) 2 u 3 – 1 1 2 3
b) 7 – 2 – 1 20 : 5 d) 3 u (8 – 2) 3 u 5 3
relaiile a), b), d) sunt egaliti pentru c efectuând calculele indicate de operaii atât în
membrul stâng (partea stâng a semnului egal), cât i în membrul drept (partea dreapt
a semnului egal), obinem rezultate egale. (Verificai!)
Relaia c) nu este o egalitate pentru c membrul stâng are valoarea 5 i membrul
drept are valoarea 6. O astfel de relaie se numete inegalitate i scriem 2 u 3 – 1 < 1
2 3.
În general notm o egalitate: a b.
Fie egalitatea 18 26 57 – 13.
S adunm în fiecare membru al egalitii numrul 10. Constatm c membrul
stâng devine 18 26 10 54 i membrul drept devine 57 – 13 10 54. Deducem c
am obinut tot o egalitate. Aceast proprietate o scriem în general astfel:
Dac a b, atunci a n bn

Dac în ambii membri ai unei egaliti adunm acelai numr, atunci obinem
tot o egalitate.
Considerm aceeai egalitate, iar dac scdem 10 din ambii membri obinem tot
o egalitate. (Verificai!)
Putem scrie c dac a b atunci a – n b – n (a i b mai mari sau egale cu n).
Dac din ambii membri ai unei egaliti scdem acelai numr, atunci obinem
tot o egalitate.
S înmulim fiecare membru al aceleiai egaliti cu 2. Constatm c obinem tot
o egalitate. (Verificai!)
Dac împrim fiecare membru al acestei egaliti cu 4 obinem tot o egalitate.
(Verificai!)
În general, dac a b i n este numr natural, atunci a u n b u n.
Dac a b i n este numr natural, diferit de zero, atunci a:n b : n.
5
Dac înmulim (împrim) ambii membri ai unei egaliti cu acelai numr na-
tural (nenul), atunci obinem tot o egalitate.
Considerm egalitile:
3 u (8 – 2) 3 u 5 3 i 7 – 2 – 1 20 : 5.
Dac adunm egalitile membru cu membru (membrul stâng din prima egalitate
cu membrul stâng din a doua egalitate i membrul drept din prima egalitate cu membrul
drept din a doua egalitate) atunci obinem tot o egalitate. (Verificai!)
Dac a b i c d, atunci ac b d.

Dac scdem egalitile date membru cu membru, atunci obinem o egalitate.
(Verificai!)
Dac a b i c d, atunci a – c b – d (a t c, b t d).
Deci fiind date dou egaliti, dac le adunm (scdem) membru cu membru,
atunci obinem tot o egalitate.
Fie egalitile 18 26 57 – 13 i 7 – 2 – 1 20 : 5.
Dac înmulim (împrim) cele dou egaliti membru cu membru obinem tot o
egalitate. (Verificai!)
Dac a b i c d, atunci:
auc bud a:c b:d
Deci fiind date dou egaliti, dac le înmulim (împrim) membru cu membru,
atunci obinem tot o egalitate. (Egalitatea c = d nu trebuie s fie 0 = 0.)
II. PROBLEME REZOLVATE
1. Suma a dou numere este 96, iar diferena lor este 66. Aflai produsul celor
dou numere.
Rezolvare
Notând numerele cu a i b avem:
a b 96, a – b 66.
Adunând membru cu membru cele dou egaliti obinem a b a – b 96 66,
de unde 2a 162.
Împrind cu 2 ambii membri obinem a 81, de unde b 15.
Produsul a u b 81 u 15 1 215.
2. Dac a b 45 i c 8:
a) înmulii membru cu membru cele dou egaliti date;
b) calculai a u c 10 b u c.
6
Rezolvare
a) Avem (a b) u c 45 u 8.
Aplicând proprietatea de distributivitate a înmulirii fa de operaia de adunare
obinem a u c b u c 360.
b) a u c 10 b u c (a u c b u c) 10 360 10 370.
3. Dac a u d – b u d c u d 100 i d 4, calculai a – b c.
Rezolvare
Observm c a u d – b u d c u d d u (a – b c) i spunem c l-am scos factor
comun pe d. Egalitatea este justificat de proprietatea de distributivitate a înmulirii fa
de adunare i scdere.
Deci d u (a – b c) 100 i 4 u (a – b c) 100.
Împrind cu 4 în ambii membri obinem a – b c 25.
4. Aflai numerele naturale „a“, „b“, „c“ care verific simultan relaiile:
2a b c 110
a 2b c 120
a b 2c 130
(prof. Nicolae Ivchescu)
Rezolvare
Adunând relaiile date membru cu membru obinem:
4 u (a b c) 360 | : 4 a b c 90
Din 2a b c 110
abc 90 sczându-le membru cu membru
a 20
Din a 2b c 120
i a b c 90 sczându-le membru cu membru
/ b / 30
La fel, din a b 2c 130
i a b c 90 sczându-le membru cu membru
/ / c 40
Deci a 20, b 30, c 40.
5. Dac a, b, c sunt numere naturale astfel încât 3 u a b 111 i 2 u b c 222,
calculai 6 u a 8 u b 3 u c.
(prof. Nicolae Ivchescu, P. 484, G.M. nr. 6-7-8/2012)
Rezolvare 1
Folosind proprietatea de comutativitate a adunrii, dând factor comun dup ce-l
scriem pe 8 u b 2 u b 6 u b avem 6 u a 8 u b 3 u c 3 u a u 2 2 u b 6 u b
3 u c 2 (3 u a b) 3 (2 u b c) 2 u 111 3 u 222 888.
7
Rezolvare 2
Avem: 3 u a b 111; (1)
2 u b c 222; (2)
6 u a 8 u b 3 u c. (3)
Constatm c a se afl doar în (1) i pentru a obine 6 u a trebuie s înmulim pe
(1) cu 2.
c se afl numai în (2) i pentru a obine 3 u c trebuie s înmulim pe (2) cu 3 i
apoi adunm relaiile obinute membru cu membru.
3 u a b 111 | u 2 6 u a 2 u b 222
2 u b c 222 | u 3 6 u b 3 u c 666
6 u a 8 u b 3 u c 888.
6. Dac a b 86, b c 117, a c 99, calculai c – a, c – b i b – a.
(prof. Nicolae Ivchescu, P. 507, G.M. nr. 9/2012)
Rezolvare 1
Adunând membru cu membru cele trei egaliti avem:
ab 86
b c 117
a c 99
2a 2b 2c 302 2 (a b c) 302 | : 2 a b c 151.
Din a b c 151 i b c 117, prin scdere obinem a 151 – 117 a 34.
Din a b c 151 i a c 99 prin scdere rezult b 151 – 99, deci b 52.
La fel a b c 151, a b 86, deci c 151 – 86 c 65.
Acum putem afla ce se cere:
c – a 65 – 34 31; c – b 65 – 52 13; b – a 52 – 34 18.
Rezolvare 2
Din relaiile b c 117 i a b 86, sczându-le membru cu membru se obine
c–a 117 – 86 c – a 31.
Din a c 99 i a b 86 prin scdere obinem c – b 13.
i din b c 117 i a c 99 prin scdere obinem b – a 18.
III. PROBLEME PROPUSE
1. Verificai dac urmtoarele relaii sunt egaliti:

a) 20 4 : (3 – 6 : 3) 40 – 100 : (1 3 u 33);
b) 741 – 393 204 741 – (393 – 204);
c) 30 – 30 : (4 13 u 2) 10 40 – 100 : (1 3 u 33);
d) 12 u [15 3 (12 3 u 6)] – 145 432 7 u [7 7 u (77 – 7 u 7)] – 738.
2. Dac a 5, b c 10, b – c 4, calculai:

a) a u b a u c; b) a u b – a u c.
8
3. Dac a 3 i b – c d 18, calculai a u b – a u c a u d.
4. Dac a 3 i b – c d 23, calculai 6 u a 3 u (a u b – a u c a u d).
5. Dac a b 16, b c 12, calculai 4a 9b 5c.
6. Dac a b 13, a – c 5, calculai 9a 4b – 5c.
7. Dac 12a 14b 240, calculai 6a 13 7b.
8. Dac a u b a u c b u c c u c, calculai b u a – b u c, unde a, b, c sunt

numere naturale cu b z 0.
9. 1 kg de mere i 1 kg de pere cost împreun 5 lei, iar 1 kg de pere i 1 kg de

gutui cost împreun 10 lei. Aflai:
a) cu cât e mai scump 1 kg de gutui decât 1 kg de mere;
b) cât cost împreun 3 kg de mere, 7 kg de pere i 4 kg de gutui.
(prof. Nicolae Ivchescu, Ion Ptracu)
10. Dac a b c 175 i a 2c 200, calculai produsul (2a b 3c) u (c – b).

(prof. înv. primar Marian Ciuperceanu)
11. Aflai numerele naturale „a“, „b“, „c“, „d“, „e“ astfel ca:
a b c d 16
b c d e 24
a b c e 18
a c d e 22
a b d e 20
12. Radu, Leo i Teo au economisit fiecare pentru vacan câte o sum de bani.
Suma economisit de Radu adunat cu dublul sumei economisite de Leo i cu triplul
sumei economisite de Teo este de 2 013 lei. Radu i Teo au economisit împreun 787 de
lei. Comparai sumele economisite de Radu i Leo.
13. Aflai numerele naturale „a“, „b“, „c“, „d“ tiind c egalitile de mai jos
sunt îndeplinite simultan.
a u b u c 15
a u c u d 35
b u c u d 105
a u b u d 21
14. Artai c pentru orice a z 0 are loc egalitatea:
a a : {[a a : (2 u a – a)] : 1 – 1} a 1.
(prof. Ioan Scleanu, Hîrlu)
9
15. Se dau patru numere naturale. Cunoscând c sumele oricror trei dintre ele
sunt respectiv 300, 500, 600, 607, aflai numerele.
(prof. Nicolae Ivchescu, R.M.T. nr. 2/2008)
16. Fie numerele nenule „a“, „b“, „c“, „d“ astfel încât a b 18, b c 14,
cd 10. Calculai suma 5a 6b 8c 7d.
(prof. Nicolae Ivchescu, P. 265, R.M.I. nr. 1/2013)
17. Artai c nu exist numere naturale de dou cifre care s fie egale cu suma
cifrelor lor.
METODA REDUCERII LA UNITATE
I. DESCRIEREA METODEI
Într-o problem care se rezolv cu metoda reducerii la unitate se dau dou
mrimi. La prima dintre mrimi se cunosc dou valori, la cealalt numai o valoare, cea
de-a doua valoare a ei urmând a fi aflat. Pentru aflarea acesteia se calculeaz mai întâi
„valoarea“ unei uniti din prima mrime.

1. 7 stilouri cost 91 de lei. Aflai câi lei cost 12 stilouri de acelai fel.
Rezolvare
Pentru a afla preul unei uniti (stilou) efectum:
91 : 7 13 lei cost un stilou.
Pentru a afla costul a 12 uniti (stilouri) efectum:
13 lei u 12 156 lei.
2. Un tren accelerat parcurge 320 km în 4 ore. Dac pân la destinaie mai

circul înc 5 ore cu aceeai vitez, ce distan a parcurs în total?
Rezolvare
4 ore ………………………………. 320 km
1 or ………………………………. 320 km : 4 ore 80 km/or
5 ore ………………………………. 80 km/or u 5 ore 400 km
În total a parcurs: 320 km 400 km 720 km
10
3. Pe un CD sunt înregistrate 12 poveti, fiecare având aceeai durat. Ascultarea
CD-ului dureaz 4 ore. Cât timp este necesar pentru ascultarea a 4 poveti?
Rezolvare
1 or ………………………………. 60 minute
4 ore ………………………………. 4 u 60 minute 240 minute
12 poveti………………………………. 240 minute
1 poveste………………………………. 240 minute : 12 20 minute
4 poveti………………………………. 4 u 20 minute 80 minute
Timpul necesar pentru ascultarea a 4 poveti este de 80 de minute.
4. 96 de tablouri au fost expuse pe 3 dintre cele 5 etaje ale unui muzeu. tiind c pe
fiecare etaj se expune acelai numr de tablouri, aflai câte tablouri mai pot fi expuse.
Rezolvare
3 etaje ………………………………. 96 tablouri
1 etaj………………………………. 96 tablouri : 3 32 tablouri
2 etaje ………………………………. 2 u 32 tablouri 64 tablouri
Mai pot fi expuse 64 de tablouri.
1. Raluca citete în fiecare zi acelai numr de pagini. tiind c în 5 zile a citit

125 de pagini, s se afle în câte zile o s citeasc 450 de pagini.
2. O croitoreas confecioneaz din 60 m de material 30 de cmi de aceeai

mrime. Câi metri de material sunt necesari pentru confecionarea a 45 de cmi de
acelai fel?
3. Din 2 kg de fin mama face 4 cozonaci. Din câte kilograme de fin va face
mama 10 cozonaci?
4. Un autoturism consum 2 l de benzin pe o distan de 25 km. Câi litri de

benzin va consuma pentru a parcurge 400 km, dac va merge cu aceeai vitez?
5. Un pachet de 100 de coli de scris are grosimea de 10 mm. Care este numrul
colilor coninute într-un pachet de 7 cm grosime?
6. Un ghem de sfoar cântrete 475 g. Care este lungimea firului ce formeaz

ghemul, dac 10 m de sfoar cântresc 25 g?
7. Un fermier folosete 600 kg de îngrminte la hectar. Ce cantitate de îngr-

minte utilizeaz pentru întreaga suprafa care este de 135 000 m2?
11
8. Pentru a cumpra 40 de scaune, o grdini a dat 8 600 de lei. Cât trebuie s
plteasc o alt grdini care cumpr 56 de scaune de acelai fel?
9. Pe o distan de 324 m s-au instalat 54 de conducte de ap. Câte conducte de

acelai fel sunt necesare pentru o distan de 816 m?
10. 17 saci cu cartofi cântresc 289 kg. Câi saci de acelai fel cântresc împre-
un 884 kg?
11. Elevii unei coli pleac într-o excursie cu 3 autocare care au acelai numr
de locuri. În primele dou autocare au fost repartizai 90 de elevi. Câi elevi pleac în
excursie?
12. Zece stâlpi de curent electric sunt legai cu 180 m de cablu. Câi metri de
cablu leag 20 de astfel de stâlpi?
13. În timp ce Mircea mnânc 2 piersici, Ovidiu mnânc 3 i Diana 5. Câte

piersici revin fiecruia dac împreun au 60 de piersici?
METODA MERSULUI INVERS
Problemele care se rezolv prin aceast metod cer aflarea unui numr (sau a
unei mrimi) asupra cruia (creia) se efectueaz succesiv anumite operaii obinându-se
un rezultat cunoscut.
Soluia problemei se obine efectuând în ordine invers (de la sfârit ctre înce-
put) operaii dup urmtoarea regul:
a) dac ultima operaie din enun a fost o împrire cu un anumit numr, în rezol-
vare prima operaie va fi o înmulire cu acel numr;
b) dac ultima operaie din enun a fost o înmulire cu un numr dat, în rezolvare
prima operaie va fi o împrire la acel numr;
c) dac ultima operaie din enun a fost o adunare cu un anumit numr, atunci în re-
zolvare prima operaie va fi o scdere cu scztorul acel numr;
d) dac ultima operaie din enun a fost o scdere cu scztorul un anumit numr,
atunci prima operaie din rezolvarea problemei va fi o adunare cu acel scztor.
Aceast regul se aplic pentru fiecare operaie ce apare în enunul problemei.
12
1. Am ales un numr, l-am înmulit cu 4, la produsul obinut am adunat 24, suma

obinut s-a împrit exact la 8, iar din cât am sczut 67 obinând 9. Ce numr am ales?
Rezolvare
Care este ultima operaie fcut? Din enun aflm: „Din cât am sczut 67 obi-
nând 9“. Deci numrul din care scdem 67 i obinem 9 este 9 67 76.
Reformulând problema dat obinem:
„Am ales un numr, l-am înmulit cu 4, la produsul obinut am adunat 24, suma
obinut s-a împrit exact la 8, obinându-se 76. Ce numr am ales?“
Care este ultima operaie fcut? O operaie de împrire. Ce numr împrit la 8
d 76? Acesta este 76 u 8 608.
Problema se transform astfel:
„Am ales un numr, l-am înmulit cu 4, la produsul obinut am adunat 24, rezul-
tând 608. Ce numr am ales?“
Ultima operaie fcut este o adunare. Ce numr adunat cu 24 d 608? Acesta
este 608 – 24 584.
Problema devine:
„Am ales un numr, l-am înmulit cu 4 obinând 584.“
Deci, numrul cutat este 584 : 4 146.
Observaie
Problema se poate rezolva i cu ajutorul ecuaiilor. Notm cu „x“ numrul cutat.
Ecuaia corespunztoare problemei este:
(4x 24) : 8 – 67 9.
Rezolvând aceast ecuaie se obine x 146.
2. La plecarea dintr-o staie, jumtate din locurile unui autobuz sunt ocupate de
cltori. La prima staie coboar 10 persoane, iar la a doua staie urc 25 de persoane,
acum în autobuz fiind 39 de cltori. Câte locuri pentru cltori are autobuzul?
Rezolvare
Câte persoane erau în autobuz înainte de a doua staie?
39 – 25 14
Câte persoane erau în autobuz înainte de prima staie?
14 10 24
Câte locuri pentru cltori are autobuzul?
2 u 24 48
3. Dac triplm un numr mrit cu 3 i micorm cu 3 rezultatul obinut, rezul-

tatul este 33. Aflai numrul.
(prof. Ion Ptracu)
13
Rezolvare
Ultima operaie din enun a fost o scdere având pe 3 ca scztor. Adunm la 33
numrul 3 i obinem 36. Acest rezultat se obine în urma triplrii numrului mrit cu 3,
deci 36 : 3 12 reprezint numrul mrit cu 3. Efectuând 12 – 3 gsim c numrul cerut
este 9.
4. Un numr natural adunat cu jumtatea sa, cu sfertul su i cu optimea sa d

30. Aflai numrul.
Rezolvare
a a a
a 2 4 8
O ptrime are 2 8 (dou optimi); o jumtate are dou sferturi, deci are 4 8 (patru
optimi); un întreg are 2 jumti, adic are 8 8 (opt optimi).
Suma are 8 4 2 1 15 optimi.
15 optimi 30, o optime 2, deci numrul este 16.
5. Aflai un numr natural de dou cifre, tiind c dac numrul este micorat cu
cifra zecilor, iar rezultatul obinut este mrit de un numr de ori egal cu cifra unitilor,
se obine un numr cu dou cifre egale cu cifra unitilor numrului dat.
(prof. Ion Ptracu)
Rezolvare
Numrul micorat cu cifra zecilor este 11. Într-adevr, dac „a“ este cifra zecilor
numrului cutat, atunci aa : a 11. Notând numrul cutat ab avem c ab a 11. De
aici obinem c ab 11 a. Deoarece „a“ este cifr nenul, rezult c 11 a poate fi cel
mult 20.
Dac 11 a 20 rezult a 9 i nu este posibil egalitatea ab 20. Dac 11 a
nu este 20, atunci înseamn c a 1 i prin urmare b 2. Numrul cutat este 12.
6. Aflai „x“ din egalitatea:

2 010 – {2 009 – [2 009 – 2 u (2 008 2 009 : x) 2 009]} 1.
(prof. Nicolae Ivchescu, S:P10.115, G.M. nr. 6/2010)
Metoda I (Metoda mersului invers)

inând cont de proprietile operaiilor avem:
{ … } 2 010 – 1 { … } 2 009 2 009 – [ … ] 2 009 [ … ] 2 009 –
– 2 009 [ … ] 0 2 009 – 2 u (2 008 2 009 : x) 2 009 0 2 u 2 009
2 u (2 008 2 009 : x) | : 2 2 009 2 008 2 009 : x 2 009 – 2 008 2 009 : x
1 2 009 : x x 2 009.
14
Metoda II (algebric)
Obinem:
2 010 – [2 009 – (2 009 – 2 u 2 008 – 2 u 2 009 : x 2 009)] 1 2 010 – (2 009 –
– 2 009 2 u 2 008 2 u 2 009 : x – 2 009) 1. (Am inut cont de faptul c pentru a
scdea o diferen neefectuat scdem desczutul i adunm scztorul.)
În continuare avem 2 010 – 2 u 2 008 – 2 u 2 009 : x 2 009 1 4 019 – 2 u
u 2 008 – 2 u 2 009 : x 1 4 019 – 4 016 – 1 2 u 2 009 : x 2 2 u 2 009 : x | : 2
1 2 009 : x x 2 009.
1. Un numr natural se împarte exact la 9. Adunând acest numr cu câtul împr-

irii lui cu 9 i sczând din rezultat numrul 17, se obine 33. Aflai numrul.
2. Dac unui numr natural i se scrie la dreapta cifra 0 i numrul obinut se

adun cu numrul iniial, se obine numrul 1 111. Aflai numrul iniial.
3. Aflai numerele naturale „x“, „y“, „z“, „t“ tiind c sunt îndeplinite urmtoarele
condiii:
a) x este de 4 ori mai mic decât y; c) z este de 3 ori mai mare decât t;
b) y este cu 191 mai mic decât z; d) t este cu 114 mai mare decât 103.
4. Bill s-a gândit la un numr natural. Nick l-a înmulit cu 5 sau 6. John a ad-
ugat la rezultatul lui Nick 5 sau 6. Andrew a sczut din rezultatul lui John 5 sau 6.
Rezultatul obinut este 73. La ce numr s-a gândit Bill?
a) 14 b) 12 c) 22 d) 30 e) 555
(Concursul „Cangurul“ clasele III-IV)
5. Un elev a citit o carte în trei zile. În prima zi a citit o treime din numrul de
pagini. A doua zi a citit cu 30 de pagini mai puin decât în prima zi, iar în a treia zi a
citit 68 de pagini. Câte pagini are cartea?
6. Un numr este înmulit cu 12. La rezultat adunm 51. Din noul rezultat sc-
dem 62 i obinem 361. S se afle numrul.
7. Am ales un numr. L-am mrit cu 2, am dublat rezultatul obinut, am sczut 2

i noul rezultat l-am împrit la 2, obinând 91. Aflai numrul.
8. Vulpea triete cu 5 ani mai mult decât iepurele i de trei ori mai puin decât
ursul. tiind c ursul triete 45 de ani, aflai câi ani triete iepurele.
9. Pentru a desena o plan, un elev are nevoie de 45 de minute, pentru tema la

citire cu 15 minute mai mult, iar pentru tema la matematic de 2 ori mai mult decât la
citire. În cât timp îi face temele elevul?
15
10. Trei drumei au intrat într-un han i au cerut s li se serveasc în camer
nite cartofi fieri. Între timp au adormit. Primul care s-a trezit a mâncat a treia parte din
cartofii de pe mas i s-a culcat la loc. Când s-a trezit al doilea, crezând c este primul
care mnânc, a mâncat a treia parte din cartofii rmai i s-a culcat iar. În sfârit, când
s-a trezit al treilea drume, a mâncat i el a treia parte din cartofi i a adormit. Pe mas
mai erau 8 cartofi. Câi cartofi au fost la început pe mas i cât mai are dreptul s
mnânce fiecare?

{[( x – 3) : 2 005 2 005] : 2 006 2 006 } : 2 007 2 007 2 008
(prof. Nicolae Ivchescu, concursul
„Gh. Dumitrescu“, Craiova)
12. Dintr-un co cu nuci, în prima zi Ina ia un sfert, iar Ana ia dup aceea 30 de
nuci. A doua zi, se întâmpl la fel: Ina ia un sfert din acelai co, iar Ana ia 30. Câte
nuci au fost la început, dac au rmas în final 15 nuci?
13. 148 de bomboane se afl în dou pungi cu greutatea total de 296 de grame.
Prima pung cost 12 lei, iar a doua 25 de lei.
a) Aflai cât cântresc i cât cost 16 bomboane.
b) Câte bomboane sunt în fiecare dintre cele dou pungi?
14. Reconstituii adunarea:

BANI
ANI
NI
I
2008
(prof. Doina Stoica i Mircea Mario Stoica, Arad)
15. Elena îi cumpr cu jumtate din suma de bani pe care o avea o pereche de
adidai, cu o treime din rest îi cumpr o bluz, cu jumtate din noul rest îi cumpr
rechizite, i-i mai rmân 50 de lei. Ce sum a avut Elena?
16. Aflai „a“ din egalitatea:

2 013 – {2 012 – [2 012 – 2 u (2 011 2 012 : a) 2 012]} 1.
16
METODA FIGURATIVÃ (METODA GRAFICÃ)
Sunt unele probleme de aritmetic considerate mai dificile, care se rezolv fcând
nite desene care s ilustreze ce se d în problem, precum i legturile dintre datele
problemei. Desenele (graficele) sunt reprezentate prin segmente de dreapt, prin diferite
figuri geometrice (triunghiuri, ptrate, dreptunghiuri, cercuri), prin prezentarea schema-
tic a unor obiecte, fiine etc. Desenele schematizeaz enunul, ajutându-ne s gsim calea
de rezolvare a problemei.
1. Suma vârstelor a doi frai este 24 de ani. Aflai vârsta fiecruia, tiind c unul
este cu 4 ani mai mare decât cellalt.
Rezolvare
Vom reprezenta printr-un segment de dreapt de lungime „p“ vârsta fratelui mic
i printr-un segment de dreapt mai mare cu 4, vârsta fratelui mai mare.
p
vârsta fratelui mic
24
p 4
vârsta fratelui mare
Se observ c segmentul de dreapt ce reprezint suma vârstelor celor doi frai este:
p p 4
Din enun tim c aceast sum este 24. Pentru a afla numrul ce reprezint lun-
gimea unuia dintre segmentele egale procedm astfel:
p (24 – 4) : 2
Vârsta fratelui mic este p 10 ani.
Vârsta fratelui mare este p 4 14 ani.
2. Dou autocare transport într-o excursie în total 80 de elevi. S se afle câi

elevi sunt în fiecare autocar, dac în unul din ele sunt cu 10 elevi mai muli decât în
cellalt.
Rezolvare
Metoda I
Reprezentm numrul elevilor din fiecare autocar prin câte un segment de dreapt.
17
p 10
p 80
Suma 2p 10 care este egal cu 80, deci avem 2p 10 80, de unde

2p 80 – 10 70 i p 70 : 2 35 de elevi.
În autocarul cu mai puini elevi se afl 35 de elevi.
În autocarul cu mai muli elevi se afl 35 elevi 10 elevi 45 de elevi.
Metoda II
nr. mic
10
nr. mare
10
= de dou ori numrul mare
nr. mare nr. mic
Dac mrim numrul mic cu 10, însemnat pe figur cu segmentul punctat, deci
dac mrim totalul cu 10 obinem de dou ori numrul mare (dublul elevilor din auto-
carul cu mai muli elevi).
Numrul elevilor din autocarul cu mai muli elevi este 90 : 2 45 de elevi.
În cellalt autocar sunt 45 elevi – 10 elevi 35 de elevi.
3. La o cantin se consum în dou zile 90 de pâini. Câte pâini s-au consumat în

fiecare zi, tiind c în prima zi s-au consumat de dou ori mai multe pâini decât în a
doua zi?
Rezolvare
Reprezentm datele problemei prin segmente de dreapt, unul din segmente fiind
de dou ori mai mare decât cellalt.
p p
90
p
Constatm c numrul total de pâini este format din 3 pri egale.

1p 2p 90, adic 3p 90, de unde p 90 : 3, deci p 30.
A doua zi s-au consumat 30 de pâini.
În prima zi s-au consumat 30 de pâini u 2 60 de pâini.
4. Doi elevi au depus la o banc împreun 880 de lei. Câi lei a depus fiecare
elev, dac unul a depus de 10 ori mai muli bani decât cellalt?
18
Rezolvare
Reprezentm cele dou sume de bani cu ajutorul segmentelor. (Când unul dintre
numere este foarte mare, de multe ori reprezentm fr s desenm toate segmentele,
punând ...)
p
880
p p
..............
de 10 ori
Constatm c suma total este alctuit din 11 pri 11 p.

Deci 11 p 880, de unde p 880 : 11 80.
Deci un elev depune 80 de lei i cellalt 80 lei u 10 800 de lei.
5. Într-o cistern sunt 1 800 litri de benzin din care se scot 5/6 din aceast canti-
tate. Ce cantitate de benzin s-a folosit?
Rezolvare
Reprezentm cantitatea de benzin printr-un segment pe care îl împrim în
6 pri egale.
5/6
1 800 litri
Aflm cât reprezint 1/6 din cantitatea de benzin: 1800 l : 6 300 l.

Aflm cât reprezint 5/6 din cantitatea de benzin: 300 l u 5 1500 l.
Aceast problem este de tipul „aflarea unei fracii dintr-un numr natural“.
6. Dintr-un balot de sârm s-au tiat 80 m. Ce lungime are balotul, tiind c

bucata tiat reprezint 5/8 din lungimea balotului?
Rezolvare
Reprezentm un segment format din 8 segmente egale.
80 m
19
Aflm ce lungime are 1/8, o optime, tiind c 5/8 au lungimea de 80 m.
80 m : 5 16 m
Întregul balot are 16 m u 8 128 m.
7. Elevii unei coli i-au propus s planteze un numr de flori. Câte flori i-au
propus elevii s planteze, dac au plantat 2 000 de flori, adic 5/7 din numrul total?
Rezolvare
Reprezentm numrul total de flori prin apte segmente egale.
2 000 flori
7/7
Din desen se poate constata c putem afla câte flori reprezint 1/7.
2 000 flori : 5 400 flori. Aflm câte flori reprezint 7/7: 400 flori u 7 2 800 flori.
Problemele 6 i 7 sunt de tipul „Aflarea întregului când se cunoate o fracie din

el“.
8. Trei copii au cheltuit împreun 250 de lei. Primul a cheltuit cu 20 de lei mai
puin decât al doilea, iar cel de-al doilea a cheltuit cu 30 de lei mai mult decât al treilea.
Câi lei a cheltuit fiecare copil?
Rezolvare
p 10
I.
p 10 20
II. 250 lei
p
III.
Constatm c cel mai mic segment este al III-lea i c este cu 10 mai mic decât
primul.
De trei ori suma cheltuit de al III-lea este egal cu 250 – (10 10 20) 250 lei –
– 40 lei 210 lei.
Al treilea a cheltuit 210 lei : 3 70 de lei.
Primul a cheltuit 70 lei 10 lei 80 de lei.
Al doilea a cheltuit 70 lei 30 lei 100 de lei.
Verificare: 70 lei 80 lei 100 lei 250 lei.
20
9. Dac aezm câte un elev într-o banc rmân 14 elevi în picioare. Dac aezm
câte 2 elevi într-o banc rmân 3 bnci libere. Câi elevi i câte bnci sunt?
Rezolvare
Notm cu „e“ un elev i cu „b“ o banc.
14
e e e................... e e e... e
ppp p
b b b b
e e e e................ e e
V V V
b b b b b b
Când se aaz câte 2 elevi în banc, înseamn c cei 14 elevi care stteau în
picioare ocup 14 bnci i pentru c rmân 3 bnci libere înseamn c cei 3 elevi din
cele 3 bnci ocup alte trei bnci, deci avem 14 bnci 3 bnci 17 bnci.
Numrul elevilor: 17 u 2 34 de elevi.
Deci sunt 34 de elevi i 17 3 20 bnci.
10. Suma a dou numere este 2 009. Împrind numrul mare la numrul mic se
obine câtul 3 i restul 9. S se afle cele dou numere.
Metoda I (figurativ)
Reprezentm cele dou numere prin segmente i avem:
2 009
9
Constatm c suma e format din de patru ori numrul mic plus 9. Numrul mic
va fi:
(2 009 – 9) : 4 2 000 : 4 500.
Numrul mare este 500 u 3 9 1 509.
Metoda II (algebric, cu o necunoscut)

Notm numrul mic cu x.
Numrul mare va fi 3x 9.
Se obine ecuaia x (3x 9) 2 009 4x 9 2 009| – 9 4x 2 000
x 500.
Deci numerele cutate sunt 500 i 500 u 3 9 1 509.
21
Metoda III (algebric, cu dou necunoscute)
Notm cele dou numere cu x i y.
Avem x y 2 009 i y 3x 9.
De regul, dac avem dou ecuaii, scoatem dintr-o ecuaie o necunoscut în
funcie de cealalt i o înlocuim în cealalt ecuaie.
Înlocuind pe y în prima ecuaie obinem ecuaia:
x 3x 9 2 009 | – 9 4x 2 000 x 500.
y 3 u 500 9 y 1 509.
Deci numerele sunt 500 i 1 509.
Observaie
Orice problem în care se dau suma i diferena a dou numere formeaz o cate-
gorie de probleme care se rezolv astfel:
1. Se scade din suma celor dou numere diferena lor.
2. Rezultatul obinut se împarte la 2 i aflm numrul mic.
3. Numrul mare se obine adunând numrul mic cu cât este mai mare numrul
cel mare.
1. Suma a 3 numere consecutive este 600. Aflai numerele.
2. O ranc duce la pia un co cu ou. Dac ar avea înc atâtea, înc o jum-
tate i înc un sfert, în co ar fi 187 de ou. Câte ou are în co?
3. Suma a dou numere este 75. Împrind numrul mare la numrul mic, se
obine câtul 5 i restul 3. Aflai numerele.
4. Dac elevii unei clase ar fi aezai câte doi în banc, ar rmâne 4 bnci libere,
iar dac ar fi aezai câte 3 în banc ar rmâne 6 bnci libere. Câi elevi i câte bnci
sunt în clas?
5. Sorin, Alina, Luminia i Camelia au economisit bani pentru o excursie. Ce

sum a economisit fiecare, dac trei câte trei au economisit sumele 180 de lei, 190 de lei,
200 de lei, respectiv 210 lei?
(prof. Nicolae Ivchescu, G.M. nr. 10/1978)
6. În 2 lzi sunt 90 de mere. Dac din prima lad punem 2 mere în lada a doua,
atunci în prima lad vom avea de 2 ori mai puine mere decât în lada a doua. Câte mere
sunt în fiecare lad?
7. Andreea i Elena au împreun 100 de lei. Elena a cheltuit cu 2 lei mai mult
decât Andreea i constat c a rmas cu atâia lei câi a avut Andreea. Ce sum a avut
fiecare, tiind c Elena a rmas cu 20 de lei mai mult decât suma rmas Andreei?
22
8. Aflai 3 numere consecutive, tiind c suma lor este cu 37 mai mare decât
numrul cel mic.
(prof. Nicolae Ivchescu, G.M.G. nr. 6/2005)
9. Un vas plin cu lapte cântrete 30 kg. Umplut pe jumtate cu lapte vasul cân-
trete 18 kg. Cât cântrete vasul gol? Cât cântrete laptele din vasul care este umplut
un sfert?
10. Suma înlimilor a 3 frai este 465 cm. Fratele cel mai mare este cu 63 cm
mai înalt decât fratele cel mai mic, iar diferena dintre înlimea fratelui mijlociu i a
fratelui mic este de dou ori mai mare decât diferena dintre înlimea fratelui mare i
cea a mijlociului. Aflai înlimile celor 3 frai.
sunt respectiv 600, 700, 800, 900, aflai numerele.
(prof. Nicolae Ivchescu,
concursul „Gh. Dumitrescu“, Craiova/2005)
12. Un tat are 48 de ani, iar fiul su are 20 de ani. Cu câi ani în urm tatl a fost
de trei ori mai în vârst decât fiul? Peste câi ani fiul va avea jumtate din vârsta tatlui?
13. Dac într-o sal de clas, elevii prezeni se aaz câte doi în banc, atunci
rmân patru elevi în picioare, iar dac se aaz câte trei în banc, rmân patru bnci
libere. Câi elevi i câte bnci sunt în clas?
14. Afl un numr, tiind c sfertul su este mai mic decât zecimea sa cu 60.
15. Într-o livad sunt 2 013 pomi. Numrul prunilor este cu 333 mai mare decât
numrul merilor, iar numrul perilor este cu 567 mai mic decât al merilor. Câi pomi
sunt din fiecare fel în livad?
(prof. Nicolae Ivchescu, S: P12.243, G.M. nr. 4/2012)
16. Un numr este mai mare decât altul cu 100. Numrul mai mic împrit la un
al treilea numr d câtul 9 i restul 45. Aflai cele trei numere, tiind c suma lor este
1 995.
17. Radu i-a propus s lucreze în vacan un numr de probleme la matematic.

Prin august constat c în iunie a lucrat un sfert din numrul problemelor, în iulie a
lucrat o treime din rest, i-n august a lucrat 40 de probleme, rmânându-i s mai lucreze
42 de probleme. Câte probleme a avut de rezolvat?
23
18. La o patiserie s-a adus de 503 ori mai mult fin decât esen de vanilie i
de 4 ori mai puin zahr decât fin. Ce cantitate s-a adus din fiecare produs, tiind c în
total s-au adus 2 519 kg?
(prof. Nicolae Ivchescu, S.P. 12.245, G.M. nr. 4/2012)
19. Suma a trei numere naturale este 2 010. Al doilea numr este mai mare decât
primul cu tot atât cu cât este mai mare al treilea numr decât al doilea. Aflai al doilea
numr.
20. Aflai patru numere naturale consecutive care au suma 2 010.

(prof. Nicolae Ivchescu, P. 243, R.M.T. nr. 4/2009)
METODA COMPARAIEI
Problemele care se rezolv prin aceast metod fac referire la dou mrimi M i N
care trebuie aflate. Despre aceste mrimi M i N cunoatem valorile a dou sume de
tipul mM nN, unde „m“ i „n“ sunt numere naturale date. Metoda const în folosirea
proprietilor egalitilor pentru eliminarea uneia dintre mrimi i obinerea unei relaii
cu o singur necunoscut.
Aezarea datelor într-o astfel de problem se face respectând condiiile impuse
mrimilor, astfel încât comparaia dintre valorile aceleiai mrimi s fie pus în evi-
den aezând valorile de acelai fel, unele sub altele.
Observaie
Practic, prin metoda comparaiei se rezolv probleme ce conduc la un sistem de
dou ecuaii cu dou necunoscute, de forma:
a1x b1 y c1
® .
¯a 2 x b 2 y c 2
1. Într-un depozit sunt 5 saci cu fin i 2 saci cu orez, cântrind împreun 544 kg,
iar în alt depozit 15 saci cu fin i 4 saci cu orez cântrind împreun 1 488 kg. Cât
cântrete un sac cu fin i cât cântrete un sac cu orez, tiind c sacii sunt de acelai
tip?
24
Rezolvare
5 saci fin ....................... 2 saci orez ......................... 544 kg
15 saci fin ....................... 4 saci orez ....................... 1 488 kg
Dac mrim cantitile de fin i orez din primul depozit de 2 ori, datele pro-
blemei vor aprea astfel:
Observm c diferena dintre numrul de kilograme, adic: 1 488 kg – 1 088 kg
400 kg este dat de cei 15 – 10 5 saci de fin aflai în plus în cel de-al doilea depozit.
Prin urmare, un sac de fin cântrete 400 kg : 5 80 kg.
De asemenea, 2 saci cu orez cântresc 544 kg – 400 kg 144 kg.
Deci un sac de orez cântrete 144 kg : 2 72 kg.
2. 7 îngheate i 5 prjituri cost 31 de lei, iar 3 îngheate i 2 prjituri cost 13 lei.

Aflai cât cost o îngheat i o prjitur.
Rezolvare
7 îngheate ....................... 5 prjituri ....................... 31 lei
Observm c 6 îngheate i 4 prjituri cost 26 de lei.
Deci:
Rezult (fcând scderea) c:
1 îngheat ....................... 1 prjitur ........................ 5 lei
Deci 2 îngheate .............. 2 prjituri ....................... 10 lei
Deoarece 3 îngheate ....................... 2 prjituri ....................... 13 lei
Obinem: o îngheat cost 3 lei i o prjitur cost 2 lei.
3. Dou robinete alimenteaz un bazin. Dac primul robinet curge 3 ore, iar al
doilea robinet curge 2 ore, în bazin se strâng 600 l de ap. Dac primul robinet curge
2 ore, iar al doilea 3 ore, în bazin se vor strânge 400 l de ap. Ce capacitate are bazinul,
tiind c acesta este umplut în 6 ore dac curg simultan cele dou robinete?
(prof. Ion Ptracu)
Rezolvare
Notm cu c1 cantitatea de ap strâns în bazin atunci când curge timp de o or
primul robinet (se mai numete i debitul robinetului) i cu c 2 cantitatea de ap strâns
într-o or atunci când curge robinetul al doilea.
Avem: 3c1 2c 2 600 l ; 2c1 3c2 400 l. Adunând, obinem 5c1 5c 2 1 000 l.
Împrind prin 5, rezult c1 c 2 200 l. Capacitatea bazinului este 6 u 200 l 1 200 l.
25
4. Cu dou bancnote de acelai fel am pltit 10 l de benzin i am primit rest 40 de
lei. Cu patru bancnote de acelai fel cu primele vreau s cumpr 35 l de benzin, dar
trebuie s mai pltesc înc 10 lei. Aflai cât cost 1 l de benzin i care este valoarea
unei bancnote.
Rezolvare
Putem scrie problema astfel:
2 bancnote .............................. 10 l benzin .............................. 40 lei
4 bancnote .............................. 35 l benzin .............................. 10 lei
Înmulind primul rând cu 2, adic presupunând c dublm suma i cantitatea de
benzin, rezult c folosind 4 bancnote cumpr 20 l benzin i primesc rest 80 de lei.
Aezm datele problemei astfel:
4 bancnote .............................. 35 l .............................. 10 lei
4 bancnote .............................. 20 l .............................. 80 lei
i sczându-le obinem:
0 bancnote .............................. 15 l .............................. 10 lei (80) lei 90 lei.
Observaie. În efectuarea calculului 10 (80) am inut cont de regula a (b c)
a b c, adic pentru a scdea dintr-un numr o diferen neefectuat scdem din
numr desczutul i apoi adunm scztorul. În cazul nostru avem a (0 c) a 0
c a c, adic 10 (0 80) 10 0 80 90. Deci 15 l de benzin cost 90 de lei,
înseamn c 1 l de benzin cost 90 : 15 6 lei. 2 bancnote au valoarea de 6 lei u 10
+ 40 lei 100 de lei, adic o bancnot are valoarea de 50 de lei.
1. Un elev a cumprat 16 caiete i 12 creioane pentru care a pltit 52 de lei. Un

alt elev a cumprat 24 de caiete i 18 creioane de acelai fel cu colegul su. Ce sum a
încasat librria de la cei doi elevi?
2. Dac 6 tricouri i 7 bluze cost 209 lei, iar 6 tricouri i 10 bluze cost 260 de lei,
cât cost o bluz?
3. Dac 2 kg de zahr i 3 kg de fin cost 12 lei, iar 4 kg de zahr i 10 kg de

fin cost 32 de lei, aflai cât cost un kilogram de zahr i un kilogram de fin.
4. Un ogar urmrete o vulpe care are 12 srituri înaintea lui. Câte srituri va
face ogarul pân s ajung vulpea, dac el face 7 srituri în timp ce vulpea face 8 i c
în 5 srituri ogarul parcurge aceeai distan pe care o parcurge vulpea în 6 srituri?
5. 3 kg de mere i 5 kg de struguri cost 53 de lei, iar 3 kg de mere i 7 kg de

struguri de aceeai calitate cost 67 de lei. Câi lei cost un kilogram de mere? Dar un
kilogram de struguri?
26
6. La o ferm, 6 vaci i 15 oi consum zilnic 180 kg de fân. La alt ferm, 3 vaci
i 15 oi consum cu 30 kg de fân mai puin. Câte kilograme de fân consum o vac i
câte kilograme de fân consum o oaie, tiind c fiecare din cele dou specii consum
zilnic aceeai cantitate de fân?
7. Suma vârstelor lui Sorin i Cornel este de 20 de ani, iar suma dintre dublul
vârstei lui Sorin i triplul vârstei lui Cornel este de 52 de ani. Ce vârst are fiecare?
8. 4 banane i 5 portocale cântresc împreun 1 500 g, iar 5 banane i 7 portocale

cântresc împreun 1 950 g. Aflai cât cântrete o banan i cât cântrete o portocal.
9. 6 gini fac 8 ou în 3 zile. Câte ou vor face 3 gini în 9 zile?
a) 10 b) 12 c) 14 d) 16 e) 9
(Concursul „Cangurul“ clasele III-IV, propus de Germania)
10. Un turist a mers 4 ore cu trenul i 8 ore cu vaporul, parcurgând în total 280 km.
Alt turist a mers 6 ore cu trenul i 8 ore cu vaporul, parcurgând 352 km, fiecare mijloc
de transport deplasându-se cu aceeai vitez. Aflai viteza trenului i a vaporului.
11. Un xerox copiaz în 21 de secunde 3 pagini format A4 i 5 pagini format A3.

tiind c acelai xerox face în 33 de secunde 9 pagini A4 i 5 pagini A3, calculai în
câte secunde copiaz xeroxul 9 pagini format A4 i 6 pagini format A3.
(prof. Ion Ptracu)
12. Suma de 140 de lei a fost pltit cu bancnote de 5 lei i de 1 leu. Pltind
aceeai sum numai cu bancnote de 5 lei vom folosi cu 12 bancnote mai puin. Câte
bancnote de 5 lei s-au folosit prima dat?
(prof. Ion Ptracu)
13. Trei copii mnânc 3 îngheate în trei minute. Câi copii mnânc 50 de înghe-
ate într-un sfert de or?
14. Alin cumpr un pix, un creion i un stilou i pltete 17 lei. Cât cost fie-
care obiect cumprat, dac un pix cost cât 4 creioane i 3 stilouri cost cât 9 pixuri?
15. Dac aezm pe un taler al balanei patru pere, un mr i o prun, iar pe
cellalt dou mere, dou prune i trei pere, atunci balana se echilibreaz.
Câte pere cântresc cât trei mere i trei prune la un loc?
(prof. înv. primar Marian Ciuperceanu, R.M.T. nr. 3/2006)
27
METODA IPOTEZELOR (METODA PRESUPUNERII)
Enunul problemelor care se pot rezolva prin aceast metod face de regul referire
la dou mrimi diferite, care trebuie determinate, tiind c satisfac dou condiii date.
Rezolvarea se realizeaz pe baza unei ipoteze (presupuneri) sau a mai multora,
relative la mrimile cerute a fi determinate i din analiza situaiei reale cu cea nou
creat prin introducerea ipotezei (ipotezelor) obinem cerina. Din acest motiv metoda
mai este întâlnit i sub denumirea de metoda falsei ipoteze.
De regul se pleac de la întrebarea problemei, fcând asupra mrimii ce o
cutm o presupunere arbitrar în concordan cu datele din enun. Se reface problema
pe baza presupunerii fcute i se ajunge la un rezultat care nu concord cu cel real din
problem. Este, fie mai mare, fie mai mic decât acesta. Se compar rezultatul pe baza
presupunerii cu cel real; din nepotrivirile obinute se ajunge la rezolvarea corect a pro-
blemei.
Problemele care se rezolv prin aceast metod se pot clasifica astfel:
– probleme de categoria I; pentru rezolvarea acestora este suficient o singur
ipotez;
– probleme de categoria a II-a, pentru rezolvarea crora sunt necesare dou sau
mai multe ipoteze succesive.
1. Problem de categoria I
Pentru a plti suma de 170 lei s-au folosit 23 de bancnote de 10 lei i de 5 lei. Cu
câte bancnote din fiecare fel s-a pltit?
Rezolvare
Presupunând c s-ar fi pltit numai în bancnote de 10 lei, atunci s-ar fi pltit suma:
10 u 23 230 lei
În realitate suma pltit a fost 170 de lei, adic cu 230 lei – 170 lei 60 lei mai
puin.
Aceast diferen provine din faptul c s-au folosit i bancnote de 5 lei, deci în
realitate sunt atâtea bancnote de 5 lei de câte ori se cuprinde 5 în diferena de 60 de lei,
adic 60 : 5 12 bancnote de câte 5 lei. S-au pltit prin urmare 11 bancnote de 10 lei i
12 bancnote de 5 lei.
Verificare: 11 u 10 12 u 5 110 60 170 suma pltit.
Observaii
a) Pentru rezolvarea problemei se putea face i presupunerea c s-au pltit numai
bancnote de 5 lei, ceea ce ar fi însemnat c s-a pltit suma de 23 u 5 115 lei.
28
Dar în realitate s-a pltit suma de 170 de lei, de asemenea 170 lei – 115 lei 55 lei
înseamn c s-a pltit cu 55 de lei mai puin, fapt provenit din folosirea bancnotelor de
10 lei. Pentru fiecare bancnot de 5 lei care se înlocuiete cu o bancnot de 10 lei este o
diferen de 10 – 5 5 lei, dar în realitate sunt atâtea bancnote de 10 lei de câte ori se
cuprinde 5 în diferena 55, adic sunt 55 : 5 11 bancnote de 10 lei. Numrul bancno-
telor de 5 lei este 23 – 11 12 bancnote.
b) Problema poate fi rezolvat i cu ajutorul ecuaiilor. Astfel, notând cu x

numrul bancnotelor de 10 lei folosite pentru plat, rezult c vor fi 23 – x bancnote de
5 lei folosite.
Ecuaia problemei este:
10x 5 u (23 – x) 170
10x 115 – 5x 170
5x 170 – 115
5x 55 x 55 : 5 11, deci s-au folosit 11 bancnote de câte 10 lei i
23 – 11 12 bancnote de câte 5 lei.
2. Problem de categoria a II-a

Într-o sal de clas sunt elevi i bnci. Dac se aaz câte 4 elevi în fiecare banc,
atunci 24 de elevi nu au loc. Dac se aaz câte 5 elevi în fiecare banc, atunci rmân
3 bnci libere. Câi elevi i câte bnci sunt în sala de clas?
Rezolvare
Ipoteza I Presupunem c în sal ar fi 25 de bnci. Atunci în sal ar fi 25 u 4 100 de
elevi în bnci i 24 de elevi în picioare, deci în total 124 de elevi.
Dac se aaz câte 5 elevi în fiecare banc, se ocup 25 – 3 22 de bnci i ar
trebui s fie 22 u 5 110 elevi.
Diferena 124 elevi – 110 elevi 14 elevi arat c presupunerea este fals.
Ipoteza a II-a Presupunem c în sal ar fi 26 de bnci. Atunci vor fi 26 u 4 104 elevi
în bnci i cu 24 elevi în picioare, în total 128 de elevi. Dac se aaz câte 5 elevi în
fiecare din cele 26 – 3 23 bnci, ar trebui s fie 23 u 5 115 elevi.
Diferena 128 elevi – 115 elevi 13 elevi arat c i aceast presupunere este fals.
Ipoteza a III-a Presupunem c în sal ar fi 27 de bnci. Atunci ar fi 27 u 4 24
132 de elevi.
Dac se aaz câte 5 elevi în fiecare dintre cele 27 – 3 24 bnci, ar trebui s fie
120 de elevi. Diferena 132 – 120 12 elevi, arat c i aceast presupunere este fals.
Constatm îns c la creterea numrului de bnci cu 1 (de la 25 la 26 i de la 26
la 27) diferenele dintre numerele de elevi în cele dou situaii s-a micorat cu 14 – 13 1;
13 – 12 1.
Aceast diferen trebuie s fie zero (numrul elevilor este acelai), prin urmare
fa de prima presupunere, numrul bncilor trebuie s fie cu 14 mai mare.
29
Într-adevr, dac numrul bncilor este 25 14 39, atunci:
– în 39 de bnci cu 4 elevi sunt 4 u 39 156 de elevi;
– fr banc 24 de elevi.
Deci sunt 39 de bnci i 180 de elevi.
Observaii
a) În ipoteza a II-a, numrul bncilor poate fi presupus mai mare (sau mai mic)
cu una sau mai multe uniti decât numrul bncilor presupus în prima ipotez, raiona-
mentul decurgând corespunztor situaiei considerate.
b) Problema se poate rezolva cu ajutorul ecuaiilor, astfel:
Notm cu x numrul bncilor. Atunci vor fi 4x 24 elevi.
Numrul elevilor este egal i cu 5 u (x – 3).
Obinem ecuaia:
4x 24 5 u (x – 3) adic 4x 24 5x – 15.
Ecuaia este echivalent cu 5x – 4x 24 15, rezultând x 39.
Sunt 39 de bnci i 180 de elevi.
1. La un concurs de matematic s-au propus spre rezolvare 20 de probleme.

Pentru fiecare problem rezolvat corect se acord 10 puncte, iar pentru fiecare pro-
blem nerezolvat sau rezolvat greit se acord 2 puncte. Câte probleme au fost rezol-
vate corect de ctre un elev care a obinut 152 de puncte?
2. Într-un bloc sunt 88 de apartamente cu dou camere, respectiv trei camere. Câte
apartamente cu dou camere i câte cu trei camere sunt, dac numrul camerelor este 198?
(prof. Nicolae Ivchescu, G.M. 9/1977)
3. Într-o cuc se afl iepuri de cas i fazani, în total fiind 100 de picioare i
36 de capete. Câi fazani i câi iepuri sunt în cuc?
(Veche problem chinez)
4. De ziua ei, Oana îi servete colegii cu bomboane. Dac fiecare copil primete
câte 3 bomboane, în cutie rmân 18 bomboane. Dac ar fi cu 3 copii mai puin, fiecare
ar primi câte 4 bomboane. Câi colegi are Oana i câte bomboane conine cutia?
5. Dou tipuri de caiete, respectiv de 48 de file i de 100 de file fiecare, au

împreun 936 de file. tiind c în total sunt 13 caiete, aflai câte caiete sunt din fiecare
fel.
6. La un spectacol pentru copii s-au vândut 825 de bilete la preul de 8 lei, res-
pectiv 12 lei biletul, încasându-se 8 500 de lei. Câte bilete din fiecare categorie au fost
vândute?
30
7. Pentru a se plti suma de 730 de lei, s-au folosit 21 de bancnote de câte 50 de
lei, respectiv 10 lei. Câte bancnote din fiecare fel au fost pltite?
8. Într-o încpere sunt 100 de scaune, unele cu 3 picioare, altele cu 4 picioare.

tiind c în total scaunele au 327 de picioare, s se afle câte scaune sunt din fiecare fel.
9. Dac o florreas face buchete de câte 3 flori fiecare, îi rmân 2 flori, iar dac
face buchete de câte 5 flori fiecare, va face cu 4 buchete mai puin i nu îi mai rmân
flori. Câte flori are florreasa i câte buchete cu 5 flori poate face? Câte buchete cu
3 flori i câte buchete cu 5 flori poate face, fr s-i rmân flori?
(prof. Nui Ptracu)
10. Pentru ascultarea unui CD care conine 13 melodii sunt necesare 30 de mi-
nute. tiind c pe CD sunt înregistrate melodii care dureaz 2 minute i melodii care
dureaz 3 minute, s se afle câte melodii din fiecare tip sunt pe CD.
11. Joe vrea s cumpere nite mingi de baschet. Dac ar cumpra 5, i-ar rmâne
10 euro, iar dac ar cumpra 7, ar mai avea nevoie de 22 de euro. Câi euro cost o
minge de baschet?
a) 11 b) 16 c) 22 d) 26 e) 32
(Concursul „Cangurul“, 2003, propus de Marea Britanie)
12. Un productor a vândut la pia 1 200 kg de mere cu 2 lei/kg, 3 lei/kg i 4 lei/kg,

pe care a încasat 3 300 de lei. tiind c productorul a avut cantitate egal de mere cu
2 lei/kg i 3 lei/kg, s se afle câte kilograme de mere de 2 lei/kg, 3 lei/kg i 4 lei/kg a
vândut productorul.
(prof. D. M. Btineu-Giurgiu)
13. Patru copii au economisit împreun 610 lei. Al doilea a economisit cu 25 de

lei mai mult decât primul, al treilea a economisit cu 25 mai puin decât al patrulea i al
patrulea a economisit cu 85 de lei mai mult decât primul. Câi lei a economisit fiecare
copil?
14. Într-o poian sunt veverie i psrele. tiind c în total sunt 100 de capete i
240 de piciorue, aflai câte veverie i câte psrele sunt.
15. La un concurs particip copii pe trotinete i copii pe triciclete. Câte trotinete

i câte triciclete au fost, dac la concurs au participat 55 de copii i cineva a numrat
141 de roi? (O trotinet are 2 roi, iar o triciclet are 3 roi.)
16. Un copil are în puculi 100 de lei în bancnote de 1 leu, 5 lei i 10 lei. Câte
bancnote are de fiecare fel, dac în total sunt 50 de bancnote?
31
CÂTEVA REGULI DE CALCUL RAPID (MINTAL)
Având în vedere faptul c manualele de matematic pentru ciclul primar trateaz

destul de timid aceast tem, considerm c este oportun s semnalm o serie de pro-
cedee care s constituie un punct de plecare pentru cultivarea la elevi a deprinderilor de
calcul mintal, rapid.
Exemplele i exerciiile referitoare la efectuarea rapid a unor operaii de adunare,
scdere, înmulire au în vedere folosirea urmatoarelor proprieti:
P1. (a b) c a (b c) a b c – asociativitatea adunrii;
P2. a b b a – comutativitatea adunrii;
P3. (a u b) u c a u (b u c) a u b u c – asociativitatea înmulirii;
P4. a u b b u a – comutativitatea înmulirii;
P5. a u (b r c) a u b r a u c – distributivitatea înmulirii fa de adunare i scdere;
P6. a b – c (a b) – c a (b – c) (a – c) b;
P7. a – b c (a – b) c (a c) – b a – (b – c);
P8. a – b – c a – (b c) (a – b) – c;
P9. a – (b – c) a–bc (a – b) c.
EXERCIII REZOLVATE
1. 1 2 3 … 9 10 (1 10) (2 9) ... (5 6) 11 11 11
11 11 55
(Am aplicat asociativitatea.)
2. 11 33 55 77 99 – 10 – 30 – 50 – 70 – 90 (11 – 10) (33 – 30)
(55 – 50) (77 – 70) (99 – 90) 1 3 5 7 9 (1 9) (3 7) 5 10 10
5 25
sau
11 33 55 77 99 – 10 – 30 – 50 – 70 – 90 11 u (1 3 5 7 9) –
– 10 u (1 3 5 7 9) (1 3 5 7 9) u (11 – 10) 1 3 5 7 9 25
(S-a aplicat proprietatea 5.)
3. 47 19 47 (20 – 1) 47 20 – 1 (47 20) – 1 67 – 1 66
4. 57 – 14 57 – (10 4) 57 – 10 – 4 (57 – 10) – 4 47 – 4 43
5. 55 – 19 55 – (20 – 1) 55 – 20 1 (55 – 20) 1 35 1 36
32
ALTE REGULI
1. Înmulirea unui numr natural cu 5.
Exemplu: 2 009 u 5 (2 009 u 10) : 2 20 090 : 2 10 045
Regul: Pentru a înmuli un numr natural cu 5, se înmulete numrul cu 10 i
apoi rezultatul se împarte la 2.
Exemplu: 158 u 9 158 u (10 – 1) 158 u 10 – 158 1 580 – 158 1 422
Regul: Pentru a înmuli un numr natural cu 9, înmulim numrul respectiv cu
10, iar din rezultat scdem acel numr.
Exemplu: 173 u 11 173 u (10 1) 173 u 10 173 1 730 173 1 903
Regul: Pentru a înmuli un numr natural cu 11 se înmuleste numrul respectiv
cu 10, iar rezultatul se adun cu acel numr.
4. Înmulirea unui numr de dou cifre cu 11.
Regul: Dac suma cifrelor numrului
de dou cifre este mai mic decât 10, atunci ea
Exemplu: a) 23 u 11 = 253 reprezint cifra zecilor produsului, cifra sutelor,
V respectiv cifra unitilor produsului fiind cifra
2+3=5 zecilor respectiv cifra unitilor numrului.
Regul: Dac suma cifrelor numrului

4+1 este mai mare sau egal cu 10, atunci cifra uni-
tilor ei reprezint cifra zecilor produsului,
Exemplu: b) 48 u 11 = 5 2 8
cifra sutelor produsului va fi cifra zecilor num-
V rului mrit cu 1, i cifra unitilor produsului
4 + 8 = 12 este cifra unitilor numrului.
Observaie: Dac cifra zecilor numrului

9+1
este 9, atunci produsul începe cu 10 i se ps-
Exemplu: 98 u 11 = 1078 treaz regula de mai sus.
V
9 + 8 = 17
5. Înmulirea unui numr de dou cifre terminat în 5 cu el însui.
5 u 5 = 25
Regul: Pentru a înmuli un numr de
dou cifre terminat în 5 cu el însui (a-l ridica
Exemplu: 35 u 35 = 1225 la ptrat) se înmulete prima cifr cu conse-
cutiva ei (cifra mrit cu 1) i dup produsul
3 u (3 + 1) = 12 obinut se scrie 25.
33
6. Înmulirea a dou numere naturale cuprinse între 10 i 20.
Exemple: Reguli:
a) 17 u 18 1) Se adun la unul dintre numere cifra unitilor
celuilalt.
1) 17 8 25
2) Se înmulete acest rezultat cu 10.
2) 25 u 10 250
3) Se face produsul cifrelor unitilor numerelor.
3) 7 u 8 56 4) Se adun acest produs cu rezultatul precedent.
4) 250 56 306
deci 17 u 18 306
b) 19 u 15 c) 16 u 14
1) 19 5 24 1) 16 4 20
2) 24 u 10 240 2) 20 u 10 200
3) 9 u 5 45 3) 6 u 4 24
4) 240 45 285 4) 200 24 224
deci 19 u 15 285 deci 16 u 14 224
EXERCIII PROPUSE
1. Calculai (cât mai repede): 11 22 33 ... 110.
2. Calculai în dou moduri: 2 4 6 ... 18 20.
3. Calculai (cât mai repede): 22 33 44 55 66 – 17 – 28 – 39 – 50 – 61.
4. Calculai (cât mai repede): (1 10 100) (2 20 200) – (3 30 300).
5. Calculai (aplicând reguli): 14 u 5; 349 u 5; 217 u 5; 1 758 u 5; 22 412 u 5.
6. Calculai (aplicând reguli): 13 u 9; 95 u 9; 224 u 9; 1 312 u 9.
7. Calculai (aplicând reguli): 21 u 11; 423 u 11; 768 u 11; 1 004 u 11.
8. Calculai (aplicând reguli): 68 u 11; 56 u 11; 94 u 11; 97 u 11; 37 u 11.
9. Calculai (aplicând reguli): 15 u 15; 25 u 25; 45 u 45; 55 u 55; 95 u 95.
10. Efectuai mintal:

a) 11 u 12; b) 18 u 13; c) 14 u 14; d) 18 u 14; e) 15 u 17; f) 19 u 19.
34
PRINCIPIUL CUTIEI
Principiul cutiei a fost enunat de matematicianul Peter Gustav Dirichlet (1805-
1859).
Acest principiu „uimete“ prin simplitatea sa i prin diversitatea problemelor care
se pot rezolva aplicându-l.
În ce const principiul cutiei? Pe înelesul tuturor: dac vrem s introducem în
dou cutii 3 bile, cu necesitate într-o cutie trebuie s introducem o bil i-n cealalt
cutie va trebui obligatoriu s introducem dou bile. Altfel spus: dac în dou cutii se
gsesc trei bile, atunci exist o cutie care conine cel puin dou bile. În probleme, locul
bilelor este luat de numere, obiecte, fiine etc.
În cazul a trei bile se observ c într-o cutie se afl cel puin dou bile.
3 bile 3 bile
În cazul a patru bile, avem aezrile alturate i se constat c în fiecare mod de

aranjare exist o cutie în care se afl cel puin dou bile.
4 bile 4 bile
4 bile 4 bile
Dac 4 bile sunt puse în trei cutii, oricum s-ar efectua repartizarea lor, exist cel
puin o cutie care conine cel puin dou bile.
Principiul cutiei. Dac „n + 1“ bile sunt puse în „n“ cutii, oricum s-ar efectua
repartizarea lor, exist cel puin o cutie care conine cel puin dou bile.
1. Artai c oricum am considera trei numere naturale, gsim dou dintre ele
care au ca sum un numr par.
35
Rezolvare
„Cutiile“ din problem sunt mulimea numerelor cu so (pare) i mulimea nume-
relor fr so (impare). „Bilele“ în numr de trei, sunt numere naturale. Conform prin-
cipiului cutiei, într-o cutie vor fi cel puin dou numere. Atunci când cutia este muli-
mea numerelor pare suma a dou numere pare este un numr par, problema este rezol-
vat. În cazul când cutia este mulimea numerelor impare, deoarece suma a dou numere
impare este un numr par, problema numerelor impare de asemenea este rezolvat.
2. Într-o clas sunt 25 de elevi. Artai c exist cel puin trei elevi dintre ei care
sunt nscui în aceeai lun a anului.
Rezolvare
„Bilele“ sunt cei 25 de elevi iar cutiile sunt cele 12 luni ale anului. Conform
principiului cutiei va exista o lun a anului în care sunt nscui 3 elevi. (25 2 u 12 1).
Într-adevr, dac ar fi 24 de elevi, ar fi posibil s fie nscui câte doi în fiecare
lun a anului, dar fiind 25 de elevi, al 25-lea va trebui i el s fie nscut într-o lun în
care mai sunt nscui doi colegi, i problema este rezolvat.
3. Artai c oricum am considera 3 numere naturale mai mici decât 100 exist
dou dintre ele care au acelai numr de cifre.
Rezolvare
Cutiile sunt: mulimea numerelor naturale care au o singur cifr i mulimea
numerelor care au dou cifre. „Bilele“ sunt cele trei numere naturale. Conform princi-
piului cutiei, va exista cel puin o cutie în care exist cel puin dou bile, prin urmare
gsim întotdeauna dou numere cu o singur cifr sau dou numere cu dou cifre.
4. Într-o coal sunt 733 de elevi. Artai c exist cel puin trei elevi care îi ser-
beaz ziua de natere în aceeai zi a anului.
Rezolvare
Dac anul are 366 de zile i s-ar nate câte doi copii în fiecare zi, adic ar fi
numai doi elevi care i-ar serba ziua de natere în aceeai zi, atunci am avea în total
366 u 2 732 elevi. Dar, în total sunt 733 i înseamn c i al 733-lea elev s-a nscut
într-o zi a anului, în care erau nscui doi elevi, deci exist 3 elevi nscui în aceeai zi
i problema este rezolvat.
Dac anul are 365 de zile i s-ar nate câte 2 elevi în fiecare zi, am avea
365 u 2 730 elevi. Dar sunt cu 3 elevi mai muli i ei au fost nscui în câte o zi a
anului, deci exist cel puin o zi în care într-adevr au fost nscui 3 copii, deci exist
3 elevi care-i serbeaz ziua de natere în aceeai zi a anului.
36
5. Mo Crciun i renii si picteaz o suprafa în dou culori: rou i verde.
Demonstrai c exist dou puncte de aceeai culoare exact la o mil deprtare.
(A 3-a Olimpiad anual de matematic din Colorado Springs)
Rezolvare
S considerm un triunghi echilateral având laturile egale cu o mil pe suprafaa
dat. Datorit faptului c vârfurile sale („bilele“) sunt pictate în dou culori („cutiile“)
putem alege dou vârfuri pictate cu aceeai culoare (cel puin dou bile într-o cutie).
1. Unsprezece carduri sunt inscripionate fiecare cu 11 cifre. Artai c exist

dou carduri care încep cu aceeai cifr.
(prof. Ion Ptracu)
2. Într-o coal sunt 367 de elevi. Artai c exist cel puin doi elevi care-i ser-
beaz ziua de natere în aceeai zi a anului.
3. Artai c alegând la întâmplare 3 numere naturale exist printre ele cel puin
doua numere care dau acelai rest la împrirea cu 2.
4. Fie [AB] un segment cu lungimea de 6 cm. Artai c oricum am considera

4 puncte pe acest segment, exist dou puncte care au distana dintre ele mai mic sau
egal cu 2 cm.
5. Artai c oricum am alege 4 numere naturale diferite, exist dou dintre ele a
cror diferen se împarte exact la 3.
6. Într-o grup la grdini se afl 13 copii. Artai c printre ei se afl cel puin
doi copii care-i serbeaz ziua în aceeai lun a anului.
7. Într-o sal de spectacol se afl 61 de elevi. Artai c printre ei se afl cel

puin 6 copii care îi serbeaz ziua de natere în aceeai lun.
8. În 10 cutii se afl 84 de bile de culori diferite. tiind c în fiecare cutie se afl

bile de toate culorile, artai c exist dou cutii cu acelai numr de bile.
9. Se scot dintre numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6 patru numere la întâmplare. Artai c

printre ele se afl cel puin dou numere, astfel încât primul s se împart exact la
cellalt.
(prof. Nicolae Ivchescu, G.M. 11)
10. S se arate c printre oricare ase numere naturale exist dou numere a
cror diferen s se împart exact la 5.
37
11. Demonstrai c printre oricare 2 010 numere naturale exist dou numere a
cror diferen se împarte exact la 2 009.
12. Într-o clas sunt 40 de elevi. Exist o lun a anului în care cel puin 4 elevi
îi serbeaz ziua de natere?
13. Demonstrai c printre oricare 1 465 de spectatori la un meci de fotbal se

afl cel puin 5 spectatori care-i serbeaz ziua de natere în aceeai zi a anului.
14. La un concurs de matematic, dintr-o clas de 40 de elevi, 25 de elevi au

rezolvat prima problem, 30 de elevi au rezolvat problema a II-a, 35 de elevi au
rezolvat problema a III-a i 33 de elevi au rezolvat problema a IV-a. S se arate c cel
puin trei elevi au rezolvat toate cele patru probleme.
15. Câte numere de dou cifre trebuie luate la întâmplare astfel încât s gsim,
cu siguran, printre ele dou numere cu aceeai sum a cifrelor?
16. Un ptrat ABCD are lungimea fiecrei laturi de 2 cm. Artai c oricum s-ar
lua 9 puncte pe laturile ptratului exist dou puncte între care distana este mai mic de
1 cm.
(prof. Ion Ptracu)
PROBLEME DE MICARE
Pentru a rezolva problemele din cadrul acestei teme este nevoie s inem cont de
faptul c mobilele care apar în probleme (autovehicule, biciclete, brci, vapoare, pietoni
etc.) se deplaseaz cu vitez constant (neschimbat) în anumite perioade de timp.
De obicei viteza este exprimat în kilometri pe or (notm km/h) iar timpul este
exprimat în ore, minute sau secunde.
Putem clasifica problemele de micare în urmtoarele tipuri:
1. Probleme de aflare a spaiului (distanei), vitezei sau timpului

Pentru a afla distana d parcurs de un mobil ce se deplaseaz cu viteza v în
timpul t folosim relaia d v u t.
Din aceast relaie putem afla timpul dac cunoatem distana parcurs d i
viteza v. Avem t d : v.
De asemenea, putem afla viteza dac cunoatem distana d parcurs i timpul t.
Avem v d : t.
38
2. Probleme de întâlnire a mobilelor
În problemele de întâlnire avem dou mobile care se deplaseaz unul ctre
cellalt, plecând din dou puncte date, cunoscându-le vitezele i distana dintre ele.
Cerina este legat de momentul întâlnirii sau aflarea distanei de la punctul de întâlnire
la unul din punctele de plecare.
În cazul în care cunoatem distana d dintre mobilele care pleac în acelai timp,
unul ctre cellalt cu vitezele v1 i v2, timpul t dup care se întâlnesc este dat de relaia:
t d : (v1 v2)
3. Probleme de urmrire
În problemele de urmrire avem dou mobile care pleac din acelai punct, în
acelai sens, dar la momente diferite (primul care pleac având o vitez v1 mai mic
decât viteza v2 a celui de-al doilea mobil care pleac mai târziu i îl „urmrete“).
Cerina unei astfel de probleme este legat de timpul necesar celui de-al doilea
pentru a ajunge (întâlni) pe primul.
În cazul în care tim timpul dup care pleac cel de-al doilea mobil i vitezele lor
sunt v1 i v2, timpul de întâlnire este dat de relaia t d : (v1 – v2) unde d este distana
parcurs de primul mobil pân la plecarea celui de-al doilea mobil (distana care trebuie
„recuperat“).
4. Probleme de compunere a vitezelor
În problemele pe care le rezolvm, mobilul (barc, vapor etc.) se deplaseaz pe
ap, cunoatem viteza V a mobilului i viteza v de curgere a apei.
Dac deplasarea mobilului dureaz timpul t, atunci distana parcurs de mobil în
acest timp este dat de d (V v) u t (dac mobilul se deplaseaz în sensul de curgere
a apei) sau d (V – v) u t (dac mobilul se deplaseaz opus curgerii apei).

1. Un biciclist parcurge un traseu de 210 km în 3 etape cu viteza de 14 km/h, astfel:
în prima etap merge 8 ore, în a doua etap parcurge de 4 ori mai puini kilometri decât
în prima etap, iar în a treia etap parcurge restul. Cât timp ruleaz în a treia etap?
Rezolvare
14 km/h u 8 h 112 km a parcurs în prima etap
112 km : 4 28 km a parcurs în a doua etap
210 km – (112 km 28 km) 70 km a parcurs în a treia etap
70 km : 14 km/h 5 ore a rulat în a treia etap
2. Un automobil are viteza de 65 km/h iar altul de 1500 m/min.

a) Exprimai viteza celui de-al doilea automobil în kilometri pe or.
b) Dac primul automobil pleac din localitatea A spre localitatea B, iar al doilea
pleac în acelai moment din localitatea B spre localitatea A i se întâlnesc dup o or
i 12 minute, aflai distana dintre cele dou localiti.
39
Rezolvare
a) Dac al doilea automobil face 1 500 m într-un minut înseamn c el face
60 u 1 500 în 60 de minute. Deci face 90 000 m într-o or. Dar 90 000 m 90 km,
înseamn c viteza lui este de 90 km/h.
b) Deoarece 12 minute reprezint a cincea parte dintr-o or înseamn c primul
automobil face în 12 minute 65 : 5 13 km.
Primul automobil face într-o or i 12 minute: 65 km 13 km 78 km.
Al doilea automobil parcurge într-o or i 12 minute: 90 km 18 km 108 km.
Distana dintre localitile A i B este de 78 km 108 km 186 km.
3. Dou automobile pleac în acelai moment unul spre cellalt din dou locali-
ti A i B, situate la o distan de 300 km. tiind c automobilul care pleac din A are
viteza de 90 km/h, iar cel care pleac din B se deplaseaz cu 60 km/h, s se afle la ce
distan fa de B se întâlnesc.
Rezolvare
Într-o or cele dou automobile parcurg în total 90 km 60 km 150 km.
Deoarece 300 km : 150 km 2 înseamn c ele se vor întâlni dup 2 ore.
Distana fa de B a punctului de întâlnire este de 60 km/h u 2 h 120 km.
4. Din localitatea A pleac spre localitatea B la orele 800 un biciclist care ruleaz
cu viteza de 15 km/h. La orele 1200, din A pleac spre B un motociclist care ruleaz cu
viteza de 60 km/h.
S se afle la ce or ajunge din urm motociclistul pe biciclist. Dac din mo-
mentul în care motociclistul ajunge biciclistul, motociclistul mai ruleaz 40 de minute
pân ajunge în B, s se afle distana dintre cele dou localiti.
Rezolvare
Pân la ora 1200 biciclistul parcurge 15 km/h u 4 h 60 km. La orele 1300, dis-
tana dintre motociclist i biciclist va fi de 15 km.
Viteza motociclistului este de 4 ori mai mare decât a biciclistului; într-adevr
60 : 15 4.
Rezult c distana parcurs de motociclist în aceeai unitate de timp este de 4 ori
mai mare decât cea parcurs de biciclist.
p
Notm distana parcurs de biciclist dup ora 1300 pân în momentul în
care acesta este ajuns de motociclist. Avem:
p p p p p
= 15 + Rezult:
p p p
= 15
p
= 5 km
40
Biciclistul parcurge 5 km în 1h : 3 20 de minute.
Motociclistul îl ajunge din urm la orele 13 i 20 de minute.
Motociclistul ajunge în B la orele 14 (13h 20 min 40 min 14h).
Distana dintre localitile A i B este de 120 km (60 km/h u 2 120 km).
5. O barc cu motor are viteza de 60 km/h pe ap stttoare i se deplaseaz în

sensul de curgere a apei unui râu care are viteza 6 km/h. S se afle distana parcurs de
barc dup 5 ore.
Rezolvare
Viteza de deplasare a brcii în cazul problemei va fi de 60 km/h 6 km/h 66 km/h.
Distana parcurs dup 5 ore este 66 km/h u 5 330 km.
6. O barc se deplaseaz în sens opus curgerii unui râu care are viteza de 4 km/h.
tiind c în 5 ore a parcurs 40 km, s se afle viteza brcii.
Rezolvare
Deducem c într-o or barca parcurge 40 km : 5 8 km/h.
Deoarece barca se deplaseaz în sens contrar curgerii apei, viteza va fi mai mic
cu 4 km/h (viteza apei). Deci viteza brcii va fi 8 km/h 4 km/h 12 km/h.
1. Distana dintre oraele A i B este de 188 km. Din oraul A pleac spre B un
biciclist la orele 1000 i merge cu viteza de 16 km/h. Dup 3 ore pleac din oraul B
spre oraul A un alt biciclist care se deplaseaz cu viteza de 12 km/h. Aflai ora întâl-
nirii celor doi bicicliti.
2. Un elev dispune de 3 ore pentru a face o plimbare i decide s plece cu auto-

buzul i s se întoarc pe jos în acelai loc. Autobuzul circul cu viteza de 45 km/h i
viteza de deplasare a elevului este de 5 km/h. La ce distan de punctul de plecare
trebuie s coboare elevul din autobuz?
3. Un biciclist i un pieton pleac în acelai moment unul spre altul din oraul A,
respectiv din oraul B, aflate la 36 km distan. Viteza biciclistului este de 5 ori mai
mare decât a pietonului. La ce distan de A se va întâlni biciclistul cu pietonul? La ce
distan de A va fi biciclistul atunci când pietonul va fi în urma sa la 12 km deprtare?
4. Un tren cu viteza de 54 km/h ajunge un pieton care circul în acelai sens cu

viteza de 6 km/h i îl depete în 6 secunde. Care este lungimea trenului?
(Olimpiad clasa a V-a, Dolj – 1993)
41
5. Un biciclist urc o pant cu viteza de 15 km/h i apoi coboar aceeai pant cu
viteza de 40 km/h. La coborâre face cu 12 minute i 30 de secunde mai puin decât la
urcare. Aflai lungimea pantei.
6. Din dou localiti pornesc în acelai moment dou automobile cu viteza de

75 km/h i 60 km/h, mergând unul spre cellalt. Dac automobilele se întâlnesc dup
4 ore de mers, calculai distana dintre cele dou localiti.
7. Un camion circul cu viteza de 50 km/h, iar un autoturism circul cu viteza de

75 km/h în acelai sens. La ce distan fa de punctul de plecare va ajunge auto-
turismul camionul, tiind c acesta din urm pleac cu dou ore mai devreme?
8. Din dou gri pleac unul spre cellalt dou trenuri cu vitezele de 55 km/h,
respectiv 75 km/h. Care este distana dintre cele dou gri, tiind c trenurile se întâl-
nesc dup 5 ore?
9. Dintr-o localitate pleac la orele 700 un biciclist care ruleaz cu 15 km/h. Dup
dou ore, din aceeai localitate pleac în aceeai direcie un alt biciclist care ruleaz cu
25 km/h. La ce or i la ce distan se afl de localitatea din care au pornit în momentul
în care cel de-al doilea biciclist îl ajunge din urm pe primul?
10. Un tren lung de 35 dam intr pe podul de la Cernavod cu viteza de 600 m/min.
Dup 7 minute trenul iese de pe pod. Ce lungime are podul?
11. Doi bicicliti au plecat în acelai moment din localitatea A spre localitatea
B. tiind c primul circul cu viteza de 15 km/h, al doilea cu 20 km/h, i c primul a
ajuns la destinaie cu o or mai târziu, aflai distana dintre cele dou localiti.
12. Un ogar situat în vârful A al unei curi dreptunghiulare ABCD cu AB 80 m

i BC 160 m pornete în urmrirea a trei iepuri aflai în B, C i D, alergând de-a
lungul gardului. Dac viteza ogarului este de 4 m/s, iar vitezele iepurilor sunt de 3 m/s,
aflai dup cât timp reuete ogarul s prind fiecare iepure.
(prof. înv. primar Marian Ciuperceanu,
Revista „Recreaii Matematice“, nr. 1/2010)
SISTEMUL DE NUMERAIE ZECIMAL
I. DESCRIERE
Sistemul de numeraie folosit cu precdere în practic este sistemul zecimal,
adic sistemul cu baza 10. Baza unui sistem de numeraie este numrul care arat câte
uniti de un anumit ordin formeaz o unitate de ordin imediat superior. De exemplu, în
sistemul zecimal, zece uniti formeaz o zece. Alegerea numrului zece ca baz a siste-
mului zecimal este legat de numrarea pe degete.
42
S-au folosit i se folosesc i alte sisteme de numeraie, astfel caldeenii au folosit
un sistem cu baza 60, legat probabil de faptul c anul era considerat de 360 de zile. De
la acest sistem a rmas tradiia împririi orei în 60 de minute i a minutului în 60 de
secunde.
La popoarele din America de Nord, America Central i de Sud, Siberia de Nord
i Africa au fost gsite sisteme de numeraie cu bazele 5 i 20.
Cifrele folosite în sistemul zecimal sunt: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. În informatic
se folosete sistemul binar (cu baza 2). Cifrele folosite în sistemul binar sunt 0 i 1.
Orice numr natural se poate scrie ca o sum de produse în care un factor este o
putere a lui 10.
De exemplu: 1 985 1 u 103 9 u 102 8 u 101 5 u 100.
În general un numr de dou cifre se noteaz cu ab. El se scrie în baza 10 ca
sum astfel:
ab a u 101 b u 100 10a b
Un numr de trei cifre scris în baza zece îl notm abc i se scrie ca sum astfel:
abc a u 102 b u 101 c u 100 100a 10b c.
La fel un numr de patru cifre în baza zece îl notam abcd i el se scrie ca sum
astfel:
abcd a u 103 b u 102 c u 101 d u 100 1 000a 100b 10c d.
Aceast scriere a numerelor naturale, împreun cu operaiile de adunare, scdere,
înmulire, împrire, ridicare la putere i tot ce rezult din aceste operaii efectuate cu
aceste scrieri, constituie sistemul zecimal de numeraie cu baza zece sau sistemul de
numeraie zecimal.
1. Scriei numerele naturale 325, 4 301, 2 157 în baza zece dup modelul urm-
tor:
734 7 u 102 3 u 10 4
Observaie
Se mai spune c am descompus numrul 734 în baza 10.
Rezolvare
Avem: 325 3 u 102 2 u 10 5
4 301 4 u 103 3 u 102 1
2 157 2 u 103 1 u 102 5 u 10 7
2. Care sunt numerele naturale care au urmtoarele descompuneri:

a) 3 u 103 2 u 102 3 u 10 1; c) 3 u 105 4 u 103 6 u 102 2;
b) 1 u 10 3 u 10 5 u 10 4 u 10 6;
4 3 2
d) 2 u 103 1?
43
Rezolvare
a) Avem 3 000 200 30 1 3 231
b) 10 000 3 000 500 40 6 13 546
c) 300 000 4 000 600 2 304 602
d) 2 000 1 2 001
3. Gsii toate numerele naturale, scrise în baza 10, de forma ab care sunt cu 18
mai mici decât ba.
Rezolvare
Avem ba – ab 18. Dar ba 10b a i ab 10a b i înlocuind avem: (10b a) –

– (10a b) 18, de unde 10b a – 10a – b 18, deci 9b – 9a 18 împrind cu 2
ambii membri avem b – a 2.
Deci b 9; a 7; b 5; a 3;
b 8; a 6; b 4; a 2;
b 7; a 5; b 3; a 1.
b 6; a 4;
Înseamn c numerele cutate sunt 79, 68, 57, 46, 35, 24, 13.
4. S se afle „a“ din egalitatea 1a 2a 3a 4a 5a 195.

Rezolvare
Scriind numerele descompuse în baza 10 avem:
1a 10 a; 2a 20 a; 3a 30 a; 4a 40 a; 5a 50 a.
Înlocuindu-le în relaia dat obinem:
10 a 20 a 30 a 40 a 50 a 195, de unde:
150 5a 195, adic 5a 195 – 150 sau 5a 45, deci a 45 : 5, adic a 9.
1. Aflai „a“, „b“ astfel încât s avem aaaa bbb b 2a 2 009.

2. Determinai cifra „x“ tiind c 12x 13x 15x 41x.

(prof. Ion Ptracu)
3. Fie numerele ab53 i a75a. Gsii cifrele „a“ i „b“ dac:

a) numerele sunt egale; b) primul numr este mai mare decât al doilea.
(prof. Ion Ptracu)
44
4. Gsii cifrele „a“ i „b“ tiind c ab0b abb aa 2 006.
(prof. Nicolae Ivchescu, concursul „Gh. Dumitrescu“, Craiova, 2006)
5. Determinai un numr de dou cifre tiind c suma acestor cifre este 11, iar
dac schimbm ordinea cifrelor, numrul crete cu 63.
(prof. Ion Ptracu)
6. S se gseasc toate numerele de trei cifre pentru care suma cifrelor este de
dou ori mai mare decât suma cifrelor numrului natural urmtor.
(Concurs Plevna, Bulgaria, 1992)
7. Reconstituii adunarea ab0b abb aa 2 007.

(prof. Nicolae Ivchescu, concursul „Gh. Dumitrescu“, Craiova, 2007)
8. Numrul 153 se obine dup ce dintr-un numr natural de trei cifre se scade
numrul format din primele dou cifre i numrul reprezentat de ultima cifr. Aflai
numrul de trei cifre.
(prof. Ion Ptracu)
9. Gsii cel mai mic numr natural a crui sum a cifrelor este 101.
(Concurs Varna, Bulgaria, 2001)
10. Determinai numerele naturale de forma abcd tiind c abcd bcd cd d

3 000.
(prof. Nicolae Ivchescu, R.M.T. nr.4, 2006)
11. Gsii toate numerele de ase cifre care au proprietatea c dac deplasm
prima cifr pe ultimul loc, numrul se mrete de trei ori.
(Concurs Burgas, Bulgaria, 1999)
12. Gsii numerele naturale ab astfel încât 2 u a 3 u b 2 u 3 ab.

(prof. Nicolae Ivchescu, P: 599, G.M. nr. 6-7-8/2013)
13. Aflai cifrele „a“, „b“, „c“ din egalitatea abc cba a0cb.
14. Determinai numrul natural abcd astfel încât abcd abc ab1 a 2 013.
45
15. Un numr se consider „norocos“ dac se poate scrie ca sum de dou
numere consecutive i dac are suma cifrelor egal cu 8. Aflai numerele „norocoase“
de dou cifre.
(prof. Aurel Neicu, Hîrlu)
16. Aflai numerele naturale ab pentru care ab 2 u a 3 u b 8.

17. Gsii numerele naturale abc, cu cifre diferite i numerele deee care verific
relaia abc bca cab ab bc ca deee.
18. Aflai cifra „a“ tiind c aaaa aaa aa a a(a 1)(a 2)(a 3).
19. Determinai numerele de dou cifre care sunt egale cu dublul sumei cifrelor lor.
(prof. Ion Ptracu)
20. Aflai numerele abc tiind c abc ab ac bc ba ca cb.

(prof. Ion Ptracu)
PROBLEME DE NUMRARE
I. DESCRIERE
Vom aborda în aceast tem probleme a cror cerin este determinarea num-
rului de obiecte care aparin unei mulimi date i satisfac anumite condiii precizate în
enunul problemei.
Multe din aceste probleme pot fi rezolvate folosind:
a) principiul adunrii;
b) principiul înmulirii;
c) gsirea regulii de numrare.
a) Principiul adunrii
Dac o mulime A conine „a“ obiecte, iar o mulime B conine „b“ obiecte, atunci
alegerea unui obiect din mulimea A sau B poate fi fcut în „a b“ moduri.
Exemple:
1. Pe un raft sunt 10 cri diferite de matematic i 7 cri diferite de literatur. În
câte moduri putem alege o carte?
Rezolvare
Conform regulii sumei, 10 7 17 moduri.
46
2. Într-o fructier sunt 5 banane i 6 portocale. În câte moduri putem alege un fruct?
Rezolvare
Conform regulii sumei, 5 6 11 moduri.
b) Regula produsului (principiul înmulirii)
Dac o mulime A conine „a“ obiecte iar o mulime B conine „b“ obiecte (mul-
imile A i B nu au obiecte comune), atunci alegerea unei perechi de obiecte (m, n)
unde „m“ este un obiect din mulimea A iar „n“ este un obiect din mulimea B, poate fi
fcut în „a u b“ moduri.
Exemplu:
Pe un raft sunt 2 cri diferite de matematic i 3 cri diferite de literatur. În
câte moduri putem alege dou cri (o pereche) în care prima carte s fie de matematic
iar a doua carte s fie de literatur?
Rezolvare
Conform regulii produsului, 3 u 2 6 moduri.
Putem reprezenta rezolvarea cu ajutorul unei diagrame arbore. Notm cu m1, m2,
m3 crile de matematic i cu l1, l2 crile de literatur.
Prima etap: A doua etap: A treia etap:
Alegerea crii de matematic Alegerea crii de literatur Rezultatul alegerii
l1 (m1, l1)
m1
l2 (m1, l2)
l1 (m2, l1)
m2
l2 (m2, l2)
l1 (m3, l1)
m3
(m3, l2)
l2
Sunt 3 u 2 6 posibiliti de alegere.

c) Gsirea regulii de numrare
În astfel de probleme este dat o succesiune de numere, iar dintre acestea trebuie
numrate acele numere care satisfac condiia cerut în problem.
Exemple:
1. Se d irul 1, 2, 3, …, 2 010.
a) Câte numere care se împart exact la 3 conine irul dat?
b) Câte numere cu so se gsesc printre cele determinate la punctul a)?
47
Rezolvare
a) Se observ c numerele cerute sunt 3, 6, 9, 12, … . Ele pot fi numrate uor,
observând c primul este 3 u 1, al doilea 3 u 2, al treilea 3 u 3 .a.m.d.
Deoarece 2 010 3 u 670 înseamn c sunt 670 de numere care se împart exact la 3.
b) Numerele gsite la punctul anterior sunt:
3 u 1, 3 u 2, 3 u 3, 3 u 4, … 3 u 670. Dintre acestea, cu so sunt cele care conin
un factor cu so, adic 3 u 2, 3 u 4, ..., 3 u 670. În total sunt 670 : 2 335 numere.
2. Se consider tabloul:
1
2 3
4 5 6
7 8 9 10
11 12 13 14 15
……………………….
a) Cu ce numr începe al 57-lea rând?
b) Care este suma numerelor de pe al 57-lea rând?
c) În al câtelea rând se afl numrul 75?
Rezolvare
a) Observm c linia a doua se termin în 3 1 2, linia a treia se termin în
6 1 2 3, linia a patra se termin în 10 1 2 3 4. Linia a 57-a se va termina
cu numrul: 1 2 3 ... 56 57 57 u 58 : 2 57 u 29 1 653.
b) A 56-a linie se termin în 1 2 3 ... 56 56 u 57 : 2 28 u 57 1 596.
Linia a 57-a începe cu numrul 1 597, are 57 de termeni (consecutivi) i se ter-
min cu 1 653.
Suma cerut este 1 597 1 598 ... 1 652 1 653 1 597 (1 597 1)
(1 597 2) ... (1 597 55) (1 597 56) 1 597 u 57 (1 2 ... 56)
91 029 1 596 92 625.
c) Deoarece 1 2 3 ... 11 66, înseamn c linia a 12-a începe cu 67; ea
conine 12 numere printre care se afl i numrul 75.

1. Câte numere cu so sunt în irul 1, 2, 3, ..., 2 010? Dar fr so?
2. De câte ori a fost folosit cifra 6 pentru a numerota anii din mileniul nostru (al
treilea)?
3. Fie numrul n 1223334444...2222...22

a) Câte cifre are numrul n? b) Care este a 63-a cifr a numrului n?
48
4. Câte numere naturale sunt mai mari decât ab i mai mici decât aba ?
(prof. Ion Ptracu)
5. Gsii numrul tuturor numerelor care se scriu cu:
a) 2 cifre pare; b) 3 cifre pare.
(Concurs Bulgaria, 1998)
6. Câte numere care împrite la 3 dau restul 2, sunt cuprinse între 16 i 1 771?
7. Mihai are 10 CD-uri înregistrate cu poveti i 12 CD-uri înregistrate cu muzic.
În câte moduri poate alege un CD?
8. Într-o clas sunt 14 fete i 13 biei. În câte moduri se poate forma o pereche
dintr-un biat i o fat?
9. În câte moduri se poate alege un ptrat alb i un ptrat negru de pe o tabl de ah?
10. Pentru a ajunge de la localitatea A la localitatea B exist 8 drumuri diferite,
iar pentru a ajunge de la localitatea B la localitatea C, exist 6 drumuri diferite. Câte
drumuri diferite exist de la A la C?
11. De câte ori este folosit cifra 1, cifra 3 i cifra 9 la tiprirea unui calendar
pentru anul 1999?
(Concurs Burgas, Bulgaria, 1999, clasa a IV-a)
12. De câte ori este folosit cifra 1 în scrierea numerelor naturale mai mari decât
13 i mai mici decât 31? Dar în scrierea numerelor de la 13 la 91?
13. Câte numere de patru cifre pot fi scrise cu cifrele 1, 2, 3, 4? Dar cu 1, 2, 3, 4, 5?
14. Pe o foaie de caiet de matematic un elev marcheaz cu un „x“ un ptrel
(pasul I). La pasul al II-lea elevul marcheaz cu patru semne „x“ „vecinii“ (ptratul de
deasupra, ptratul din stânga, ptratul de dedesubt i ptratul din dreapta) ptratului
marcat la pasul I. La pasul al III-lea se marcheaz „vecinii“ (nemarcai) ai ptratelor
marcate la pasul al II-lea .a.m.d.
a) Câte ptrate au fost marcate la pasul 12?
b) Câte ptrate au fost marcate în total dac s-au efectuat 12 pai?
15. Câte dreptunghiuri diferite exist astfel încât lungimile laturilor s fie numere
naturale iar perimetrul s fie egal cu 10 cm?
16. Câte numere de dou cifre diferite exist?
17. a) Gsii numrul de numere naturale de forma ab care se pot scrie numai
cu cifrele 1 i 2.
b) Gsii numrul de numere naturale de forma abc care se pot scrie numai cu
cifrele 1, 3, 5 i 7.
49
18. În orarul unei zile am limba român, matematic, tiine i educaie fizic. În
câte feluri se poate face orarul zilei, dac învtorul pune întotdeauna matematica i
limba român în primele dou ore?
19. Câte numere naturale de forma ab verific relaia:

ab 5 u a ba 5 u b?
(prof. Nicolae Ivchescu, P: 561, G.M. nr. 3/2013)
TEOREMA ÎMPRIRII CU REST
I. DESCRIERE
În orice împrire avem dou numere naturale: deîmpritul notat cu d i împri-
torul notat cu î, î 0.
Dup efectuarea împririi obinem dou numere: câtul, notat cu c i restul notat
cu r.
Numerele deîmpritul (d), împritorul (î), câtul (c) i restul (r) verific egali-
tatea:
DEÎMPĂRğITUL ÎMPĂRğITORUL u CÂTUL RESTUL úi

RESTUL < ÎMPĂRğITORUL
Sau d î u c r; r < î relaie numit teorema împririi cu rest sau teorema

împririi întregi.
Numerele cât (c) i rest (r) gsite la împrire sunt unice.

1. S se afle cel mai mic numr natural de trei cifre tiind c dac îl împrim la
un numr natural de o cifr obinem restul 8.
Rezolvare
Din teorema împririi cu rest tim c restul este mai mic decât împritorul, deci
împritorul este mai mare decât restul.
Cum împritorul este de o cifr înseamn c împritorul este 9 i avem abc 9 u
u cât 8.
S gsim câtul potrivit pentru a obine cel mai mic numr natural de 3 cifre.
Pentru cât = 10 9 u 10 8 98 i nu are trei cifre, iar pentru valoarea 11 a
câtului rezult 9 u 11 8 107.
Deci 107 este numrul cutat.
50
2. Suma a dou numere este 97. Dac se împarte numrul mare la jumtatea nu-
mrului mic obinem câtul 17 i restul 2. S se afle numerele.
Rezolvare
Ne folosim de teorema împririi cu rest i de metoda figurativ.
numrul mic
97 2
... numrul mare
de 17 ori
Deci suma celor dou numere este format din 2 jumti plus 17 jumti i înc
2, deci 97 19 u jumtate 2 i înseamn c 19 jumti fac 97 – 2 95. O jumtate
este 95 : 19 5. Deci numrul mic este 10 i numrul mare este 97 – 10 87.
Numerele cutate sunt 87 i 10.
3. Aflai numerele de dou cifre care împrite la 15 dau restul 7.
Rezolvare
Avem ab 15 u c 7.
Pentru c 1 ab 22 Pentru c 4 ab 67
4. Reconstituii împrirea:
14 7
5
==
1
== (Concurs Varna, Bulgaria, clasa a IV-a)
Rezolvare
Prima stelu a câtului trebuie s fie 5. Prima cifr a împritorului trebuie s fie
mai mic decât 3 i mai mare decât 1, deci este 2.
Împrirea devine:
14 1 27
135 5
1
1
==
de unde câtul este 53.
5. Demonstrai c nu exist niciun numr natural care împrit la 6 s dea restul
2 i împrit la 4 s dea restul 3.
51
Rezolvare
Presupunem c exist „n“ numr natural care îndeplinete cerinele problemei.
Fcând proba împririi obinem n 6 u c1 2 i n 4 u c 2 3, unde c1 i c 2 sunt câtu-
rile. Rezult c 6 u c2 4 u c 2 3 2, deci 6 u c 2 4 u c 2 1. Dând pe 2 factor comun
avem 2 u (3 u c1 2 u c2 ) 1. Aceast relaie nu este adevrat în mulimea numerelor
naturale (membrul stâng este numr cu so, iar membrul drept este 1, deci numr fr so).
Din ce cauz am ajuns la aceast „contradicie“? Pentru c am presupus c exist
numere „n“ în condiiile problemei. Înseamn c nu exist numere „n“ care s îndepli-
neasc condiiile problemei.

1. S se afle cel mai mic numr natural de patru cifre, tiind c împrindu-l la
un numr natural de o cifr obinem restul 8.
2. S se afle dou numere naturale, tiind c dac împrim numrul mare la
numrul mic obinem câtul 13 i restul 22, iar diferena numerelor este 538.
3. Calculai împritorul i câtul unei împriri în care deîmpritul este 38 i
restul este 3.
4. Aflai împritorul i restul unei împriri tiind c deîmpritul este 249 i
câtul este 10.
5. S se determine numerele naturale de trei cifre care împrite la 47 dau restul
de 9 ori mai mare decât câtul. (prof. Ion Ptracu)
6. Aflai numerele naturale care împrite la 12 dau ca rest ptratul câtului.
7. Determinai câtul unei împriri, tiind c acesta i restul împririi nu se
schimb dac deîmpritul se mrete cu 24 i împritorul cu 6.
8. Câte împriri în care deîmpritul este de forma abcd, împritorul este ab

dau câtul 100? (prof. Ion Ptracu)
9. S se reconstituie urmtoarea împrire:
4
6
1
0
=1
=== (prof. Ion Ptracu)

10. Câtul unei împriri este 2 009, iar restul este 92. Aflai deîmpritul tiind c
împritorul este cu 920 mai mic decât câtul.
52
11. Dac se împarte numrul 19ab la ab se obine ca rest un numr cu 20 mai
mic decât împritorul. Determinai ab tiind c suma dintre cât i rest este ab.
12. Un numr natural împrit la 7 d restul 5 i împrit la 5 d restul 4. Ce rest

va da numrul împrit la 35?
(prof. Nicolae Ivchescu, revista ALPHA nr. 2/2007)
13. Câtul i restul împririi sumei a dou numere naturale la diferena lor sunt
12, respectiv 27. Aflai numerele, tiind c unul este cu 37 mai mic decât cellalt.
(prof. Nicolae Ivchescu, AXIOMA nr. 21/2007)
14. Suma a dou numere naturale este 2 010. Un numr împrit la cellalt d
câtul 2 i restul 9. Aflai numerele.
(prof. Nicolae Ivchescu, S. P10.119, G.M. nr. 6/2010)
15. Un numr natural împrit la 8 d restul 7. Acelai numr natural împrit la

9 d restul 3. Ce rest va da numrul împrit la 72?
16. Determinai cifrele „a“ i „b“ pentru a fi adevrate egalitile:

a) abab : ab aba; b) abaaba : aba abba.
(prof. Ion Ptracu)
17. Câtul a dou numere este 2, iar restul 0. Dac mrim unul dintre numere cu
66 i pe cellalt cu 83, numerele devin egale. Care sunt numerele?
18. Împrirea exact a numrului ab la o cifr a sa are câtul tot o cifr a sa.
Aflai numrul ab.
19. Suma a trei numere este 3 795. Aflai numerele, tiind c sunt îndeplinite si-
multan condiiile:
i) primul numr împrit la al doilea d câtul 3 i restul 100;
ii) al doilea numr împrit la al treilea d câtul 9 i restul 45.
(prof. Nicolae Ivchescu, P: 488, G.M. 6-7-8/2012)
20. Aflai numerele cuprinse între 35 i 200 care împrite la 34 dau restul egal
cu dublul câtului.
G.M. – Supliment cu exerciii, nr. 1/2013)
21. Împrind numrul A la numrul B obinem câtul 36 i un rest mai mare

decât 6 i cu 324 mai mic decât A. Aflai cele dou numere.
(prof. înv. primar Marian Ciuperceanu, G.M. nr. 1/2013)
53
CALCULUL UNOR SUME DE NUMERE NATURALE
I. DESCRIERE
În cadrul acestei teme ne propunem s justificm geometric câteva formule folosite
frecvent pentru calculul unor sume de numere naturale.
A E D
A. În figura 1 dreptunghiul ABCD are aria egal cu
2 u 3 6 uniti. Se observ c poligoanele ABHGFE i
F G
EFGHCD au arii egale respectiv de 3 uniti.
Aria poligonului ABHGFE este prin urmare 1 2 i
reprezint jumtate din aria dreptunghiului ABCD. Putem
scrie 1 2 2 u 3 : 2. B H C
A E D 3
Fig. 1
F G
În figura 2 dreptunghiul ABCD are aria egal cu
3 u 4 12 uniti. Poligoanele ABJIHGFE i EFGHIJCD
H I au ariile egale respectiv cu 6 uniti i reprezint jum-
tate din aria dreptunghiului ABCD.
Observm c aria poligonului ABJIHGFE este
B J C 1 2 3, prin urmare putem scrie:
1 2 3 3 u 4 : 2.
4
Fig. 2
În figura 3 dreptunghiul ABCD are aria egala cu n u (n 1) uniti.

A A1 ............. D
A2 A3
An
n
A2n-2 A2n-1
B A2n C
n1
Fig. 3
54
Dreptunghiul este împrit în dou poligoane de arii egale AA1A2…A2nB i
A1A2...A2nCD. Ariile acestora sunt respectiv egale cu jumtate din aria dreptunghiului
ABCD, deci cu n u (n 1) : 2.
Prin urmare: 1 2 3 … n n u (n 1) : 2 ( )
O alt modalitate de a deduce formula ( ) este urmtoarea:
Fie ABCD un dreptunghi cu aria de dou uniti (figura 4). Dac mrim cu câte o
unitate laturile AB i BC ale dreptunghiului obinem dreptunghiul BEFG cu aria de
2 u 3 6 uniti. Observm c aria dreptunghiului ABCD a crescut cu 4 uniti i s-a
obinut dreptunghiul BEFG, deci 2 4 2 u 3.
E F
A D
B C G
Fig. 4
Dac mrim laturile BE i BG ale dreptunghiului BEFG cu câte o unitate vom
obine dreptunghiul BHIJ (figura 5) cu aria de 3 u 4 12 uniti.
H I
E F
A D
B C G J
Fig. 5
Observm c 2 4 6 3 u 4.
3 termeni
În general vom obine 2 4 6 ... 2 u n n u (n 1).
Deoarece 2 4 6 ... 2 u n 2 u (1 2 3 ... n) obinem 1 2 3 ... n
n u (n 1) : 2.
Deci: 1 2 3 ... n n u (n 1) : 2.
B. S justificm formula:
1 3 5 7 …… (2n – 1) n2 ( )
Considerm un ptrat ABCD cu latura 1 (figura 6); dac mrim AB i AD cu o unitate,

obinem ptratul AEFG. Aria lui ABCD s-a mrit cu 3 uniti, prin urmare 1 3 22.
55
G F
D C
1
A B E
Fig. 6
Dac mrim cu o unitate AE i AG obinem ptratul AHIJ (figura 7) cu aria de 9 uni-

ti.
J I
G F
D C
1
A B E H
Fig. 7
Aria ptratului AEFG se mrete cu 5 uniti i se obine aria ptratului AHIJ,
putând scrie 1 3 5 32.
În mod asemntor, dac laturile ptratului AHIJ se mresc cu o unitate, vom
arta c aria lui crete cu 7 uniti, deci 1 3 5 7 42.
Continuând procedeul gsim: 1 3 5 7 ... (2n – 1) n2.
Alt justificare pentru formula ( ) poate fi dat astfel:
Calculm: 1 2 3 ... (2n – 1) (2n – 1) u n.
Calculm: 2 4 6 ... (2n – 2) (n – 1) u n.
Deoarece: 1 2 3 ... (2n – 1) 1 3 5 ... (2n – 1) 2 4 6 ...
(2n – 2) rezult c:
1 3 5 ... (2n – 1) (2n – 1) u n – (n – 1) u n.
Obinem 1 3 5 ... (2n – 1) n2.
C. S justificm formula:
( )
1 2 22 23 ... 2n 2n1 – 1
56
Ptratul ABCD din figura 8 are aria de 4 uniti. Dac notm cu M i N mijloa-
cele laturilor AD, respectiv BC, aria dreptunghiului ABNM adunat cu aria dreptun-
ghiului MNCD d aria ptratului ABCD. Putem scrie 2 2 22.
D 2 C
M N
A 2 B
Fig. 8
Dreptunghiul AEFD din figura 9 este alctuit din dou ptrate ABCD i BEFC
cu ariile de câte 4 uniti. Putem scrie 22 22 2 u 22 23 sau 2 2 22 23.
D C F
A B E
Fig. 9
Dreptunghiul AIJD din figura 10 este alctuit din patru ptrate ABCD, BEFC,
EGHF, GIJH cu ariile egale cu câte 4 uniti sau din dreptunghiurile AEFD i EIJF care
au ariile egale cu 23 8 uniti.
D C F H J
A B E G I
Fig. 10
Putem scrie 2 2 2 u 2 2 sau 2 2 22 23 24.
3 3 3 4
Continuând acest proces de „dublare“ a dreptunghiului AIJD prin alipirea de el a

unui dreptunghi de aceeai arie, putem scrie: 2 2 22 23 24 25.
În general obinem 2 2 22 23 ... 2n 2n1.
Dac din ambii membri ai acestei egaliti scdem câte o unitate, rezult: 1 2
2 ... 2n 2n1 – 1.
2
Reinem formula: 1 2 22 23 ... 2n 2n1 – 1.

Se poate demonstra i astfel:
Fie S 1 2 22 23 ... 2n.
Înmulim cu 2 ambii membri ai acestei egaliti.
Obinem 2S 2 22 23 ... 2n 2n1.
57
Sczând membru cu membru egalitile obinute, rezult:
2S – S = 2 22 23 ... 2n 2n 1 – (1 2 22 23 ... 2n), deci
S 2n 1 – 1, în consecin: 1 2 22 23 ... 2n 2n1 – 1.

1. Calculai suma:
S 1 2 – 3 4 5 – 6 7 8 – 9 ... 2 008 2 009 – 2 010
(prof. Ion Ptracu)
Rezolvare
Dac notm S2010 1 2 3 ... 2 010, observm c
S S2010 – 2 u (3 6 9 ... 2 010), S S2010 – 2 u 3 u (1 2 3 ... 670)
Deoarece S2010 2 010 u 2 011 : 2 i 2 u (1 2 3 ... 670) 670 u 671 gsim
S 2 021 055 – 1 348 710 672 345
2. În câte zerouri se termin produsul care are ca factori numerele 10, 100, 1 000,
10 000, ..., 1 000 ... 0?
(prof. Ion Ptracu)
1 000 zerouri
Rezolvare 1 2 3 ... 1 000
10 u 100 u 1 000 u 10 000 u ... u 1 000...0 100...0
1 000 zerouri
Numrul zerourilor în care se termin produsul este:
1 2 3 ... 1 000 1 000 u 1 001 : 2 500 500.
3. Câte drepte se obin dac unim în toate modurile posibile punctele distincte
A1, A2, A3, ..., A50, tiind c singurele trei puncte situate pe o aceeai dreapt dintre
acestea sunt A26, A34 i A41?
Rezolvare
Dac presupunem c punctele date sunt astfel încât oricare trei nu sunt situate pe
o aceeai dreapt avem:
A1A2, A1A3, ..., A1A50 – 50 drepte
A2A3, A2A4, ..., A2A50 – 49 drepte
A3A4, A3A5, ..., A3A50 – 48 drepte
......................................................
A48A49, A48A50 – 2 drepte
A49A50 – o drept
În total ar fi 1 2 3 ... 50 50 u 51 : 2 1 275 drepte.
Deoarece punctele A26, A34, A41 sunt pe o aceeai dreapt, numrul dreptelor este:
1 275 – 2 1 273 drepte.
58
Calculai:
1. 1 2 3 ... 2 009;
2. 2 4 6 8 ... 2 010;
3. 3 6 9 12 ... 2 010;
4. 4 8 12 16 ... 2 020 – 2 – 4 – 6 – ... – 1 010;
5. 2 4 6 8 ... 2 010 – 1 – 2 – 3 – ... – 1 005;
6. 1 3 5 7 ... 1 999;
7. 10 20 30 ... 1 000;
8. 1 4 7 10 ... 1 000.
9. O carte are 344 de pagini. Calculai suma numerelor necesare pentru paginarea ei.
10. Calculai 11 22 33 44 ... 1 111.
11. Calculai 1 11 111 1111 ... 111...1.

10 cifre
12. Calculai suma resturilor care se pot obine împrind un numr natural la 1 000.
13. Calculai suma 22 23 24 ... 2102.
14. Se dau 100 de puncte în plan. Aflai numrul tuturor segmentelor care se pot
obine unind aceste puncte.
15. Artai c 1 10 102 103 ... 10n (10n1 – 1) : 9.
16. Calculai 2 4 6 ... 2 014 1 3 5 ... 2 013.

17. Suma a 45 de numere naturale diferite este 990. Aflai produsul lor.
18. Aflai numrul natural „x“ tiind c 2 011 u x 1 2 3 ... 2 009 2 010.
59
PROBLEME DE MATEMATIC DISTRACTIV
I. DESCRIERE
O problem de matematic distractiv este o problem cu un enun prezentat într-o
form atractiv, care d impresia c nu s-ar rezolva prin metode specifice matematicii,
dar care are o soluie surpriz, în gsirea creia se pleac uneori de la fapte în aparen
nelegate de textul problemei.

1. Într-un co sunt 26 de bile identice ca form, dar una dintre ele este mai grea
(celelalte 25 de bile având aceeai msur). Efectuând trei cântriri cu ajutorul unei
balane s se gseasc aceast bil.
Rezolvare
Împrim bilele în trei grupe coninând respectiv 9, 9 i 8 bile.
Prima cântrire
Punem pe fiecare din talerele balanei câte 9 bile, talerul care va conine bila mai
grea va fi mai jos. Împrim bilele de pe acest taler în trei grupe, câte trei bile.
A doua cântrire
Punem pe fiecare din talere câte o grup de trei bile. Dac balana se echili-
breaz, atunci bila cea grea va fi în a treia grup.
A treia cântrire
Punem pe fiecare taler câte o bil din cea de-a treia grup. Dac balana se echi-
libreaz, înseamn c bila mai grea este cea care n-a fost pus în balan. Dac nu se
echilibreaz, atunci bila cea grea se afl pe talerul de jos.
Dac la prima cântrire balana se echilibreaz rezult c bila cea grea este
printre cele opt rmase, care se împart în grupe de 3, 3 i 2 bile i în continuare
procedm ca mai înainte.
2. Un ptrat magic este un tablou format din acelai numr de linii i de coloane
completat cu numere naturale, astfel încât suma numerelor situate pe fiecare linie, co-
loan i pe fiecare diagonal este aceeai. Completai ptratul alturat astfel încât s
devin magic.
1 4
12 7 9
10
13 3 16
60
Rezolvare
Suma de pe diagonal este 1 7 10 16 34, deci prima coloan pentru a
obine suma 34 trebuie completat cu 34 – (1 12 13) 34 – 26 8.
La fel se afl c a II-a linie trebuie completat cu 6, pe ultima coloan trebuie scris
numrul 5 i pe ultima linie 2. Procedând analog obinem ptratul magic de mai jos.
1 14 15 4
12 7 6 9
8 11 10 5
13 2 3 16
3. Pe fiecare dintre cele patru cri, numerele de jos se obin dup aceeai regul
din numerele de sus. Care este al doilea numr scris pe cea de-a cincea carte?
52 13 26 39 19
10 3 12 27 ?
Rezolvare
Constatm ca produsul cifrelor numrului de sus este numrul de jos, deci va
trebui scris numrul 1 u 9 9.
4. Pe o tabl de ah (5 u 5) sunt aezai 25 de fluturi albi i negri, fiecare ocu-

pând o ptric de culoarea lui. La un moment dat zboar toi i revin ocupând csuele
de culoare diferit de culoarea lor. S se arate c unul dintre fluturi rmâne în aer (adic
nu are loc).
Rezolvare
Presupunem c tabla de ah este cea din figur. Înseamn c vor fi 13 fluturi
negri i 12 fluturi albi. Când revin din zbor regula impus face ca din 13 fluturi negri
numai 12 fluturi s se aeze (cei 12 fluturi albi ocup 12 din cele 13 csue negre). Deci
un fluture negru va rmâne în zbor.
61
5. Se d o tabl de ah de 4 u 4.
a) Poate fi acoperit aceast tabl cu piese de forma de mai jos, unde ptratele
figurii sunt egale cu ptratele tablei?
b) Dac se scoate un ptrat dintr-un col al tablei, poate fi acoperit aceast tabl cu
piese de forma urmtoare, astfel încât culorile pieselor s corespund culorilor tablei?
c) Dac din tabla de ah de 4 u 4 se scoate dintr-un col un ptrat de 2 u 2, poate

fi acoperit tabla rmas cu piese de forma de la punctul a)?
Rezolvare
a) Dac tabla de ah s-ar putea acoperi cu piese de forma dat, înseamn c ar
trebui s aib un numr de ptrate care se împarte exact la 3 (câte ptrele are o pies).
Deci nu poate fi acoperit pentru c tabla are 16 ptrate (16 nu se împarte exact
la 3).
b) Dac dintr-un col al tablei se scoate un ptrat, înseamn c rmân 15 ptrate
din care 7 sunt albe i 8 sunt negre (ca-n figura alturat).
Dar numrul ptratelor negre trebuie s fie de dou ori mai mare decât cel al
ptratelor albe. Deci tabla nu poate fi acoperit.
c) Da! Vezi figura de mai jos.
3 2
62
6. Se d egalitatea III I IV. Mutai un singur chibrit i obinei alte dou
egaliti.
Rezolvare
II II IV (s-a luat un b de la III i s-a aezat lâng I) sau se ia bul din faa
lui IV i se aaz lâng I, având III II V.
7. Cum împart doi copii o cantitate de suc de 8 l în pri egale, dintr-un vas plin,
având la dispoziie dou vase egale de 5 l i 3 l?
Rezolvare
I. Din vasul de 8 l umplem vasul de 5 l.
II. Din vasul de 5 l umplem vasul de 3 l.
III. Golim vasul de 3 l în vasul de 8 l. (În acesta vor fi 6 l.)
IV. Cei 2 l rmai în vasul de 5 l, îi golim în vasul de 3 l.
V. Umplem vasul de 5 l din vasul de 8 l (în acesta din urm rmânând 1 l).
VI. Turnm din vasul de 5 l, 1 l în vasul de 3 l (în care erau 2 l).
VII. Golim vasul de 3 l în cel de 8 l (în care era 1 l) i obinem 4 l i în vasul de
5 l sunt 4 l, deci problema este rezolvat.
Aceast soluie se poate prezenta O alt soluie este:
schematic astfel:
8l 0 0 8l 0 0
I. 3 5 0 I. 5 0 3
II. 3 2 3 II. 5 3 0
III. 6 2 0 III. 2 3 3
IV. 6 0 2 IV. 2 5 1
V. 1 5 2 V. 7 0 1
VI. 1 4 3 VI. 7 1 0
VII. 4 4 0 VII. 4 1 3
VIII. 4 4 0
1. Cum procedeaz un ran care trebuie s cântreasc 3 kg de fasole boabe
având la dispoziie un cântar cu talere cu o singur mas (greutate) de 2 kg?
2. Completai ptratul de mai jos astfel încât acesta s devin magic.
3 5
63
3. Completai ptratul dat astfel încât acesta s devin magic.
73 69 52 51
59 66
55 65 63
60 62 72
75 57 53
4. Ce numr trebuie scris în triunghi?
1 4 5 3
5. Ce numr trebuie scris pe locul 6 în urmtoarele iruri:

a) 2, 6, 10, 14, ..., ... ; b) 2, 6, 12, 20, ..., ... ?
6. a) Se d o tabl de ah 5 u 5. Poate fi ea acoperit cu piese de domino? (piese

formate din dou ptrele de aceeai mrime ca ptratele tablei)
b) Se d o tabl de ah 6 u 6 din care lipsete un ptrat dintr-un col. Poate fi aco-
perit aceast tabl cu piese de domino? (formate din dou ptrate de aceeai mrime ca
ptratele tablei)
7. Se d egalitatea II II IV, scris cu chibrituri.

Schimbând poziia a dou bee obinei o alt egalitate.
8. Cum împart doi copii cantitatea de 12 l de suc în pri egale, dintr-un vas plin,
având la dispoziie dou vase egale de 8 l i 5 l ?
9. Analizând numerele din primele dou triplete, determinai numerele care lipsesc
din al treilea triplet: (23, 38, 27), (15, 30, 19), (x, y, 2 009).
(prof. Nicolae Ivchescu, R.M.T., nr. 1/2009)
10. Trei copii primesc fructe: o banan, un mr, o par. Fiecare primete un sin-
gur fruct. Primul nu primete banan. Al doilea nu primete nici par, nici banan. Ce
fruct primete fiecare?
(prof. Nicolae Ivchescu, G.M. nr. 11/2008)
11. Mutai un singur chibrit pentru a obine o egalitate: X IV VII.

(prof. Nicolae Ivchescu, R.M., Iai, nr. 2/2008)
64
12. Având la dispoziie o balan i o greutate de 1 kg, artai cum putei cântri o can-
titate de 26 kg de cuie dintr-o lad ce conine 35 kg de cuie, efectuând numai dou cântriri.
(prof. Ion Ptracu, concursul „Gh. Dumitrescu“, Craiova, 2005)
13. Folosind adunarea, scriei numrul 28 cu ajutorul a cinci cifre de 2, iar

numrul 1 000 cu ajutorul a opt cifre de 8.
14. Mutai un singur b pentru ca relaia XI IV II (scris cu chibrituri) s

devin egalitate.
15. O creatur îi dubleaz în fiecare zi suprafaa. Dup câte zile suprafaa ei s-a
multiplicat de 64 de ori?
(prof. înv. primar Marian Ciuperceanu, Revista „Alpha“, nr. 2/2007)
16. Mutai un singur beior pentru a obine o egalitate din relaia X IV VII
(scris cu chibrituri).
(prof. Nicolae Ivchescu, P. 139, R.M.I., nr. 2/2007)
17. Perechile de numere din dreptunghiurile de mai jos verific aceeai regul.
1006 987 1275 x 776
1004 1023 735 1210 y
Care sunt numerele pe care trebuie s le punem în locul lui „x“ i în locul lui „y“?
(prof. Nicolae Ivchescu, P: 227, G.M. nr. 1/2010)
18. Se d relaia XV I XIII (scris cu chibrituri).

a) Mutai dou beioare pentru a obine egalitate.
b) Mutai trei beioare pentru a obine egalitate.
19. Folosind operaii aritmetice i paranteze, scriei

numrul 2 012 cu ajutorul a 11 cifre de 2. 5
(prof. Nicolae Ivchescu, R.M.T., nr. 2/2012)
1
20. Folosind numerele de la 1 la 12 o singur dat
fiecare, completai cerculeele libere din figura alturat
astfel încât suma pe fiecare latur s fie 30.
G.M. – Supliment cu exerciii, nr. 4/2013)
21. Cu beioare avem scris V VI VI XV.

a) Mutai un beior pentru a obine o egalitate.
b) Mutai dou beioare pentru a obine egalitate.
c) Mutai trei beioare pentru a obine egalitate.
(prof. Nicolae Ivchescu, R.M.I. nr. 1/2013)
65
PERIMETRE
I. DESCRIERE
În aceast tem, plecând de la câteva exemple, am introdus noiunea de perimetru

al unei linii frânte i al unei linii frânte închise (poligon). Am prezentat în continuare
formulele de calcul a perimetrului pentru figurile geometrice frecvent întâlnite: ptrat,
dreptunghi, paralelogram, romb i trapez.
Casele a 5 prieteni: Andrei, Bogdan, Cornel, Daniel i Eugen sunt situate ca în

figura alturat.
B D
63 m 58 m
48 m 26 m
A C E
a) Care este lungimea drumului pe care trebuie s-l parcurg Andrei pentru a
ajunge la Eugen?
b) Care este lungimea drumului pe care trebuie s-l parcurg Bogdan pentru a
ajunge la Eugen?
c) Dar lungimea drumului de la Daniel la Andrei?
Rezolvare
a) Pentru a determina lungimea cerut trebuie s calculm lungimea liniei frânte
ABCDE care este egal cu AB BC CD DE 48 m 26 m 63 m 58 m 195 m.
Spunem c perimetrul liniei frânte ABCDE este 195 m. (P 195 m, unde P peri-
metrul)
b) Perimetrul liniei frânte BCDE este BC CD DE 26 m 63 m 58 m 147 m.
c) Perimetrul liniei frânte DCBA DC CB BA 63 m 26 m 48 m 137 m.
Dac linia frânt este închis ca în figura alturat atunci B

se obine un poligon al crui perimetru este:
P AB BC CD DE EA. A C
E D
Deci perimetrul unui poligon este un numr care exprim suma lungimilor
laturilor poligonului.
66
Cel mai simplu poligon este triunghiul. A
P' ABC AB BC AC 4 cm 6 cm 5 cm 15 cm
Deci P' ABC 15 cm. 4 cm 5 cm
B C
6 cm
Prezentm mai jos un tabel cu perimetrele poligoanelor des întâlnite.

Poligonul Desen Perimetrul
C D
P 2 u L 2 u l 2 u (L l)
Dreptunghiul l
L l P : 2 p semiperimetru
A L B
D C
Ptratul l P 4ul
A l B
D C
Paralelogramul l2 P 2 u (l1 l2)
A l1 B
D
l l
Rombul A C P 4ul
l l
B
A B D
P B b l1 l2
Trapezul l1 l2 B lungimea bazei mari
b lungimea bazei mici
B b C
1. Fie ABC un triunghi. Dac perimetrul liniei frânte ABC este 36 cm, peri-
metrul liniei frânte BCA este 30 cm i perimetrul liniei frânte CAB este 42 cm, aflai
perimetrul triunghiului ABC.
67
Rezolvare
P1 P linie frânt ABC AB BC A
P2 P liniei frânte BCA BC CA
P3 P liniei frânte CAB CA AB
Relaii care adunate membru cu membru dau:
P1 P2 P3 2 u (AB BC CA)
Deci 36 30 42 2PABC.
PABC 108 : 2, deci PABC 54 cm B C
2. a) Se dau trei ptrate având laturile de câte 10 cm. Prin alturarea lor se obine
un dreptunghi. Aflai perimetrul acestui dreptunghi.
D l l l C
l l
A l l l B
b) Alturând cele trei ptrate astfel încât ptratele 1 i 2 i ptratele 2 i 3 s aib
o latur comun, iar figura obinut s nu fie dreptunghi, artai c perimetrul poligo-
nului obinut este egal cu perimetrul dreptunghiului de la punctul a).
1 2 3
Rezolvare
a) PABCD 2(AB BC) 2 u (3 u l l ) 2u4l 8l
Deci PABCD 8 u 10 80 cm
PABCD 80 cm
l l
b)
l l
l
l l
l
3. În figura urmtoare AHB este un triunghi echilateral (laturile sunt egale),

HCDG este dreptunghi, iar GDEF este un trapez. Perimetrul poligonului ABCDEFGH
este 204 cm. S se afle:
a) latura triunghiului echilateral ABH;
b) perimetrul trapezului GDEF;
c) perimetrul dreptunghiului HCDG.
68
A
l l
H l B 2l C
l l
G D
l l
F E
4l
Rezolvare
a) PABCDEFGH AB BC CD DE EF FG GH HA 12 l deci
12 l 204 cm, de unde l 204 cm : 12 17 cm, deci l 17 cm.
b) PGDEF GD DE EF FG 3 l l 4 l l 9 l
Deci PGDEF 9 u 17 153, PGDEF 153 cm.
PHCDG HC CD DG GH 2 u (3 l l) 2 u 4 l 8 u l 8 u 17 136
PHCDG 136 cm

1. Perimetrul unui triunghi cu dou laturi egale este de 13 cm. Ce lungime are
fiecare dintre laturile egale dac a treia latur are lungimea de 5 cm?
2. Perimetrul unui dreptunghi este de 30 cm. Aflai dimensiunile dreptunghiului

dac limea este jumtate din lungime.
3. Calculai perimetrul unui dreptunghi cu dimensiunile din tabelul de mai jos.
L 122 m 52 m 137 m 98 m
l 41 m 12 m 82 m 37 m
4. Pe una din laturile unei grdini în form de ptrat cu perimetrul de 8 u 4 m se

construiete un zid. Care va fi lungimea zidului?
69
5. Completai tabelul.
Denumire Desen Perimetru
a) Paralelogram 2 cm
10 cm
6 cm
b) Romb
12 cm
17 cm 11 cm
c) Trapez
30 cm
6. Un teren de volei care este format din dou ptrate identice, câte unul pentru
fiecare echip, are 9 m lime. Cât este perimetrul?
7. Un dreptunghi are perimetrul de 98 m. Lungimea lui este cu 3 m mai mare

decât limea. Calculai dimensiunile dreptunghiului.
8. Un ptrat are perimetrul de 32 cm. Aflai dimensiunile unui dreptunghi care

are acelai perimetru i limea cu 2 cm mai mic decât lungimea.
9. Se mrete latura unui ptrat care are perimetrul de 24 cm, obinându-se un alt
ptrat care are perimetrul de trei ori mai mare decât perimetrul primului ptrat. Cu cât
s-a mrit latura ptratului?
10. Un dreptunghi poate fi acoperit cu un numr întreg de ptrate cu latura de

6 cm. S se afle numrul de ptrate tiind c perimetrul dreptunghiului este de 3 ori mai
mare decât perimetrul ptratului.
11. Se dau trei triunghiuri echilaterale numerotate 1, 2, 3 cu latura de 6 cm. Aflai

perimetrul figurii ce se obine prin lipirea triunghiului 1 cu 2 i a triunghiului 2 cu 3
astfel încât s aib câte o latur comun.
70
12. În figura de mai jos, linia îngroat reprezint un covor pe o scar. Ce lun-
gime are covorul?
G.M. – Supliment cu exerciii, nr. 4)
60 cm
130 cm
ARII
I. DESCRIERE
În aceast tem introducem noiunea de arie folosind exemple în care apar reele de
ptrate. Prezentm în continuare justificri pentru formulele de calcul ale ariilor supra-
feelor poligonale frecvent întâlnite.
Poligoanele colorate din figura 1 conin fiecare câte 6 ptrate. Spunem c fiecare
dintre ele are aria 6.
Fig. 1
Unitatea de arie este ptratul colorat în colul din stânga-sus al figurii. Pentru a
compara suprafeele a dou poligoane (întinderile lor) aflm ce arii au numrând ptra-
tele-unitate care le conin. De exemplu:
Aria dreptunghiului ABCD din figura 2 este egal cu 5 u 2 10 uniti ptrate.
71
Aria dreptunghiului EFGH este egal cu 4 u 3 12 uniti ptrate.
Evident: Aria EFGH > Aria ABCD.
D C
H G
A B
E F
Fig. 2
1m
În practic unitatea principal pentru msurarea suprafe-

elor este metrul ptrat.
Un ptrat cu latura de 1 m are aria de un metru ptrat. Se 1m
folosesc, de asemenea, submultiplii i multiplii metrului ptrat.
Deci, ca unitate de suprafa se alege un ptrat care are ca latur o unitate de lun-
gime (metru, decimetru, centimetru etc.).
Aria dreptunghiului
D C
Dreptunghiul ABCD din figur are lun-
gimea AB 6 cm i limea BC 4 cm.
4 cm
Dac alegem ca unitate de msur a supra-
feei lui centimetrul ptrat, vom gsi c ABCD
este acoperit cu 24 de ptrate cu latura de 1 cm. A B
Aria ABCD 6 cm u 4 cm 24 cm2. 6 cm
Spunem c:
AABCD AB u BC Lul
Aria dreptunghiului este egal cu produsul dintre lungimea i limea lui.
D C
l 4 cm
A B
L 6 cm
72
Aria ptratului
Folosind ca unitate de arie ptratul din colul din dreapta-sus al figurii de mai jos,
completai tabelul de mai jos.
D C
N M
A B
H G
K L
E F
Ptratul Aria
ABCD
EFGH
KLMN
Dac ptratul ABCD are latura AB de lungime l, aria se calculeaz cu formula:
D l C
AriaABCD lul l2, (l2 se citete l ptrat)
l l
Aria ptratului este egal cu latura la ptrat.
A l B
Aria paralelogramului
Putem gsi formula pentru calculul ariei unui paralelogram, aa cum se arat în
figura de mai jos, construind un dreptunghi care are aria egal cu aria paralelogramului.
D b C
h h
AriaABCD buh
A
B
Aria paralelogramului este egal cu produsul
dintre baza i înlimea paralelogramului.
Observaie
Înlimea paralelogramului (h) este distana dintre laturile opuse.
73
Aria triunghiului
Un triunghi poate fi considerat ca jumtate dintr-un paralelogram.

Astfel:
Aria triunghiului este egal cu jumtatea
produsului dintre baz i înlime.
baza u înlimea buh

Aria triunghiului Aria triunghiului
2 2
A E
AD h
CB b
C D B
Aria trapezului
Un trapez poate fi considerat ca jumtate dintr-un paralelogram cu baza egal cu

suma bazelor trapezului i cu aceeai înlime.
b B
h h
(B b) u h
Aria trapezului
2
B b
1. Un dreptunghi are perimetrul cât al unui ptrat cu latura de 10 cm. Aflai aria
dreptunghiului dac limea sa este cu 2 cm mai mic decât lungimea.
Rezolvare
Perimetrul ptratului cu latura l este 4 l, adic 40 cm.
Perimetrul dreptunghiului (L l) u 2, deci avem (L l) u 2 40 de unde L l 20.
Dar L – l 2, relaii care adunate membru cu membru dau 2L 22, de unde
L 11 cm, l 9 cm.
Atunci aria dreptunghiului este A 11 cm u 9 cm 99 cm2.
74
2. Doi vecini posed terenurile ABCDEF, respectiv EHIBCDE având ariile egale
i dimensiunile indicate în figura de mai jos.
Gardul care separ terenurile este BCDE. Vecinii doresc s modifice acest gard
astfel încât s aib terenuri dreptunghiulare de arii egale.
a) Ce perimetru avea terenul fiecruia din cei doi vecini?
b) Ce arie are terenul fiecruia?
c) Ce perimetru va avea terenul fiecrui vecin dup modificarea gardului?
(prof. Ion Ptracu)
F 8m E 4m H
8m
16 m 4m 16 m
C D
8m
4m 8m
A I
B
Rezolvare
a) AB BC CD DE EF FA 4 8 4 8 8 16 48 m
BI IH HE ED DC CB 8 16 4 8 4 8 48 m
b) Aria celor dou terenuri este 12 u 16 192 m2 i aria fiecrui teren este
192 m2 : 2 96 m2.
c) Dac gardul modificat este MN, Dac gardul modificat este PQ,
perimetrul fiecrui teren perimetrul fiecrui teren
este 2 u (6 16) 44 m. este 2 u (8 12) 40 m.
F M H F 12 H
16 P Q
12
6 6
A I A I
N
75
3. O baie are lungimea 45 dm i limea de 36 dm. Câte plci de gresie în form
de ptrat cu latura de 3 dm sunt necesare pentru a acoperi podeaua?
Rezolvare
Aria bii 45 dm u 36 dm 1 620 dm2.
Aria unei plci de gresie 3 dm u 3 dm 9 dm2.
Numrul de plci este 1 620 : 9 180 plci.
4. Perimetrul unui dreptunghi este de 28 m. Dac se mresc lungimea i limea

cu acelai numr de uniti, aria dreptunghiului obinut este cu 95 m2 mai mare decât a
celui iniial. L a
Cu cât s-au mrit dimensiunile dreptunghiului?
a a
Rezolvare l l
Din ipotez cunoatem c L l 28 m : 2 L l 14 m. L
Aria haurat în figur reprezint 95 m2.
Avem a u L a u a a u l 95, deci a u a a u (L l) 95, dar L l 14
a u a 14 u a 95 de unde a 5.
(Se observ c dac a t 6, a u a 14 u a > 95, iar dac a d 4, atunci a u a 14 u a < 95.)

1. Aflai ariile figurilor de mai jos tiind c unitatea de arie este un ptrel.
a) b) c) d)
2. Perimetrul unui ptrat este cât perimetrul unui dreptunghi cu lungimea de 6 cm

i limea de 2 cm. Aflai aria ptratului.
3. Un dreptunghi are aria de 84 m2 i este împrit în dou dreptunghiuri. Unul

are aria de dou ori mai mare decât a celuilalt.
a) Care este aria dreptunghiului mic?
b) Care este lungimea dreptunghiului mic dac
limea sa este de 2 m?
20 cm
18 cm
4. Decupm cum indic desenul un dreptunghi.

a) Care este aria suprafeei decupate? 24 cm
b) Care este aria suprafeei rmase?
26 cm
76
5. O curte dreptunghiular are 23 m lungime i 15 m lime. Pe lungimea a dou laturi
alturate vrem s amenajm un trotuar cu limea de 2 m. Care este aria acestui trotuar?
A 3 cm E B
6. Cunoscând dimensiunile marcate pe figur calculai:
5 cm a) aria paralelogramului ABCD;
b) aria triunghiului BEC;
c) aria trapezului AECD.
D 7 cm C
7. Se consider un teren de forma celui din A B
figura alturat. Se tie c CDEF i FGHI sunt p-
trate cu latura egal cu jumtate din latura cores- C D
punztoare a dreptunghiului ABFJ.
a) Dac perimetrul terenului este 120 m, cal-
J I F E
culai perimetrul dreptunghiului ABFJ.
b) Dac AB 4 m, AJ 2 m, gsii dimen-
siunile posibile ale dreptunghiurilor cu acelai peri-
metru ca terenul din figur. (Dimensiunile sunt expri-
mate prin numere naturale.) H G
(prof. Ion Ptracu, etapa districtual, 1990, clasa a V-a)
8. Un dreptunghi are lungimea de 9 m i limea de 4 m. Aflai perimetrul ptra-

tului care are aria egal cu a dreptunghiului.
9. Dimensiunile unui dreptunghi se mresc cu 2 cm, respectiv 3 cm, obinându-se

un ptrat cu aria de 49 cm2. Aflai:
a) aria dreptunghiului; D 8m C 3m G
b) perimetrul dreptunghiului.
10. În figura alturat se tie c aria drept-

unghiului DEFG este de 77 m2. Calculai: A B
a) perimetrul dreptunghiului DEFG; 2m
b) aria i perimetrul dreptunghiului ABCD.
E F
11. Dimensiunile unui dreptunghi sunt exprimate prin numere naturale.
a) Cu câte uniti crete perimetrul dreptunghiului dac se mrete lungimea i
limea cu o unitate?
b) Exist dreptunghiuri cu dimensiunile numere naturale i cu proprietatea c dac
acestea se mresc cu câte o unitate, aria dreptunghiului obinut este cu 4 uniti mai
mare decât a dreptunghiului iniial?
(prof. Ion Ptracu)
12. Perimetrul unui dreptunghi este 200 cm. Triplul limii este cât dublul lun-
gimii. Aflai aria dreptunghiului.
(prof. Nicolae Ivchescu, P. 367, R.M.T., nr. 3/2013)
77
JOCURI
„Jocul este o punte aruncat între
copilrie i vârsta matur“
J. Chateau
I. DESCRIERE
În cele ce urmeaz ne vom referi la jocuri pentru doi parteneri pe care îi numim
Andrei i Bogdan. Juctorii fac pe rând câte o mutare. Regulile sunt bine stabilite, ele
precizeaz clar ce înseamn mutare corect i când se termin jocul. De regul, jocul se
termin atunci când un juctor nu mai poate face nicio mutare regulamentar. Finalul
unui joc este rezultatul deciziilor raionale luate de juctori pe parcursul jocului. Modul
de alegere a deciziilor constituie o strategie. În cazul unor jocuri în care sunt relativ
puine obiecte putem efectua unele calcule începând de la sfârit, acestea ajutându-ne s
gsim strategia câtigtoare.

1. Andrei i Bogdan joac un joc cu 5 jetoane. Fiecare ia, succesiv, un numr de
unu sau dou jetoane. Câtig cel care la final ia toate jetoanele rmase. Cum trebuie s
procedeze Andrei, care începe jocul, pentru a câtiga?
Rezolvare
Pentru a câtiga Andrei trebuie s-i lase lui Bogdan la sfârit 3 jetoane. Într-adevr,
în faa a 3 jetoane, indiferent dac ia unul sau dou, Bogdan pierde. Deoarece Andrei
începe jocul, el trebuie s ia exact 2 jetoane pentru a-i asigura victoria.
2. Andrei i Bogdan joac un joc cu 9 jetoane. Fiecare extrage succesiv 1, 2 sau
3 jetoane. La final, câtig cel care ia toate jetoanele rmase. tiind c Andrei începe
jocul, artai cum trebuie s procedeze el pentru a câtiga.
Rezolvare
Dup penultima mutare, pentru a câtiga timp, Andrei trebuie s-i lase lui
Bogdan exact 4 jetoane. Într-adevr dac acesta va lua 1, 2 sau 3 jetoane, Andrei ia
restul de jetoane i câtig. Dup antepenultima mutare a lui Andrei acesta trebuie s-i
lase lui Bogdan 8 jetoane pentru c dac acesta va lua 1, 2 sau 3 jetoane, Andrei la
rândul su va lua respectiv 3, 2 sau 1 jeton fcând ca s rmân 4 jetoane. Deoarece
iniial sunt 9 jetoane rezult c pentru a câtiga, Andrei trebuie ca la prima mutare s ia
exact un jeton.
3. Pe o mas sunt 17 monede identice. Andrei i Bogdan iau succesiv un numr
de monede mai mare sau egal cu 1 i cel mult 4. Cum trebuie s joace Andrei, care
începe jocul, pentru a câtiga?
Rezolvare
Pentru a câtiga Andrei trebuie s joace astfel încât dup penultima sa mutare s-i
rmân lui Bogdan 5 monede. Dup antepenultima mutare a lui Andrei, pentru ca acesta
78
s câtige, trebuie ca pe mas s rmân 10 monede. Într-adevr, atunci dac Bogdan ia
1, 2, 3 sau 4 monede, atunci Andrei va lua 4, 3, 2 sau 1 monede, fcând ca la final în
faa lui Bogdan s rmân 5 monede. La mutarea dinaintea antepenultimei mutri a lui
Andrei acesta trebuie s mute astfel încât pe mas s rmân 15 monede. Într-adevr,
aflat la mutare în faa a 15 monede Bogdan poate lua 1, 2, 3 sau 4 monede, iar apoi
Andrei luând respectiv 4, 3, 2 sau 1 monede se ajunge la situaia în care Bogdan este la
mutare i în faa sa sunt 10 monede. Deoarece pe mas sunt 17 monede înseamn c
Andrei, pentru a câtiga, trebuie s ia prima dat exact 2 monede.
III. JOCUL LUI BACHET

Problemele rezolvate mai înainte sunt cazuri particulare ale jocului lui Bachet.
Claude Gaspar Bachet de Méziriac (1581-1638) a fost un excelent matematician
francez care a adus frumoase contribuii în teoria numerelor i în aritmetic, de exemplu
ptratele magice cu 25 de elemente, formularea proprietii de descompunere a oricrui
numr natural în cel mult patru ptrate, editarea cu comentarii preioase a operei lui
Diofant, precum i a unei cri de recreaii matematice în care a fost publicat i jocul la
care facem referire i care îi poart numele:
„Dintr-o mulime de n obiecte, doi juctori extrag succesiv un numr de obiecte
cu condiia de a extrage cel puin un obiect i cel mult p obiecte, unde p este un numr
natural strict mai mic decât n, fixat dinainte. Câtig juctorul care la o anumit
mutare extrage toate obiectele rmase.“
Strategia jocului lui Bachet
Dac n p 1, este clar c al doilea juctor va câtiga. Într-adevr, dac primul ia
un obiect, atunci al doilea le ia pe cele p rmase i câtig, dac primul ia dou obiecte
atunci al doilea ia p 2 obiecte i „închide“ jocul, .a.m.d. Dac n m(p 1), unde m
este un numr natural nenul, de asemenea al doilea juctor va câtiga. El trebuie s fie
atent ca la orice mutare în care primul a extras un numr de obiecte, el s extrag atâtea
încât adunate cu ale primului s fie în total p 1. Se observ deci c juctorul care se
afl în faa a m(p 1) obiecte pierde, deci strategia const în a face astfel încât adver-
sarul s fie pus în faa unui numr de aceast form. Dac n m(p 1) r cu 1 d r d p,
atunci primul juctor aflat la mutare extrage r obiecte i îi asigur victoria.
IV. PROBLEME PROPUSE
1. Andrei i Bogdan joac urmtorul joc: un carton în form de ptrat este îm-
prit în 16 ptrate mai mici. Andrei i Bogdan coloreaz succesiv, respectiv cu rou i
cu albastru un numr de 1, 2 sau 3 ptrate. Câtig cel care termin de colorat întregul
ptrat. Artai c cel care începe jocul, pierde.
2. Pe mas sunt 20 de monede. Dou persoane joac urmtorul joc: iau pe rând
monede, iar la o mutare se pot lua de pe mas 1, 2 sau 3 monede. Câtig acela care ia
de pe mas ultima moned. Cine câtig?
79
3. Pe o mas sunt 11 obiecte. Doi copii joac urmtorul joc: ei iau pe rând
câte 1, 2 sau 3 obiecte pân când unul dintre ei va fi nevoit s ia ultimul obiect. Pierde
cel care va fi obligat s ia ultimul obiect. Cum trebuie jucat de primul pentru a câtiga?
4. Andrei i Bogdan joac un joc cu „n“ jetoane („n“ este un numr natural). Ei
iau succesiv cel puin un jeton i cel mult 5 jetoane. tiind c la prima mutare a jocului
Andrei a luat 2 jetoane, iar la mutrile 2 i 3 ale sale Bogdan a luat 3 i respectiv 1 jeton,
precum i faptul c Andrei a câtigat jocul dup 5 mutri, aflai „n“.
(prof. Ion Ptracu)
5. Doi juctori iau alternativ cel puin 1 chibrit i cel mult 6 chibrituri de pe o
mas. Cum trebuie condus jocul pentru a câtiga cel care ia ultimele chibrituri, tiind c
pe mas sunt 30 de chibrituri?
6. Din dou grmezi de pietricele una având 15, iar cealalt 20, dou persoane
iau succesiv oricâte pietricele, dar numai dintr-o grmad. Pierde acela care nu mai poate
lua. Cine câtig?
7. Pe o mas sunt 36 de jetoane. Vlad i Ina joac urmtorul joc: fiecare, pe rând
are voie s ia 1, 2, 3, 4 sau 5 jetoane. Câtig cel ce poate efectua ultima extragere.
Dup un timp, Ina îi d seama c poate câtiga dac Vlad face prima extragere. Expli-
cai strategia câtigtoare a fetei.
8. Andrei i Bogdan joac urmtorul joc: de pe o mas pe care sunt 40 de

monede ei iau pe rând, fiecare un numr de monede mai mare sau egal cu 1 i mai mic
sau egal cu „p“ (p este numr natural p < 40). Andrei începe jocul luând 5 monede.
tiind c jocul se încheie atunci când ultimul juctor ia toate monedele rmase i c
acesta pierde precum i faptul c Andrei a câtigat dup 6 mutri ale sale, aflai nu-
mrul maxim „p“ de monede ce pot fi luate.
(prof. Ion Ptracu)
9. Doi barmani joac urmtorul joc: ei mut fiecare pe rând câte un pahar spre
dreapta de pe un suport de pahare care are 13 poziii i pe care exist 5 pahare care
acoper primele 5 poziii din stânga suportului. Paharul trebuie mutat astfel încât s
ocupe prima poziie liber i s nu se sar peste alt pahar. Pierde cel care nu mai poate
efectua mutarea. Cine câtig?
10. Se dau dou grmezi au 4, respectiv 2 fise. Doi copii joac urmtorul joc:
pe rând fiecare poate lua o fis din orice grmad sau poate lua o fis din fiecare
grmad sau poate muta o fis dintr-o grmad în cealalt. Jocul se încheie atunci când
ultimul ia fisele rmase, iar cel care nu mai poate juca pierde. Cine câtig?
11. Pe 7 cartonae sunt scrise numerele de la 1 la 7. Doi copii iau alternativ câte
un cartona. Pierde acela care dup ce a efectuat mutarea sa face ca suma numerelor de
pe toate cartonaele luate s fie mai mare decât 20. Cine câtig: cel care începe sau
partenerul su?
80
CAPITOLUL II
PROBLEME DATE LA
CONCURSURILE DE MATEMATIC
CLASA a III-aa
Concursul interjudeean de matematic „Elena Bdil“

Ediia a III-a, Giurgiu 8-9 aprilie 2006, clasa a III-a
1. Aflai numrul abc , unde „b“ este dublul lui „a“, „a“ este dublul lui „c“ i
suma cifrelor este 14.
2. Calculai valoarea lui „m“ pentru fiecare din situaiile de mai jos:
a) 50 – m – 14 = 3; b) m – 50 + 3 = 14; c) 50 – 3m = 14.
3. Succesorul unui numr „a“ se mrete de 7 ori i se obine cel mai mare numr
impar de dou cifre care are cifra zecilor 4. Care este numrul „a“?
Concursul revistei „Arhimede“

Ediia a III-a, etapa a II-a zonal, 25 februarie 2006, clasa a III-a
1. a) Aflai numerele „x“, „y“, „z“, tiind c x + y = 142, y + z = 90, x + z = 156.

b) Într-o clas sunt 25 de copii. Artai c cel puin trei au ziua de natere în
aceeai lun.
2. a) Calculai valoarea lui „x“ din relaia (47 + 7) : x = 28 : 4 + 42 : 6 – 35 : 7.

b) Calculai suma numerelor de forma ab , „a“ mai mic decât „b“, tiind c
ab + ba = 154.
3. Observai aranjarea:
8 11 14 17 20 ... 98 101
103 100 97 94 91 ... 13 10
a) Crui numr din primul rând îi corespunde numrul 55 din al doilea rând?
b) Verificai dac numrul 55 se afl în al doilea rând.
4. Un ir de furnici, lung de 20 m, trece pe un pod lung de 60 m cu viteza de

10 m pe minut. Cât timp dureaz pân coloana parcurge podul?
81
Ediia a III-a, etapa a III-a final, 3 iunie 2006, clasa a III-a
1. a) Delia calculeaz suma cifrelor pe care le afieaz ceasul ei digital. Care este
suma maxim pe care o poate obine?
(3 p)
b) Produsul a 7 numere naturale este 54 i suma lor este 20. Gsii aceste numere.
(3 p)
c) La Balul Spiriduilor particip toi spiriduii ale cror vârste, în ani, reprezint
numere de 3 cifre cu produsul cifrelor 8. tiind c nu exist doi spiridui care au aceeai
vârst, aflai câi spiridui au participat la bal i ce vârste au.
(3 p)
2. În 14 cutii sunt 25 de bile, fiecare cutie având 1, 2 sau 3 bile. Se tie c numrul
cutiilor cu o bil nu e mai mic decât 6, iar numrul bilelor din cutiile cu 2 i 3 bile la un
loc este mai mare decât 16. Care este numrul cutiilor cu 1, 2, 3 bile? (Analizai toate
cazurile posibile.)
(9 p)
3. La un oficiu potal, csuele potale sunt aezate pe rânduri egale (nu mai mult
de 8 rânduri) i numerotate cu numere naturale, începând de la 1. Csua potal cu
numrul 168 este situat pe rândul din mijloc, iar cea cu numrul 330 este situat în
dreptul ei, dar pe ultimul rând. Câte csue potale sunt?
(9 p)
4. Într-un club sportiv sunt mai puin de 40 de copii. Toi practic un sport.
Jumtate din numrul fetelor este egal cu o treime din numrul bieilor. Unii practic
voleiul, ceilali tenisul. O treime din numrul copiilor care practic voleiul este egal cu
o ptrime din numrul celor care practic tenisul. tiind c 10 fete fac tenis, aflai câi
biei practic volei.
(9 p)
Concursul de matematic „Arhimede“

Ediia a IV-a, etapa I, 25 noiembrie 2006, clasa a III-a
1. Aflai cea mai mic sum de forma FFF + FFF în care s-au folosit doar
cifrele 0, 1, 2, 4, 5, 6, o singur dat. Artai toate variantele posibile.
2. a) Punei parantezele astfel încât s obinei un numr cât mai mic:
100 – 30 + 50 – 2 + 10.
b) Reconstituii adunarea: ABC + BC + C = 4A5.
3. Se d suma: 3 + 5 + 7 + 13 + 15 + 17 + 22 + 24 + 26 + 34 + 36 + 38.
a) Calculai suma grupând convenabil termenii.
b) Dac înlocuim un semn „+“ cu un semn „–“ se obine rezultatul 210. În faa
crui numr din sum s-a pus semnul „–“?
82
4. La un concurs ,,Cine tie câtig“, cei 2 finaliti rspund corect la cele 3 între-
bri; ei au ales întrebri ce valoreaz un punct, 5 puncte sau 10 puncte. Primul a realizat
un scor de trei ori mai mare decât al doilea. Care este diferena de punctaj dintre ei?
Concursul naional de matematic „Arhimede“

Ediia a IV-a, etapa a II-a, 17 martie 2007, clasa a III-a
1. a) Se dau numerele a = (4 u 8 + 7 + 6) : [5 u 4 : (3 + 2) + 1] i b = (1 + 2) u 10 :
: 5 + 6 + 7 + 8 + 9.
Artai ca „b“ este de 4 ori mai mare decât „a“.
(5 p)
b) Calculai 1 + 3 + 5 + 7 + ... + 15 + 17 + 19 – 2 – 4 – 6 – ... – 16 – 18.
(4 p)
2. a) Dac scdem dintr-un numr sfertul i jumtatea sa, obinem 7. Care este
numrul?
(4 p)
b) Am adunat 13 numere naturale distincte i nenule i am obinut suma 92.
Care sunt numerele pe care le-am adunat?
(5 p)
3. Suma a dou numere naturale este de forma xx. Aflai numerele tiind c:
– ultima cifr a primului numr este 9;
– al doilea numr este cu 8 mai mare decât primul numr.
(9 p)
4. Într-o urn sunt 13 bile albe i negre, care urmeaz s fie extrase toate. Dac
scoatem din urn o bil alb, obinem 3 puncte, iar dac extragem o bil neagr, pier-
dem 2 puncte.
Câte bile albe i câte bile negre au fost în urn, dac au fost totalizate 24 de
puncte?
(9 p)
Concursul de matematic „Sperane“

Ediia a III-a, Comneti 2007, clasa a III-a
1. a) Artai c „a“ este sfertul lui „b“ dac [54 : (24 – a) + 29] : 5 = 7 i
b : [(697 – 415) : 6 – 37)] = 6.
b) Aflai numerele de forma ab tiind c a u (2b + 5) = 21.
2. Trei elevi i-au propus s mearg într-o tabr în Grecia. Pentru aceasta au
economisit banii dup cum urmeaz: când al treilea economisise trei ptrimi din sum
83
i înc 4 euro, al doilea jumtate din sum i înc 2 euro, primul economisise întreaga
sum.
Ce sum trebuie s mai economiseasc fiecare tiind c suma deja economisit
de cei trei elevi este de 411 euro?
(înv. Viorica Bânu)
3. Mihai a participat la un concurs de aruncare a mingii la coul de baschet.
Pentru o aruncare corect a mingii în co primete 8 puncte, iar pentru o ratare este
penalizat cu 5 puncte.
Dup 26 de aruncri Mihai a totalizat 0 (zero) puncte. Câte couri a marcat?
(înv. Monica Bala)

Ediia a IV-a, etapa final,12 mai 2007, clasa a III-a
1. a) Suma a 5 numere naturale consecutive se împarte la 13 i se obine câtul 8

i restul 1.
Care sunt numerele?
(5 p)
b) Suma a 12 numere naturale nenule este 77. Artai c cel puin dou dintre ele
sunt egale.
(4 p)
2. Care este cel mai mare numr ab care îndeplinete pe rând condiiile:
a) ab + ba = 99; (5 p)
b) ab – ba = 9? (4 p)
3. În urmtorul careu, suma numerelor de pe fiecare coloan, linie sau diagonal

este aceeai. Aflai d : b + c : (a – e).
a 24 32
b c d
48 e 16
(9 p)
4. Într-un grup de copii, bieii au câte 2 prune i 4 mere fiecare, iar fetele au
câte 5 prune i 3 mere fiecare. În total au 44 de prune. Câte mere au în total copiii din
grup, tiind c numrul bieilor este mai mic decât al fetelor?
(prof. Aida Frujin)
(9 p)
84
Concursul internaional de matematic „Arhimede“ – IMAC (asociat)
Ziua I, 27 iunie 2007, clasele III-IV
1. a) Refacei înmulirea:
FFFu
9
FF 1
b) Dac dintr-un numr natural nenul scdem 7 i aceast diferen o înmulim

cu 7, obinem acelai rezultat cu cel obinut dac din acel numr scdem 9 iar diferena
o înmulim cu 9. Aflai numrul.
2. a) Opt zâne îi fixeaz o or de întâlnire în faa castelului. Ele stabilesc c cine
întârzie d fiecreia dintre cele sosite înaintea ei câte o baghet magic. Câte zâne au
întârziat tiind c ele vin pe rând i s-au oferit 22 de baghete?
b) Pe o tabl sunt scrise numere naturale astfel:
23 3 9
12 14 15
6 1 27
Doi copii taie fiecare câte 4 numere astfel încât suma numerelor tiate de unul s
fie de 4 ori mai mic decât suma numerelor tiate de cellalt. Ce numr nu a fost tiat?
Justificai rspunsurile.
Concursul de matematic „Sim“ – 2008, clasa a III-a
1. Peste 3 ani suma vârstelor a trei frai va fi egal cu 29 de ani. Care era suma
vârstelor celor trei frai anul trecut?
2. Într-un parc s-au plantat nite tei i 140 de brazi. La fiecare 20 de brazi s-au
plantat 9 tei. Aflai numrul copacilor plantai.
3. O furnic aduce într-o galerie, în fiecare zi, câte 10 semine. Un greiera vine pe
furi i mnânc în fiecare noapte câte 3 dintre seminele furnicii. Furnica a început adu-
narea seminelor în dimineaa unei zile de luni. Aflai cu câte semine rmâne furnica
duminic seara, la sfâritul primei sptmâni de lucru. (Furnicile nu au zile de srbtoare.)
85
Ediia a IV-a, Comneti, 2008, clasa a III-a
1. Calculai 3 u a + 7 u b tiind c (104 u 4 + 83 u 5) – a u 3 = 4 u 1 809 : 9 i

(9 u 7 + b – 5 u 8) – 5 u 5 + 70 = 75.
(Maria-Laura Sica)
2. Pentru realizarea unui aranjament floral, Ioana a folosit garoafe, trandafiri i

frezii. Câte flori de fiecare fel a folosit, dac 54 nu erau trandafiri, 36 nu erau frezii i
48 nu erau garoafe? Ce valoare are aranjamentul, tiind c o garoaf cost 5 lei, o frezie
8 lei, iar un trandafir 10 lei?
(Monica Bala)
3. a) Doi prieteni, Alex i Radu, au colecionat împreun 120 de timbre. Câte

timbre a colecionat fiecare dintre ei, dac a treia parte din numrul timbrelor colecio-
nate de Alex este cu 22 mai mare decât a treia parte din numrul timbrelor colecionate
de Radu?
(Viorica Bânu)
b) Rezolvai ecuaia (2x + 1) + (3x + 1) + (5x + 1) = 1 203.
(Gazeta Matematic, seria B)
Concursul interjudeean de matematic „Regalul generaiei XXI“

coala „Sfânta Vineri“, Ploieti, 18 octombrie 2008, clasa a III-a
1. Oana i Tudor au împreun 15 lei. Dac fiecare mai primete 5 lei, vor avea în
total:
a) 20 lei b) 25 lei c) 10 lei d) alt sum
2. Rezultatul calculului 1 000 – 83 + 17 – 4 + 3 este:

a) 793 b) 799 c) 933 d) 927
3. Valoarea lui „a“ din expresia a + a = 100 – 34 – 6 este:

a) 60 b) 36 c) 30 d) 72
4. Alin urmrete un documentar în 15 minute. 10 copii urmresc 2 filme cu

aceeai durat în:
a) 15 minute b) 10 minute c) 20 de minute d) 30 de minute
5. Câte numere de trei cifre distincte se pot forma cu cifrele 2, 0, 5, 9?

a) 17 b) 16 c) 14 d) 18
86
6. O revist are 36 de pagini. La numerotarea paginilor ei, cifra 3 s-a folosit de:
a) 8 ori b) 9 ori c) 10 ori d) 11 ori
7. Dinu adoarme la ora 2100. Dac se va trezi la ora 700, el va dormi:

a) 14 ore b) 8 ore c) 10 ore d) 11 ore
8. Scztorul este 102, iar desczutul este cu 119 mai mare. Diferena este:
a) 119 b) 221 c) 17 d) 102
9. Într-o urn sunt 2 bile verzi, 3 bile albe i 4 bile roz. Numrul minim de bile
ce trebuie scoase pentru a fi siguri c avem cel puin dou de aceeai culoare este:
a) 3 b) 6 c) 7 d) 4
10. O napolitan cost 1 leu. Dac pentru 3 napolitane i 3 ciocolate se pltesc

12 lei, o ciocolat cost:
a) 3 lei b) 9 lei c) 2 lei d) 4 lei
11. Diferena dintre cel mai mare i cel mai mic numr de trei cifre identice este:
a) 800 b) 899 c) 888 d) 885
12. Al aptelea termen al irului 1; 2; 4; 7; 11 ... este:

a) 16 b) 15 c) 20 d) 22
13. Raul are de rezolvat adunarea 275 + 25 = ? Din neatenie, a efectuat sc-
dere. Diferena obinut este mai mic decât suma pe care trebuia s-o obin:
a) cu 275 b) cu 25 c) cu 50 d) Nu putem afla.
14. Adunând unui termen 12 i sczând din cellalt 18, numerele devin egale. La
început, diferena lor era:
a) 30 b) 6 c) 24 d) 36
15. De o parte i de alta a unei alei s-au plantat 24 de brazi, la intervale de 4 m.

Aleea msoar:
a) 6 m b) 96 m c) 44 m d) 28 m
16. Raluca i Lavinia au împreun 27 de ani. Câi ani vor trece pân vor avea
împreun 35 de ani?
a) 8 ani b) 2 ani c) 4 ani d) 6 ani
17. Diana are un numr dublu de timbre fa de Andra. Dac Andra ar mai primi
30, ar avea tot atâtea timbre cât Diana. Câte timbre are Diana?
a) 30 b) 15 c) 90 d) 60
87
18. Am avut 2 cutii cu câte 25 de bomboane. Am luat câteva din prima, iar din a
doua, câte au rmas în prima cutie. Câte bomboane mai am?
a) 50 b) 25 c) 15 d) Nu putem afla.
19. Trei lzi identice, pline cu mere, cântresc 30 de kilograme. O lad plin i
dou goale pe jumtate cântresc împreun 22 kg. Cât cântrete lada goal?
a) 10 kg b) 2 kg c) 1 kg d) Nu putem afla.
20. La câi kilometri de acest indicator te vei afla la egal distan de cele dou
orae?
Ploieti 40 km
Bucureti 100 km
a) 60 km b) 140 km c) 30 km d) 70 km
21. Cei 126 de elevi ai claselor a III-a din coala noastr s-au înscris la cursuri
de pictur, muzic i teatru. tiind c 87 dintre ei nu cânt i 89 nu picteaz, aflai câi
elevi frecventeaz fiecare curs.
(Subiecte propuse de inst. Iulia Samson, Ploieti)
Concursul de matematic „Micii matematicieni“

Ediia a III-a, Hîrlu, 29 martie 2008, clasa a III-a
1. Calculai câtul numerelor „a“ i „b“, dac a = 6 u 5 u 0 + 50 – 5 u 10 + 0 : 8,

b = (290 – 218) : 9 + 48 – 248 : 8.
(10 p)
2. Aflai termenul necunoscut din expresia (a + 74 u 5) : (542 – 502) u 2 – 12 = 8.

(10 p)
3. Într-o clas sunt 30 de elevi cu vârsta de 11 ani sau 12 ani. Dintre ei, 15 au
11 ani, 18 sunt biei i 9 fete au 12 ani. Câte fete au 11 ani? Câi biei au 12 ani?
(10 p)
4. Trei lumânri identice sunt aprinse simultan. Dup 9 minute acestea s-au con-
sumat. În cât timp s-a consumat o singur lumânare?
(10 p)
(Timp de lucru – 180 de minute)
88
Concursul interjudeean de matematic „Danubius“
Ediia a II-a, Corabia, 10 mai 2008, clasa a III-a
1. a) Se consider numerele de la 1 la 9 inclusiv. Aflai numrul perechilor cu

aceeai sum ce se pot forma cu aceste numere i suma un i perechi.
b) Care este suma acestor numere?
c) Câte numere de trei cifre încep cu dou cifre identice i câte se termin cu
dou cifre identice?
(înv. Trandafir Mariana, Corabia)
2. Patru veverie au împreun 666 de alune. Câte alune are fiecare, dac a patra
are cu 102 alune mai multe decât a doua i a treia la un loc, a treia are cu 51 mai puine
decât a doua, iar prima are de dou ori mai multe decât a doua?
3. Maria are de citit o carte cu 1 056 de pagini. Ana are de citit o carte la a crei
paginaie s-au folosit 3 517 cifre. Câte pagini i câte cifre s-au folosit la numerotarea
paginilor crilor citite de ctre fete?
4. Determinai numerele naturale pare consecutive „a“, „b“, „c“, „d“ tiind c:
a + b + c + d + 45 + 46 + 47 + 48 + 49 + 50 = 305
(G.M.7/2007)
Concursul de matematic „Smart“ – 2008, clasa a III-a
1. Cel mai mare numr de 3 cifre cu cifra sutelor 5 este:

a) 549 b) 589 c) 599 d) 590 e) 598
2. Câte numere de trei cifre se pot scrie cu cifrele 0, 3, 8 (fr a fi repetate)?

a) 2 numere b) 7 numere c) 3 numere d) 4 numere e) un alt rspuns
3. Alegei seria în care toate numerele au pe locul sutelor de mii cifra 5.

a) 493 501, 591 400 c) 500 003, 845 309 e) 855 005, 505 400
b) 504 103, 575 200 d) 563 200, 435 005
4. În scderea 342 – 16, sfertul scztorului este:

a) 10 b) 4 c) 9 d) 5 e) 2
5. Numrul opt sute aizeci i cinci de mii patru sute se scrie:

a) 864 400 b) 875 400 c) 865 400 d) 805 400 e) 885 400
89
6. Diferena dintre dublul numrului 8 i sfertul su este:
a) 14 b) 6 c) 18 d) 4 e) 20
7. Cu cât este mai mare sfertul unui numr decât ptrimea sa?
a) cu un sfert c) cu o parte e) cu o unitate
b) cu o ptrime d) sunt egale
8. Ce numr trebuie sczut din 900 pentru a obine triplul numrului 6?

a) 872 b) 882 c) 304 d) 892 e) 982
9. Eu sunt cel mai mare numr format din cinci cifre diferite i am cifra zecilor 6.
Cine sunt?
a) 90 765 b) 98 765 c) 98 665 d) 97 865 e) 98 567
10. Într-o cutie sunt 6 bomboane roii i 6 bomboane galbene. Câte bomboane
trebuie s scoatei pentru a fi siguri c ai scos cel puin o bomboan roie?
a) 2 bomboane c) 5 bomboane e) 3 bomboane
b) 4 bomboane d) 7 bomboane
11. Rezultatul exerciiului 250 – 4 u 4 + 21 : 3 este:

a) 231 b) 421 c) 242 d) 241 e) 441
12. Alina e mai mare decât mine cu 5 ani. Câi ani avea Alina când m-am nscut eu?
a) 4 ani b) 10 ani c) 5 ani d) 2 ani e) 3 ani
13. Produsul dintre succesorul i predecesorul numrului 9 este:

a) 80 b) 90 c) 60 d) 100 e) 70
14. În dou vase identice sunt 18 l de vin. Câi litri sunt în 7 vase de acelai fel?
a) 63 b) 78 c) 72 d) 61 e) 16
15. Suma dintre numrul 40 i jumtatea, sfertul, cincimea i zecimea sa este:

a) 83 b) 78 c) 91 d) 85 e) 82
16. În figura alturat sunt:

a) 7 ptrate c) 8 ptrate e) 6 ptrate
b) 5 ptrate d) 4 ptrate
17. Câi ani are un om care a trit 48 de ani i 48 de luni?

a) 54 ani b) 55 ani c) 52 ani d) 51 ani e) 50 ani
18. Bunica avea 18 caise. Le-a împrit nepoilor, dându-le câte 3 caise la fiecare.
Câi nepoi are bunica?
a) 4 b) 5 c) 8 d) 2 e) 6
90
19. Câte zerouri trebuie scrise dup numrul 402 pentru a obine patru sute dou mii?
a) dou zerouri b) patru zerouri c) un zero d) trei zerouri e) cinci zerouri
20. Succesorul numrului 59 999 este:

a) 59 998 b) 59 997 c) 60 000 d) 60 100 e) 60 001
Concursul rezolvitorilor revistei de matematic i informatic

Constana, iunie 2008, clasa a III-a
1. Într-un bloc sunt 41 de familii i 42 de copii, 3 familii au câte 4 copii, 2 familii
au câte 3 copii, 7 familii au câte 2 copii, restul sunt familii cu un copil sau fr copii.
Câte familii sunt fr copii?
(înv. Mirela-Margareta Brându, Scele)
2. La concursul de alergri, organizat de 1 iunie, au participat 448 de elevi din

clasele I-IV, grupai în echipe de câte 8 elevi. Echipele claselor a III-a au fost cu dou
mai puine decât cele din clasele a IV-a. Numrul elevilor din clasa I a fost egal cu
numrul elevilor din clasa a II-a.
Aflai câi elevi au participat din fiecare clas, dac elevii claselor I i a II-a au
fost cât triplul celor din clasele a III-a i a IV-a.
(inst. Gabriela Stroe i Alina Theodorescu, Constana)
3. a) Se d relaia abc + cba – bca = bac, în care a > b. Determinai numerele

care îndeplinesc condiia dat.
b) Ordonai cresctor numerele.
(inst. Ecaterina Rupesac i înv. Nicoleta Varsami, Constana)

Ediia a V-a, etapa a II-a, februarie 2008, clasa a III-a
1. Punei semnele potrivite („+“, „–“, „u“, „:“) i paranteze (acolo unde este
cazul), pentru a obine rezultatele:
a) 1 2 3 4 5 = 0 ; (4 p)
b) 1 2 3 4 5 = 5 . (5 p)
2. a) Gsii trei numere naturale a cror sum s fie 10 iar produsul 20.
(4 p)
b) Aflai toate numerele impare de trei cifre în care cifra zecilor este 9, iar suma
dintre cifra sutelor, cifra zecilor i cifra unitilor este 23.
(5 p)
91
3. S se determine numerele ab (numere naturale de dou cifre) care au propri-
etatea c:
a) fiecare este egal cu dublul sumei cifrelor sale; (4 p)
b) fiecare este de patru ori suma cifrelor sale. (5 p)
4. În ara lui Obelix, moneda oficial este obelinul. Obelix îi cumpr un nou
costum pentru balul de la castel, pltind 69 de obelini în monede de 2 obelini, 3 obelini
i 5 obelini. Numrul monedelor de 2 obelini este de 3 ori mai mic decât al celor de
5 obelini i de 2 ori mai mic decât al celor de 3 obelini. Câte monede din fiecare fel
folosete pentru a plti costumul?
(9 p)
Concursul naional de matematic „Arhimede“ 2009, clasa a III-a
1. Efectuai calculele de la urmtorul exerciiu: 10 – 9 + 8 – 7 + 6 – 5 + 4 – 3 + 2 – 1.

(9 p)
2. Aflai numerele care verific adunarea: xxx = yyy + 444.
(9 p)
3. Determinai numerele „a“, „b“, „c“ tiind c:
a + b = 300, a + c = 200, iar b + c = 300.
(9 p)
4. Am dou vase, unul de 9 l i altul de 4 l. Cum pot aduce de la râu:
a) 6 l de ap; (5 p)
b) 7 l de ap? (4 p)
Concursul rezolvitorilor revistei „Alpha“, nr. 1/2009, clasa a III-a
1. Anca citete o carte. Dac nu ar fi citit ultimele 5 pagini, ar mai fi avut de citit
trei sferturi din carte. Dac mai citete 4 pagini, ajunge la jumtatea crii. Aflai:
a) câte pagini avea cartea; b) câte pagini a citit Anca.
(înv. Georgeta Panfir, Feteti)
(10 p)
2. Câte numere de trei cifre se pot scrie cu cifrele „x“, „y“, „z“ dac
x u y u z = 8?
(inst. Marian Ciuperceanu, Craiova)
(9 p)
3. Ana înir mrgele pentru ppua ei astfel: una roie, una galben, una verde,
una alb, una roie, una galben... însumând 28. Câte mrgele are din fiecare fel? Ce
culoare va avea a 17-a mrgic?
(înv. Viorica Here, Moineti)
(8 p)
92
4. Comparai numerele naturale „x“, „y“, „z“ tiind c z – x = 1 986 i
z – y = 2 009.
(prof. Doina i Mircea Stoica, Arad)
(7 p)
5. Elena a citit 3 cri, în total 100 de pagini. Primele dou cri au împreun 72 de
pagini, iar ultimele dou cri au 68 de pagini. Câte pagini are fiecare carte?
(înv. Margareta Costandache, Bacu)
(6 p)

Etapa a II-a, 28 februarie 2009, clasa a III-a
1. Calculai:
a) (24 : 3 + 6 : 3) : 5 u 2; (3 p)
b) (24 : 3 + 6 : 3) : (5 u 2); (3 p)
c) Aflai pe „a“ din relaia (a : 5 + 16) : 8 = 9 : 3. (3 p)
2. a) Completai „csuele“ cu semnele operaiilor aritmetice învate („+“, „–“,

„u“, „:“) pentru a face adevrate relaiile. Putei folosi i paranteze, acolo unde este cazul.
3 F 3 F 3 F 3 = 10 (2 p)
5F5F5F5= 5 (2 p)
9F9F9F9= 7 (2 p)
b) Tatl are acum 36 de ani iar fiul 8 ani. Peste câi ani vârsta tatlui va fi de
3 ori mai mare decât a fiului?
(3 p)
3. a) Triplul unui numr întrece jumtatea sa cu 100. Care este numrul?
(5 p)
b) Gsii toate numerele de 2 cifre care sunt de 4 ori mai mari decât suma cifrelor
lor.
(4 p)
4. a) Din coul plin cu mure, Scufia Roie ia o treime din numrul total i înc
dou mure. Vine bunica i ia o jumtate din câte au mai rmas i înc dou mure.
Mama vine ultima i ia i ea un sfert din câte au mai rmas i înc o mur. Dup asta,
Scufia Roie constat c în co mai sunt 5 mure. Câte mure erau la început în co?
(6 p)
b) Doar cinci numere din irul urmtor respect regula de alctuire a irului. Care
este „intrusul“, adic numrul care nu respect regula? Justificai!
38, 46, 324, 62, 164, 83
(3 p)
93
Concursul interjudeean de matematic „Sfera“
Ediia a VI-a, Bileti, 4 aprilie 2009, clasa a III-a
Partea I (50 de puncte)
1. Sunt un numr de trei cifre. Cu numrul 247 nu am nicio cifr comun, cu

numrul 389 am dou cifre comune: una plasat identic, cealalt nu; cu numrul 561
am o cifr comun, identic plasat; cu numrul 362 am dou cifre comune, identic pla-
sate. Cine sunt eu?
a) 863 b) 683 c) 368 d) 836
2. Pe un pod trec nite rae: una în faa celorlalte, dou în urma ei, una încheie
irul de rae, dou în faa ei, i una la mijloc între dou din ele. Câte rae trec râul?
a) 3 b) 6 c) 9 d) 5
3. 5 caiete cost 10 lei, adic cu 2 lei mai mult decât costul a 4 creioane. Câi lei
cost un creion?
a) 4 b) 2 c) 12 d) 14
4. Diferena dintre cel mai mare numr natural scris cu trei cifre i cel mai mic
numr natural scris tot cu trei cifre este numrul:
a) 898 b) 968 c) 886 d) 899
5. Care este numrul natural care verific relaia (a + 3) + (a – 3) = 10?

a) 8 b) 6 c) 5 d) 4
Partea a II-a (40 de puncte)
1. Cu o cantitate de 36 de litri de lapte se pot umple 9 bidoane galbene, iar cu trei

sferturi dintr-un bidon galben se poate umple o jumtate de bidon rou. În câte bidoane
roii ar încpea întreaga cantitate de lapte?
2. Un copil are 9 ani. Peste 3 ani mama lui va avea de 4 ori vârsta de acum a
copilului, iar bunica de dou ori vârsta de acum a mamei. De câte ori este acum mai în
vârst bunica decât nepotul?
(Probleme propuse de prof. Emilia Costea,
coala cu clasele I-VIII nr. 21, Vinceniu Babe, Timioara)
Concursul naional de matematic „Sperane“

Ediia a V-a, 24-26 aprilie 2009, Comneti, clasa a III-a
1. Un numr „a“ are patru cifre, iar suma cifrelor sale este 36. Calculai suma
cifrelor numrului a + 1.
94
2. Irina îi spune Mioarei:
– D-mi 2 lei, ca s am i eu cât tine!
Mioara îi rspunde:
– D-mi tu 2 lei, s am o sum de dou ori mai mare decât suma ce-i rmâne ie!
Câi bani au împreun Irina i Mioara?
3. Romanul ,,Harry Potter“ are apte volume. Se tie c fiecare volum, începând cu
al doilea, are cu 144 de pagini mai puin decât dublul numrului de pagini al volumului
precedent, iar al treilea volum are 176 de pagini. Aflai câte pagini are întregul roman.
(Selectate de prof. Cornel Berceanu)

Ediia a III-a, 25 aprilie 2009, clasa a III-a
1. Aflai „x“ din egalitatea [(2 u x – 1) : 2] u 2 = 5 u 803.

(G.M. 9/2008)
2. S se afle trei numere naturale tiind c primul este de trei ori mai mare decât al
doilea, al treilea este egal cu diferena dintre primul i al doilea, iar suma lor este 144.
(Irina Pîrlea, Corabia)
3. O furnic a parcurs laturile unui ptrat în 48 de minute. În cât timp a parcurs
primele trei laturi?
(Vasile Mgureanu, Vdstria)
4. S se calculeze suma S = 1 + 2 – 3 + 4 + 5 – 6 + 7 + 8 – 9 + ... + 97 + 98 – 99.
(Stelua Tudoran, Slatina)

Ediia a IV-a, Hîrlu, 21 martie 2009, clasa a III-a
I. 1. Se d exerciiul 5 u 4 : 2 8 2. Aezai corespunztor paranteze pentru a

obine rezultatul:
a) 40; b) 16; c) 48.
2. În trei coli sunt 2 350 de elevi. Câi elevi sunt în fiecare coal, dac în prima
i a doua sunt 1 787 de elevi, iar în a doua i a treia sunt 1 569 de elevi?
(20 p)
II. 1. Gsii trei numere naturale a cror sum s fie 10, iar produsul 20.
2. Aflai toate numerele impare de trei cifre în care cifra zecilor este 9, iar suma
dintre cifra sutelor, cifra zecilor i cifra unitilor este 23.
(20 p)
III. Fie „a“, „b“ i „c“ trei numere naturale. Diferena primelor dou numere este
egal cu suma ultimelor dou numere, adic 18. Aflai cele trei numere, tiind c primul
este de dou ori mai mic decât încincitul celui de-al doilea.
(20 p)
95
Concursul naional „Micul Arhimede“
Ediia a IX-a, 4 decembrie 2010, clasa a III-a
Partea I
1. Numrul care urmeaz în irul: 5, 10, 20, 40, 80, ... este:
A) 40 B) 60 C) 100 D) 120 E) 160
2. Pentru a cumpra 5 mingi de tenis îmi mai trebuie 12 lei. Cumpr numai 4 i
îmi rmân 3 lei. Câi lei am?
A) 12 B) 15 C) 60 D) 63 E) 75
3. Paul este cu 5 ani mai mare decât Ana, cu 8 ani mai mare decât Claudiu i cu
4 ani mai mic decât Mihai. Cel mai mic dintre copii este:
A) Ana B) Claudiu C) Mihai D) Paul E) niciunul
4. Dublul unui numr este cu 20 mai mare decât numrul. Suma dintre numr i
dublul lui este:
A) 60 B) 50 C) 40 D) 30 E) 20
5. Din suma numerelor 15 i 27 se scade diferena numerelor 383 i 296 mico-
rat cu 49. Se obine:
A) 87 B) 49 C) 42 D) 38 E) 4
6. Câte numere de trei cifre diferite putem scrie, folosind doar cifrele pare?
A) 2 B) 36 C) 24 D) 40 E) 48
7. Doi prieteni au fcut o plimbare de 6 km. Fiecare a parcurs:
A) 3 km B) 12 km C) 6 km D) 1 km E) 2 km
8. Câte cifre folosesc pentru scrierea tuturor numerelor de la 0 la 53?
A) 98 B) 88 C) 70 D) 53 E) 20
9. Diferena dintre cel mai mare numr de trei cifre diferite i cel mai mic numr
de trei cifre diferite este:
A) 1 089 B) 897 C) 887 D) 885 E) 899
10. Suma a patru numere este 189. Dac la fiecare numr adaug câte dou
uniti, suma va fi:
A) 191 B) 187 C) 197 D) 199 E) 200
Partea a II-a
11. La un club sportiv sunt înscrii 873 de copii care practic unul dintre spor-
turile: fotbal, tenis i baschet. Dintre acetia 584 nu practic fotbalul, 645 nu practic
tenisul. Câi copii de la acest club practic fotbal? Dar tenis? Dar baschet?
(Gazeta Matematic Junior, nr. 1/2010)
96
12. Dac adunm vârsta lui Andrei cu cea a Elenei, obinem 21 de ani. Dac
adunm vârsta Elenei cu cea a lui Clin, obinem 23 de ani. tiind c în urm cu 4 ani
Elena avea o vârst egal cu diferena numerelor 401 i 398, aflai câi ani vor avea
împreun peste 2 ani.
(Gazeta Matematic Junior, nr. 1/2010)
Concursul „Micul matematician“

22 aprilie 2010, clasa a III-a
1. Aflai valoarea lui „a“: (31 5 u 5 42 : 6 1) : 2 a 56.
2. Iulia se gândete la un numr. Îl adun cu triplul su, suma obinut o împarte

la 2 i obine rezultatul 26. La ce numr s-a gândit Iulia?
3. Jumtatea sfertului unui numr este 23. Aflai acel numr.
4. O gospodin a cumprat de la pia 60 kg de ceap, ardei cât jumtate din can-

titatea de ceap i înc 15 kg, morcov cât a treia parte din cantitatea de ardei, iar pstâr-
nac, cât dublul cantitii de morcov. Câte kilograme de legume a cumprat gospodina?
Concursul interjudeean de matematic „tefan Velovan“

15 mai 2010, clasa a III-a
Partea I
1. Rezultatul calculului 765 9 u 8 8 u 7 5 u 0 210 18 : 3 este:

a) 777 b) 753 c) 848 d) 847 e) 843 f) 853 g) 863
2. Un numr natural A de trei cifre are suma cifrelor egal cu 27. Care este suma
cifrelor numrului A 11?
a) 2 b) 11 c) 38 d) 20 e) 45 f) 9 g) 18
3. O carte are 438 de pagini. De câte ori s-a folosit cifra 4 în numerotarea pagi-
nilor?
a) 44 b) 80 c) 84 d) 118 e) 119 f) 122 g) 123
4. Teddy a construit din beioare cu aceeai lungime csua din

figura alturat, apoi îl roag pe fratele su s foloseasc beioarele
pentru a construi un ptrat cât mai mare. Câte beioare rmân nefo-
losite?
a) 0 b) 1 c) 2 d) 3
e) 12 f) 19 g) 21
97
5. La un concurs de matematic Adrian a ocupat locul 11. Dac numrm clasa-
mentul invers, Adrian este al 179-lea. tiind c 20 dintre participani au fost premiai,
numrul elevilor care nu au primit premii este:
a) 149 b) 150 c) 159 d) 158 e) 160 f) 169 g) 170
6. O sum de bani format din 15 bancnote de 10 lei, 15 bancnote de 5 lei i

15 bancnote de 1 leu se împarte în mod egal la trei persoane. Care este cel mai mare
numr de bancnote pe care le poate primi una dintre cele trei persoane?
a) 15 b) 16 c) 18 d) 21 e) 24 f) 28 g) 30
7. Care este strinul din grupul de numere: 922, 149, 166, 324, 941, 616, 343?
a) 922 b) 149 c) 166 d) 324 e) 941 f) 616 g) 343
Partea a II-a
Numele i prenumele a 10 copii încep numai cu literele M, N, P. Artai c exist

cel puin doi copii ale cror iniiale coincid.
(G.M. nr. 5-6/2008)
Concursul internaional de matematic „Arhimede“ – IMAC

Ediia a IV-a, iunie 2010, clasa a III-a
1. Un tablou ptratic (care are acelai numr de linii i de coloane) are primele
3 linii:
1 2 3 4 ................ 17
18 19 ................................................. 34
35 ................................................................. 51
............................................................................
Aflai:
a) câte numere sunt în tablou;
b) care este ultimul numr al tabloului (de pe ultima linie, ultima coloan);
c) ce numr se afl în centrul tabloului;
d) care este suma a 17 numere scoase din tablou care îndeplinesc condiia ca
oricare dou dintre ele s nu se afle pe aceeai linie sau pe aceeai coloan.
2. a) Care este restul împririi numrului n 1 u 2 u 3 u 4 u ... u 9 48 la 10?

b) Aflai valoarea numerelor „a“, „b“, „x“, „y“, dac 3a74 923b 13xy2.
3. Animalele din pdure particip la un concurs cu trei probe: alergri, srituri i

crri: 7 particip i la alergri i la crri, 10 particip i la crri i la srituri,
6 particip i la alergri i la srituri, iar 2 particip la toate probele. La concurs s-au
98
înscris 50 de animale i fiecare a participat la cel puin o prob. tiind c 9 au participat
doar la proba de alergri i 12 au participat doar la proba de srituri, aflai:
a) câte animale au participat doar la proba de crri;
b) câte animale au participat în total la proba de alergri;
c) câte animale au participat în total la proba de srituri.
4. a) Unui pianjen îi sunt necesare 30 de zile pentru a acoperi cu pânza lui

poarta unui castel. În fiecare zi suprafaa pânzei esute se dubleaz. În câte zile reuesc
s acopere aceeai poart 32 de pianjeni, tiind c acetia es în fiecare zi suprafee
egale de pânz?
b) În recreaie, în curtea colii sunt 15 biei i 15 fete. S-au întors în clas în ir
indian. Doamna învtorare le-a spus:
– Aezai-v în ir astfel încât oricare 2 biei s nu stea unul dup altul!
În câte moduri se pot aeza toi elevii respectând cerina doamnei învtoare?
(Crux Mathematicorum, Canada, Vaclaw Linek)

Ediia a X-a, 10 decembrie 2011, clasa a III-a
Partea I
1. O revist are 24 de file, numerotarea începând cu 1 scris pe prima pagin din

dreapta. Care este suma numerelor din primele patru file?
A) 10 B) 26 C) 32 D) 36 E) 21
2. Valoarea necunoscutei din egalitatea 734 89 809 a, este:

A) 164 B) 146 C) 264 D) 755 E) 154
3. Câte numere de patru cifre au suma cifrelor egal cu 2?

A) 3 B) 2 C) 4 D) 5 E) 1
4. Suma numerelor 607, 89 i 19 este egal cu diferena urmtoarelor numere:

A) 900 i 195 B) 900 i 205 C) 901 i 305 D) 900 i 175 E) 900 i 185
5. Suma tuturor cifrelor impare este:

A) 20 B) 21 C) 22 D) 25 E) Nu se poate calcula.
6. Care este numrul natural de forma aab, cu suma cifrelor 13, dac „a“ i „b“
sunt cifre consecutive?
A) 345 B) 445 C) 456 D) 357 E) 454
7. Suma a cinci numere este 879. Dac adunm câte o unitate la fiecare numr
suma numerelor va fi:
A) 880 B) 882 C) 874 D) 884 E) 890
99
8. Elena i Irina au împreun 160 de timbre, Irina i Mirela au împreun 134 de
timbre, iar Elena i Mirela au împreun 146 de timbre. Care afirmaie este adevrat?
A) Mirela are 60 de timbre, Irina 74 i Elena 86.
B) Irina are 60 de timbre, Mirela 74 i Elena 86.
C) Mirela are 60 de timbre, Irina 86 i Elena 74.
D) Mirela are 120 de timbre, Irina 14 i Elena 26.
E) Mirela are 120 de timbre, Irina 26 i Elena 14.
9. Suma numerelor „a“ i „b“ este 736. Cu cât este mai mare „a“ fa de „b“, dac
„b“ este 97?
A) 639 B) 542 C) 649 D) 642 E) 532
10. Afl cea mai mic sum de forma FFF FFF în care pentru scrierea
numerelor se folosesc o singur dat, doar cifrele 0, 2, 8, 5, 3, 7.
A) 406 B) 460 C) 781 D) 500 E) 565
Partea a II-a
11. Suma vecinilor numrului „x“ mrit cu 4 este rsturnatul sumei numerelor
28 i 1. Afl numrul „x“.
(III. 11. 347/G.M. Junior, Nr. 13)
12. S se afle toate numerele de forma abc scrise cu cifre impare, tiind c dife-
rena dintre suma primelor dou cifre i suma ultimelor dou cifre este 2.
(III. 11. 355/G.M. Junior, Nr. 13)

Ediia a VIII-a, Bileti, 19 martie 2011, clasa a III-a
1. Doi frai au împreun 15 ani. Câi ani vor avea peste 3 ani?
2. Tata are 30 de ani. Mama are cu 2 ani mai puin. Eu sunt cu 21 de ani mai mic
decât mama, iar sora mea este cu 2 ani mai mare decât mine. Câi ani are sora mea?
3. tiind c a 107 249 383 i b 467 293 786, numrul a b 10 este

egal cu:
a) 960 b) 887 c) 977 d) 997
100
4. Elena are 453 de lei, Mihaela 364 de lei i Radu are 256 de lei. Dup ce fie-
care a cheltuit aceeai sum, ei constat c mai au împreun 641 de lei. Câi lei a chel-
tuit fiecare copil?
5. Calculai diferena dintre cel mai mare numr natural scris cu trei cifre diferite
i jumtatea celui mai mare numr par scris cu trei cifre.
a) 468 b) 478 c) 488 d) 498
Probleme selectate de înv. Bibica Floarea, Danei, Dolj
Partea a II-a (40 puncte)
1. Ana are 15 ani, iar fratele ei are cu 4 ani mai puin. Mama are vârsta egal cu
suma vârstelor copiilor peste 5 ani.
a) Câi ani avea mama în urm cu 7 ani?
b) Câi ani vor avea împreun mama cu cei doi copii peste 3 ani?
(înv. Bibica Floarea, Danei, Dolj)
2. Suma a dou numere este 702. Diferena lor este un sfert din scztor. Aflai
cele dou numere.
(înv. Ecaterina Ene, Sfera Matematicii, nr. 16)
Concursul „Micul matematician“ – Olimpiada de matematic

Etapa naional, 17 aprilie 2011, clasa a III-a
1. Dintr-un numr am sczut suma sferturilor numerelor 28 i 36 i am obinut 7.

Care este acel numr?
2. Produsul a trei numere este 54. Produsul primelor dou este 6, iar al treilea
este de 3 ori mai mare decât primul. Care sunt cele trei numere?
3. Roxana i Dnu sunt colegi de banc. Roxana îi spune lui Dnu:

– D-mi dou creioane colorate de la tine, ca s am i eu câte ai tu.
Dnu rspunde:
– D-mi tu dou creioane colorate, ca s am de dou ori mai multe decât ai tu.
Câte creioane colorate are fiecare copil?
NB: Se cere planul problemei!
4. Trei frai au avut împreun 654 de lei. Dup ce primul a cheltuit 300 de lei,
sumele lor au devenit egale. Câi lei a avut fiecare?
101
Ediia a VII-a, 14 mai 2011, clasa a III-a
Partea I
1. apte pitici dau mâna fiecare cu fiecare. Nu exist pitic care s dea mâna de
dou ori cu alt pitic. Câte strângeri de mân vor fi?
a) 42 b) 49 c) 7 d) 21 e) 14 f) 15 g) 16
2. Andrei a descoperit în jocul „Comoara“ un seif. În seif sunt 3 sertare, în fiecare

sertar sunt 3 cutii, iar în fiecare cutie sunt 10 rubine. Seiful, sertarele i cutiile sunt
închise fiecare cu lact. Care este cel mai mic numr de lacte ce trebuie deschise pen-
tru a putea lua 50 de rubine?
a) 13 b) 6 c) 8 d) 4 e) 5 f) 9 g) 10
3. Care este valoarea lui „x“ din egalitatea 2 011 (2 010 x : 2 010) 2 010
= 2 010?
a) 2 010 b) 0 c) 1 d) 2 011 e) 4 020 f) 2 060 g) 2 020
4. La un concurs particip 24 de elevi, repartizai în mod egal în 6 echipe. Care

este cel mai mic numr de biei care trebuie s participe la concurs pentru a fi siguri c
în fiecare echip avem cel puin un biat?
a) 24 b) 6 c) 21 d) 7 e) 8 f) 9 g) 10
5. Doi trandafiri i trei garoafe cost 29 de lei, iar trei trandafiri i dou garoafe
cost 31 de lei. Cât cost apte trandafiri i o garoaf?
a) 54 b) 35 c) 42 d) 49 e) 21 f) 25 g) 55
6. Privii cu atenie literele din figura alturat. Plecând V

din vârful V i mergând mereu în jos, oricum, în câte moduri A A
diferite putem forma cuvântul VARA?
a) 2 b) 4 c) 8 d) 12 e) 13 R R R
f) 20 g) 24 A A A A
7. Mama Anei are 36 de ani, vârst de 4 ori mai mare decât a fiicei sale. Câi ani
va avea Ana peste 10 ani?
a) 9 b) 10 c) 19 d) 36 e) 21 f) 25 g) 12
Partea a II-a
Un cub de lemn, ce are latura de 3 cm se vopsete cu verde, apoi se împarte în
cubulee cu latura de 1 cm. Aflai câte cubulee vor avea:
a) trei fee vopsite; c) o fa vopsit;
b) dou fee vopsite; d) nicio fa vopsit.
(Gazeta Matematic)
102
Ediia a V-a, iunie 2011, clasa a III-a
I. 1. Scrie numerele naturale de 3 cifre, cu cifre consecutive cresctoare. (3 p)
2. În câte cifre „0“ se termin produsul 15 u 16 u 17 u ... u 46 u 47? (3 p)
3. Se pot pune 250 de bile în 16 cutii astfel încât în fiecare cutie s fie cel puin
8 bile i s nu fie 2 cutii cu acelai numr de bile? (3 p)
II. 1. Se consider numrul A 67686970...221222223224.

a) Câte cifre are numrul A? (3 p)
b) Ce cifr se afl pe locul 107? (3 p)
2. De-a lungul aleii unui parc sunt 16 meri. Numrul fructelor din doi meri vecini
difer cu 1. Se poate ca toi merii s aib 3 001 fructe în total? (3 p)
III.1. Pe o mas sunt aezate 20 de cartonae care sunt colorate pe o fa cu albastru,
iar pe cealalt fa cu rou. Dintre acestea, 15 sunt cu partea albastr în sus, iar 5 carto-
nae cu faa roie în sus. Un elev îi propune urmtorul joc: la fiecare pas întoarce 4 car-
tonae la întâmplare. El sper ca dup un numr de pai s obin toate cartonaele cu
faa de aceeai culoare deasupra. Stabilii dac acest lucru este posibil! (5 p)
2. Reconstituii adunarea:
IMACUL
MACUL
ACUL
CUL
UL
L
7 8 3 2 1 8 (4 p)
IV. 1. Perimetrul unei grdini în form de dreptunghi este de 744 m. Lungimea este
cu 156 mai mare decât dublul limii dreptunghiului. Pe cele dou lungimi ale grdinii
se planteaz pomi la distan de 3 m unul de altul. Câi pomi s-au plantat?
(4 p)
2. Ali-Baba a cumprat 30 de animale cu 30 de monede: pentru 5 maimue a

pltit 3 monede, pentru 1 piton 2 monede, iar pentru fiecare pereche de papagali câte o
moned. Câte animale de fiecare fel a cumprat Ali-Baba?
(5 p)
103
Concursul naional de matematic „Euclid“
17 noiembrie 2012, clasa a III-a
Subiectul I (20 p)
1. Care este cel mai mare numr de trei cifre diferite care se poate forma cu
cifrele 2, 5, 0, 8, 9? (4 p)
a) 579 b) 985 c) 980 d) 502
2. Care este scrierea cu cifre a numrului „o sut nou“? (4 p)

a) 109 b) 901 c) 119 d) 190
3. Care dintre urmtoarele numere este cel mai apropiat de 400? (4 p)

a) 9 b) 100 c) 200 d) 390
4. Care este numrul care are vecinii 182 i 184? (4 p)

a) 181 b) 183 c) 185 d) 186
5. Care dintre urmtoarele numere are cifra sutelor egal cu cifra unitilor? (4 p)
a) 131 b) 234 c) 345 d) 765
Subiectul al II-lea (40 p)
1. Determinai numrul cu 9 mai mare decât 100. (4 p)
2. Aflai numrul care sczut din 240 d 130. (4 p)
3. Scriei numrul 40 ca sum de dou numere egale. (4 p)
4. Ordonai cresctor numerele 19, 137, 23. (4 p)
5. Aflai rezultatul calculului 480 130 150. (4 p)
6. Calculai suma dintre 351 i rsturnatul lui. (4 p)
7. Scriei urmtorul termen al irului 110, 120, 130, 140. (4 p)
8. Aflai termenul necunoscut din egalitatea 257 a 134. (4 p)
9. Scriei toate numerele de trei cifre care au suma cifrelor 2. (4 p)
10. Determinai cel mai mare numr de trei cifre care are suma cifrelor 9. (4 p)
104
Subiectul al III-lea (15 p)
Mary Poppins îi înva pe Michael i pe Jane matematic. Scoate din cufrul fer-
mecat o tbli pe care este scris un cod de trei cifre. Atinge tblia cu bagheta magic
i schimb cifrele codului astfel: la prima cifr din stânga adun 1, la a doua adun 2, la
a treia adun 3. Dac vreun rezultat depete 9, apare pe tbli numai cifra unitilor.
De exemplu avem „magia“ (0, 0, 0) o (1, 2, 3) sau „magia“ (9, 9, 9) o (0, 1, 2) sau
„magia“ (1, 2, 7) o (2, 4, 0).
a) Cum se transform codul (7, 8, 9) printr-o „magie“? (4 p)
b) Cum se transform codul (0, 0, 0) dup ce se aplic dou „magii“? (4 p)
c) Cum se transform codul (1, 2, 3) dup ce se aplic trei „magii“? (2 p)
d) Ce cod se transform printr-o „magie“ în codul (4, 5, 6)? (2 p)
e) Ce cod se transform prin aplicarea a dou „magii“ în codul (9, 9, 9)? (1 p)
f) Care este cel mai mic numr de „magii“, diferit de 0, care trebuie aplicate
astfel încât, plecând de la codul (0, 0, 0), s se ajung tot la codul (0, 0, 0)? (1 p)
g) Este posibil ca plecând de la codul (0, 0, 0) i aplicând un numr de „magii“,
s se ajung la codul (1, 1, 1)? (1 p)
Subiectul al IV-lea (15 p)
Pinocchio primete în dar de ziua sa un joc. Acesta conine 100 de tblie de
lemn albe pe o fa i roii pe cealalt. Pe feele albe apar scrise numerele 1, 2, 3, ...,
100. Pe faa roie este scris suma dintre numrul de pe faa alb i suma cifrelor acelui
numr. De exemplu, cartea care are pe faa alb numrul 2, are pe faa roie 4 2 2.
Cea care are pe faa alb numrul 93, are pe faa roie numrul 105 93 9 3. Vom
numi numere „fermecate“ numerele scrise pe faa roie a fiecrei tblie.
a) Scriei numrul „fermecat“ de pe tblia care are pe faa alb numrul 3. (4 p)
b) Determinai un numr „fermecat“ care are 2 cifre. (4 p)
c) Scriei un numr de o cifr care nu este „fermecat“. (2 p)
d) Scriei un numr de 2 cifre care nu este „fermecat“. (2 p)
e) Este „fermecat“ numrul 50? (1 p)
f) Care dintre numerele 10, 11, 12, 13, 14 sunt „fermecate“? (1 p)
g) Care dintre numerele 91, 92, 93, 94, 95 nu sunt „fermecate“? (1 p)
(Test alctuit de Lavinia Savu, Maria Ungureanu i Luminia Bucan)

Ediia a IX-a, Bileti, 24 martie 2012, clasa a III-a
1. Într-o curte sunt 5 gini i 5 rae. Fiecare pasre are câte 5 pui. Câte psri
sunt în curte? Câte picioare au toate psrile?
a) 25 psri, 50 picioare c) 60 psri, 120 picioare
b) 50 psri, 100 picioare d) 55 psri, 110 picioare
105
2. Crile numerotate de la 1 la 100 sunt aezate pe 4 rafturi: pe primele 3 rafturi
în mod egal, iar pe al patrulea (incomplet) – restul. Câte cri sunt puse pe fiecare din
primele trei rafturi, dac ultima carte este aezat sub cartea cu numrul 22 de pe
primul raft?
a) 26 b) 23 c) 22 d) 30
3. Suma a dou numere este 25. Dac mrim primul numr cu 2, el va fi egal cu
jumtate din cellalt numr. S se afle numerele.
a) 6 i 19 b) 7 i 18 c) 8 i 17 d) 6 i 16
4. Nite copii au câte 3 acadele i 4 mere, iar alii au câte 4 acadele i 3 mere. În
total au 10 acadele. Câte mere au?
a) 9 mere b) 10 mere c) 11 mere d) 12 mere
5. Descoper regula fiecrui ir i completeaz numrul notat cu „X“: 1, 1, 2, 3,

5, X; 1, 4, 13, 40, X; 81, 64, 49, 36, X.
a) 6, 120, 35 b) 8, 120, 25 c) 8, 121, 25 d) 6, 121, 25
1. Într-un bol sunt 15 bile. Andrei adaug câteva bile, iar tefan scoate 2 bile,
astfel încât, în bol sunt de 3 ori mai multe bile decât au fost la început.
a) Câte bile a adugat Andrei în bol?
b) Câte bile ar trebui s scoat tefan, astfel încât, în bol s fie de 2 ori mai multe
bile decât au fost la început? (20 p)
(Probleme propuse de prof. Cristina Marilena Gherghinescu,
Veronica Lavinia Vulpe, Marian Ciuperceanu, Craiova)
2. Cristina a primit 7 pungi cu bomboane. Vldu a primit 3 pungi cu bomboane.

tiind c Vldu are cu 40 de bomboane mai puin decât Cristina, aflai câte bomboane
mai are Cristina dac ea a mâncat 24. (Toate pungile conin acelai numr de bom-
boane.)
(20 p)
(înv. Melania Badele, Sfera Matematicii, N. 18)

Ediia a VII-a, Hârlu, 28 aprilie 2012, clasa a III-a
I. 1. S se afle numrul care adunat cu cel mai mic numr par de dou cifre dife-
rite, ne va da ca rezultat expresia 5 u (39 13 u 2 5 u 5 : 5 u 5) : 3 : 5. (10 p)
2. Determinai cifrele „x“ i „y“: [(x u y 48) : 6] u 5 16 44. (5 p)
106
3. Se dau egalitile a 3 u 5 : 1 2, b 5 1 u 2 3. Punei paranteze astfel
încât s obinei a b. (5 p)
II. 1. tiind c dintre 6 numere consecutive al treilea este 75, atunci al aselea este
„x“. Aflai-l pe „x“. (5 p)
2. Maria a citit jumtate dintr-o poveste i jumtate din alt poveste, în total 44 de
pagini. Câte pagini are cartea, dac celelalte 3 poveti rmase necitite au împreun 78
de pagini? (15 p)
III. 1. Într-o cutie sunt tot atâtea bomboane câte sunt în 3 pungi identice. Dac în
dou asemenea cutii i în 4 pungi sunt 150 de bomboane, câte bomboane sunt în 4 cutii
i 3 pungi? (15 p)
2. Bogdan trage cu arcul ctre un „mnunchi“ de cinci baloane. El vede baloane
albe i roii. Nimerete de dou ori i nu mai vede baloane albe. Mai nimerete o dat i
nu mai vede nici baloane roii. Câte baloane de fiecare fel erau? (5 p)
(Subiecte elaborate/modificate/selectate i propuse de
prof. Gheorghe Oancea, Mirela Munteanu i Vasilica Teodorescu)

Ediia a VIII-a, 26 mai 2012, clasa a III-a
Partea I
1. Rezultatul calculului 2 012 311 2 u 1 3 u 2 5 u 10 (321 9 u 8) este:

a) 2 012 b) 2 013 c) 2 014 d) 2 015 e) 2 016 f) 2 017 g) 2 018
2. Un oricel trebuie s ajung din A în B, mergând numai în

sus sau la dreapta (vezi figura alturat). În câte moduri poate ajunge
oricelul în punctul B?
a) 20 b) 5 c) 10 d) 15
e) 16 f) 9 g) 25
3. Câinele Mariei tie s numere. Numai c el tie o altfel de numrtoare.

Astfel, dac Maria spune unu, câinele nu latr, dac Maria spune doi, câinele latr de
dou ori, dac Maria spune trei, câinele latr de patru ori, dac Maria spune patru,
câinele latr de ase ori i aa mai departe. De câte ori a ltrat câinele dac Maria a spus
o dat ase, o dat cinci, de dou ori doi i de zece ori unu?
a) 11 b) 17 c) 19 d) 20 e) 21 f) 22 g) 32
4. Într-o cutie sunt 9 bile albe, 8 bile negre, 7 bile roii i 6 bile galbene. Care
este numrul cel mai mare de bile care trebuie luate din cutie, fr s ne uitm, pentru a
fi siguri c în cutie rmân cel puin patru bile de aceeai culoare?
a) 4 b) 13 c) 17 d) 19 e) 20 f) 23 g) 26
107
5. Aflai de câte ori apare cifra 1 în numerotarea unei cri de 120 de pagini,
începând cu pagina 1.
a) 33 b) 42 c) 43 d) 51 e) 52 f) 53 g) 54
6. Într-o anumit lun, trei zile de sâmbt au czut în date exprimate prin
numere pare. În ce zi a sptmânii cade ziua de 21 a acestei luni?
a) luni b) mari c) miercuri d) joi e) vineri f) sâmbt g) imposibil
7. În anul 2012 mama, tata, eu i sora mea avem împreun 123 de ani. În ce an
noi am avut împreun 87 de ani?
a) 1999 b) 2000 c) 2001 d) 2002 e) 2003 f) 2004 g) 2005
Partea a II-a
Într-o librrie sunt pentru vânzare cri, caiete, pixuri i stilouri.
a) Trei caiete i patru cri cost în total 30 de lei, iar patru caiete i trei cri
cost în total 26 de lei. Cât cost împreun un caiet i o carte?
b) Dou creioane, trei pixuri i patru stilouri cost în total 56 de lei, iar patru
creioane, trei pixuri i dou stilouri cost în total 34 de lei. Cât cost împreun cinci
creioane, patru pixuri i trei stilouri?
c) Maria cumpr de la aceast librrie cinci caiete, patru cri, zece creioane,
ase pixuri i dou stilouri. Ce sum a cheltuit în total Maria?
Concursul interjudeean de matematic „Pitagora“

Ediia a XV-a, 18-19 mai 2012, clasa a III-a
1. În adunarea alturat apreau toate cele 10 cifre. Ele au fost acoperite

cu stelue.
a) Care este cea mai mic sum ce se poate obine?
b) Care este cea mai mare sum ce se poate obine?
c) Calculai diferena dintre cea mai mare sum i cea mai mic sum.
(prof. Ioan Dncil, Bucureti)
2. Trei biei i apte fete au plantat 100 de pomi.

a) Dac au plantat în mod egal, aflai câi pomi a plantat fiecare.
b) Dac o fat planteaz cel puin 5 pomi, iar un biat planteaz mai muli pomi
decât o fat, aflai câi pomi a plantat fiecare fat i câi fiecare biat.
(prof. Mariana Saraolu, Râmnicu Vâlcea)
3. a) Ce numr trebuie sczut din 9 pentru ca diferena obinut, înmulit cu 8,

s dea produsul 40?
(S: P11, G.M. nr. 1/2011)
b) Aflai dou numere tiind c suma lor este 28, iar dac micorm primul nu-
mr cu 4 obinem dublul celui de-al doilea numr.
(S: P12, G.M. nr. 1/2012)
108
4. a) Într-o clas sunt de 3 ori mai multe fete decât biei. Câi elevi sunt în clas,
dac numrul lor este cuprins între 29 i 35?
b) Suma a dou numere este 473. Ce sum obinem dac mrim primul numr cu
47 i micorm al doilea numr cu 20?
(S: P12, G.M. nr. 2/2012)

I. a) Punei semnele potrivite (, , u, :) i paranteze (dac este cazul) pentru a

obine rezultatele:
i) 3 3 2 2 1 1 0 (1 p)
ii) 3 3 2 2 1 1 1 (1 p)
iii) 3 3 2 2 1 1 4 (1 p)
iv) 3 3 2 2 1 1 6 (1 p)
b) O sal de spectacol are 7 rânduri cu acelai numr de scaune, numerotate de la
stânga la dreapta. Scaunul cu numrul 39 se afl în mijlocul rândului din mijloc, iar în
dreptul lui, pe ultimul rând, se afl scaunul cu numrul 72. Câte scaune sunt în sal? (9 p)
(România)
II. a) Fata babei i fata moneagului au împreun 37 de ani. Cu 4 ani în urm, fata
moneagului era cu 3 ani mai tânr decât fata babei. Câi ani are acum fiecare fat? (5 p)
(Republica Moldova)
b) Într-o ldi sunt portocale. Mama ia jumtate din numrul total de portocale
i înc 4. Tata ia o treime din numrul celor rmase i înc 4, iar fiica ia trei sferturi din
noul rest. În ldi rmân 5 portocale. Câte portocale erau la început? Câte portocale a
luat fiecare? (4 p)
(România)
III. a) La o petrecere au fost invitai 21 de elevi. Una dintre fete a dansat cu 6 biei, a
doua cu 7 biei, a treia cu 8 biei i tot aa pân la ultima fat, care danseaz cu toi
bieii invitai la petrecere. Câte fete i câi biei sunt la petrecere? (5 p)
(Republica Moldova)
b) Pe o mas se afl un numr de pahare i un numr de creioane. Observ c,
dac aez câte 3 creioane într-un pahar, rmân 6 creioane pe dinafar, iar dac aez câte
5 creioane într-un pahar, rmân 4 pahare goale (fr creioane). Câte pahare i câte
creioane sunt? (4 p)
(România)
IV. Se d numrul N 212223...119120121.

a) Câte cifre are numrul?
b) Care este suma cifrelor numrului? (5 p)
109
Ediia a VI-a, iunie 2012, proba de baraj, clasa a III-a
I. a) Trei numere naturale consecutive, mai mici decât 1 000, discut între ele:
– Suma cifrelor mele este 25, în timp ce suma tuturor cifrelor voastre este abia
17, spune unul dintre numere.
Care este suma celor 3 numere? (4 p)
b) Am exact 14 kg de ciree, o balan i o greutate de 2 kg. Cum cântresc 3 kg
de ciree din numai 2 cântriri? (5 p)
II. a) Într-o urn sunt 8 bile albe, 12 bile negre i 17 bile galbene. Care este cel mai
mic numr de bile pe care trebuie s le extragem, fr s ne uitm în urn, pentru a fi
siguri c am luat:
i) cel puin 2 bile albe; (1 p)
ii) cel puin 4 bile negre; (1 p)
iii) cel puin 5 bile galbene; (1 p)
iv) cel puin o bil din fiecare culoare; (1 p)
v) cel puin 4 bile de aceeai culoare? (1 p)
b) O prun i un strugure cântresc cât un castravete. Strugurele cântrete cât

pruna i un mr, iar 2 castravei cântresc cât 3 mere. Câte prune cântresc cât un
strugure? (2 p)
c) 5 copii aveau fiecare acelai numr de nuci. Dup ce fiecare mnânc 8 nuci, le
mai rmân în total tot atâtea nuci cât avea fiecare la început. Câte nuci avea fiecare? (2 p)
III. a) Peste 5 ani voi avea vârsta pe care o avea acum 20 de ani tatl meu. Peste
10 ani voi avea vârsta de 2 ori mai mic decât a tatlui meu. Câi ani am? (4 p)
b) Într-o lad sunt de 4 ori mai multe nuci decât în alt lad. Dac în prima lad
mai pun 50 de nuci i în a doua 122 de nuci, în cele 2 lzi va fi acelai numr de nuci.
Câte nuci au fost la început în fiecare lad? (5 p)
IV. a) Aflai suma a 3 numere naturale, tiind c, dac îl împrim pe primul la al
doilea sau pe al doilea la al treilea, obinem câtul 2 i restul 3 i c diferena dintre
primul numr i al treilea este 30. (4 p)
b) Scriei numrul 22 ca sum de numere naturale (nu neaprat distincte) al cror
produs s fie tot 22. (5 p)
110
Concursul anual al rezolvitorilor de probleme din RMI Constana
Ediia a XI-a, 26 mai 2012, clasa a III-a
1. Câte zambile i câte lalele au înflorit în grdina mea, tiind c dac grupez
câte o zambil i o lalea, rmân 5 lalele fr pereche, iar dac grupez câte o zambil i
2 lalele, rmâne o zambil în afara grupelor?
(înv. Vasilica Cosmiceanu, Constana)
2. Anca, Bogdan i Camelia sunt frai. Vârstele primilor doi sunt numere conse-
cutive impare. Vârsta Cameliei este egal cu suma vârstelor frailor si i un sfert din
vârsta mamei. tiind c la naterea Cameliei, mama avea 24 de ani, aflai:
a) vârstele copiilor i vârsta mamei;
b) peste câi ani vârsta mamei va fi egal cu suma vârstelor copiilor. (Verificai
rezultatul obinut.)
(prof. Marcela Tudor, Constana)
3. Într-o livad, numrul total de meri i peri este 82, numrul merilor fiind mai
mare decât al perilor. Împrind suma dintre numrul merilor i perilor la diferena lor
se obine câtul 10 i restul 2.
a) Câi meri i câi peri sunt în livad?
b) Dac în alt livad numrul merilor i numrul perilor ar fi dublu fa de
numrul merilor i al perilor din prima livad, iar suma lor s-ar împri tot la diferena
numrului pomilor din prima livad, atunci cât va fi noul rest?
(prof. Ion Tiotioi, Constana)

3 februarie 2013, clasa a III-a
Subiectul I (20 p)
1. Care dintre numerele de mai jos conine numai cifrele 2 i 4? (4 p)
a) 12 b) 17 c) 16 d) 24
2. Care numr este mai mic decât 438? (4 p)
a) 438 b) 439 c) 437 d) 440
3. Care dintre numerele urmtoare este cel mai deprtat de 200? (4 p)
a) 9 b) 100 c) 300 d) 250
4. Câte numere sunt mai mari ca 299 i mai mici ca 311? (4 p)
a) 11 b) 12 c) 13 d) 15
5. Câte numere de trei cifre au toate cifrele egale? (4 p)
a) 9 b) 10 c) 8 d) 11
111
1. Scriei numrul care adunat cu 21 d 200. (4 p)
2. Aflai numrul din care, dac scdem 200 obinem 705. (4 p)
3. Determinai rezultatul produsului 4 u 3. (4 p)
4. Scriei dublul numrului 7. (4 p)
5. Aflai rezultatul calculului 2 u 3 3 u 2. (4 p)
6. Calculai suma dintre 7 i triplul lui. (4 p)
7. Scriei diferena dintre 20 i dublul lui 8. (4 p)
8. Aflai termenul necunoscut din egalitatea a u 5 15. (4 p)
9. Scriei toate numerele de trei cifre, care au suma cifrelor 2. (4 p)
10. Determinai cel mai mic numr de trei cifre, care are suma cifrelor 9. (4 p)
Într-un joc, o zân are trei couri cu mere: A, B i C. Printr-o magie, zâna alege
dou couri, ia dintr-un co i mut în cellalt atâtea mere încât s dubleze numrul de
mere în coul în care a mutat. De exemplu, dac A are 10 mere, B are 30 de mere i C
are 50 de mere, ea face o magie prin care s mute 10 mere din B în A i apoi înc o
magie prin care s mute 20 de mere din A în B, golind astfel coul A. Merele nu pot fi
mutate dintr-un co în altul decât utilizând magii.
a) Câte mere au cele 3 couri din exemplul dat? (4 p)
b) Câte mere va avea fiecare din courile A, B, i C dup prima magie din
exemplul dat? (4 p)
c) Câte mere va avea fiecare din courile A, B i C dup a doua magie din
exemplul dat? (2 p)
d) Câte mere au cele 3 couri împreun, dup cele dou magii din exemplu? (2 p)
e) Se poate ca, aplicând o singur magie, zâna s goleasc unul dintre couri,
dac ele au numere diferite de mere? (1 p)
f) Ce magii trebuie s fac zâna pentru a goli un co, dac A are 3 mere, B are
6 mere i C are 9 mere? (1 p)
g) Ce magii trebuie s fac zâna pentru a goli un co, dac A are 3 mere, B are
4 mere i C are 5 mere? (1 p)
Pinocchio primete în dar de ziua sa un joc. Acesta conine 100 de tblie de

lemn, albe pe o fa i roii pe cealalt. Pe feele albe apar scrise numerele 1, 2, 3, ...,
100. Pe faa roie este scris diferena dintre numrul de pe faa alb i suma cifrelor
112
acelui numr. De exemplu, cartea care are pe faa alb numrul 2, are pe faa roie 0 2
2. Cea care are pe faa alb numrul 93, are pe faa roie numrul 81 93 (9 3).
Vom numi numere „fermecate“ numerele scrise pe faa roie a fiecrei tblie.
a) Scriei numrul „fermecat“ de pe tblia care are pe faa alb numrul 3. (4 p)
b) Aflai un numr „fermecat“ care are 2 cifre, diferit de 81. (4 p)
c) Dai exemplu de un numr de o cifr care nu este „fermecat“. (2 p)
d) Scriei un numr de 2 cifre care nu este „fermecat“. (2 p)
e) Explicai de ce numrul 50 nu este „fermecat“. (1 p)
f) Care dintre numerele 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 sunt „fermecate“?
Explicai. (1 p)
g) Care dintre numerele de la 1 la 100 sunt mai numeroase: cele „fermecate“ sau
cele care nu sunt „fermecate“? Explicai. (1 p)
(Test alctuit de Lavinia Savu, Adela Marin i Victoria Toader)

Ediia a X-a, Bileti, 23 martie 2013, clasa a III-a

1. O gospodin pregtete 2 couri cu ou. În primul co sunt cu 13 ou mai mult
decât în al doilea. Câte ou trebuie mutate în al doilea co, pentru ca în acesta s fie cu
5 ou mai mult decât în primul co?
a) 8 ou b) 9 ou c) 10 ou d) 11 ou
2. Veveria Chip a mâncat 17 alune, i-a dat veveriei Dale cu 4 mai puine, iar
restul le-a aezat în mod egal în dou scorburi. Câte alune a avut la început Chip, tiind
c acum, într-o scorbur sunt 14 alune?
a) 31 alune b) 35 alune c) 45 alune d) 58 alune
3. Un clovn are în plrie 62 de panglici galbene i 44 de panglici roii. În
fiecare minut scoate 4 panglici galbene i introduce în plrie 2 panglici roii. Dup
câte minute va avea tot atâtea panglici galbene i roii?
a) 3 minute b) 13 minute c) 4 minute d) 14 minute
4. Bugs Bunny se joac cu numerele i formeaz 11 iruri, fiecare ir având cu
un numr mai mult decât irul precedent, ultimul având 87 de numere. Câte numere a
scris în total Bugs Bunny?
a) 802 numere b) 803 numere c) 902 numere d) 903 numere
5. Dup ce s-a întors de la coal, ursuleul Isteel se întreab ce numr poate s
micoreze cu o esime din diferena numerelor 112 i 58 astfel încât s obin rstur-
natul produsului numerelor 8 i 9.
a) 36 b) 63 c) 46 d) 64
113
1. Scufia Roie a cumprat pentru ziua de 8 Martie de dou ori mai multe
zambile decât ghiocei. Ea aaz în fiecare buchet 4 zambile i 3 ghiocei, constatând c
i-au rmas 12 zambile i 2 ghiocei. Câte buchete i câte flori din fiecare fel a pregtit
Scufia Roie? (20 p)
(Probleme propuse de: prof. Vulpe Veronica Lavinia,
C.N. „Fraii Buzeti“, Craiova, Dolj)
2. Jumtatea produsului numerelor 2 i 9 mrete-o cu triplul diferenei nume-

relor 83 i 75.
(Sfera Matematicii, Nr. 19, înv. Mirela Giurgea)

Subiectul I (20 p)
1. Câte numere sunt mai mari ca 10 i mai mici ca 38? (4 p)

a) 26 b) 27 c) 19 d) 20
2. Care este cel mai mic numr de dou cifre care s aib produsul cifrelor 12? (4 p)
a) 34 b) 26 c) 62 d) 43
3. Care dintre numerele de mai jos nu se poate scrie ca un produs de numere

naturale cu unul dintre factori 3? (4 p)
a) 9 b) 10 c) 15 d) 24
4. Care este cel mai mare numr de trei cifre care are cifra sutelor de cinci ori
mai mic decât cifra unitilor? (4 p)
a) 591 b) 501 c) 195 d) 105
5. Care dintre urmtoarele numere are produsul dintre cifra sutelor i cifra unit-
ilor egal cu cifra zecilor? (4 p)
a) 362 b) 243 c) 312 d) 243
1. Scriei suma dintre jumtatea lui 8 i dublul lui 5. (4 p)
2. Care este numrul care adunat cu triplul su d 20? (4 p)
114
3. De câte ori este mai mic suma numerelor 3 i 6 decât produsul lor? (4 p)
4. Scriei numrul 30 ca produs de trei numere. (4 p)
5. Calculai (12 18) : 3. (4 p)
6. Dup ce mresc un numr cu 70 i micorez rezultatul cu 55, obin 40. Care
era numrul? (4 p)
7. Scriei numerele de dou cifre care au produsul cifrelor 6. (4 p)
8. Care este termenul „a“ din calculul (a 4) u 5 25? (4 p)
9. S se scrie diferena dintre cel mai mare i cel mai mic numr de dou cifre,
scrise fiecare cu cifre consecutive, ordonate cresctor. (4 p)
10. Scriei suma tuturor numerelor de dou cifre, mai mici decât 60, scrise cu
cifre egale. (4 p)

Ioana are 15 cartonae i pe fiecare este scris câte un numr de la 1 la 15 fr
repetare.
a) Cât este suma 11 12 13 14 15? (4 p)
b) Cât este suma 1 2 3 ... 9 10? (4 p)
c) Cât este suma 1 2 3 ... 14 15? (2 p)
d) S se împart cele 15 cartonae în dou grupe cu proprietatea c suma nume-
relor din fiecare grup este aceeai. (2 p)
e) S se împart cele 15 cartonae în 3 grupe cu proprietatea c suma numerelor
din fiecare grup este aceeai. (1 p)
f) S se împart cele 15 cartonae în 5 grupe cu proprietatea c suma numerelor
g) S se împart cele 15 cartonae în 8 grupe cu proprietatea c suma numerelor
(O grup cu un singur numr are suma numerelor egal cu numrul existent.)

Alexandra se joac cu numerele de la 1 la 9 astfel: alege 2 numere diferite dintre
ele, le înmulete i reine din rezultat doar cifra unitilor. O astfel de operaie o vom
numi „magie“. De exemplu, o „magie“ fcut cu numerele 2 i 5 are rezultatul 0, iar o
„magie“ fcut cu numerele 2 i 3 are rezultatul 6.
a) Ce rezultat are o „magie“ fcut cu numerele 1 i 3? (4 p)
b) Ce rezultat are o „magie“ fcut cu numerele 8 i 9? (4 p)
c) Gsii 2 numere astfel încât o „magie“ fcut asupra lor s aib rezultatul 9. (2p)
d) Gsii 2 numere astfel încât o „magie“ fcut asupra lor s aib rezultatul 1. (2p)
e) Scriei toate perechile diferite de numere, care printr-o „magie“ au ca rezultat 6.
(Perechea 1,2 este aceeai cu perechea 2,1.) (1 p)
115
f) Scriei toate perechile diferite de numere care printr-o „magie“ au ca rezul-
tat 5. (1 p)
g) Scriei 6 numere dintre 1, 2, 3, ..., 8, 9 astfel încât efectuând toate „magiile“
necesare asupra lor, s avem ca rezultate toate numerele de la 0 la 9. (1 p)
(Test alctuit de prof. Lavinia Savu, Adela Marin,
Paul Dumitrescu i Monica erban)

Ediia a IX-a, 25 mai 2013, clasa a III-a
Partea I
1. Se consider irul de numere 2, 5, 11, 23, 47 ... . Care este al zecelea termen al
irului?
a) 383 b) 767 c) 1 000 d) 1 534 e) 1 535
f) 1 600 g) 2 013
2. Câte ptrate sunt în figura 1?

a) 25 b) 26 c) 40 d) 46
e) 50 f) 51 g) 55
Figura 1
3. Ionu spune: „Am un dreptunghi cruia, dac îi micorez lungimea cu 17 cm i
îi mresc limea cu 19 cm, obin un ptrat cu perimetrul de 132 cm. Afl perimetrul
dreptunghiului pe care îl am.“
a) 64 cm b) 96 cm c) 128 cm d) 136 cm e) 144 cm f) 156 cm g) 198 cm
4. Trei frai au produsul vârstelor 98. tiind c doi sunt ge- 25

meni i c cel mic este blond, gsii suma vârstelor celor trei frai.
a) 14 b) 16 c) 18 d) 20 2 3
e) 22 f) 24 g) 26 36 64
4 5
5. Determinai numrul care lipsete din figura 2.
a) 9 b) 14 c) 20 d) 49 ?
e) 76 f) 81 g) 100
Figura 2
6. În tabra organizat la clasa a III-a particip în prima sptmân de dou ori
mai muli biei decât fete. Dup o sptmân pleac din tabr 10 biei i sosesc
6 fete, astfel numrul bieilor devenind egal cu numrul fetelor. Câi copii au participat
în total în tabr?
a) 44 b) 48 c) 50 d) 54 e) 64 f) 70 g) 72
7. Afl anul naterii unei persoane, tiind c în anul 2013 împlinete un numr
de ani egal cu suma cifrelor anului naterii.
a) 1992 b) 1986 c) 1987 d) 1988 e) 1990 f) 1991 g) 1993
116
Partea a II-a
a) Completai figura alturat cu numerele de la 1 la 11

(fr s se repete) astfel încât suma numerelor de pe fiecare
linie s fie:
i) 14; ii) 18.
b) Gsii o alt sum comun pentru toate liniile (dife-
rit de 14 sau 18) i completai csuele cu numerele de la 1
la 11.
Figura 3

Ediia a XII-a, 25 mai 2013, clasa a III-a
1. Aura are acum 12 ani, iar Cristi, fratele ei, 10 ani. Vârsta tatlui lor este cât
dublul sumei vârstelor celor doi copii. Care va fi suma vârstelor celor doi copii atunci
când tatl lor va avea 50 de ani?
(prof. Olga Bulboac, Mangalia)
2. Trei echipe, participante la un concurs matematic, au acumulat împreun 154 de

puncte.
a) Câte puncte a obinut fiecare echip, dac a doua echip a avut cu 23 de
puncte mai multe decât prima, iar a treia cu 9 puncte mai multe decât a doua?
b) Rotunjii la zeci numerele ce reprezint punctajele celor trei echipe.
(prof. Gabriela Stroe, Tuzla)
3. Pentru premierea unui grup de elevi, o coal are la dispoziie o sum de bani.
Ea poate cumpra 25 de caiete cu preul de 8 lei i 30 de cutii cu creioane colorate cu
preul de 10 lei. coala a primit o sponsorizare i, astfel, i-a dublat suma. Acum s-a
hotrât s se cumpere cri cu ghicitori i cri cu poveti, în total 55. O carte cu
ghicitori cost 15 lei i o carte de poveti cost 20 de lei. Dac la premiere se d câte o
carte fiecrui copil, rmân 13 cri.
a) Câte cri de poveti i câte cri cu ghicitori ar mai trebui cumprate pentru ca
fiecare elev s primeasc cele dou cri?
b) De câi lei ar mai avea nevoie pentru procurarea acestor cri?
c) Dac numrul fetelor este de 6 ori mai mare decât numrul bieilor, aflai câte
fete i câi biei au fost premiai.
(prof. Ecaterina Rupesac, Constana)
117
CLASA a IV-aa
Ediia a II-a, Bileti, 12 martie 2005, clasa a IV-a
1. Care este numrul care lipsete din irul: 3, 7, 15, 31, 127, 255?
a) 62 b) 45 c) 63 d) 115
2. Alina, Ionela i Gina au împreun 40 de ani. Câi ani vor avea peste 4 ani?
a) 44 b) 47 c) 52 d) 58
3. Câte triunghiuri sunt în figura alturat?

a) 12 b) 18 c) 14 d) 20
4. Perimetrul unei grdini sub form de dreptunghi este de 540 m. Limea m-
soar jumtate din lungime. Care este lungimea grdinii?
a) 180 m b) 270 m c) 340 m d) 360 m
5. Am între 100 i 200 de nuci. Dac le împart în grupe de câte 2, 3, 4, 5, 6, 9 sau

15 nuci, îmi rmâne de fiecare dat câte o nuc. Deci am:
a) 120 nuci b) 131 nuci c) 141 nuci d) 181 nuci
1. Gsii valoarea lui „a“ din egalitatea:

1 + 2 + 3 + ... + 44 + 45 + 46 + 47 + a = 1 475.
(Revista „Sfera“, nr. 4)
(20 p)
2. Suma a patru numere naturale este 110. Suma primelor dou numere este cu
6 mai mare decât suma celorlalte dou. Aflai numerele tiind c primele dou sunt pare
consecutive, iar ultimele dou sunt impare consecutive.
(înv. Vasilica Mitric)
(30 p)
Concursul de matematic al revistei „Arhimede“

Ediia a II-a, etapa final, 22 ianuarie 2005, clasa a IV-a
1. Exist trei grupe de creioane: prima grup conine 4 creioane, a doua grup
14 creioane, iar a treia grup 6 creioane. Formai 3 grupe, cu acelai numr de creioane,
prin mutarea creioanelor dintr-o grup în alta; mutrile se pot face numai cu condiia s
aducei într-o grup atâtea creioane câte se afl deja în grup.
(Andreea Elena Marin, Andreea Strejea)
(10 p)
118
2. Considerm numrul N = 12345678910... 181920 obinut prin alturarea nume-
relor de la 1 la 20. tergei opt cifre la alegere astfel încât numrul rmas s fie:
a) cel mai mare posibil; (5 p)
b) cel mai mic posibil. (4 p)
3. Privii cu atenie desenele de mai jos, descoperii raionamentul care leag

numerele din fiecare desen i completai în ptratul liber numrul care lipsete.
2 3 4
117 219 140 101 57 122 76 102 39
952 840
4. Cu cât trebuie mrit diferena dintre cel mai mic numr natural de patru cifre
diferite i cel mai mare numr natural de trei cifre pentru a obine sfertul jumtii
numrului 1 200?
(Andreea Strejea, Andreea Elena Marin)
(10 p)
Concursul interjudeean „tefan Velovan“,

14 mai 2005, clasa a IV-a
Partea I
1. Câte numere de 3 cifre cu suma cifrelor 5 exist?

a) 5 b) 6 c) 8 d) 10 e) 12 f) 15 g) 16
2. Suma a 4 numere este 2 005. Unul dintre ele este cel mai mic numr par de
patru cifre diferite, iar celelalte 3 numere sunt consecutive. Care este cel mai mic dintre
cele 4 numere?
a) 327 b) 335 c) 981 d) 326 e) 980 f) 336 g) 337
2
3. Un dreptunghi are limea egal cu din lungimea sa i aria de 54 m2. Aflai
3
dimensiunile lui.
a) 9; 16 b) 6; 19 c) 16; 19 d) 7; 8 e) 3; 18 f) 6; 9 g) 2; 27
4. Numrul care verific egalitatea 1 + 3 + 5 + ... + 99 = 2 + 4 + 6 + ... + 98 + x este:

a) 49 b) 39 c) 50 d) 51 e) 41 f) 61 g) 71
5. Valoarea lui „a“ din egalitatea 14 + 21 : {1 + [a + (a : 4 – 2) u 2] : 7} = 21 este:

a) 1 b) 13 c) 23 d) 21 e) 12 f) 5 g) 10
119
6. Doi colegi locuiesc în acelai bloc, unul la etajul VI, apartamentul 59, iar
cellalt la etajul III, apartamentul 110. tiind c pe fiecare scar, atât la parter cât i la
fiecare etaj sunt câte 4 apartamente, aflai câte etaje are blocul.
a) 4 b) 5 c) 6 d) 7 e) 8 f) 9 g) 10
7. Un numr natural „n“ împrit la un numr de 3 cifre d câtul 997 i restul
998. S se afle numrul „n“.
a) 997 103 c) 999 101 e) 998 101 g) 997 001
b) 999 000 d) 998 001 f) 999 001
Partea a II-a
1. Câte numere naturale cuprinse între 100 i 200 se împart exact la 7, dar nu se
împart exact la 3?
(Gazeta Matematic, nr. 1/2004)
2. S se scrie numrul 75 ca sum a unor numere naturale consecutive.
Concursul de matematic „Gheorghe Dumitrescu“

Ediia a VII-a, Craiova, 19 noiembrie 2005, clasa a IV-a
1. Având la dispoziie o balan i o greutate de 1 kg, artai cum putei cântri o
cantitate de 26 kg de cuie dintr-o lad ce conine 35 kg de cuie, efectuând numai dou
cântriri.
(prof. Ion Ptracu)
sunt respectiv 300, 500, 600, 607 aflai numerele.
3. Aflai „x“ din egalitatea [756 – (485 – 23 u 21 + x) : (x + 2) – 1] : 377 = 2,
tiind c „x“ este numr natural.

Ediia a IV-a, etapa I, 25 noiembrie 2006, clasa a IV-a
1. Efectuai calculele:
a) A = 0 u 1 + 2 u 3 + 4 u 5 + 6 u 7 + 8 u 9; B = (2 + 2 u 2) + 2 : 2;
b) 3 + 5 + 7 + ... + 2007 – 2 – 4 – 6 – ... – 2006.
2. Scriei un numr de 3 cifre care adunat cu rsturnatul su s dea 1 009. Care
este cel mai mare numr cu aceast proprietate? Câte astfel de numere exist?
3. Aflându-se la bunici, Ionel vrea s numere psrile din curte. El observ c le
poate grupa astfel încât la 5 gini s corespund 2 rae, iar la 3 rae s corespund o
gâsc. tiind c în curte erau 92 de psri, aflai câte psri din fiecare fel sunt în curte.
4. Calculai ( xyzt + mnuv ) : 5, tiind c: xn + my = 81 i zv + ut = 125.
120
Ediia a III-a, etapa a II-a zonal, 25 februarie 2006, clasa a IV-a
1. a) Calculai: 111 + 222 + 333 + 444 – 555 u 2. (4 p)
b) Aflai pe „x“ din egalitatea [(x + 540 : 6) u 7 – 100] : 20 = 30. (5 p)
2. Se d numrul a = 1 22 333 4444... 2020... 20.

a) Câte cifre are numrul „a“? (5 p)
b) Precizai cifra de pe locul 31. (4 p)
3. Într-o grmjoar se afl 2 006 pietricele. Doi elevi se joac: fiecare ia pe rând
un numr de pietricele cel puin egal cu 6 i cel mult egal cu 17. Pierde cel care nu mai
poate lua pietricele. Care dintre ei va câtiga, indiferent de micrile adversarului?
(prof. Radu Bairac, Chiinu)
(9 p)
4. Un casier are numai monede de 3 lei i de 5 lei. Poate el s plteasc orice
sum de bani, numr natural, mai mare sau egal cu 8 lei? (9 p)
Concursul interjudeean de matematic „Nicolae Coculescu“

Ediia a III-a, Slatina, 2006, clasa a IV-a
1. Aflai „x“ din egalitatea {[(107 – 63 : x) u 9 – 2] : 5 + 3 u 9} u 4 – 12 = 800.
2. Se tie c a u b = 91, iar a u c = 260. Calculai a u (b + c).
3. Suma a trei numere naturale este 123. Al doilea numr este cu 2 mai mare
decât triplul primului numr, iar al treilea este jumtate din suma celorlalte dou. Care
sunt numerele?
4. Într-o pung erau bile roii, galbene i albastre. Aflai câte bile erau din fiecare
fel, tiind c 32 nu erau albastre, 32 bile nu erau galbene, iar 32 bile nu erau roii.
5. Într-o carier sunt 50 de blocuri de piatr, având greutile 370 kg, 372 kg, 374 kg,
... 468 kg. (Fiecare piatr, începând cu a doua, are cu 2 kg mai mult decât precedenta.)
a) S se arate c greutatea blocurilor de piatr nu depete 21 de tone.
b) Se pot transporta blocurile cu 7 camioane de câte 3 tone, fiecare camion f-
când un singur transport?
Concursul interjudeean de matematic „Ion Ciolac“

Ediia a IV-a, Craiova, 2006, clasa a IV-a
1. Într-o clas, toi elevii fac sport. Un sfert din numrul elevilor i înc 3 fac
tenis de câmp. O treime din rest i înc trei joac volei, iar ceilali formeaz o echip de
fotbal (11 juctori).
121
a) Câi elevi sunt în clas?
b) Câi elevi fac tenis de câmp?
c) Câi copii joac volei?
(9 p)
10
2. Aflai în câte moduri pot fi completate cu numere naturale
10 ptrelele din tabloul alturat, astfel încât suma numerelor de pe
orice linie i de pe orice coloan s fie 2 006.
10 (prof. Nicolae Tlu, Craiova)
(9 p)
3. Fie numrul n = 73961a. Aflai valoarea lui „a“ tiind c „n“ împrit la 5 d
restul 4 i „n“ împrit la 3 d restul 0.
(înv. Zâna Anghelu, Gazeta Matematic)
(9 p)
4. Aflai numrul abbc de patru cifre tiind c abbc + ab + cb = ac + 2 060.
(prof. Ion Rotaru)
(9 p)

Craiova, 28 octombrie 2006, clasa a IV-a
1. a) Reconstituii în cinci moduri adunarea: +
folosind cifre diferite (oricare dou stelue sunt reprezentate prin cifre diferite).
b) Care este cel mai mare termen de trei cifre care poate fi obinut? (Atenie!
Sunt mai mult de cinci moduri de a reconstitui adunarea!)
c) Care este cel mai mare termen de dou cifre care poate fi obinut?
d) Care este cel mai mare numr care se poate obine ca sum în condiiile de la
punctul a)?
(10 p)
2. Gsii cifrele „a“ i „b“ tiind c ab0b + abb + a0 = 2 006.
(10 p)
3. Patru copii, Andrei, Bogdan, Cornel i Dorel, folosesc un cântar vechi pentru
a se cântri. Cântarul nu poate fi folosit decât dac se cântresc mase mai mari de 70 kg,
de aceea ei se cântresc câte trei, astfel: Andrei, Bogdan i Cornel cântresc împreun
97 kg; Bogdan, Cornel i Dorel cântresc împreun 114 kg; Cornel, Dorel i Andrei
cântresc împreun 101 kg i Dorel, Andrei i Bogdan cântresc împreun 93 kg. Aflai
cât cântrete fiecare copil.
(10 p)
122
Partea I
1. Câte numere de 3 cifre conin cifra 0?
a) 9 b) 81 c) 91 d) 100 e) 111 f) 171 g) 180
2. Pentru numerotarea paginilor unei cri s-au folosit 1 410 cifre. Câte pagini
are cartea?
a) 177 b) 324 c) 506 d) 407 e) 417 f) 517 g) 617
3. S se calculeze 1 003 + 1 004 + 1 005 + ... + 2 005 + 2 006.
a) 1 510 518 c) 1 820 320 e) 1 510 508 g) 1 515 018
b) 1 520 520 d) 2 320 520 f) 1 610 518
4. Dac mrim lungimile laturilor unui ptrat cu 6 m, perimetrul se mrete de 3 ori.
Lungimea laturilor ptratului iniial este:
a) 1 m b) 2 m c) 3 m d) 4 m e) 5 m f) 6 m g) 8 m
5. S se determine valoarea lui „a“ din egalitatea:
3 + {4 u [2 + (6 + a) : 3] – 17} u 7 = 24.
a) 0 b) 1 c) 2 d) 3 e) 4 f) 6 g) 8
6. Câte numere de 3 cifre exist, cu proprietatea c produsul cifrelor este 8?
a) 5 b) 9 c) 3 d) 8 e) 20 f) 4 g) 10
5 3
7. Dac la dintr-un numr adugm din alt numr, obinem 1 605. S se
9 7
5
afle cele dou numere, tiind c din primul numr reprezint cu 855 mai mult decât
9
3
din al doilea numr.
7
a) 2 214; 875 c) 2 213; 878 e) 2 220; 820 g) 2 330; 678
b) 2 214; 879 d) 2 220; 978 f) 1 220; 720
Partea a II-a
Fie numrul n = 73961a. Determinai „a“ tiind c „n“ împrit la 5 d restul 4,
iar „n“ împrit la 3 d restul 0.
(Gazeta Matematic, nr. 1/2004)

Ediia a III-a, Giurgiu, 8-9 aprilie 2006, clasa a IV-a
1. Calculai sumele urmtoare:

a) 1 + 2 + 3 + ... + 2 006 b) 2 + 4 + 6 + ... + 206 c) 1 + 3 + 5 + ... + 207
123
2. Dac 3 fuste i 2 bluze cost 187 de lei, iar 2 fuste i 3 bluze cost 168 de lei,
aflai cât cost 5 fuste i 6 bluze.
3. a) Reconstituii adunarea:
GIURGIU +
IURGIU
URGIU
RGIU
GIU
IU
U
1506641
b) Determinai cifra „x“ din egalitatea 5 u x + xx + xxx = 1 016.
Concursul interjudeean „Matematic la Pontul Euxin“

Mangalia, 2006, clasa a IV-a
Partea I
1. Într-o clas sunt cu 3 fete mai puine decât biei. Dac ar mai veni 4 biei i
ar pleca 4 fete, atunci numrul bieilor ar fi dublul numrului fetelor.
Câi elevi sunt în clas?
a) 27 b) 31 c) 30 d) 33 e) alt rspuns
2. Numrul de pagini ale unei reviste de matematic se împarte exact la 4. tiind c
pentru numerotarea ei s-a folosit de 7 ori cifra 5 i de 5 ori cifra 7, câte pagini are revista?
a) 60 b) 56 c) 57 d) 52 e) alt numr
3. În luna iunie a unui an, trei sâmbete au fost în zile impare. Atunci 9 iunie a fost:
a) luni b) sâmbt c) duminic d) joi e) alt rspuns
4. Trei prieteni se întâlnesc i discut despre colegul lor de clas.
„Ionu are cel puin trei jocuri în calculator, spune primul.“
„S-ar putea, spune al doilea, dar el are cel puin unul.“
„Nu, spune al treilea, el are mai puin de trei.“
Câte jocuri poate avea Ionu, tiind c numai una din persoane are dreptate?
a) 1 b) 0 c) 2 d) 3 e) alt rspuns
5. Doi frai i-au împrit 350 de ciree astfel: cel mare a primit un numr de
perechi egal cu numrul de grmezi de câte trei ciree primit de cel mic. Câte ciree a
primit fratele cel mare?
a) 140 b) 100 c) 210 d) 250 e) alt rspuns
6. La un concurs de matematic organizatorii hotrsc s premieze primii zece
clasificai astfel: fiecare elev premiat va primi cu 5 lei mai puin decât precedentul, iar
ultimul va primi 10 lei. Ce sum va fi distribuit?
a) 350 b) 400 c) 325 d) 425 e) alt rspuns
124
7. Într-o urn sunt trei bile albe, trei roii i trei verzi. Care este cel mai mic numr
de bile care trebuie luate pentru a fi siguri c sunt din fiecare culoare?
8. Pentru ce valoare a lui „x“ urmtoarea egalitate este adevrat?
{[(27 u x – 79) u 61 – 78] u 15 + 340} : 250 = 4
Partea a II-a
Andrei, Sandu i Cristian particip la un concurs. Andrei rezolv numai proble-
mele notate cu 2 puncte, Sandu numai problemele notate cu 3 puncte, iar Cristian numai
problemele notate cu 5 puncte. tiind c numrul problemelor rezolvate de Andrei i
Sandu este de trei ori mai mare decât numrul problemelor rezolvate de Cristian, iar
numrul total de puncte adunate de cei trei este 62, s se afle câte puncte a realizat fiecare.
(Subiecte propuse de prof. Tincua Pavel i Alexandru Pavel)
Concursul interjudeean de matematic „Louis Funar“

Ediia a VI-a, Craiova, 10 noiembrie 2007, clasa a IV-a
1. Mowgli i-a rugat prietenii-maimue s-i aduc alune. Fiecare maimu a
cules acelai numr de alune ca i Mowgli. Pe drum ele s-au certat i fiecare maimu a
aruncat câte o alun. În total la Mowgli au ajuns 33 de alune. Câte alune au strâns
maimuele? (Se tie c fiecare maimu a adus cel puin o alun.)
2. Dou numere se numesc „oglind“ dac dintr-un numr se obine un altul prin
mutarea cifrelor componente în ordine invers. De exemplu din 123 se obine 321. Pro-
dusul a dou asemenea numere este egal cu 92 565. Care sunt ele?
a) 265 i 562 b) 865 i 568 c) 165 i 561 d) 465 i 564 e) alt rspuns
3. S se determine numrul de forma ab tiind c a – b = 3 i ab + ba = 55.
4. Completai corect:
27 * × 1*5×
3* 1*
5*0 *9*
825 *1*
*800 *840
5. O mam are acum 30 de ani. La naterea copiilor avea 21, 27, respectiv 28 de ani.
Când mama va avea 40 de ani, ce vârst vor avea copiii i care va fi suma vârstelor lor?

Ediia a IX-a, Craiova, 27 octombrie 2007, clasa a IV-a
1. Reconstituii adunarea ab0b + abb + aa = 2 007.

125
2. Calculai:
a) A = 1 + 2 + 3 + ... + 101 + 102;
b) B = 2 + 4 + 6 + ... + 98 + 100 + 102;
c) C = 1 + 3 + 5 + 7 + ... + 97 + 99 + 101.
d) Scriei în ordine cresctoare numerele:
D = 1 + 2 + 3 + ... + 71 + 72;
B = 2 + 4 + 6 + ... + 98 + 100 + 102;
C = 1 + 3 + 5 + ... + 99 + 101.
3. În urm cu 5 ani diferena dintre vârstele a doi copii era de 5 ani.
a) Aflai cât va fi diferena dintre suma vârstelor copiilor peste 5 ani i suma
vârstelor copiilor în urm cu 5 ani.
b) Aflai vârstele actuale ale copiilor, tiind c în prezent suma vârstelor lor este
de 27 de ani.
(prof. Ion Ptracu)

Ediia a IV-a, Bileti, 17 martie 2007, clasa a IV-a
1. Suma a patru numere este 100. Dac se mrete primul numr cu 4, pe al

doilea îl micorm cu 4, pe al treilea îl mrim de 4 ori, iar pe ultimul îl mrim de 4 ori,
numerele devin egale. Numrul cel mai mare este:
a) 32 b) 24 c) 46 d) 44
2. Câi elevi sunt într-o clas, dac numrul bieilor este cu 3 mai mare decât
numrul fetelor, iar dac ar mai veni 4 biei i ar pleca 4 fete numrul bieilor ar fi de
dou ori mai mare decât numrul fetelor?
a) 23 b) 33 c) 27 d) 25
3. Valoarea cifrei din egalitatea 6a4 + 5a3 + 4a2 + 2a8 + a = 2 004 este:
a) 7 b) 3 c) 5 d) 8
4. Câte numere de ase cifre se termin cu 2 007?

a) 2 007 b) 10 c) 90 d) 100
5. Ce valoare trebuie s aib „a“ astfel încât urmtoarea egalitate s fie adevrat?
(a + 1) + (a + 3) + (a + 5) +... + (a + 101) = 2 703.
a) 2 b) 7 c) 4 d) 5
(Probleme selectate de prof. Alexandru Pavel, Mangalia)
126
1. O cantin cumpr mere în dou tipuri de ldie. Numrul ldielor de 9 kg
este cu 5 mai mare decât al celor de 6 kg. Ce cantitate de mere s-a cumprat, tiind c în
ldiele de 9 kg sunt cu 78 kg mai mult decât în cele de 6 kg?
(înv. Pipina Cameni, Drobeta Turnu Severin, „Sfera“ nr. 6)
2. Alina are de rezolvat un anumit numr de probleme. Dac ar rezolva câte
8 probleme pe zi, le-ar termina într-un anumit numr de zile. Ea rezolv îns câte 10 pro-
bleme pe zi i termin cu trei zile mai devreme. Câte probleme a avut de rezolvat Alina?
(înv. Pipina Cameni, Drobeta Turnu Severin)
Concursul „Discipolii lui Lazr“

Ediia a V-a, Ploieti, 16-18 noiembrie 2007, clasa a IV-a
1. Se consider numerele: a = 9 u 8 – 7 u 6 + 5 u 4 – 3 u 2 + 1 i
b = {[(9 u 8 – 7) u 6 – 5] u 4 – 3} u 2 + 1.
Aflai cel mai mic numr natural care trebuie sczut din „b“ astfel încât acesta s
se împart exact la „a“. (Maria Comnescu, Ploieti)
2. Pentru tabra de matematic de la Voineasa erau înscrii iniial 12 biei i
8 fete. În fiecare zi s-au mai înscris câte 3 fete i un biat, pân când numrul bieilor
a devenit egal cu cel al fetelor. Aflai câi copii au fost în tabra de matematic.
(Doinia Rogozea, Ploieti)
3. Fie „a“, „b“, „c“, „d“ numere naturale nenule. Împrindu-l pe „a“ la „b“, pe
„b“ la „c“ i pe „c“ la „d“ obinem de fiecare dat câtul i restul egale cu 2. Artai c:
a) „a“ este mai mare sau egal cu 38;
b) dac „d“ este impar, atunci suma a + b + c + d + 3 are ultima cifr 0.
(Tatiana Pan, Ploieti)
4. Un bunic are 25 de nepoi de la cei 5 fii ai si. Se tie c nu exis doi fii cu
acelai numr de copii i c diferena dintre numrul de copii al oricror doi fii este
maxim 4.
a) Câi copii are fiecare fiu?
b) tiind c fiecare fiu are cel puin o fat i c numrul fetelor fiecrui fiu este
cel mult jumtate din numrul copiilor si, s se determine cel mai mic i cel mai mare
numr de nepoele pe care le-ar putea avea bunicul.
(Mariana Saraolu, Râmnicu Vâlcea)
Concursul de matematic „Isoscel“

Ediia a II-a, 27 octombrie 2007, Caracal, clasa a IV-a
1. Aflai numrul necunoscut din egalitatea:
[560 : (980 – 2x) + 791] : 7 = 1 u 2 u 3 u 4 u 5 – 6.
(G.M. nr 11/2006)
2. Scriei numrul 2 007 sub forma a u b u c u d.
3. Determinai perechile de numere naturale (a; b) tiind c sunt satisfcute rela-
iile 6 < a < 10 i a – b > 4. (înv. Tatiana Iana, Slatina, G.M. nr. 2/2007)
127
4. S se determine patru numere naturale care îndeplinesc condiiile:
a) suma lor este 320;
b) adunând la primul numr 3, sczând din al doilea numr 3 i împrind al
patrulea numr la 3 obinem rezultate identice.
5. Calculai suma S = 1 + 2 – 3 + 4 + 5 – 6 + 7 + 8 – ... + 97 + 98 – 99.
(înv. Stelua Ivnescu, Slatina, G.M. nr 3/2007)
Concursul „Alexandru Myller“

Ediia a V-a, martie 2007, clasa a IV-a
1. Dac a = 2 i b + c = 5, calculai a u b + a u c.
2. Suma a dou numere este 75. Dac din primul scdem 45 i la al doilea
adunm 10, obinem numere egale. S se afle cele dou numere.
3. Aflai a u b u c, unde „b“ este dublul lui „a“, „a“ este dublul lui „c“, iar
a + b + c = 21.
4. Produsul a 7 numere naturale este 7. Aflai suma numerelor.
5. Pentru numerotarea paginilor unei reviste sunt necesare 135 de cifre. Câte pagini
are revista?
6. Numerele naturale nenule „a“ i „b“ sunt cele mai mici pentru care împririle
a : 2 : 2 : 2 : 2 i b : 2 : 2 : 2 : 2 se efectueaz exact. Aflai a + b.
7. Aflai ce numr se mrete cu 2 007 când adugm la dreapta lui cifra 0.
8. Un profesor are un numr de caiete i jumtate din numrul acestora, creioane.
Distribuind câte 3 caiete fiecrui elev, mai rmân 3 caiete, iar distribuind câte 3 cre-
ioane fiecrui elev, mai rmân 3 elevi fr creioane. Care este numrul elevilor?
9. Alb-ca-Zpada i cei apte pitici au suma vârstelor 185 de ani. tiind c
Alb-ca-Zpada este cu 4 ani mai tânr decât cel mai mic pitic, iar vârstele piticilor
sunt numere naturale consecutive, aflai vârsta Albei-ca-Zpada.
10. Setil bea la o mas obinuit 5 butoaie cu ap, iar când este însetat bea
7 butoaie. Dac a but 39 de butoaie, la câte mese a fost Setil însetat?
11. tefan trebuie s înmuleasc numrul 223 cu un numr format din dou
cifre consecutive. Dar el a schimbat ordinea acestor cifre i a obinut alt produs. Care
este diferena dintre cele dou produse?
12. Primul termen al unui ir de numere naturale este 1 + 2 + 3, al doilea este
2 + 3 + 4 + 5, al treilea este 3 + 4 + 5 + 6 + 7 i aa mai departe. Aflai valoarea celui
de-al 50-lea termen al irului.
128
13. Suma a dou numere A i B este 150. Dac tergem una din cifrele lui A se
obine B. Gsii toate numerele A i B cu aceast proprietate.
14. O minge se ridic la trei sferturi din distana la care cade. Dac prima dat i
se d drumul de la 64 de metri, care este distana total parcurs de minge pân când
atinge pmântul a patra oar?
15. Într-un ir sunt scrise numerele 1, 2, 3, ..., 100.
Lucian i Dana terg pe rând numerele, astfel: mai întâi Lucian terge numerele
de pe locurile impare, apoi Dana terge numerele de pe locurile pare din irul rmas,
Lucian terge din nou numerele de pe locurile impare din noul ir i aa mai departe.
Care este ultimul numr rmas?
Concursul „Din secretele numerelor“

Etapa pe coal, Bacu, 2 martie 2007, clasa a IV-a
1. Câte triunghiuri sunt în figura alturat?

(1 p)
2. Se amestec 15 globulee argintii i 6 aurii cu 11 globulee argintii i aurii.

Care este cel mai mare numr de globulee argintii care ar putea exista în urma acestei
reuniuni de globulee? Motivai rspunsul.
(2 p)
3. Aflai cel mai mic numr natural care împrit la 6 d restul 5.
(1 p)
4. Trei extrateretri mnânc trei îngheate în trei minute. Câi extrateretri m-
nânc 10 îngheate în 30 de minute?
(2 p)
5. Împratul Rou are 42 de ani i cele trei fiice ale sale au respectiv 14, 10 i 6 ani.
Peste câi ani vârsta împratului va fi egal cu suma vârstelor celor trei fete ale sale?
(3 p)
Concursul „Cangurul“ – 2008, clasele III-IV

1. Mnânc de 3 ori pe zi. De câte ori mnânc într-o sptmân?
a) de 7 ori d) de 21 de ori
b) de 10 ori e) Mnânc ori de câte ori
c) de 8 ori mi-e foame.
2. Câte stelue sunt în figura alturat?

a) 100 d) 10
b) 94 e) o infinitate
c) 95
129
3. Pe o foaie de hârtie, Rebecca deseneaz patru linii drepte care trec prin acelai
punct. Ea taie foaia pe aceste linii. Câte buci obine?
a) 4 b) 5 c) 11 d) 8 e) 16
4. La Zoo curtea leilor are forma din
figura alturat. Ce lungime are gardul de sârm
care înconjoar curtea leilor?
a) 37 m
b) 14 m
c) 180 m
d) 18 m
e) 20 m
5. În ianuarie, Corina i-a aniversat ziua de natere. Acum ea are 123 de luni.
Câi ani a împlinit Corina?
a) 10 ani b) Nu se poate afla. c) 12 ani d) 17 ani e) 11 ani
6. Gabi este mai înalt decât Aron i mai scund decât Tamas. Imre este mai înalt
decât Kristof i mai scund decât Gabi. Cine este cel mai înalt?
a) Gabi c) Nu se poate stabili. e) Tamas
b) Toi au aceeai înlime. d) Imre
7. Ce lungime (exprimat în centimetri) are creionul din figur?
a) 12 cm b) 4 cm c) 50 cm d) 6 cm e) 20 cm
8. Pe un CD sunt înregistrate dou cântece. Primul dureaz 3 minute i 25 de se-
cunde i al doilea dureaz 2 minute i 43 de secunde. tiind c între cele dou cântece
este o pauz de 10 secunde, cât dureaz înregistrarea?
a) 63 de minute c) 68 de secunde e) 5 minute
b) 6 minute i 8 secunde d) 6 minute i 18 secunde
9. Little John se antreneaz trgând la int cu dou sgei 2
i noteaz de fiecare dat scorul obinut. Acum a obinut 5 puncte. 3
Câte scoruri diferite poate obine în total? (Uneori i se întâmpl 8
s nu ating inta!)
a) 6 b) 7 c) 10 d) 13 e) 65
10. Din câte cuburi mici este format cubul mare?

a) 64 b) 48 c) 16 d) 1 e) 24
130
11. Un bilet de intrare la Zoo pentru un adult cost 4 euro, iar un bilet de intrare
pentru un copil este cu 1 euro mai ieftin. Cât pltete un tat care intr la Zoo împreun
cu cei doi copii ai lui?
a) 6 euro c) 12 euro e) 400 euro
b) 14 euro d) 10 euro
12. Furtuna a avariat acoperiul casei, aa cum

se vede în desen. Câte igle sunt necesare pentru a
acoperi sprtura?
a) 52 c) 2 e) 70
b) 18 d) 1 000
13. La un hotel au fost rezervate 5 camere de câte 3 paturi. Au sosit îns 21 de

turiti. Câte camere duble mai sunt necesare?
a) 2 b) 3 c) 6 d) 7 e) 11
14. Câte dintre figurile de mai jos nu se pot obine folosind cele dou cartonae
de form triunghiular?
a) 1 b) 4 c) 0 d) 3 e) 7
15. Roboeii Pif, Paf, Puf tiu s fac fiecare o singur operaie: Pif adun cu 2,
Paf scade 1, iar Puf înmulete cu 3. În ce ordine lucreaz roboeii pentru ca pornind de
la 3, s obin 14?
a) Pif, Paf, Puf c) Pif, Puf, Paf e) Oricum ar lucra, nu pot obine 14.
b) Puf, Pif, Paf d) Puf, Puf, Puf
16. oseaua dintre Urziceni i Slobozia, lung de 60 km, trebuie marcat pe

ambele sensuri. În prima zi maina care a plecat din Urziceni a marcat 37 km, iar o a
doua main, care a plecat din Slobozia, a marcat 42 km. Ce poriune din drum a fost
deja terminat?
a) 60 km b) 79 km c) 19 km d) 5 km e) 790 m
17. Viorel a construit din beioare figura alturat. Acum

el vrea s foloseasc beioarele pentru a construi un ptrat cât
mai mare. Câte beioare îi rmân nefolosite?
a) 4 c) 16 e) 0
b) 18 d) 2
131
18. Maina timpului dubleaz numrul de zile de vacan, apoi adaug 115 zile
i înc 3 zile. Folosind maina timpului, Ionel ar avea 236 de zile de vacan. Câte zile
de vacan au avut colegii lui Ionel?
a) 56 b) 59 c) 224 d) 236 e) 61
19. Theresa are 37 de CD-uri. Ana îi spune: ,,Dac mi-ai da 10 dintre CD-urile
tale, vom avea acelai numr de CD-uri. Câte CD-uri are Ana?
a) 57 b) 17 c) 37 d) 27 e) 20
20. Peste 6 ore i jumtate vor fi patru ore dup miezul nopii. Ce or este acum?
a) 21:30 b) aproape 10:00 c) 10:30 d) 17:30 e) 6:30
21. Bunica vrea s dea nepoilor si cadouri identice. Ea a cumprat 15 creioane i
6 mingi. Câte obiecte va gsi fiecare nepot în cadoul su?
a) 7 b) 3 c) 21 d) 10 e) 2
22. Capacul unei cutii de bomboane se deschide ca în

figura alturat. Laura vrea s obin aceast cutie decupând un
carton. Dup care dintre desenele urmtoare ar putea s taie
Laura cartonul?
1. 2. 3. 4. 5.
a) 5 b) oricare dintre ele c) 2, 3, 4 sau 5 d) 2 sau 4 e) 1
23. Maria construiete modele folosind plci de faian din ce în ce mai mici. Al
patrulea model are 10 plci. Din câte plci va fi format urmtorul model (al cincilea)?
a) 1 b) 13 c) 14 d) 22
e) Nu se poate continua pentru c plcile ar fi prea mici.
132
24. Peter trebuie s rotunjeasc numrul 7 398 la ordinul sutelor. Din greeal el
a rotunjit acest numr la ordinul miilor. Cu cât difer rezultatul obinut de cel corect?
a) 400 b) 10 c) 900 d) 398 e) 300
5 cm
25. O buburuz pleac dintr-un vârf al unui ptrat
cu latura de 5 cm i merge 48 cm pe laturile ptratului.
Cât trebuie s mai mearg (în acelai sens) pentru a
ajunge din nou în vârful din care a plecat?
a) 60 cm c) 48 cm e) 5 cm
b) 12 cm d) 20 cm
48 cm
26. Bill are la fel de muli frai ca i surori. Sora lui, Adina are de dou ori mai
muli frai decât surori. Câi copii sunt în familie?
a) 1 b) 2 c) 4 b) 5 e) 7
27. Ligia a construit corpul din dreapta folosind cinci cuburi.

Care dintre urmtoarele corpuri nu poate fi obinut din construcia
Ligiei prin mutarea unui singur cub?
a) b) c) d) e)
28. Cangurul Jumpi a observat c în fiecare iarn se îngra cu 5 kg i în fiecare

var slbete cu 4 kg. Primvara i toamna nu-i schimb greutatea. În primvara anului
2008 el cântrete 100 kg. Cât cântrea Jumpi în toamna anului 2004?
a) 92 kg b) 108 kg c) 100 kg d) 96 kg e) 109 kg
29. Câte numere de dou cifre în care cifra din dreapta este mai mare decât cifra
din stânga exist?
a) 45 b) 458 c) 81 d) 89 e) 36
30. Jocul „Ghicete suma!“ se joac cu apte cartonae numerotate de la 1 la 7,

care se amestec i se aaz cu faa în jos. Ana i Dan trag pe rând câte o carte.
Dup ce a luat a treia carte, Ana îi spune lui Dan: „Acum tiu c suma numerelor
de pe cele dou cri ale tale este par!“. Suma numerelor de pe crile Anei este:
a) 3 b) 12 c) 6 d) 8 e) 16
133
Concursul de matematic „Smart“ – 2008, clasa a IV-a
1. Un numr de 5 cifre are cifra unitilor 0. Un alt numr cu 9 mai mare decât
acesta va avea cifra unitilor:
a) 7 b) 9 c) 8 d) 6 e) 5
2. Observai cu atenie numerele scrise mai jos. Numerele care au aceeai valoare
sunt:
a) VI i 4 b) IX i 11 c) L i 50 d) XL i 60 e) XC i 80
3. Numerele de 4 ordine, care se pot scrie folosind aceeai cifr pentru fiecare
ordin sunt în numr de:
a) 6 b) 7 c) 9 d) 4 e) 8
4. Suma dintre numrul 1 674, succesorul i predecesorul su, este:

a) 5 024 b) 5 022 c) 5 016 d) 5 020 e) 5 026
5. Ce valori pot avea „n“ i „a“ pentru a fi adevrat egalitatea:

(n u 425) + (a u 36) = 36?
a) n = 2, a = 2 c) n = 0, a = 0 e) n = 0, a = 1
b) n = 0, a = 2 d) n = 1, a = 1
6. Codul este: o unitate; o zece. Operaia corespunztoare va fi:
a) 23 u 3 b) 20 u 4 c) 22 u 5 d) 23 u 2 e) 23 u 4
7. Un numr se adun de 8 ori cu el însui i se obine 400. Care este acel numr?
a) 20 b) 40 c) 50 d) 60 e) 30
8. Într-o livad sunt dou rânduri de câte 12 peri, meri cât dublul numrului
perilor, iar pruni, cât triplul numrului de meri. Câi pruni sunt în livad?
a) 144 b) 140 c) 146 d) 148 e) 142
9. Într-o cutie sunt 3 rânduri a câte 8 bomboane, iar în alta de 2 ori mai multe.
Formulai întrebarea pentru ca problema s se rezolve prin dou înmuliri i o adunare.
a) Câte bomboane sunt în a doua cutie? d) Câte bomboane au rmas?
b) Câte bomboane sunt în total? e) Câte bomboane sunt pe dou
c) Câte bomboane are prima cutie? rânduri din prima cutie?
134
10. Suma a 3 numere naturale este 85. Dac primul numr este de trei ori mai
mare decât al treilea, iar al doilea împrit la al treilea d câtul 5 i restul 4, care sunt
cele trei numere?
a) 27, 49, 9 b) 25, 40, 20 c) 20, 25, 10 d) 40, 30, 15 e) 50, 25, 10
11. Ce fracie dintr-o sptmân reprezint o zi?

1 1 2 1 2
a) b) c) d) e)
5 7 6 6 5
12. 4 luni reprezint din an:

1 1 1 1 1
a) b) c) d) e)
3 12 6 4 2
13. Câte ptrate sunt în figura alturat?

a) 4 c) 5 e) 6
b) 8 d) 7
14. Un ptrat are suma tuturor laturilor 32 cm. Latura lui va fi de:
a) 6 cm b) 8 cm c) 9 cm d) 7 cm e) 4 cm
15. Un croitor taie zilnic câte 6 m dintr-un balot de pânz cu lungimea de 90 m.

Câte tieturi efectueaz croitorul?
a) 13 b) 15 c) 10 d) 14 e) 16
16. Suma dintre jumtatea, îndoitul, sfertul i împtritul numrului 100 este:
a) 150 b) 200 c) 675 d) 450 e) 800
17. Vecinul mai mic al celui mai mare numr par de trei cifre este:
a) 999 b) 997 c) 998 d) 988 e) 987
18. Ce corpuri geometrice identificai în desenele de mai jos?

a) triunghi, dreptunghi, ptrat
b) piramid, cerc, ptrat
c) con, cilindru, cub
d) con, sfer, cub
e) triunghi, dreptunghi, prism
19. În împrirea 128 : 8 = 16, sfertul împritorului este:

a) 32 b) 2 c) 4 d) 8 e) 64
20. Numrul care are zero la unitile de ordinul 5, este:

a) 203 608 b) 15 000 c) 554 500 d) 170 555 e) 555 000
135
Ediia a II-a, 10 mai 2008, clasa a IV-a
1. Dac 7 albume, o carte i 5 caiete cost împreun 100 lei, iar un album, 7 cri
i 3 caiete cost împreun 60 de lei, aflai cât cost împreun 3 cri i un caiet.
(prof. Nicolae Tomescu, Corabia)
2. Un numr „a“ are 5 cifre iar suma cifrelor este 45. Calculai suma cifrelor
numrului a + 1.
(G.M., nr. 3/2008, prelucrare)
3. a) Scriei numrul 2 008 ca o sum de numere al cror produs s fie tot 2 008.
(prof. Nicolae Tomescu, Corabia)
b) Pentru a numerota paginile unei cri s-au folosit 2 007 cifre. Câte pagini are
cartea?
(G.M., nr. 9/2007, prelucrare)
4. George are „a“ lei iar Mihai are „2a“ lei. Dac Mihai cheltuiete 10 lei, acum
cei doi au sume egale. Determinai numrul „a“.
(G.M., nr. 3/2008)

Ediia a II-a, mai 2008, clasa a IV-a
1. a) Aflai diferena dintre sumele numerelor din urmtoarele perechi de numere

6 185 i 1 728; 4 337 i 2 076.
b) Ce numr trebuie adugat acestei diferene pentru a obine suma 4 101?
2. Aflai numrul natural format din cinci cifre consecutive, cu suma lor 20.
3. M gândesc la un numr din care scad 127, adun apoi 289 i obin succesorul
lui 796. La ce numr m-am gândit?
4. Comparai numrul 102 347 cu cel mai mic numr, mai mare decât cel mai
mic numr de ase cifre diferite.
5. Trei frai citesc în total, într-o zi, 104 pagini astfel: Bogdan cu 28 de pagini
mai multe decât Andrei, dar cu 24 de pagini mai multe decât Tavi. Câte pagini a citit
fiecare?
136
Concurs de evaluare în educaie la matematic
SUBIECTUL I (20 de puncte)

1. Care dintre numerele de mai jos are cel mai mic produs al cifrelor?
a) 901 b) 112 c) 415 d) 213
(4 p)
2. Câte numere de 2 cifre au suma cifrelor 7?
a) 9 b) 4 c) 7 d) 3
(4 p)
3. Care este cel mai mare rest pe care îl putem obine când împrim un numr
natural la 5?
a) 2 b) 4 c) 5 d) 3
(4 p)
4. Care este ultima cifr a produsului 502 u 25?
a) 0 b) 2 c) 5 d) 4
(4 p)
5. Care este restul împririi numrului 201 la 4?
a) 0 b) 1 c) 2 d) 3
(4 p)
SUBIECTUL II (40 de puncte)
1. Într-o cutie sunt 30 de cri, iar în alta sunt de 3 ori mai puine. Câte cri sunt
în a doua cutie?
(4 p)
2. Scriei câtul i restul împririi 23 : 5.
(4 p)
3. Scriei 2 numere de 3 cifre care au produsul cifrelor 0.
(4 p)
4. Scriei o înmulire de 2 numere naturale, care s aib rezultatul 24.
(4 p)
5. Determinai rezultatul calculului 8 – 4 : 2.
(4 p)
6. Aflai termenul necunoscut din egalitatea 4 u a = 36.
(4 p)
7. Scriei cu cifre numrul dou mii opt.
(4 p)
8. Scriei un numr de 4 cifre, în care cifra unitilor s fie de 3 ori mai mare
decât cifra miilor.
(4 p)
9. Determinai cel mai mare numr natural scris cu cifrele 7, 8, 1, 0.
(4 p)
137
10. Scriei în ordine descresctoare toate numerele mai mari decât 2 007 i mai
mici decât 2 012.
(4 p)
SUBIECTUL III (15 puncte)
Alexandra scrie pe o foaie toate numerele naturale de 5 cifre diferite, formate

numai cu cifrele 0, 1, 2, 3, 4.
a) Care este cel mai mic numr pe care l-a scris pe foaie?
(4 p)
b) Care este cel mai mare numr pe care l-a scris pe foaie?
(4 p)
c) Câte numere de pe foaie au primele dou cifre 2 i 4, în aceast ordine?
(2 p)
d) Câte numere de pe foaie au ultima cifra 0?
(2 p)
e) Câte numere a scris pe foaie?
(1 p)
f) Câte numere pare a scris Alexandra?
(1 p)
g) Alexandra ordoneaz cresctor numerele de pe foaie i apoi scrie sub fiecare
dintre ele numerele 1, 2, 3, 4, ... etc. astfel: sub primul numr scrie 1, sub al doilea scrie 2,
sub al treilea scrie 3, ... Aflai ce numr a scris Alexandra sub numrul 30 214.
(1 p)
SUBIECTUL IV (15 puncte)
Un elev completeaz tabloul urmtor, punând în fiecare csu cifra 0 sau cifra 1,
astfel încât suma cifrelor de pe fiecare linie s fie egal cu suma cifrelor de pe fiecare
coloan i s fie egal cu 1. (Numim linie un ir orizontal de ptrele i coloan un ir
vertical de ptrele.)
a) S se dea exemplu de 5 numere naturale care au suma egal cu 1.
(4 p)
b) Completai conform enunului un tablou cu 4 csue pe fiecare linie i 4 csue
pe fiecare coloan.
(4 p)
c) Câte elemente egale cu 1 poate conine o linie a tabloului?
(2 p)
d) Câte elemente egale cu 1 poate conine o coloan a tabloului?
(2 p)
e) Câte elemente egale cu 1 conine tot tabloul?
(1 p)
f) Care este suma elementelor de pe 5 linii ale tabloului?
(1 p)
138
g) S se arate c, dac exist un tablou cu „a“ linii i „b“ coloane cu toate elemen-
tele 0, în interiorul celui desenat, atunci a + b d 10.
(1 p)
COLOANE LINII
(Test conceput de prof. Lavinia Savu i Gabriela Epura)
Societatea de tiine Matematice din România, filiala Bacu

Concursul „Sim“ – 2008, clasa a IV-a
1. Ce numr natural abc respect condiia abc + bc + c = 687?
2. Numele i prenumele a 10 copii încep numai cu literele M, N, P. Artai c

exist cel puin doi copii ale cror iniiale coincid.
3. Fie produsele (x – 1) u (x – 3), y u (y – 2) i (z – 4) u (z – 6). S se arate c în

cazul în care fiecare dintre aceste produse este egal cu zero, atunci suma x + y + z +
+ 2kx + 2ky + 2kz este impar, unde k este numr natural.
Concursul interjudeean de matematic „Duru“

Iulie 2008, clasa a IV-a
1. Calculai suma numerelor naturale impare de forma ab, tiind c cifrele cores-
punztoare fiecrui numr sunt consecutiv cresctoare.
2. Câiva copii vor s cumpere o minge. Dac fiecare ar da câte 5 lei, ar mai
trebui 10 lei, iar dac fiecare ar da câte 8 lei, s-ar obine suma necesar i înc 2 lei.
Câi copii sunt i care este preul mingii?
3. Un elev constat c un sfert din banii si reprezint preul unei cri, iar cu
restul îi mai poate cumpra înc o carte la fel i înc dou stilouri. Care cost mai
mult, cartea sau stiloul?
139
Ediia a X-a, Craiova, 1 noiembrie 2008, clasa a IV-a

{[(x – 3) : 2 005 + 2 005] : 2 006 + 2 006} : 2 007 + 2 007 = 2 008.
2. Suma a dou numere naturale este 2 008. S se afle cele dou numere, tiind
c împrind suma celor dou numere la diferena lor obinem câtul 334 i restul 4.
3. Este posibil s punem 6 bile în trei cutii astfel încât în fiecare cutie s fie cel
puin o bil i s nu existe dou cutii cu acelai numr de bile? Dar 15 bile în 5 cutii?
Dar 20 de bile în 6 cutii? Dar 4 950 de bile în 99 de cutii? (în aceleai condiii)
(probleme propuse de prof. Nicolae Ivchescu)

Craiova, 12 aprilie 2008, clasa a IV-a
1. Determinai numerele naturale „x“ i „y“ pentru care are loc egalitatea:
[5 + (2 – 1 + 3 – 2 + 4 – 3 + ... + 101 – 100) u (2 u x + y)] : 101 – 5 = 0.
2. Numerele naturale „a“, „b“, „c“ împrite pe rând la 8 dau resturile 5, 6,

respectiv 7. Aflai ce rest d la împrirea cu 8 numrul 7 u a + 6 u b + 5 u c.
(prof. V. Tarciniu, G.M.)
3. Patru numere naturale distincte au suma 44. Dac mrim primul numr de
3 ori i lsm celelalte numere neschimbate, suma devine 64. Dac dublm al doilea
numr lsând celelalte numere neschimbate, suma devine 74. Ce valori poate lua pro-
dusul celor 4 numere?
(prof. Dan Mic)
Concursul interjudeean de matematic „Jose Marti“

Ediia a VII-a, Bucureti, 12 ianuarie 2008, clasa a IV-a
1. a) Aflai „x“ din egalitatea x : {1 + [9 – (19 – 9 u 2)]} = 8.

(4 p)
b) Jumtate din jumtatea sfertului unui numr este 2. Aflai numrul.
(4 p)
2. Doi elevi extrag bile din dou urne diferite, fiecare dintr-o singur urn. La
fiecare extragere primul elev ia câte 8 bile, iar al doilea câte 14 bile.
a) Care este cel mai mic numr de extrageri pe care trebuie s le fac fiecare elev
pentru ca cei doi s aib acelai numr de bile extrase?
(4 p)
140
b) Câte bile extrage fiecare?
(3 p)
3. S se arate c oricum am alege semnele „+“ i „–“ nu putem avea egalitatea
1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6 0.
(4 p)
4. În luna decembrie s-a organizat faza pe coal a olimpiadelor colare. Din cei
24 de elevi ai clasei a IV-a, 9 elevi au participat la olimpiada de limba român, 11 elevi
la matematic i 7 elevi la olimpiada de educaie civic. 5 elevi au participat i la limba
român i la matematic, 4 elevi i la matematic i la educaie civic, 3 elevi au parti-
cipat i la român i la educaie civic, iar un elev a participat la toate trei olimpiadele.
a) Câi elevi au participat numai la olimpiada de matematic?
(4 p)
b) Câi elevi nu au participat la nicio olimpiad?
(4 p)

Ediia a III-a, 29 martie 2009, Hîrlu, clasa a IV-a
1. a) Aflai suma i produsul cifrelor numrului „m“, unde:

m = [(8 + 8 : 8) : 9 + (9 + 9 : 9) : 10 – 1] + 109.
b) Din 2 008 se scade un numr i se obine triplul numrului sczut. Gsii nu-
mrul.
(10 p)
2. Alb-ca-Zpada i cei apte pitici au suma vârstelor egal cu 216 ani. tiind
c piticii au vârstele numere naturale consecutive, artai c dac Alb-ca-Zpada are
vârsta unuia dintre pitici, atunci ea are vârsta celui mijlociu.
(10 p)
3. În trei cutii sunt napolitane. În prima sunt cu 20 mai multe decât în celelalte
dou la un loc. În a doua sunt cu 20 mai puine decât în a treia. Dac din a doua cutie
lum 10 napolitane, vor rmâne de ase ori mai puine decât în prima i a treia la un loc.
Câte napolitane sunt în fiecare cutie?
(10 p)
4. Familia Micii Matematicieni este pasionat de matematic. Membrii familiei

au observat c dac unul dintre biei lipsete, atunci în cas numrul brbailor este
acelai cu numrul femeilor. Dac una dintre fete lipsete, atunci în cas numrul br-
bailor este dublul numrului femeilor. Câi copii sunt în familie?
(10 p)
141
Concursul de matematic „Alexandru Myller“
Colegiul Naional Iai, 19 aprilie 2008
1. Dublul unui numr este egal cu triplul altui numr. Dac suma numerelor este
555, aflai numrul cel mai mic.
2. Vârsta unei vrjitoare se exprim printr-un numr de trei cifre în care prima
cifr este cu 2 mai mare decât a doua, a doua cifr este cu 3 mai mare decât a treia, iar
suma cifrelor numrului este 8. Care este vârsta vrjitoarei?
3. La o scdere, suma dintre desczut, scztor i diferen este 4 016. Aflai des-
czutul.
4. Calculai suma S = 5 + 8 + 11 + ... + 44 + 47.
5. De câte ori se mrete un numr de dou cifre, dac lipim la dreapta lui acelai
numr?
6. În ultima sptmân înainte de concursul ,,Alexandru Myller“, Rzvan se

pregtete intens, rezolvând în fiecare zi un numr dublu de probleme fa de numrul
problemelor rezolvate în ziua precedent. tiind c joi a rezolvat 24 de probleme, aflai
câte probleme a rezolvat Rzvan de luni pân vineri.
7. Pentru a-l încuraja s citeasc, mama îi d lui tefan 3 banane pentru o or de
lectur sau 12 mandarine pentru dou ore de lectur. Cât timp a citit tefan, tiind c a
primit 9 banane i 9 mandarine?
8. Aflai numrul de pe poziia 207 din irul: 983, 979, 975, 971, ... .
9. Lavinia deschide o carte la mijloc. Adun numrul de pe una dintre cele dou
pagini de la mijloc cu numrul de pe ultima pagin i obine 145. Câte pagini are cartea?
10. S se determine numrul natural „n“, astfel încât numerele 117 i 87 împr-
ite la „n“ s dea resturile 7 i 10.
11. Elevii clasei a IV-a îi trimit felicitri astfel: primul copil primete o feli-
citare de la învtoare i trimite câte o felicitare la 4 colegi. Fiecare dintre cei 4 trimite
câte o felicitare la 5 colegi, care la rândul lor trimit câte o felicitare la 10 colegi. Câte
felicitri se folosesc în total?
12. Determinai „x“ tiind c 100 – 98 : 98 – 96 : 96 – 94 : 94 – ... – x : x = 54.
13. Produsul a 18 numere naturale este 18. Aflai suma minim posibil a acestor
numere.
142
14. Un teren de sport are forma unui ptrat cu latura de 27 m. Un copil pleac
dintr-un vârf al ptratului i, mergând în acelai sens pe laturile acestuia, parcurge o
distan de 759 m. Din locul în care ajunge, se întoarce i parcurge în sens invers celui
iniial 866 m, tot pe laturile ptratului. Aflai la ce distan se afl în final fa de
punctul de plecare.
15. Patru gini au mâncat 2 009 grune, fiecare mâncând cel puin 50. Prima gin
a mâncat mai mult decât celelalte trei. A treia i a patra au mâncat împreun 1 305 grune.
Câte grune a mâncat prima gin?
Concursul interjudeean de matematic

„Mathematica – modus vivendi“,
Ediia a V-a, 23 februarie 2008, Râmnicu Vâlcea, clasa a IV-a
1. a) Calculai valoarea lui „a“ din expresia 62 – [a + (a : 3 + 4) + a] = 23.

b) Avem un numr „y“. Din el lum 893. Rezultatul îl triplm. Produsului re-
zultat îi adugm rsturnatul numrului 197. Totalul îl înjumtim i obinem cel mai
mic numr par de patru cifre. Ce valoare are „y“?
2. a) Artai c nu exist patru numere naturale consecutive a cror sum s fie 60.
b) Determinai „a“ din înmulirea 6172839a u 9 = aaaaaaaaa.
3. Nicuor are cu 60 de lei mai mult decât George. George are de 3 ori mai puin
ca Paul, iar Paul are cu 20 de lei mai mult decât Nicuor. Ce sum are fiecare?
4. O grind de brad cântrete 24 kg, una de fag 26 kg i una de stejar 30 kg. 200 de
grinzi amestecate, printre care cele de fag sunt de 2 ori mai multe ca cele de brad,
cântresc 5 132 kg. Câte grinzi sunt din fiecare?

Ediia a V-a, Giurgiu, 5-6 aprilie 2008, clasa a IV-a
1. a) Determinai numerele abc cu cifre nenule diferite, tiind c S = ab + bc + ca

are cea mai mic valoare posibil.
(Corina Staicu, Giurgiu)
b) Scriei numerele de trei cifre abc dac a : b = 3 i c – b = 3.
(Mihail Rou, Bucureti)
2. a) Calculai: (1 + 2 + 3 + 4 + ... + 99 + 100) – (1 + 3 + 5 + ... + 99).
(Ionela Omete, Giurgiu)
143
b) Aflai valoarea lui „a“ dac: 1 u 2 u 3 u 4 u 5 u 6 u 7 u 8 u a u 2008 =
= 2008 – 1000 – 8 – 1000.
(Mihaela Vian, Giurgiu)
c) Artai cum, dac folosim i paranteze, rezultatul urmtorului exerciiu poate fi
24, 37, 44.
7 u 3 + 5 – 3 u 2 + 8 – 2.
(Anioara Simion, Giurgiu)
3. O bluz i un costum cost cât un costum i trei tricouri. Cu banii pe care îi

are, George poate cumpra 4 tricouri i 2 bluze. Dac ar mai avea 4 lei, ar putea
cumpra 2 costume. Cât cost fiecare articol de îmbrcminte, dac un tricou, o bluz i
un costum cost în total 110 lei?
(Ana Maria Constantin, Giurgiu)
Concursul de matematic „Petre Sergescu“

Ediia a IV-a, Drobeta Turnu Severin, 21 martie 2008, clasa a IV-a
1. a) Se consider numerele: a = 1 + 2 u {1 + 2 u [1 + 2 u (1 + 2)]} i

b = 8 + {7 + 6 u [5 + 4 u (3 + 2 – 1)] : 9}.
S se calculeze (a + b) : (a – b).
b) Suma a patru numere naturale impare consecutive este egal cu 2 008. S se
afle numerele.
(prof. tefan Marica)
2. Suma a trei numere naturale este egal cu 179. Al doilea numr este cu 5 mai
mare decât dublul primului numr i cu 4 mai mic decât cel de-al treilea numr. S se
afle cele trei numere
(Prelucrare G.M.-B nr.9/2007)
3. Se consider tabloul cu 100 de linii:
1
2 1
3 2 1
4 3 2 1
5 4 3 2 1
.......................
100 99 98 97 ... 3 2 1
a) S se afle suma numerelor de pe linia a zecea.
b) De câte ori apare în tablou numrul 13?
c) S se determine numrul de apariii ale cifrei 7 în scrierea tuturor numerelor
din tabloul considerat.
(prof. Manuela Prajea)
144
Concursul „Matematica la Pontul Euxin“
Ediia a VI-a, Mangalia, 25 mai 2008, clasa a IV-a
1. Numrul „a“ din egalitatea 100 = 104 – 64 : {13 – 12 : [22 – 5 u (38 – 4 u a)] + 4}
este:
2. Suma tuturor numerelor naturale care împrite la 5 dau câtul 6 este:

a) 30 b) 60 c) 160 d) 120 e) alt rspuns
3. O buburuz pleac dintr-un vârf al unui ptrat cu latura de 5 cm i merge 48 cm

pe laturile ptratului în acelai sens. Cât trebuie s mai mearg (în acelai sens) pentru a
ajunge din nou în vârful din care a plecat?
a) 60 cm b) 12 cm c) 48 cm d) 20 cm e) alt rspuns
4. Dac abcd + bcd + cd + d = 1 522, atunci numrul abcd este ... .
5. Radu, Matei i Horia particip împreun la o curs de atletism. Când Radu a

terminat cursa, Matei era la jumtate, iar Horia parcursese deja un sfert din distan,
împreun alergând 196 m. Calculai distana parcurs de Radu.
6. Dac dou stilouri cost cât 3 caiete sau 5 pixuri, iar 6 stilouri i 5 caiete cost
140 de lei, aflai cât cost fiecare obiect.
7. Mama i tata au câtigat împreun într-o lun 5 000 de lei. Dup ce mama a
3
cheltuit 527 de lei i tata 545 de lei, mamei i-a mai rmas o sum egal cu din suma
5
rmas tatlui. Cât a câtigat fiecare în luna respectiv?
(Probleme propuse de înv. Mona Bitea,
Rada erban i Lidia Bleand)
Concursul de matematic „Dimitrie Pompeiu“

Ediia a VIII-a, Botoani, 23-25 mai 2008, clasa a IV-a
1. a) Într-un tunel ard 20 de lumânri. 8 dintre ele au fost stinse. Câte lumânri
au rmas?
b) La un meci amical de fotbal se întâlnesc 11 colegi. Fiecare d mâna o singur
dat cu fiecare coleg. S se afle câte strângeri de mân au loc.
c) Între numerele de mai jos exist un „intrus“. Care este acesta? Justificai rspunsul.
3 578; 4 384; 2 537; 6 399; 7 278; 6 142.
(Vasile Avîrvsei, Botoani)
145
2. a) Câte numere naturale de trei cifre exist, tiind c exact dou dintre cele trei
cifre ale lor sunt egale?
b) Reconstituii adunarea: LALELE +
ALELE
LELE
ELE
LE
E
2 8 36
unde la litere diferite corespund cifre diferite, la litere identice corespund cifre identice,
iar ( ) poate reprezenta orice cifr. Gsii toate soluiile posibile.
(prof. Artur Bluc, Botoani)
3. a) Suma dintre jumtatea unui numr i treimea lui este 1 000. Care este numrul?
b) Dac elevii unei clase se aaz câte doi într-o banc, atunci rmân dou bnci
libere. Pentru ca aceiai elevi s poat fi aezai câte unul în fiecare banc, ar mai trebui
12 bnci. Câi elevi i câte bnci sunt în clas?
Concursul rezolvitorilor revistei „Alpha“ nr. 1/2009, Craiova
1. La concursul de intrare în rezideniat un medic trebuie s rspund la 100 de

întrebri. Pentru un rspuns corect, el primete 10 puncte i pierde 3 puncte pentru un
rspuns greit. tiind c medicul a obinut 571 de puncte, aflai câte rspunsuri greite
i câte bune a dat.
(prof. Gh. Paicu, Motru)
(10 p)
2. Un numr de ase cifre începe cu 1. Dac se mut aceast cifr de la începutul
la sfâritul su, numrul obinut este egal cu întreitul numrului dat. S se afle acel
numr.
(Marinela Monica Rusu, Bârca, Dolj)
(9 p)
3. Suma a dou numere este 240, iar diferena lor este de 2 ori mai mare decât
numrul mai mic. S se afle cele dou numere.
(inst. Viorica îrcomnicu, Bal)
(8 p)
4. Determinai cifra „x“ astfel încât x00 + x01 + x02 + x05 = 2 008.
(prof. Doina i Mircea Stoica, Arad)
(7 p)
5. Suma a 9 numere naturale consecutive este 2 007. Aflai numerele.
(prof. Mircea Stoica, Arad)
(6 p)
146
Concursul de matematic „Sperane râmnicene“
Ediia a VII-a, Râmnicu Srat, 25 aprilie 2009, clasa a IV-a
1. Peste 4 ani, Ionel ar avea o treime din vârsta de acum a tatlui su. Acum au
împreun 52 de ani. Câi ani va avea tatl lui Ionel când acesta va avea vârsta de acum a
tatlui su?
(G.M.)
2. a) S se determine „x“ din egalitatea: (x u 3 + 3) : 3 – 3 = 10.

b) Dac „x“ este egal cu 12, precizai ce rezultat se obine, în locul lui 10, dac
schimbm între ele semnele:
x de adunare i de scdere;
x de înmulire i de împrire;
x de adunare i de scdere i, în acelai timp, de înmulire i de împrire.
(Constantin Apostol, Râmnicu Srat)
3. Pentru numerotarea paginilor unei cri s-au folosit 1 191 de cifre. De câte ori
s-a folosit cifra 6?
(înv. Ioana Neagu, Râmnicu Srat)
Concursul de matematic „Ion Ciolac“ 2009

Craiova, clasa a IV-a
1. S se afle numrul „x“ care verific egalitatea 10 – {20 – [30 + (40 – 40 : x) :

: 5] : 6} : 7 = 8.
(Elena Puna, Gazeta Matematic)
2. Aflai numrul abcd tiind c 57b + acd5 + 53db + ac46 = 10 101.

(prof. Monica Stanca, C.N. Carol I, Craiova)
3. Pe cele trei rafturi ale unei biblioteci sunt mai multe cri. Pe primul raft sunt
de dou ori mai puine decât pe al doilea i de dou ori mai multe decât pe ultimul.
Dac s-ar muta un numr de cri de pe al doilea raft pe ultimul i dou cri de pe al
doilea raft pe primul, atunci pe fiecare raft va fi acelai numr de cri. Câte cri
trebuie mutate de pe al doilea raft pe ultimul? Câte cri sunt în total în bibliotec?
(prof. Monica Stanca, C.N. Carol I, Craiova)
147
Concursul de matematic „Elena Bdil“
Ediia a IV-a, Giurgiu, 4-5 aprilie 2009, clasa a IV-a
1. Privii cu atenie irurile de numere:

1 2 3 4 ... 99 100
100 99 98 97 ... 2 1
Sgeile arat c lui 1 îi corespunde 100, lui 2 îi corespunde 99 i aa mai departe. Ce
numr îi corespunde lui 28? Dar lui 59?
2. Însumând jumtatea, sfertul i optimea unui numr se obine diferena dintre

cel mai mare numr natural de patru cifre distincte i cel mai mare numr natural par de
trei cifre distincte. Care este numrul?
3. Trei ghiozdane i trei penare cost 99 de lei, dou stilouri i trei penare cost
51 de lei. Aflai care este preul fiecrui obiect, tiind c preul unui stilou este cât
jumtate din preul unui ghiozdan.
4. Diferena a dou numere „a“ i „b“ este 396. Dac mrim suma lor cu „a“
obinem un numr de ase ori mai mare decât „b“. Aflai cele dou numere.
(Subiecte propuse i selectate de
Corina Staicu, ISJ Giurgiu,
Lidia Cojocaru, ISJ Giurgiu
Zoica Pascu, c. Nr. 7, Giurgiu
Ana Maria Constantin, c. Nr. 1, Giurgiu)
Concursul de matematic „coala cu ceas“

Râmnicu Vâlcea, 28 martie 2009, clasa a IV-a
1. Alegei i punei semnele potrivite („+“, „–“, „u“, „:“) i

paranteze (acolo unde e cazul) pentru a obine rezultatele indicate. 3 3 3 3= 1
(Obs.: Nu trebuie folosite obligatoriu toate semnele!) 3 3 3 3= 3
(prof. tefan Smrndoiu, Râmnicu Vâlcea) 3 3 3 3= 5
3 3 3 3 = 10
2. a) Indicai numrul MATE tiind c este cel mai mic nu- 3 3 3 3 = 15
mr natural de patru cifre distincte. 3 3 3 3 = 27
b) Determinai numrul ISTE, tiind c este cel mai mare 3 3 3 3 = 36
numr natural format din cinci cifre distincte, cu condiia s nu fie
mai mare decât 77777.
148
c) Pe fiecare dintre cele 4 cri, numrul de jos este într-o relaie ascuns cu nu-
mrul de sus. Care este al doilea numr de pe a patra carte?
85 63 86 61
13 20 12 ?
Justificai!
(prof. tefan Smrndoiu, Râmnicu Vâlcea)
3. În ptratul de mai jos a = 2, d = 9 i e = 6.
a b c 2 c
d e f 9 6
g h i
a) tiind c abc = def = ghi = adg = beh = cfi = aei = ceg 0, aflai c.
b) Dac tim i c dg + ai = 144, determinai i celelalte numere care lipsesc.
(prof. tefan Smrndoiu, Râmnicu Vâlcea)
4. Avem trei vase cu ap. Jumtate din apa aflat în primul vas o distribuim în
mod egal în celelalte dou vase. Apoi, jumtate din apa ce se afl acum în al doilea vas
o turnm, în mod egal, în primul, respectiv al treilea vas. În sfârit, turnm jumtate din
apa ce se afl în al treilea vas, în mod egal, în primul, respectiv al doilea vas.
Dup aceste operaii constatm c în primul vas se afl 60 de litri de ap, în al
doilea 36 de litri de ap, iar în al treilea 40 de litri de ap. Ce cantitate de ap era iniial
in fiecare vas, tiind c toate operaiile sunt posibile?
Concursul de matematic „Cangurul“ – 2009
1. 200 u 9 + 200 + 9 = ...

a) 418 b) 1 909 c) 2 009 d) 3 600 e) 2 218
2. Când a copiat exerciiul, Basil a înlocuit din greeal „u“ cu „+“

i „+“ cu „u“.
Rezolvându-1 corect, el a obinut acelai rezultat cu Mary, care nu
a greit la copiere i nici la rezolvare. Ce exerciiu ar fi putut avea de
rezolvat?
a) 1 u 3 + 5 c) 3 u 2 + 2 e) 2 u 3 + 2
b) 3 u 2 + 4 d) 5 u 3 + 2
149
3. Un ptrat rou st de vorb cu dou triunghiuri albastre i trei cercuri galbene.
Câte laturi au figurile menionate?
a) 3 b) 6 c) 7 d) 10 e) 13
4. Un octogon are 8 laturi, un triunghi are 3 laturi, iar

un patrulater are 4 laturi. Câte octogoane sunt în figur?
a) 1 c) 7 e) 10
b) 3 d) 8
5. Am monede de 1 euro, de 2 euro i de 5 euro. În câte moduri poate plti suma

de 10 euro, folosind cel puin o moned de fiecare fel?
a) Nu îmi ajung monedele. c) 2 moduri e) 10 moduri
b) un mod d) 4 moduri
6. Unde se afl cangurul?

a) În cerc i în triunghi, dar nu în ptrat.
b) În cerc i în ptrat, dar nu în triunghi.
c) În triunghi i în ptrat, dar nu în cerc.
d) În cerc, dar nici în ptrat, nici în triunghi.
e) În ptrat, dar nici în cerc, nici în triunghi.
7. 5 oricei triesc într-o cas, la ar. Pe peri-

oada iernii fiecare oricel ronie câte 3 ciorapi de lân.
Care este numrul minim de perechi de ciorapi de lân
cu care trebuie s se aprovizioneze bunica, astfel încât
s-i rmân cel puin o pereche de ciorapi întreag?
a) 8 b) 9 c) 16 d) 17 e) 18
8. De câte cubulee are nevoie Tina pentru a com-

pleta cubul alturat?
a) 4 c) 6 e) 26
b) 5 d) 22
9. Mama a cumprat 16 mandarine. Karol a mâncat jumtate dintre ele, Eva a

mâncat dou i Dana a mâncat restul. Câte mandarine a mâncat Dana?
a) 0 b) 6 c) 7 d) 10 e) 16
10. Geta, Gelu, Corina i Gicu au participat la un concurs. Geta

a obinut scorul cel mai mic, Corina a terminat concursul clasat între
Gicu i Geta, iar Gelu a terminat antepenultimul. Cine a câtigat con-
cursul?
a) Geta b) Gicu c) Gelu d) Corina e) Gigel
150
11. Meta colecioneaz fotografii cu sportivi faimoi. În fiecare an ea reuete s
strâng atâtea fotografii câte a avut în total în cei doi ani anteriori. În 2008 ea avea 60 de
fotografii i în acest an, 96 de fotografii. Câte fotografii a avut în 2006?
a) 2 009 b) 156 c) 96 d) 36 e) 24
12. Un film dureaz 90 de minute. A început la ora 17:10, iar la
mijlocul lui a fost întrerupt de dou reclame, una de 8 minute i alta de
5 minute. La ce or s-a terminat filmul?
a) 17:23 c) 18:08 e) 18:53
b) 18:00 d) 18:40
13. Tamara i Denis au 20 de timbre împreun. Denis îi ofer Tamarei 4 dintre
timbrele lui, iar Tamara îi ofer lui Denis 2 din timbrele ei. Acum ei au acelai numr
de timbre. Câte timbre avea Tamara înainte s înceap schimbul?
a) 6 b) 8 c) 10 d) 16 e) 24
14. Pe un afiaj electronic este scris numrul 930 (ca în figur).
Câte ptrele de lumin trebuie modificate (aprinse sau stinse) o sin-
gur dat pentru a obine numrul 806?
a) 3 c) 10 e) 124
b) 6 d) 72
15. Helga are de citit o carte care conine 60 de pagini. Ea
citete o pagin în 5 minute i, în fiecare zi, citete câte o jumtate
de or. În câte zile termin de citit cartea?
a) 120 c) 12 e) 2
b) 60 d) 10
16. Sofiko a aruncat un zar de 4 ori, obinând în total 23 de puncte. De câte ori a
obinut 6 puncte?
a) niciodat c) de 3 ori e) de 5 ori
b) Nu se poate afla. d) de 4 ori
17. Veveriele Anni, Asia i Elli au adunat

împreun 7 nuci. Fiecare a contribuit cu o cantitate
diferit de nuci i niciuna nu a stat degeaba. Anni a
adunat cele mai puine nuci, iar Asia, cele mai multe.
Câte nuci a adunat Elli?
a) 1 b) 2 c) 4 d) 7 e) imposibil de aflat
18. Iepuraul este la 3 m distan de câine. Când iepu-

raul o ia la fug, câinele îl urmeaz. Câte srituri face câi-
nele pân îl ajunge pe iepura, dac sritura câinelui este de
2 m lungime, iar cea a iepuraului este de 1 m lungime?
a) 1 c) 3 e) Câinele nu îl ajunge
b) 2 d) 4 pe iepura.
151
19. Ann i Peter locuiesc pe aceeai strad. Numrând de la un capt al strzii,
casa lui Ann este a 27-a, iar pornind numrtoarea din captul cellalt al strzii, casa ei
este a 13-a. Casa lui Peter se afl exact la mijlocul strzii. Câte case sunt între casa lui
Ann i casa lui Peter?
a) 6 b) 8 c) 13 d) 20 e) 39
20. Peter îi împarte ciocolata. El rupe o linie întreag de

5 ptrele pentru fratele su i apoi o coloan întreag de 7 p-
trele pentru sora sa. Câte ptrele coninea iniial ciocolata?
a) 12 b) 35 c) 40 d) 42 e) 57
21. Un agent secret vrea s sparg un cod de 6 cifre. El tie c

suma cifrelor de pe poziiile pare este egal cu suma cifrelor de pe
poziiile impare. Agentul nu a aflat înc toate cifrele, dar are câteva
variante posibile. Care dintre acestea l-ar putea conduce la codul cutat?
a) 81 61 c) 4 4141 e) 181 2
b) 7 727 d) 12 9 8
22. Ce figur nu poate fi obinut din cele dou piese de domino alturate?
a) b) c) d) e)
23. Maimua Nikki vrea s coloreze un ptrat 9 u 9 folosind 5 cu-

lori, exact în aceast ordine: un ptrel negru, unul alb, unul rou,
unul verde, unul roz, unul negru, unul alb, unul rou, unul verde, unul
roz, unul negru, unul alb ... . Cu ce culoare va colora ultimul ptrel?
a) negru c) rou e) galben
b) alb d) verde
24. În grdin, Anthony a construit o alee (ca în figur) folosind

10 plci de marmur cu dimensiunile de 4 dm i 6 dm. Apoi a pictat o
linie neagr care s uneasc toate centrele plcilor. Ce lungime are aceast
linie neagr?
a) 24 dm c) 46 dm e) 56 dm
b) 40 dm d) 50 dm
152
25. În echipa de dans sunt 19 biei i 25 de fete. În fiecare sptmân, dup
preselecie, 2 biei i 3 fete trebuie s prseasc echipa. Preseleciile au loc pân când
numrul bieilor devine egal cu cel al fetelor. Câi membri va avea echipa în final?
a) 14 b) 22 c) 39 d) 44 e) 49
26. Ceasul Magic are o singur limb i funcioneaz într-un mod foarte ciudat:
într-un minut sare 5 numere. El pornete de la 12 i un minut mai târziu indic 5,
dup înc un minut indic 10 i aa mai departe. Dup cât timp va indica din nou 12?
a) Niciodat b) 120 de minute c) 60 de minute d) 12 minute e) 6 minute
0 min 1 min 2 min
27. Vrjitorul Merlin a transformat figura X în figura Y. În care dintre figurile

urmtoare va fi transformat figura G, dup aceeai regul?
a) b) c) d) e)
28. Sylvia se plimb prin cartierul ei. La fiecare intersecie ea

merge doar spre dreapta sau spre stânga i îi noteaz în carnet unul
dintre simbolurile - sau . (acelai simbol reprezint o aceeai
direcie: stânga sau dreapta). La sfârit, în carnetul Silviei apare irul
-...--. Pe care dintre urmtoarele trasee este posibil s fi
mers Sylvia?
a) b) c) d) e)
153
29. În ara Picioarecaraghioase, piciorul stâng al fiecrui brbat este cu dou
numere mai mare decât piciorul drept, iar piciorul stâng al fiecrei femei este cu un
numr mai mare decât piciorul drept. Pantofii îns, se vând întotdeauna în perechi de
aceeai mrime. Pentru a economisi bani, nite prieteni au cumprat împreun pantofi.
Dup ce toi s-au înclat cu pantofii care li se potriveau, au rmas exact doi pantofi,
unul de mrimea 36 i altul de mrimea 45. Care este cel mai mic numr de persoane
din acest grup?
a) 4 b) 5 c) 6 d) 7 e) 8
30. Diminea, la 6:15, Fantoma a vizitat castelul i a

fcut ca limbile ceasului, care artau corect ora, s mearg în
sens invers, dar cu aceeai vitez. Fantoma a reaprut la 19:30.
Ce or arta ceasul când a reaprut Fantoma?
a) 17:00 c) 5:00 e) 5:16
b) 19:30 d) 13:15

Ediia a V-a, 24-26 aprilie 2009, Comneti
1. Alina i Dnu au împreun 22 de ani. Dac Dnu ar fi de dou ori mai în vârst,
tot i-ar mai trebui un an ca s aib de patru ori mai puin decât Alina. Aflai vârstele
celor doi.
2. a) Dac a + b + c = 175 i a + 2 u c = 200, calculai produsul:
(2 u a + 6 + 3 u c) u (c – 6).
b) Fie „a“, „b“, „c“ numere naturale. S se arate c a + b, a + c, b + c nu pot fi
toate trei numere impare.
3. Descoperii regula de formare a irului: 1, 3, 6, 10, 15, 21, ..., x. tiind c „x“
este pe locul 100, aflai valoarea lui „x“.
(Selectate de prof. Cornel Berceanu)
Concursul de matematic „Arhimede“ – 2009, clasa a IV-a

1. S se afle numerele „a“ i „b“ tiind c (a – 2 )(b + 3) = 30.
(Ecaterina Rupesac)
(9 p)
2. Calculai 10 + 1 – 2 – 3 + 4 + 5 – 6 – 7 + 8 + 9 – 10 – 11 + 12 + 13 – 14 – 15 +
+ 16 + 17 – 18 – 19 + 20.
(9 p)
3. Înlocuii steluele cu numerele 2, 3, 11, 23 astfel încât:
u { u [ u ( + 7) + 3] + 1} = 2 000.
(Tudoria Stnculescu)
(9 p)
154
4. Dac în fiecare banc se aaz câte 2 elevi, rmân 9 elevi în picioare, dac se
aaz câte 3 elevi în fiecare banc, rmân 7 bnci libere i una cu un singur elev. Câte
bnci i câi elevi sunt în clas?
(Aida Frujin)
(9 p)

Ediia a Vl-a, Bileti, 4 aprilie 2009, clasa a IV-a

1. Dan merge la tenis în fiecare zi, Ana la 2 zile i Alex la 3 zile. Dac astzi
sunt toi, peste câte zile vor fi din nou împreun?
a) 3 b) 5 c) 6 d) 9
2. M-am nscut în anul MCMLXXXIX. În ce an voi împlini 20 de ani?

a) 2008 b) 2009 c) 2010 d) 2011
3. Suma dintre un numr, dublul lui, triplul i împtritul lui este cel mai mic
numr natural de trei cifre. Care este numrul?
a) 8 b) 9 c) 10 d) 11
4. Am un scule cu 7 bile albe i 6 bile violet. Ce numr minim de bile trebuie

s extrag fr s m uit, pentru a fi sigur c în scule pot rmâne cel puin câte trei bile
de aceeai culoare?
a) 5 b) 6 c) 7 d) 0
5. Într-un grup sunt 19 persoane. Doar 12 poart ochelari i doar 13 au ceas. Câte
persoane au i ceas i poart i ochelari?
a) 12 b) 25 c) 19 d) 6
1. O strad are pe o parte case numerotate cu numere impare de la 1 pân la 33,

iar pe cealalt parte numrul caselor numerotate cu numere pare este de trei ori mai
mare. tiind c aceast numerotare începe de la numrul 2, ce numr are casa situat
exact la mijlocul irului de case cu numere pare?
2. M gândesc la un numr. Îl înjumtesc i apoi mresc rezultatul cu 2. Dublez

noul rezultat, i ce obin mresc cu 2. Noul rezultat îl mresc de 2 ori i ce am obinut
mresc cu 2. Dublez noul rezultat, apoi îl mresc cu 2. Mresc noul rezultat cu 2 i dac
împart la 20 ultimul rezultat, obin numrul la care m-am gândit. La ce numr m-am
gândit?
(Probleme propuse de prof. Emilia Costea
coala cu clasele I-VIII nr. 21 „Viceniu Babe“ Timioara)
155
Ediia a IlI-a, Corabia, 25 aprilie 2009, clasa a IV-a
1. S se reconstituie adunarea:
MATE+
ATE
AE
2 0 0 9
2. Suma a patru numere naturale este 2 010. S se afle aceste numere tiind c
dac la primul se adaug 3, din al doilea se scade 4, al treilea se înmulete cu 5 i al
patrulea se împarte la 6, rezultatatele obinute sunt egale.
3. Ioana i Dana au împreun 17 ani i tot atâtea bomboane. Ioana are de trei ori
mai puine bomboane decât vârsta sa, iar Dana are de 6 ori mai multe bomboane decât
vârsta sa. Aflai câi ani i câte bomboane are fiecare.
(Irina Pîrlea, Corabia)
4. Determinai toate numerele naturale de forma 20xy care îndeplinesc simultan

condiiile:
a) 2008 < 20xy < 2039; b) y = x + 5.
(G.M.7-8/2008)

Ediia a IV-a, Hârlu, 21 martie 2009, clasa a IV-a
I. Spunem c un numr este „factorial“ dac el se poate scrie ca produs de cel puin
dou numere consecutive. S se stabileasc dac este numr „factorial“ valoarea num-
rului „a“ din egalitatea:
(45 : 5 10 u 2 14) u 5 : (7 u 4 21 : 7) u 13 23 u a 729. (20 p)
II. Trei oricei harnici îi numr boabele de porumb i constat c, dac ar avea de
3 ori mai multe boabe fa de câte au, numrul lor ar fi 192; dac primul ar mai avea un
grunte, al doilea cu dou mai puin, iar ultimul de 3 ori mai multe, atunci fiecare s-ar
luda cu acelai numr de boabe. Câte boabe a adunat fiecare oricel? (20 p)
III. a) Cei ase cântrei ai trupei RBD au vârste diferite, de cel puin 26 de ani i cel
mult 31 de ani. Despre vârstele lor se tie c Dulce este cea mai mic, Anahi cea mai
mare, Christofer se afl lâng Dulce i nu se afl lâng Maite i Christian i c Alfonso
se afl între doi biei. S se afle vârsta fiecrui cântre.
156
b) Un copil este considerat precolar dac are vârsta de cel puin 3 ani i cel mult
de 6 ani. Doamna educatoare alege un grup de copii i constat c diferenele de ani
dintre cei alei sunt numere consecutive. S se afle câi copii sunt în grup i care sunt
vârstele lor. (20 p)

Ediia a III-a, iunie 2009, clasa a IV-a
I. a) Aflai cel mai mare numr natural în care, începând cu a treia cifr, fiecare
cifr este suma celor dou cifre care o preced.
b) Suma a dou numere naturale este 322. Unul dintre numere conine cifra 3, pe
care, dac o tergem, obinem cellalt numr. Aflai numerele.
II. a) Uriaul rupe o fil a unei cri de magie, care are 1 212 pagini, apoi numr
cifrele folosite pentru numerotarea paginilor rmase ale crii i obine 3 734 de cifre.
Ce numere avea fila rupt?
b) Dac vârsta unei persoane în anul 1999 a fost egal cu suma cifrelor anului în
care s-a nscut, aflai în ce an s-a nscut.
III. a) Cum pot fi împrite în mod egal 7 pizza de aceleai dimensiuni, la 12 cltori
flmânzi, tiind c fiecare pizza se poate tia în mai puin de 12 felii egale?
b) Cu câte cifre de „0“ se termin numrul:
A 30 u 31 u 32 u 33 u ... u 97 u 98 u 99 u 100?
IV. a) Completai fiecare ptrel din figura alturat cu urmtoarele
9 numere: 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, luate o singur dat, astfel încât
suma numerelor pe fiecare linie, coloan sau diagonal s fie aceeai.
b) Pe ptrelul din stânga jos al unui tabel dreptun-
ghiular de dimensiuni 3 i 7 uniti ca cel alturat, se afl un
greier care la o sritur poate ajunge pe un ptrel alturat (cu
care are o latur comun). Poate greierul s parcurg toate
ptrelele o singur dat, i s ajung de unde a plecat?

Ediia a IV-a, 30 mai 2009, clasa a IV-a
Partea I
1. Rezultatul calculului 91 78 10 [(3 27) u 5 50] : 10 2009 12 este:

a) 2 000 b) 2 008 c) 2 009 d) 2 010 e) 10 f) 0 g) 1
157
2. Ce numr trebuie sczut din 97 pentru ca dublul diferenei obinute s fie de
trei ori mai mare decât 60?
a) 5 b) 9 c) 11 d) 13 e) 10 f) 12 g) 7
3. În figura alturat sunt înirate pe cinci sfori

apte pietricele sub form de figuri geometrice. Pietri-
celele sunt numerotate cu cifre de la 1 la 7 astfel încât s
avem aceeai sum pe fiecare sfoar. Care este aceast
sum?
a) 5 b) 9 c) 11 d) 13
e) 10 f) 12 g) 7
4. Câte numere cuprinse între 30 i 100 dau restul 3 la împrirea cu 5?

a) 60 b) 13 c) 23 d) 10 e) 14 f) 15 g) 20
5. Considerm numerele a 1 2 3 … 10, b 6 7 8 … 15 i c

11 12 13 … 20. Rezultatul calculului 2 009 u [(c b) (b a)] este:
a) 1 b) 2 009 c) 2 010 d) 4 018 e) 0 f) 10 g) 100
6. Pentru a-l determina pe Ionu s rezolve suplimentar probleme la matematic,

bunica îi d acestuia 5 bancnote de 5 lei pentru fiecare problem bine rezolvat, dar
pentru o problem pe care nu a rezolvat-o sau a rezolvat-o greit, Ionu va trebui s-i
plteasc bunicii 3 bancnote în valoare de 5 lei fiecare. Dup 28 de probleme, Ionu
constat c are 20 de lei. Câte probleme a rezolvat corect Ionu?
a) 11 b) 12 c) 13 d) 14 e) 15 f) 16 g) 17
A B C D
7. Avem dou drepte pe care sunt aranjate 7 puncte
ca în figura alturat. Câte triunghiuri se pot forma în total
cu câte trei puncte din cele 7?
E F G
a) 12 b) 7 c) 18 d) 20 e) 30 f) 40 g) 50
Partea a II-a
Mihai vrea s cumpere cu 35 de lei un buchet de flori (cu numr impar de flori)
mamei sale. Mergând la florrie, vânztorul îi spune c are trei feluri de flori: trandafiri
cu 7 lei firul, frezii cu 5 lei firul i crizanteme cu 2 lei firul.
a) Aflai toate posibilitile pe care le are Mihai de a forma un buchet, cheltuind
de fiecare dat toi banii pe care îi are.
b) Considerând c Mihai se hotrte s cumpere cu toi cei 35 de lei un buchet
care conine exact 2 trandafiri, care este cel mai mic numr de flori pe care le poate
extrage din acest buchet, la întâmplare, fr s vad, astfel încât din florile extrase dou
s fie de acelai fel? (Explicai rspunsul.)
158
Ediia a X-a, 8 mai 2010, clasa a IV-a
1. Aflai vârstele lui Ion i Vasile, tiind c:

a) în urm cu un an, Vasile avea vârsta de trei ori mai mare decât diferena dintre
vârsta lui i a lui Ion;
b) peste doi ani, suma vârstelor lor va fi de trei ori mai mare decât vârsta actual
a lui Ion.
(prof. Ion Rotaru, C.N. Carol I, Craiova)
2. a) Determinai toate numerele naturale „n“ care au proprietatea c n < 2 010 4n.
b) Calculai suma i produsul tuturor numerelor naturale determinate la punctul a).
(Alexandra Roca, elev, Iai, Gazeta Matematic)
3. Maria i-a propus s citeasc o carte. Dac ar citi câte 15 pagini pe zi, ar
termina-o într-un anumit numr de zile. Maria citete îns doar în prima zi 15 pagini,
iar începând cu a doua zi citete 20 de pagini pe zi. Astfel, ea termin cu dou zile mai
devreme decât i-a propus. Câte pagini are cartea?
(C.d.p.)

Ediia a VI-a, 15 mai 2010, clasa a IV-a
Partea I
1. Rezultatul calculului [(2 20 201 2010) : 7 174] : 5 5 u 4 este:

a) 7 b) 8 c) 9 d) 10 e) 0 f) 2010 g) 174
2. Suma sferturilor a 4 numere este 32. Care este jumtatea triplului sumei aces-
tor numere?
a) 3 b) 12 c) 32 d) 48 e) 96 f) 128 g) 192
3. Un bloc are 3 scri. Fiecare scar este format din parter i 10 etaje. Pe fiecare
nivel sunt câte 4 apartamente. Toate apartamentele sunt numerotate consecutiv înce-
pând cu parterul primei scri i terminând cu ultimul etaj al celei de-a treia scri. La ce
etaj se afl apartamentul cu numrul 100?
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5 f) 6 g) alt rspuns
4. Laureniu închiriaz o main din ora pentru a merge la ski în muni. Dup ce
parcurge un sfert din drum se oprete pentru a-l lua i pe Cosmin de acas i merg restul
drumului împreun. La întoarcere, Laureniu îl las i pe Cosmin acas la el i se
întoarce în ora singur. Returneaz maina i pltete 87 de lei pentru închiriere i 25 de
159
lei pentru benzin. Câi bani trebuie s-i dea Cosmin lui Laureniu ca pentru un kilo-
metru parcurs împreun ambii s plteasc aceeai sum?
a) 40 lei b) 42 lei c) 44 lei d) 51 lei e) 56 lei f) 61 lei g) 84 lei
5. Ionu, tatl, bunicul i strbunicul su au împreun 154 de ani. Cu 4 ani în
urm, suma vârstelor lor era de 139 de ani. tiind c diferena de vârst dintre strbunic
i bunic este de 23 de ani, egal de asemenea cu diferena dintre vârsta tatlui i a lui
Ionu, aflai câi ani are bunicul.
a) 46 b) 48 c) 49 d) 50 e) 51 f) 52 g) 54
6. Câte dreptunghiuri sunt în figura alturat?
a) 5 b) 6 c) 7 d) 8
e) 9 f) 10 g) 11
2
7. O minge se ridic la din distana de la care cade. Dac prima dat i se d
3
drumul de la o înlime de 81 cm, care este distana total parcurs de minge pân când
atinge pmântul a cincea oar?
Partea a II-a
Dac tergem ultima cifr a unui numr natural obinem un numr cu 1 997 mai
mic decât numrul dat. Aflai numrul.
(G.M., nr. 6)

Ediia a IV-a, iunie 2010, clasa a IV-a
I. Un tablou ptratic (acelai numr de linii i coloane) are primele linii:
2 4 6 ... 46
48 50 52 ... 92
94 96 98 ... 138
...................................................
Aflai:
a) câte numere sunt în tablou;
b) care este ultimul numr al tabloului (de pe ultima linie, ultima coloan);
c) ce numr se afl în centrul taboului;
d) care este suma a 23 de numere scoase din tablou ce îndeplinesc condiia ca
oricare dou dintre ele s nu se afle pe aceeai linie sau aceeai coloan.
II. a) Dac unui numr îi tergem ultima cifr i îi adunm înesitul cifrei terse,
obinem numrul iniial. Care este numrul?
b) Într-o fabric se confecioneaz tricouri. Un tricou poate avea culoarea: alb,
verde, albastru sau rou i este inscripionat cu unul dintre numerele de la 1 la 9. Care
160
este numrul minim de tricouri confecionate (fr a le vedea) astfel încât s avem
7 tricouri identice (cu aceeai culoare i acelai numr inscripionat)?
III. a) S se determine numerele abc care împrite la bc dau câtul a 1 i restul a 8.
b) Andu este în livada cu meri a bunicilor i culege mere jucându-se astfel:
culege din primul pom un mr, din al doilea pom dou mere, din al treilea trei mere i
aa mai departe. Din al câtelea pom Andu a cules al 200-lea mr?
IV. a) Se pot transporta dintr-un hambar 65 de saci cu porumb având mase de 20 kg,
22 kg, ..., 148 kg cu ajutorul a 8 maini, fiecare cu capacitatea maxim de 250 kg? (Din
niciun sac nu se va scoate porumb.)
b) În recreaie, în curtea colii sunt 15 biei i 15 fete. S-au întors în clas în ir
indian. Doamna învtoare le-a spus:
– Aezai-v în ir astfel încât oricare 2 biei s nu stea unul dup altul.
În câte moduri se pot aeza toi elevii respectând cerina doamnei învtoare?
(Vaclaw Linek, Crux Mathematicorum, Canada)
Concursul de matematic „Sinus“, Suceava

4 decembrie 2010, clasa a IV-a
1. La cel mai mic numr impar de 5 cifre distincte adaug cel mai mic numr par
de 5 cifre identice.
(Revista „Sinus“, Nr. 2-3 (17-18), 2010)
2. Determinai toate numerele naturale de trei cifre, tiind c cifrele lor sunt
impare consecutive i suma cifrelor este 21.
(Revista „Sinus“, Nr. 2 (2), 2005)
3. Andrei, Bogdan i Cosmin au împreun 82 de lei. Dac Andrei îi d lui

Bogdan 1 leu, atunci Bogdan i Cosmin vor avea sume egale. Dac Andrei îi d lui
Cosmin 1 leu, atunci Andrei va avea dublul sumei lui Cosmin. Este posibil ca Andrei,
Bogdan i Cosmin s cumpere un obiect de 60 de lei contribuind fiecare cu sume egale?
(prof. Stela Boghian)
Concursul de matematic „Sperane Olimpice“, Pacani

6 noiembrie 2010, clasa a IV-a
1. a) Folosii de 7 ori cifra 7 i diferite operaii aritmetice pentru a obine nu-

mrul 100.
b) Afl termenul necunoscut „n“ din egalitatea:
^ `
3 333 aa : a ª n bbbb : b 333 : 3º u 3 333 33 : 3 u 3 1 269.
¬ ¼
161
2. a) De câte ori se gsete numrul 9 în intervalul de la 5 la 100?
b) Într-un depozit s-au adus lmâi, portocale i banane. Lmâile erau cât porto-
calele i bananele la un loc, adic 37 de lzi a câte 15 kg fiecare. Câtul dintre numerele
care reprezint cantitatea de portocale i cea de banane este 5 i restul împririi este
egal cu câtul mrit de 3 ori. Aflai cele trei cantiti de fructe.
3. a) În 5 vase se aaz 31 de lalele, astfel:

– în fiecare vas se gsete un numr impar de lalele;
– nu exist vase cu acelai numr de flori.
Gsii cel puin dou soluii.
b) Suma a ase numere este 1 433. Primele dou numere sunt consecutive pare.
Suma dintre al treilea i al patrulea este 360, iar unul este a cincea parte din cellalt.
Diferena ultimelor dou numere este 321, iar unul din ele este sfertul celuilalt. Care
este fiecare numr?
Concursul de matematic „Nicolae Coculescu“

Slatina, 3 decembrie 2010, clasa a IV-a
1. Se consider suma 4 6 8 15 17 19 21 23 25 32 34 36.

a) Calculai suma, eventual grupând convenabil termenii.
b) Dac înlocuim dou semne „+“ cu semne „–“ se obine rezultatul 118. În faa
cror numere din sum s-a pus semnul „–“?
2. Bunicul i-a propus s împrejmuiasc cu 5 rânduri de sârm o grdin de

form dreptunghiular cu dimensiunile de 65 m i 30 m. Cu câi metri va trebui s
micoreze lungimea grdinii, pentru a-i ajunge sârma, dac bunicul avea doar 850 m de
sârm?
3. Determinai numerele naturale de 5 cifre distincte, tiind c diferena oricror

dou cifre alturate este 2.
4. O carte „ciudat“ este o carte în care toate paginile sunt numerotate cu numere
formate numai din cifre impare. Aflai ce numr se afl pe a 50-a pagin a unei cri
„ciudate“.
Concursul de matematic „Tinere sperane“

Baia Mare, 10 decembrie 2010, proba individual, clasa a IV-a
1. a) Comparai numerele x ¬ª 20 5 : 5 u 10 10¼º : 40 i y ª¬ 20 : 4 u 5 20¼º u

u 2 4.
b) Se dau numerele naturale „a“, „b“, „c“ astfel încât a u (b c) 5, c u (b c) 15.
Aflai 12 u a 13 u b 14 u c.
162
2. a) Numrul natural nenul „n“ se scrie sub forma abc cba. Aflai cifra zecilor
lui „n“.
b) Pentru numerotarea paginilor unei cri s-a folosit de 119 ori cifra 3. Câte
pagini are cartea?
3. Vârsta unui tat este de trei ori mai mare decât a fiului su. Acum cinci ani,
vârsta era de patru ori mai mare decât cea a fiului. Aflai vârstele celor doi în prezent.
4. Daliana i Cristina vor s-i graveze numele pe câte o brar. Preul unei
consoane gravate difer de preul unei vocale. Daliana a pltit 27 de euro, iar Cristina,
24 de euro. Cât cost gravarea unei vocale, respectiv a unei consoane?

Ediia a VII-a, Bileti, 20 martie 2010, clasa a IV-a
1. Câte numere naturale de trei cifre au produsul cifrelor egal cu 8?
a) 1 b) 10 c) 3 d) 6
2. 40 de persoane pot fi transportate cu un autocar cu 55 de locuri, 80 de
persoane pot fi transportate cu dou autocare cu 55 de locuri. De câte autocare este
nevoie pentru a transporta 160 de persoane?
a) 2 b) 1 c) 3 d) 4
3. Într-un tramvai erau 84 de cltori. În staie au coborât un sfert din numrul cl-
torilor i s-au urcat alii. Acum în tramvai sunt 100 de cltori. Câi cltori s-au urcat?
a) 37 b) 36 c) 35 d) 34
4. Paul are de dou ori vârsta lui Marin, iar Marin are de trei ori vârsta lui Alin.
Dac Alin are 4 ani, care este vârsta lui Paul?
5. Analizând numerele din primele dou triplete, determinai numerele „x“ i „y“
care lipsesc din al treilea triplet: (23; 33; 27); (15; 25; 19); (x; y; 2 009).
a) 33 i 25 b) 2 005 i 2 015 c) 45 i 88 d) 2 003 i 2 013
1. Suma a dou numere este 2 765. Cel mai mare numr începe cu 2 i se termin
cu 6. Dac tiem pe 2 i pe 6 obinem al doilea numr. Care este valoarea numrului
mai mic? (20 p)
2. Într-un bloc sunt 90 de apartamente cu 2 i 4 camere. tiind c în total sunt
222 de camere, câte apartamente cu 2 i cu 4 camere exist? (20 p)
(Probleme propuse de prof. Costea Emilia, Timioara)
163
Concursul de matematic „Jose Marti“
Bucureti, 22 ianuarie 2011, clasa a IV-a
1. Calculai: [64 : 4 u 2 2 u (7 u 2 3 u 2)] : 8 1.
2. Se d irul 1, 4, 7, 10, ... .

a) S se scrie urmtorii trei termeni ai irului.
b) S se determine al 56-lea termen.
c) S se calculeze suma primilor 56 de termeni.
3. Se dau trei numere naturale. Dac împrim primul numr la al doilea se

obine câtul 3 i restul 2, iar dac împrim al treilea numr la primul obinem câtul 2 i
restul 4. tiind c diferena dintre al treilea numr i suma primelor dou este 56, s se
afle cele trei numere naturale.
4. În fiecare ptrel al unei table 7 u 7 se gsete câte un fluture. La un moment

dat toi fluturii zboar i apoi fiecare fluture se aaz într-un ptrel vecin dup o latur
cu cel de pe care a zburat. S se arate c pe cel puin un ptrel nu se aaz niciun
fluture.
Concursul de matematic „Traian Lalescu“

Iai, 27 februarie 2011, clasa a IV-a
I. 1. Calculai 8 3 u [60 24 : (8 4 : 2)] : 6.
2. Aflai numrul natural „a“, tiind c 8 u [(270 17 u a) : 3 972 : 9] 64 : 4

920.
3. Diferena dintre un numr natural de patru cifre i un numr natural de trei

cifre este 9 899. Care este suma lor?
4. Determinai numrul abcd, tiind c aaaa bbb cc d 2 011.
5. Într-o urn sunt de trei ori mai multe bile albe decât roii. Dac mai punem
patru bile de aceeai culoare, atunci vor fi de cinci ori mai multe bile albe decât roii.
Câte bile au fost iniial în urn?
6. Aflai numrul care crete cu 18 108, dac adugm la dreapta lui cifra 9.
7. Într-o livad se planteaz 60 de cirei. Dac lucreaz numai prinii, atunci vor
termina în 3 ore. Dac vor lucra prinii i copiii împreun, atunci pomii vor fi plantai
în 2 ore. În cât timp se va termina plantatul pomilor dac lucreaz numai copiii?
164
8. Aflai câte numere de trei cifre au produsul cifrelor egal cu 6. Calculai suma
acestor numere.
9. Cele trei linii i dou coloane ale tabelului altu- 5 7

rat se completeaz cu numere, astfel încât pe fiecare linie 10
i pe fiecare coloan numerele cresc cu aceeai valoare 15 x
(nu neaprat aceeai pentru toate liniile i coloanele). Aflai 20
valoarea numrului x. 25 37
II. 10. Bogdan a primit de la bunicul su o sum de bani, pe care a cheltuit-o în
cinci zile astfel: în prima zi a cheltuit o treime din sum, a doua zi un sfert din banii
rmai, a treia zi jumtate din noul rest, iar a patra zi dou treimi din suma rmas dup
cea de-a treia zi. Aflai câi bani a avut Bogdan la început, tiind c în a cincea zi a
cheltuit 25 de lei.
11. O alee a unei grdini a fost pavat cu plci de beton în form de ptrat cu
latura de jumtate de metru. Plcile, colorate în gri i verde, au fost grupate pe culori
astfel (începând de la intrarea în grdin): o plac gri, dou plci verzi, dou plci gri,
patru plci verzi, trei plci gri, ase plci verzi i aa mai departe.
a) Ce culoare are placa de pe poziia a douzeci i cincea?
b) tiind c ultima grup este format din plci gri, iar numrul plcilor verzi
este egal cu 380, aflai lungimea aleii.
12. Maria a primit de ziua ei o cutie cu 38 de bomboane. Ea vrea s termine

cutia în patru zile, mâncând în fiecare zi mai multe bomboane decât în ziua precedent.
Câte bomboane ar trebui s ia Maria din cutie în fiecare zi, astfel încât numrul celor
luate în ultima zi s fie de trei ori mai mare decât numrul celor luate în prima zi?
Aflai toate soluiile.
Concursul de matematic „Florica T. Câmpan“

Iai, 26 februarie 2011, etapa judeean, clasa a IV-a
1. Mo Martin avea în toamna anului 2010 o greutate de 350 de kilograme.

tiind c vara se îngra cu 20 kg, iar iarna slbete cu 10 kg, aflai ce grutate avea Mo
Martin în toamna anului 2007.
(Doina Nechifor)
2. Monograma unei persoane este reprezentat de trei litere: iniiala numelui de
familie, iniiala primului prenume i iniiala celui de-al doilea prenume (literele
alfabetului se consider a fi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, T, U,
V, W, X, Y, Z). Domnul i doamna Câmpan doreau s pun un nume bebeluului
Câmpan astfel încât literele din monograma lui s fie diferite i în ordine alfabetic.
Câte astfel de monograme exist?
165
3. Pe Planeta Nintendo, pokémonii sunt de patru feluri: de ap, de pmânt, de foc
i de noapte. Ei pot avea de la 5 la 7 aripi i de la 4 la 21 antene. Împratul lor, Lucian-
Georges, vrea s porneasc un rzboi împotriva lui Katalin, cumplitul su inamic. Care
este numrul minim de pokémoni din armata ce atac împria lui Katalin, dac
Lucian-Georges vrea s aib certitudinea c va putea selecta un comando format din 21 de
pokémoni identici? (Doi pokémoni se consider identici dac sunt de acelai fel, au
acelai numr de aripi i acelai numr de antene.)

Ediia a VIII-a, Bileti, 19 martie 2011, clasa a IV-a
1. Dac a b 18 i a se mrete cu 4, iar din b se scade 3, atunci (a b):

a) crete cu 3 b) descrete cu 4 c) crete cu 7 d) rmâne neschimbat
2. Într-o ferm sunt în numr egal gini, curci i cai. Acestea au împreun 280 de
picioare. Câte curci sunt?
a) 43 b) 36 c) 28 d) 35
3. Diferena dintre un numr de trei cifre i altul de dou cifre este 989. Suma
acestor numere este egal cu:
a) 999 b) 1 001 c) 1 007 d) 1 009
4. Împrind numerele de la 1 la 100 la 5, se obin mai multe resturi i mai multe
câturi. Aflai suma tuturor resturilor.
a) 180 b) 190 c) 210 d) alt rspuns
5. Trei cutii de bomboane cost cât cinci pachete de biscuii. Dou cutii de
bomboane i un pachet de biscuii cost 13 lei. Câi lei cost o cutie de bomboane?
(Probleme propuse de înv. Jana Floarea i Bibica Floarea, Danei, Dolj)
1. Mama, tata i fiica au împreun 59 de ani. Peste 4 ani, mama va avea vârsta de
acum a tatlui, iar peste 23 de ani, fetia va avea vârsta de acum a mamei. Câi ani are
fiecare?
(înv. Jana Floarea i Bibica Floarea, Danei, Dolj)
2. Dac Adi ar avea cu 3 lei mai mult decât are, atunci ar avea de 2 ori mai muli
bani decât Cristi, iar dac ar avea cu 72 de lei mai puin decât are, atunci ar avea
jumtate din suma lui Cristi. Câi lei are fiecare copil?
(înv. Marinela Apetrea, Sfera, nr. 10)
166
Concursul de matematic „RMCS“
Oelu Rou, 5 martie 2011, clasa a IV-a
1. La un turneu de fotbal, Andrei, Mihai i Liviu au marcat împreun 22 de goluri.

Andrei a înscris de trei ori mai multe goluri decât Liviu, iar Mihai jumtate din numrul
golurilor marcate de Andrei. Câte goluri a înscris fiecare dintre cei trei prieteni?
(Gazeta Matematic, 2010)
2. Într-o zi, Diana s-a gândit c dac ar merge la coal cu maina i s-ar întoarce
tot cu maina, ar face 9 minute; dac ar parcurge pe jos drumul pân la coal i s-ar
întoarce cu maina, atunci i-ar trebui 34 de minute. În cât timp ar parcurge drumul de
acas pân la coal i înapoi dac ar merge pe jos?
(RMT 1/2010 – enun modificat)
3. Dintr-un microbuz coboar la prima staie 3 cltori i apoi urc un numr de

cltori egal cu jumtate din cel al cltorilor afli înc de la început în microbuz. La
urmtoarea staie urc 5 cltori, dublându-se astfel numrul iniial de cltori. Aflai
câi cltori sunt în microbuz la plecarea acestuia din a doua staie.
(RMCS 32 – enun modificat)
4. Pe masa din buctrie erau o portocal, un mr i un strugure. Fiecare dintre

cei trei copii ai familiei Popescu a mâncat câte un fruct, iar mama lor i-a întrebat ce
fruct a mâncat fiecare. Rspunsurile copiilor au fost urmtoarele:
Pavel: „Silviu a mâncat strugurele!“
Mihai: „Silviu a mâncat portocala!“
Silviu: „Mint amândoi! Eu nu am mâncat nici strugurele, nici portocala!“
Bunica celor trei copii i-a optit mamei c nepotul care a mâncat mrul minte, iar
cel care a mâncat strugurele spune adevrul. Cine a mâncat mrul?
(Lucian Dragomir)

Iai, 5 martie 2011, clasa a IV-a
I. 1. Aflai numrul necunoscut din egalitatea: {904 4 u (8 x) : 8 21} : 9 10.
2. S se calculeze diferena dintre cel mai mare numr natural de 4 cifre distincte
i cel mai mic numr natural de 4 cifre distincte.
3. Aflai cel mai mare numr de forma abc, tiind c ab bc ca 77 i a d b d c.
4. Aflai numerele naturale „a“, „b“, „c“ dac a u (b c) 56, c u (b c) 24,

2 u a 3 u c 23.
167
5. Trei prieteni rezolv testele propuse pentru Concursul Myller 2011. Pân în
ziua concursului cei trei au rezolvat în total 275 de teste, Dan a rezolvat jumtate din
numrul testelor rezolvate de Mihai, iar Luca doar dou treimi din numrul de teste
rezolvate de Dan. S se afle câte teste a rezolvat Mihai.
6. Aflai numrul de pe poziia 2 011 din irul urmtor: 2 011, 2 022, 2 033,
2 044, 2 055, ... .
II. 7. Trei stilouri cost cât 5 pixuri, 4 pixuri cost cât 11 creioane i 5 creioane
cost cât 24 de radiere. Câte radiere pot cumpra cu banii de pe 2 stilouri?
8. Se dau 7 numere naturale diferite între ele. Dac adunm diferenele dintre cel
mai mare i fiecare dintre celelalte, obinem suma 21. Aflai cele 7 numere, tiind c ele
au suma 119.
9. Trei numere naturale consecutive se împart pe rând la un numr de 2 cifre, iar

suma celor 3 resturi obinute este 103. Care este cel mai mare dintre cele 3 resturi?

Ediia a XI-a, 7 mai 2011, clasa a IV-a
1. Bogdan a participat la concursul de matematic „Ion Ciolac“. Fiind întrebat pe

ce loc s-a clasat, el rspunde: „Numrul elevilor din faa mea reprezint a cincea parte
din numrul celor clasai dup mine.“ tiind c diferena dintre cele dou numere este
36, aflai locul ocupat de Bogdan i numrul total al concurenilor.
(prof. Georgiana Toma, C.N. „Carol I“, Craiova)
2. Determinai cifrele „a“, „b“, „c“, „d“, „e“, „f“ pentru care sunt îndeplinite
simultan urmtoarele relaii: bb a 3, bd a u c, cb 3 u f i ed a u f .
(***, C. d. p.)
3. Împrind numrul „a“ la numrul „b“ obinem câtul 4 i restul 3. Aflai nu-
merele „a“ i „b“ tiind c dac mrim deîmpritul cu 5 obinem câtul 5.
(prof. Corina Staicu, Giurgiu, „Gazeta Matematic“)

Ediia a X-a, 10 decembrie 2011, clasa a IV-a
Partea I
1. Ion a împlinit astzi o vârst cuprins între 12 i 16 ani, dar i între 14 i 18 ani.
Câi ani aniverseaz el?
A) 13 B) 14 C) 15 D) 18 E) 17
168
2. Într-o cutie sunt baloane de aceeai form, dar de culori diferite: 20 de baloane
roii, 16 baloane albastre, 14 baloane verzi i 10 baloane galbene. Care este cel mai mic
numr de baloane pe care trebuie s le scoatem din cutie, fr a ne uita la culorile lor,
pentru a fi siguri c am scos 3 baloane verzi?
A) 49 B) 46 C) 34 D) 36 E) 47
3. Numrul 273 147 rotunjit la sute este:

A) 273 200 B) 273 150 C) 273 000 D) 273 100 E) 2 731 000
4. De câte ori este folosit cifra 9 în scrierea numerelor cuprinse între 38 995 i
39 010?
A) 21 B) 20 C) 23 D) 10 E) 22
5. Câte numere de forma abc exist astfel încât a 3 i b c 6 („a“, „b“, „c“
cifre distincte)?
A) 6 B) 7 C) 5 D) 4 E) 3
6. Într-o cutie sunt bile albe, roii i verzi. Câte bile sunt din fiecare culoare,
tiind c 80 nu sunt albe, 60 nu sunt roii i 40 nu sunt verzi?
A) 10, 20, 50 B) 10, 30, 50 C) 20, 40, 60 D) 20, 30, 50 E) 80, 60, 40
7. Acum 5 ani suma vârstelor a 3 copii era de 9 ani. Peste 7 ani suma vârstelor
lor va fi:
A) 21 ani B) 24 ani C) 31 ani D) 45 ani E) 44 ani
8. Ziua de natere a mamei este duminic. Tatl meu îi va srbtori aniversarea
dup 55 de zile, într-o...
A) duminic B) luni C) miercuri D) joi E) sâmbt
9. La Zoo sunt 18 maimue, 6 dintre ele sunt cimpanzei i restul gorile. Fiecare
goril mnânc 7 banane zilnic. Fiecare cimpanzeu mnânc cu 2 banane mai puin pe
zi decât o goril. Câte banane mnânc maimuele zilnic?
A) 156 B) 126 C) 114 D) 96 E) 60
10. 38 de elevi sunt aezai pe patru rânduri, fiecare rând având cu trei elevi mai
puin decât rândul din faa sa. Câi elevi sunt pe ultimul rând?
A) 8 B) 5 C) 14 D) 11 E) 15
Partea a II-a
11. Andrei avea de la prinii lui 90 de lei, iar Bogdana avea 30 de lei. În timp
de Andrei cheltuiete zilnic câte 8 lei, Bogdana primete zilnic câte 2 lei. Aflai dup
câte zile cei doi vor avea sume egale.
(IV. 11.322/G.M. Junior, Nr. 10-11)
169
12. Pentru numerotarea paginilor unei enciclopedii s-au folosit 8 885 de cifre.
Câte pagini are enciclopedia?
(IV. 11.330/G.M. Junior, Nr. 10-11)
Concursul de matematic „Louis Funar“

Craiova, 2011, clasa a IV-a
I. 1. Câte foi are o carte, dac suma numerelor de pe paginile de la mijlocul ei

este 157?
a) 158 b) 156 c) 157 d) 79 e) 78
2. Adrian are o sum de bani. Marius îl întreab:

– Ai 151 de lei?
– Dac a avea de dou ori suma mea i un sfert din suma mea plus înc 25 de
lei, a avea 151 de lei, rspunde Adrian.
Ce sum are Adrian?
a) 14 b) 126 c) 56 d) 28 e) 63
3. Un arici, pe drumul ce ducea la râu, era cu 300 de metri în faa unei vulpi.
Vulpea l-a ajuns pe arici tocmai la malul râului pentru c a alergat de 4 ori mai repede
decât ariciul. La ce distan de râu se afla ariciul când vulpea a început urmrirea?
a) 100 b) 25 c) 75 d) 57 e) 65
4. La produsul numerelor 27 i 3 adugai câtul lor. Care este rezultatul obinut?

a) 81 b) 90 c) 91 d) 9 e) 92
5. Se d numrul 1234...484950. De câte ori se afl cifra 2 în acest numr?

a) 15 b) 12 c) 9 d) 17 e) 11
6. Scufia Roie ar vrea s tie câi pai mai are de fcut pân la casa bunicii. În-
trebându-l pe lup, acesta îi rspunde:
– Pân la casa bunicii mai ai de fcut un numr de pai de forma abcd cu proprie-
tile: cifra miilor este 3, cifrele sutelor, zecilor i unitilor reprezint numere naturale
pare consecutive cresctoare, suma cifrelor numrului abcd este 21.
Care este numrul de pai?
a) 3 648 b) 3 884 c) 3 246 d) 3 468 e) Nu se poate stabili.
7. Produsul primelor 5 numere naturale este:

a) 120 b) 125 c) 146 d) 135 e) 0
8. Cu cât este mai mare numrul 453 462 decât diferena numerelor 11 425 i 854?
a) 10 571 b) 443 601 c) 424 891 d) 442 891 e) 452 891
170
9. Câte zeci sunt în numrul 1 450?
a) 45 b) 145 c) 50 d) 4 e) 450
II. 1. În exerciiul 39 u 3 50 : 2 13 u 9 punei paranteze pentru a obine cel

mai mare rezultat mai mic decât 1 000. (20 p)
2. Aflai câi ani are tatl, dac este de trei ori mai mare decât fiul i suma
vârstelor lor este cu 28 mai mare decât diferena vârstelor lor. (25 p)
(G. M. 5/2011)
Olimpiada de matematic
Arge, 14 mai 2011, etapa judeean, clasa a IV-a
1. Fie a 4 u ¬ª128:8 36 u 125 5 u18 7 u 5 ¼º , b 12 u ¬ª 25 : 35 u 25 34 u 25

256 : 4@ 60.
Calculai sfertul diferenei dintre „a“ i „b“. (20 p)
2. Care este numrul care se adun cu triplul lui 576 ca s obinem 2 004?
Înmulii numrul descoperit cu valoarea literei „a“ din egalitatea de mai jos.
^ª¬ 3a 5 u 3 5¼º u 3 5` u 3 5 281. (20 p)
3. Aflai suma numerelor care împrite la 7 dau câtul 459 i restul mai mare
decât jumtatea succesorului împritorului. (20 p)
4. Într-un depozit sunt 971 kg de mere i pere. Diferena dintre cantitatea de

mere i cea de pere este de 285 kg. Câi lei se încaseaz dac se vinde un sfert din
cantitatea de mere i 3/7 din cantitatea de pere, cunoscând c 2 kg de mere i 3 kg de
pere cost 26 de lei i c 1 kg de mere cost 2/3 din preul unui kilogram de pere? (30 p)

Ediia 2011, etapa naional, 17 aprilie 2011, clasa a IV-a
I. Utilizând o singur dat cifrele numrului 537 812, scriei:

a) numrul cel mai mare posibil, apoi comparai-l cu numrul 812 537;
b) numrul cel mai mic posibil, apoi comparai-l cu numrul 123 785.
171
II. La jumtatea produsului numerelor 716 i 8 adugai sfertul câtului numerelor
448 i 8.
III. Suma a trei numere naturale este 91. Împrind primul numr la al doilea se
obine câtul 5 i restul 3, iar mijlociul este jumtate din ultimul numr. Aflai numerele.
IV. Într-o curte sunt oi, gâte i un motan. Capetele sunt 41, iar picioarele sunt
92. Câi oi i câte gâte sunt în acea curte?
Maramure, 2011, etapa judeean, clasa a IV-a
1. Gsii cele mai mici trei numere naturale de 3 cifre, care împrite la un numr
impar de o cifr s dea restul 7.
2. Trei elevi au împreun 855 de lei. Dup ce primul elev a cheltuit jumtate din
suma sa, al doilea trei sferturi din suma sa, iar al treilea dou treimi din suma sa, celor
trei le rmân sume egale. Câi lei a avut iniial fiecare elev?
3. Pornind de la unul dintre numerele 8, 7 sau 6, numrând din 4 în 4, ajungem la

numrul 2 010. Gsii numrul de la care am pornit. (Justificai alegerea numrului.)
4. Cu 7 cmile, cu una sau dou cocoae, trebuie transportat la destinaie o

cantitate de 360 de litri de ap. O cmil cu dou cocoae duce cu 10 litri de ap mai
mult decât o cmil cu o cocoa, iar împreun duc 110 litri. Fiecare cmil consum
pe drum a zecea parte din apa pe care o transport. Aflai câte cmile cu o cocoa i
câte cmile cu dou cocoae sunt i cu câi litri de ap trebuie s se porneasc la drum.
(Subiect elaborat de înv. Maria Micle, Maria Breban
i prof. Lucreia Timocea)
Bucureti, 2011, etapa local, clasa a IV-a
1. Scriei cu cifre numrul compus din unsprezece mii, unsprezece sute i unspre-
zece uniti.
2. Scriei numrul 169 ca o sum de trei termeni, astfel încât fiecare termen s
fie egal cu triplul precedentului.
3. Dac unui numr natural i se adaug la sfârit 0 i se adun cu numrul iniial,

se obine suma 748. Care este numrul?
172
4. Aflai câte pagini are o carte pentru a crei paginare s-au utilizat 801 cifre.
5. Un automobil a parcurs 285 km în 3 ore. În fiecare or, oferul i-a mrit

viteza cu 1 km. Câi kilometri a parcurs în fiecare or?
6. Aflându-se la bunici, Denisa vrea s numere psrile din curte. Ea observ c

le poate grupa astfel încât la 5 gini s corespund 2 rae, iar la 3 rae o gâsc. tiind c
în curte erau 46 de psri, aflai câte psri din fiecare fel a numrat Denisa.
Bistria-Nsud, 2011, etapa judeean, clasa a IV-a
^ `
1. Aflai „x“ din egalitatea 450 ª¬1 550 10 u x 12 º¼ : 4 : 5 15.
2. Maria i Gabriel au împreun 108 lei. Dac Maria primete 4 lei i Gabriel
cheltuiete 4 lei, cei doi vor avea sume egale. Câi lei are fiecare?
3. Patru atlei alearg pe o pist. Pân când primul alearg un tur, al doilea
alearg un tur i un sfert, al treilea un tur i jumtate, iar al patrulea un tur i trei sfer-
turi. Dup ce au adunat împreun 22 de tururi de pist, câte dintre acestea au fost fcute
de cel de-al patrulea?
(Gazeta Matematic, 11/2010)
Bucureti, 2011, etapa judeean, clasa a IV-a
1. Elimin 4 cifre din numrul 32 157 831 astfel încât numrul rmas s fie cel
mai mic, pstrând ordinea cifrelor rmase.
2. Scriei cel mai mic numr natural de trei cifre care adunat cu rsturnatul su
d 1 009.
3. Calculai suma numerelor „a“, „b“, „c“ i „d“, dac a 157 b, b 157 c,
c 157 d, d 157 700.
4. Produsul a dou numere este 72. Dac se adun primul numr cu 11, produsul
devine 160. Care sunt cele dou numere?
173
5. Aflai în ce lun a anului ai fi dac tii c eti în ultima zi a lunii respective i,
în plus, dac aduni data acesteia cu datele ultimelor 4 zile, obii 135.
6. Fie dou numere naturale consecutive m i n.

a) Care este restul împririi lui m la n?
b) Care este restul împririi lui n la m?
Bistria-Nsud, 2011, etapa local, clasa a IV-a
1. Calculai a u b, dac a 7 ª¬ 7 77 : 7 7 u 7 7 77 : 7 º¼ : 7, ª¬ b 789 : 3 u

u 8 1 868@ u 6 2 000 2 548 : 7 1 980 : 9 i motivai rspunsul.
(prof. Mariana Feldrihan)
2. Patru prieteni au împreun 86 de lei. Dac primul dintre ei ar primi de la fie-

care dintre ceilali câte 5 lei, atunci sumele lor ar fi patru numere naturale consecutive.
Aflai câi lei are fiecare dintre cei patru prieteni.
(Gazeta Matematic, 1/2011)
3. Suma a trei numere naturale „a“, „b“ i „c“ este 64. Dac însumm împtritul
lui „a“ cu triplul lui „b“ i cu dublul lui „c“ obinem 202. Care sunt cele trei numere,
tiind c „c“ este diferena dintre „a“ i „b“?
(prof. Mariana Feldrihan)
Vâlcea, 2011, etapa local, clasa a IV-a
1. a) Aflai valoarea lui „x“ din relaia 77 (7 x : 7) u 7 7.

b) Câte numere de cel mult trei cifre se pot forma numai cu cifrele 5 i 6?
2. a) În exerciiul 8 10 u 2 2 u 8 : 4 punei o pereche de paranteze rotunde

pentru a obine: i) cel mai mic numr posibil;
ii) cel mai mare numr posibil.
b) Calculai 3m 5n 4p, tiind c m n 25 i n 2p 65.
3. Un album cost cât dou cri, iar dou cri cost cât trei penare. Dac dou
penare, dou cri i un album cost 128 de lei, aflai costul unui album, al unei cri i
al unui penar.
174
4. Suma a trei numere este 724. Primul numr mrit cu 3 este de dou ori mai
mic decât al doilea micorat cu 4. Al treilea numr este de patru ori mai mare decât
primul numr. Aflai cele trei numere.

Ediia a VII-a, 14 mai 2011, clasa a IV-a
Partea I
1. Rezultatul calculului 181 u 7 (729 : 9 2 011 2 u 2 u 4 : 4 1) : 5 este:

a) 984 b) 784 c) 181 d) 2 011 e) 848 f) 0 g) 1 024
2. Gsii numerele naturale A i B pentru care este adevrat egalitatea A u 262

B u 29 261. Calculând apoi 3 u A 2 u B 1 se obine:
a) 30 b) 57 c) 260 d) 18 e) 261 f) 34 g) 61
3. Un dreptunghi are lungimea (în centimetri) egal cu triplul restului împririi

lui 197 la 9, iar limea este un sfert din lungime plus o treime din 15. Calculând
perimetrul dreptunghiului se obine:
4. M aflu într-un labirint, în punctul A. Harta i busola pe care le am m ajut s

gsesc ieirea B din labirint. Traseul descris de hart este urmtorul: 50 m spre vest, 40 m
spre nord, 5 m spre est, 80 m spre nord, 60 m spre est, 20 m spre sud i în sfârit, 15 m
spre vest i am ajuns în punctul B. Care este lungimea cea mai mic pe care poate s o
aib un tunel pentru a uni locul de unde am plecat, A, cu locul unde m aflu acum, B?
a) 100 m b) 270 m c) 255 m d) 250 m e) 140 m f) 70 m g) 90 m
5. Privii figura alturat. În câte moduri pot fi completate cu 100

numere naturale ptrelele libere pentru ca suma numerelor de pe
fiecare linie i de pe fiecare coloan s fie 2 011? 100
a) 1 911 b) 1 005 c) 1 006 d) 2 010 e) 1 987
f) 2 011 g) 1 912 100
2
6. Pentru compot, bunica ia din co din numrul merelor, apoi nepotul ei,
3
1
Vlad, mnânc din numrul de mere rmase. Dac acum în co mai sunt 6 mere,
4
înseamn c, înainte de prepararea compotului în co au fost:
a) 72 mere b) 16 mere c) 24 mere d) 36 mere e) 48 mere f) 81 mere g) 60 mere
175
7. Dup regula: lui 5 îi corespunde 2 011, lui 7 îi corespunde 2 009, lui 9 îi co-
respunde 2 007 i aa mai departe, realizm o coresponden. Ce numr îi corespunde
lui 291?
a) 1 005 b) 1 006 c) 1 725 d) 291 e) 1 825 f) 1 635 g) 1 007
Partea a II-a
S se reconstituie scderea abba baab 6 237.
(Gazeta Matematic, nr. 11-12, 1987)

Subiectul I (20 p)
1. Care dintre numerele de mai jos este mai mic decât rsturnatul su? (4 p)
a) 987 b) 996 c) 103 d) 453
2. Care este cel mai mare numr natural scris cu patru cifre diferite? (4 p)
a) 9 001 b) 1 984 c) 9 998 d) 9 876
3. Care este diferena dintre vecinii numrului 2 012? (4 p)

a) 12 b) 2 c) 11 d) 1
4. Care numere naturale sunt cel mult egale cu 20? (4 p)

a) 19 b) 20 c) 21 d) 18
5. Care este cel mai mare numr scris cu trei cifre diferite? (4 p)
a) 999 b) 989 c) 987 d) 986
1. Scriei dublul numrului 100. (4 p)
2. Aflai rezultatul calculului 2 u 7 7 u 2. (4 p)
3. Determinai numrul de 10 ori mai mic decât 100. (4 p)
4. Care este produsul cifrelor numrului 2 012? (4 p)
5. Scriei un numr de trei cifre identice, care este mai mic decât 200. (4 p)
6. Scriei jumtatea numrului 8. (4 p)
7. Aflai termenul necunoscut din egalitatea 25 a 3 u 4. (4 p)
176
8. Ce numr trebuie adunat la 10, pentru a obine dublul lui 40? (4 p)
9. Ce numr are sfertul egal cu 1? (4 p)
10. Scriei numrul de trei ori mai mic decât 6. (4 p)
Figura alturat este numit „careu“, cu liniile orizontale ( ), iar 1 2 3
coloanele verticale ( ). De exemplu, „careul cu numerele 1, 2, ..., 9“ are
pe linia 1 numerele 1, 2, 3, pe coloana 1 numerele 1, 4, 7, iar pe coloana 3 4 5 6
numerele 3, 6, 9. 7 8 9
a) Scriei cel mai mare numr de pe linia 1, cel mai mare numr de
pe linia 2 i cel mai mare numr de pe linia 3 din figura dat. (4 p)
b) Scriei cel mai mic numr de pe coloana 1, cel mai mic numr de pe coloana 2
i cel mai mic numr de pe coloana 3 din careul dat. (4 p)
c) Care este cel mai mic numr dintre cele 3 de la punctul a)? (2 p)
d) Care este cel mai mare numr dintre cele 3 de la punctul b)? (2 p)
e) Completai careul cu numerele 1, 2, ..., 9 astfel încât, dac încercuim
cel mai mare numr de pe fiecare linie, cel mai mic numr încercuit s fie 7.
(1 p)
f) Completai careul cu numerele 1, 2, ..., 9 astfel încât, dac încercuim
cel mai mic numr de pe fiecare coloan, cel mai mare numr încercuit s
fie 7. (1 p)
g) Completai careul cu numerele 1, 2, ..., 9 astfel încât, dac încercuim
cel mai mare numr de pe fiecare linie, cel mai mic numr încercuit s fie 5.
(1 p)
Un ir de numere diferite se numete „frumos“, dac numrul de pe locul 1 se
împarte exact la 1, numrul de pe locul 2 se împarte exact la 2, numrul de pe locul 3 se
împarte exact la 3 i aa mai departe. De exemplu irul de 5 numere 1, 2, 3, 4, 5 este
„frumos“, dar irul de 3 numere 3, 2, 1 nu este „frumos“. Numrtoarea se face de la
stânga la dreapta.
a) Este irul de 9 numere 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 „frumos“? (4 p)
b) Este irul de 9 numere 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10 „frumos“? (4 p)
c) Scriei un ir „frumos“ de 5 numere diferite, folosind numai dintre urmtoarele
numere 10, 11, 12, ..., 20. (2 p)
d) Formai un ir „frumos“ de 5 numere diferite, folosind numai numerele 6, 7, 8,
9, 10. (2 p)
e) Putei forma un ir „frumos“ de 5 numere diferite, folosind numai dintre
urmtoarele numere 11, 12, 13, 14, 15? (1 p)
f) Scriei 3 iruri „frumoase“ de 5 numere diferite, folosind numai numere dintre
1, 2, 3, 4, 5, 6. (1 p)
g) Scriei 6 iruri „frumoase“ de 9 numere diferite, folosind numai dintre urm-
toarele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. (1 p)
(Test conceput de prof. Lavinia Savu i Paul Dumitrescu)
177
Ediia a VII-a, Hîrlu, 28 aprilie 2012, clasa a IV-a
Subiectul I (20 puncte)
^ `
1. Artai c ª¬5: 2 u 3 1 14º¼ :15 3: ª¬1 2 u 45 :15 2 º¼ : 2 2 011 2 012.
(10 p)
2. Aflai toate numerele naturale care împrite la 5 dau câtul egal cu triplul
restului. (10 p)
Subiectul al II-lea (20 puncte)

1. Într-un vas sunt de 4 ori mai multe banane decât mere. La mas sunt 6 per-
soane. Fiecare mnânc o banan i un mr, rmânând în vas de 5 ori mai multe banane
decât mere. Câte fructe din fiecare fel erau la început în vas? (16 p)
2. Ce zi nu poate fi astzi, dac alaltieri nu a fost luni i poimâine nu poate fi
sâmbt? (4 p)
Subiectul al III-lea (20 puncte)

1. Mara are într-un co un numr de nuci. D Anei jumtate din nuci i înc
dou, Irinei jumtate din cele rmase i înc dou nuci i constat c în co mai sunt
8 nuci. Câte nuci au fost iniial în co? (12 p)
2. Se formeaz irul de numere: 34; 334; 344; 3 334; 3 444; ... . Câte cifre de 3
are numrul de pe locul 2 008? (8 p)
(Subiecte elaborate/ modificate/ selectate i propuse de
prof. Ioan Scleanu, Marieta Muei i Maria Tereza Rugin)
Bistria-Nsud, 18 februarie 2012, etapa local, clasa a IV-a
1. Suma de 30 de lei se împarte la 3 copii. Al treilea primete cu 6 lei mai mult

decât primul copil, iar al doilea primete cu trei lei mai puin decât al treilea. Câi lei
primete fiecare copil? (7 p)
2. S se afle trei numere care satisfac condiiile:
a) primul împrit la al doilea d câtul 1 restul 4;
b) al treilea împrit la suma primelor dou d câtul 2 restul 4;
c) diferena dintre suma a dou din cele trei numere i numrul mai mic este 100.
(7 p)
178
3. Gsii numrul natural abcd pentru care abcd abc ab a 2 012. (7 p)
(G.M., nr. 10/2011)
Maramure, 18 februarie 2012, etapa local, clasa a IV-a
I. Aflai valoarea lui „x“ din urmtoarea relaie:

1 000 4 u [100 3 u (2 u x 5) : 9] u 2 240.
II. S se împart la trei persoane 24 de sticle de suc identice ca mrime, tiind c

5 sunt pline, 11 umplute pe jumtate i 8 goale, astfel încât fiecare persoan s aib
acelai numr de sticle i aceeai cantitate de suc.
III. Adrian coloreaz 2 009 ptrele pe o coal de hârtie de matematic astfel:

mai întâi un ptrel cu negru, apoi 2 ptrele cu rou, apoi 3 ptrele cu albastru i,
dup aceea, 4 ptrele cu verde. Adrian reia acest procedeu pân ce coloreaz toate
ptrelele.
a) Cu ce culoare a colorat Adrian ultimul ptrel?
b) Câte ptrele sunt, în final, colorate cu verde?
Subiectele au fost selectate de: Inspector pentru învmântul primar Lioara
Coroiu, învtor Livia Ilu, institutor Onorica Dorca, prof. înv. primar Liana Hagu,
prof. înv. primar Florentina Husti.

Ediia a X-a, Iai, 3 martie 2012, clasa a IV-a
Subiectul I (60 puncte)
1. Dac la dreapta unui numr adugm cifra 6, obinem un numr cu 2 013 mai
mare decât numrul iniial. Care este numrul iniial?
2. Câte numere impare dau la împrirea cu 2 012 câtul egal cu restul?
3. Din câte cifre este format numrul 4812162024...196200?
4. Dac la un numr natural se adaug suma cifrelor sale, se obine 2 012. Gsii
toate numerele cu aceast proprietate.
5. O furnic merge 5 m într-un minut. În cât timp un ir de furnici lung de 10 m

trece pe un pod de 50 m?
179
6. Într-un depozit se afl 1 237 kg de mere. Dac se pun în toate cutiile existente
cantiti egale, rmân 107 kg neambalate. Dac se pun cu 10 kg mai mult în fiecare
cutie, rmân 7 kg neambalate. Câte cutii sunt în magazie?
Subiectul al II-lea (60 puncte)
7. Ana are 600 de bile albe sau roii. Dorind s aib numai bile albe, ea face
schimb cu prietena sa Roxana, care ofer 8 bile albe pentru fiecare 17 roii. Dup
schimb Ana are 420 de bile albe. Câte bile albe a avut Ana la început?
8. Suma a 10 numere naturale este 2 012. Împrind fiecare dintre aceste numere
la numrul natural „n“, obinem resturi egale cu 2 sau 3. Suma tuturor acestor resturi
este egal cu 27.
a) Câte resturi, dintre cele 10, sunt egale cu 2?
b) Determinai cel mai mic numr „n“ care satisface condiiile din enun.
9. Se consider urmtorul tabel cu numere naturale nenule:

1
3 2
4 5 6
10 9 8 7
11 12 13 14 15
.............................................
a) Determinai cel mai mic i cel mai mare dintre numerele scrise pe linia 11.
b) Determinai linia i coloana pe care se afl în tabel numrul 1 943.

Ediia a IX-a, Craiova, 2012, clasa a IV-a
Subiectul I
1. Suma a trei numere este 80. Al doilea este triplul primului, iar al treilea este
cât suma celorlalte dou. Cele trei numere sunt:
a) 10, 20, 30 b) 10, 20, 40 c) 20, 30, 40 d) 20, 30, 50 e) alt rspuns
2. Dac a 2 u b 3 u c 410, iar a c 150, atunci diferena a b este egal cu:

a) 100 b) 90 c) 20 d) 80 e) alt rspuns
3. Numrul perechilor de numere naturale care îndeplinesc simultan urmtoarele

condiii a b 12, iar (a b) se împarte exact la (a b) este egal cu:
180
4. Valoarea lui „a“ din egalitatea 4 [9 (8 a u 6) : 10] u 5 39 este:
5. Dac mrim de 4 ori un numr, obinem acelai rezultat ca atunci când îl adu-
nm cu 105. Dublul numrului este:
a) 40 b) 70 c) 45 d) 25 e) alt rspuns
6. La o ferm sunt 280 de gini, de 7 ori mai puine curci, rae cât jumtate din
numrul ginilor i curcilor la un loc, iar vaci un sfert din numrul psrilor. Numrul
picioarelor tuturor animalelor din aceast ferm este egal cu:
a) 2 012 b) 1 440 c) 1 940 d) 2 010 e) alt rspuns
7. Se d numrul abcdef , unde ab 7 u 6, cd ab 3, „f“ este cel mai mare

numr natural par format dintr-o cifr, iar „e“ reprezint o cifr par diferit de 0. Câte
numere abcdef se pot forma?
8. Rezultatul calculului 200 190 180 170 160 150 ... 20 10 este:
a) 10 000 b) 200 c) 10 200 d) 100 e) alt rspuns
9. Dac „a“ este dublul lui „b“, iar „b“ este cu 11 mai mare decât 121, atunci
suma a b este:
a) 396 b) 369 c) 936 d) 639 e) alt rspuns
Subiectul al II-lea
1. Suma a dou numere de forma ab6c i d8ef este 9 977. Dac se schimb cu
0 cifra zecilor primului numr i a sutelor celui de-al doilea numr, primul numr
devine cât cellalt adunat de 8 ori. S se calculeze a c. (25 p)
2. Suma a ase numere naturale este 102. Primele cinci sunt consecutive, iar al
aselea este dublul celui de-al cincilea numr. Aflai numrul al aselea. (20 p)
(G.M. nr. 7-8-9/2011)

1. Suma a patru numere este 280. Aflai numerele, tiind c suma primelor trei
numere este 260, suma ultimelor trei este 240 i al treilea numr este de 3 ori mai mare
decât al doilea.
(prof. Nicoleta Varsami, Constana)
181
2. Patru prieteni au hotrât s strâng împreun suma de 5 000 de lei pentru o tabr
organizat în strintate. Când au deschis puculiele au constatat c au bancnote de
50 de lei, 100 de lei, 200 de lei i 500 de lei. Numrul bancnotelor de 50 de lei este egal
cu numrul bancnotelor de 100 de lei, iar numrul bancnotelor de 200 de lei este egal
cu numrul bancnotelor de 500 de lei. Numrul bancnotelor de 50 de lei este dublul nu-
mrului bancnotelor de 200 de lei.
a) Câi lei se vor plti pentru un loc în tabr?
b) Câte bancnote de fiecare fel sunt? Dar în total?
c) Care este numrul maxim i numrul minim de bancnote cu care un copil
poate plti costul taberei?
(înv. Doina Mateescu, Constana i prof. Gabriela Stroe, Tuzla)
3. Ioana a cumprat 27 de caiete, cri i albume, având în total 1 344 de pagini.

Numrul caietelor este de trei ori mai mare decât al crilor. Un caiet are 48 de pagini, o
carte are 80 de pagini, iar un album are 32 de pagini.
a) Aflai câte caiete, câte cri i câte albume a cumprat Ioana.
b) Se tie c preul unei cri este cu 3 lei mai mare decât triplul preului caie-
tului, iar un album cost de 5 ori mai mult decât un caiet. Ioana a cheltuit 145 de lei.
Aflai cât cost o carte, cât cost un caiet i cât cost un album.
(prof. Ecaterina Rupesac, Constana)

Ediia a VIII-a, 26 mai 2012, clasa a IV-a
Partea I
1. Dac îi dau Alexandrei 3 ciocolate, ea îmi împrumut bicicleta ei 4 ore. Dac

îi dau 15 bomboane, îmi împrumut bicicleta pentru dou ore. Mâine îi voi da o cioco-
lat i 5 bomboane. Cât timp m voi plimba cu bicicleta Alexandrei?
a) 30 minute b) o or c) o or i 30 minute
d) dou ore e) dou ore i 30 minute f) trei ore g) 24 ore
2. Cei 43 de elevi din coala noastr care au plecat în excursie urc în ir indian
pe un munte. Mihai spune: Am în faa mea un numr de colegi egal cu trei sferturi din
numrul colegilor care se afl în urma mea. Al câtelea din ir este Mihai?
a) 10 b) 11 c) 14 d) 15 e) 19 f) 23 g) 25
3. tiind c treimea sfertului jumtii unui numr „x“ este 9 i c esimea tri-
plului sfertului numrului 648 este „y“, s se afle x y.
a) 69 b) 81 c) 96 d) 162 e) 189 f) 225 g) 297
182
4. Produsul a dou numere naturale este 2 012. Dac se scade 1 dintr-unul dintre
numere, atunci produsul lor se micoreaz cu 503. Suma celor dou numere este:
a) 501 b) 503 c) 507 d) 1 008 e) 1 014 f) 1 509 g) 2 012
5. O carte are 70 de pagini numerotate de la 1 la 70. Se rup din aceasta, la

întâmplare, 20 de foi, apoi se face suma numerelor ce marcheaz paginile rmase. Cât
este posibil s fie suma numerelor?
a) 400 b) 445 c) 464 d) 545 e) 600 f) 1 000 g) 1 675
6. Însumând un numr natural cu treimea lui, cu sfertul lui i cu dublul lui

obinem suma dintre cel mai mic numr natural de trei cifre diferite i trei sferturi din
numrul iniial. Care este numrul?
a) 24 b) 36 c) 48 d) 60 e) 120 f) 102 g) 210
7. Pe un cerc sunt scrise cinci numere astfel încât suma oricror patru numere
alturate este cel puin 20, iar suma oricror trei numere alturate este cel mult 15.
Suma celor cinci numere este:
a) 15 b) 18 c) 20 d) 25 e) 30 f) 35 g) 36
Partea a II-a
a) Gsii toate numerele de trei cifre bca, tiind c a u a u a bca.

b) Gsii regula de formare a irului urmtor i aflai numrul care lipsete: 999,
729, 126, ?, 2.
c) Gsii regula de formare a irului urmtor i aflai numrul care lipsete: 771,
492, 363, ?, 85.

Ediia a XII-a, 26 mai 2012, clasa a IV-a
1. Determinai numerele naturale „x“, „y“, „z“ din egalitatea 25 u x (3 u y z) u

ux 37.
2. Într-un vas pentru fructe sunt de trei ori mai multe ciree decât viine. Fiecare
din persoanele aflate la mas ia câte 5 ciree i 2 viine, rmânând astfel 39 de ciree i
3 viine. Câte persoane se afl la mas?
3. La împrirea a dou numere naturale diferena dintre deîmprit i rest este 5.

Aflai cele dou numere.
183
Ediia a XV-a, 18-19 mai 2012, proba individual, clasa a IV-a
1. A. Calculai suma numerelor din toate triunghiurile 7

pe care le observai în figura alturat.
1
B. Orarul clasei a IV-a pentru ziua de joi cuprinde 6 2
obiectele: Limba român (R); Matematic (M); Istorie (I);
5 3
Educaie fizic (E); tiine ale naturii (S). Scriei cu ajutorul 9 4 8
simbolurilor toate variantele posibile de orar pentru ziua de
joi, tiind c matematica trebuie plasat în primele dou ore, iar limba român nu
trebuie plasat în ultimele dou ore.
Exemplu: Varianta: 1. Matematic; 2. Educaie fizic; 3. Limba român; 4. tiine
ale naturii; 5. Istorie, o notm „MERSI“.
(înv. Constantin Mgureanu, coala Bujoreni – Lunca
înv. Valeria Cârstea, coala „I. Gh. Duca“ Râmnicu Vâlcea)
2. Într-o cutie sunt jetoane de 1 leu, de 5 lei i de 25 de lei. Iau 13 jetoane, iar
suma lor este 100 de lei. Stabilii dac afirmaiile de mai jos sunt adevrate sau false.
a) Printre cele 13 jetoane sunt i jetoane de 10 lei.
b) Printre cele 13 jetoane nu sunt jetoane de toate cele 4 valori.
(prof. Ion Dncil, Bucureti)
3. a) Dac mrim scztorul cu 243 obinem desczutul. Dac mrim desczutul

cu 357 obinem dublul scztorului. Reconstituii scderea.
(S:P11, G.M., nr. 2/2011)
b) Aflai cinci numere naturale consecutive tiind c suma a dou dintre ele este
2 012.
(prof. Constantin Saraolu, Râmnicu Vâlcea)
4. a) Determinai numrul „n“ tiind c:

100 98 : 98 96 : 96 94 : 94 ... n : n 54.
(S:P11, G.M., nr. 1/2011)
b) Gigel are 32 de baloane roii, galbene i albastre. tiind c 18 baloane nu sunt
galbene i 21 nu sunt albastre, aflai câte baloane roii sunt.

Ediia a V-a, iunie 2012, clasa a IV-a
I. 1. Afl numrul „a“, tiind c:

2 012 1 995 : 1 995 1 990 : 1 990 1 985 : 1 985 ... a : a 1 805. (5 p)
(Germania)
184
2. Într-o cutie sunt bile de 3 culori: albastre, roii i galbene. Numai 19 dintre ele
nu sunt albastre i numai 29 nu sunt roii. Numrul bilelor roii este de 3 ori mai mic
decât numrul bilelor albastre. Câte bile ar trebui s scoatem din cutie (fr a privi)
pentru a fi siguri c vom lua 3 bile de culori diferite?
(Republica Moldova)
II. 1. Fie tabloul matematic cu 130 de linii:

1
1 2 1
1 2 3 2 1
1 2 3 4 3 2 1
a) Câte cifre sunt pe rândul 20? (3 p)
b) De câte ori întâlnim numrul 10 în tablou? (4 p)
2. Aflai cel mai mare numr natural format din dou cifre diferite a crui sum a
cifrelor s se împart exact la 10.
(România)
III.1. Doi copii se joac cu 9 cartonae pe care sunt scrise cifrele de la 1 la 9.
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Ei le combin formând numere din 1, 2, ..., 9 cifre exemplu: 57, 9 245.

a) Care este cel mai mare numr format din 5 cifre (cartonae) care se împarte
exact la 2? (2 p)
b) Ei aaz cartonaele în ordine cresctoare 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 i, folosind
semne de „+“ i semne de „“ formeaz exerciii (fr s schimbe ordinea cartonaelor)
ce au ca rezultat 100. Gsii 2 variante în care exerciiile s înceap cu numrul 123.
123 4... 100 (4 p)
2. 25.06.1987 este ultima dat (zi) în care toate cifrele sunt diferite. Care va fi
urmtoarea dat în care toate cifrele s fie diferite? (De exemplu: trei martie 2012 se
scrie 03.03.2012.) (3 p)
(România)

Ediia a V-a, iunie 2012, proba de baraj, clasa a IV-a
I. 1. În jocul „Afaceritii“ se folosesc fise de 3 valori diferite. La finalul unei

runde, Lucian mai are 4 fise valorând în total 28 de euro, iar Andrei 5 fise valorând în
total 21 de euro. Ce valoare are fiecare fis dac cei doi copii au cel puin câte o fis din
fiecare tip (valoare)? (4 p)
185
2. În luna iunie Andra a mers la cursurile de dans în 21 de zile. Artai c Andra
a mers la cursurile de dans în 3 zile consecutive. (5 p)
II. 1. Cifrul unui seif este un numr de 6 cifre cu proprietatea c el se mrete de 6

ori atunci când grupul ultimelor 3 cifre este scris în faa grupului primelor 3 cifre. S se
afle cifrul. (4 p)
2. De câte ori apare cifra 9 în scrierea tuturor datelor de la 01.01.1000 (1 ianuarie
anul 1000) pân la 01.01.2000 (1 ianuarie anul 2000)? (5 p)
III.1. Eugen citete o carte. El a descoperit c dublul numrului paginilor crii este
egal cu numrul cifrelor folosite la paginarea ei. Câte pagini are cartea dac numerota-
rea s-a început cu pagina 3? (4 p)
2. Aflai perimetrul unui dreptunghi tiind c aria sa este egal cu aria a douspre-
zece ptrate egale, iar perimetrul unui ptrat este 44 m. Identificai toate posibilitile
(lungimea i limea dreptunghiului sunt exprimate în metri, numere naturale). (5 p)
IV.1. Determinai numrul natural de dou cifre care împrit la suma cifrelor sale
d restul 13, iar împrit la câtul obinut din prima împrire d restul 3. (4 p)
2. Precizai câte triplete (a, b, c) exist, cu „a“, „b“, „c“ numere naturale de la
1 la 6, astfel încât max (a, b, c) s fie 6. (Precizare: max (a, b, c) înseamn cel mai mare
dintre numerele „a“, „b“ i „c“.)

Ediia a IX-a, Bileti, 24 martie 2012, clasa a IV-a
1. Am vizitat Grdina Zoologic. Am vzut urii, tigrii, lupii i vulpile, dar nu în

aceast ordine. În prima cuc animalele dormeau i erau uri sau vulpi. În a doua cuc
nu erau lupi i nici tigri. În a treia cuc animalele se uitau în alt parte, nu la mine. În a
patra cuc nu erau vulpi i nici uri. Vulpile nu dormeau. Lupii se uitau la mine. În ce
ordine am vizitat animalele?
a) vulpi, tigri, uri, lupi b) uri, vulpi, lupi, tigri
c) uri, lupi, tigri, vulpi d) uri, vulpi, tigri, lupi
2. Care este suma maxim a dou numere de câte trei cifre, formate cu ajutorul
cifrelor 0, 4, 1, 3, 2, 6?
a) 1 051 b) 1 234 c) 6 432 d) 643 210
3. Setil bea la o mas obinuit 6 butoaie cu ap, iar când este însetat, 8 butoaie
cu ap. Dac a but 46 de butoaie, la câte mese a fost Setil însetat?
a) 3 b) 2 c) 1 d) 4
186
4. Micorând cu 25 triplul unui numr natural, obinem un numr cu 125 mai
mare decât dublul numrului iniial. Care este numrul iniial?
a) 100 b) 125 c) 150 d) 175
5. Suma vârstelor tatlui i fiului este de 30 de ani. Peste 5 ani tatl va avea
triplul vârstei fiului. Care este în prezent vârsta tatlui i a fiului?
a) 26 ani, 4 ani b) 20 ani, 10 ani c) 25 ani, 5 ani d) 28 ani, 2 ani
1. Drago are de plantat un anumit numr de pomi. El i-a propus s planteze

câte 8 pomi pe zi, planteaz îns câte 10 pomi pe zi i termin cu 3 zile mai devreme.
Câi pomi a avut de plantat Drago? (20 p)
(Probleme propuse de:
prof. Gherghinescu Cristina Marilena, Vulpe Veronica Lavinia,
Ciuperceanu Marian, C.N. „Fraii Buzeti“, Craiova)
2. Raluca, Alexandra i Lavinia i-au propus s rezolve împreun 130 de pro-

bleme. Dup ce Raluca a rezolvat un numr de probleme, Alexandra cu 5 mai multe ca
Raluca, iar Lavinia de 2 ori mai multe ca Alexandra, fiecare mai are de rezolvat tot
atâtea probleme câte au rezolvat Raluca i Alexandra la un loc. Câte probleme a rezol-
vat fiecare? (20 p)
(înv. Nicolia Dinu, Sfera Matematicii, Nr. 18)

3 februarie 2013, clasa a IV-a
Subiectul I (20 p)
1. Câte numere de trei cifre diferite se pot forma cu cifrele 2, 3, 4? (4 p)

a) 6 b) 5 c) 4 d) 3
2. Care este cel mai mic numr natural scris cu cinci cifre diferite? (4 p)
a) 12 345 b) 10 234 c) 12 043 d) 11 111
3. Care este produsul cifrelor numrului 2 013? (4 p)

a) 6 b) 2 c) 0 d) 1
4. Câte numere de trei cifre sunt mai mari decât 992? (4 p)

a) 9 b) 7 c) 6 d) 8
5. Care este cel mai mare numr scris cu trei cifre, care are produsul cifrelor 9? (4 p)
a) 901 b) 911 c) 910 d) 313
187
1. Scriei o înmulire cu rezultatul 100. (4 p)
2. Aflai rezultatul calculului (10 6 4) u 5. (4 p)
3. Determinai cel mai mare numr, care este mai mic decât 1 000 000. (4 p)
4. Care este cel mai mare numr de trei cifre, care are cel mai mic produs al
cifrelor? (4 p)
5. Scriei un numr de patru cifre identice, care are produsul cifrelor egal cu 16. (4 p)
6. Care este sfertul numrului 20? (4 p)
7. Aflai termenul necunoscut din egalitatea a 75 5 u 5. (4 p)
8. Ce numr trebuie sczut din 17, pentru a obine triplul lui 5? (4 p)
9. Ce numr are jumtatea egal cu 9? (4 p)
10. Scriei numrul de 9 ori mai mic decât 18. (4 p)
Într-un joc pe calculator sunt 4 csue ca în figura alturat,

numerotate de la 1 la 4. În fiecare csu exist la început câte un elf,
1 2 3 4
care are atâtea viei cât este numrul csuei în care st. Un juctor
aplic o „strategie“ când mut un elf într-o csu vecin i atunci numrul lui de viei
devine egal cu numrul noii csue. Juctorul aplic o „magie“ când folosete de dou
ori o „strategie“, o dat crescând i o dat sczând numrul vieilor.
a) Care este numrul total de viei ale elfilor din figura dat? (4 p)
b) Care este numrul total de viei ale elfilor, când sunt toi în csua cu num-
rul 1? (4 p)
c) Scriei un ir de „strategii“, astfel încât pornind de la figura dat, juctorul s
mute toi elfii în csua cu numrul 1. (2 p)
d) Scriei un ir de „strategii“, astfel încât pornind de la figura dat, juctorul s
mute toi elfii în csua cu numrul 4. (2 p)
e) Cu cât se modific suma total a vieilor elfilor, dup ce aplic o dat o
„strategie“? (1 p)
f) Cu cât se modific suma total a vieilor elfilor dup o „magie“? (1 p)
g) S se explice de ce, dup oricâte „magii“, pornind de la figura dat, nu putem
muta toi elfii în aceeai csu. (1 p)
188
Alexandra i Ioana au un pachet de 128 de cri numerotate de la 1 la 128 i joac
un joc astfel: Ioana îi alege 64 de cri, apoi Alexandra ia 32 de cri din cele rmase,
apoi Ioana ia 16 cri din cele rmase, apoi Alexandra ia 8 cri din cele rmase, apoi Ioana
ia 4 cri din cele rmase, apoi Alexandra ia 2 cri. Rmân pe mas 2 cri. Se face
diferena numerelor de pe cele 2 cri rmase i aceasta se numete „numrul jocului“.
a) Câte cri a luat Ioana? (4 p)
b) Câte cri a luat Alexandra? (4 p)
c) Câte cri au luat împreun? (2 p)
d) Explicai de ce „numrul jocului“ nu poate fi 0. (2 p)
e) Care este cea mai mare valoare posibil a „numrului jocului“? (1 p)
f) Care este cea mai mic valoare posibil a „numrului jocului“? (1 p)
g) S se explice cum poate s-i aleag crile Ioana, astfel încât, indiferent cum
alege Alexandra, „numrul jocului“ s fie cel puin egal cu 8. (1 p)
(Test conceput de Lavinia Savu, Aura Mihai i Paul Dumitrescu)
1. Fie a [(7 7 : 7) : 8 (72 : 9) (50 : 10)] i b [(452 275) : 3 (107 u 4

25 u 4 9 u 3)]. De câte ori este mai mic „a“ decât „b“?
2. Suma a dou numere este 330. Jumtatea primului numr este cu 3 mai mare
decât sfertul celui de-al doilea numr. Care sunt cele dou numere?
3. La un concurs de matematic fiecare elev are de rezolvat 10 probleme. Pentru

fiecare problem rezolvat corect se acord 7 puncte, iar pentru fiecare problem nere-
zolvat sau rezolvat greit se scad 2 puncte. Câte probleme nerezolvate sau rezolvate
greit au avut primii trei clasai, dac ei au obinut respectiv 61, 43 i 34 de puncte?
(G.M. – octombrie 2012)

Ediia a X-a, Bileti, 23 martie 2013, clasa a IV-a
1. Purceluul Nif are 29 de couri cu alimente, Nuf are de 4 ori mai multe couri,
iar Naf are cât Nif i Nuf la un loc. Câte couri îi rmân lui Naf, dup ce, înfometat
fiind, mnânc alimentele din 11 couri?
a) 114 couri b) 124 couri c) 134 couri d) 144 couri
189
2. Alb-ca-Zpada a gsit în pdure 10 cartonae cu numere pe care le-a aezat
astfel: 3, 9, 4, 12, 5, 15, 6, 18, 7, 21. Respectând aceeai regul, ea scrie un nou ir de
10 numere în care al treilea numr de 11. Care este ultimul numr din noul ir?
a) 24 b) 39 c) 42 d) 45
3. Scufia Roie vrea s afle de câte ori este mai mare suma dintre vecinii celui
mai mic numr de trei cifre identice i 12 decât sfertul numrului 8.
a) 114 b) 115 c) 116 d) 117
4. O lad plin cu fructe cântrete 16 kg, iar goal este de 8 ori mai uoar. Cât
cântresc fructele din 25 de lzi?
a) 350 kg b) 450 kg c) 550 kg d) 650 kg
5. Câte persoane au participat la o manifestaie dac au plecat întâi 5 750, apoi

de 10 ori mai puine decât acestea i mai sunt tot atâtea câte au plecat?
a) 12 600 b) 12 650 c) 12 700 d) 12 750
1. Într-o clas sunt 6 fete i 18 biei. Pentru un festival organizat în scop cari-
tabil, fiecare feti a încondeiat 5 ou i fiecare biat câte 3. Oule încondeiate au fost
comercializate, unele având preul de 3 lei, altele de 6 lei, încasându-se în total 411 lei.
Câte ou au fost vândute cu 3 lei i câte cu 6 lei? (20 p)
(Probleme propuse de:
prof. Vulpe Veronica Lavinia i Gherghinescu Cristina Marilena,
C.N. „Fraii Buzeti“, Craiova)
2. Dac Scufia Roie ar avea cu 5 ani mai mult, atunci vârsta ei ar fi a patra
parte din vârsta bunicii i a treia parte din vârsta vântorului. Ce vârst are fiecare, dac
suma vârstelor celor trei personaje este 115 ani? (20 p)
(prof. Popescu Roxana, Sfera Matematicii, Nr. 19)

Ediia a XIII-a, 16 martie 2013, clasa a IV-a
1. S se determine cinci numere naturale care îndeplinesc urmtoarele condiii:

a) primul numr este egal cu suma celorlalte patru numere;
b) primul numr este dublul celui de-al doilea, de trei ori mai mare decât al
treilea i de 12 ori mai mare decât al patrulea;
c) al treilea numr este cu 60 mai mare decât al cincilea numr.
190
2. Dac un numr natural scris cu patru cifre se micoreaz cu 1, suma cifrelor
sale crete cu 17, iar dac se mrete cu 11, suma cifrelor sale devine 5. Aflai numrul.
3. Aflai câte numere naturale de trei cifre dau la împrirea cu un numr natural
impar, de o singur cifr, restul 7.

Ediia a IX-a, 25 mai 2013, clasa a IV-a
Partea I
1. Suma primelor 50 de numere din secvena: 1, 2, 2, 3, 3, 3, 4, 4, 4, 4, … este:

a) 30 b) 130 c) 285 d) 295 e) 335 f) 385 g) 450
2. Într-o cutie avem bile albe i negre care cântresc în total 200 g, cel puin
dou din fiecare. tiind c o bil alb cântrete 7 g, iar o bil neagr cântrete 8 g,
care dintre urmtoarele numere poate reprezenta numrul total de bile?
a) 23 b) 24 c) 25 d) 20 e) 19 f) 28 g) 29
3. Trifoiul este o plant cu trei foi. Exist i trifoi cu patru foi. Într-un ghiveci
exist un singur trifoi cu patru foi. Numrul foilor din ghiveci poate fi:
a) 999 b) 2 720 c) 2 012 d) 1 001 e) 1 500 f) 3 722 g) 529
4. Într-un scule sunt bileele cu numerele de la 100 la 999. Care este numrul
minim de bileele pe care trebuie s le extrag din scule pentru a fi sigur c am extras
i un bileel care are pe el un numr care are produsul cifrelor zero?
a) 101 b) 171 c) 450 d) 500 e) 730 f) 729 g) 800
5. Acum 4 ani suma vârstelor a trei frai era 29. Cât va fi suma vârstelor celor
trei frai peste 7 ani?
a) 49 b) 50 c) 52 d) 59 e) 62 f) 64 g) 65
6. Câte numere de dou cifre au produsul cifrelor numr par?

a) 9 b) 20 c) 25 d) 65 e) 74 f) 75 g) 90
7. Care este este „intrusul“ din irul de numere 151, 232, 348, 410, 526, 629,
713?
a) 151 b) 232 c) 348 d) 410 e) 526 f) 629 g) 713
191
Partea a II-a
Elevii clasei a IV-a au realizat la sfâritul anului 2012 un calendar pentru anul
2013 cu datele de la 1 ianuarie 2013 pân la 31 decembrie 2013. Observm c pentru
data „25 mai 2013“, cifra 2 apare de dou ori, iar cifrele 0, 1, 3 i 5 o singur dat.
a) De câte ori este folosit cifra 2 la tiprirea calendarului pentru luna februarie?
b) De câte ori este folosit cifra 3 la tiprirea întregului calendar (pentru tot
anul)?
c) Care cifr apare de cele mai multe ori la tiprirea întregului calendar? Justifi-
cai rspunsul.

1. Alina i Bianca au împreun 45 de lei. Ele cumpr o carte, contribuind cu

sume egale. Alina este nevoit s împrumute 5 lei de la Bianca, iar dup cumprarea
crii Bianci îi rmân 15 lei.
a) Cât a costat cartea?
b) Ce sum a avut fiecare fat?
c) Câte cifre s-au folosit pentru numerotarea celor 225 de pagini ale acestei cri?
d) Alina citete câte 5 pagini pe zi, iar Bianca citete câte 9 pagini pe zi din
aceast carte. Dup ce Alina a citit 60 de pagini, a început i Bianca aceeai carte. Dup
câte zile vor citi cele dou fete acelai numr de pagini?
e) Cine a terminat prima de citit cartea i cu câte zile înaintea celeilalte?
(prof. înv. primar Marcela Tudor, Constana)
2. Dan vrea s cumpere rachete de tenis i un set de mingi. Dac ar cumpra

6 rachete, i-ar rmâne 100 de lei, iar dac ar cumpra 9 rachete, ar mai avea nevoie de
380 de lei. El cumpr 7 rachete i un set de mingi de 120 de lei, cerând de la mama
diferena de care are nevoie.
a) Câi lei cost o rachet?
b) Câi lei are Dan?
c) Câi lei pltete în total?
d) Câi lei îi d mama?
e) Dan vrea s plece într-un turneu de tenis. El achit costul deplasrii numai în
bancnote de 50 de lei i 100 de lei. tiind c suma reprezint cel mai mare numr
natural, mai mic decât 1 000, scriei toate variantele posibile pentru achitarea sumei.
(prof. Doina Mateescu, Constana)
3. S se afle numrul abc, tiind c 3bc abc bca 2 193.

(prof. Ion Tiotioi, Constana)
192
INDICAII – SOLUII – RSPUNSURI
Egaliti
1. a) Avem 20 + 4 : (3 – 2) = 20 + 4 : 1 = 24 i 40 – 100 : (1 + 99) = 40 – 100 : 100 =
= 40 – 1 = 39, nu sunt egale pentru c 24 z 39. b) 741 – 393 + 204 = 348 + 204 = 552,
741 – (393 – 204) = 741 – 189 = 552, deci sunt egale pentru c 552 = 552. c) 30 – 30 :
: (4 + 26) + 10 = 30 – 30 : 30 + 10 = 30 – 1 + 10 = 39, 40 – 100 : (1 + 99) = 40 – 1 = 39,
sunt egale pentru c 39 = 39. d) 12 u [15 + 3 (12 + 18)] – 145 = 12 u (15 + 3 u 30) – 145 =
= 12 u (15 + 90) – 145 = 12 u 105 – 145 = 1 260 – 145 = 1 115. 432 + 7 u [7 + 7 u (77 –
– 7 u 7)] – 738 = 432 7 u [7 + 7 u (77 – 49)] – 738 = 432 + 7 u (7 + 7 u 28) – 738 =
= 432 + 7 u (7 + 196) = 432 + 7 u 203 – 738 = 432 + 1 421 – 738 = 1 853 – 738 = 1 115,
da, sunt egale pentru c 1 115 = 1 115.
2. a) Dând factor comun obinem a u b + a u c = a u (b + c) a u b + b u c = 5 u 10 = 50.
b) La fel dm pe „a“ factor comun i avem a u b – a u c = a u (b – c) i înlocuind obi-
nem a u b – a u c = 5 u 4 = 20, adic a u b – a u c = 20.
3. Dându-l pe „a“ factor comun obinem a u b – a u c + a u d = a u (b – c + d) i înlo-
cuind avem a u b – a u c + a u d = 3 u 18 = 54, deci a u b – a u c + a u d = 54.
4. În paranteza rotund scoatem pe „a“ factor comun i obinem 6 u a + 3 u a u (b – c + d) =
= 6 u 3 + 3 u 3 u 23 = 18 + 207 = 225.
5. Soluia 1. Îl scriem pe 9b sub forma 4b + 5b pentru a obine patru termeni în suma
4a + 9b + 5c i avem 4a + 9b + 5c = 4a + (4b + 5b) + 5c = 4a + 4b + 5b + 5c = (4a + 4b) +
+ (5b + 5c); am asociat primii doi termeni i ultimii doi pentru a da factor comun pe 4,
respectiv pe 5 i avem 4a + 9b + 5c = 4 (a + b) + 5 (b + c) = 4 u 16 + 5 u 12 = 64 + 60 = 124.
Observaie. Dac în culegere gsim scrierile 4a + 9b + 5c înelegem 4 u a + 9 u b + 5 u c,
adic 4a înseamn 4 u a i se mai poate scrie în loc de „u“, „“ care poate s lipseasc.
Deci 4a sau ab înseamn 4 u a i a u b scrise respectiv i 4 a, a b.
Soluia 2. Folosind proprietile egalitilor, înmulind prima egalitate cu 4 i pe a doua
cu 5 i apoi adunând membru cu membru scriem:
a + b = 16 | u 4 4a + 4b = 64
b + c = 12 | u 5 5b + 5c = 60 care adunate dau
4a + 9b + 5c = 124.
6. Soluia 1. Ca la exerciiul 5 îl scriem pe 9a sub forma 4a + 5a i grupând convenabil avem
9a + 4b – 5c = 4a + 5a + 4b – 5c = (4a + 4b) + (5a – 5c) = 4 (a + b) + 5 (a – c).
Dup înlocuire obinem 9a + 4b – 5c = 4 u 13 + 5 u 5 = 52 + 25 = 77.

Soluia 2. Ca la exerciiul 5, înmulim prima egalitate cu 4 i pe a doua cu 5 i avem:
a + b = 13 | u 4 4a + 4b = 52
a – c = 5 | u 5 5a – 5c = 25 care adunate dau
9a + 4b – 5c = 77.
7. Soluia 1. Notm 6a + 13 + 7b = A i înmulind cu 2 obinem 2A = (6a + 13 + 7b) u 2 =
= 12a + 26 + 14b = (12a + 14b) + 26. Dar 12a + 14b = 240 i deci 2A = 240 + 26 = 266.
Din 2A = 266 A = 266 : 2, adic A = 133, deci 6a + 13 + 7b = 133.
193
Soluia 2. Constatm c egalitatea dat poate fi împrit cu 2, adic 12a + 14b = 240 | : 2
i obinem 6a + 7b = 120 (1). Observm c pentru a obine 6a + 13 + 7b trebuie s
adunm în relaia (1) pe 13 i avem 6a + 7b = 120 | + 13 de unde 6a + 13 + 7b = 120 + 13,
adic 6a + 13 + 7b = 133.
8. Egalitatea dat se mai scrie a u (b + c) = c u (b + c) sau dac scdem din fiecare
membru al egalitii numrul c u (b + c) obinem a u (b + c) – c u (b + c) = c u (b + c) –
– c u (b + c), deci a u (b + c) – c u (b + c) = 0. Dând factor comun avem (b + c) u (a –
– c) = 0. Dar un produs de doi factori este 0 când cel puin un factor este 0 i obinem
b + c = 0 sau a – c = 0, dar b, c fiind naturale dau suma zero numai dac amândou sunt
zero, dar b z 0, deci acest caz nu-i posibil. Din a – c = 0 a = c (2). Dar b u a –
– b u c dându-l pe b factor comun se mai scrie b u a – b u c = b (a – c) (3). Înlocuind re-
laia (2) în relaia (3) se obine b u a – b u c = b u (a – a) = b u 0 = 0, adic b u a – b u c = 0.
9. a) Dac notm cu „m“ preul unui kilogram de mere, cu „p“ preul unui kilogram de
pere i cu „g“ preul unui kilogram de gutui, putem scrie:
1 u p + 1 u g =10
1um+1up=5
–
p g (m p) 5 p g m p 5, adic g – m = 5. Deci un kilogram de gutui e
mai scump cu 5 lei decât un kilogram de mere.
b) Din m + p = 5 ¨u 3 3m + 3p = 15
p + g = 10 ¨u 4 4p + 4g = 40
+
3m + 7p + 4g = 55
Deci 3 kg de mere, 7 kg de pere i 4 kg de gutui cost împreun 55 de lei.
10. Adunând membru cu membru Sczând din a doua egalitate pe
cele dou egaliti obinem: prima avem:
a + b + c = 175 a + 2c = 200
a + 2c = 200 a + b + c = 175
2a + b + 3c = 375. c – b = 25.
Înseamn c (2a + b + 3c) u (c – b) = 375 u 25 = 9 375.
11. Adunând cele cinci egaliti membru cu membru avem:
a+b +c+d = 16 (1)
b + c + d + e = 24 (2)
a+b +c + e = 18 (3)
a + c + d + e = 22 (4)
a+b + d + e = 20 (5)
4a + 4b + 4c + 4d + 4e = 16 + 24 + 18 + 22 + 20, adic 4 (a + b + c + d + e) = 100 | : 4
a + b + c + d + e = 25 (6).
Din (6) i (1) 16 + e = 25 e = 9. Din (6) i (2) 24 + a = 25 a = 1. Din (6) i
(3) 18 + d = 25 d = 7. Din (6) i (4) 22 + b = 25 b = 3. Din (6) i (5) 20 +
+ c = 25 c = 5. Deci a =1, b = 3, c = 5, d = 7, e = 9.
194
12. O soluie algebric. Fie r, l, t respectiv sumele economisite de Radu, Leo i Teo.
Din problem deducem c r + 2l + 3t = 2 013 i r + t = 787.
Prima egalitate o mai putem scrie r + 2l + (2t + t) = 2 013 adic (r + t) + 2l + 2t = 2 013 i
inând cont de r + t = 787 787 + 2 (l + t) = 2 013 2 (l + t) = 1 226 | : 2 l + t = 613.
Din r + t = 787 i l + t = 613, sczându-le obinem r + t – (l + t) = 787 – 613. Pentru a
scdea o sum neefectuat scdem fiecare termen i avem r + t – l – t = 174, adic r – l = 174.
Înseamn c Radu a economisit cu 174 de lei mai muli decât Leo.
13. Notm relaiile a u b u c = 15 (1); a u c u d = 35 (2); b u c u d = 105 (3); a u b u d =
= 21, (4). Înmulind egalitile membru cu membru gsim: (a u b u c u d) u (a u b u c u d) u
u (a u b u c u d) = 15 u 35 u 105 u 21, adic (a u b u c u d) u (a u b u c u d) u (a u b u
u c u d) = 3 u 5 u 5 u 7 u 3 u 5 u 7 u 3 u 7, de unde (a u b u c u d) u (a u b u c u d) u (a u
u b u c u d) = (1 u 3 u 5 u 7) u (1 u 3 u 5 u 7) u (1 u 3 u 5 u 7) a u b u c u d = 1 u
u 3 u 5 u 7, (5). Din (5) i (1) 15 u d = 1 u 3 u 5 u 7 d = 7. Din (5) i (2) 35 u b =
= 1 u 3 u 5 u 7 b = 3. Din (5) i (3) 105 u a = 1 u 3 u 5 u 7 a = 1. Din (5) i (4)
21 u c = 1 u 3 u 5 u 7 c = 5. Deci a = 1, b = 3, c = 5, d = 7.
14. a + a : {[a + a : a] : 1 – 1} = a + 1 a + a : {a + 1 – 1} = a + 1 a + a : a = a +
+ 1 a + 1 = a + 1 adevrat.
15. Notm numerele a, b, c, d i obinem:
a+ b +c = 300, (1)
a+ b + d = 500, (2)
a + c + d = 600, (3)
b + c + d = 607, (4) relaii care adunate membru cu membru dau:
3a + 3b + 3c + 3d = 2 007 | : 3 a + b + c + d = 669. (5)
Din (5) i (1) 300 + d = 669 d = 369. Din (5) i (2) 500 + c = 669 c = 169.
Din (5) i (3) 600 + b = 669 b = 69. Din (5) i (4) 607 + a = 669 a = 62.
Numerele sunt 62, 69, 169, 369.
16. Soluia 1. Deoarece în suma cerut avem 5 u a, înseamn c trebuie s înmulim
prima egalitate cu 5. În suma cerut mai avem i 7 u d i înseamn c trebuie s înmul-
im a treia egalitate cu 7.
Avem a + b = 18 | u 5 5a + 5b = 90
b + c = 14 b+c = 14
c + d = 10 | u 7 7c + 7d = 70
+
5a + 6b + 8c + 7d = 174.
Soluia 2. Suma cerut se mai scrie, transformând pe 6b = 5b + b i 8c = c + 7c, astfel:
5a + 5b + b + c + 7c + 7d i asociind termenii i dând factor comun obinem:
5a + 6b + 8c + 7d = (5a + 5b) + (b + c) + (7c + 7d) = 5 (a + b) + (b + c) + 7 (c + d) =
= 5 u 18 + 14 + 7 u 10 = 90 + 14 + 70 = 174.
17. Presupunem c exist numere de dou cifre egale cu suma cifrelor lor, adic ab a b.
10a + b = a + b 9a = 0 a = 0. Dar a este prima cifr i nu poate fi 0 Nu exist
astfel de numere.
195
Metoda reducerii la unitate
1. Într-o zi Raluca citete 125 : 5 = 25 de pagini. Numrul de 450 de pagini va fi citit în
450 : 25 = 18 zile.
2. Aflm câi metri de material intr într-o cma, astfel 60 m : 30 = 2 m. Pentru 45 de
cmi se folosesc 2 m u 45 = 90 m de material.
3. Pentru un cozonac se folosesc 2 kg : 4 = 2 000 g : 4 = 500 g de fin. Pentru 10 cozo-
naci sunt necesare 500 g u 10 = 5 000 g = 5 kg de fin.
4. Ar trebui aflat câi litri consum pentru 1 km, adic 2 l : 25 (calcul ce nu poate fi
fcut în aceast perioad). Constatm c 25 km se cuprinde în 400 km de 16 ori, i cum
pentru fiecare 25 km se consum 2 l, înseamn c pentru 400 km vor fi necesari 2 l u 16 =
= 32 l de benzin.
5. Aflm câte coli intr într-un fascicul cu grosimea de 1mm. 100 coli : 10 = 10 coli.
Soluia 1. Dac într-un milimetru intr 10 coli, înseamn c în 7 cm = 70 mm intr
10 coli u 70 = 700 de coli.
Soluia 2. Cu regula de 3 simpl: nr. coli grosime
100 coli ......................... 10 mm
x coli ......................... 70 mm
x = (100 u 70 mm) : 10 = 700 coli
6. Aflm ce lungime are „unitatea“ adic 1 gram. 10 m = 1 000 cm
1 gram de sfoar are lungimea de 1 000 cm : 25 = 40 cm. 475 g vor avea o lungime de
475 de ori mai mare, adic 40 cm u 475 = 19 000 cm = 190 m.
7. Aflm ce cantitate de îngrminte se folosesc pentru 1 m2. Dac 600 kg se folosesc
pentru 1 ha = 10 000 m2, înseamn c pentru 1 m2 se folosesc 600 kg : 10 000 m2 = 600 u
u 1 000 g : 10 000 = 600 000 : 10 000 = 60 g/m2.
Pentru 135 000 m2 se folosesc 60 g u 135 000 = 8 100 000 g = 8 100 kg.
8. Se afl cât cost „unitatea“, adic un scaun: 8 600 lei : 40 = 215 lei. 56 scaune cost
215 lei u 56 = 12 040 de lei.
9. Aflm câi metri sunt necesari pentru o conduct 324 m : 54 = 6 m. Numrul conduc-
telor 816 : 6 = 136 de conducte.
10. Aflm cât cântrete 1 sac: 289 kg : 17 = 17 kg. Numrul sacilor este 884 : 17 = 52 (saci).
11. 2 autocare ................................... 90 elevi
1 autocar ..................................... 90 elevi : 2 = 45 elevi
3 autocare ................................... 45 elevi u 3 = 135 elevi.
În excursie pleac 135 de elevi.
12. 180 : (10 – 1) = 20 m de cablu între 2 stâlpi; (20 – 1) u 20 = 380 m de cablu leag
20 de stâlpi.
13. Planul logic al rezolvrii este urmtorul:
• Câte piersici mnânc împreun într-un anumit interval de timp?
Mircea: 2; Ovidiu: 3 i Diana: 5. În total 10 piersici.
• În câte intervale de timp mnânc împreun cele 60 de piersici?
10 se cuprinde în 60 de 6 ori (60 : 10 = 6).
• Câte piersici revin fiecruia?
Mircea mnânc 6 u 2 = 12 piersici, Ovidiu 6 u 3 = 18 piersici, iar Diana 6 u 5 = 30 de
piersici.
196
Metoda mersului invers
1. Dac c este câtul împririi la 9, atunci numrul cutat este 9c. Avem 9c + c = 17 + 33,
deci 10c = 50, rezult c = 5. Numrul cutat este 45.
2. Scriind la dreapta numrului „x“ cifra 0, el se multiplic cu 10, deci devine 10x. Avem:
10x + x = 1 111 11x = 1 111 x = 1 111 : 11 = 101. Deci numrul cutat este 101.
3. Din d) rezult c t = 114 + 103, deci t = 217. Din c) rezult z = 3t, deci z = 651. Din
b) gsim y = z – 191, deci y = 651 – 191; y = 460; în sfârit din a) rezult c x = 460 : 4;
x = 115.
4. Fie b numrul la care s-a gândit Bill. Avem:
B N J A
b 5b sau 6b 5b + 5 6b + 5 5b 6b
sau 5b – 1 sau 6b – 1
5b + 6 6b + 6 5b + 1 6b + 1
5b = 73; 6b = 73; 5b – 1 = 73; 6b – 1 = 73; 5b + 1 = 73 nu ne conduc la b numr natural.

6b + 1 = 73 implic 6b = 72 i b = 12. Rspunsul corect este b).
5. Reprezentarea grafic corespunztoare datelor problemei este:
I-a zi a II-a zi
30
a III-a zi = 68
Rezult c în prima zi a citit 68 – 30 = 38 de pagini. Cartea are 3 u 38 = 114 pagini.
6. Penultimul rezultat este 361 + 62 = 423. Antenultimul rezultat este 423 – 51 = 372.
Numrul cutat este 372 : 12 = 31.
7. Penultimul rezultat este 91 u 2 = 182. Antepenultimul rezultat este 182 + 2 = 184.
Numrul precedent antepenultimului rezultat este 184 : 2 = 92.
Numrul ales este 92 – 2 = 90.
8. Vulpea triete 45 : 3 = 15 ani. Iepurele triete 15 – 5 = 10 ani.
9. Pentru tema la citire sunt necesare 45 + 15 = 60 de minute. Pentru tema la matema-
tic are nevoie de 60 u 2 = 120 de minute. Pentru toate temele are nevoie de 45 + 60 +
+ 120 = 225 de minute.
10. Ultimul care se scoal mnânc 4 cartofi, deoarece crede c cei 8 care rmân
reprezint 2 3 din numrul total. Al doilea care se trezete gsete 12 cartofi. El m-
nânc 12 : 2 = 6 cartofi. Primul care se trezete gsete 12 + 6 = 18 cartofi, el mnânc
18 : 2 = 9 cartofi. Numrul total de cartofi este 18 + 9 = 27 de cartofi. Primul nu mai
are dreptul s mnânce niciun cartof (a mâncat partea sa – 9 cartofi). Al doilea mai
trebuie s mnânce 3 cartofi, iar al treilea mai trebuie s mnânce 5 cartofi.
11. 2 008.
197
12. 30
30 15
(30 + 15) : 3 u 4 = 60 nuci au rmas dup prima zi. (60 + 30) : 3 u 4 = 120 de nuci au
fost la început.
13. O bomboan cântrete 296 : 148 = 2 grame o 16 bomboane cântresc 32 de grame.
Dac 148 de bomboane cost 37 de lei o 4 bomboane cost 1 leu o 16 bomboane
cost 4 lei. În prima pung sunt 16 u 3 = 48 de bomboane, iar în a doua pung 100 de
bomboane.
14. BANI + 4I are ultima cifr 8. Obinem I {2; 7}.
ANI 1) Pentru I = 2 3N are ultima cifr 0. Obinem N = 0 care
NI nu corespunde.
I 2) Pentru I = 7 se disting situaiile:
2008 a) 3N + 2 are ultima cifr 0. Obinem N = 6.
b) 2A + 2 are ultima cifr 0. Obinem A {4; 9}. 1467 +

Dac A = 4 gsim B = 1. 467
A = 9 nu corespunde deoarece conduce la B = 0. 67
Reunind informaiile precedente se obine: 7
2008
rechizite
15. 50 lei
adidai bluz
I-au rmas 50 de lei dup ce a cheltuit jumtate din sum, adic suma a fost 50 lei u 2 =
= 100 de lei. Suma de 100 de lei reprezint 2/3 din suma din care a cheltuit o treime,
deci trei treimi valoreaz (100 : 2) u 3 = 150 lei. 150 lei reprezint jumtate din suma
avut. Suma iniial a fost 150 lei u 2 = 300 de lei.
16. a = 2 012.
Metoda figurativ (metoda grafic)

p
1. Notm primul numr cu .
p 1
Avem: al doilea numr
p 1 1
al treilea numr
p
Rezult c 3 3 600, deci 3p 597 i p 199.
Numerele sunt: 199, 200, 201.
198
p p p p
2. Notm numrul de ou cu .
p p p p p p p p p p p
Avem 187. Deci 11p 187,
rezult p 17. În co avea 4 u 17 68 ou.
p p p p p p
3. Fie numrul mic . Numrul mare este 3. Rezult 6p 3
75, deci 6p 72 i p 12. Numrul mic este 12, iar cel mare este 63.
4. Notm banc liber; banc cu doi elevi; banc cu trei elevi.
Avem: + +…+ + + + + + + +
+…+ + + + + + + .
Dac din prima „aezare“ eliberm dou bnci (vom avea deci 6 bnci libere) înseamn
c cei 4 elevi vor fi repartizai câte unul în bncile în care erau doi elevi, iar aceste
bnci în numr de 4 vor avea fiecare câte 3 elevi. În concluzie sunt 10 bnci i 4 u 3
12 elevi.
5. Notm S, A, L, C sumele în lei economisite de Sorin, Alina, Luminia i Camelia.
Avem: S + A + L = 180; A + L + C = 190; L + C + S = 200; C + S + A = 210.
Adunând membru cu membru aceste egaliti rezult: 3 u (S + A + L + C) = 780, iar de
aici S + A + L + C = 260. Gsim: C = 260 – 180 = 80; S = 260 – 190 = 70; A = 260 –
– 200 = 60; L = 260 – 210 = 50.
x y
6. Notm i numrul de mere aflate în prima, respectiv a doua lad.
x y
Avem: + = 90. Dup mutarea a dou mere din prima în a doua lad pu-
x–2 y +2 y +2 x–2
tem scrie + = 90. Dar atunci = 2 u . Rezult
x–2 x–2
3u = 90 deci = 30. În prima lad sunt 32 de mere, iar în a doua sunt 90 – 32 =
= 58 mere.
p p
7. Notm = suma avut de Andreea, iar este suma cheltuit de Andreea.
p p 2
Atunci Elena are: . Deducem c p = 20. Atunci 2 u + 62 = 100, deci
suma rmas Andreei este 19. Andreea a avut 19 + 20 = 39 lei, iar Elena a avut 61 de lei.
p p 1 p 2
8. Fie primul numr , al doilea numr este , iar al treilea .
p p p
Avem 3 +3= + 37. Rezult = 17. Numerele cerute sunt: 17, 18, 19.
9. 30 – 18 = 12 kg – reprezint masa laptelui când vasul este umplut pe jumtate.
Cantitatea de lapte din vasul plin este deci 24 kg, iar vasul gol cântrete 6 kg. Laptele din
vasul umplut un sfert cântrete 24 : 4 = 6 kg.
10. Notm cu p înlimea fratelui mic.
p
Rezult c 3 = 2 u 63, deci = 42. Din 3p + 42 + 63 =
p = 465 rezult p = 120. Deci fratele mic are 120 cm, cel mijlociu
= 465
p 63 162 cm, iar cel mare are 183 cm.
11. Se procedeaz ca la problema 5; se obine 400, 300, 200, 100.
199
12. a) Notm numrul de ani. Avem 48 – = 3 u (20 – ).
Deci 2 = 60 – 48; se obine = 6 ani.
b) 48 + = 2 u (20 + ). Gsim numrul de ani egal cu 8.
13. Vezi problema 4; se obine rezultatul: 16 bnci i 36 elevi.
1/4 din x
14. x
1/10 din x
Fie „x“ numrul cutat, reprezentat prin segmentul mare din figur, împrit în 20 de pri
egale (notate cu p). Cum 5p – 2p = 3p = 60, rezult c o parte p = 60 : 3 = 20, iar x =
= 20 u p = 20 u 20 = 400.
15. p 567 333
pruni
p 567
meri 2 013
p 567
peri
Din reprezentarea grafic se observ c numrul merilor este cu 567 mai mare decât al
perilor, iar numrul prunilor este cu 567 + 333 mai mare decât numrul perilor. Dac
scdem din 2 013, 567 + 333 + 567 obinem de trei ori numrul perilor.
2 013 – (567 + 333 + 567) = 2 013 – 1 467 = 546.
Numrul perilor este 546 : 3 = 182. Numrul merilor este 182 + 567 = 749. Numrul
prunilor este 749 + 333 = 1 082.
Verificare 182 + 749 + 1 082 = 2 013.
16. Soluia 1.
I nr. 45 100
al II-lea nr 45
1 995
p
al III-lea nr.
Deducem c al doilea numr e format din 9 pri i înc 45. Înseamn c primul numr
are 9 pri i înc 45 + 100. În total sunt 1 p + 9 p + 9 p = 19 pri i cum 45 + 45 +
+ 100 = 190 înseamn c 19 pri fac cât 1 995 – 190 = 1 805. O parte are 1 805 : 19 =
= 95. Numrul al treilea este 95. Numrul al doilea este 95 u 9 + 45 = 900. Primul
numr este 900 + 100 = 1 000.
Verificare: I + II + III = 1 000 + 900 + 95 = 1 995.
Soluia 2. Metoda algebric – cu ecuaie cu o necunoscut. Notm x = numrul mic
(al III-lea). Numrul al II-lea va fi 9x + 45. Numrul mare, primul numr, este (9x + 45) +
+ 100. Obinem ecuaia x + 9x + 45 + 9x + 145 = 1 995 19x + 190 = 1 995 19x =
= 1 995 – 190 19x = 1 805 x = 1 805 : 19 x = 95. Deci numrul mic este 95, al
doilea este 9x + 45 = 95 u 9 + 45 = 900, iar numrul mare este 900 + 100 = 1 000.
200
Soluia algebric cu dou necunoscute
Fie x – numrul mic (al treilea numr), y – al doilea numr, y = x u 9 + 45.
Primul numr este (x u 9 + 45) + 100, iar suma va fi (9x + 45 + 100) + (9x + 45) + x =
= 1 995 x = 95 al treilea numr, deci al doilea numr este 95 u 9 + 45 = 900, iar
primul numr este 900 + 100 = 1 000.
Soluia algebric cu trei necunoscute
x = al treilea numr; y = al doilea numr; z = primul numr
Obinem: x + y + z = 1 995 (1)
z = y + 100 (2). Înlocuim pe y din (3) în relaiile (1) i (2) i obinem
y = 9x + 45 (3)
x + 9x + 45 + z = 1995 (4) i z = 9x + 45 + 100 (5). Înlocuim pe z din (5) în (4) i obinem
x + 9x + 45 + 9x + 45 + 100 = 1 995 19x = 1 995 – 190 19x = 1 805 x = 95
y = 900 i z = 1 000.
17. Soluia 1 – metoda grafic
42
40 numrul propus
de probleme
numrul de probleme numrul de probleme
rezolvate în august rezolvate în iunie
probleme rmase numrul de probleme
de rezolvat rezolvate în iulie
Dup reprezentarea grafic a datelor problemei se constat c 40 de probleme lucrate în
august i înc 42 de probleme rmase de lucrat reprezint dou sferturi (adic o jum-
tate din numrul total de probleme). Înseamn c i-a propus s rezolve (40 + 42) u 2 =
= 82 u 2 = 164 de probleme.
Soluia 2 – algebric
Notm x = numrul de probleme pe care i-a propus s le rezolve. În iunie a rezolvat un
x
sfert, adic . Au rmas de rezolvat trei sferturi. În iulie a lucrat a treia parte, adic un
4
sfert din întreg i au mai rmas pentru august i septembrie 40 + 42 probleme.
x x x x
Avem ecuaia 40 42 x, de unde 82 x, adic 82, deci x 82 u 2
4 4 2 2
164 probleme.
Reprezentând grafic avem:
503 ori
v v v fin
v vanilie
2 519 kg
zahr zahr
201
503v 503v
Cantitatea de fin este 503 u v, iar cea de zahr este . 503v v 2 519
4 4
503v u 4 4v 503v 2 519v
sau 2 519 2 519, de unde v 4. Deci cantitile
4 4 4 4
2 012
sunt: 4 kg vanilie, fin 503 u 4 2 012 kg i zahr 503 kg.
4
Soluia 2 – metoda algebric
Notm cu f, v, z, respectiv cantitile de fin, vanilie i zahr i obinem relaiile:
f
f 503v, (1); z 4z f , (2); f v z 2 519, (3). Înlocuind relaia (1) în rela-
4
iile (2) i (3) se obine 4z 503v (4) i 503v + v z 2 519 504v z 2 519. (5)
Din (5) rezult z 2 519 504v, (6). Introducem (6) în (4): 4 (2 519 504v) = 703v
4 u 2 519 2 016v 703v 4 u 2 519 2 016v 503v 2 519v 4 u 2 519 v 4.
f 503 u 4 f 2 012; z 2 012 : 4 z 503. Deci s-au adus 4 kg de vanilie, 2 012 kg
de fin i 503 kg de zahr.
I nr.
(1)
al II-lea nr. 2 010
(2) (3)
al III-lea nr.
(3) Cele trei segmente îngroate sunt egale i dac-l aezm
pe al treilea segment notat cu (3) ca-n figura alturat
(1) obinem trei pri egale, fiecare având lungimea de
2 010 2 010 : 3 = 670. Cum cele trei pri sunt egale cu al doilea
(2) numr, înseamn c problema este rezolvat. Al doilea
numr este 670.
Soluia 2 – metoda algebric
Notm cele trei numere „a“, „b“, „c“. Obinem c a + b + c = 2 010. Al doilea numr,
„b“, este mai mare decât primul numr „a“, cu b – a, iar al treilea numr, „c“, este mai
mare decât al doilea cu c – b i avem b – a = c – b, adic 2b = a + c. Înlocuim a + c = 2b
în a + b + c = 2 010 i obinem b + 2b = 2 010 3b = 2 010 b = 2 010 : 3 b = 670,
deci al doilea numr este 670.
20. Soluia 1 – metoda grafic. Fie numerele consecutive:
I
II 1
1 1 2 010
III
IV 1 1 1
Constatm c de patru ori numrul mic adunat cu 6 d 2 010. De patru ori numrul mic =
= 2 010 – 6 = 2 004. Numrul mic este 2 004 : 4 = 501.
Soluia 2. Observm c dac adunm cel mai mic dintre cele patru numere consecutive
cu cel mai mare obinem aceeai sum pe care o obinem adunându-le pe celelalte.
202
Atunci aceste sume trebuie s fie 2 010 : 2 = 1 005. Deci numerele mijlocii sunt 502 i
503, iar celelalte sunt 501 i 504.
Soluia 3 – algebric. Notm numrul mic cu „a“, celelalte numere fiind a + 1, a + 2,
a + 3. Deci a + a + 1 + a + + 2 + a + 3 = 2 010, adic 4a + 6 = 2 010 4a = 2 010 – 6
4a = 2 004 a = 2 004 : 4 a = 501. Numerele sunt: 501, 502, 503, 504.
Metoda comparaiei
1. 16 c ............................................ 12 cr ............................................ 52 lei
24 c ............................................ 18 cr ............................................ ? lei
16 c ............................................ 12 cr ............................................ 52 lei
8c ............................................ 6 cr ............................................ 52 : 2 26 lei
24 c ............................................ 18 cr ............................................ 26 u 3 78 lei
52 lei 78 lei 130 lei.
2. 6 tr ............................................ 7 bz ............................................ 209 lei
6 tr ............................................ 10 bz ............................................ 260 lei
Rezult c 3 bluze cost 260 209 51 lei.
3 bz ............................................ 51 lei
1 bz ............................................ 51 : 3 17 lei.
3. 2 kg z ............................................ 3 kg f ............................................ 12 lei
4 kg z ............................................ 10 kg f ............................................ 32 lei
2 kg z ............................................ 5 kg f ............................................ 32 : 2 16 lei
2 kg z ............................................ 3 kg f ............................................ 12 lei
Rezult c 2 kg de fin cost 16 lei 12 lei 4 lei. Prin urmare: 1 kg fin cost 4 : 2
2 lei; 1 kg zahr cost 3 lei.
4. Notm cu O i V poziiile iniiale ale ogarului i vulpii, iar cu SV lungimea unei
srituri a vulpii i cu SO lungimea unei srituri a ogarului.
Deoarece: 7 SO ................................... 8 SV 35 SO ................................... 40 SV.
Dup 35 de srituri ale ogarului acesta va fi în punctul notat în figur cu O1, iar vulpea
va fi în punctul V1 aflat la 12 40 52 srituri (de vulpe) fa de O.
O 12 SV V
52 SV
O
O1 V1
42 SV
Dar 35 SO fac cât 6 u 7 42 SV, prin urmare distana OO1 42 SV. O1V1 52 42 10 SV
i 12 10 2, în consecin dup 35 de srituri ogarul a micorat cu 2 uniti (srituri
de vulpe) distana dintre el i vulpe. 12 : 2 6. Pentru a ajunge vulpea, ogarul trebuie s
fac 35 u 6 210 srituri.
5. 3 kg mere ............................... 5 kg struguri ........................... 53 lei
3 kg mere ............................... 7 kg struguri ........................... 67 lei
2 kg struguri .............................. 67 lei 53 lei 14 lei.
1 kg struguri cost 14 : 2 7 lei. 5 kg struguri cost 7 u 5 35 lei. 3 kg mere cost 53 lei
35 lei 18 lei. 1 kg mere cost 18 : 3 6 lei.
203
6. 6 vaci ............................... 15 oi ............................... 180 kg fân
3 vaci ............................... 15 oi ............................... 150 kg fân
Observm c 3 vaci consum 180 kg 150 kg 30 kg fân. Deci o vac consum 30 kg :
: 3 10 kg. 150 kg fân 30 kg fân 120 kg fân consum 15 oi. O oaie consum 120 kg :
: 15 8 kg fân.
7. Notm S, respectiv C vârsta lui Sorin, respectiv Cornel. Avem S C 20; 2S 3C
52. Din S C 20 obinem 2S 2C 40. Din 2S 3C 52 i 2S + 2C 40 rezult
c C 12 ani, apoi obinem S 8 ani.
8. 4 banane .......................... 5 portocale .......................... 1 500 g
5 banane .......................... 7 portocale .......................... 1 950 g
Obinem c 20 banane ....................... 25 portocale ....................... 5 u 1 500 g 7 500 g
20 banane ....................... 28 portocale ....................... 4 u 1 950 g 7 800 g
Gsim c 3 portocale 7 800 7 500 300 g. O portocal cântrete 300 g : 3 100 g.
O banan cântrete 250 g.
9. 6 gini ............................... 8 ou ............................... 3 zile
3 gini ............................... ? ou ............................... 9 zile
6 gini ou 8 u 3 24 ou în 9 zile. Deci 3 gini ou 24 : 2 12 ou în 9 zile.
Rspuns: varinata b) 12.
10. 4 h trenul ............................... 8 h vaporul ............................... 280 km
6 h trenul ............................... 8 h vaporul ............................... 352 km
Rezult c în 2 ore cu trenul se fac 352 280 72 km. Într-o or cu trenul se parcurg
36 km. Viteza vaporului este 17 km/h.
11. 3 A4 ....................... 5 A3 ....................... 21 s
9 A4 ....................... 5 A3 ....................... 33 s
În 33 s – 21 s 12 s face 6 pagini format A4. În 12 s : 6 2 s copiaz o pagin A4.
9 pagini A4 sunt copiate în 9 u 2 18 s. În 33 s 18 s 15 s copiaz 5 pagini A3.
În 15 s : 5 3 s copiaz o pagin A3. 9 pagini A4 i 6 pagini A3 sunt copiate în 9 u 2 +
+ 6 u 3 18 + 18 36 de secunde.
12. Fie „x“ numrul bancnotelor de 5 lei i „y“ numrul bancnotelor de 1 leu folosite. Avem
5 u x 1 u y 140 (1); 140 : 5 28 bancnote. Cum 28 12 40 bancnote, obinem
x y 40 (2). Sczând relaiile (1) i (2) obinem 4 u x 100, deci x 100 : 4 25.
13. Dac 3 copii ............................. 3 îngheate ............................. 3 minute
1 copil ............................. 1 îngheat ............................. 3 minute
1 copil ............................. 5 îngheate ............................. 15 minute
10 copii ............................. 50 îngheate ............................. 15 minute
14. Avem informaiile: un pix cost cât 4 creioane i 3 stilouri cost cât 9 pixuri, în-
seamn c 3 stilouri cost cât 4 creioane u 9 36 creioane. Un stilou cost cât 36 : 3
12 creioane. Deci am reuit s exprimm toate preurile în funcie de preul unui cre-
ion. Deoarece un pix, un creion i un stilou cost 17 lei, înseamn c 4 creioane 1 cre-
ion 12 creioane cost 17 lei, deci 17 creioane cost 17 lei un creion cost 17 lei :
: 17 1 leu. Înseamn c 1 pix cost 4 lei i un stilou cost 12 lei.
15. Comparând cantitile de pe cele 2 talere, observm c o par cântrete cât un mr
i o prun la un loc. Aadar 3 mere i 3 prune la un loc vor cântri cât 3 pere.
204
Metoda ipotezelor (metoda presupunerii)
1. Presupunem c elevul ar fi rezolvat bine toate cele 20 de probleme. Atunci ar fi
obinut 200 de puncte. În realitate a obinut 152 de puncte. Diferena de 200 152 48 de
puncte provine din faptul c unele probleme le-a rezolvat greit. 10 2 8; 48 : 8 6.
Numrul problemelor rezolvate greit este 6, iar al celor rezolvate corect este 20 6 14.
2. Presupunând c toate apartamentele ar avea 3 camere, ar fi un total de 3 u 88 264 de
camere. Diferena de 264 198 66 camere provine din faptul c sunt i apartamente
cu 2 camere. 3 2 1; 66 : 1 66. Sunt 66 de apartamente cu 2 camere i 22 de aparta-
mente cu câte 3 camere.
3. Dac presupunem c în cuc ar fi numai fazani am avea 36 u 2 72 picioare. Dife-
rena de 100 72 28 de picioare provine din faptul c sunt i iepuri: 4 2 2; 28 : 2 14.
Rspuns: 14 iepuri i 22 de fazani.
4. ... 18 ...
n nr. de copii n3

Cele 18 bomboane, dac ar fi repartizate câte una la copiii care au primit 3 bomboane
înseamn c 3 copii ar trebui s nu mai aib nicio bomboan, iar cei „n 3“ s aib câte
4 bomboane, atunci i cele 9 bomboane ale celor 3 care ar rmâne fr nicio bomboan
s-ar repartiza câte una la ali 9 copii care aveau 3; aadar 18 9 27 reprezint numrul
cu 3 mai mic decât al copiilor. Oana are 30 de colegi, iar în cutie au fost 108 bomboane.
5. Dac ar fi numai caiete cu 100 de file, atunci numrul filelor ar fi 100 u 13 1 300.
În realitate sunt 936 de file, diferena 1 300 936 364 provine din faptul c sunt i
caiete cu 48 de file. Deoarece 100 48 52 i 364 : 52 7, rezult c numrul caie-
telor cu 48 de file este 7. Numrul caietelor cu 100 de file este 6.
6. Dac s-ar fi vândut numai bilete cu 8 lei s-ar fi încasat 8 u 825 6 600 lei. În reali-
tate s-au încasat 8 500 lei, deci cu 8 500 6 600 1 900 lei mai mult. Aceast diferen
provine din faptul c s-au cumprat i bilete cu 12 lei. Numrul acestora este 1 900 :
: (12 8) 475. S-au vândut 475 de bilete cu 12 lei i 350 de bilete cu 8 lei.
7. Dac ar fi numai bancnote de 50 de lei, suma total ar fi 50 u 21 1 050 lei. 1 050
– 930 120; 50 10 40; 120 : 40 3. S-au folosit 3 bancnote de 10 lei i 18 bancnote
de 50 de lei.
8. Dac toate scaunele ar avea 3 picioare, atunci ar fi 3 u 100 300 de picioare. În total
îns sunt 327 de picioare, pentru c sunt i scaune cu 4 picioare. 327 300 27; 4 3 1;
27 : 1 27. Numrul scaunelor cu 4 picioare este 27, iar al celor cu 3 picioare este 73.
9. Reprezentm un buchet cu 3 flori cu , iar unul cu 5 flori .
... ...
n buchete n 4 buchete
Dac lum 2 flori din fiecare buchet cu 5 flori, vor rmâne n 4 buchete cu 3 flori. Din
florile luate putem face 4 buchete de câte 3 flori i mai rmân 2 flori, deci am luat
4 u 3 2 14 flori, înseamn c sunt 14 : 2 7 buchete cu 5 flori i în total erau 7 u 5 35 de
205
flori. Am gsit c sunt 35 de flori i c se pot face 7 buchete de câte 5 flori. Încercând s
„transformm“ buchete de câte 5 flori în buchete de câte 3 flori, observm c putem obine
din 3 buchete de câte 5 flori 5 buchete de câte 3 flori, o prim soluie a problemei este deci
5 buchete de câte 3 flori i 4 buchete de câte 5 flori. Mai putem transforma 6 buchete de
câte 5 flori în 10 buchete de câte 3 flori, deci o alt soluie este: 10 buchete de câte 3 flori i
un buchet de 5 flori. Acestea sunt singurele soluii.
10. Dac ar fi numai melodii de câte 2 minute, atunci CD-ul ar dura 13 u 2 26 de minute.
Diferena 30 26 4 minute provine de la 4 melodii de câte 3 minute (4 : (3 2) 4). Sunt
4 melodii de câte 3 minute i 9 melodii de câte 2 minute.
11. Dac Joe ar cumpra 5 mingi i o minge ar costa „n“ euro, înseamn c suma avut de el
este 5 u n 10 euro. Dac ar avea cu 22 de euro mai mult, adic 5 u n 10 22 5 u n 32
ar putea cumpra 7 mingi, înseamn c 2 mingi cost 32 de euro i în consecin o minge
cost 16 euro. Rspuns: b) 16.
12. Dac preurile ar fi fost duble ar fi câtigat 6 600 de lei, atunci putem considera c ar fi
putut vinde cu 5 lei/kg merele pe care iniial le vindea cu 2 lei/kg i 3 lei/kg. Fiind deci „x“
cantitatea de mere de 2 lei/kg i de 3 lei/kg i „y“ cantitatea de mere vândute cu 4 lei/kg,
5x 8y 6 600
avem ® . Dac ar fi avut de 5 ori mai multe mere, atunci avem 5x 5y
¯ x y 1 200
6 000 rezult c 3y 6 600 6 000 deci 3y 600 i obinem c y 200 kg i x = 1 000 kg.
A vândut 500 kg de mere cu 2 lei/kg, 500 kg mere cu 3 lei/kg i 200 kg mere cu 4 lei/kg.
13. tim c al patrulea a economisit cu 85 de lei mai mult decât primul i cu 25 mai mult
decât al treilea, înseamn c al treilea copil a economisit cu 85 25 60 de lei mai mult
decât primul. Descoperim c toi copiii au economisit mai mult decât primul cu respectiv
25 de lei al doilea, 60 de lei al treilea i 85 de lei al patrulea. Presupunem c toi ar fi
economisit cât primul i atunci suma economisit de cei patru ar fi 610 (25 60 85)
610 170 440. Înseamn c primul economisete 440 : 4 110 lei. Al doilea eco-
nomisete 110 25 135 lei. Al treilea economisete 110 60 170 lei i al patrulea
economisete 110 85 195 lei.
Observaie. Problema se poate rezolva fie prin metoda grafic sau algebric.
14. 20 de veverie i 80 de psrele.
15. Soluia 1. Rezolvm problema cu metoda presupunerii. Presupunem c au fost 55 de
trotinete. Înseamn c numrul roilor ar fi 2 u 55 110 roi. În realitate sunt 141 de
roi, adic cu 141 110 31 roi mai puine. De la fiecare triciclet „am pierdut“ câte o
roat, deci au fost 31 de triciclete. Numrul trotinetelor este 55 31 24.
Soluia 2 – algebric cu dou necunoscute
Notm x numrul trotinetelor; y numrul tricicletelor.
Obinem x y 55 (1); x u 2 y u 3 141 (2). Din (1) scoatem pe x x 55 y i
introducem în (2) (55 y) u 2 y u 3 141 110 2y 3y 141 y 141
110 y 31 i x 55 31 x 24. Deci sunt 24 de trotinete i 31 de triciclete.
Soluia 3 – algebric cu o necunoscut
Notm x numrul trotinetelor i numrul tricicletelor devine 55 x. S determinm
numrul total de roi. Trotinetele au 2 u x roi i tricicletele au (55 x) u 3 roi 165 3x,
206
adic numrul total de roi este 2 u x (55 x) u 3 i avem ecuaia 2 u x (55 x) u 3
141 2 u x 165 3x 141 165 141 3x 2x x 24. Sunt 24 de trotinete
i 55 24 31 triciclete.
16. Dac ar avea numai bancnote de 1 leu, suma total ar fi de 50 u 1 50 lei < 100 lei.
Diferena 100 50 50 lei ar proveni din faptul c unele bancnote nu sunt de 1 leu, ci
de 5 lei i de 10 lei. Dac notm cu „a“ numrul bancnotelor de 5 lei i cu „b“ numrul
bancnotelor de 10 lei, trebuie ca a u (5 1) b u (10 1) 50, adic 4 u a 9 u b 50.
Constatm c b trebuie s fie par. Pentru b 2, gsim a 8, deci avem 40 de bancnote
de 1 leu, 8 bancnote de 5 lei i 2 bancnote de 10 lei.
Câteva reguli de calcul rapid (mintal)

1. 11 u 55 = 605; 2. 2 1 2 3 ... 10 2 u 55 110 sau 2 4 6 ... 16 18 20
22 22 ... 22 22 u 5 110; 3. (22 – 17) + (33 – 28) + (44 – 39) + (55 – 50) +
5 ori
+ (66 – 61) = 5 u 5 = 25; 4. 0.
Principiul cutiei
1. „Cutiile“ sunt cifrele 0, 1, 2, ..., 9 iar bilele sunt cardurile, adic prima cifr a cardu-
rilor. Deoarece 11 = 1 u 10 + 1 conform principiului cutiei, cel puin dou carduri încep
cu aceeai cifr.
2. Bilele sunt cei 367 de elevi, iar cutiile sunt zilele unui an (care poate avea 365, res-
pectiv 366 de zile). Deoarece 367 = 1 u 365 + 2, 367 = 1 u 366 + 1, conform princi-
piului cutiei, cel puin doi elevi îi serbeaz ziua în aceeai zi a anului.
3. Cutiile sunt mulimea numerelor pare i mulimea numerelor impare, iar bilele sunt
cele trei numere.
4. Cutiile sunt 3 segmente de câte 2 cm care formeaz segmentul dat. Bilele sunt cele
4 puncte.
5. Cutiile sunt numerele 0, 1, 2 (resturi ale împririi unui numr natural la 3) iar bilele
sunt cele 4 numere. Deoarece 4 = 1 u 3 + 1 înseamn, conform principiului cutiei, c
vor exista dou numere care dau acelai rest. Fie a = 3 u c1 + r i b = 3 u c2 + r, de unde
a – b = 3 (c1 – c2), deci diferena se împarte exact cu 3.
6. Cutiile sunt cele 12 luni ale anului, iar bilele sunt cei 13 copii.
7. Cutiile sunt cele 12 luni ale anului, iar bilele sunt cei 61 de elevi. Dar 61 = 5 u 12 + 1,
conform principiului cutiei vor exista 5 + 1 = 6 copii care îi vor serba ziua de natere
în aceeai lun.
8. Cutiile sunt date în numr de 10. Din condiiile problemei, numrul minim de bile
trebuie s fie 10 u 4 = 40 bile. Deoarece numrul total este 84, ajungem la problema: s
se arate c oricum am repartiza 84 – 40 = 44 bile în cele 10 cutii, exist dou cutii cu
acelai numr de bile. Deoarece 0 + 1 + 2 + 3 + ... + 9 = 45 bile, având numai 44 de bile
vor exista dou cutii cu acelai numr de bile.
207
9. Orice grup de câte 3 numere diferite, grupele 2, 3, 5; 3, 4, 5 i 4, 5, 6 rezolv
problema. Aceste grupe completate cu al patrulea numr rezolv problema.
10. Cutiile sunt numerele care dau respectiv resturile 0, 1, 2, 3, 4 la împrirea cu 5.
Având 6 bile (numere), conform principiului cutiei vor exista 2 care dau acelai rest, de
exemplu a = 5 u c1 + r i b = 5 u c2 + r care au diferena a – b = 5 u (c1 – c2), care se
împarte exact la 5.
11. Cutiile sunt mulimea numerelor care dau la împrirea cu 2 009 respectiv resturile
0, 1, 2, ..., 2 008, în numr de 2 009. Deoarece 2 010 = 1 u 2 009 + 1 înseamn, conform
principiului cutiei, c exist dou numere care dau acelai rest la împrirea cu 2 009,
deci a cror diferen se împarte exact la 2 009.
12. Cutiile sunt lunile anului, iar bilele sunt cei 40 de elevi. Deoarece 40 = 3 u 12 + 4
înseamn, conform principiului cutiei, c exist cel puin 4 elevi care-i serbeaz în
aceeai lun ziua de natere.
13. Cutiile sunt zilele anului i bilele sunt cei 1 465 de spectatori. Deoarece 1 465 = 365 u
u 4 + 5 i 1 465 = 366 u 4 + 1 exist cinci spectatori nscui în aceeai zi a anului.
14. Numrul total de probleme rezolvate este 25 + 30 + 35 + 33 = 123 deoarece
123 = 3 u 40 + 3, vor exista cel puin 3 elevi care au rezolvat toate cele 4 probleme.
15. Suma cifrelor numerelor naturale de dou cifre poate fi: 1, 2, 3, 4, 5, ..., 17, 18,
(deci sunt 18 cutii). Conform principiului cutiei, dac vom lua 19 numere de dou cifre
în mod arbitrar, printre ele vor exista cel puin dou cu aceeai sum a cifrelor.
16. Conform principiului cutiei va exista o latur pe care sunt 3 D C
dintre punctele date. Deoarece latura are 2 cm i cele 3 puncte nu
sunt neaprat extremitile i mijlocul laturii respective, înseamn
c distana dintre dou puncte situate pe aceast latur este mai
mic decât jumtatea laturii, adic decât un segment de lungime 1
cm. În figura alturat artm c 8 puncte nu sunt suficiente
pentru ca enunul s fie adevrat.
Probleme de micare A B
1. Pân la ora 10 3 13, primul biciclist parcurge distana 16 u 3 48 km, deci

micoreaz distana dintre bicicliti la 188 48 140 km. Timpul necesar pentru
întâlnire, din acest moment este t 140 : (16 12) 5 ore. Deci ora întâlnirii va fi: 10
3 5 18 (1800).
2. Din relaia d : 45 d : 5 3, obinem d 13 km i 500 m.
3. a) Timpul de întâlnire este t 36 : (6 vp) 6 : vp, iar distana corespunztoare fa de
A va fi 5vp u (6 : vp) 30 km, iar fa de B va fi 36 30 6 km.
b) Din momentul întâlnirii i pân când între biciclist i pieton vor fi 12 km, va trece
timpul 12 : (6 : vp) 2 : vp. Biciclistul va mai parcurge distana 5vp u (2 : vp) 10 km,
deci în total biciclistul a fcut 30 10 40 km. El se va afla la 40 km de A.
4. Lungimea trenului va fi egal cu distana parcurs de un mobil ce se deplaseaz cu
viteza 54 km/h – 6 km/h 48 km/h în timp de 6 secunde. Avem: 48 km/h 48000 m/
3600 s u 6 s 80 m.
5. Din relaia l : 15 l : 40 125 : 600, obinem lungimea pantei l 5 km.
208
6. Distana va fi: (75 60) u 4 540 km.
7. În cele 2 ore avans camionul va parcurge 50 u 2 100 km i timpul de întâlnire va fi
t 100 : (75 50) 4 ore. În acest timp, autoturismul va face 75 u 4 300 km.
8. Distana dintre gri va fi (55 75) u 5 650 km.
9. Timpul de întâlnire va fi (15 u 2) : (25 15) 3 ore, deci ceasul va arta ora 7 2
+ 3 12 fix. Distana fa de localitatea de pornire va fi 25 u 3 75 km.
10. Lungimea podului va fi 600 u 7 350 3 850 m.
11. Din relaia d : 15 d : 20 1, obinem d 60 km.
12. a) Dac ogarul pornete ctre vârful B, va prinde iepurele aflat iniial în B dup
80 : (4 3) 80 s. Iepurele din C va fi prins dup (80 160) : (4 3) 240 s, iar cel
din D dup (80 160 80) : (4 3) 320 s.
b) Dac îns ogarul alearg în sens contrar, pornind întâi ctre D, atunci va prinde
iepurele de acolo dup 160 : (4 3) 160 s, apoi iepurele din C dup (160 80) : (4
3) 240 s, iar iepurele aflat iniial în B dup (160 80 160) : (4 3) 400 s.
Sistemul de numeraie zecimal

1. a = 1, b = 9; 2. x = 5; 3. a) a = 3, b = 7; b) b = 7 i a = 2 sau a = 1; b = 8 i a poate fi
1, 2, 3, ..., 9; b = 9 i a poate fi 1, 2, 3, ..., 9; 4. a = 1, b = 8; 5. 29; 6. Dac abc este
numrul cutat rezult c c trebuie s fie 9 i c b nu poate fi 9. Se deduce c a + b = 7,
se obin soluiile 169, 259, 349, 439, 529, 617, 709; 7. a = 1, b = 8; 8. Numrul poate fi
170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179; 9. 29999...9 (11 cifre de 9). Într-adevr
2 + 9 u 11 = 101; 10. a = 1, b = 9, c = 6, d = 5 sau a = 2, b = 4, c = 6, d = 5; 11. Nume-
rele sunt 142 857 i 285 714.
12. 2 u a 3 u b 2 u 3 ab 2a 3b 6 10a b 2b 6 8a : 2 b 3 4a. Pentru
a 1 b 3 4 b 1 ab 11. Pentru a 2 b 3 8 b 5 ab 25.
Pentru a 3 b 3 12 b 9 ab 39. Verificare: Pentru ab 39 2 u 3
3 u 9 2 u 3 6 27 6 39. Pentru ab 25 2 u 2 5 u 3 6 4 15 6
25. Pentru ab 11 2 u 1 3 u 1 2 u 3 2 3 6 11.
13. Din abc cba a0cb rezult, dup descompunerea numerelor în baza 10, 19b
91c 899a. Dar a nu poate lua decât o valoare, a 1, i înlocuind în relaia anterioar
obinem 19b 91c 899 în care deducem c 8 i b 9.
14. abcd abc ab1 a 2 013 1 000a 100b 10c d 100a 10b c 100a
10b 1 a 2 013 1 201a 120b 11c d 2 013. Sigur a 1 (dac ar fi 2 ar
rezulta 1 201 u 2 2 402 > 2 013). Deci pentru a 1 1 201 u 1 120b 11c d
2 013 120b 11c d 812. Dac b 7 11c d 812 120 7 812 840
Nu convine. Dac b 6 11c d 812 120 u 6 11c d 92; c 8 d 92
88 d 4. Obinem abcd 1 684.
15. Fie ab un numr „norocos“. Rezult c a b 8 i ab k (k 1), k numr natu-
ral ab 2k 1 ab este impar b este cifr impar b {1, 3, 5, 7}. Numerele
„norocoase“ de dou cifre sunt 17, 35, 53 i 71.
209
16. Scriind explicit ab în baza 10 avem 10 u a b 2 u a 3 u b 8, de unde 10 u a
2 u a 3 u b b 8 8 u a 2 u b 8 ~: 2. Obinem 4 u a b 4 b 4 u a 4
b 4 (a 1) i deducem c b se împarte exact cu 4. Pentru b 0 0 4 (a 1)
a 1 0 a 1 ab 10. Pentru b 4 4 4 (a 1) a 1 1 a 2, deci
ab 24. Pentru b 8 8 4 (a 1) a 1 2 a 3, deci ab 38. Deoarece b
este cifr nu mai poate lua o alt valoare. Deci numerele ab sunt 10, 24 i 38.
Verificare: Pentru ab 10 10 2 u 1 3 u 0 8 ( 10). Pentru ab 24 24 2 u 2
3 u 4 8 ( 4 12 8 24). Pentru ab 38 38 2 u 3 3 u 8 8 ( 6 24 8 38).
17. Scriind explicit numerele în baza 10 obinem 100a 10b c 100b 10c a
100c 10a b 10a b 10b c 10c a deee. De unde 111a 111b 111c
11a 11b 11c deee 111 (a b c) 11(a + b + c) deee sau 111 (a b c)
11 (a b c) deee 100 (a b c) deee. Pentru c 100 u (a b c) se termin
în dou cifre de 0 înseamn c e 0 deee d000. Am obinut 100 u (a b c) d u
u 1 000 ~: 100 a b c 10 u d. Din faptul c a b c d 24 (deoarece a, b, c sunt
distincte) d z 0 i d d 2. Pentru d 1 a b c 10 de unde abc {721, 712,
217, 271, 127, 172, 631, 613, 136, 163, 316, 361, 451, 415, 154, 145, 514, 541` . Pentru d
2 a + b + c 20 de unde abc {983, 938, 389, 398, 893, 839, 875, 857, 578, 587,
758, 785, 695, 659, 596, 569, 965, 956, 497, 479, 794, 749, 497, 479}. Iar
deee {1 000, 2 000}.
18. Trecem numerele explicit în baza 10 i avem 1 111a 111a 11a a a u
u 1 000 (a 1) u 100 (a 2) u 10 a 3. Obinem 1 234 u a 1 000 u a 100 u a
100 10 u a 20 a 3 1 234 u a 1 111 u a 123 1 234 u a 1 111 u a 123
123 u a 123 a 123 : 123 a 1.
19. Fie ab numrul cutat. ab 2 u (a b) 10a b 2a 2b 8a b. Convine a 1
i b 8. Singurul numr cu proprietatea din enun este 18.
20. abc 100a bc; 100a bc ab ac bc ba ca cb 100a ab ac ba ca
cb; 100a 10a b 10a c 10b a 10c a 10c b 100a 22a 12b
21c 78a 12b 21b~: 3 26a 4b 7c. Deoarece 4b 7c d 4 u 9 7 u 9 99
rezult c a d 3. Dac a 3, avem c 4b 7c 78. Se obine soluia b 9; c 6.
Rezult abc 396. Dac a 2, avem c 4b 7c 52. Rezult 7c 4 u (13 b). Se
obine c 4, b 6, dac abc 246. Dac a 1 avem c 4b 7c 26. Evident c d 3.
Observm c c 3 nu convine. Dac c 2 b 3 deci abc 132 este soluie. c 1 nu
conduce la soluie.
Probleme de numrare
1. 1 005; 2. 120; 3. a) 461; b) 0; 4. 9 u ab + a – 1; 5. a) 20 de numere; b) 4 u 5 u 5 = 100 de
numere; 6. 585; 7. 22; 8. 182; 9. 1 024; 10. 48; 11. cifra 1 de 164 ori, cifra 3 de 54 ori
numai cifra 9 de 38 ori, am considerat c zilele lunilor anului se scriu cu cifre. Anul calen-
daristic este scris o singur dat (cu cifre); 12. De 7 ori, de 15 ori; 13. 24 numere; 120 numere;
210
14. a) Observm c începând cu pasul al 3-lea se marcheaz cu 4 ptrate mai mult decât
pasul precedent. La pasul 12 se vor marca 44 de ptrate. b) 1 + 4 + 8 + 12 + ... + 44 = 1 +
+ 4 (1 + 2 + 3 + ... + 11) = 1 + 2 u 11 u 12 = 265; 15. dou; 16. 81. Prima cifr poate fi
aleas din mulimea cifrelor nenule 1, 2, 3, ..., 9 în 9 moduri. Pentru fiecare alegere a
primei cifre, a doua cifr poate fi aleas tot în 9 moduri. Deci exist 9 u 9 = 81 numere.
17. a) Numerele ce pot fi scrise cu cifrele 1 i 2 sunt 12 i 21.
b) S scriem toate numerele ce pot fi scrise cu trei cifre 1, 3, 5 135, 153, 315, 351,
513, 531. Am obinut 6 numere. Scriem numerele cu patru cifre: 7 135, 7 153, 7 315,
7 351, 7 531, 7 513; 1 735, 1 753, 1 573, 1 537, 1 375, 1 357; 3 175, 3 157, 3 715, 3 751,
3 571, 3 517, 5 137, 5 173, 5 317, 5 371, 5 731, 5 713. Am obinut 4 u 6 24 numere.
18. Notând disciplinele enumerate cu R, M, S i E, avem urmtoarele variante de orar al
respectivei zile: {R, M, S, E}, {R, M, E, S}, {M, R, S, E}, {M, R, E, S}, deci sunt
4 variante.
19. 15a b 15b a 14a 14b a b. a z 0 a, b {1, 2, 3, ..., 9} ab {11,
22, ..., 99}, deci sunt 9 numere.
Teorema împririi cu rest

1. 1 007; 2. 581; 43; 3. 5 i 7; 7 i 5; 35 i 1; 4. 24 i 9; 23 i 19; 5. 112; 168; 224; 280;
6. 0; 13; 28; 45; 7. 4; 8. 10 + 11 + 12 + ... + 99 = 4 905; 9. 3 744 : 24 = 156; 6 144 : 24 = 256;
8 544 : 24 = 356; 10. 2 187 893; 11. ab = 96; 12. Fie n numrul natural. Aplicând proba
împririi avem n 7 u c1 + 5 i n 5 u c2 + 4, egaliti care înmulite cu 15, respectiv
cu 14 ne dau 15n 7 u 3 u 5 u c1 + 75, 14n 5 u 2 u 7 u c2 + 56, care prin scdere dau
n 35 u (3 u c1 – 2 u c2) + 19, adic r 19. 13. 254; 217.
14. Soluia 1 – algebric cu dou necunoscute
Notm numerele a, b, a > b. Cu proba împririi scriem a 2 u b 9, (1) i a b
2 010, (2). Înlocuind (1) în (2) 2 u b 9 b 2 010 3 u b 2 001 b 2 001 :
: 3 b 667. Deci a 2 u 667 9 a 1 343.
Numerele sunt 1 343 i 667.
Soluia 2 – algebric cu o necunoscut
Fie a numrul mare, înseamn c numrul mic este 2 010 – a. Împritorul este 2 010 – a.
Facem proba împririi i avem a (2 010 – a) u 2 9 a 4 020 – 2a 9 3a
4 029 a 4 029 : 3 a 1 343 i numrul mic este 2 010 – 1 343 667.
Soluia 3 – aritmetic
9
I nr.
2 010
al II-lea nr.
Constatm c de trei ori numrul mic mrit cu 9 d 2 010. Triplul numrului mic este
2 010 9 2 001. Numrul mic este 2 001 : 3 667. Numrul mare este 667 u 2 9
1 334 9 1 343. Numerele sunt 1 343 i 667.
15. inem cont în rezolvare de dou proprieti ale egalitilor.
P1. În orice egalitate putem înmuli fiecare membru cu acelai numr i obinem tot o
egalitate.
P2. Dac scdem dou egaliti membru cu membru obinem tot o egalitate.
211
Fie n = numrul, conform teoremei împririi cu rest avem n 8 u c1 7 i n 9 u c2 3.
Conform lui P1, înmulim prima egalitate cu 9 i a doua cu 8 i apoi conform lui P2 le
scdem i obinem:
n 8 u c1 7 u 9 9n 72 u c1 63
n 9 u c 2 3 u 8 8n 72 u c 2 24
–
9n 8n 72 u c1 c 2 39 n 72 u (c1 c 2 ) 39 r 39.
16. a) abab ab u 100 ab ab(100 1) ab u 101. Deci abab : ab 101. Din aba 101
rezult a 1 i b 0.
b) abaaba aba u 1 000 aba aba u 1 001 abaaba : aba 1 001; abba 1 001 a 1
i b 0.
17. Soluia 1 – soluia algebric
a 2b; a 66 b 83 b 17; a 34.
66 Soluia 2 – soluia grafic
I 17 66 Deoarece I este dublul celui de-al II-lea i AB 17
II rezult c numrul mic este 17 i cellalt este
A B dublul su, 17 u 2 34.
83
18. Notm numrul cu ab. Avem ab t a0 10 u a. Nu putem avea ab a u b cci am
avea a u b t 10 u a, adic b t 10, fals. Nici ab a u a, deoarece am gsi c a t 10, fals.
Rmâne situaia ab b u b, ce ne d numerele 25 i 36.
19. 45 45 45 100
9p 9p 9p
45
3 795
9p
p
Reprezentând al treilea numr prin cel mai mic segment p constatm conform datelor
problemei c al doilea numr este format din 9 pri mrite cu 45. Deoarece primul
numr este de 3 ori mai mare decât al doilea i înc 100 înseamn c el va fi format din
(9p 45) u 3 i înc 100, deci va fi (9p 45) u 3 100.
Suma este format din 1p 9p 45 + (9p + 45) u 3 + 100. 37 pri au 3 795 (45 u 4
+ 100) 3 795 280 3 515. O parte are 3 515 : 37 95; numrul mic este 95; al doilea
numr este 95 u 9 45 900. Primul numr este 900 u 3 100 2 700 100 2 800.
Verificare: I II III 2 800 900 95 3 795.
20. Notm cu „x“ numrul cutat, 35 x 200 ce îndeplinete condiia x 34 u c
2c 36c, unde c reprezint câtul împririi lui x la 34. Pentru c 1 x 36 u 1
36 (35 < 36 < 200); pentru c 2 x 36 u 2 72; pentru c 3 x 36 u 3 108;
pentru c 4 x 36 u 4 144; pentru c 5 x 36 u 5 180; pentru c 6 x
36 u 6 216 > 200 (nu convine). Deci x {36, 72, 108, 144, 180}.
212
21. Aplicând teorema împririi cu rest obinem A 36B r 36B A 324 i obi-
nem B 324 : 36 9. Deoarece r > 6, înseamn c r {7, 8}, iar A 36 u 9 r va lua
valorile A {331, 332}.
Calculul unor sume de numere naturale

1. 2 019 045; 2. 1 011 030; 3. 674 355; 4. 448 316; 5. 505 515; 6. 100 000; 7. 505 000;
8. 167 167; 9. 59 340; 10. 56 661; 11. 1234567900; 12. 0 + 1 + 2 + 3 + ... + 999 = 499 500;
13. 2103 – 4; 14. 4 950.
16. Soluia 1. 2 u (1 2 ... 1 007) (1 3 ... 2 013) 2 u (1 1 007) u 1 007 : 2
1 007 u 1 007 1 007 u (1 008 1 007) 1 007.
Soluia 2. 2 4 6 ... 2 014 1 3 5 ... 2 013 (2 1) (4 3) ... (2 014
2 013) 1 u 1 007 1 007.
17. Fie suma celor mai mici 45 de numere naturale diferite. 0 1 2 ... 44 990
produsul lor este 0 u 1 u 2 u ... u 44 0.
18. Avem 2 011 u x 1 2 ... 2 009 2 010; 1 2 ... 2 010 (2 010 u 2 011) : 2
1 005 u 2 011; 2 011 u x 1 005 u 2 011 x 1 005. Ar fi bine s se rein formula:
S 1 2 3 ... n n (n 1) : 2.
Probleme de matematic distractiv
1. Prima dat cântrete 2 kg, apoi echilibreaz cântarul împrind cele 2 kg de fasole
pe talere. Reine 1 kg de fasole; apoi mai cântrete înc 2 kg obinând astfel în total
cele 3 kg de fasole.
Sau, dup ce am echilibrat balana, oprim 1 kg pe un taler. Adugm pe acesta masa de
2 kg, i pe talerul cellalt echilibrm cu boabe de fasole, obinând astfel cele 3 kg.
2. 3. 73 70 69 52 51
4 9 2
58 64 59 66 68
3 5 7 55 65 63 61 71
54 60 67 62 72
8 1 6
75 56 57 74 53
4. 6, suma dintre numrul laturilor poligonului i numrul înscris în interior este 9.
5. a) Se observ c diferena dintre doi termeni consecutivi ai irului este 4.
b) Se observ c irul se obine dup regula n u (n + 1), unde n arat al câtelea termen
al irului este.
6. a) Dac tabla este cea alturat, avem 13 ptrate ne-
gre i 12 ptrate albe. Dac o pies de domino este for-
mat dintr-un ptrel negru i unul alb, deci ar trebui s
avem un numr egal de ptrate, deci tabla nu poate fi
acoperit.
b) Tabla de ah de 6 u 6 ar avea un numr egal de ptrate
negre cu cele albe. Dac-i lipsete un ptrat dintr-un
col, atunci numrul ptratelor negre este diferit de nu-
mrul ptratelor albe i deci nu poate fi acoperit cu
piese de domino.
7. II × II = IV.
213
8. 12 0 0 9. x = 2 005, y = 2 020; 10. Primul primete par,
I. 4 8 0 al doilea mr, al treilea banan. 11. XI – IV = VII;
II. 4 3 5 12. Punem pe un taler masa de 1 kg i echilibrm
III. 9 3 0 balana punând toate cuiele din ldi. Pe un taler
vom avea 18 kg de cuie, iar pe cel cu masa de
IV. 9 0 3
1 kg vom avea 17 kg de cuie. Dm jos cele 18 kg
V. 1 8 3 de cuie i echilibrm balana, ca mai înainte. Vom
VI. 1 6 5 avea pe un taler 9 kg de cuie, iar pe cel cu masa de
VII. 6 6 0 1 kg vor fi 8 kg de cuie, care împreun cu cele
18 kg cântrite anterior fac cele 26 kg de cuie cerute.
13. 22 2 2 2 28; 888 88 8 8 8 1 000. 14. XI IX II sau VI IV II
15. Fie S0 suprafaa iniial, atunci creatura va avea dup 1 zi: S1 2 u S0; dup 2 zile
S2 2 u S1 2 u (2S0) 4S0; dup 3 zile S3 2 u S2 2 u (2S1) 8S0; dup 4 zile S4
16S0; dup 5 zile S5 32S0; dup 6 zile S6 64S0. Deci dup 6 zile, suprafaa s-a
multiplicat de 64 de ori.
16. Mutm chibritul orizontal de la semnul de operaie plus i obinem XI IV VII.
17. S refacem tabelul scriind numerele de pe cele dou linii ca la adunarea numerelor
naturale. S calculm suma numerelor din primele trei casete.
1 006 987 1 275 x 776
1 004 1 023 735 1 210 y
2 010 2 010 2 010
Sumele sunt egale cu 2 010. Obinem x 1 210 2 010, de unde x 2 010 1 210,
deci x 800. Mai avem 776 y 2 010 y 2 010 776, adic y 1 234.
18. a) XII I XIII; b) XIV I XV.
19. De exemplu 2 012 2 222 222 2 (2 2 2).
20. 9 5 6 10 sau 9 5 4 12
2 1 2 1
7 8 8 7
12 4 3 11 11 6 3 10
21. a) IV V VI XV; V V VI XVI; V VI VI X V.
b) IV V V XIV; V V V X V.
c) X IV VI XX.
Sgeile indic modificrile prin care s-au obinut egaliti.
Perimetre
1. 4 cm; 2. L = 10 cm, l = 5 cm; 3. a) 326 m; b) 128 m; c) 438 m; d) 270 m; 4. 8 m;
5. a) 24 cm; b) 24 cm; c) 70 cm; 6. 54 m; 7. 23 m, 26 m; 8. 7 cm, 9 cm; 9. 12 cm;
10. Atenie! Sunt trei soluii! 5 ptrate, 8 ptrate, 9 ptrate; 11. 30 cm; 12. 60 cm
130 cm 190 cm.
214
Arii
1. a) 20; b) 20; c) 12; d) 14; 2. 16 m2; 3. a) 28 m2; b) 14 m; 4. a) 432 cm2; b) 88 cm2;
5. 72 m2; 6. a) 35 cm2; b) 10 cm2; c) 25 cm2; 7. a) 80 m; b) 1 i 8; 2 i 7; 3 i 6; 4 i 5;
8. 24 m; 9. a) 20 cm2; b) 18 cm; 10. a) 36 m; b) 40 m2; 26 cm. Dc Cc
11. a) Dac ABCD este dreptunghiul iniial cu AB L, 1
BC l i ABcCcDc este dreptunghiul cu ABc L 1 D C
i BcCc l 1 se observ c perimetrul lui ABcCcDc este
cu 4 uniti mai mare decât perimetrul lui ABCD. l
b) Aria lui ABCD este L u l. Aria lui ABcCcDc este (L 1)(l 1).
L 1
Ar trebui ca L u l 4 (L 1)(l 1) L u l 4
L u l L l 1 rezult L l 3. Se obinem L 2 i l 1. A B Bc
12. Soluia 1. P0 2(L l), unde L lungimea i l limea. Dar P0 200 2(L l)
200 2L + 2l 200. Mai tim c 3l 2L i înlocuind rezult 3L + 2l 200 5l
200 l 40. Deci latura este 40 cm i atunci 3 u 40 2L L 120 : 2 60 cm.
A L u l A 40 cm u 60 cm 2 400 cm2.
Soluia 2. La fel P 2(L u l) 2(L u l) 200 ¨: 2 L + l 100 (1) i 3l 2L (2).
Din (1) scoatem pe L (sau l) i îl introducem în (2). Avem de exemplu L 100 – l 3l
2(100 – l) 3l 200 – 2l 3l + 2l 200 5l 200 l 200 : 5 l 40.
Obinem c L 100 – 40 L 60 i A 40 cm u 60 cm 2 400 cm2.
Jocuri
1. Dac Andrei începe jocul i coloreaz cu rou 1, 2 sau 3 ptrate, atunci Bogdan va
colora cu albastru 3, 2 sau 1 ptrate. Dup prima mutare se coloreaz 4 ptrate, analog
se procedeaz la a doua, la a treia i la a patra mutare. Bogdan câtig.
2. Se procedeaz ca la problema anterioar. Câtig juctorul al doilea.
3. Primul juctor trebuie s-i lase, la ultima mutare, celui de-al doilea un singur obiect.
La penultima mutare a sa, primul juctor trebuie s-i lase celuilalt 1 4 5 obiecte
(pentru c dac al doilea va lua 1, 2 sau 3 obiecte atunci primul va lua respectiv 3, 2 sau
1 obiecte). La antepenultima mutare, primul juctor trebuie s-i lase celuilalt 5 4 9
obiecte. În total sunt 11 obiecte, deci juctorul care începe trebuie s ia la prima sa mu-
tare 11 9 2 obiecte pentru a lsa celui de-al doilea 9 obiecte i s-i asigure victoria.
4. Pentru a închide jocul la mutarea a cincea Andrei trebuie s-i lase lui Bogdan 6 je-
toane. La mutarea a 4-a a sa Andrei trebuie s ia 5 jetoane, iar la mutarea a treia a sa
Andrei trebuie s ia 3 jetoane. Dac la prima sa mutare Bogdan a luat x jetoane unde
x t 1 i x d 5, atunci la mutarea a doua Andrei trebuie s ia 6 x jetoane. În total sunt
2 x 6 x 3 3 1 5 6 deci n 26 jetoane.
5. Primul juctor poate câtiga dac ia la prima mutare 2 chibrituri, iar la celelalte
mutri 7 x chibrituri, unde „x“ este numrul de chibrituri luat la respectiva mutare de
al doilea juctor.
6. Dac primul ia 20 15 5 pietricele din grmada cu 20 de pietricele, vor rmâne
dou grmezi cu câte 15 pietricele. Dac al doilea ia „x“ pietricele dintr-o grmad,
atunci al doilea îi va asigura victoria luând „x“ pietricele din cealalt grmad.
215
7. Dac Vlad ia la o mutare „x“ jetoane Ina ia la rândul ei 6 x jetoane.
8. Dup prima mutare a lui Andrei, Bogdan se afl în faa a 35 de monede. Pentru a
câtiga Andrei, 35 trebuie s se împart exact la „p 1“. Deoarece 35 se împarte exact
la 5 i la 7 rezult c „p 1“ poate fi 5 sau 7. Dac „p 1“ este 5, atunci „p“ este 4 i nu
este posibil ca Andrei s ia 5 monede. Dac „p 1“ este 7, atunci „p“ este 6. Într-adevr,
p 1 convine pentru ca jocul s fie câtigat de Andrei în 6 mutri. Pentru a câtiga
Andrei, trebuie s ia începând cu a doua mutare atâtea monede, astfel încât adunate cu
cele luate la mutarea anterioar de Bogdan s dea 7.
9. În figura alturat este ilustrat suportul de pahare i cele 5 pahare notate A, B, C, D, E.
A B C D E
La sfâritul jocului (când nu mai este posibil nicio mutare) paharele vor arta ca în
figura de mai jos.
A B C D E
Cu paharul A se vor face 13 1 12 mutri. Cu paharul B se vor face 13 2 11 mutri.
Cu paharul C se vor face 13 3 10 mutri. Cu paharul D se vor face 13 4 9 mu-
tri. Cu paharul E se vor face 13 5 8 mutri. În total se vor face 12 11 10 9 8
50 de mutri. Este clar c al doilea câtig.
10. Cel de-al doilea juctor câtig întotdeauna (în cazul aplicrii strategiei corecte).
Într-adevr, dac se ajunge la situaiile în care în prima grmad sunt 2 fise i în a doua
tot 2 fise sau în prima grmad sunt 2 fise i în a doua nicio fis, iar la mutare este
primul, al doilea va câtiga. În figurile de mai jos se arat cum poate câtiga al doilea
juctor în aceste situaii:
– Situaia: 2–0 (În prima grmad sunt 2 fise i în a doua, 0 fise.)
1–1 1–0
Primul juctor mut i pot aprea situaiile de mai jos. Al doilea juctor mut i câtig.
– Situaia:
2–2
Primul juctor mut i

1–1 2–1 1–2
pot aprea situaiile:
Al doilea juctor mut: câtig 2–0 0–2
Situaia 2–0 sau 0–2 este câtigtoare pentru al doilea juctor.
Artm acum cum plecând din situaia iniial 2–0 se ajunge la 4–2 sau la
2–2 favorabile celui de-al doilea juctor.
216
– Situaia iniial:
4–2
Primul juctor mut i
5–1 3–2 3–3 4–1
Al doilea juctor mut i pot 4 – 0 2–2 2–2 4–0
aprea situaiile favorabile:
Artm acum cum câtig al doilea juctor dac s-a ajuns la situaia 4 – 0 .
– Situaia: 4–0
Primul juctor mut i 3–0 3–1

Al doilea juctor mut: 2–0 2–2
11. Câtig cel care face prima mutare. Pentru a câtiga, cel care face prima mutare
trebuie s ia cartonaul cu numrul 4. Atunci când face mutarea a doua i a treia, el tre-
buie s ia cartonaele pe care sunt scrise numerele care completeaz pân la 8 numerele
de pe cartonaele luate de colegul su. Atunci orice ar lua cel de-al doilea juctor, suma
numerelor luate (dup a treia mutare a primului) este 20, deci orice ar lua el pierde.
CLASA a III-aa
Ediia a III-a, Giurgiu, 8-9 aprilie 2006, clasa a III-a
p p p p p p p
1. c = a= b=
a + b + c = 14 rezult:
p p
7 = 14 deci = 2 c = 2; a = 4; b = 8 abc = 482
2. a) m = 33; b) m = 61; c) m = 12.
3. 7 u (a + 1) = 49 rezult a = 6.

Ediia a III-a, etapa a II-a zonal, 25 februarie 2006, clasa a III-a
1. a) Din x + y = 142 i y + z = 90 prin scdere membru cu membru rezult x – z = 52.
Din x + z = 156 i x – z = 52 prin adunare rezult 2x = 208; x = 104; y = 38; z = 52.
b) 24 de copii pot s fie nscui câte 2 în fiecare lun a anului. Dar cum sunt 25 de copii
înseamn c vor exista cel puin trei care au ziua de natere în aceeai lun.
2. a) 54 : x = 7 + 7 – 5 rezult 54 : x = 9 de unde x = 54 : 9 = 6
b) ab + ba = 10a + b + 10b + a; ab + ba = 11 u (a + b)
Gsim a + b = 14 i deoarece a < b i a, b sunt cifre, avem a = 5, b = 9 i a = 6, b = 8
rezult 59 + 68 = 127.
217
3. a) Observm c suma dintre orice numr situat în primul rând i numrul situat sub el
este 111. Lui 55 îi va corespunde 111 – 55 = 56.
b) Observm c cel mai mic numr din al doilea rând este 10 i c diferena dintre dou
numere consecutive din al doilea rând (ca i din primul rând) este 3.
Numerele din al doilea rând sunt de forma 3k + 1 unde k poate fi orice numr natural de
la 3 la 34. Pentru k = 18 se obine 55, deci acesta este în al doilea rând.
4. Pân când ultima furnic din ir ajunge pe pod trec dou minute, iar pân când ea par-
curge lungimea podului mai trec 6 minute. Coloana parcurge podul în 2 + 6 = 8 minute.

Ediia a III-a, etapa a III-a final, 3 iunie 2006, clasa a III-a
1. a) Ora afiat: 19:59. Suma maxim va fi: 1 + 9 + 5 + 9 = 24.
b) 54 = 6 u 9 u 1 u 1 u 1 u 1 u 1
c) 10 spiridui cu vârstele: 118; 181; 811; 142; 124; 241; 214; 222; 421; 412
2. 1 u 6 + 2 u 5 + 3 u 3 = 25; 1 u 7 + 2 u 3 + 3 u 4 = 25; 1 u 8 + 2 u 1 + 3 u 5 = 25
3. Dac exist rândul din mijloc, înseamn c pot fi 3, 5 sau 7 rânduri.
Cazul I. Dac sunt 3 rânduri i n csue pe un rând atunci n = 330 – 168 = 162 csue.
În total 162 u 3 = 486 csue
Cazul II. Dac sunt 5 rânduri i n csue pe un rând, atunci 2n = 330 – 168 = 162 csue.
În total: 81 u 5 = 405 csue.
Cazul III. Dac sunt 7 rânduri, 3n = 162, n = 54. În total, 54 u 7 = 378 csue.
4. Soluia 1
f:2 o
b:3 o
v:3 o
t:4 o
Numrul de sportivi (copii) se împarte exact i la 5 i la 7, deci numrul de copii este
35 (mai mic decât 40). 35 : 5 = 7 7 u 2 = 14 fete; 7 u 3 = 21 biei; 5 u 4 = 20 copii
joac tenis, dintre care 20 – 10 = 10 biei. Volei joac 5 u 3 = 15 copii, dintre care 21 –
– 10 = 11 biei.
Soluia 2
Dublul numrului copiilor este mai mic decât 80. Deoarece dublul numrului bieilor
este egal cu triplul numrului fetelor, înseamn c de cinci ori numrul fetelor este mai
mic decât 80, prin urmare numrul fetelor, este mai mic decât 80 : 5 = 16. Pe de alt
parte, numrul fetelor este mai mare decât 10 i este un numr cu so, prin urmare
numrul fetelor ar putea fi 12 sau 14. Dac presupunem c numrul fetelor este 12,
atunci numrul bieilor este 18. Notând cu t numrul bieilor care practic tenisul,
avem 4 u (2 + 18 – t) = 3 u (10 + t). Rezult 7 u t = 50 deci t nu este numr natural i
în consecin nu pot fi 12 fete. Dac numrul fetelor este 14, atunci numrul bieilor
este 21. Vom avea 21 – t = numrul bieilor care fac volei. Din 4 u (4 + 21 – t) = 3 u (10 + t),
gsim 7 u t = 70, deci t = 10. Rspuns: 21 – 10 = 11 biei practic voleiul.
218
Concursul „Arhimede“
Ediia a IV-a, etapa I, 25 noiembrie 2006, clasa a III-a
1. Suma este 351. Variante: 105 + 246; 146 + 205; 106 + 245; 145 + 206.
2. a) l00 – (30 + 50) – (2 + 10) = 8; b) C = 5; A = 3; B = 6; 365 + 65 + 5 = 435.
3. Se calculeaz suma grupându-se termenii astfel:
(3 + 17) + (5 + 15) + (7 + 13) + (22 + 38) + (24 + 36) + (26 + 34) = 20 + 20 + 20 + 60 +
+ 60 + 60 = 240; 240 – 210 = 30; 30 : 2 = 15. Aadar, semnul ,,–“ se pune în faa
numrului 15.
4. Variante de punctaj posibile:
Total
10 10 10 30 p
10 10 5 25 p
10 5 5 20 p (0,5 p pentru fiecare caz)
10 10 1 21 p Se constat c: 21 = 7 u 3.
10 1 1 12 p Primul candidat a obinut 21 de
10 5 1 16 p puncte, iar al doilea 7 puncte.
5 5 5 15 p Diferena de punctaj 2l – 7 = 14 p.
5 5 1 11 p
5 1 1 7p
1 1 1 3p
Ediia a IV-a, etapa a II-a, 17 martie 2007, clasa a III-a
1. a) a = (32 + 13) : [20 : 5 + 1] = 45 : 5 = 9;
b = (1 + 2) u 10 : 5 + 6 + 7 + 8 + 9 = 6 + 30 = 36;
b = 4a.
b) 1 + (3 – 2) + (5 – 4) + (7 – 6) + ... + (19 – 18) = 1 + 1 + 1 + ... + 1 = 10
2. a) 10 ori
Nr. = 7 u 4 = 28
b) Dac am face suma primelor 13 numere naturale nenule distincte am obine:
1 + 2 + 3 + ... + 9 + 10 + 11 + 12 + 13 = 13 u 14 : 2 = 13 u 7 = 91.
Dar ne spune c suma celor 13 numere este 92.
Un numr trebuie mrit cu 1. Dac am mri orice numr mai mic decât 13 cu 1 vom
obine dou numere egale. Dar numerele sunt distincte deci singurul care poate fi mrit
cu 1 este numrul 13. Deci suma este: 1 + 2 + 3 + ... + 9 + 10 + 11 + 12 + 14 = 12 u 13 :
: 2 + 14 = 6 u 13 + 14 = 78 + 14 = 92.
Aadar, suma este format din numerele: 1 + 2 + 3 + ... + 12 + 14 = 92.
3. Primul numr este de forma a9 . Al doilea numr este a9 + 8.
a9 + a9 + 8 = xx , dar 9 + 9 + 8 = 26, deci a0 + a0 + 26 = xx x = 6 i
20 u a = 66 – 26 = 40 a = 2. Numerele sunt 29 i 37.
219
4. Dac toate bilele ar fi albe, punctajul ar fi de 13 u 3 = 39 p.
Dar punctajul obinut este de 24 puncte. Diferena 39 – 24 = 15 puncte provine din exis-
tena bilelor negre. 15 : (2 + 3) = 3 bile negre. Aadar au fost 10 bile albe i 3 negre.
Ediia a III-a, Comneti 2007, clasa a III-a
1. a) a = 15; b = 60; b : 4 = a;
b) 3 u 7 = 21; 2b + 5 > 3, avem 2b + 5 = 7, deci b = 1; a = 3; ab = 31
p
2. Notm o ptrime din costul excursiei cu .
Avem +4+ +2+ = 411
Se obine p = 45.
Al doilea trebuie s mai economiseasc 88 de euro.
Al treilea trebuie s mai economiseasc 64 de euro.
3. Presupunem c Mihai nu ar fi ratat nicio aruncare, atunci ar fi obinut 26 u 8 = 208
puncte. Diferena de 208 de puncte în plus fa de cele zero obinute apare datorit
faptului c el a ratat un numr de 208 : (8 + 5) = 16. Mihai a marcat 10 couri.
Ediia a IV-a, etapa final, 12 mai 2007, clasa a III-a
1. a) Suma celor 5 numere este 13 u 8 + 1 = 105. Numerele sunt: 19, 20, 21, 22, 23.
b) Deoarece suma celor mai mici 12 numere naturale nenule diferite este:
1 + 2 + 3 + ... + 12 = (12 u 13) : 2 = 78, înseamn c cel puin 2 numere naturale trebuie
s fie egale pentru ca suma s fie 77.
2. a) 11 u (a + b) = 99 b) 9 u (a – b) = 9
a+b=9 a–b=1
ab = 81 ab = 98
3. Din a + b + 48 = a + 24 + 32 rezult b = 8.
Din b + c + d = 32 + d + 16 pentru c b este 8 rezult c = 40.
Din a + 56 = 48 + e + 16 rezult a – e = 8.
Din 32 + c + 48 = 32 + d + 16, deoarece c = 40 rezult d = 72 d : b + c : (a – e) = 72 : 8 +
+ 40 : 8 = 14.
4. Dac B este numrul bieilor i F numrul fetelor, avem 2 u B + 5 u F = 44 i B < F.
Se observ c numrul fetelor trebuie s fie cu so i s nu fie mai mare decât 8.
Convine numai o soluie F = 8 i B = 2.
Copiii au în total 8 u 3 + 2 u 4 = 32 mere.
Concursul internaional de matematic „Arhimede“ – IMAC (asociat),
Ziua I, 27 iunie 2007, clasele III-IV
1. a) 109 ×
9
981
b) (a – 7) u 7 = (a – 9) u 9; 7a + 32 = 9a; 2a = 32; a = 16.
220
2. a) Numrul maxim de baghete care pot fi oferite este 28 i se obine dac întârzie
toate cele 8 zâne sau 7 dintre ele: 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 = 7 u 8 : 2 = 28. Dar, s-au
oferit 22 de baghete. 28 – 22 = 6; 6 = 1 + 2 + 3. Deci au întârziat 7 – 3 = 4 zâne sau
5 zâne (una dintre ele fiind prima sosit dintre toate, în întârziere i ea, nu d nicio
baghet).
b) 23 + 3 + 9 + 12 + 14 + 15 + 6 + 1 + 27 = 110.
5S1 + nr. = 110; deci numrul care nu a fost tiat este multiplu de 5, deci 15, care este
singurul.
S1
S2 110
Concursul de matematic „Sim“, 2008, clasa a III-a

1. La momentul actual suma vârstelor celor trei frai este 29 – 9 = 20 ani.
Anul trecut suma vârstelor era 20 – 3 = 17 ani.
2. Dac la 20 de brazi s-au plantat 9 tei, atunci la 140 brazi (de 7 ori mai muli decât 20)
s-au plantat 9 u 7 = 63 tei. În total s-au plantat 140 + 63 = 203 copaci.
3. Furnica adun 7 u 10 = 70 de semine în cele 7 zile ale sptmânii. Greierele mnânc
3 u 6 = 18 semine. Duminic seara furnica avea 70 – 18 = 52 de semine.

Ediia a IV-a, Comneti, 2008, clasa a III-a
1. a u 3 = 3 u a = 27
b=7
7 u b = 49
3 u a + 7 u b = 27 + 49 = 76
2. Dac G, T i F reprezint numrul de garoafe, trandafiri i frezii folosite, atunci:
G + F = 54 G + T = 36 T + F = 48
Adunând membru cu membru cele 3 relaii, rezult:
2 u (G + T + F) = 138, deci G + T + F = 69.
Obinem T = 15; F = 33; G = 21. Aranjamentul valoreaz 10 u 15 + 8 u 33 + 5 u 21 = 519 lei.
3. a) Dac A este numrul timbrelor colecionate de Alex i B este numrul timbrelor
colecionate de Radu, avem A + B = 120.
Din condiia a doua a problemei rezult c A – B = 3 u 22 deci A – B = 66. Din relaiile
A + B = 120 i A – B = 66, prin adunare membru cu membru, gsim 2 u A = 186 i
deci A = 93. Apoi gsim B = 27.
b) 2 u x + 3 u x + 5 u x + 3 = 1 203 rezult (2 + 3 + 5) u x + 3 = 1 203; 10 u x = 1 203 – 3
10 u x = 1 200, deci x = 120.
Concursul interjudeean de matematic „Regalul Generaiei XXI“

coala „Sfânta Vineri“, Ploieti, 18 octombrie 2008, clasa a III-a
1. b) 25 lei; 2. c) 933; 3. c) 30; 4. d) 30 de minute; 5. d) 18 numere; 6. d) 11ori;
7. c) 10 ore; 8. a) 119; 9. d) 4; 10. a) 3 lei; 11. c) 888; 12. d) 22; 13. c) 50; 14. a) 30;
221
15. c) 44 m; 16. c) 4 ani; 17. d) 60; 18. b) 25; 19. b) 2 kg; 20. c) 30 km. 21. Dac notm
cu P, M, T numrul elevilor înscrii respectiv la pictur, muzic i teatru atunci avem:
P + M + T = 126; P + T = 87; M + T = 89. Se obin P = 37, M = 39, T = 50.

Ediia a III-a, Hîrlu, 29 martie 2008, clasa a III-a
1. a = 6 u 5 u 0 + 50 – 5 u 10 + 0 : 8 = 0 + 50 – 50 + 0; a = 0; b = 72 : 9 + 48 – 31;
b = 8 + 48 – 31; b = 56 – 31; b = 25; a : b = 0, câtul este 0 i restul este 0
2. (a + 370) : 40 u 2 – 12 = 8; (a + 370) : 40 u 2 = 20; (a + 370) : 40 = 10; (a + 370) = 400;
b = 30
3. Aflarea numrului de fete: 12. Biei de 12 ani = 6.
4. O lumânare va arde în 9 minute.

Ediia a II-a, Corabia, 10 mai 2008, clasa a III-a
1. a) 1 + 90 = 2 + 89 = ... se pot forma 90 : 2 = 45 perechi. b) Suma este egal cu 91 u
u 45 = 4 095. c) Fie aab, a z 0, a ia 9 valori iar b 10 valori. Avem 9 u 10 = 90 de nu-
mere. abb, a z 0, a ia 9 valori iar b 10 valori. Avem 9 u 10 = 90 de numere.
2. a + b + c + d = 666; d = b + c + 102; b = c + 51; a = 2b
c c |--------| 51
51
b b |--------|- - - - - -| 102
102
a |--------|---------| - - - -- - -- |a
153
153
|--------|-----------| - -- - - --- - - -|d 306
d
306 - - - - - - - |
|--------|------|--------|-------|-------|---------|
S
S = 666
666 – 306 = 360 (6 segmente)
360 : 6 = 60 (numrul c) 60 + 51 = 111 (numrul b)
111 u 2 = 222 (numrul a) 60 + 111 + 102 = 237 (numrul d)
3. Maria: De la pagina 1 la pagina 9 avem 9 cifre, de la pagina 10 la pagina 99 avem
90 u 2 = 180 cifre. De la pagina 100 la 999 avem 900 u 3 = 2 700 cifre, 57 de pagini
sunt numerotate cu 4 cifre. i avem 57 u 4 = 228 cifre. În total 3 117 cifre.
Ana: Analog primei probleme pân la pagina 999 sunt: 9 + 180 + 2 700 = 2 889 cifre
3 517 – 2 889 = 628 cifre folosite la numerele de 4 cifre.
628 : 4 = 157 pagini (cu numere de patru cifre)
999 + 157 = 1 156 pagini are cartea Anei
1 056 + 1 156 = 2 212 pagini au carile celor dou fete
3 117 + 3 517 = 6 634 cifre sunt folosite pentru numerotarea crilor celor dou fete
222
4. 45 + 46 + 47 + 48 + 49 + 50 = 285 a + b + c + d = 20
|------|a
a 2
|------|
b - - 2- - -|b
|------|
c - - 4-4 - -|c
|------|
d - - --66 - |d
12 12
S
|------|------|------|------| - - - -|
20 – 12 = 8 (4 segmente) ; 8 : 4 = 2 (numrul a). Numerele sunt: 2, 4, 6, 8.
Concursul de matematic „Smart“ – 2008, clasa a III-a

1. c); 2. d); 3. b) 4. b) 5. c); 6. a); 7. d); 8. b); 9. b); 10. d); 11. d); 12. c); 13. a); 14. a);
15. e); 16. a); 17. c); 18. e); 19. d); 20. c).
Concursul rezolvitorilor revistei de matematic i informatic

Constana, iunie 2008, clasa a III-a
1. Cele (3 + 2 + 7) familii au 3 u 4 + 2 u 3 + 7 u 2 = 32 copii. Deci 41 familii – (3 + 2 +
+ 7) = 29 familii au 42 copii – 32 copii = 10 copii 10 familii au câte un copil i
29 –10 = 19 familii sunt fr copii.
2. Notm cu I, II, III, IV numrul de echipe (de câte 8 elevi) formate cu elevi din
clasele respective.
Avem: IV = III + 2; I = II; 2 u I = 3 u (2 u III + 2) i 2 u I + 2 u III + 2 = 56 de unde I =
= II = 21, III = 6; IV = 8; 21 u 8 = 168 elevi. Deci numrul de elevi pe clase este 21 u 8 =
= 168 elevi. 6 u 8 = 48 elevi; 8 u 8 = 64 elevi
3. Relaia dat se mai scrie 90a + 90c = 180b| : 90 a + c = 2b.
a) b) Ordinea cresctoare este tocmai ordinea în
a+c=2ub abc
care au fost scrise numerele.
3 1 2u2 321
4 2 2u3 432
5 1 2u3 531
5 3 2u4 543
6 2 2u4 642
6 4 2u5 654
7 1 2u4 741
7 3 2u5 753

Ediia a V-a, etapa a II-a, februarie 2008, clasa a III-a
1. a) (1 + 2 – 3) u 4 u 5 = 0; b) (l u 2 + 3 – 4) u 5 = 5.
2. a) 1 u 5 u 4 = 20; 1 + 5 + 4 = 10; b) 23 – 9 = 14. Dac S, Z, U sunt respectiv, cifra
sutelor, zecilor i unitilor, atunci trebuie ca S + U = 14. Avem situaiile: 9 + 5 = 14,
8 + 6 = 14 (nu convine pentru c este par); 7 + 7; 6 + 8 (nu convine), 5 + 9. Aadar,
numerele sunt 995, 797, 599.
223
3. a) ab = (a + b) u 2 10a + b = 2a + 2b; b = 8a a = 1, b = 8;
b) ab = (a + b) u 4 10a + b = 4a + 4b; 6a = 3b b = 2a; a = 1 i b = 2 12 = 3 u 4;
a = 2 i b = 4 24 = 6 u 4;
a = 3 i b = 6 36 = 9 u 4;
a = 4 i b = 8 48 = 12 u 4.
4. Formm un grup astfel: La o moned de 2 obelini revin 3 monede de 2 obelini; 2 mo-
nede de 3 obelini;
1 u 2 obelini + 3 u 5 obelini + 2 u 3 obelini = 23 obelini. Se observ c suma de 69 de
obelini reprezint triplul sumei de 23 de obelini. Înseamn c în suma de 69 de obelini
grupul format se repet de 3 ori, deci: 3 u 2 obelini + 9 u 5 obelini + 6 u 3 obelini =
= 6 obelini + 45 obelini + 18 obelini = 69 obelini.
Concursul naional de matematic „Arhimede 2009“, clasa a III-a

1. 5; 2. xxx yyy 444, de unde 111x = 111y + 444. Împrind cu 111 avem x = y + 4.
Numerele cerute sunt 999 i 555; 888 i 444; 777 i 333; 666 i 222; 555 i 111.
3. Avem: a + b = 300 (1); a + c = 200 (2); b + c = 300 (3). Din (1) i (3) se observ c
a = c. Din (2) obinem 2 u a = 200, deci a = 100. Din (1) i a = 100 gsim b = 200. Deci
a = 100, b = 200, c = 100. 4. a) Umplem vasul de 9 l apoi umplem vasul de 4 l din cel de
9 l. Golim vasul de 4 l. Umplem vasul de 4 l din cel de 9 l (în care au rmas 5 l). Golim
vasul de 4 l. Golim vasul de 9 l (în care era 1 l) în vasul de 4 l. Umplem vasul de 9 l.
Umplem vasul de 4 l din vasul de 9 l în care vor rmâne 6 l. b) Umplem vasul de 4 l i
îl golim în cel de 9 l. Umplem vasul de 4 l i îl golim în cel de 9 l. Umplem vasul de 4 l
i golim din el în vasul de 9 l pân când acesta se umple (în vasul de 4 l rmân 3 l).
Golim vasul de 9 l. Turnm coninutul vasului de 4 l în vasul de 9 l. Umplem vasul de
4 l i îl golim în vasul de 9 l în care se vor strânge 7 l.
Concursul rezolvitorilor revistei „Alpha“, nr.1/2009, clasa a III-a

p p p p
1. a) Notm cu un segment |-----|un sfert din paginile crii. Avem |-----| + 5 = |-----|-----|– 4.
p
p
Gsim |-----| = 9.
Cartea are 36 de pagini.
b) Anca a citit 14 pagini.
2. Dac x u y u z = 8, cifrele x, y, z pot fi dintre urmtoarele: 1, 2, 4, 8. Exist 9 nu-
mere, acestea sunt: 118; 181; 811; 124; 142; 214; 241; 412; 421.
3. Mrgelele se repet din 4 în 4. Prin urmare Ana are câte 7 mrgele de fiecare fel. A 17-a
mrgic va fi roie; 17 = 4 u 4 + 1 (a cincea grup începe cu cea roie)
4. Din z – x = 1 986 rezult z > x, din z – y = 2 009 rezult z > y. Deoarece z – x < z – y
(1 986 < 2 009) rezult c x > y. Avem z > x > y.
5. A treia carte are 100 – 72 = 28 de pagini. A doua carte are 68 – 28 = 40 de pagini.
Prima carte are 72 – 40 = 32 de pagini.
224
Etapa a II-a, 28 februarie 2009, clasa a III-a
1. a) 4; b) 1; c) a = 40. 2. a) 3 u 3 + 3 : 3 = 10, (5 – 5) u 5 + 5 = 5, 9 – (9 + 9) : 9 = 7
b) 36 – 8 = 28 ani (diferena de vârst) 14 14 14
T
T = 42 ani peste 36 + 6 ani = 42
F = 14 ani. Rezultatul: peste 6 ani. 28
3. a) F
a |---------------------|
a u 3 |----------|---------------------|---------------|
100
a : 2 |----------| 100
O parte = 100 : 10 = 10, a = 10 u 4, a = 40
b) ab = (a + b) u 4 ab = 4a + 4b 10a + b = 4a + 4b (1), – 4a – b = – 4a – b (2).
Adunând relaiile (1) i (2) obinem 6a = 3b 2a = b.
2 u 1 = 2 ab = 12; 12 = (1 + 2) × 4 2 u 3 = 6 ab = 36; 36 = (3 + 6) × 4
2 u 2 = 4 ab = 24; 24 = (2 + 4) × 4 2 × 4 = 8 ab = 48; 48 = (4 + 8) × 4
22
20
11
4. a)
10 2 8
Scufia Roie
6
1 Bunica
mama 5
La început erau: 11 u 3 = 33 mure; Scufia Roie: 11 + 2 = 13 mure; Bunica: 10 + 2 =
= 12 mure; Mama 2 + 1 = 3 mure.
b) Intrusul este numrul 62. Toate celelalte au proprietatea c produsul cifrelor este acelai:
3 u 8 = 4 u 6 = 3 u 2 u 4 = 1 u 6 u 4 = 8 u 3 = 24.
Ediia a VI-a, Bileti, 4 aprilie 2009, clasa a III-a
Partea I. 1. c); 2. a); 3. c); 4. d); 5. c).
Partea a II-a. 1. Un bidon galben înseamn 36 litri : 9 = 4 litri
Un sfert de bidon galben înseamn 4 litri : 4 = 1 litru
Trei sferturi de bidon galben înseamn 1 litru u 3 = 3 litri
Un bidon rou înseamn 3 litri u 2 = 6 litri
36 litri : 6 = 6 bidoane
225
2. Vârsta mamei peste 3 ani: 9 ani u 4 = 36 ani
Vârsta actual a mamei: 36 ani 3 ani = 33 ani
Vârsta bunicii peste 3 ani: 33 ani u 2 = 66 ani
Vârsta actual a bunicii: 66 ani – 3 ani = 63 ani
63 ani : 9 ani = 7ori

Ediia a V-a, 24-26 aprilie 2009, Comneti, clasa a III-a
1. Deoarece o cifr a unui numr nu poate fi mai mare decât 9 i numrul „a“ are patru
cifre i suma lor este 36, înseamn c a = 9 999. Numrul a + 1 este 10 000. Suma ci-
frelor numrului a + 1 este 1. I
2. Soluia I 2
Reprezentm prin câte un segment sumele avute de Irina i
Mioara.
M
I M Observm c I + 2 este jumtatea segmentului care reprezint suma
2 I + M.
De asemenea, observm c 3 u (I + 2) reprezint suma I + M. Avem
3 u (I – 2) = 2 u (I + 2). De aici gsim I = 10 i apoi I + M = 24 lei.
I–2 I–2 I–2
Soluia a II-a I
Reprezentm prin câte un segment sumele avute de Irina
i Mioara. 2
Din figur se observ c Mioara are cu 4 lei mai mult
decât Irina. 2 2
Reprezentm acum cea de-a doua situaie din problem.
I M
Observm c jumtate din suma mrit cu 2 a Mioarei este
2
egal cu 8 lei i tot jumtate din aceast sum este I – 2. Prin
urmare I – 2 = 8, deci Irina are 10 lei i Mioara are 10 + 4 = 14 lei.
2 2 2
Împreun cele 2 fete au 24 lei.
M
3. Dac notm cu I, II, ..., VII numrul de pagini ale volumelor avem:
2II – 144 = 176, de unde II = 160. Din 2I – 144 = 160 gsim I = 152.
IV = 2 u 176 – 144 = 208, V = 2 u 208 – 144 = 272, VI = 400, VII = 656
Romanul are 2 024 de pagini.

Ediia a III-a, 25 aprilie 2009, clasa a III-a
1. ª¬ 2 u x – 1 : 2º¼ u 2 5 u 803 de unde obinem 2 u x 1 4 015 (pentru c împrind cu
2 i apoi înmulind cu 2 numrul rmâne neschimbat). Avem 2 u x 4 016, adic x = 2 008.
226
2. Folosim metoda grafic.
p p p
p 6 p = 144, deci p = 24
144 Numerele sunt respectiv: 72, 24, 48.
p p
3. O latur este parcurs în 48 de minute : 4 = 12 minute.

Primele trei laturi sunt parcurse în 12 minute u 3 = 36 de minute.
4. Grupm termenii sumei câte trei i avem: S 1 2 3 4 5 6 ... 97 98 99
= 0 3 6 ... 96 3 u 1 2 ... 32 3 u 32 u 33: 2 3 u 16 u 33 48 u 33 1 584.

Ediia a IV-a, Hîrlu, 21 martie 2009, clasa a III-a
I. 1. a) 5 u (4 : 2 8 2) 5 u (2 6) 5 u 8 40.
b) 5 u (4 : 2) 8 2 5 u 2 6 10 6 16.
c) 5 u (4 : 2 8) 2 5 u (2 8) 2 5 u 10 2 50 2 48.
2. Notm cu a, b, c numrul elevilor din prima, a doua, respectiv a treia coal. Se pot
scrie egalitile a b c 2 350, a b 1 787 i b c 1 569. Înlocuind suma b c
1 569 avem a 1 569 2350 a 2 350 1 569 781, numrul elevilor din prima
coal.
Înlocuind suma a b 1 787 în prima relaie se obine 1 787 c 2350 c 2 350
1 787 563, numrul elevilor din a treia coal.
Numrul elevilor din a doua: b 1787 781 1 006 sau b 1 569 563 1 006.
II. 1. Avem descompunerile: 20 1 u 2 u 10 1 u 4 u 5 2 u 2 u 5. Sumele celor trei
factori ai descompunerilor sunt 13, 10, 9. Cele 3 numere care respect i cealalt con-
diie sunt 1, 4, 5.
2. Fie s9u s 9 u 23 s u 14 i u cifr impar. Dac u 9 s 5 599
Dac u 7 s 7 797
Dac u 5 s 9 995
III. Avem: a 5 u b : 2 2 u a 5 u b i a b b c 18. Din egalitatea a b 18
2 u a 2 u b 36 5 u b 2 u b 36 3 u b 36 b 12.
Aflarea numrului a b 18 30.
Gsirea numrului c 18 b 6.

Ediia a IX-a, 4 decembrie 2010, clasa a III-a
Partea I
1. E; 2. D; 3. B; 4. A; 5. E; 6. B; 7. C; 8. A; 9. D; 10. C.
227
Partea a II-a
11. Notm cu f, t, b numrul elevilor care practic fotbalul, tenisul, respectiv baschetul.
Avem: f t b 873; t b 584; f b 645. Adunând ultimele dou relaii obinem:
f t 2b 1 229. Sczând din aceast relaie prima relaie gsim b 356. Apoi se
obinem t 228 i f 289.
12. 401 398 3. Elena are acum: e 7 ani. Andrei are: 21 7 14 ani. Clin are 23
7 16 ani. Peste 2 ani cei trei copii vor avea împreun 43 de ani.

1. (31 5 u 5 42 : 6 1) : 2 a 56; (31 25 7 1) : 2 a 56 12 : 2 a 56

6 a 56 a 56 6 a 62
sau
a (31 5 u 5 42 : 6 1) : 2 56 a (31 25 7 1) : 2 56 a 12 : 2 56
a 6 56 a 62
2. (a 3a) : 2 26 4a 26 u 2 4a 52 a 13
3. a
23
a 23 u 8 a 184
sau
23 u 2 46 (sfertul numrului) 46 u 4 184 (numrul cutat)
4. Ceap 60 kg; Ardei 60 : 2 15 30 15 45; Morcov 45 : 3 15; Pstârnac 15 u 2
30, Total 60 + 45 + 15 + 30 =150
sau
60 kg : 2 30 kg; 30 kg 15 kg 45 kg (ardei); 45 kg : 3 15 kg (morcovi); 15 kg u 2
30 kg (pstârnac); 60 kg 45 kg 15 kg 30 kg 150 kg (legume)

15 mai 2010, clasa a III-a
Partea I
1. f); 2. a); 3. g); 4. b); 5. f); 6. f); 7. d).
Partea a II-a
Cele nou posibiliti sunt: MM, MN, NM, NN, NP, PN, PM, MP, PP.
Determinarea unei posibiliti. Determinarea a dou posibiliti. Determinarea a trei
posibiliti. Determinarea a patru posibiliti. Determinarea a cinci posibiliti. Deter-
minarea a ase posibiliti. Determinarea a apte posibiliti. Determinarea a opt posibi-
liti. Determinarea tuturor posibilitilor. Determinarea a trei posibiliti. Justificarea
faptului c a zecea posibilitate se repet.
228
Ediia a IV-a, iunie 2010, clasele a III-a
1. a) Sunt 17 linii i 17 coloane, deci 17 u 17 289 numere. b) Ultimul numr 289.
c) În centrul tabloului se afl numrul de pe linia 9, coloana 9. 17 u 8 9 136 9 145.
d) Numerele scoase sunt cele de pe diagonala 1, 19, ..., 289.
(17 u 0 1) (17 u 1 2) ... (17 u 16 17) 17 (1 2 ... 16) (1 2 ...
17) 17 u 16 u 17 : 2 17 u 18 : 2 17 u 17 u 8 17 u 9 17 u (136 9) 17 u
u 145 2 465.
2. a) Restul împririi este 8. b) 3a74 923b 13xy2 4 b ...2 b 8; y 7 3
1 11 y 1; a 1 2 tx; a 7 7 3 10 x 10; a 8 8 3 11
x 1; a 9 9 3 12 x 2.
3. 7 2 5 (numai la alergri i crri); 10 2 8 (numai la crri i srituri); 6
2 4 (numai la alergri i srituri). 9 5 2 4 8 12 40; 50 40 10 (numai la
crri); 9 5 4 2 20 (numai la alergri); 4 2 8 12 26 (numai la srituri).
4. Un pianjen ese în prima zi suprafaa „a“ de pânz, în a doua zi 2 u a, în a treia zi
2 u 2 u a, ..., în a 30-a zi 2u 2 u ... u 2 u a. Suprafaa porii este: S = a + 2 u a + 2 u 2 u a +
29 ori
+ ... + 2u 2 u ... u 2 u a a u (2u 2 u ... u 2 1).

29 ori 30 ori
Fie x numrul de zile în care cei 32 de pianjeni acoper poarta cu pânza lor.
În x zile un pianjen face: a + 2 u a + 2 u 2 u a + 2u 2 u...u 2u a, adic a u (2u 2u...u 2u 2 1).
(x1) ori x ori
32 de pianjeni fac în x zile suprafaa a u 2u 2 u 2 u 2 u 2 u ( 2u 2 u ... u 2 1).

5 ori x ori
Se observ c dac x 26, atunci S este acoperit.

b) Elevii pot intra în clas, respectând cerina, în trei categorii de formaii: prima, B, F, B, F,
..., B, F; a doua: F, B, F, B, ..., F, B i a treia: B, F, F, B, F, B, F, ..., F, B. La a treia
categorie, grupul F, F poate ocupa 14 „poziii“. (A doua este: B, F, B, F, F, B, F, ..., F, B.)
Pentru prima categorie de iruri, bieii ocup poziiile 1, 3, 5, ..., 29 în acest ir, iar fetele
poziiile 2, 4, 6, ..., 30. Poziia 1 poate fi ocupat de un biat în 15 moduri (exist 15 biei).
Poziia 3 poate fi ocupat de un biat în 14 moduri, ..., poziia 29 poate fi ocupat de un
biat într-un singur mod. Deci bieii se pot aeza în 15 u 14 u 13 u ... u 2 u 1 15! (se
citete 15 factorial moduri). Acelai raionament se face i pentru fete i se obine tot 15!
moduri. Exist 15! u 15! posibiliti de constituire a unui ir din prima categorie. Acelai
raionament se face i pentru irurile din a doua categorie. Rspunsul este tot 15! u 15! posi-
biliti.
La a treia categorie s numrm numrul posibilitilor pentru formaia de tip B, F, F, B, F,
B, F, ..., B, F, B. Grupul F, F poate ocupa poziiile 2, 3 în 15 u 14 moduri. Bieii pot ocupa
cele 15 poziii în cadrul acestui ir în 15! moduri, iar fetele rmase (cele 13) pot ocupa
poziiile în ir în 13! moduri. Obinem deci c i fetele pot ocupa poziiile corespunztoare
lor în 13! u 14 u 15 15! moduri, deci în total în 15! u 15! moduri pentru aceast formaie.
229
Deoarece sunt 14 posibiliti, rezult c exist 14 u 15! u 15! moduri pentru irurile din
categoria a treia. Numrul total de posibiliti este 15! u 15! + 15! u 15! + 14 u 15! u15!
16 u 15! u 15!

Ediia a X-a, 10 decembrie 2011, clasa a III-a
Partea I
1. D; 2. A; 3. C; 4. E; 5. D; 6. B; 7. D; 8. A; 9. B; 10. E.
Partea a II-a
11. 28 1 29 – suma; 92 – rsturnatul; 92 4 88 – suma vecinilor numrului x;
43 45 88 vecinii numrului x sunt: 43, 45; Numrul x 44.
12. (a b) (b c) 2 a c 2 a 3, c 1 b poate fi 1, 3, 5, 7, 9; a 5,
c 3 b poate fi 1, 3, 5, 7, 9; a 7, c 5 b poate fi 1, 3, 5, 7, 9; a 9, c 7
b poate fi 1, 3, 5, 7, 9. Numerele sunt: 311, 331, 351, 371, 391, 513, 533, 553, 573,
593, 715, 735, 755, 775, 795, 917, 937, 957, 977, 997.

Ediia a VIII-a, Bileti, 19 martie 2011, clasa a III-a
Partea I. 1. c); 2. b); 3. d); 4. c); 5. c).
Partea a II-a.
1. a) 15 ani 4 ani 11 ani (vârsta fratelui)
15 ani 5 ani 20 ani (vârsta Anei peste 5 ani)
11 ani 5 ani 16 ani (vârsta fratelui peste 5 ani)
20 ani 16 ani 36 ani (vârsta mamei)
36 ani 7 ani 29 ani (vârsta mamei acum 7 ani)
b) 15 ani 3 ani 18 ani (vârsta Anei peste 3 ani)
11 ani 3 ani 14 ani (vârsta fratelui peste 3 ani)
36 ani 3 ani 39 ani (vârsta mamei peste 3 ani)
18 ani 14 ani 39 ani 71 ani (vârsta celor trei peste 3 ani)
2. a primul numr; b al doilea numr; a b 702; a b b/4; 4 (a b) b; 4a 4b
b; 4a 5b; 4a 4b 2808; 5b 4b 2808; 9b 2808; b 312; a 312 702; a 390.
Concursul „Micul matematician“ – Olimpiada de matematic

Etapa naional, 17 aprilie 2011, clasa a III-a
1. a (28 : 4 36 : 4) 7, a (7 9) 7, a 16 7, a 16 7, a 23
2. a u b u c 54 6 u c 54 c 54 : 6 c 9; a c : 3 a 9:3a 3;
a u b 6 3 u b 6 b 6 : 3 b 2.
230
2
3. R
2 2 D > R cu 4
D
2
2
R
8 2
D
4 u 2 8 (jumtate din creioanele lui Dnu dup ce primete 2 creioane)
8 2 10 (creioane are Roxana)
10 4 14 (creioane are Dnu)
Verificare: D 2 R 2; 14 2 10 2.
4. a. Ce sum le rmâne celor trei frai? 654 300 354
b. Ce sum are fiecare dac suma rmas se împarte în mod egal? 354 : 3 118
c. Ce sum a avut primul? 118 300 418
d. Ce sum a avut al doilea? 118
e. Ce sum a avut al treilea? 118

Ediia a VII-a, 14 mai 2011, clasa a III-a
Partea I
1. d); 2. c); 3. a); 4. c); 5. a); 6. g); 7. c).
Partea a II-a
Cubul se împarte în 27 de cubulee. 8 cubulee au trei fee vopsite. 12 cubulee au dou
fee vopsite. 6 cubulee au o fa vopsit. Un cubule are toate feele nevopsite.

I. 1. 123, 234, 345, 456, 567, 678, 789 7 numere.

2. 15 u 16 u 17 u ... u 46 u 47; 15 1 zero; 20 1 zero; 25 2 zerouri; 30 1 zero;
35 1 zero; 40 1 zero; 45 1 zero 8 zerouri. 3. S 8 9 ... 23; S 23 22
... 8 2S 31 31 ... 31 2S 31 u 16; S 31 u 16 : 2 31 u 8 248. 250
248 2 bile de adugat Soluii 8 9 ... 21 23 24; 8 9 ... 21 22 25.
Concluzie: Se pot pune.
II. 1. A 67 | 68 | 69 | ... 223 | 224. a) 67, 68, ..., 99; 99 67 1 33; 33 u 2 66 de
cifre; 224 100 1 125; 125 u 3 375 cifre; 66 375 441 de cifre. b) 107 66 41;
41 : 3 13 rest 2; 100 13 113; 1 1 3 cifra 1.
2. Dac numrul fructelor din doi meri vecini difer cu 1, înseamn c sunt numere de
pariti diferite, deci 8 numere pare i 8 numere impare, adic suma lor este un numr
par. 3001 este un numr impar nu pot fi 3001 fructe.
231
III. 1. S observm cum se modific numrul cartonaelor care au culoarea albastr
deasupra, dup o mutare.
Numr de Numr de Cum se modific numrul Cum se modific
cartonae cu cartonae cu cartonaelor care au albastru sus, numrul celor care au
albastru sus, rou sus, fa de situaia iniial rou deasupra, fa de
întoarse întoarse situaia iniial
4 0 15 4 11 Scade cu 4. Crete cu 4.
3 1 15 3 1 13 Scade cu 2. Crete cu 2.
2 2 15 2 2 15 Nu se schimb. Nu se schimb.
1 4 15 1 3 17 Crete cu 2. Scade cu 2.
0 6 15 0 4 27 Crete cu 4. Scade cu 4.
Constatm c în urma unei schimbri, numrul cartonaelor ce au albastru deasupra se
modific cu un numr par de uniti. La început era un numr impar de cartonae cu
faa albastr sus. Cum la acest numr impar iniial se adaug (sau se scad) doar numere
pare, nu este posibil ca numrul cartonaelor cu albastru sus s devin par (0 sau 30).
S verificm acest lucru în cazul general. Fie „a“ numrul cartonaelor ce au albastru sus,
la un moment dat. În funcie de numrul de cartonae întoarse, putem alctui tabelul:
Numr de cartonae Numr cartonae cu albastru Cum se modific numrul
cu albastru sus, sus, dup întoarcere celor care au albastru sus, fa
întoarse de situaia iniial
4 a4 Scade cu 4.
3 a31 a2 Scade cu 2.
2 a22 a Nu se schimb.
1 a13 a2 Crete cu 2.
0 a04 a4 Crete cu 4.
Observm c numrul iniial „a“ se modific prin adunarea sau scderea unor numere
pare. Dac la început „a“ este impar, valoarea final va fi tot impar. (Presupunem c
„a“ este convenabil pentru a putea efectua operaiile de scdere necesare.)
2. 6L ...8 L 3 sau L 8. Pentru L 3 5u 1 1 5u ...0 u 2, 4, 6, 8.
Pentru U 2 4C 1 ...2 4C ...1 nu. Pentru u 4 4C 2 ...2 4C ...0
C 5. 3A 2 ...3 3A ...1 A 7; 2M 2 ...8 2M ...6 M 3 I 7 +
A nu, sau M 8 I 6. L 8; 5u 4 ...1 5u ...7 nu; u 6 4C 3 ...2
4C 1 nu; u 8 4C 4 2 4C 8; C 7 3A 3 8 3A ...5 A 5;
2M 1 8 2M 7 nu; C 2 3A 1 ...3 3A ...2 A 4 2M 8 nu.
Operaia reconstituit este:
687543
87543
7543
543
43
3
783218
232
IV. 1. P 744 m L l 744 : 2 L l 372 m; L 2l 156.
l
156 372
L
372 156 216; 216 : 3 72 m (limea); 372 72 300 m (lungimea); 300 : 3 100;
(100 1) u 2 101 u 2 202 pomi.
2. 3m : 5 2pi 1pa : 2 30 | u 10 6m 20pi 5pa 300
m pi pa 30 | u 5 5m 5pi 5pa 150
m 15pi 150
m 15pi 150 numrul maimuelor 15; 15 15pi 150 | 15 15pi 135
pi 9; pa 30 (15 9) 30 24 6.
Verificare: 3 u 3 9 u 2 3 9 18 3 30. Rspuns: 15 maimue, 9 pitoni, 6 papa-
gali.

17 noiembrie 2012, clasa a III-a
Subiectul I
1. b); 2. a); 3. d); 4. b); 5. a).
1. 109; 2. 110; 3. 20 20; 4. 19, 23, 137; 5. 500; 6. 504; 7. 150; 8. 123; 9. 101, 110,
200; 10. 900.
Subiectul al III-lea
a) (8, 0, 2); b) (0, 0, 0) o (1, 2, 3) o (2, 4, 6); c) (1, 2, 3) o (2, 4, 6) o (3, 6, 9) o
o (4, 8, 2); d) (3, 3, 3); e) (7, 5, 3) o (8, 7, 6) o (9, 9, 9); f) (0, 0, 0) o (1, 2, 3) o
o (2, 4, 6) o … o (0, 0, 0). Cel mai mic numr de magii este 10. g) Nu, deoarece
dac adunm 0 cu oricâi de 2, rezultatul va fi mereu par, deci nu putem obine 1.
Subiectul al IV-lea
a) 6 3 3; b) 22 20 2 sau alt exemplu corect; c) 5 sau alt exemplu corect; d) 20 sau
alt exemplu corect; e) 50 43 7, deci este „fermecat“; f) 10 5 5, 11 10 1,
12 6 6, 13 11 2, 14 7 7. Deci sunt „fermecate“ toate. g) 91 77 14,
92 82 10, 93 78 15, 94 83 11, 95 79 16. Deci sunt „fermecate“ toate.

Ediia a IX-a, Bileti, 24 martie 2012, clasa a III-a
Partea I
1. c); 2. a); 3. b); 4. c); 5. c).
Partea a II-a
1. a) 15 u 3 45 bile erau la final. 45 2 47 bile erau dup ce Andrei a mai pus
câteva bile. 47 15 32 bile a adugat Andrei în bol. b) 15 u 2 30 bile ar fi la final.
47 30 17 bile ar trebui s scoat tefan.
233
2. 7 3 4 pungi cu bomboane are în plus Cristina. 40 : 4 10 bomboane sunt în
fiecare pung. 10 u 7 70 de bomboane avea Cristina. 70 24 46 de bomboane mai
are Cristina.

Ediia a VII-a, Hîrlu, 28 aprilie 2012, clasa a III-a
I. 1. Cel mai mic numr par de dou cifre distincte este 10. Calculul expresiei date este
urmtorul: E 5 u (39 26 25 : 5 u 5) : 3 : 5 5 u (65 5 u 5) : 3 : 5 5 u u (65
25) : 3 : 5 5 u 90 : 3 : 5 E 450 : 3 : 5 E 150 : 5 30. Aflarea numrului
cutat x 30 10 20.
2. [(x u y 48) : 6] u 5 60 (x u y 48) : 6 12 x u y 48 72 x u y 24.
Scrierea: 24 1 u 24 2 u 12 3 u 8 4 u 6. Rspuns: perechile (3; 8), (8; 3), (4; 6),
(6; 4).
3. 3 u (5 : 1 2) (5 1) u 2 3
II. 1. Numerele sunt: 73, 74, 75, 76, 77, 78 dac sunt în ordine cresctoare sau 77, 76,
75, 74, 73, 72. În primul caz x 78, iar în al doilea caz x 72.
2. Stabilirea relaiei aferente sau desenul sau punerea întrebrilor din planul logic de
rezolvare. Aflarea numrului de pagini al primelor dou poveti: 44 u 2 88. Numrul
de pagini al crii este 88 78 166.
III. 1. Planul logic de rezolvare a problemei este urmtorul: Câte pungi sunt în dou
cutii? 3 u 2 6 pungi. Care este numrul total de pungi? 6 4 10 pungi. Care este
numrul bomboanelor dintr-o pung? 150 : 10 15 bomboane. Care este numrul bom-
boanelor din 4 cutii? 6 u 15 6 u 15 180 bomboane. Care este numrul bomboanelor
din 3 pungi? 3 u 15 45 bomboane. Care este numrul total de bomboane? 180 45
225 bomboane.
2. Numrul de baloane albe i numrul de baloane roii trebuie s fie cel puin egal cu 2,
cci altfel Mihai nu ar mai vedea „baloane“, ci „balon“ (singular). Dac ar fi 4 baloane
albe, atunci avem un balon rou, deci nu „baloane“, nu convine. Prin urmare, sunt 3 ba-
loane albe. Dac Bogdan va nimeri de dou ori pe cele albe, atunci va rmâne un balon
alb i nu „baloane“. Deoarece sunt dou baloane roii, el nimerete unul i rmâne un
balon, deci nu vede „baloane“ roii.

Ediia a VIII-a, 26 mai 2012, clasa a III-a
Partea I
1. e); 2. a); 3. f); 4. c); 5. f); 6. d); 7. e).
Partea a II-a
a) 7 caiete i 7 cri cost 56 de lei. Un caiet i o carte cost 8 lei. b) 6 creioane, 6 pixuri
i 6 stilouri cost 90 de lei. Un creion, un pix i un stilou cost 15 lei. 5 creioane,
4 pixuri i 3 stilouri cost 49 de lei. c) 5 caiete i 4 cri cost 34 de lei. 10 creioane,
6 pixuri i 2 stilouri cost 46 de lei. 5 caiete, 4 cri, 10 creioane, 6 pixuri i 2 stilouri
cost de 80 de lei.
234
Ediia a XV-a, 18-19 mai 2012, clasa a III-a
59 67 69 68
68 58 58 57
1. a) 107 sau 109 sau 107 sau 109 ;
234 234 234 234
40 41 41 42
51 50 52 51
b) 872 sau 872 sau 870 sau 870 ; c) 963 234 729.
963 963 963 963
2. a) 3 7 10; 100 : 10 10. 10 pomi a plantat fiecare. b) Dac o fat planteaz
x pomi, x t 5 i un biat planteaz y pomi, y > x, deci y t 6 avem de rezolvat o ecuaie
de tipul 7x 3y 100; x, y naturale. Dac x 5 avem 35 3y 100 deci 3y 65.
Deoarece 65 nu se împarte exact la 3, nu putem avea soluii în care x 5. Dac x 6
rezult 42 3y 100 deci 3y 58, de asemenea nu avem soluie. Dac x 7 obinem
49 3y 100, rezult 3y 100 49, 3y 51, de unde y 17. Prin urmare x 7 i y 17
este soluie. Dac x 8 sau x 10 nu obinem y natural. Dac x 10 obinem y 10,
dar aceast soluie nu convine pentru c y trebuie s fie mai mare decât x. Pentru x t 11
valorile lui y sunt mai mici decât ale lui x. Singura soluie este x 7; y 17.
3. a) Folosind „mersul invers“ obinem c diferena dintre 9 i numrul cutat este
40 : 8 5. Numrul cerut este 4.
b) Dac micorm cu 4 suma obinem 24, aceasta reprezentând de 3 ori al doilea numr.
Aadar al doilea numr este 24 : 3 8, iar primul este 28 8 20. Numerele cerute
sunt 20 i 8.
4. a) Dac b este numrul bieilor i f numrul fetelor avem c f 3b. În clas sunt
deci b f 4b – elevi; 29 < 4b < 35. Numrul care se împarte exact la 4, cuprins între
29 i 35 este 32. Deci 4b 32, rezult b 8 i f 24.
b) Suma se va mri cu 47 20 27, prin urmare ea va fi 473 27 500.

I. a) i) 3 3 2 2 : 1 u 1 0; ii) 3 : 3 2 : 2 1 u 1 1; iii) 3 : 3 2 u 2 1 u 1 4;
iv) 3 u 3 2 u 2 1 u 1 6.
b) 72 39 33; 33 : 3 11; 11 u 7 77 (scaune).
II. a) Fm
+ 3 37
Fb
37 3 34; 34 : 2 17 (fata moneagului); 17 3 20 (fata babei)
235
b) 40 4 36
20
mama 12 4
tata 5
fiica 5
5 u 4 20; 20 4 24; 24 : 2 12; 12 u 3 36; 36 4 40; 40 u 2 80 (portocale în total)
40 4 44 (mama); 12 4 16 (tata); 5 u 3 15 (fiica).
III. a) biei fete 5; fete biei 21;
fete
5 21
biei
21 5 16; 16 : 2 8 (fete); 8 5 13 (biei).
b) P P ............ P
3c 3c 3c 6c
P P ............ P P P P P
5c 5c 5c
1. Cu câte creioane completm? 5 3 2 (creioane)
2. Pentru completare: 6 4 u 3 6 12 18 (creioane)
3. Câte pahare completate? 18 : 2 9 (pahare)
4. Total pahare: 9 4 13
5. Total creioane: 13 u 3 6 39 6 45 (creioane)
IV. a) 99 21 1 79; 79 u 2 158; 121 100 1 22; 22 u 3 66; 158 66 224 de
cifre.
b) cifra 1 la uniti: 21, 31, ..., 121; 12 2 1 11; cifra 1 la zeci: 110, 111, ..., 119;
19 10 1 10; cifra 1 la sute: 100, 101, ..., 121; 21 0 1 22; 11 10 22 43
de ori cifra 1. Cifra 2 la uniti: 22, 32, ..., 112; 11 2 1 10; cifra 2 la zeci: 21, 22,
..., 121; 11 1 1 11; 10 11 21 de ori cifra 2. Cifra 3 la uniti: 23, 33, ..., 113;
11 2 1 10; cifra 3 la zeci: 30, 31, ..., 39; 9 0 1 10; 10 10 20 de ori cifra 3.
La fel va fi i cu cifrele 4, 5, 6, 7, 8, 9. Rezult suma cifrelor: 43 u 1 21 u 2 20 u 3
20 u 4 20 u 5 20 u 6 20 u 7 20 u 8 20 u 9 43 42 20 u (3 4 ... 9)
85 20 u 42 85 840 925.

Ediia a VI-a, iunie 2012, proba de baraj, clasa a III-a
I. a) Numerele sunt 799, 800, 801. 799 800 801 2400.
b) Pe un taler pun masa de 2 kg. Cele 14 kg de ciree se pun pe cele 2 talere, pân se
echilibreaz balana. Rezult pe un taler 8 kg de ciree, pe cellalt 6 kg de ciree. Se iau
cele 6 kg de ciree i din a doua cântrire se pun pe talere pân se echilibreaz balana,
deci pe un taler sunt 3 kg de ciree.
236
II. a) i) 17 12 2 31 (bile); ii) 17 8 4 29 (bile); iii) 12 8 5 25 (bile);
iv) 17 12 1 30 bile; v) 3 u 3 1 10 (bile).
b) 1 prun 1 strugure 1 castravete (1); 1 strugure 1 prun 1 mr (2); 2 castravei
3 mere (3). Înmulind relaia (2) cu 3 obinem 3 struguri 3 prune + 3 mere (4).
Înlocuind relaia (3) în relaia (4) rezult 3 struguri 3 prune + 2 castravei (5). Înmulind
relaia (1) cu 2 obinem 2 castravei 2 prune + 2 struguri (6). Înlocuind relaia (6) în (5)
obinem 3 struguri 3 prune + 2 prune + 2 struguri.
c)
8 u 5 40 Concluzie: 10 nuci avea fiecare.
40 : 4 10
III. a) eu 5 t 20 t eu + 25 (1)
(eu 10) u 2 t 10 (2). Înlocuind relaia (1) în (2) obinem (eu + 10) u 2 eu 25 + 10
2eu + 20 eu + 35 eu 35 – 20 15
b) 122
122 – 50 72
II I II + 72
I 72 : 3 24 (a II-a lad)
24 u 4 96 (I lad)
50
IV. a) a : b 2 rest 3; b : c 2 rest 3.
c
b 3
a 3 3 3
30
30 3 u 3 30 9 21; 21 : 3 7 (al treilea); 7 u 2 3 14 3 17 (al doilea);
7 u 4 9 28 9 37 (primul).
b) 11 2 1 1 ... 1 22; 11 u 2 u 1 u 1 u ... u 1 22.
9 ori 9 ori

Ediia a XI-a, 26 mai 2012, clasa a III-a
1. Se noteaz zambila (z) i lalea (l).
Prima grupare: zl, zl, zl, ..., zl, zl i 5 lalele rmân.
A doua grupare: zll, zll, zll, ..., zll, z
5 1 6 (lalele folosim pentru a doua grupare); 2 1 1 (lalea mai mult are o grup a
doua oar); 6 : 1 6 (grupe de forma zll); 6 u 2 12 (lalele au înflorit); 6 1 7 (zam-
bile au înflorit).
Verificare: 7 u 1 7 (lalele folosim pentru prima grupare); 12 7 5 (lalele rmân).
237
2. a) Reprezentare grafic:
A
2
B
2 8
C
6 2
m
24
24 6 18 (ani, reprezint 6 pri egale); 18 : 6 3 (ani are Anca); 3 2 5 (ani are
Bogdan); 3 5 8 (ani are Camelia); 8 u 4 32 (ani are mama).
b) 3 5 8 16 (ani este suma vârstelor copiilor); 32 16 16 (ani este diferena
dintre vârsta mamei i suma vârstelor copiilor); 1 1 1 3 (3 ani crete în fiecare an
suma vârstelor copiilor); 3 1 2 (cu 2 ani crete mai mult, în fiecare an, suma
vârstelor copiilor fa de vârsta mamei); 16 : 2 8 (peste 8 ani vârsta mamei va fi egal
cu suma vârstelor copiilor).
Verificare: (3 8) (5 8) (8 8) 32 8; 40 40.
3. a) (82 2) : 10 8 (este diferena dintre numrul merilor i numrul perilor).
Reprezentm grafic:
peri
8 82 pomi
meri
Egalm segmentele: 82 8 74 (pomi); numr pri egale: 1 1 2; aflm numrul
perilor: 74 : 2 37 (peri); numrul merilor: 37 8 45 (meri).
b) 82 u 2 164 (pomi sunt în a doua livad); 164 : 8 20 (rest 4).

3 februarie 2013, clasa a III-a
Subiectul I
1. d); 2. c); 3. a); 4. a); 5. a).
Subiectul al II-lea
1. 179; 2. 905; 3. 12; 4. 14; 5. 0; 6. 28; 7. 4; 8. 3; 9. 200, 110, 101; 10. 108.
a) 10 30 50 90. b) A are 20, B are 20 i C are 50. c) A are 0, B are 40 i C are 50.
d) 0 40 50 90. e) Nu, deoarece printr-o magie se golete un co numai dac dou
couri au numere egale de mere. f) Mutm 3 mere din C în A. A are 3 3 6, B are 6,
C are 9 3 6. Mutm 6 mere din C în B i am golit coul C. A are 6, B are 6 6 12
i C are 6 6 0. Sau alt ir de magii corecte. g) Mutm 3 mere din B în A. A are 3 3
6, B are 4 3 1, C are 5. Apoi mutm 5 mere din A în C. A are 6 5 1, B are 1 i
C are 5 5 10. Apoi mutm 1 mr din A în B i am golit coul A. A are 1 1 0,
B are 1 1 2, C are 10. Sau alt ir de magii corecte.
Subiectul al IV-lea
a) 3 3 0; b) 24 6 18 sau alt exemplu corect. c) 1 sau alt exemplu corect.
d) 11 sau alt exemplu corect. e) 50 5 51 6 ... 59 14 45 < 50 < 60 6 61
238
7 ... 69 15 54 (1 p). f) 10 1 11 2 12 3 ... 19 10 9; 20 2 21
3 22 4 ... 29 11 18; 30 3 31 4 32 5 ... 39 12 27. Deci
singurul numr „fermecat“ din ir este 18. g) Observm c numerele „fermecate“ sunt
din 9 în 9, adic 0, 9, 18, ..., prin urmare sunt mai puine cele „fermecate“.

Ediia a X-a, Bileti, 23 martie 2013, clasa a III-a
Partea I. 1. b); 2. d); 3. a); 4. c); 5. a).
Partea a II-a.
1. Soluia 1 Z G Z Z G Z Z G Z
G ; G ; ... G Numrul
+ 12Z + 2G
florilor
Z G Z Z G Z Z G Z
n buchete
Numrul total al zambilelor este 4 u n + 12.
Numrul total al ghioceilor este 3 u n + 2.
Dar 4 u n + 12 2 u (3 u n + 2), echivalent cu 2 u (2 u n + 6) 2 u (3 u n + 2).
Împrind cu 2 fiecare membru rezult 3 u n + 2 2 u n + 6. Obinem c sunt n 4 bu-
chete. Numrul zambilelor este 4 u 4 + 12 28, iar al ghioceilor este 4 u 3 + 2 14.
Soluia 2
Dac din fiecare buchet lum câte un ghiocel, atunci aceti ghiocei împreun cu cei doi
rmai în afara buchetelor fac un numr de ghiocei care este jumtatea lui 12 (numrul
zambilelor rmase), deci fac 6 ghiocei. Înseamn c sunt 4 buchete, iar numrul zambi-
lelor este 4 u 4 + 12 28 zambile iar al ghioceilor 4 u 3 + 2 14 ghiocei.
2. 2 u 9 18 (produsul); 18 : 2 9 (jumtatea produsului); 83 75 8 (diferena); 8 u
u 3 24 (triplul diferenei); 9 24 33 (numrul cutat).

Subiectul I. 1. b); 2. b); 3. b); 4. c); 5. a).
Subiectul al II-lea
1. 14; 2. 5; 3. 2; 4. 2 u 3 u 5 sau alt exemplu corect; 5. 10; 6. 25; 7. 16, 61, 23, 32; 8. 1;
9. 77; 10. 165.
a) 65; b) 55; c) 120; d) G1: 11 12 13 14 10 60; G2: 1 2 3 4 5 6 7
8 9 15 60; e) G1: 12 13 15 40; G2: 11 14 10 + 5 40; G3: 1 + 2 3
4 + 6 + 7 + 8 + 9 40. f) G1: 11 13 24; G2: 12 10 2 24; G3: 15 9 24;
G4: 14 6 4 24; G5: 1 3 5 7 8 24; g) G1: 15; G2: 14 1 15; G3: 12 3
239
15; G4: 13 2 15; G5: 11 4 15; G6: 10 5 15; G7: 9 6 15; G8: 7 8 15.
Se admit i alte aranjri corecte.
Subiectul al IV-lea
a) 3; b) 2; c) 1 i 9 sau alt exemplu corect; d) 7 i 3 sau alt exemplu corect; e) 1 i 6; 2 i 3;
8 i 2; 7 i 8; 4 i 9; f) 1 i 5, 3 i 5, 7 i 5, 9 i 5; g) Numerele sunt 1, 2, 3, 5, 7, 9 sau
alte exemple corecte. 1 i 2 d 2; 1 i 3 d 3; 2 i 3 d 6; 2 i 5 d 0; 2 i 7 d 4; 1 i 5
d 5; 3 i 7 d 1; 1 i 7 d 7; 2 i 9 d 8; 1 i 9 d 9.

Ediia a IX-a, 25 mai 2013, clasa a III-a
Partea I
1. e); 2. g); 3. c); 4. b); 5. f); 6. d); 7. a).
Partea a II-a
a) i) Soluie corect. O soluie poate fi obinut punând în csua central numrul 1.
Soluie corect. O soluie poate fi obinut punând în csua central numrul 6. b) Suma
pe fiecare linie este 22. În csua central trebuie scris 11. Finalizare.

Ediia a XII-a, 25 mai 2013, clasa a III-a
1. Care este suma vârstelor copiilor? 12 10 22 (ani). Care este vârsta tatlui? 22 u 2
44 (ani). Peste câi ani va avea tata 50 de ani? 50 44 6 (ani). Care va fi suma
vârstelor copiilor peste 6 ani? 22 6 6 34 (ani).
2. a) Reprezentarea grafic (2 p):
23 154 puncte
23 9
Câte pri egale sunt? 1 1 1 3 (pri). Cât reprezint prile inegale? 23 23 9
55 (puncte). Cât reprezint prile egale? 154 55 99 (puncte). Cât reprezint o
parte egal? Câte puncte a luat prima echip? 99 : 3 33 (puncte). Câte puncte a luat a doua
echip? 33 23 56 (puncte). Câte puncte a luat a treia echip? 56 9 65 (puncte)
sau 33 23 9 65 (puncte). b) Rotunjirea punctajelor obinute: 33 ~ 30; 56 ~ 60; 65 ~ 70.
3. a) Câi lei cost caietele? 8 u 25 200 (lei). Câi lei cost cutiile cu creioane
colorate? 10 u 30 300 (lei). Câi lei avea coala? 200 300 500 (lei). Ce sum a
cheltuit pentru premii? 500 u 2 1000 (lei). Presupunem c s-ar cumpra numai cri
cu ghicitori. Câi lei ar costa? 15 u 55 825 (lei). Cu cât cost mai puin? 1000 825
175 (lei). Cu cât cost o carte cu ghicitori mai puin decât o carte cu poveti? 20 15
5 (lei). Câte cri cu poveti s-au cumprat? 175 : 5 35 (cri cu poveti). Câte cri
cu ghicitori s-au cumprat? 55 35 20 (cri cu ghicitori). Câi copii au participat la
concurs? 55 13 42 (copii). Câte cri cu poveti mai trebuie? 42 35 7 (cri).
Câte cri cu ghicitori mai trebuie? 42 20 22 (cri).
240
b) Câi lei mai sunt necesari pentru crile cu poveti? 20 u 7 140 (lei). Câi lei mai
sunt necesari pentru crile cu ghicitori? 15 u 22 330 (lei). Câi lei mai sunt necesari
pentru toate crile? 330 140 470 (lei).
c) Reprezentm grafic numrul bieilor i al fetelor:
42
Câte pri egale sunt? 1 6 7 (pri). Cât reprezint o parte egal? Câi biei au
participat? 42 : 7 6 (biei). Câte fete au participat? 42 6 36 (fete).
CLASA a IV-aa
Ediia a II-a, Bileti 12 martie 2005, clasa a IV-a
Partea I. 1. c; 2. c; 3. d; 4. a; 5. d.
Partea a II-a. 1. 47 + 1 = 48, 23 u 48 + 24 = 1 104 + 24 = 1 128
1 128 + a = 1 475, a = 1 475 – 1 128 a = 347
2. S1 + S2 = 110, S1 – S2 = 6; prin adunarea relaiilor rezult 2S1 = 116, deci S1 = 116 : 2,
S1 = 58. Atunci S2 = 58 – 6 = 52; 52 – 2 = 50; 50 : 2 = 25 este unul din numerele impare;
25 + 2 = 27 cellalt numr impar; 58 – 2 = 56; 56 : 2 = 28 un numr par; 28 + 2 = 30
cellalt numr par.
Concursul de matematic al revistei „Arhimede“

Ediia a II-a, etapa final, 22 ianuarie 2005, clasa a IV-a
1. Soluia I
Mutând din grupa a doua în grupa a treia 6 creioane, obinem:
I II III
4 8 12
Mutând din grupa a treia în grupa întâi 4 creioane, obinem:
I II III
8 8 8
Soluia a II-a
Mutând din grupa a treia în grupa întâi 4 creioane, obinem:
I II III
8 14 2
Mutând din grupa a doua în grupa a treia 2 creioane, obinem:
I II III
8 12 4
Mutând din grupa a doua în grupa a treia 4 creioane, rezult:
I II III
8 8 8
241
Soluia a III-a
Notm grupele i numrul de creioane existente iniial.
I II III
4 14 6
Prima mutare pe care o facem este ca din grupa a doua s punem 4 creioane în grupa
întâi, vom obine repartizarea:
I II III
4 14 6
8 10 6
În continuare vom proceda cum se observ în tabelul urmtor:
I II III
8 4 12
8 8 8
2. a) Cel mai mare numr îl obinem dac tergem primele 8 cifre. Obinem: 9101112...20.
b) Cel mai mic numr îl obinem dac tergem cifrele a doua, a treia ... a noua, obinem:
1101112...20.
3. Observm c numrul 952 din primul desen este suma numerelor de pe linie înmul-
it cu 2 (952 = (117 + 219 + 140) u 2), numrul 840 din al doilea desen se obine
înmulind cu 3 suma numerelor 101, 57, 122. (840 = 3 u (101 + 57 + 122)). Numrul
care lipsete va fi 4 u (76 + 102 + 39) = 868.
4. Jumtatea numrului 1 200 este 600 iar sfertul jumtii numrului 1 200 va fi 600 : 4 =
= 150. Cel mai mic numr natural de patru cifre diferite este 1 023 iar cel mai mare
numr natural de trei cifre este 999.
1 023 – 999 = 24 150 – 24 = 126
Deci cu 126 trebuie mrit diferena respectiv.
Concursul interjudeean „tefan Velovan“, 14 mai 2005, clasa a IV-a

Partea I. 1. f; 2. d; 3. f; 4. c; 5. e; 6. d; 7. g.
Partea a-II-a. 1. Numerele 105, 112, 119, 126, 133, 140, 147, 154, 161, 168, 175, 182,
189, 196 se împart exact la 7.
Numerele 105, 126, 147, 168, 189 se împart exact la 3.
Cum 14 – 5 = 9, rezult c 9 numere se împart exact la 7, dar nu se împart exact la 3.
2. 37 + 38 = 75; 24 + 25 + 26 = 75; 13 + 14 + 15 + 16 + 17 = 75; 10 + 11 + 12 + 13 +
+ 14 + 15 = 75; 3 + 4 + 5 + 6 + ... + 12 = 75

Ediia a VII-a, Craiova, 19 noiembrie 2005, clasa a IV-a
1. Cântrirea I. Punem greutatea de 1 kg pe un taler al balanei i punem cuiele pe cele
dou talere ale balanei pân când balana se echilibreaz, adic pe fiecare taler al
balanei se afl cantiti egale. Am împrit cantitatea de 1 kg + 35 kg cuie = 36 kg în 2 pri
242
egale, fiecare parte având câte 36 kg : 2 = 18 kg. Pe un taler avem 1 kg greutatea i înc
18 kg – 1 kg = 17 kg de cuie. De pe talerul unde se afl i greutatea de 1 kg dm la o
parte i greutatea i cele 17 kg de cuie.
Cântrirea a II-a. Împrim cantitatea de 18 kg de cuie care au rmas pe un taler în
dou pri egale (adic punem cuie de pe talerul cu 18 kg pe talerul gol pân când pe
cele dou talere avem cantiti egale). În acest fel pe fiecare din cele dou talere ale
balanei se afl câte 18 kg : 2 = 9 kg de cuie.
De la cântrirea I, pe un taler au rmas 17 kg de cuie i cu înc 9 kg de cuie de pe un
taler se obin 17 kg + 9 kg = 26 kg de cuie (adic ce se cerea în problem).
2. Folosim metoda grafic în care numerele sunt I, II, III, IV (primul, al doilea, al treilea,
respectiv al patrulea). Avem:
I II III Constatm c avem în total de trei ori fiecare
300
I III IV numr. Deci de 3 u I + 3 u II + 3 u III + 3 u IV =
500 = 300 + 500 + 600 + 607, adic 3 u I + 3 u II +
II III IV + 3 u III + 3 u IV = 2 007. Împrind cu 3 în
600 ambii membri obinem c suma celor 4 numere este
I II IV I + II + III + IV = 669.
607 Dar I + II + III = 300, adic IV = 669 – 300 = 369.
În continuare I + III + IV = 500 i I + II + III + IV = 669, de unde 500 + II = 669, adic
II = 669 – 500 = 169.
La fel I + II + III + IV = 669 i II + III + IV = 600, de unde I + 600 = 669
I = 669 – 600, adic I = 69.
i în fine I + II + III + IV = 669 i I + II + IV = 607 III + 607 = 669 de unde
III = 669 – 607 adic III = 62.
Deci cele patru numere sunt respectiv I = 69, II = 169, III = 62 i IV = 369.
Metoda algebric
Notm numerele cu a, b, c, d i avem:
a + b + c = 300
a + c + d = 500 relaii care adunate membru cu membru ne dau 3 (a + b + c + d) = 2 007;
b + c + d = 600 împrind cu 3 avem a + b + c + d = 669.
a + b + d = 607
Din a + b + c + d = 669
d + 300 = 669, deci d = 369
a+b+c = 300
Din a + b + c + d = 669
a+c+d = 500 b + 500 = 669, deci b = 169
Din a + b + c + d = 669
a + 600 = 669, deci a = 69
b+c+d = 600
Din a + b + c + d = 669
c + 607 = 669, deci c = 62
a+b+d = 607
Verificare: a + b + c + d = 69 + 169 + 62 + 369 = 669
3. Pentru a-l afla pe x folosim metoda mersului invers. Avem [...] : 377 = 2, de unde
[...] = 377 u 2, deci [...] = 754.
243
Avem 756 – (485 – 483 + x) : (x + 2) – 1 = 754, deci 756 – (2 + x) : (x + 2) – 1 = 754
756 – 1 – 1 = 754, adic 754 = 754, înseamn c în loc de x se poate pune orice
numr natural (0, 1, 2, ..., n, ...).
De exemplu, pentru x = 1 [756 – (485 – 23 u 21 + 1) : (1 + 2) – 1] : 377 =
= (756 – 3 : 3 – 1) : 377 = (756 – 2) : 377 = 754 : 377 = 2.

Ediia a IV-a, etapa I, 25 noiembrie 2006, clasa a IV-a
1. a) A = 140, B = 7;
b) Grupm: (3 – 2) + (5 – 4) + (7 – 6) + ... + (2 007 – 2 006) = 1 + 1 + ... + 1 = 1 003
de 1 003 ori
2. Numerele cutate sunt: 158, 257, 356, 455, 554, 653, 752 i 851. Cel mai mare este 851.
3. Dac la 5 gini corespund 2 rae, atunci la 15 gini corespund 6 rae, iar la 6 rae
corespund 2 gâte. Într-o astfel de grup format sunt 15 + 6 + 2 = 23 psri; 92 : 23 =
= 4 grupe
Aadar, 4 u 15 = 60 gini; 4 u 6 = 24 rae; 4 u 2 = 8 gâte.
4. Relaiile: xn + my = 81 i zv + ut = 125 se mai pot scrie astfel:
10x n 10m y 81 10x y 10m n 81 ° xy mn 81 u100
® ® ®
¯10z v 10u t 125 ¯10z t 10u v 125 °̄zt uv 125
°xy u 100 mn u 100 8100
® . Adunm relaiile: xy u 100 + mn u 100 + zt + uv = 8 225
°̄zt uv 125
care se scrie: xyzt + mnuv = 8 225 , adic ( xyzt + mnuv ) : 5 = 1 645.

Ediia a III-a, etapa a II-a zonal, 25 februarie 2006, clasa a IV-a
1. a) 111 + 222 + 333 + 444 – 555 u 2 = 111 u (1 + 2 + 3 + 4 – 5 u 2) = 111 u 0 = 0
b) [...] = 600; ( ) u 7 = 600 + 100; ( ) = 700 : 7; x + 540 : 6 = 100; x + 90 = 100
rezult x = 100 – 90; x = 10
2. a) Numrul cifrelor lui „a“ este egal cu suma: 1 + 2 + 3 + ... + 9 + 10 u 2 + 11 u 2 +
+ 12 u 2 + ... + 20 u 2 = 9 u 10 : 2 + 2 u (10 + 11 + 12 +... + 20) = 9 u 5 + (10 + 20) u 11 =
= 45 + 330 = 375 cifre.
b) Deoarece numrul cifrelor pentru 1 22 333 4444...77...7 este 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 =
= 7 u 8 : 2 = 28 i în numrul „a“ dup cifrele de 7 urmeaz 8 cifre de 8, înseamn c
a 31-a cifr va fi 8.
3. inem cont c 6 + 17 = 23; 2 006 = 87 u 23 + 5. Al doilea juctor câtig întotdeauna,
dac respect urmtoarea strategie: dac primul ia n pietricele, atunci al doilea ia m
pietricele astfel încât m = 23 – n. În aceaste condiii dup 174 = 2 u 87 de „mutri“ vine
rândul primului, care având la dispoziie doar 5 pietricele nu are voie s le ia i pierde.
244
4. Casierul poate plti orice sum mai mare sau egal cu 8 lei.
3 + 5 = 8; 3 + 3 + 3 = 9; 5 + 5 = 10; 3 + 3 + 5 = 11; 3 + 3 + 3 + 3 = 12; 3 + 5 + 5 = 13;
3 + 3 + 3 + 5 = 14; 5 + 5 + 5 = 15.
Adunrile anterioare arat modaliti de a plti 8 lei, 9 lei, 10 lei, 11 lei, 12 lei, 13 lei,
14 lei i 15 lei. Orice sum mai mare decât acestea se poate scrie în funcie de ele.
16 = 8 + 8 = 3 + 3 + 5 + 5; 17 = 8 + 9 = 3 + 5 + 3 + 3 + 3 etc.
Concursul interjudeean de matematic „Nicolae Coculescu“

Ediia a III-a, Slatina, 2006, clasa a IV-a
1. {...} = 812 : 4 rezult {...} = 203; [...] : 5 = 203 – 27 rezult [...] = 5 u 176, [...] = 880;
(...) u 9 = 880 + 2 rezult (...) = 882 : 9 = 98; 107 – 63 : x = 98 rezult 63 : x = 107 – 98;
63 : x = 3 de unde x = 63 : 9; x = 7.
2. a u b = 91; a u c = 260 rezult a u b + a u c = 91 + 260; a u (b + c) = 351
p p p p
3. Notm primul numr cu segmentul |-----|; al doilea numr este |-----|-----|-----| + 2.
p p
Suma primelor dou numere este 4 u |-----| + 2. Al treilea numr este 2 u |-----| + 1.
p p p
Suma celor trei numere este: 4 u |-----| + 2 + 2 u |-----| + 1 = 6 |-----| + 3.
p p
Din 6 u |-----| + 3 =123 gsim |-----| = (123 – 3) : 6.
Deci primul numr este 20, al doilea 62 i al treilea 41.
4. Notm cu r, g, a numrul bilelor roii, galbene i albastre.
Avem relaiile: r + g = 32; r + a = 32; g + a = 32.
Adunând aceste relaii membru cu membru obinem 2 u (r + g + a) = 96, deci r + g + a = 48.
Din r + g + a = 48 i r + g = 32 gsim a = 16, apoi obinem r = 16 i g = 16.
5. a) 370 + 372 + 374 + ... + 468 = 370 + (370 + 2) + (370 + 4) + ... + (370 + 98) = 370 u
u 50 + (2 + 4 + 6 +... + 49) = 370 u 50 + 49 u 50 = 50 u (370 + 49) = 20 950 (kg)
Avem 20 950 kg < 21 000 kg = 21 t.
b) Nu se pot transporta pentru c unul dintre camioane ar trebui s transporte 8 blocuri,
iar cele care cântresc cel mai puin (primele 8) au suma greutilor:
370 + 372 + 374 + 376 + 378 + 380 + 382 + 384 = 370 u 8 + (2 + 4 + 6 + 8 + 10 + 12) =
= 2 960 + 42 = 3 002 kg > 3 t capacitatea maxim a unui camion.

Ediia a IV-a, Craiova, 2006, clasa a IV-a
1. total
3 total
3 tenis
restul
tenis
volei
11
restul
3
245
3 + 11 = 14 elevi – reprezint dou treimi din rest
14 : 2 u 3 = 21 elevi – reprezint restul
21 + 3 = 24 elevi – reprezint trei ptrimi din total
24 : 3 u 4 = 32 elevi – reprezint numrul elevilor clasei
32 : 4 + 3 = 11 elevi practic tenisul de câmp
(32 – 11) : 3 + 3 = 10 elevi joac volei
2. Orice mod de completare este ca în figura alturat: 10 x y
unde x + y = 1 996.
y 10 x
Din faptul c x, y {0, 1, ..., 1 996} i x + y = 1 996,
rezult c numrul posibilitilor este 1 997. x y 10
3. Din faptul c n d restul 4 la împrirea cu 5, deci rezult c n – 4 se împarte exact la
5, deci ultima cifr a lui n – 4 este 0 sau 5, deci a este 4 sau 9.
Pentru a = 4, n = 739 614 se împarte exact la 3.
Pentru a = 9, n = 739 619 nu se împarte exact la 3.
Deci singura soluie este a = 4.
4. Relaia se scrie: 1 000a + 100b + 10b + c + 10a + b + 10c + b = 10a + c + 2 060
Rezult: 1 000a + 112b + 10c = 2 060
Deoarece a este prima cifr, a > 1
1 000a d 2 060, deci a d 2
Pentru a =1, 112b + 10c = 1 060, nu se obine soluie.
Pentru a = 2, gsim b = 0, c = 6, deci abbc = 2 006.

Craiova, 28 octombrie 2006, clasa a IV-a
1. a) Se gsesc mai multe soluii printre care i:
956 + 957 + 962 + 965 + 976 + 972 + 974 +
87 86 85 82 58 84 82
1 043 1 043 1 047 1 047 1 034 1 056 1 056
982 + 984 + 987 +
54 52 45
1 036 1 036 1 032
b) Cel mai mare termen de trei cifre folosit este 987.
c) Cel mai mic termen de dou cifre este 87.
d) Cel mai mare numr ce se obine ca sum este 1 056.
2. Avem 1 000a + 100b + b + 100a + 10b + b + 10a = 2 006.
Adic 1 110a + 112b = 2 006.
Dac a = 1 112b = 896 b = 8.
Dac a t 2 110a t 2 200 > 2 006 nu avem soluie.
Deci a = 1, b = 8.
246
3. Notm a, b, c, d greutile copiilor.
Avem:
a + b + c = 97
b + c + d = 114
a + c + d = 101
a + b + d = 93 relaii care, adunate dau
3(a + b + c + d) = 405
Deci a + b + c + d = 135
d = 135 – 97 d = 38 kg cântrete Dorel
a = 135 – 114 a = 21 kg cântrete Andrei
b =135 – 101 b = 34 kg cântrete Bogdan
c = 135 – 93 c = 42 kg cântrete Cornel

Partea I
1. f) 171; 2. c) 506; 3. a) 1 510 518; 4. c) 3 m; 5. d) 3; 6. g) 10; 7. a) 2 214; 875.
Partea a II-a
n = 73961a = 739 610 + a
Deoarece 739 610 se împarte exact la 5 i pentru ca n s dea restul 4 la împrirea cu 5
sunt 2 posibiliti: a = 4 sau a = 9.
Dac a = 9, numrul n = 739 619 nu se împarte exact la 3, deci a = 9 nu este soluia.
Dac a = 4 numrul 739 614 se împarte exact la 3, deci a = 4 este soluia.

Ediia a III-a, Giurgiu, 8-9 aprilie 2006, clasa a IV-a
1. a) 1 + 2 + 3 + ... + 2 006 = 2 006 u 2 007 : 2 = 1 003 u 2 007 = 2 013 021
b) 2 + 4 + 6 + ... + 206 = 2 u (1 + 2 + ... + 103) = 103 u 104 = 10 712
c) Calculm 1 + 2 + 3 + ... + 207 = 207 u 208 : 2 = 104 u 207 = 21 528
1 + 3 + 5 + ... + 207 = (1 + 2 + 3 + ... + 207) – (2 + 4 + ... + 206) = 21 528 – 10 712 = 10 816.
2. 3f ................ 2b ................... 187 lei
2f ................ 3b ................... 168 lei
5f ................ 5b ................... 355 lei
Adunând rezultatele i împrind cu 5 rezult:
1f ............. 1b ............. 355lei : 5 = 71 lei.
Dublând 2f ............. 2b ............. 142 lei. Din prima soluie i din aceasta ultima gsim,
prin scdere, c o fust cost 45 lei. Apoi o bluz cost 71 lei – 45 lei = 26 lei.
5 fuste i 6 bluze cost 5 u 45 + 6 u 26 = 381 lei.
3. a) Din 7 u U = numr terminat în 1 i din faptul c U este un numr reprezentat de o
cifr gsim U = 3; din 5 u I + 2 = numr terminat în 4 gsim I = 2 sau I = 7 (care nu
convine). Dac I = 2 rezult G = 1 apoi gsim R = 4.
247
b) xxx = 111 u x
xx = 11 u x
Avem 127 u x = 1 016 se gsete x = 1 016 : 127; x = 8.
Concursul interjudeean „Matematic la Pontul Euxin“

Mangalia, 2006, clasa a IV-a
1. d); 2. e); 3. c); 4. b); 5. a); 6. c); 7. e); 8. b).
Partea a II-a
Notm „a“, „s“, „c“ numrul de probleme rezolvate respectiv de Andrei, Sandu i Cristian.
Avem relaiile a + s = 3 u c (1)
2 u a + 3 u s + 5 u c = 62 (2)
Înmulim cu 2 relaia (1) i scdem din relaia (2).
Rezult: (2 u a + 3 u s + 5 u c) – (2 u a + 2 u s) = 62 – 6 u c.
s + 5 u c = 62 – 6 u c, deci s = 62 – 11 u c.
Se observ c c trebuie s fie mai mic sau cel mult egal cu 5. Dac c = 5, gsim s = 7 i
a = 8. Dac c d 4 atunci s t 18 i relaia (1) nu mai este verificat.
Andrei a obinut 2 u 8 = 16 (puncte). Sandu a obinut 3 u 7 = 21 (puncte). Cristian a
obinut 5 u 5 = 25 (puncte).
Concursul interjudeean de matematic „Louis Funar“
Ediia a VI-a, Craiova, 10 noiembrie 2007, clasa a IV-a
1. Numrul de alune aduse, 33, trebuie s se împart exact la numrul maimuelor.
Dac au fost 33 de maimue, ele au strâns 66 de alune.
Dac au fost 11 maimue ele au strâns 11 u 4 = 44 alune.
Dac au fost 3 maimue ele au strâns 3 u 12 = 36 alune.
2. c) 165 i 561.
3. ab + ba = 55 10a + b + 10b + a = 55 rezult 11 u (a + b) = 55, deci a + b = 5
Dar a – b = 3 obinem a = 4 i b = 1. Rspuns ab = 41.
4. 275 u 115 u
32 16
550 690
825 115
8800 1840
5. Vârstele copiilor în prezent sunt 30 – 21 = 9, 30 – 27 = 3, 30 – 28 = 2.
Când mama va avea 40 de ani, copiii vor avea respectiv 19 ani, 13 ani, 12 ani.
19 + 13 + 12 = 44.

Ediia a IX-a, Craiova, 27 octombrie 2007, clasa a IV-a
1. Dac a = 2 2b0b + 2bb + 22 = 2 007. Egalitatea aceasta este imposibil, deci a = 1.
Pentru a = 1 1b0b + 1bb + 11 = 2 007.
248
În continuare scriind numerele explicit în baza 10 scriem:
1 000 + 100b + b + 100 + 10b + b + 11 = 2 007, adic 112b = 2 007 – 1 111, deci 112b =
= 896, de unde b = 896 : 112. Avem a = 1, b = 8.
2. a) Asociind termenii avem: A = 1 + 2 + 3 + ... + 100 + 101 + 102 = 103 u 51 = 5 253.
103
103
103
103
b) B = 2 + 4 + 6 + ... + 98 + 100 + 102 = 104 u 51 : 2 = 52 u 51 = 2 652
104 104
104
104
104
c) Constatm c A – B = C deci:
C = 1 + 3 + 5 + ... + 99 + 101 = 5 253 – 2 652 = 2 601 sau
C = 1 + 3 + 5 + ... + 97 + 99 + 101 = 102 u 51 : 2 = 51 u 51 = 2 601

102
102
102 102
d) D = 1 + 2 + 3 + ... + 71 + 72 = 2 628
Avem C < D < B.
3. Soluia I:
a) Reprezentm vârstele copiilor prin segmente.
Vârstele în prezent:
5
Vârstele în urm cu 5 ani sunt reprezentate astfel:

p 5 5
suma lor este 2p + 5.
p 5
Vârstele peste 5 ani vor fi:
p 5 5 5
suma lor va fi 2p + 25.
p 5 5
Diferena cerut este (2p + 25) – (2p + 5) = 20 (ani).
b) Deoarece în prezent vârsta copiilor este 27 ani, adic 2p + 15 avem:
2p + 15 = 27, de unde 2p = 27 – 15, adic p = 6.
Cei doi copii au vârstele de 6 + 5 = 11 ani i 6 + 5 + 5 = 16 ani.
Soluia II:
a) Peste 5 ani suma vârstelor va crete cu 20 de ani fa de suma vârstelor în urm cu 5 ani
pentru c fiecare copil va fi cu 10 ani mai mare (peste 5 ani fa de în urm cu 5 ani).
249
b) Dac în prezent vârstele sunt a i b avem a + b = 27. Diferena dintre vârste rmâne
aceeai aa c a – b = 5.
Din a + b = 27 i a – b = 5 rezult a + b + a – b = 5 + 27.
2a = 32 deci a = 16. Se gsete b = 11 ani.
Ediia a IV-a, Bileti, 17 martie 2007, clasa a IV-a
I. 1) d; 2) b; 3) a; 4) c; 5) a.
II. 1. 5 u 9 = 45 kg (mere în cele 5 ldie de 9 kg); 9 – 6 = 3 kg (diferena dintre o ldi
de 9 kg i una de 6 kg); 78 – 45 = 33 kg (numrul de kilograme care sunt în plus în
ldiele de 9 kg fa de cele 5 ldie de 5 kg); 33 : 3 = 11 ldie de 6 kg; 11 u 6 = 66 kg
de mere în cele 11 ldie de 6 kg; 11 + 5 = 16 ldie de 9 kg; 16 u 9 = 144 kg de mere în
ldiele de 9 kg; 144 + 66 = 210 kg de mere în total
Rspuns: 11 ldie de 6 kg, 16 ldie de 9 kg
66 kg de mere sunt în cele 11 ldie de legume. 144 kg de mere sunt în ldiele de 9 kg.
210 kg de mere sunt în total
2. Cu 3 zile mai devreme înseamn 3 u 8 = 25 probleme ar fi fcut în cele 3 zile. 10 – 8 =
= 2 probleme în plus în fiecare zi; 24 : 2 = 12 zile ar fi fcut câte 10 probleme pe zi;
12 u 10 = 120 de probleme a avut de rezolvat.
Concursul „Discipolii lui Lazr“
Ediia a V-a, Ploieti, 16-18 noiembrie 2007, clasa a IV-a
1. a = 45, b = 3 075, 3 075 = 45 u 68 + 15. Cel mai mic numr care trebuie sczut este 15.
2. Iniial erau cu 4 biei mai mult decât fete. În fiecare zi vin cu 2 fete mai mult decât
biei, înseamn c în dou zile numrul fetelor va fi egal cu cel al bieilor. În tabr
au fost 28 de elevi.
3. a) Avem a = 2 u b + 2, b = 2 u c + 2, c = 2 u d + 2 de unde a = 8 u d + 14. Dar din
c = 2 u d + 2 avem c d t 3 (împritorul este mare decât restul).
Din a = 8 u d + 14 i d t 3 a t 8 u 3 + 14, deci a t 38.
b) Se gsete c a + b + c + d + 3 = 15 u d + 25. Deoarece d este impar înseamn c
numrul 15 u d se termin în 5. Atunci 15 u d + 25 se termin în zero.
4. a) Dac n este cel mai mic numr de copii pe care îi are un fiu atunci:
n + (n + 1) + (n + 2) + (n + 3) + (n + 4) = 25 i obinem c 5n + 10 = 25, de unde
rezult n = 3. Cei cinci fii au respectiv 3, 4, 5, 6, 7 copii.
b) Cel mai mic numr de nepoele este: 1 + 1 + 1 + 1 + 1 = 5. Cel mai mare numr de
nepoele este 1 + 2 + 2 + 3 + 3 = 11.
Concursul de matematic „Isoscel“
Ediia a II-a, 27 octombrie 2007, Caracal, Olt, clasa a IV-a
1. 450; 2. 1 u 3 u 3 u 223; 3. (7, 0) (7, 1) (7, 2) (8, 0) (8, 1) (8, 2) (8, 3) (9, 0) (9, 1) (9, 2)
(9, 3) (9, 4); 4. a = 57, b = 63, c = 20, d = 180; 5. Facem grupe de câte trei termeni i
avem: S = (1 + 2 – 3) + (4 + 5 – 6) + (7 + 8 – 9) + ... + (97 + 98 – 99) = 0 + 3 + 6 + 9 + ... +
+ 96 = 3(1 + 2 + 3 + ... + 32) = 3 u 32 u 33 : 2 = 3 u 16 u 33 = 1 584.
250
Concursul „Alexandru Myller“
Ediia a V-a, martie 2007, clasa a IV-a
1. 10; 2. 65; 10; 3. 216; 4. 13; 5. 72; 6. 32; 7. 223; 8. 7 elevi; 9. 17 ani; 10. dou mere;
11. 2007; 12. Al 50-lea termen al irului este 50 + 51 + ... + 101 = 3 926.
13. A trebuie s fie un numr de trei cifre. Fie A = abc.
Avem posibilitile: Se obin soluiile:
(1) abc ab 150; (1) A = 137, B = 13;
(2) abc ac 150; (2) A = 135, B = 15;
(3) abc bc 150. (3) A = 125, C = 25.
14. Dup prima atingere a solului mingea se
ridic la înlimea de (64 : 4) u 3 = 48 m.
Dup a II-a atingere a solului mingea se
64 m ridic la înlimea de (48 : 4) u 3 = 36 m.
Dup a III-a atingere a solului mingea se
48 m
36 m ridic la înlimea de (36 : 4) u 3 = 27 m.
27 m Distana total parcurs de minge pân
când atinge solul a patra oar este:
Prima a II-a a III-a a IV-a
64 m + 48 m + 36 m + 27 m = 175 m.
atingere atingere atingere atingere
15. Ultimul numr rmas este 86.
Concursul „Din secretele numerelor“

Etapa pe coal, Bacu, 2 martie 2007, clasa a IV-a
1. B
E Triunghiurile sunt: ABC, CDE, ABE, DEA, CAE, în numr de 5.
C D A
2. Numrul cel mai mare de globulee argintii este 15 + 10 = 25. Din cele 11 globulee
argintii i aurii maxim 10 globulee pot fi argintii.
3. Avem a = 6 u c + 5. Cel mai mic numr natural se obine pentru c = 0 i este a = 5.
4. Un extraterestru mnânc o îngheat în trei minute. În 30 de minute un extraterestru
mnânc 30 : 3 = 10 îngheate. Deci rspunsul este un extraterestru.
p
5. Notm numrul de ani cerut.
p p p p
Avem 42 + = 14 + + 10 + +6+
Deci 42 – 14 – 10 – 6 = 3p – p, adic 12 = 2p de unde p = 6.
Deci peste 6 ani se întâmpl cerinele problemei.
251
Concursul „Cangurul“ – 2008, clasele III-IV
1. d; 2. c, 3. d; 4. c; 5. a; 6. e; 7. a; 8. d; 9. c; 10. a; 11. d; 12. b; 13. b; 14. a; 15. c; 16. c;
17. d; 18. a; 19. b; 20. a; 21. a; 22. d; 23. b; 24. a; 25. b; 26. e; 27. d; 28. a; 29. e; 30. b.
Concursul de matematic „Smart“ – 2008, clasa a IV-a

1. b; 2. c; 3. c; 4. b; 5. e; 6. a; 7. c; 8. a; 9. b; 10. a; 11. b; 12. a; 13. e; 14. b; 15. d;
16. b; 17. b; 18. b; 19. b; 20. a.

Ediia a II-a, 10 mai 2008, clasa a IV-a
1. Notm „a“ numrul de albume, „b“ numrul de cri i „c“ numrul de caiete.
(1) 7a + b + 5c = 100; (2) a + 7b + 3c = 60. Adunm relaiile (1) i (2): 8a + 8b + 8c =
= 160, rezult a + b + c = 20. Înlocuind în relaia (2) rezult 20 + 6b + 2c = 60. De unde
3b + c = 20.
2. abcde , unde a 0. a + b + c + d + e = 45 a = b = c = d = e = 9 abcde = 99999
99999 + 1 = 100 000 are suma cifrelor 1.
3. a) De exemplu: 2 008 = 1 004 + 2 + 1 + 1 + … + 1
de 1 002 ori
b) De la pagina 1 la pagina 9 s-au folosit 9 cifre. De la pagina 10 la pagina 99 s-au folosit
(99 – 9) u 2 = 180 cifre. De la pagina 100 la pagina 705 s-au folosit (705 – 99) u 3 =
= 1 818 cifre. 9 + 180 + 1 818 = 2 007. Cartea are 705 pagini.
4. a
b
Dac Mihai cheltuiete 10 lei i au apoi sume egale însemn c o parte are 10 lei.
Deci a = 10 i b = 20.

Ediia a II-a, mai 2008, clasa a IV-a
1. a) Sumele numerelor: 6 185 + 1 728 = 7 913; 4 337 + 2 076 = 6 413. Diferena: 7 913 –
– 6 413 = 1 500. b) 4 101 – 1 500 = 2 601. 2. 23 456. 3. Succesorul lui 796 este 796 +
+ 1 = 797. Numrul este 797 – 289 + 127 = 635.
4. Cel mai mic numr de ase cifre diferite: 102 345. Comparare: 102 347 > 102 346
5. 1) De trei ori numrul de pagini citite de Bogdan: 104 + 28 + 24 = 156 (pagini)
2) Numrul de pagini citite de Bogdan: 156 : 3 = 52 (pagini)
3) Numrul de pagini citite de Andrei: 52 – 28 = 24 (pagini)
4) Numrul de pagini citite de Tavi: 52 – 24 = 28 (pagini)
252
Concursul de evaluare în educaie la matematic
Subiectul I
1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. b.
Subiectul II
1. 10; 2. 4 i 3; 3. 205; 140; 4. 12 u 2; 5. 6; 6. 9; 7. 2008; 8. 1243;
9. 8710; 10. 2011; 2010; 2009; 2008.
Subiecul III
a) 10 234; b) 43 210; c) 6 numere, acestea sunt 24 103, 24 130, 24 013, 24 031, 24 310,
24 301; d) Dac ultima cifr este întotdeauna 0, prima cifr a numrului 8 de 5 cifre
format cu cifrele 0, 1, 2, 3, 4 poate fi aleas în 3 moduri, a treia în dou moduri i a
patra într-un singur mod. Pot fi scrise: 4 u 3 u 2 u 1 = 24 de numere care au ultima cifr
zero. e) Raionând ca la punctul anterior, exist 24 de numere care au cifra 0 pe ultima
poziie (a cincea), 24 de numere care au cifra 0 pe poziia zecilor, 24 de numere care au
cifra 0 pe poziia sutelor i 24 de numere care au cifra 0 pe poziia miilor (a doua). În
total sunt 24 + 24 + 24 + 24 = 96 numere. f) Din cele 96 de numere care pot fi scrise în
total scdem numerele terminate în 1 i în 3. Numerele terminate în 1 vor fi 18 pentru
c prima cifr poate fi aleas în 3 moduri dintre numerele 2, 3, 4; a doua cifr poate fi
aleas tot în 3 moduri (poate fi folosit i cifra 0), a treia cifr poate fi aleas în dou
moduri, iar a patra într-un singur mod 3 u 3 u 2 u 1 = 18. De asemenea, numerele
terminate în 3 vor fi tot 18. În total vor fi 96 – 36 = 60 de numere pare. g) Exist 24 de
numere care încep cu 1; 24 de numere care încep cu 2, apoi irul numerelor cresctoare
începe cu numerele de cinci cifre care încep cu 3, vor fi scrise numerele 30 124, 30 142,
30 214. Sub numrul 30 214 va fi numrul 51.
Subiectul IV
a) 0 + 0 + 1 + 0 + 0 = 1
b) 0 1 0 0 c) Fiecare linie va conine un singur 1 (pentru c dac ar fi mai
multe pe aceeai linie, suma nu ar mai fi 1). d) Fiecare coloan va
1 0 0 0 conine un singur 1 (pentru c dac ar fi mai muli de 1 nu ar fi
0 0 0 1 respectat condiia din enun). e) Tot tabloul va conine 10 ele-
mente cu 1 (dac ar fi mai multe, atunci pe o linie sau pe o coloan
0 0 1 0 ar fi mai muli de 1 i nu s-ar respecta condiia din enun). f) Suma
elementelor de pe 5 linii ale tabloului va fi 5, deoarece 1
pe fiecare linie este câte un 1 i câte 9 de 0). g) Dac ar 1
exista un tablou cu a linii i b coloane, completat numai 1
cu 0 i astfel încât a + b t 1, considerm exemplul a = 6; 1
b = 5. Observm c nu putem completa respectând con-
0 0 0 0 0
diia din enun (punând o coloan i o linie pe care nu
0 0 0 0 0 1
exist 1).
0 0 0 0 0 1
0 0 0 0 0 1
0 0 0 0 0 1
0 0 0 0 0 1
253
Societatea de tiine Matematice din România, filiala Bacu
Concursul „Sim“ – 2008, clasa a IV-a
1. Dac scriem condiia sub forma: abc +
bc
c
687
observm c c = 9 (9 u 3 = 27). Apoi rezult c 2b + 2 = 8 sau 2b + 2 = 18.
Gsim b = 3 sau b = 8 i corespunztor a = 6 sau a = 5.
Problema are 2 soluii: 639 i 589.
2. Vezi tema „Principiul cutiei“ deoarece 10 = 3 u 3 + 1 înseamn c vor exista cel
puin 3 copii ale cror iniiale coincid.
3. Primul produs este 0 dac x = 1 sau x = 3, al doilea produs este 0 dac y = 0 sau y = 2;
al treilea produs este 0 dac z = 4 sau z = 6. Termenii sumei 2kx, 2ky, 2kz sunt numere
pare pentru orice valori naturale ale lui k, x, y sau z aa c problema se reduce la a arta
c suma x + y + z este numr impar, ceea ce rezult din verificare sau observând c x ia
valori impare pe când y i z iau valori pare, aa c y + z va da întotdeauna numr par i
x + y + z va fi numr impar.
Concursul interjudeean de matematic „Duru“

Iulie 2008, clasa a IV-a
1. 23 + 45 + 67 + 89 = 224
2. În situaia a doua din problem, copiii pltesc fiecare 8 lei, deci cu 3 lei mai mult
decât în prima situaie; aceti 3 lei în plus pltii de fiecare elev acoper suma de 10 lei
care lipseau în prima situaie, i cei doi lei din a doua situaie. Aadar, 3 u numrul
copiilor = 12 lei, rezult c sunt 4 copii. Mingea cost 4 u 5 + 10 = 30 lei.
3. Restul de bani, adic trei sferturi din sum ajung pentru cumprarea unei cri (un
sfert din cele trei) i dou stilouri (care vor costa o jumtate din sum). Un stilou va
costa la fel de mult ca i cartea, adic un sfert din banii elevului.

Ediia a X-a, Craiova, 1 noiembrie 2008, clasa a IV-a
1. {[(x – 3) : 2 005 + 2 005] : 2 006 + 2 006} : 2 007 = 1
[(x – 3) : 2 005 + 2 005] : 2 006 + 2 006 = 2 007
[(x – 3) : 2 005 + 2 005] : 2 006 = 1 [(x – 3) : 2 005 + 2 005] = 2 006
(x – 3) : 2 005 = 1; (x – 3) = 2 005 x = 2 008
°a b 2 008
2. ® 2 008 = (a – b) u 334 + 4; 2 004 = (a – b) u 334
°̄a b a b u 334 4
a–b=6
a + b = 2 008
2a = 2 014 a = l 007 i b = 1 001
Observaie: Se poate rezolva i cu metoda figurativ.
254
3. S calculm 1 + 2 + 3 i observm c obinem 6. Deci în fiecare din cele trei cutii
punem respectiv una, dou i trei bile. S calculm 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15.
Deci se poate. S calculm 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 = 21. Deci nu se pot pune 20 de bile în
6 cutii în condiiile cerute.
1 + 2 + 3 + ... + 99 = 4 950, deci se pot pune 4 950 bile în 99 de cutii.
Craiova, 12 aprilie 2008, clasa a IV-a
1. [5 + 100 u (2 u x + y)] : 101 – 5 = 0 [5 + 100 u (2 u x + y)] : 101 = 5 5 + 100 u
u (2 u x + y) = 505 100 u (2 u x + y) = 500 2 u x + y = 5.
Exist urmtoarele posibiliti: x = 0, y = 5, x = 1, y = 3, x = 2, y = 1.
2. a = 8 u c1 + 5
b = 8 u c2 + 6 7 u a + 6 u b + 5 u c = 7 u (8 u c1 + 5) + 6 u (8 u c2 + 6) + 5 u
c = 8 u c3 + 7
u (8 u c3 + 7) = 8 u (7 u c1 + 6 u c2 + 5 u c3) + 106 = 8 u (7 u c1 + 6 u c2 + 5 u c3) + 8 u
u 13 + 2 = 8 u (7 u c1 + 6 u c2 + 5 u c3 + 13) + 2. Restul este 2.
3. 64 – 44 = 20 reprezint dublul primului numr; 20 : 2 = 10 este primul numr;
74 – 44 = 30 reprezint al doilea numr; 44 – 10 – 30 = 4 reprezint suma dintre al
treilea i al patrulea numr.
Cele dou numere fiind distincte, avem urmtoarele posibiliti:
1) Numrul al treilea este 0 i al patrulea este 4 sau invers.
Produsul este 10 u 30 u 0 u 4 = 0.
2) Numrul al treilea este 1 i al patrulea este 3 sau invers.
Produsul este 10 u 30 u 1 u 3 = 900.
Produsul poate lua valorile 0 sau 900.
Concursul interjudeean de matematic „Jose Marti“

Ediia a VII-a, Bucureti, 12 ianuarie 2008, clasa a IV-a
1. a) x = 72; b) 32.
2. a) Notm cu „x“ numrul de extrageri efectuate de primul elev i cu „y“ numrul de
extrageri efectuate de al doilea elev; avem relaia 8x = 14y. Cel mai mic numr natural
nenul care se împarte exact i la 8 i la 14 este 56, deci primul va face 56 : 8 = 7 extra-
geri, iar al doilea 56 : 14 = 4 extrageri. b) Fiecare va extrage câte 56 bile.
3. Oricum am alege semnele „+“ i „–“, rezultatul unui calcul de tipul 1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6
va fi un numr impar. Astfel, rezultatul calculului nu poate fi 0.
4. Datele problemei pot fi reprezentate în dia- Limba român Matematic
grama alturat.
a) Numai la olimpiada de matematic au parti- 2 4 3
cipat 3 elevi. 1
b) La olimpiade au participat 1 + 2 + 2 + 4 + 1 + 2 3
+ 3 + 3 = 16 elevi, deci au fost 24 – 16 = 8 elevi
care nu au participat la nicio olimpiad. 1
Educaie civic
255
Concurs de matematic „Micii matematicieni“
Ediia a III-a, 29 martie 2009, Hîrlu, clasa a IV-a
1. a) Valoarea lui m = 110 1 + 1 + 0 = 2 i 1 u 1 u 0 = 0.
b) 2 008 = a + 3a a = 502.
2. Stabilirea relaiilor (reprezentarea grafic); 8 pri + R = 195. Aflarea valorii prii
P = 195 : 8 = 24 (rest 3). Alb-ca-Zpada are aceeai vârst cu piticul mijlociu. Finali-
zare 27 ani.
3. Relaia între I i (II + III); relaia între (II + III); relaia între ( II – 10 i I + III); aflarea
prii = 30; aflarea cutiei cu numrul II = 40; aflarea cutiei cu numrul III = 60; aflarea
primei cutii = 40 + 60 + 20 = 120.
4. Stabilirea relaiilor dintre numrul brbailor i femeilor: b – 1 = f; b = 2 (f – l); afla-
rea numrului de persoane = 7; aflarea numrului de copii = 5.

Colegiul Naional Iai, 19 aprilie 2008
1. Soluia I
Fie x numrul mic i 555 – x numrul mare 3x = 2(555 – x) deci x = 222.
Soluia a II-a
Avem:
I I
II II II
I I
555 II 555 u 2 = 1 110
Dar 2 u I = 3 u II.
II II II
1 110 Deci 5 u II = 1 110 1 110 : 5 II = 222.
II II
Atunci I = 555 – 222, adic I = 333.
2. Soluia I
abc = vârsta vrjitoarei; a = b + 2; b = c + 3 deci a = c + 5.
Din a + b + c = 8 avem (c + 5) + (c + 3) + c = 8 înseamn c c = 0, b = 3 i abc = 530.
Soluia a II-a
Ultima cifr = x. A doua cifr = x + 3. Prima cifr = x + 3 + 2 = x + 5. Suma cifrelor
este x + 5 + x + 3 + x = 8 adic 3 x + 8 = 8, deci x = 0. A treia cifr este 0. A doua este 3.
Prima este 5, deci vârsta vrjitoarei este 530 ani.
3. D + S + R = 4 016 D + S + D – S = 4 016, de unde 2 u D = 4 016, adic D = 2 008.
D–S=R
4. 2S = (5 + 47) + (8 + 44) + … + (44 + 8) + (47 + 5) = 52 u 15 = 780 S = 390
256
5. Fie xy numrul de dou cifre. Numrul obinut este xyxy. El este mai mare decât xy
de xyxy : xy ori. Dar xyxy xy u 102 xy xy u 101. Noul numr este de xy u 101: xy
101 ori.
6.
p
luni =1p
p p
mari =2p
p p p p
miercuri =4p
p p p p p p p p
joi =8p
vineri 8 p u 2 = 16 p
Joi a rezolvat 24 de probleme, deci 8 p = 24 probleme, deci p = 3 probleme (în prima zi,
luni, rezolv 3 probleme). Luni a rezolvat 3 probleme. Mari a rezolvat 6 probleme.
Miercuri a rezolvat 12 probleme. Joi a rezolvat 24 de probleme. Vineri a rezolvat 48 de
probleme, adic în total 3 + 6 + 12 + 24 + 48 = 93 de probleme.
7. Dac pentru 3 banane citete o or, înseamn c pentru 9 banane citete 3 ore.
Dac pentru 12 mandarine citete 2 ore, înseamn c pentru 3 mandarine citete de patru
ori mai puin, adic 2 ore : 4 = 120 minute : 4 = 30 de minute. Deci pentru 9 mandarine
citete 30 minute u 3 = 90 de minute, adic o or i 30 de minute.
În total citete 3 ore + 1 or i 30 de minute = 4 ore i 30 de minute.
8.
locul 1 locul 2 locul 3 locul 4 locul 207
...
983 983 – 1 u 4 983 – 2 u 4 983 – 3 u 4 983 – 206 u 4
deci locul 207 este ocupat de numrul 983 – 824 = 159.
9. La mijlocul crii pe pagina din stânga avem x, iar pe cea din dreapta x + 1.
Dac pe pagina din stânga avem numrul x, atunci cartea are 2 x pagini.
Cazul I
x + 2x = 145, 3x = 145 nu convine pentru c 145 nu se împarte exact cu 3.
Cazul al II-lea
x + 1 + 2x = 145 3x + 1 = 145, deci 3x = 144, de unde x = 48 pagini.
Cartea are 48 pagini u 2 = 96 pagini.
10. Avem: 117 = n u c1 + 7, n > 7 (1)
87 = n u c2 + 10, n > 10 (2)
Din (1) n u c1 = 110 = 11 u 10 Verificare: 117 = 11 u 10 + 7
n = 11
Din (2) n u c2 = 77 = 11 u 7 87 = 11 u 7 + 10
11. Doamna învtoare trimite o felicitare primului copil. Primul copil trimite 4 felicitri.
Fiecare din cei patru trimit câte o felicitare la 5 colegi adic se folosesc 5 u 4 = 20 feli-
citri. Fiecare din cei 20 trimit câte 10 felicitri, în total 20 u 10 = 200 felicitri. În total
se folosesc 1 + 4 + 20 + 200 = 225 felicitri.
12. Avem: 100 – 98 : 98 – 96 : 96 – 94 : 94 – ... – x : x = 54,
1 1 1 1
257
de unde 100 – (1 + 1 + ... + 1) = 54 100 – A = 54 A = 46.
A
Deci 98 : 98 + 96 : 96 + ... + 10 : 10 + 8 : 8 + 6 : 6 + 4 : 4 + 2 : 2
1 1 1 1 1 1 1
unde avem 49 de termeni egali cu 1. Deoarece A = 46 trebuie s avem 49 de termeni
adic 49 – 46 = 3 (trebuie s lipseasc 6 : 6 + 4 : 4 + 2 : 2), deci ultimul este 8 : 8 x = 8.
13. Avem posibilitile:
18 u 1 u 1 u ... u 1 unde suma factorilor este 18 + 17 = 35
de 17 ori
2 u 9 u 1 u ... u 1 unde suma factorilor este 2 + 9 + 16 = 27
de 16 ori
3 u 6 u 1 u 1 u ... u 1 unde suma factorilor este 3 + 6 + 16 = 25
de 16 ori
Deci suma minim posibil este 25.
14.
D C S presupunem c pleac din vârful A, pe laturi (ca în figura alturat).
S vedem câte laturi a parcurs. 759 = 27 u 28 + 3 (deci parcurge de 7 ori
ptratul i mai merge 3 metri) deci se afl pe AB la 3 metri deprtare de A.
Când se întoarce parcurge pân în A 3 metri, deci din A mai parcurge
A 27 m B 866 – 3 = 863. S vedem de câte ori parcurge ptratul 863 = 27 u 31 + 26.
Ptratul îl parcurge de 7 ori i mai merge înc 3 laturi (7 u 4 + 3 = 28 + 3 =
= 31) i înc 26 m. Deci se afl pe AB la distan de 26 m fa de B, adic la 1 m fa de A.
15. Deoarece a III-a i a IV-a mnânc împreun 1305 grune înseamn c I i a II-a
gin mnânc 2009 – 1305 = 704 grune. Pentru c prima mnânc cel mai mult,
înseamn c a II-a mnânc 50 de boabe, rmânând 704 – 50 = 654 boabe pentru prima
gin. Acest lucru e posibil dac a III-a i a IV-a mnânc respectiv 652 i 653 boabe
(652 + 653 = 1 705) i 654 > 652, 654 > 653. Deci prima mnânc 654 boabe.
Concursul interjudeean de matematic „Mathematica – modus vivendi“

Ediia a V-a, 23 februarie 2008, Râmnicu Vâlcea, clasa a IV-a
1. a) a = 15; b) [(y – 893) u 3 = 2 000 – 791 (y – 893) u 3 = 1 209 y = 1 296
2. a) Presupunem c ar exista 4 numere naturale consecutive a cror sum este 60.
a
a |-----|
a |--1-|
a + 1|----- 1 60
a 1 1 60
a + 2|-----|---2-|
a 1 1 1
a + 3|-----|---3--|
54
Notm cu a pe cel mai mic. 60 – (1 + 2 + 3) = 4a 54 = 4 u a a = 54 : 4 = nu
4
este numr natural.
258
b) 0 < a d 9. Dac a = 1 1 u 9 = 9 u(9 u 9) = 1
Se observ c doar pentru a = 5 se verific. Rezult c aaaaaaaaa = 555555555.
p
3. Notm: G = suma lui George
p p p
P= suma lui Paul
p
suma lui Nicuor
N = |----------|----------|-------|
60
60 60
|----------|-------|----------|
p p p p 20
Din enun rezult =
Deci 2p = 80, p = 80 : 2, p = 40. George are 40 de lei, Paul are 120 de lei, Nicuor are
100 de lei.
4. Notm F = numrul grinzilor de fag, B = numrul grinzilor de brad, S = numrul
grinzilor de stejar.
Avem 200 = B + F + S, F = 2B, B u 24 + F u 26 + S u 30 = 5 132, B u 24 + 2B u 26 +
+ S u 30 = 5 132, 24B + 52B + 30S = 5 132, 76B + 30S = 5 132 (1).
B + 2B + S = 200, 3B + S = 200 S = 200 – 3B. Înlocuind în (1) 76B + 30(200 –
– 3B) = 5 132 76B + 6 000 – 90B = 5 132 90B – 76B = 6 000 – 5 132 14B =
= 868 B = 6 868 : 14 B = 62.
F = 62 u 2 = 124, S = 200 – (62 + 124), S = 200 – 186, S = 14.

Ediia a V-a, Giurgiu, 5-6 aprilie 2008, clasa a IV-a
1. a) S = 11 u (a + b + c) cea mai mic valoare posibil a lui S în condiiile enunului

este 66. Avem 11 u (a + b + c) = 66, de unde a + b + c = 6. Deci abc pot fi: 123, 132,
213, 231, 312, 321.
b) Din prima condiie rezult a = 3 u b, deci b poate fi 3, 2, 1. Din a doua condiie
rezult c c = b + 3 adic c poate fi 3 + 3 = 6, 2 + 3 = 5 i 1 + 3 = 4. Numerele sunt 936,
625, 314.
2. a) Se obine 2 + 4 + 6 + ... + 98 + 100 = 2 u (1 + 2 + ... + 50) = 50 u 51 = 2 550.
b) Deoarece 2 008 – 1 000 – 8 – 1 000 = 0, avem 1 u 2 u ... u a u 2 008 = 0, deci a = 0.
c) Avem: 7 u (3 + 5) – 3 u (2 + 8) – 2 = 24, 7 u 3 + (5 – 3) u (2 + 8 – 2) = 37, 7 u (3 +
+ 5) – (3 u 2 + 8 – 2) = 44.
3. O bluz cost cât 3 tricouri. Preul a 10 tricouri mrit cu 4 lei reprezint costul a dou
costume, deci un costum cost cât 5 tricouri plus 2 lei. Deoarece un tricou, o bluz i un
costum cost 110 lei înseamn c 1 tricou + 3 tricouri + 5 tricouri + 2 lei = 110 lei,
adic 9 tricorui cost 108 lei, de unde un tricou cost 108 lei : 9 = 12 lei. O bluz cost
12 lei u 3 = 36 lei. Un costum cost 62 lei.
259
Concursul de matematic „Petre Sergescu“
Ediia a IV-a, Drobeta Turnu Severin, 21 martie 2008, clasa a IV-a
1. a) Se obine a = 31; b = 29; (a + b) : (a – b) = 60 : 2 = 30
b) Numerele sunt 499, 501, 503, 505.
p
2. Reprezentm primul numr cu
p p 5
Reprezentm al II-lea numr cu |-----|-----| 179
p p 9
Reprezentm al III-lea numr cu
p p
Obinem 5 |-----| + 14 = 179, gsim |-----| = 33. Primul numr este 33, al doilea este 71,
iar al treilea este 75.
3. a) Pe linia a 10-a sunt numerele 1, 2, 3, …, 10. Suma lor este 1 + 2 + 3 + ... + 10 =
= (10 u 11) : 2 = 55.
b) Numrul 13 apare câte o dat pe fiecare din liniile a 13-a, a 14-a, ..., a 100-a, deci
apare de 100 – 12 = 88 ori.
c) Cifra 7 apare o dat în liniile 8, 9, ..., 16, deci 10 apariii.
Cifra 7 apare de 2 ori în liniile 17, 18, ..., 26 deci 10 u 2 = 20 apariii.
Cifra 7 apare de 3 ori în liniile 27, 28, ..., 36, deci 10 u 3 = 30 apariii.
.............................................................................................................................................
Cifra 7 apare de 7 ori în liniile 67, 68, 69, deci 7 u 3 = 21 apariii.
Cifra 7 apare de 8 ori în linie 70, deci 8 apariii.
Cifra 7 apare de 9 ori în linia 71, deci 9 apariii.
.............................................................................................................................................
Cifra 7 apare de 18 ori în liniile 79, 80, 81, ..., 86 deci 18 u 8 = 144 apariii.
Cifra 7 apare de 20 de ori în liniile 97, 98, 99, 100, deci 20 u 4 = 80 apariii.
În total cifra 7 apare de: 10 + 20 + 30 + ... + 60 + 21 + 8 + 9 + 10 + 11 + ... + 14 + 16 +
+ 17 + 144 + 190 + 80 = 755 apariii.
Concursul „Matematica la Pontul Euxin“

Ediia a VI-a, Mangalia, 25 mai 2008, clasa a IV-a
1. d; 2. c; 3. b; 4. 1 248; 5. 112 m; 6. Fie s, p, c preurile unui stilou, caiet, respectiv pix.
Se tie c 2s = 3c; 2s = 5p iar 6s + 5c = 140. Cum 6s = 9c, deducem c 9c + 5s = 140, de
unde c = 10 lei, apoi s = 15 lei, iar p = 6 lei. 7. Fie m, t câtigurile lunare ale mamei,
260
3
respectiv tatei. tim c m + t = 5 000 iar m – 527 = (t – 545). Din 5m – 2 635 = 3t – 1 635,
5
înlocuind în t = 5 000 – m, obinem c 5m – 2 635 = 15 000 – 3m – 1 635, de unde
8m = 16 000. Prin urmare m = 2 000 lei, apoi t = 3 000 lei.
Concursul de matematic „Dimitrie Pompeiu“

Ediia a VIII-a, Botoani, 23-25 mai 2008, clasa a IV-a
1. a) Au mai rmas 8 lumânri, celelalte au ars. b) 10 u 11 : 2 = 55 strângeri de mân.
c) Observm c 3 u 5 = 7 + 8, 4 u 3 = 8 + 4, 2 u 5 = 3 + 7, 6 u 3 = 9 + 9, 6 u 1 = 4 + 2
i, cum 7 u 2 7 + 8, rezult c intrusul este 7 278.
2. a) Numerele pot avea forma aab, aba sau abb , cu a b. Cifra a poate lua 9 valori:
a {1, 2, 3, ..., 9}, b poate lua tot 9 valori: b {0, 1, 2, ..., 9} \ {a}. Astfel, obinem 9 u 9 +
+ 9 u 9 + 9 u 9 = 243 de numere. b) Deoarece ultima cifr a lui E + E + E + E + E + E
este 6, rezult c E {1, 6}. Dac E = 1, atunci ultima cifr a lui L + L + L + L + L
este 3, fals. Dac E = 6, atunci ultima cifr a lui L + L + L + L + L + 3 este 3, deci
L {0, 2 , 4 , 6, 8}. Deoarece L 2 i L > 0, rezult c L = 2.
Adunarea devine: 2A2626 +
A2626
2626
626
6
2*8*36
Prima stelu din dreapta este egal cu ultima cifr a lui 6 u 4 + 1, adic 5. Deoarece
suma A + A este egal cu a doua stelu din dreapta, rezult c A {0, 1, 2, 3, 4}.
Deci, LALELE {202626, 212626, 222626, 232626, 242626}.
3. a) Numrul cutat este 1 200. b) Dac notm cu b numrul de bnci, atunci avem
relaia 2(b – 2) = b + 12, unde b = 16. Numrul de elevi este 28.
Concursul rezolvitorilor revistei „Alpha“ nr. 1/2009, Craiova

1. Dac medicul ar fi rspuns corect la cele 100 de întrebri ar fi obinut 100 u 10 =
= 1 000 de puncte. În realitate a obinut 571 de puncte pentru c a greit la un numr de
întrebri egal cu: (1 000 – 571) : (10 + 3) = 33. Medicul a dat 100 – 33 = 67 rspunsuri
bune.
2. Fie 1abcde numrul dat. Avem abcde1 = 3 u 1abcde 10 u abcde + 1 = 300 000 +
+ 3 u abcde
Se obine 7 u abcde = 299999 i abcde = 42 857. Numrul este 142 857.
4. x00 =100 u x; x01 = 100 u x + 1; x02 = 100 u x + 2; x05 = 100 u x + 5.
Obinem 400 × x + 8 = 2008, gsim x = 5.
5. Dac primul numr este x, avem: x + (x + 1) + (x + 2) + ... + (x + 8) = 2 007.
Avem 9 u x + 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 = 2 007 9 u x + 36 = 2 007 x = 219.
Numerele sunt 219, 220, 221, ..., 227.
261
Concursul de matematic „Sperane râmnicene“
Ediia a VII-a, Râmnicu Srat, 25 aprilie 2009, clasa a IV-a
p p p p
1. Notm |-----| vârsta actual a lui Ionel. Vârsta tatlui va fi |-----|-----|-----| + 12.
p p p p
Avem |-----| + |-----|-----|-----| + 12 = 52.
Gsim c Ionel are 10 ani, iar tatl 42. Tatl lui Ionel va avea 74 de ani când Ionel va
avea 42.
2. a) (x u 3 + 3) : 3 = 13; x u 3 + 3 = 39; x u 3 = 36 deci x = 36 : 3; x = 12
b) (12 u 3 – 3) : 3 + 3 = (36 – 3) : 3 + 3. Obinem 11 + 3 = 14.
(12 : 3 + 3) u 3 – 3 = (4 + 3) u 3 – 3, obinem rezultatul 18.
(12 : 3 – 3) u 3 + 3 = (4 – 3) u 3 + 3, obinem rezultatul 6.
3. Pentru numerotarea paginilor 1-9 se folosesc 9 cifre; pentru numerotarea paginilor
10-99 se folosesc 90 u 2 = 180 de cifre. 180 + 9 = 189; 1 191 – 189 = 1 002; 1 002 : 3 =
= 334. Deci 334 de pagini sunt numerotate cu câte 3 cifre. Cartea are 9 + 90 + 334 =
= 433 de pagini.
Pentru numerotarea paginilor de la 1 la 100 se folosesc 20 de cifre de 6 i tot atâtea
pentru paginile de la 101 la 200, de la 201 la 300 i de la 301 la 400. Pentru nume-
rotarea paginilor de la 401 la 433 se folosesc 3 cifre de 6. În total se folosesc 83 de
cifre de 6.
Concursul de matematic „Ion Ciolac“ 2009, Craiova, clasa a IV-a

1. {20 – [30 + (40 – 40 : x) : 5] : 6} : 7 = 2; 20 – [30 + (40 – 40 : x) : 5 ] : 6 = 14; [30 +
+ (40 – 40 : x) : 5] : 6 = 6; 30 + (40 – 40 : x) : 5 = 36; (40 – 40 : x) : 5 = 6; 40 – 40 : x = 30.
Finalizare, 40 : x = 10, de unde x = 4.
2. 570 + b + acd0 + 5 + 5 300 + db + ac00 + 46 = 10 101; 2 u acdb + 5 921 = 10 101;
2 u acdb = 4 180; acdb = 2 090 a = 2; c = 0; d = 9; b = 0. Finalizare, abcd = 2 009
3. Soluie aritmetic
Folosim metoda grafic. Considerm o parte numrul crilor de pe al treilea raft.
Numrul crilor de pe cele trei rafturi poate fi reprezentat prin urmtorul desen:
I.
II.
III.
Observm c de pe al doilea raft trebuie mutat o parte pe al treilea. Apoi o alt parte de
pe al doilea raft se împarte în trei pri egale, mutându-se câte una pe fiecare din
celelalte rafturi, pentru a deveni egale. Situaia final este reprezentat prin urmtorul
desen:
2
I.
II.
III.
262
Pe primul raft s-au mutat 2 cri, ceea ce reprezint o treime dintr-o parte, prin urmare avem:
3 u 2 = 6 cri este o parte (III)
6 + 2 = 8 cri s-au mutat de pe al doilea raft pe ultimul
2 u 6 = 12 cri erau pe primul raft
4 u 6 = 24 cri erau pe al doilea raft
12 + 24 + 6 = 42 cri erau în total.
Observaie:
Dup ce am aflat c 6 cri reprezint o parte, numrul total de cri se poate calcula
astfel: (2 + 4 + l) u 6 = 7 u 6 = 42. O astfel de finalizare, ce nu include calculul num-
rului de cri de pe primul i al doilea raft, va primi ultimele 3 puncte din barem.
Soluie algebric:
Notm numrul iniial al crilor de pe cele trei rafturi cu a, b, c i cu x numrul crilor
mutate de pe ai doilea raft pe ultimul.
a = b : 2 b = 2a; a = 2c; b = 4c; a + 2 = b – 2 – x = c + x; 2c + 2 = 4c – 2 – x = c + x
c = 6 i x = 8
Finalizare: a = 12, b = 24 i deci a + b + c = 42 (sau a + b + c = 2c + 4c + c = 7c = 7 u 6 = 42)
Alt soluie algebric:
Notm numrul iniial al crilor de pe cele trei rafturi cu a, b, c.
a = b : 2 b = 2a; a = 2c; b = 4c; a + b + c = 2c + 4c + c = 7c
La sfârit, fiecare raft va conine o treime din 7c. Notm cu t o treime din c, deci c = 3t.
Numrul total al crilor din bibliotec este 7c = 21t, deci la sfârit numrul crilor de
pe fiecare raft va fi 21t : 3 = 7t. Deoarece a = 6t, avem 7t – 6t = 2, deci t = 2 i numrul
total de cri din bibliotec este egal cu 21t = 42. c = 3t = 6 42 : 3 – 6 = 14 – 6 = 8
cri se mut de pe al doilea raft pe ultimul.
Concursul de matematic „Elena Bdil“
Ediia a IV-a, Giurgiu, 4-5 aprilie 2009, clasa a IV-a
1. Constatm c suma numerelor legate prin sgei este mereu aceeai, adic 101.
Deci pe locul 28 se va afla 101 – 28 = 73. Pe locul 87 se va afla 101 – 87 = 14. Pe locul
59 se va afla 101 – 59 = 42.
4) 2)
x x x
2. Avem + + = 9 876 – 986 4x + 2x + x = 8 890 u 8 7x = 8 890 u 8
2 4 8
8 890 u 8
x= x = 1 270 u 8 x = 10 160.
7
3. 3g 3p 99 6s 3p 99
2s 3p 51 2s 3p 51
g 4s 48 s 12, g 24, p 9
s g 2s
2
a b 396 °a b 396 u 2
4. ® ® 2a – 2b = 396 u 2 5b – 2b = 396 u 2 3b =
¯a b a 6b °̄2a 5b
= 396 u 2
b = 132 u 2 b = 264, a = 396 + 264, a = 660.
263
Concursul de matematic „coala cu ceas“
Râmnicu Vâlcea, 28 marite 2009, clasa a IV-a
1. 3 : 3 + 3 – 3 = 1; (3 + 3 + 3) : 3 = 3; 3 + 3 – 3 : 3 = 5; 3 u 3 + 3 : 3 = 10; (3 + 3) u 3 –
– 3 = 15; (3 + 3 + 3) u 3 = 27; (3 + 3) u (3 + 3) = 36.
2. a) MATE = 1 023; b) ISTE = 76 985;
c) Pentru primele 3 cri, observm urmtoarea coresponden:
8 : 5 = 1 rest 3, 6 : 3 = 2 rest 0, 8 : 6 = 1 rest 2. Evident d = î u c + r. Deci 6 : 1 = 6 rest
0, numrul cutat este 60.
4. Fie A, B i C cele trei vase.
p1: Turnm jumtate din A, în mod egal în B i C.
p2: Turnm jumtate din B, în mod egal în A i C.
p3: Turnm jumtate din C, în mod egal în A i B.
p4: În A, B i C se afl 60 l, 36 l, respectiv 40 l de ap.
Aplicm metoda mersului invers:
Din C s-au turnat în A i B 40 l de ap în mod egal. Deci la p3 aveam 40 l, 16 l respec-
tiv 80 l. Din B s-au turnat în A i C 16 l de ap în mod egal. Deci la p2 aveam 32 l, 32 l,
respectiv 72 l. Din A s-au turnat în B i C 32 l de ap în mod egal. Atunci la p1 avem
64 l, 16 l respectiv 56 l.
Pasul I:
Fie A, B i C cele trei vase. Fie 4a, b i c cantitatea de ap ce se afl în primul, al
doilea, respectiv al treilea vas.
Pasul al II-lea:
p1: Turnm jumtate din A, în mod egal în B i C. În A rmân 2a litri de ap, iar în B i C
sunt acum b + a, respectiv c + a litri de ap.
p2: Notm b + a = 4x. Turnm jumtate din B, în mod egal, în A i C. În B rmân 2x
litri de ap, iar în A i C sunt acum 2a + x, respectiv c + a + x litri de ap.
p3: Notm c + a + x = 4y. Turnm jumtate din C, în mod egal, în A i B. În C rmân
2y litri de ap, iar în A i B sunt acum 2a + x + y, respectiv 2x + y litri de ap.
p4: În A, B i C se afl 60 l, 36 l, respectiv 40 l de ap. (p4: e rezolvat din enun.)
În acest caz, prezentarea celui de-al doilea pas, în tabel, e mai util.
A B C
iniial 4a b c
p1 2a b + a = 4x c+a
Concursul de matematic „Cangurul“ – 2009

1. c; 2. e; 3. d; 4. b; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. b; 10. b; 11. e; 12. e; 13. b; 14. b; 15. d; 16. c;
17. b; 18. c; 19. a; 20. c; 21. d; 22. e; 23. a; 24. c; 25. a; 26. d; 27. e; 28. e; 29. b; 30. a.

Ediia a V-a, 24-26 aprilie 2009, Comneti
p p p 1
1. Notm |-----| vârsta lui Dnu. Vârsta Alinei va fi 4 u (|-----|-----|--|)
Deci 8p + 4 + p = 22, gsim p = 2. Dnu are 2 ani i Alina are 20 de ani.
264
2. a) Adunând membru cu membru egalitile a + b + c = 175 i a + 2c = 200 gsim
2 u a + b + 3 u c = 375. Sczând din a doua egalitate pe prima obinem c – b = 25. Deci
(2 u a + b + 3 u c) u (c – b) = 375 u 25 = 9 375.
b) Dac a + b, a + c i b + c ar fi toate trei numere impare, atunci i suma lor ar fi un
numr impar (suma unui numr impar de numere impare este numr impar), dar suma
lor: (a + b) + (a + c) + (b + c) = 2 u (a + b + c) este numr par, deci nu toate numerele
a + b, a + c i b + c sunt impare.
3. Regula este: termenul de pe locul n este egal cu suma numerelor consecutive: 1, 2, 3, ...,
n – a. Pe locul 100 va fi suma 1 + 2 + 3 + ... + 99. x = (99 u 100) : 2 x = 4 950.
Concursul de matematic „Arhimede“ – 2009, clasa a IV-a

1. 30 se poate scrie ca produs de doi factori în urmtoarele moduri:
1 u 30, 2 u 15, 3 u 10, 5 u 6, 6 u 5, 10 u 3, 15 u 2 i 30 u 1.
Factorul b + 3 este cel puin egal cu 3. Vom avea: a – 2 = 1, b + 3 = 30 etc.
Se obin soluiile: a) a = 3, b = 27; b) a = 4, b = 12; c) a = 5, b = 4; d) a = 7, b = 3; e) a = 8,
b = 2; f) a = 12, b = 0.
2. Se obine rezultatul 10.
3. 2 u {3 u [11 u (23 + 7) + 3] + 1} = 2 000
4. Dac dup prima situaie (când sunt aezai câte doi în banc) eliberm 7 bnci i
dintr-o alt banc ridicm un elev vom avea în picioare 9 + 2 u 7 + 1 = 24 elevi.
Dac completm cu câte un elev bncile în care se vor afla câte 3 elevi cu cei 24 de elevi
vom completa 24 de bnci. Prin urmare exist 24 + 7 + 1 = 32 de bnci i 73 de elevi.

Ediia a VI-a, Bileti, 4 aprilie 2009, clasa a IV-a
Partea I. 1. c; 2. b; 3. c; 4. a; 5. d.
Partea a II-a. (40 de puncte)
1. a) Numr case cu numr impar: 17
b) Numr case cu numr par: 17 u 3 = 51
c) Poziia casei din mijloc în ir: 51 – 1 = 50, 50 : 2 = 25, 25 + 1 = 26.
d) Numrul casei: 26 u 2 = 52
2. Notez numrul la care m-am gândit cu (2 u a); (2 u a ) : 2 = a; 2 u (a + 2) + 2 = 2 u a +
+ 6; 2 u (2 u a + 6) + 2 = 4 u a + 14; 2 u (4 u a + 14) + 2 = 8 u a + 30; 8 u a + 32 = 20 u
u (2 u a); 8 u a + 32 = 40 u a; 32 = 32 u a; a = 1; 2 u a = 2.

Ediia a III-a, Corabia, 25 aprilie 2009, clasa a IV-a
1. Se observ c 3 u E = 9, deci E = 3. Dac presupunem c 2T + A = 10 va rezulta c
2A + 1 = 10. Fals.
Prin urmare 2T + A = 20, atunci 2A + 2 = 10 de unde gsim A = 4, T = 8 i M = 1.
265
Adunarea reconstituit este: 1483 +
483
43
2009
2. Numerele sunt: 242, 249, 49, 1 470.
3. Ioana are 5 bomboane, iar Dana are 12 bomboane.
4. Din a) rezult c x poate fi 0, 1, 2 sau 3. Din condiia b) rezult c y poate fi 5, 6, 7
sau 8. Numerele cutate sunt: 2 016; 2 027; 2 038.

Ediia a IV-a, Hîrlu, 21 martie 2009, clasa a IV-a
I. (9 20 14) u 5 : (28 3) u 13 23 u a 729 15 u 5 : 25 u 13 23 u a 729 3 u
u 13 23 u a 729 39 23 u a 729 23 u a 729 39 23 u a 690. Deci a
690 : 23 30. Deoarece 30 5 u 6 i factorii sunt numere consecutive rezult c a
este „factorial“.
II. Notm cu „a“, „b“, „c“ numrul de boabe adunate de fiecare oricel. Împreun cei trei
oricei au a b c 192 : 3 64 boabe. Reprezentarea grafic sau a 1 b 2 3 u c
rezult c a 3 u c 1 i b 3 u c 2. Înlocuind în sum se obine 3 u c 1 3 u c 2 c
64 7 u c 1 64 c 9 boabe. Obinem b 3 u 9 2 29 i a 3 u 9 1
26 grune.
III. a) Dulce are 26 ani fiind cea mai mic, iar Christofer are 27 de ani fiind lâng ea.
Cum Christofer nu se afl lâng Maite sau Christian, atunci Alfonsa are 28 de ani.
Christian are 29 de ani deoarece Alfonso se afl între doi biei. Maite are 30 de ani, iar
Anahi, care este cea mai mare, 31 de ani.
b) În grup nu pot fi 2 copii de aceeai vârst, cci diferenele lor cu un al treilea ar fi
egale i nu ar mai fi consecutive. Deci un grup are cel puin 3 copii. Deoarece diferena
dintre cel mai mare i cel mai mic din grup este egal cu diferena dintre cel mai mare
i cel mai mic precolar, adic 3 rezult c grupul are exact 3 copii i vârstele lor sunt
de forma a, a 1, a 3 sau a, a 2, a 3. Obinem vârstele de 3, 4 i 6 ani sau de 3, 5
i 6 ani.

Ediia a III-a, iunie 2009, clasa a IV-a
I. a) 10112358; b) ab3 ab 322; 10ab 3 ab 322; 11ab 319; ab 29; 3ab ab
322; 300 ab ab 322; 2ab 22; ab 11; a3b ab 322; 100a 30 b 10a b
322; 110a 2b 292; a 2; b 36 nu e cifr. Soluii: {(293; 29); (311; 11)}.
II. a) 1, 2, ..., 9 9u1 9 cifre
10, 11, ..., 99 90 u 2 180 cifre
100, 101, ..., 999 900 u 3 2700 cifre
1000, 1001, ..., 1212 213 u 4 852 cifre
9 190 2700 852 3741 cifre; 3741 3734 7 cifre. Paginile sunt consecutive,
deci s-a rupt fila cu paginile 999 i 1000.
266
b) Anul în care s-a nscut este de forma 19ab. 1999 19ab 1 9 a b; 1999 10
a b 1900 10a b; 1999 1910 11a 2b; 89 11a 2b; a 7; 2b 12; b 6.
S-a nscut în anul 1976.
III. a) 3 pizza sunt tiate în câte 4 pri egale i 4 pizza în câte trei pri egale. Fiecare
va primi câte un sfert i câte o treime.
b) 30, 40, 60, 70, 80, 90 o 6 zerouri; 50 determin dou zerouri; 35, 45, 55, 65, 85, 95 o
o 6 zerouri; 75 o dou zerouri; 100 o dou zerouri. Total 18 zerouri.
IV. a) 3 5 7 9 11 13 15 17 19 99; 99 : 3 33 (aceeai sum); 9 7 17
33 3 19 11; 33 3 17 13; 33 5 19 9; 33 5 17 11; 33 5 19 11 3
15 13; 33 7 15 11; 33 9 11 13; 33 17 7 9 11 este în 5 15 13
centru, iar la coluri 9, 17, 5, 13.
b) Se coloreaz dreptunghiul ca o tabl de ah, o ptric alb, una neagr. Sunt 3 u 7
21 ptrele: 11 negre i 10 albe. Dac va pleca de pe una neagr, dup o parcurgere a
tabelului, va ajunge pe una alb. Deci nu poate s ajung de unde a plecat.

Ediia a IV-a, 30 mai 2009, clasa a IV-a
Partea I. 1. d); 2. g); 3. f); 4. e); 5. e); 6. a); 7. e).
Partea a II-a .a) Cele 7 variante corecte sunt: (0 trandafiri u 7 lei) (3 frezii u 5 lei)
(10 crizanteme u 2 lei) 35 de lei; (0 trandafiri u 7 lei) (7 frezii u 5 lei) (0 crizan-
teme u 2 lei) 35 de lei; (1 trandafir u 7 lei) (0 frezii u 5 lei) (14 crizanteme u 2 lei)
35 de lei; (1 trandafir u 7 lei) (4 frezii u 5 lei) (4 crizanteme u 2 lei) 35 de lei;
(2 trandafiri u 7 lei) (1 frezie u 5 lei) (8 crizanteme u 2 lei) 35 de lei; (3 trandafiri u
u 7 lei) (2 frezii u 5 lei) (2 crizanteme u 2 lei) 35 de lei; (5 trandafiri u 7 lei)
(0 frezii u u 5 lei) (0 crizanteme u 2 lei) 35 de lei.
b) Gsirea numrului minim (4); argumentare.

Ediia a X-a, 8 mai 2010, clasa a IV-a
Soluie aritmetic. Folosim metoda grafic. Notm cu I i V vârstele lui Ion i Vasile în
prezent, iar cu d diferena dintre vârsta lui Vasile i a lui Ion. Acum un an vârstele erau
I 1 i V 1, iar peste doi ani vor fi I 2 i V 2.
d d
I1
Acum un an: d d d
V1
d d 1
I
În prezent: d d d 1
V
d d 1 1 1
Peste doi ani: I 2
d d d 1 1 1
V2
267
Reprezentm informaia de la b), unde S este suma vârstelor lui Ion i Vasile peste doi ani.
3I d d d d d 3 ani
d d d d d 3 ani
Deducem c d 3 ani. Finalizare: I 2 u 3 1 7 ani i V 3 u 3 1 10 ani.
Soluie algebric. Notm cu d diferena dintre vârsta lui Vasile i a lui Ion. Vârsta lui
Vasile acum un an era 3d. În prezent, vârsta lui Vasile este 3d 1. Vârsta lui Ion acum
un an era 3d d 2d, deci vârsta actual este 2d 1. Peste doi ani, vârsta lui Vasile va
fi 3d 3, iar vârsta lui Ion va fi 2d 3. Din b) deducem 3d 3 2d 3 3 (2d 1),
de unde d 3. Finalizare: 2 u 3 1 7 ani are Ion i 3 u 3 1 10 ani are Vasile.
Alt soluie algebric. Notm cu x i y vârstele lui Ion i Vasile în prezent. Din a)
deducem c y 1 3 u (y x); Din b) deducem c (x 2) (y 2) 3x; Din ultima
relaie rezult y 2x 4; Înlocuind în prima relaie avem 2x 4 1 3 (2x 4 x);
Finalizare: x 7 i y 10.
2. a) Din n < 2010 4n, adunând 4n în ambii termeni ai inegalitii, obinem 5n < 2010;
Împrind cu 5 obinem n < 402; Numerele naturale cutate sunt deci 0, 1, 2, ..., 401;
b) Produsul numerelor aflate este P 0; Suma numerelor este S 0 1 2 3 ...
401 401 u 402 : 2 80 601.
3. Soluie aritmetic. În ultimele dou zile Maria ar fi citit 2 u 15 30 pagini.
Redistribuim cele 30 pagini în zilele în care Maria citete câte 20 pagini. În aceste zile
Maria citete cu 20 15 5 pagini mai mult decât îi propusese. Avem deci 30 : 5 6 zile
în care Maria a citit câte 20 pagini. Finalizare: 15 6 u 20 135 pagini are cartea.
Soluie algebric. Notm cu „x“ numrul de zile în care îi propusese Maria s termine de
citit cartea. Deoarece ar termina de citit în x zile, citind 15 pagini pe zi, cartea are deci
15 u x pagini. Pe de alt parte, Maria termin de citit cu 2 zile mai devreme, citind într-o
zi tot 15 pagini i în restul de x 3 zile câte 20 de pagini, deci numrul de pagini ale crii
este 15 20 u (x 3); 15 u x 15 20 u (x 3); 15 u x 15 20 u x 60, i, adunând
60 în ambii termeni, 15 u x 60 15 20 u x. Sczând 15 i apoi 15 u x în ambii
termeni, avem 45 5 u x. Rezult x 9. Finalizare: 9 u 15 135 pagini are cartea.

Ediia a VI-a, 15 mai 2010, clasa a IV-a
Partea I. 1. c); 2. g); 3. b); 4. b); 5. e); 6. f); 7. a).
Partea a II-a. Observarea faptului c numrul dat este de forma abcd. Scrierea relaiei
abcd abc 1997; a 2; b 2; c 1; d 8; abcd 2218.

Ediia a IV-a, iunie 2010, clasa a IV-a
I. a) Tabloul are 23 de linii i 23 de coloane 23 u 23 529 de numere.
b) Ultimul numr 529 u 2 1 058.
c) În centru se afl numrul de pe coloana 11, linia 11, deci numrul 46 u 11 12 u 2
506 24 530.
268
d) Sunt 23 de numere cele de pe diagonal. S (46 u 0 + 2 u 1) (46 u 1 + 2 u 2) ...
(46 u 22 2 u 23); 46 u (1 2 ... 22) 2 u (1 2 ... 23); 46 u 22 u 23 : 2 2 u
u 23 u 24 : 2 46 u 11 u 23 23 u 24 506 u 23 23 u 24 23 u 530 12 190.
II. a) ab a 6b; 10a b a 6b; 9a 5b a 5; b 9; ab 59.
b) 4 culori, 9 numere 36 tipuri de tricouri. Aplicând principiul cutiei rezult 36 u 6 1
216 1 217.
III. abc : ab a 1 rest (a 8); abc (a 1) u bc a 8; 100a bc a u bc bc a 8;
99a abc 8; a u (99 bc ) 8; a 1 bc 91; a 2 bc 95; a 4 bc 97;
a 8 bc 98. b) 1 2 ... n 200; 1 2 ... 19 19 u 20 : 2 19 u 10 190
din cel de-al 20-lea mr.
IV. 65 : 8 8 rest 1. Cu principiul cutiei rezult c exist cel puin o main cu 9 saci.
Cei mai uori saci: (20 2 u 0) (20 2 u 1) ... (20 2 u 8) 20 u 9 2 u (1 2
... 8) 180 2 u 9 u 9 : 2 180 72 252 nu se poate.
Concursul de matematic „Sinus“, Suceava
4 decembrie 2010, clasa a IV-a
1. Cel mai mic numr natural impar de 5 cifre distincte este 10 235, cel mai mare numr
par de 5 cifre identice este 88 888, suma este 99 123. 2. Suma cifrelor este 21 1 i 3
nu fac parte din numr. Cifrele din care este alctuit numrul sunt 5, 7, 9 (5 7 9
21). Numerele cutate sunt 579, 597, 759, 795, 957, 975. 3. Notm A, B, C sumele de
bani respectiv ale lui Andrei, Bogdan i Cosmin. Din ipotez avem c A B C 82,
B 1 C, A 1 2 (C 1) A 1 2 (B 2) A 2B 5. Prin înlocuire avem
c 2B 5 B B 1 82, adic 4B 76, B 19. Deoarece 60 : 3 20 > 19, rezult
c nu este posibil ca A, B i C s cumpere obiectul contribuind fiecare cu sume egale.
Concursul de matematic „Sperane Olimpice“, Pacani
^ `
1. a) 7 u 7 7 u 7 (7 7) : 7 100; b) 3 333 11 ¬ª n 1111 111¼º u 3 333 11 u 3
^ `
1 269; 11 ¬ª n 1 111 111¼º u 3 333 11 u 3 3 333 1 269 2 064; 11 ¬ª n
1 111 111¼º u 3 333 11 2 064 : 3 688; 11 ¬ª n 1 111 111¼º u 3 333 688
11 677; 11 ¬ª n 1 111 111¼º u 3 677 333 344; ¬ª n 1 111 111¼º u 3 344
11 333; n 1111 111 333: 3 111, n 1111 111 111 0, n 0 1111; n 1111.
2. a) Numrul 9 se gsete o singur dat în intervalul de la 5 la 100. b) Fie l – cantitatea
de lmâi, p – catitatea de portocale i b – cantitatea de banane. Avem l p b 37 u
u 15 555 kg; p b 555 kg, p b u 5 r, r 3 u 5 15 p 5b 15; 5b 15 b
555; 6b 15 555; 6b 555 15; 6b 540; b 540 : 6 90 kg, p 450 15, p
465 kg.
3. a) 1 3 5 7 9 25 < 31 1 3 5 7 15 31 sau 1 3 5 9 13 31.
b) Din III IV 360; III IV : 5 obinem III 360 : 6 60, IV 300. Din VI V
269
321; V VI : 4 obinem V 321 : 3 107, VI 107 u 4 428. Din I II III IV
V VI 1 433, prin înlocuire obinem I II 1 433 (60 300 107 428) I
II 538 i folosind II 1 2, avem I I 2 538; 2 u I 538 2; 2 u I 536 I
536 : 2 268, II 268 2 270.
Concursul de matematic „Nicolae Coculescu“

Slatina, 3 decembrie 2010, clasa a IV-a
1. a) Grupm termenii egal deprtai de capetele sumei: S (4 36) (6 34) ...

(19 21) 40 40 ... 40 240.
6 termeni
b) 240 118 222. Aadar trebuie s scdem dou numere a cror sum este 122 : 2
61, de exemplu 25 36 61. Am pus semnul „–“ în faa numerelor 25 i 36.
2. Perimetrul dreptunghiului este P 190 m, iar lungimea sârmei necesare este 190 u 5
950 m. Bunicului îi lipseau 100 m, iar perimetrul trebuie s scad cu 100 : 5 20 m,
iar lungimea dreptunghiului trebuie s scad cu 20 : 2 10 m.
3. Fie abcde numrul cutat, cu a z b z c z d z e. Dac a > b > c > d > e, atunci a b
2, b c 2, c d 2, d e 2 i, însumând relaiile, obinem a e 8, adic a 8
e i (a, e) {(8; 0); (9; 1)}, iar abcde {86420; 97531}. Dac a < b < c < d < e,
atunci abcde 13579. Nu putem avea a b 2 i c b 2, de exemplu, deoarece
obinem cifre egale.
4. Pe a 50-a pagin se afl numrul 2 u 50 1 101.
Concursul de matematic „Tinere sperane“

Baia Mare, 10 decembrie 2010, proba individual, clasa a IV-a
1. a) x 5, y 6, deci x < y. b) Dac a u (b c) 5, atunci c u (b c) 15 3 u 5 3 u
u a u (b c), adic c 3a. Putem avea a 1; b c 5; c 15; (absurd). Prin urmare a
1, b 2, c 3 i 12a 13b 14c 80.
2. a) Dac „n“ este numr natural nenul, atunci a > c; pentru a efectua scderea împru-
mutm „o zece“ i atunci cifra zecilor lui „n“ este 9. b) Observm c de la 1 la 99 sunt
20 de cifre de 3, de la 100 la 199 sunt 20 cifre de 3, de la 200 la 299 sunt 20 cifre de 3,
adic în total 60 cifre. De la 300 la 329 sunt 33 cifre de 3, de la 330 la 339 sunt 21 cifre,
în total 54 cifre. Pentru a obine 119 cifre, adugm 340, 341, 342 i 343. Cartea are
343 pagini. (Cum orice carte are numr par de pagini, presupunem c ultimei pagini nu
i s-a atribuit niciun numr.)
3. Notm t i f vârsta tatlui, respectiv a fiului. Atunci t 3f i t 5 4 (f 5), de unde
f 15 i t 45.
4. Fie v i c preul unei vocale, respectiv al unei consoane, în euro. Atunci 3c 4v 27
i 5c 3v 34, de unde v 3 i c 5.
270
Ediia a VII-a, Bileti, 20 martie 2010, clasa a IV-a
Partea I
1. b). Gsim numerele 118, 181, 811, 241, 214, 124, 142, 412, 421, 222, în numr de 10.
2. c). 3 autocare a 55 locuri 55 u 3 165 de locuri. Deci pentru a transporta 160 de per-
soane folosim 3 autocare. 3. a). Au coborât 84 : 4 21 de cltori. Au rmas 84 – 21 63.
Deoarece au mai urcat cltori i sunt 100 în tramvai înseamn c au urcat 100 – 63
37 de cltori. 4. d). Fie „p“ vârsta lui Paul i „m“ vârsta lui Marin i „a“ vârsta lui
Alin. Avem p 2m, m 3a, dar a 4 m 3 u 4 12 p 2 u 12 24 de ani.
Deci Paul are 24 de ani. 5. b). Constatm c al III-lea numr din primele grupe este mai
mic cu 6 decât al II-lea. 25 – 19 6 i 33 – 27 6. Al II-lea numr este cu 10 mai mare
decât primul numr din fiecare din primele 2 grupe. Gsim c y 2 009 + 6 2 015 i
c x 2015 – 10 2 005. Ultima grup este (2 005, 2 015, 2 009).
Partea a II-a
1. (2 000 a u 100 b u 10 6) (a u 10 b) 2 765; a u 100 (a b) u 10 b 6
700 60 5; b 1 10, deci b 9; a u 100 a u 10 90 750, 110 u u a 660; a 6,
deci numrul mic este 69. Proba: 2 696 69 2 765.
2. Dac toate apartamentele ar avea 2 camere atunci ar fi 90 u 2 180 de camere, deci
cu 222 180 42 camere mai puin, deoarece sunt i apartamente cu 4 camere; 4 2 2
reprezint diferena de camere; Vor fi 42 : 2 21 apartamente cu 4 camere i 90 21
69 apartamente cu 2 camere.
Concursul de matematic „Jose Marti“

Bucureti, 22 ianuarie 2011, clasa a IV-a
1. 1. 2. Observm c termenii irului sunt de forma 3k 1, k 0, 1, 2, ... . a) 13, 16, 19.
b) Al 56-lea termen se obine pentru k 55 i are valoarea 3 u 55 1 166; c) S (3 u 0
1) (3 u 1 1) ... (3 u 55 1) 3 u (0 1 ... 55) 56 4 676. 3. Fie „a“, „b“,
„c“ cele trei numere. Avem relaiile a 3b 2, c 2a 4, c (a b) 56; 2a 4 (3b
2 b) 56 6b 4 4 4b 2 56 2b 50 b 25, a 77, c 158. 4. Dac
vopsim tabla ca la ah în ptrele alb i negru vom avea 24 albe i 25 negre. Fluturii
care zboar de pe ptrele albe se aaz pe ptrele negre. Fiind 24 de fluturi aezai
pe ptrele albe, se vor aeza pe ptratele negre. Deci cel puin un ptrel negru va
rmâne fr fluture.
Concursul de matematic „Traian Lalescu“
Iai, 27 februarie 2011, clasa a IV-a
I. 1. 40. 2. 15. 3. 10 099. 4. 2 191. 5. 8 bile. 6. 2 011. 7. 6 ore. 8. 9 numere; 2 220. 9. 21.
10. Notm suma iniial cu 12a. În prima zi, Bogdan a cheltuit 4a, în a doua zi 2a, în a
treia zi 3a, iar în a patra zi 2a. Astfel, pentru ultima zi i-au rmas a lei, deci a 25 i
suma iniail este 12a 300 lei. 11. a) În primele 7 grupe sunt 22 de plci: 1 (plac gri) +
2 (plci verzi) 2 (plci gri) 4 (plci verzi) 3 (plci gri) 6 (plci verzi)
4 (plci gri). Cum a opta grup conine 8 plci verzi, rezult c a 25-a plac este
271
verde. b) Fie n numrul grupelor formate din plci verzi, astfel încât numrul acestora
s fie 380. Din enun rezult c 2 (1 2 ... n) 380, deci n 19. Prin urmare, sunt
20 de grupe formate din plci gri, iar numrul plcilor gri este 1 2 ... 20 210. Lun-
gimea aleii este egal cu (380 210) : 2 295 m. 12. Dac Maria ar mânca în prima zi
patru (sau mai puine) bomboane, atunci numrul bomboanelor luate din cutie în cele
patru zile ar fi 4 10 11 12 37 < 38, iar dac ar mânca 6 (sau mai multe) bom-
boane în prima zi, atunci numrul minim de bomboane luate din cutie în cele patru zile
ar trebui s fie 6 7 8 18 39 > 38. Aadar, Maria trebuie s ia din cutie 5 bom-
boane în prima zi i 15 bomboane în ultima zi. Astfel, pentru celelalte dou zile rmân
38 20 18 bomboane, care pot fi luate, respectând condiiile din enun, în trei moduri:
6, 12 sau 7, 11 sau 8, 10. Soluiile sunt: 5, 6, 12, 15 sau 5, 7, 11, 15 sau 5, 8, 10, 15.
Concursul de matematic „Florica T. Câmpan“

Iai, 26 februarie 2011, etapa judeean, clasa a IV-a
1. 2007 2008 2009 2010

toamna iarna toamna iarna toamna iarna vara toamna
320 310 330 320 340 330 350 350
2. Prima iniial este fixat: C (numele de familie: Câmpan). A doua iniial poate fi
una din literele D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, T, U, V, W, X, Y, Z, în total
23 de posibiliti. Dac fixm a doua liter, de exemplu D, sunt 22 de moduri în care
putem alege a treia liter. Dac fixm a doua liter, de exemplu E, exist 21 de moduri
în care putem alege a treia liter. Procedând asemntor, vom obine c numrul
monogramelor este: 22 21 20 ... 2 1 (22 u 23) : 2 253.
3. Exist 4 u 3 u 18 216 tipuri distincte de pokémoni. Conform principiului cutiei
între 216 u 20 1 4 321 de pokémoni se afl sigur 21 de pokémoni identici. Numrul
minim de pokémoni este egal cu 4 321.

Ediia a VIII-a, Bileti, 19 martie 2011, clasa a IV-a
Partea I. 1. c). Reinem c pentru a scdea dintr-un numr natural „n“ o diferen a – b sc-
dem din numr desczutul i rezultatul îl adunm cu scztorul, adic n – (a – b) (n –
– a) + b. Avem a + 4 – (b – 3) (a + 4 – b) + 3 a – b + 7. Se vede c a – b se mrete cu 7.
2. d). Numrul de picioare de gini + numrul de picioare de curci + numrul de picioa-
re de cal 2 u numr de gini + 2 u numr de curci + 4 u numr de cai. Dar fiind în nu-
mr egal obinem 2 u n + 2 u n + 4 u n 280 de picioare, unde „n“ este numrul de
gini 8 u n 280 n 280 : 8 n 35. Sunt 35 de gini, 35 de curci i 35 de cai.
3. d). abc de 989. abc
de
989
272
b trebuie s fie 9 i e 9, adic e 0. Deci de 10 abc 989 de 989 10 999
abc de 999 10 1 009. 4. d). Resturile împririi cu 5 sunt 0, 1, 2, 3, 4 cu suma
10. Avem 100 : 5 20 de grupe de câte 5. Suma cerut este 10 u 20 200.
5. c). tim c 3 cutii cu bomboane 5 pachete cu biscuii i 2 cutii cu bomboane +
+ 1 pachet cu biscuii 13 lei _ u 5 10 cutii cu bomboane + 5 pachete cu biscuii 65 de
lei 10 cutii cu bomboane + 3 cutii cu bomboane 65 de lei 13 cutii cost 65 de
lei o cutie cu bomboane cost 5 lei.
Partea a II-a. 1. m t 4 sau t m 4; m f 23.
f
23
m 59
23 4
t
23 u 2 4 50; 59 50 9; 9 : 3 3; 3 23 26; 26 4 30.
2. A 3 2 C, A 72 C : 2.
C
3
A
C
A
72
72 3 75 (3 pri); 75 : 3 25 (o parte); 25 u 2 50 (Cristi); (25 u 4) – 3 97 (Adi).
Concursul de matematic „RMCS“

Oelu Rou, 5 martie 2011, clasa a IV-a
1. Notm a, l, m numrul de goluri înscrise respectiv de Andrei, Liviu i Mihai. Avem
relaiile a l m 22, a 3l, a 2m, de unde prin înlocuire se obine 6a 6l 6m
132 6a 2a 3a 132 11a 132, a 12, l 4, m 3.
2. Parcurgerea unei jumti a drumului (dus sau întors) pe jos mrete timpul necesar
cu 34 9 25 minute. Dac i cealalt jumtate de drum este parcurs tot pe jos, durata
crete cu înc 25 de minute i devine 34 25 59 de minute.
3. Dac la început sunt 2n cltori, atunci 2n 3 n 5 4n 3n 2 4n n 2,
deci la început au fost 4 cltori, iar la plecarea din a doua staie erau în microbuz 4 3
2 5 8 cltori.
4. Dac Silviu ar spune adevrul, atunci el ar fi mâncat mrul, dar cel care a mâncat
mrul spune o minciun, deci Silviu minte. Aadar Silviu nu a mâncat mrul, ci a mân-
cat strugurele sau portocala i deci unul dintre ceilali frai spune adevrul. Cum Pavel
(care spune c Silviu a mâncat strugurele) minte, rezult obligatoriu c doar Mihai
spune adevrul, deci el a mâncat strugurele. Rmâne c Silviu a mâncat portocala, iar
Pavel a mâncat mrul.
273
Iai, 5 martie 2011, clasa a IV-a
I. 1. 4. 2. 8 853. 3. 223. 4. a 7, b 11, c 3. 5. 150. 6. 24 121. 7. Fie s, p, c, r preurile,
respectiv, al unui stilou, al unui pix, al unui creion, al unei radiere. Avem c 3s 5p,
4p 11c, 5c 24r 12s 20p; 20p 55c; 55c 264r 12s 20p 55c 264r;
12s 264r 2s 44r, deci cu banii de pe 2 stilouri se pot cumpra 44 de radiere.
8. Dac a e cel mai mare numr avem (a b) (a c) (a d) (a e) (a f) (a
g) 21 6a 21 (b c d e f g) 7a 21 119 140 a 20; b c
d e f g 99, b, c, d, e, f, g < 20, b, c, d, e, f, g diferite b 19, c 18, d 17,
e 16, f 15, g 14. 9. n ab x r1 , r1 ab; n 1 ab y r2 , r2 ab; n 2 ab z
r3 , r3 ab. Cazul I: r1 r, r2 r 1, r3 r 2; 3r 3 103 3r 100, nu convine.
Cazul II: r1 ab 1, r2 0, r3 1; ab 1 1 103, ab 103, nu convine. Cazul III: r1 ab 2,
r2 ab 1, r3 0, 2ab 3 103, ab 53, r1 51, r2 52, r3 0. Cel mai mare rest este 52.

1. Soluia I (algebric). Notm numrul concurenilor clasai înaintea lui Bogdan cu x.
Din datele problemei, numrul celor clasai dup Bogdan este 5x. Diferena celor dou
numere este 5x x 36. Rezult 4x 36, deci x 36 : 4, adic x 9. Bogdan a ocupat
locul 9 1 10. Numrul concurenilor clasai dup Bogdan este 5 u 9 45. Numrul
participanilor la concurs este 10 45 55.
Soluia a II-a (aritmetic). Folosim metoda grafic. Reprezentm numrul concuren-
ilor clasai înaintea lui Bogdan printr-un segment (o parte). Numrul concurenilor
clasai dup Bogdan este format atunci din 5 pri.
Diferena celor dou numere este format din 5 1 4 pri. 36 : 4 9 este o parte.
Bogdan a ocupat locul 9 1 10. Numrul concurenilor clasai dup Bogdan este 5 u
u 9 45. Numrul participanilor la concurs este 10 45 55.
2. Din prima relaie avem bb 3 a i, cum a este cifr, a d 9, de unde a 3 d 12, adic
bb d 12 i rezult b 1. Din bb 3 a i b 1 avem 11 3 a, deci a 8. Din
cb 3 u f i b 1 avem c1 3 u f , de unde f 7, c 2. Din bd a u c, a 8, b 1 i
c 2 avem 1d 8 u 2, de unde d 6. Din ed a u f , a 8, d 6 i f 7 avem
e6 8 u 7, de unde e 5.
3. Soluia I (algebric). Deoarece prin împrirea numrului a la numrul b obinem
câtul 4 i restul 3 rezult c a 4b 3 i b > 3 (din teorema împririi cu rest). De
asemenea, cum a 5 d câtul 5 prin împrirea la b, rezult c a 5 5b r i b > r,
unde am notat cu r restul acestei împriri. Înlocuind pe a în a doua relaie obinem 4b
3 5 5b r, de unde 8 b r. Din 8 b r rezult b d 8. Dar b > 3 i deci b poate fi
274
doar 4, 5, 6, 7 sau 8. Dac b 4 rezult r 4 i nu este îndeplinit condiia b > r. Dac
b 5 obinem r 3 i a 4 u 5 3 23. Dac b 6 obinem r 2 i a 4 u 6 3 27.
Dac b 7 obinem r 1 i a 4 u 7 3 31. Dac b 8 obinem r 0 i a 4 u 8 3 35.
Soluia a II-a (aritmetic). Folosim metoda grafic. Reprezentm numerele a i b inând
cont de cele dou relaii deduse din enunul problemei. La a doua relaie notm cu r
restul împririi.
Prima relaie:
a 3
b
A doua relaie:
a5 3 5
5b r b r
Se observ c b r 3 5. Cum 8 se poate scrie ca sum de doi termeni în
5 moduri (4 4, 5 3, 6 2, 7 1 i 8 0), iar restul r de la a doua împrire trebuie s
fie mai mic decât împritorul b, rezult c primul caz nu ne d soluie, iar din celelalte
patru cazuri avem soluiile: b 5, r 3 i a 4 u 5 3 23; b 6, r 2 i a 4 u 6 3
27; b 7, r 1 i a 4 u 7 3 31; b 8, r 0 i a 4 u 8 3 35.

Ediia a X-a, 10 decembrie 2011, clasa a IV-a
Partea I. 1. C; 2. A; 3. D; 4. B; 5. A; 6. B; 7. D; 8. E; 9. C; 10. B.
Partea a II-a. 11. 90 30 60 lei – diferena; 8 2 10 lei – cu 10 lei se micoreaz
diferena; 60 : 10 6 zile – dup 6 zile ar avea sume egale.
12. 1 o 9, 9 pagini u 1 cifr 9 cifre; 10 o 99, 90 pagini u 2 cifre 180 cifre; 100 o
o 999, 900 pagini u 3 cifre 2 700 cifre; 8 885 (2 700 180 9) 5 996 cifre;
5996 : 4 1 499 pagini de 4 cifre; 999 1499 2 498 pagini.

Craiova, 2011, clasa a IV-a
I. 1. e); 2. c); 3. a); 4. b); 5. a); 6. d); 7. e); 8. d); 9. b).
II. 1. (39 u 3 50 : 2 13) u 9 945.
2. f
t
28
tf
tf
28 : 2 14 – vârsta fiului; 14 u 3 42 – vârsta tatlui.
275
Arge, 14 mai 2011, etapa judeean, clasa a IV-a
1. a 4 u ¬ª128 : 8 36 u 125 5 u 18 7 u 5 ¼º 4 u ¬ª16 36 u 125 90 35 ¼º 4u
uª¬16 36 u 35 35 ¼º 4 u 16 36 u 0 4 u 16 0 4 u 16 64 .
b 12 u ¬ª 25 : 35 u 25 34 u 25 256 : 4 ¼º 60 12 u ¬ª 25 : 875 850 64 ¼º 60 12 u
u 25 : 25 64 60 12 u 1 64 60 12 u 65 60 780 60 720 .
720 64 656 (diferena). 656 : 4 164 (sfertul diferenei).
2. 3 u 576 1 728 (triplul lui 576); 2 004 1 728 276 (numrul).
^ª¬ 3a 5 u 3 5¼º u 3 5` u 3 5 ^ `
281; ¬ª 3a 5 u 3 5¼º u 3 5 u 3 276;
ª¬ 3a 5 u 3 5¼º u 3 5 92; ¬ª 3a 5 u 3 5¼º u 3 87; 3a 5 u 3 5 29; 3a 5 u 3
24; 3a 5 8; 3a 3; a 1. 276 u 1 276.
3. Succesorul lui 7 este 8. 8 : 2 4; 4 < r < 7; r 5 sau r 6; a : 7 459 rest 5; a 459 u
u 7 5 3 218; b : 7 459 rest 6; b 459 u 7 6 3 219; 3 218 3 219 6 437.
4. Reprezentarea grafic. 971 285 686 (dou pri egale); 686 : 2 343 kg (pere);
343 285 628 kg (mere); 628 : 4 157 kg (mere vândute); 343 : 7 u 3 147 kg (pere
vândute). Reprezentarea grafic. 26 : 13 2 (o parte egal); 2 u 2 4 lei (un kilogram
de mere); 2 u 3 6 lei (un kilogram de pere); 157 u 4 628 lei (valoarea merelor
vândute); 147 u 6 882 lei (valoarea perelor vândute); 628 882 1 510 lei (total).

Ediia 2011, etapa naional, 17 aprilie 2011, clasa a IV-a
I. Stabilirea numerelor: 875 321; 123 578.
Compararea numerelor: 875 231 > 812 537; 123 578 < 123 785.
II. Afl produsul numerelor 716 u 8 5 728. Afl jumtatea produsului 5 728 : 2 2 864.
Afl sfertul câtului 56 : 4 14. Afl suma 2 864 14 2 878.
III. a b c 91; a : b 5 rest 3 a 5 u b 3; c 2 u b.
Reprezentarea grafic:
a 3
b 91
c
Cât reprezint 8 segmente egale? 91 3 88. Cât este numrul „b“? 88 : 8 11. Cât este
numrul „a“? 11 u 5 3 58. Cât este numrul „c“? 11 u 2 22.
IV. a) Câte oi i gâte sunt? 41 1 40. b) Câte picioare au oile i gâtele? 92 4 88.
c) Cu câte picioare are mai mult o oaie? 4 2 2. d. Presupunem c toate capetele sunt
gâte. Câte picioare au? 40 u 2 80. e) Care este diferena de picioare? 88 80 8.
f) Câte oi sunt? 8 : 2 4. g) Câte gâte sunt? 40 4 36.
276
Maramure, 2011, etapa judeean, clasa a IV-a
1. Cum împritorul este un numr impar de o cifr, ce depete 7, deducem c acesta
nu poate fi decât 9. Astfel, numerele cutate sunt de forma 9k 7; cele mai mici 3 nu-
mere de aceast form sunt 9 u 11 7 106, 9 u 12 7 115 i 9 u 13 7 124.
2. Fie 2x, 4y, 3z sumele iniiale de bani. Dup ce cheltuie din bani, avem x y z, iar
cum 2x 4y 3z 855, deducem 9x 855, deci x y z 95. Iniial, elevii au avut
190, 380, respectiv 285 lei.
3. Dac x este numrul cu care pornim, numrând din 4 în 4, avem numerele x, x 4,
x 4 u 2, x 4 u 3, … . Astfel, trebuie ca 2010 x 4 u n, unde n este numr natural.
Verificm x 8, x 7 i x 6 i constatm c numrtoarea trebuie s înceap cu 6.
4. Dac x este cantitatea transportat de o cmil cu o cocoa, atunci una cu dou
cocoae transport x 10 litri ap, de unde x x 10 110, deci x 50. Aadar, o
cmil cu o cocoa transport 50 litri, dar consum 50 : 10 5 litri de ap, de unde
avem c, de fapt, ea duce la destinaie doar 50 5 45 litri ap; similar, o cmil cu
dou cocoae transport 60 litri, din care consum 60 : 10 6 litri, deci duce la
destinaie doar 60 6 54 litri ap. Dac avem n cmile cu o cocoa i m cmile cu
dou cocoae, deducem c n m 7 i n u 45 m u 54 360, de unde n u 45 54 u
u (7 n) 360 i gsim n 2, iar m 5. Iniial, sunt necesari 360 2 u 5 5 u 6 400 litri
de ap.
Bucureti, 2011, etapa local, clasa a IV-a
1. 12111. 2. Din 169 x 3x 9x avem x 13, deci 169 13 39 117. 3. Fie n nu-
mrul cutat; atunci n u 10 n 748, deci 11 u n 748, de unde n 68. 4. Pentru pagi-
nile numerotate cu numere de o cifr se folosesc 9 cifre, iar pentru cele numerotate cu
numere de 2 cifre se utilizeaz 90 u 2 180 de cifre. Restul de 801 9 180 612
cifre se folosesc pentru a numerota pagini cu numere cu câte 3 cifre, adic 612 : 3 204
pagini. În total sunt 9 90 204 303 pagini. 5. Fie x distana parcurs în prima or;
atunci x (x 1) (x 2) 285, deci 3x 282, de unde x 94. Astfel, automobilul a
parcurs 94 km în prima or, 95 km în a doua or i 96 km în a treia or. 6. Fie a, b, c
numrul de gini, rae, respectiv gâte din curte. Atunci a b c 46; din b : 3 c
avem b 3c, iar din a : 5 b : 2 avem a 5b : 2 15c : 2, de unde 15c : 2 3c c 46,
deci 15c 6c 2c 92, adic 23c 92. Obinem c 4, b 12 i a 30.
Bistria-Nsud, 2011, etapa judeean, clasa a IV-a
1. x 17. 2. Fie a i b suma de bani a Mariei, respectiv a lui Gabriel. Din a 4 b 4
rezult a b 8, iar prin înlocuire în a b 108, obinem b 58, de unde a 50.
3. Într-o etap, cei patru atlei fac, împreun, 5 tururi i jumtate de pist, deci dup dou
etape au acumulat 11 tururi. Deducem c au nevoie de 4 etape pentru cele 22 de tururi,
iar în 4 etape al patrulea atlet face 4 tururi i de 4 ori câte 3 sferturi, deci face 7 tururi.
277
Bucureti, 2011, etapa judeean, clasa a IV-a
1. 1 531. 2. Fie abc un numr care verific ipoteza. Observm c trebuie ca a c 9 i
b b 10, de unde b 5. Cel mai mic astfel de numr se obine pentru a 1 i c 8,
deci 158. 3. d 543, c 386, b 229, a 72. 4. Din (a 11) u b 160 avem a u b
11 u b 160, iar cum a u b 72, deducem 11 u b 88, deci b 8, a 9. 5. Fie x data
de azi; atunci x (x 1) (x 2) (x 3) (x 4) 135, de unde 5x 10 135,
deci x 29, care este ultima zi a lunii, deci luna este februarie, într-un an bisect.
6. Din n m 1, avem: a) m : (m 1) 0, rest m. b) (m 1) : m 1, rest 1.
Bistria-Nsud, 2011, etapa local, clasa a IV-a
1. Prin calcul obinem a 22 i b 0, de unde produsul cutat este egal cu 0.
2. Fie x, y, z, t sumele de bani ale celor patru prieteni. Din y 5 x 15 1, z 5 x
15 2 i t 5 x 15 3, prin înlocuirea valorilor y x 21, z x 22 i t x
23 în suma x y z t 86, obinem 4x 66 86, de unde x 5, iar y 26, z 27,
t 28.
3. Din a b c, avem a b c i înlocuim în a b c 64, avem 2 (b c) 64, deci
b c 32, adic a 32. Înlocuind a 32 i c 32 b în relaia 4a 3b 2c 202,
gsim c b 10, de unde c 22.
Vâlcea, 2011, etapa local, clasa a IV-a
1. a) x 21. b) Se pot forma 2 numere de o cifr (5, 6), 4 numere de dou cifre (55, 56,
65, 66) i 8 numere de 3 cifre (555, 556, 565, 655, 566, 656, 665, 666), deci în total
sunt 14 numere.
2. a) i) (8 10 u 2 2 u 8) : 4 11; ii) 8 10 u (2 2) u 8 : 4 88. b) 3m 5n 4p
3 (m n) 2 (n 2p) 3 u 25 2 u 65 205.
3. Dac a, c, p reprezint preul unui album, al unei cri, respectiv al unui penar, avem
a 2c 3p, ceea ce împreun cu 2p 2c a 128 implic 8p 128, deci p 16, a
48, c 24.
4. Din 3 x (y 4) : 2 avem y 2x 10, de unde împreun cu x y z 724 i z
4x, obinem 7x 714, deci x 102, y 214, z 408.

Ediia a VII-a, 14 mai 2011, clasa a IV-a
Partea I. 1. e). 181 u 7 – (81 + 2 011 + 4 – 1) : 5 181 u 7 – 2 095 : 5 1 267 – 419 848.
2. b). Din A u 262 + B u 29 261 A 0 B 261 : 9 29 3 u 0 + 2 u 29 – 1
58 – 1 57.
278
3. f). 197 9 u 21 + 8 L 3 u 8 24
l 24 : 4 + 15 : 3 6 + 5 11
P 2 (L + l ) 2 (24 + 11) 2 u 35 70 cm
4. a). 5. g). Pentru ca suma s fie 2 011 trebuie ca suma din cele 2 spaii libere s fie
2 011 – 100 1 911. Avem sumele:
0 + 1 911 1 911
0 1910 100 1 + 1 910 1 911
1910 100 0 1 912 sume.
100 0 1910 1 910 + 1 1 911

1 911 + 0 1 911
1/4 6. c). 3 sferturi 6 mere un sfert 2 mere

o treime 8 mere La început au fost 24 de
mere.
2/3
7. c). 5 7 9 ... 291?
p p p
2011 2009 2007
Facem suma în fiecare corespondent i obinem 5 + 2 011 2 016, 7 + 2 009 2 016,
9 + 2 007 2 016 deci 291 + x 2 016 x 2 016 – 291 1 725.
Partea a II-a. Condiia se scrie 891 u (a b) 6 237. a b 7. Pentru a 9 i b 2,
scderea reconstituit este 9 229 2 992 6 237. Pentru a 8 i b 1, scderea recon-
stituit este 8 118 1 881 6 237.

Subiectul I. 1. c); 2. d); 3. b); 4. c); 5. c).
Subiectul al II-lea. 1. 200; 2. 0; 3. 10; 4. 0; 5. 111; 6. 4; 7. 13; 8. 70; 9. 4; 10. 2.
a) 3, 6, 9; b) 1, 2, 3; c) 3; d) 3;
e) 7 1 2 sau altul corect. f) 7 1 4 sau altul corect. g) 5 1 2 sau altul corect.
8 4 5 8 2 5 8 6 3
9 6 3 9 3 6 9 7 4
Subiectul al IV-lea
a) Da. b) Nu. 10 nu se împarte exact la 9. c) 11, 12, 15, 16, 20. d) 7, 6, 9, 8, 10. e) Nu
putem forma un astfel de ir deoarece 11 i 13 nu se împart exact decât la 1 i la ele
însele. f) 1, 2, 3, 4, 5 apoi 1, 6, 3, 4, 5 i 1, 2, 6, 4, 5. g) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, apoi 10,
2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, apoi 1, 10, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, apoi 2, 10, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, apoi 1, 2,
3, 4, 10, 6, 7, 8, 9 i 5, 2, 3, 4, 10, 6, 7, 8, 9.
279
Ediia a VII-a, Hîrlu, 28 aprilie 2012, clasa a IV-a
I. 1. Calculul parantezelor rotunde: (2 u 3 1) 6 1 5, (45 : 15 2) 3 2 1. Cal-
culul parantezelor ptrate: [5 : 5 14] 1 14 15, [1 2 u 1] 3. Calculul acoladei:
{15 : 15 3 : 3} 1 1 2. Finalizarea: 2 : 2 2 011 1 2 011 2 012.
2. Condiia restului din împrirea la 5: 0 d r < 5 r {4, 3, 2, 1, 0}. Câtul egal cu
triplul restului valorile câtului: {12, 9, 6, 3, 0}. Din a 5 u c r (teorema împririi
cu rest), rezult numerele cutate, a {64, 48, 32, 16, 0}.
°b 4 u m
II. 1. Reprezentarea grafic corespunztoare sau scrierea relaiilor: ® .
°̄b 6 5 u m 6
Considerm „segmentul-parte“ p m 6. Atunci m p 6 i b 5 u p 6. Obinem
5 u p 6 4 u p 24, de unde 5 u p 4 u p +18, adic p 18. Numrul iniial de mere
este m 18 6 24, iar numrul iniial de banane este b 5 u 18 6 96.
2. Din ipoteza „alaltieri nu a fost luni“, deducem c ieri nu a fost mari, iar astzi nu
este miercuri. Din ipoteza „poimâine nu poate fi sâmbt“ rezult c mâine nu poate fi
vineri, iar astzi nu este joi. Gsirea celor dou zile: miercuri i joi.
III. 1. Jumtatea din al doilea rest este 8 2 10 nuci. Prima jumtate este egal cu 2 u
u 10 20 nuci. Jumtate din numrul total de nuci este 20 2 22. Numrul total de
nuci este egal cu 2 u 22 44.
2. Se observ c numrul de pe locul 2 2 u 1 are 2 cifre de 3, numrul de pe 4 2 u 2
are 3 cifre de 3, numrul de pe locul 6 2 u 3 are 4 cifre de 3, ..., numrul de pe locul
2008 2 u 1004 are 1005 cifre de 3.
1. Reprezentarea grafic:
p
I
p 3 lei
II 30 lei
p 3 lei 3 lei
III
Aflm valoarea prilor egale: 30 (6 3) 21. Aflm o parte: 21 : 3 7 (lei) (a primit
primul copil). Aflm cât a primit al doilea copil: 7 3 10 (lei). Aflm cât a primit al
treilea copil: 7 6 13 (lei). Verificare: 7 10 13 30 (lei).
2. Fie a, b, c cele trei numere. Din enun a b 4, (1); c 2 (a b) 4, (2). Din primele
dou relaii se observ c numrul mai mic este b. Deci a c b 100 (3). Înlocuind pe a
i c din (1) i (2) în (3) obinem: b 4 2 (b 4 b) 4 b 100. b 4 2b 8
2b 4 b 100 4b 84 b 21 a 25, c 96.
3. Scriem suma din enun astfel: 1 000a 100b 10c d 100a 10b c 10a b
a 2 012. 1 111a 111b 11c d 2 012 (1). 1 111a < 2 012 de unde a 1.
280
Înlocuind pe a 1 în (1) obinem: 1 111 111b 11c d 2 012. 111b 11c d
901 (2); 111b < 901 de unde b d 8. Înlocuind pe b 8 în (2) obinem 888 11c d
901 11c d 13 c 1 i d 2. Dac înlocuim pe b cu numere mai mici decât 8
obinem 11c d > 108 care nu corespund problemei. Deci abcd 1 812.
Maramure, 18 februarie 2012, etapa local, clasa a IV-a
I. 1 000 4 u [100 3 u (2 u x 5) : 9] u 2 240 4 u [100 3 u (2 u x 5) : 9] u 2
1 000 240 760 4 u [100 3 u (2 u x 5) : 9] 760 : 2 380 100 3 u (2 u
u x 5) : 9 380 : 4 = 95 3 u (2 u x 5) : 9 100 95 5 3 u (2 u x 5) 9 u 5
45 2 u x 5 45 : 3 15 2 u x 15 5 20 x 20 : 2 x 10.
II. 1) Numrul de sticle repartizate fiecrei persoane: 24 : 3 8 sticle. 2) Cantitatea de
suc ce revine fiecrei persoane: 5 sticle pline 5 u 2 jumti 10 jumti; 10 11
21 jumti; 21 : 3 7 jumti (3 pri întregi 1 jumtate). 3) Repartizarea sticlelor
i a sucului celor 3 persoane:
I persoan a II-a persoan a III-a persoan
3 sticle pline 1 sticl plin 1 sticl plin
1 jumtate 5 jumti 5 jumti
4 sticle goale 2 sticle goale 2 sticle goale
III. a) Dup ce coloreaz 1 2 3 4 10 ptrele, se reia procedeul. 2 009 : 10
200 rest 9. Se obin 200 de grupe a câte 10 ptrele i o grup de 9 ptrele.
Concluzie: ultimul ptrel se coloreaz cu verde.
b) Calculeaz 200 u 4 3 803 ptrele colorate cu verde.

Ediia a X-a, Iai, 3 martie 2012, clasa a IV-a
I. 1. 223. 2. 1 006 numere. 3. 124 cifre. 4. 1 987; 2 005. 5. 12 minute. 6. 10 cutii.
II. 7. Fie n numrul de schimburi. 600 17 u n 8 u n 420; n 20; 8 u 20 160 bile
albe primite; 420 160 260 bile albe a avut iniial.
8. a) Fie x numrul resturilor egale cu 2 i 10 x numrul resturilor egale cu 3; 2x
3 (10 x) 27, rezult x 3. b) Scrie proba pentru fiecare împrire cu rest, adun i
obine 2 012 n u c1 c2 ... c10 27 ; 1 985 n u c1 c2 ... c10 ; n > 3, n cel mai
mic, rezult n 5.
9. a) Observm c numrul elementelor din linie este egal cu numrul liniei; numerele
din liniile numerotate impar sunt în ordine cresctoare; numerele din liniile numerotate
par sunt în ordine descresctoare. Numrul cel mai mare din linia 11 este 1 2 3
... 11 66. Cel mai mic numr din linia 11 este 56.
b) Numrul cel mai mare din linia n este 1 2 3 ... n n u (n 1) : 2. Numrul n
cel mai mic pentru care 1 943 < n u (n 1) : 2 este 62. Pe linia 62 numerele sunt în
ordine descresctoare, deci 1 943 este în coloana 11.
281
Ediia a IX-a, Craiova, 2012, clasa a IV-a
1. e).
I.
II. 80 8 pri 80. O parte 80 : 8 10
III.
Cele trei numere sunt 10, 30, 40.
2. c). Din a + 2b + 3c 410 a + 2b + 2c + c 410 (a + c) + 2(b + c) 410
2(b + c) 410 – 150 2(b + c) 260 b + c 130. Sczând din a c 150 rela-
ia b c 130 obinem a c b c 150 130 a b 20 c.
1) 1 u 12 k 1, a b 12
2) 12 u 1 k 12, a b 1
a b 12 3) 3 u 4 k 3, a b 4
3. d). Din | 12 k a b
ab k ab 4) 4 u 3 k 4, ab 3
5) 2u 6 k 2, ab 6
6) 6u 2 k 6, ab 2
a b 12 a b 12 a b 12 a b 12
a b 12 ab 1 ab 4 ab 3
1) Din 2) 3) 4)
2a 24 2a / 13 2a 16 2a 15
(a 12, b 0) nu convine (a 8, b 4) nu convine
a b 12 a b 12
ab 6 ab 2
5) 6) .
2a 18 2a 14
(a 9, b 3) (a 7, b 5)
4. c). Egalitatea se mai scrie folosind metoda mersului invers.
[...] u 5 35 [...] 7 9 – (...) : 10 7 (...) : 10 2 (...) 20 8 + a u 6 20
a u 6 12 a 2.
5. b). 4 u a a + 105 3 u a 105 a 105 : 3 a 35 2 u a 70.
6. b). 280 gini, 280 : 7 40 curci, rae (280 + 40) : 2 320 : 2 160, rae 160,
vaci (280 + 40 + 160) : 4 480 : 4 120, vaci 120.
Numrul picioarelor 480 u 2 + 120 u 4 480 u 2 + 480 3 u 480 1 440.
7. c). Din abcdef , ab 7 u 6, cd ab 3, f 8, e par z 0 deducem c ab 42, deci
a 4, b 2. cd 42 3 cd 39 c 3, d 9, obinem 4239e8. Deoarece e
cifr par nenul e ^2, 4, 6, 8` sunt 4 numere.
8. d). 200 190 + 180 170 + 160 150 ...+ 20 10 10 10 ... 10 100
de 10 ori
282
9. a). Avem b 121 11 132 a 132 u 2 a 264 a b 264 132 a b 396.
II. 1. 9 977 ab0c 60 d0ef 8 000; d0ef 1 013 . a 8; c 4.
2. a, a 1, a 2, a 3, a 4 cele 5 numere consecutive; al aselea numr 2 (a 4); a
(a 1) (a 2) (a 3) (a 4) 2 (a 4) 102; a 12. 2 (a 4) 2 (12 4)
2 u 16 32.

1. 280 260 20 (este al patrulea numr); 280 240 40 (este primul numr); 20 40
60 (este suma dintre ultimul i primul numr); 280 60 220 (suma dintre al doilea
i al treilea numr).
Reprezentm grafic al doilea i al treilea numr. 3 1 4 (pri egale); 220 : 4 55 (al
doilea numr); 55 u 3 165 (al treilea numr). Verificare: 40 55 165 20 280.
2. a) Câi lei se vor plti pentru un loc în tabr? 5 000 lei : 4 1 250 lei.
b) Câte bancnote de fiecare fel sunt? Dar în total? Se vor grupa bancnotele conform
proporiei date în problem:
50 50 100 100 200 500
Care este valoarea unei grupe? 2 u 50 lei 2 u 100 lei 1 u 200 lei 1 u 500 lei
1 000 lei. Câte astfel de grupe sunt? 5 000 lei : 1 000 lei 5 (grupe). Câte bancnote de
fiecare fel sunt? 2 u 5 10 bancnote de 50 lei; 2 u 5 10 bancnote de 100 lei; 1 u 5 5 banc-
note de 200 lei; 1 u 5 5 bancnote de 500 lei. Câte bancnote sunt în total? 10 10 5
5 30 (bancnote).
c) Care este numrul minim de bancnote cu care un copil poate plti costul taberei? Mi-
nim: 2 u 500 lei 1 u 200 lei 1 u 50 lei 1 250 lei; 2 1 1 4 (bancnote). Maxim:
9 u 50 lei 8 u 100 1 250 lei; 9 8 17 (bancnote).
3. a) Numrul paginilor unei grupe formate dintr-o carte i 3 caiete: 48 u 3 80 u 1
224 (pagini). Câte pagini ar avea un obiect din grup, dac toate obiectele ar avea
acelai numr de pagini? 224 : 4 56 (pagini). Folosim metoda falsei ipoteze. Presupu-
nem c se cumpr numai albume. Aflm câte pagini ar avea cele 27 albume: 32 u 27
864 (pagini). Cu câte pagini sunt mai puine decât în realitate? 1 344 864 480 (pa-
gini). Cu câte pagini are un album mai puine decât un obiect din grup? 56 32
24 (pagini). Câte cri i câte caiete a cumprat? 480 : 24 20 (caiete i cri). Câte
albume a cumprat? 27 20 7 (albume).
Folosim metoda grafic pentru determinarea numrului caietelor i al crilor:
cri
20
caiete
Câte pri egale sunt? 1 3 4 (pri). Câte cri a cumprat? 20 : 4 5 (cri). Câte
caiete a cumprat? 5 u 3 15 (caiete).
283
b) Folosim metoda grafic, luând ca parte egal preul caietului:
Costul caietelor u 15
Costul crilor 3 u5 145
Costul albumelor u7
Câte pri egale sunt? 1 u 15 3 u 5 5 u 7 65 (pri). Cât reprezint prile inegale?
3 u 5 15 (lei). Cât reprezint prile egale? 145 15 130 (lei). Cât cost un caiet?
130 : 65 2 (lei). Cât cost o carte? 2 u 3 3 9 (lei). Cât cost un album? 2 u 5 10 (lei).
Rspuns: a) 5 cri; 15 caiete, 7 albume; b) 2 lei/caiet; 9 lei/ carte; 10 lei/ album.

Ediia a VIII-a, 26 mai 2012, clasa a IV-a
Partea I
4 1
1. d). 3 c ........... 4 h 1 c ........... h 1 h 1 or 20 min.
3 3
2
15 b ........... 2 h 5 b ........... h 40 min.
3
1 h 20 min. + 40 min. 2 h
3
2. e). În faa i în spatele lui Mihai sunt 42 de elevi. 42 de elevi reprezint din nu-
4
3 4 7
mrul colegilor din spate. Deci în total sunt . O ptrime este 42 : 7 6. În fa
4 4 4
sunt 3 ptrimi, adic 6 u 3 18 elevi. Mihai este al 19-lea elev.
3. g). ª¬ x : 2 : 4 º¼ : 3 9 ¬ª x : 2 : 4 ¼º 27 x : 2 27 u 4 x 27 u 4 u 2 x 216
ª¬ 648 : 4 u 3¼º : 6 y 162 u 3 : 6 486 : 6 81 y 81 x y 216 81 297
4. c). xy 2012;
x 1 y 2 012 503 xy y 1 509 2 012 y 1 509 y 2 012 1 509
y 503, x 2 012 : 503 x 4 x y 507
5. d). Pe orice fil cele dou numere cu care se numeroteaz paginile sunt naturale conse-
cutive, deci suma lor este un numr impar i deci suma numerelor folosite pe cele 20 de
foi scoase este numr par. Suma tuturor numerelor folosite pentru paginarea crii este
1 + 2 + 3 + ... + 70 70 u 71 : 2 35 u 71 2 485. Sczând din 2 485 un numr par
obinem un numr impar. Sunt posibile la rspuns numerele 445, 545 i 1 675. Dac s-ar
scoate cele mai mici numere, adic primele 20 u 2 40 numere am obine 2 485 –
– 1 2 ... 40 2 485 40 u 41: 2 2 485 820 1 665 z 1 675. Dac am scoate cele mai
mari 40 de numere ar rmâne suma primelor 30 numere, adic 1 2 ... 30 30 u 31: 2
15 u 31 465 z 445. Rspunsul propus în variante este numrul impar 545.
284
a a 3
6. b). a 2a 102 u a | u12 12a 4a 3a 24a 102 u12 9a 43a 9a
3 4 4
102 u12 34a 102 u12 a 102 u12 : 34 a 102 : 34 u 12 a 3 u 12 36. 7. d).
Partea a II-a. a) Pentru a 5 se obine bca 125. Pentru a 6 se obine bca 216.
Pentru a 9 se obine bca 729.
b) Sesizarea faptului c fiecare numr se obine prin înmulirea cifrelor numrului pre-
cedent. Finalizare: termenul lips este 12.
c) Sesizarea faptului c primele dou cifre ale fiecrui numr se obin prin înmulirea
primelor dou cifre ale numrului precedent, iar ultima cifr crete cu o unitate (10 p).
Finalizare: termenul lips este 184.

1. x u (25 3y z) 37; 37 1 u 37 37 u 1; 25 3y z t 25, rezult x 1. Atunci 25
3y z 37 i obinem 3y z 12.
Se obin cinci soluii (y, z) {(0, 12); (1, 9); (2, 6); (3, 3); (4, 0)}.
2. Soluia I (algebric). Notm cu x numrul de persoane. Numrul de ciree este atunci
c 5x 39, iar numrul de viine este v 2x 3 (3 p); c 3v. Înlocuind obinem 5x
39 3 (2x 3); 5x 39 6x 9; x 30.
Soluia a II-a (aritmetic). Numrul viinelor este de dou ori numrul persoanelor i
înc 3, adic dou „pri“ 3.
v 3
Numrul cireelor este de trei ori mai mare, deci 6 „pri“ 9. Dar numrul cireelor
este 5 „pri“ 39.
c 9
c 39
Prin urmare, o „parte“ reprezint 39 9 30, adic sunt 30 de persoane.
3. Notm deîmpritul cu a, împritorul cu b, câtul cu c i restul cu r. Din teorema
împririi cu rest avem a b u c r; a r 5, de unde b u c 5. Singurele posibiliti
sunt b 1, c 5 sau b 5, c 1. Dac b 1 i c 5, din condiia restului r < b rezult
r 0, iar a 1 u 5 0 5. Dac b 5 i c 1, din condiia restului r < b rezult r {0, 1,
2, 3, 4}. Pentru r 0 obinem a 5 u 1 0 5; pentru r 1 obinem a 5 u 1 1 6;
pentru r 2 obinem a 5 u 1 2 7; pentru r 3 obinem a 5 u 1 3 8; pentru r
4 obinem a 5 u 1 4 9.

Ediia a XV-a, 18-19 mai 2012, proba individual, clasa a IV-a
1. A. 1) Suma numerelor din fiecare triunghi este: 1 2 3 4 5 6 7 8 9
9 u 10 : 2 45. 2) Exist trei triunghiuri formate din câte 4 triunghiuri; suma
285
numerelor din aceste triunghiuri este: 7 6 1 2 16; 9 5 4 6 24; 8 3 2
4 17. 3) Suma numerelor din triunghiul mare din figur este 45.
Rspuns: 45 16 24 17 45 147.
B. MERSI; MIRES; MSREI; MIRSE; MERIS; MSRIE; MRIES; MRISE; MREIS;
MRESI; MRSIE; MRSEI; RMIES; RMISE; RMSIE; RMSEI; RMEIS; RMESI;
IMRSE; IMRES; EMRIS; EMRSI; SMRIE; SMREI. În total sunt 24 de variante.
2. a) Soluia 1. Notm cu a, b, c, d numrul jetoanelor de 1, 5, 10 respectiv 25 de lei
necesare. Avem a b c d 13; a 5b 10c 25d 100. Din relaia a doua se
observ c deoarece 5b, 10c, 25d i 100 se împart exact la 5, trebuie ca i a s se
împart exact la 5 astfel c inând cont de relaia (1) gsim c a poate fi 0, 5 sau 10.
Este clar dac a 10, atunci suma de 100 10 90 ar trebui acoperit cu 3 jetoane din
categoriile 5 lei, 10 lei, 25 lei ceea ce nu se poate. Rmân de analizat variantele în care
a 5 i a 0. Dac a 0 avem: 5b 10c 25d 100; b c d 13. Împrind cu 5
prima relaie rezult: b 2c 5d 10. Pe de alt parte b c d 13 deci a nu poate fi
zero. Dac a 5 avem: 5b 10c 25d 95; b c d 8. Împrind prima relaie prin 5
i sczând din ea relaia a doua obinem c 4d 11. Se observ c d 2 i c 3, iar
b 3. Obinem soluia a 5, b 3, c 3, d 2. Într-adevr 5 3 3 2 13 i 5 u 1
3 u 5 3 u 10 2 u 25 100. Afirmaia de la a) este adevrat.
Soluia 2. Pstrm notaiile anterioare i presupunem c printre cele 13 jetoane nu sunt
i jetoane de 10 lei. Atunci trebuie ca a b d 13, a 5b 25d 100. Obinem c
4b 24d 87. Se observ c aceast egalitate nu poate fi adevrat pentru c membrul
stâng se împarte exact la 4 pe când cel drept nu se împarte exact la 4. Presupunerea
fcut este fals, deci afirmaia de la a) este adevrat.
b) Deoarece putem avea a 0, b 6, c 7, d 0 sau a 5, b 0, c 7, d 1 afirmaia
este adevrat.
3. a) Fie d i s desczutul respectiv scztorul. Avem d s 243, d 357 2s. Deci: s
243 357 2s rezult s 600, d 600 243, d 843. Scderea este: 843 600.
b) Notm numerele a, a 1, a 2, a 3, a 4. tim c suma a dou numere pare este
un numr par; suma a dou numere impare este un numr par; suma dintre un numr
par i un numr impar este un numr impar. Sunt posibile cazurile a (a 2) 2 012, a
(a 4) 2 012, (a 1) (a 3) 2 012, (a 2) (a 4) 2 012. Se obin soluiile:
1 003, 1 004, 1 005, 1 006, 1 007; 1 004, 1 005, 1 006, 1 007, 1 008; 1 005, 1 006, 1 007,
1 008, 1 009.
4. a) n 8. b) Fie r, g, a numrul baloanelor roii, galbene, respectiv albastre. Avem
relaiile r g a 32, r a 18, r g 21. Adunând ultimele dou relaii avem 2r
g a 39. Sczând din aceast relaie pe prima gsim r 7.

Ediia a V-a, iunie 2012, clasa a IV-a
I. 1. 2 012 1 995 : 1 995 1 990 : 1 990 1 985 : 1 985 … a : a 1 805 2 012
1 1 1 … 1 1 805 2 012 1 u x 1 805 x 2 012 1 805 x 207;
1 995 : 5 399; 399 206 193; a 193 u 5 965.
286
2. roii galbene 19
albastre galbene 29
albastre roii 10
albastre roii u 3; 3 roii roii 10 2 roii 10 roii 10 : 2.
a) roii 5; albastre 5 u 3 15; galbene 29 15 14. b) 15 14 3 32 bile.
II. 1. a) Pe rândul 1 este numrul 1; rândul 2 are în centru 2 i apoi 2 de 1; rândul 3 în
centru 3 apoi 2 de 1 i 2 de 2 pe rândul 20, în centru 20 i 2 de 1, 2 de 2, …, 2 de 19.
De la 1 la 9 o 9 u 1 9 cifre; de la 10 la 19 o 10 u 2 20 cifre (20 9) u 2 2
29 u 2 2 58 2 60 cifre.
b) Numrul 10 îl întâlnim prima dat pe rândul 10 în centru i apoi de câte 2 ori pe
rând, pe rândurile 11, 12, …, 130. 130 11 1 120; 120 u 2 1 240 1 241.
2. ab, a z b; a b 10h ab 91.
III. 1. cartonae: 1, 2, …, 9; a) 98 764; b) 123 4 5 67 89 100; 123 45 67
8 9 100. 2. 25.06.1987 o 17.06.2345

Ediia a V-a, iunie 2012, proba de baraj, clasa a IV-a
I. 1. Fise de valori a, b i c. 2a 2b c 21 sau 3a b c 21; a b 2c 28 sau 2a
b c 28 sau a 2b c 28.
2a 2b c 21
Cazul 1. ®
¯a b 2c 28
3a 3b 3c 49 imposibil (49 M3).
2a 2b c 21
Cazul 2. ® imposibil.
¯2a b c 28
2a 2b c 21
¯a 2b c 28
3a b c 21
Cazul 4. ® c 2a 7 c 2a 7; a 1 c 9; 3 9 b 21 b
¯a b 2c 28
9 c contradicie. a 2 c 11; 6 11 b 21 b 4. a 3 c 13; 9 13
b 21 imposibil.
3a b c 21
¯a b c 28
3a b c 21
Cazul 6. ® b 2a 7 b 2a 7 la fel ca în cazul 4 Soluia: Fisele
¯a 2b c 28
au valori de 2, 4 i 11. Lucian are 3 fise de 2, 1 fis de 4 i 1 fis de 11 (3 u 2 4 11
21). Andrei are 1 fis de 2, 1 fis de 4 i 2 fise de 11 (2 4 2 u 11 28).
2. Luna iunie 30 zile; 30 : 3 10; 21 : 10 2 rest 1. Din principiul cutiei, dac
repartizm în 10 cutii 10 u 2 1 obiecte exist cel puin o cutie cu 2 1 3 obiecte.
Deci exist cel puin 3 zile consecutive în care Andra a fost la cursurile de dans.
287
II. 1. abcdef u 6 defabc 1 000abc def u 6 1 000def abc 6 000abc 6def
1 000def abc 5 999abc 994def : 7 857 u abc 142def abc 142 def 857.
Codul: 142 857.
2. 1) De câte ori întâlnim cifra 9 în scrierea anilor de la 1 000 la 1 999? Cifra 9 la
uniti: 1 009, 1 019, ..., 1 999 – de 100 de ori; nu sunt ani biseci, deci au 365 zile;
cifra 9 la zeci: 1 090, 1 091, ..., 1 999 – de 100 ori; ani biseci ... 92, 96, 192, 196, ...,
992, 996 – 20 de ani biseci; cifra 9 la sute: 1 900, 1 901, ..., 1 999 – de 100 ori; ani
biseci: 1 900, 1904, ..., 1 996 25 de ani biseci. Total cifre de 9 la scrierea anilor:
365 u 100 365 u 100 20 365 u 100 25 36 500 u 3 45 109 500 45 109 545.
2) De câte ori întâlnim cifra 9 la scrierea lunilor? Luna 9 (septembrie) are 30 zile; 30 u
u 1 000 30 000.
3) De câte ori întâlnim cifra 9 la scrierea zilelor? 09, 19, 29 o 3 u 11 2 35 într-un an
de 365 de zile. Sunt 250 de ani biseci cu ziua de 29 februarie: 35 u 1 000 250 35 000
250 35 250. Total cifre de 9: 109 545 30 000 35 250 174 795 ori.
III. 1. Presupunem c numrul paginilor crii este de forma a: 2a a u 1 2 imposibil.
Presupunem c numrul paginilor crii este de forma ab, deci: 2uab 7 2u ab 10 1
2 u ab 7 2 u ab 20 2; 9 20 contradicie. Presupunem c numrul paginilor crii

este de forma abc, deci: 2 u abc 7 2 u 90 3 u abc 100 1 2 u abc 187 3abc
300 3 abc 113 3 abc 110 cartea are 110 pagini.
2. A 12A ;P 44 m 4A 44 m A 11 m; A LuA 12 u
u 11 u 11; 12 u 11 u 11 1 u 2 u 3 u 2 u 11 u 11. Cazul 1. A 1 m; L 12 u 121 1 452 m;
P 2 u (1 452 1) 2 u 1 453 2 906 m. Cazul 2. A 2 m; L 6 u 121 726 m;
P 2 u (726 2) 2 u 728 1 456 m. Cazul 3. A 3 m; L 4 u 121 484 m;
P 2 u (484 3) 2 u 487 974 m. Cazul 4. A 4 m; L 3 u 121 363 m;
P 2 u (363 4) 2 u 367 734 m. Cazul 5. A 6 m; L 2 u 121 242 m;
P 2 u (242 6) 2 u u 248 496 m. Cazul 6. A 11 m; L 12 u 11 132 m;
P 2 u (132 11) 2 u 143 286 m. Cazul 7. A 12 m; L 11 u 11 121 m;
P 2 u (121 12) 2 u 133 266 m. Cazul 8. A 22 m; L 66 m;
288
P 2 u (66 22) 2 u 88 176 m. Cazul 9. A 33 m; L 44 m;
P 2 u (44 33) 2 u 77 154 m.
IV. 1. ab : (a b) x rest 13; ab : x y rest 3; ab x u (a b) 13; a b ! 13; ab x u y 3;

x ! 3; x u (a b) 13 x u y 3 x u (a b) 10 x u y x u [y (a b)] 10
x 5 sau x 10; x 10 o 10a b 10a 10b 13 imposibil; x 5 o 10a b
5a 5b 13 5a 4b 13. Ultima cifr a lui 5a este 5 sau 0 ultima cifr a lui 4b
este 2 sau 7 (imposibil). Dac b 3 o 5a 12 13 5a 25 a 5; 5 3 8 13
nu verific. b 8 o 5 u a 32 13 5a 45 a 9; 9 8 17 ! 13 ab 98.
Verificare: 98 : 17 5 rest 13; 98 : 5 19 rest 3.
2. a, b, c numere de la 1 la 6; max (a, b, c) 6 cel puin unul din numere este 6; 1 u
u 6 u 6 36 triplete.

Ediia a IX-a, Bileti, 24 martie 2012, clasa a IV-a
Partea I. 1. d). Propoziiile referitoare la cuti le notm cu c1, c2, c3 respectiv c4.
Din c1 i vulpile nu dormeau În c2 sunt uri.
Din c1 i c2 i c în c1 sunt uri În c2 sunt vulpi.
Din c3 i lupii se uitau la mine În c3 sunt tigri, înseamn c în c4 sunt lupi.
Animalele au fost vizitate în ordinea: uri, vulpi, tigri, lupi.
2. a). Cele mai mari dou numere sunt 631 i 420 care au suma 1 051.
3. b). Trebuie s gsim numerele naturale nenule care îndeplinesc condiia
6 u o 8 u î 46 unde „o“ este numrul meselor obinuite i „î“ este numrul meselor
însetate. Gsim 6 u 5 8 u 2 30 16 46. A fost însetat la 2 mese.
4. c). Fie a numrul. Obinem 3 u a 25 2 u a 125. Deci 3 u a 2 u a 125 25
a 150.
5. c). Fie t vârsta tatlui, deci vârsta fiului este 30 t. Peste 5 ani ei au vârstele t 5 i
30 t 5. Avem c t 5 3 35 t t 5 105 3t 4t 100 t 25 i f 30 25
f 5.
Partea a II-a. 1. 10 8 2 pomi plantai în plus/zi; 8 u 3 24 pomi ar fi trebuit
plantai în ultimele 3 zile. 24 : 2 12 zile a muncit. 12 u 10 120 pomi a plantat.
2. 1 parte egal (p)
R 5
A 5 5 130
L 5 5 5
5 u 6 30; 130 30 100 (10 pri); 100 : 10 10 probleme rezolvate de Raluca; 10
5 15 probleme rezolvate de Alexandra; 15 u 2 30 probleme rezolvate de Lavinia.
289
3 februarie 2013, clasa a IV-a
Subiectul I. 1. a); 2. b); 3. c); 4. b); 5. b).
Subiectul al II-lea. 1. 10 u 10 sau alt exemplu corect; 2. 0; 3. 999 999; 4. 990; 5. 2 222;
6. 5; 7. 100; 8. 2; 9. 18; 10. 2.
Subiectul al III-lea. a) 1 2 3 4 10; b) 4; c) 4 o 3 o 2 o 1; 3 o 2 o 1; 2 o 1
sau alt exemplu corect; d) 1 o 2 o 3 o 4; 2 o 3 o 4; 3 o 4 sau alt exemplu corect.
e) Cu 1 în plus sau în minus. f) Dup o „magie“, se adun 1 i se scade 1, deci suma
valorilor vieilor nu se modific. g) Suma valorilor vieilor elfilor dup o „magie“ este
egal cu suma iniial, adic 10. Dac am avea toi elfii într-o csu, suma valorilor
vieilor lor ar fi 4, 8, 12 sau 16, deci nu 10. Prin urmare, nu îi putem aeza pe toi într-o
csu, folosind numai „magii“.
IV. a) 64 16 4 84; b) 32 8 2 42; c) 84 42 126. d) Pentru c nu pot
rmâne dou cri care au acelai numr. e) 127; f) 1. g) Ioana alege 64 de cri pare,
dup aceast alegere diferena dintre oricare dou cri rmase este cel puin 2. Apoi
indiferent ce alege Alexandra, Ioana ordoneaz cresctor crile rmase i le alege din 2
în 2. Acum diferena dintre oricare dou dintre cele rmase este cel puin 4. Repet
procedeul i alege iar crile din 2 în 2. Obine diferena dintre oricare dou cri r-
mase, cel puin 8.
1. a [(7 7 : 7) : 8 (72 : 9) 50 : 10] [(7 1) : 8 + 8 5] (8 : 8 8 5) 1 8

5 9 5 4; b [(452 275) : 3 (107 u 4 25 u 4 9 u 3)] [177 : 3 (428
100 27)] [59 (328 27)] (59 301) 360. 360 : 4 90. Rspuns: de 90 de ori.
2. Reprezentare grafic:
I 3 3
330
II
1. Egalarea prilor: 330 (3 3) 324. 2. Numrul prilor egale: 2 4 6. 3. Aflm
sfertul celui de-al doilea numr: 324 : 6 54. 4. Aflm al doilea numr: 54 u 4 216.
5. Aflm primul numr: 330 216 114 sau (54 3) u 2 114.
3. 1) Câte puncte ar primi un elev dac ar rezolva toate problemele corect? 10 u 7
70 (puncte). 2) Câte puncte ar pierde pentru o problem rezolvat greit sau nerezol-
vat? 7 2 9 (puncte). 3) Câte puncte a pierdut primul clasat? 70 61 9 (puncte).
4) Câte probleme a greit primul clasat? 9 : 9 1 (problem). 5) Câte puncte a pierdut al
doilea clasat? 70 43 27 (puncte). 6) Câte probleme a greit al doilea clasat? 27 : 9
3 (probleme). 7) Câte puncte a pierdut al treilea clasat? 70 34 36 (puncte). 8) Câte
probleme a greit al treilea clasat? 36 : 9 4 (probleme).
Rspuns: o problem; 3 probleme; 4 probleme.
290
Ediia a X-a, Bileti, 23 martie 2013, clasa a IV-a
Partea I. 1. c). Nuf are 29 u 4 couri. Naf are 29 29 u 4 5 u 29. Lui Naf îi rmân
5 u 29 11 145 11 134 couri. 2. c). 3. d). Cel mai mic numr de trei cifre cu cifre
identice este 111. Vecinii lui sunt 110, 112 cu suma 222; 222 12 234. Sfertul lui 8
este 2. Este mai mare de 234 : 2 117 ori. 4. a). Lada goal cântrete 16 kg : 8 2 kg.
Fructele dintr-o lad cântresc 16 kg 2 kg 14 kg. Fructele din 25 lzi cântresc
14 kg u 25 350 kg. 5. b). Fie „x“ numrul persoanelor participante. x 5 750 5 750:10
5 750 5 750 :10. Deci x 5 750 575 5 750 575 x 5 750 575 5 750 575
x 12 650.
Partea a II-a. 1. 6 u 5 30 ou au încondeiat fetele; 18 u 3 54 ou au încondeiat
bieii; 30 54 84 ou în total.
3 lei
6 lei
411 lei …
411 : 3 137 ou dac toate ar costa 3 lei; 137 84 53 ou cu 6 lei; 84 53 31 ou
cu 3 lei.
2. 1 parte egal (p)
Scufia Roie
bunica 5 5 5 5 115 ani
vântorul 5 5 5
5 u 7 35 ani; 115 35 80 ani (8 pri); 80 : 8 10 ani are Scufia Roie; 10 u 4 5 u
u 4 60 de ani are bunica; 10 u 3 5 u 3 45 de ani are vântorul.

Ediia a XIII-a, 16 martie 2013, clasa a IV-a
1. Al patrulea numr reprezint o parte: IV 1 p. Atunci: I 12 p; II (12 : 2) p 6 p;
III (12 : 3) p 4 p. 12 p 6 p 4 p 1 p V. Rezult V 1 p. Diferena dintre al
treilea i al cincilea este 4 p 1 p 60, 3 p 60. p 60 : 3 20, deci IV V 20; I 12 u
u 20 240; II 6 u 20 120; III 4 u 20 80.
2. n abcd. Din enun n 1 are suma cifrelor a b c d 17. Dac d ar fi diferit de
0, atunci suma cifrelor lui n 1 ar fi a b c d 1, deci suma ar scdea. Dar suma
crete, deci d 0, n abc0 . Dac c ar fi diferit de 0, atunci n 1 abe9, e c 1, deci
a b c 1 9 a b c d 17, fals!, deci c 0; n ab00, n 11 ab11 ; a b
1 1 5, a b 3. Sunt posibile cazurile: 1. a 1, b 2, n 1 200; 2. a 2, b 1,
n 2 100; 3. a 3, b 0, n 3 000. În primele dou cazuri condiia ca suma cifrelor lui
291
n 1 s fie cu 17 mai mare decât suma cifrelor lui n este verificat. În cazul al treilea
aceast condiie nu se verific.
3. Împritorul este impar, de o singur cifr i mai mare decât 7, deci aceasta este 9.
Conform teoremei împririi cu rest, avem relaia abc 9 k 7, k fiind câtul. Cel mai
mic numr abc se obine când k 11. Cel mai mare numr abc se obine când k 110.
Avem deci 110 11 1 100 de numere.

Ediia a IX-a, 25 mai 2013, clasa a IV-a
Partea I
1. e). Suma se mai poate scrie sub forma:
S 1 2 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 5 ... 8 8 8 8 8
8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 9 9 10 10 10 10 10 1 4 9 16
25 36 49 64 81 10 u 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 50 335. Sau
2 2 2 2 2 2 2 2 2
9 u10 u 19 u 2 1
folosim formula 12 22 32 ... n 2 n n 1 2n 1 : 6 i avem S .
6
În cazul nostru gsim S 5 u 39 50 185 50 335.
2. f); 3. g) Gsim numrul florilor din ghiveci verificând care din ele micorat cu 4 se
împarte exact cu trei. Ca s verificm dac un numr natural se împarte exact cu trei am
putea folosi regula: un numr natural se împarte exact cu trei (sau divide cu 3) dac suma
cifrelor numrului se împarte exact cu 3. Gsim c 529 4 : 3 525 : 3 175. 4. e).
5. e). Dac vârstele ar fi x, y, respectiv z, înseamn c în urm cu 4 ani ar fi avut
x y z 3 u 4 29 x y z 41. Peste 7 ani suma vârstelor va fi
x y z 7 u 3 41 21 62. 6. d). 7. f).
Partea a II-a
a) 2 este folosit de 28 ori pentru tiprirea anului 2013 în luna februarie. 2 este folosit de
12 ori pentru tiprirea zilelor lunii februarie în acest an. Finalizare: 2 este folosit de 40
ori pentru tiprirea calendarului lunii februarie.
b) 5 u 7 35 de cifre de 3 pentru zilele din cele 7 luni cu câte 31 de zile. 4 u 4 16 cifre
de 3 pentru zilele din cele 4 luni cu câte 30 de zile. 1 u 3 3 cifre de 3 pentru cele
28 de zile ale lunii februarie. 365 cifre de 3 pentru scrierea anului la fiecare zi.
Finalizare: 419 cifre de 3 folosite la tiprirea întregului calendar.
c) Cifra 1 apare de cele mai multe ori. Justificarea faptului c cifra 1 apare de cele mai
multe ori.
1. a) Câi lei a costat cartea? 45 15 30 (lei).
b) Câi lei a dat fiecare fat pentru a cumpra cartea? 30 : 2 15 (lei). Câi lei a avut
Alina? 15 5 10 (lei). Câi lei a avut Bianca? 15 5 15 35 (lei).
292
c) Câte cifre se folosesc pentru scrierea numerelor de o cifr? 9 u 1 9 (cifre). Câte nu-
mere de dou cifre sunt? 99 9 90 (numere). Câte cifre se folosesc pentru scrierea
numerelor de dou cifre? 90 u 2 180 (cifre). Câte numere de trei cifre sunt? 225 99
126 (numere). Câte cifre se folosesc pentru scrierea numerelor de trei cifre? 126 u 3
378 (cifre). Câte cifre se folosesc în total? 9 180 378 567 (cifre).
d) Câte pagini recupereaz Bianca pe zi? 9 5 4 (pagini). Dup câte zile, cele dou
fete vor citi acelai numr de pagini? 60 : 4 15 (zile). Câte zile îi sunt necesare Alinei
pentru a termina cartea? 225 : 5 45 (zile). Câte zile îi sunt necesare Bianci pentru a
termina cartea? 225 : 9 25 (zile). Cu câte zile a început Alina înaintea Bianci s
citeasc? 60 : 5 12 (zile). Câte zile a citit Alina dup ce a început i Bianca s
citeasc? 45 12 33 (zile). Cu câte zile a terminat mai repede Bianca, de citit cartea,
fa de Alina? 33 25 8 (zile).
2. a) Cu câte rachete ar cumpra mai mult a dou oar? 9 6 3 (rachete). Cât cost
cele trei rachete? 100 380 480 (lei). Cât cost o rachet? 480 : 3 160 (lei).
b) Cât cost cele 6 rachete? 160 u 6 960 (lei). Câi lei are Dan? 960 100 1 060.
c) Cât cost 7 rachete? 160 u 7 1 120 (lei). Cât pltete Dan? 1 120 120 1 240 (lei).
d) Câi lei îi d mama? 1 240 1 060 180 (lei).
e) Câi lei trebuie s plteasc pentru a pleca într-un turneu de tenis? Deoarece suma
va fi achitat în bancnote de 50 de lei i 100 de lei, rezult c numrul trebuie s se
împart la 50. Numrul mai mic decât 1 000, care se împarte la 50 este 950. Variantele
de plat sunt: 1 u 50 9 u 100 950; 3 u 50 8 u 100 800; 5 u 50 7 u 100 950;
7 u 50 6 u 100 950; 9 u 50 5 u 100 950; 11 u 50 4 u 100 950; 13 u 50 3 u
u 100 950; 15 u 50 2 u 100 950; 17 u 50 1 u 100 950.
3. Aezând numerele unele sub altele, vom gândi adunarea i constatm c a c c (3); b
b c (9); 3 b a 21 sau 20 sau 19. Din ultima relaie calculm b a 21 3; b
a 18; a 9; b 9 (3 p). În prima relaie, a 2 u c (3), înlocuim pe a i vom
obine: 9 2 u c (3); 2 u c (4); c 2 sau c 7 (3 p). Înlocuim în relaia dat pe c 2
i obinem 2 2 9 13; 2 u b 2 1 (9); 2 u b 16; b 8. Numrul abc 982 (3 p).
293
BIBLIOGRAFIE
1. Benea, Florin; Benea, Mariana; Burtea, Delia; Cciulan, Diana; Ghi, Otilia;
Ivchescu, Nicolae; Mrgineanu, George; Miaru, Ion; Miaru, Marcela;
Pancu, Aurel – Probleme alese de matematic, clasa a IV-a, Editura Repro-
graph, Craiova, 2006
2. Cherata, V.; Voicil, I.; l. Mîndruleanu – Culegere. Metode de rezolvare a pro-

blemelor de aritmetic, Editura Sibila, Craiova, 1993
3. Ivchescu, Nicolae; Didu, Ileana; Drgan; Ramona – Probleme alese de ma-

tematic pentru clasele IV-VIII (Metoda presupunerii, Metoda reducerii la
absurd, Principiul cutiei), Editura Reprograph, Craiova
4. Nanu, Ileana; Drcea, Doina; Nanu, Ion; Ptracu, Ion; Basarab, C-tin – Exer-
ciii i probleme de matematic pentru elevii claselor I-IV, Editura Cardinal,
1993, Craiova
5. Ptracu, I.; Popovici, D.; Rotaru, I.; Tlu, N. – Olimpiadele doljene de mate-
matic, clasele IV-VIII, 1990-1998, Editura Gil, Zalu, 1999
6. Ptracu, I.; Preda, C. – Complemente de matematic pentru gimnaziu, Editura

Cardinal, Craiova, 1994
7. Tuescu, Lucian .a. – Concursuri de matematic din Bulgaria – Probleme

selectate clasele 4-7 (Traducere 2004), Editura Reprograph, Craiova, 2004
8. Colecia revistei „Alpha“ 2006-2009
9. Colecia revistei „Arhimede“ 2006-2009
10. Colecia revistei „Gazeta Matematic“ 2006-2009
294
COLABORATORI
Brbuceanu Maria, prof. înv. pr. Ceptura
Ciuperceanu Marian, prof. înv. pr. Craiova
Ciurcea Raluca, prof. Craiova
Constantin Constana, prof. înv. pr. Ceptura
Constantin Daniel, prof. înv. pr. Ceptura
Cremene Cerasela, prof. Craiova
Deaconescu Emilian, prof. Ceptura
Drghici Letiia, prof. înv. pr. Craiova
Ivnescu Ionu, prof. Craiova
Mitea Mariana, prof. Cugir
Neicu Aurel, prof. Hîrlu
Scleanu Ioan, prof. Hîrlu
Stoica Doina, prof. Arad
Stoica Mircea Mario, prof. Arad
Stroe Gabriela Gabi, prof. Tuzla
Tica Gabriel, prof. Bileti
Tiotioi Ion, prof. Constana
295
CUPRINS
Cuvânt-înainte .................................................................................................... 3
CAPITOLUL I. Tipuri de probleme pentru cercuri i concursuri ........................ 5
Egaliti ........................................................................................................ 5
Metoda reducerii la unitate ....................................................................... 10
Metoda mersului invers ............................................................................. 12
Metoda figurativ (Metoda grafic) .......................................................... 17
Metoda comparaiei .................................................................................. 24
Metoda ipotezelor (Metoda presupunerii) ............................................... 28
Câteva reguli de calcul rapid (mintal) ........................................................ 32
Alte reguli ................................................................................................... 33
Principiul cutiei .......................................................................................... 35
Probleme de micare ................................................................................. 38
Sistemul de numeraie zecimal .................................................................. 42
Probleme de numrare .............................................................................. 46
Teorema împririi cu rest ......................................................................... 50
Calculul unor sume de numere naturale ................................................... 54
Probleme de matematic distractiv ......................................................... 60
Perimetre ................................................................................................... 66
Arii .............................................................................................................. 71
Jocuri .......................................................................................................... 78
CAPITOLUL II. Probleme date la concursurile de matematic ....................... 81
Clasa a III-a ................................................................................................. 81
Clasa a IV-a ............................................................................................... 118
Indicaii – Soluii – Rspunsuri ....................................................................... 193
Bibliografie ...................................................................................................... 294
Colaboratori .................................................................................................... 295
296

M3-4C Matematica 3-4 Ivaschescu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M3-4C Matematica 3-4 Ivaschescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nicolae Ivchescu Ion Ptracu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

© Toate drepturile aparin Editurii CARMINIS

Redactor: Carmen Trandafirescu

Tiparul executat la S.C. EUROPONTIC SERV SRL Cluj-Napoca

Aceast lucrare apare sub semntura a doi emineni profesori de mate-

Prof. univ. dr. Dumitru Buneag

Dac a b, atunci a  n bn

Dac a b i n este numr natural, diferit de zero, atunci a:n b : n.

Dac a b i c d, atunci ac b  d.

II. PROBLEME REZOLVATE

III. PROBLEME PROPUSE

1. Verificai dac urmtoarele relaii sunt egaliti:

2. Dac a 5, b  c 10, b – c 4, calculai:

4. Dac a 3 i b – c  d 23, calculai 6 u a  3 u (a u b – a u c  a u d).

5. Dac a  b 16, b  c 12, calculai 4a  9b  5c.

6. Dac a  b 13, a – c 5, calculai 9a  4b – 5c.

7. Dac 12a  14b 240, calculai 6a  13  7b.

8. Dac a u b  a u c b u c  c u c, calculai b u a – b u c, unde a, b, c sunt

9. 1 kg de mere i 1 kg de pere cost împreun 5 lei, iar 1 kg de pere i 1 kg de

10. Dac a  b  c 175 i a  2c 200, calculai produsul (2a  b  3c) u (c – b).

METODA REDUCERII LA UNITATE

II. PROBLEME REZOLVATE

2. Un tren accelerat parcurge 320 km în 4 ore. Dac pân la destinaie mai

III. PROBLEME PROPUSE

1. Raluca citete în fiecare zi acelai numr de pagini. tiind c în 5 zile a citit

2. O croitoreas confecioneaz din 60 m de material 30 de cmi de aceeai

4. Un autoturism consum 2 l de benzin pe o distan de 25 km. Câi litri de

6. Un ghem de sfoar cântrete 475 g. Care este lungimea firului ce formeaz

7. Un fermier folosete 600 kg de îngrminte la hectar. Ce cantitate de îngr-

9. Pe o distan de 324 m s-au instalat 54 de conducte de ap. Câte conducte de

13. În timp ce Mircea mnânc 2 piersici, Ovidiu mnânc 3 i Diana 5. Câte

METODA MERSULUI INVERS

1. Am ales un numr, l-am înmulit cu 4, la produsul obinut am adunat 24, suma

3. Dac triplm un numr mrit cu 3 i micorm cu 3 rezultatul obinut, rezul-

4. Un numr natural adunat cu jumtatea sa, cu sfertul su i cu optimea sa d

6. Aflai „x“ din egalitatea:

Metoda I (Metoda mersului invers)

III. PROBLEME PROPUSE

1. Un numr natural se împarte exact la 9. Adunând acest numr cu câtul împr-

2. Dac unui numr natural i se scrie la dreapta cifra 0 i numrul obinut se

7. Am ales un numr. L-am mrit cu 2, am dublat rezultatul obinut, am sczut 2

9. Pentru a desena o plan, un elev are nevoie de 45 de minute, pentru tema la

11. Aflai „x“ din egalitatea:

14. Reconstituii adunarea:

16. Aflai „a“ din egalitatea:

II. PROBLEME REZOLVATE

2. Dou autocare transport într-o excursie în total 80 de elevi. S se afle câi

Suma 2p  10 care este egal cu 80, deci avem 2p  10 80, de unde

3. La o cantin se consum în dou zile 90 de pâini. Câte pâini s-au consumat în

Constatm c numrul total de pâini este format din 3 pri egale.

Constatm c suma total este alctuit din 11 pri 11 p.

Aflm cât reprezint 1/6 din cantitatea de benzin: 1800 l : 6 300 l.

6. Dintr-un balot de sârm s-au tiat 80 m. Ce lungime are balotul, tiind c

Problemele 6 i 7 sunt de tipul „Aflarea întregului când se cunoate o fracie din

Metoda II (algebric, cu o necunoscut)

III. PROBLEME PROPUSE

1. Suma a 3 numere consecutive este 600. Aflai numerele.

5. Sorin, Alina, Luminia i Camelia au economisit bani pentru o excursie. Ce

17. Radu i-a propus s lucreze în vacan un numr de probleme la matematic.

20. Aflai patru numere naturale consecutive care au suma 2 010.

II. PROBLEME REZOLVATE

2. 7 îngheate i 5 prjituri cost 31 de lei, iar 3 îngheate i 2 prjituri cost 13 lei.

III. PROBLEME PROPUSE

Dac a b, atunci a n bn

Dac a b i c d, atunci ac b d.

2. Dac a 5, b c 10, b – c 4, calculai:

4. Dac a 3 i b – c d 23, calculai 6 u a 3 u (a u b – a u c a u d).

5. Dac a b 16, b c 12, calculai 4a 9b 5c.

6. Dac a b 13, a – c 5, calculai 9a 4b – 5c.

7. Dac 12a 14b 240, calculai 6a 13 7b.

8. Dac a u b a u c b u c c u c, calculai b u a – b u c, unde a, b, c sunt

10. Dac a b c 175 i a 2c 200, calculai produsul (2a b 3c) u (c – b).

1. Raluca citete în fiecare zi acelai numr de pagini. tiind c în 5 zile a citit

Suma 2p 10 care este egal cu 80, deci avem 2p 10 80, de unde

2. Problem de categoria a II-a

Regul: Dac suma cifrelor numrului

1. Calculai (cât mai repede): 11 22 33 ... 110.

2. Calculai în dou moduri: 2 4 6 ... 18 20.

3. Calculai (cât mai repede): 22 33 44 55 66 – 17 – 28 – 39 – 50 – 61.

4. Calculai (cât mai repede): (1 10 100) (2 20 200) – (3 30 300).

8. În 10 cutii se afl 84 de bile de culori diferite. tiind c în fiecare cutie se afl

Avem ba – ab 18. Dar ba 10b a i ab 10a b i înlocuind avem: (10b a) –

4. S se afle „a“ din egalitatea 1a 2a 3a 4a 5a 195.

1. Aflai „a“, „b“ astfel încât s avem aaaa bbb b 2a 2 009.

2. Determinai cifra „x“ tiind c 12x 13x 15x 41x.

7. Reconstituii adunarea ab0b abb aa 2 007.

10. Determinai numerele naturale de forma abcd tiind c abcd bcd cd d

12. Gsii numerele naturale ab astfel încât 2 u a 3 u b 2 u 3 ab.

16. Aflai numerele naturale ab pentru care ab 2 u a 3 u b 8.

20. Aflai numerele abc tiind c abc ab ac bc ba ca cb.

DEÎMPĂRğITUL ÎMPĂRğITORUL u CÂTUL RESTUL úi

Sau d î u c r; r < î relaie numit teorema împririi cu rest sau teorema