LEGEA nr.

123 din 10 iulie 2012 a energiei electrice și a gazelor naturale

Monitorul Oficial al României nr. 485 din 16 iulie 2012
Data intrării in vigoare : 19 iulie 2012

Forma consolidată a LEGII nr. 123/2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 16 iulie 2012
la data de 12 septembrie 2016 este realizată prin includerea tuturor modificărilor și completărilor
aduse de către : RECTIFICAREA nr. 123 din 10 iulie 2012; LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013;
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 23 aprilie 2014; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 35
din 11 iunie 2014; LEGEA nr. 117 din 11 iulie 2014; LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014;
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 86 din 17 decembrie 2014; LEGEA nr. 174 din 16 decembrie
2014; LEGEA nr. 227 din 8 septembrie 2015; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 28 din 28 iunie
2016.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I
ENERGIA ELECTRICĂ

CAP. I
Dispoziții generale

ART. 1
Domeniul de reglementare
(1) Prezentul titlu stabilește cadrul de reglementare pentru desfășurarea activităților în sectorul
energiei electrice și al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării optime a
resurselor primare de energie în condițiile de accesibilitate, disponibilitate și suportabilitate și cu
respectarea normelor de siguranță, calitate și protecție a mediului.
(2) Nu se supun dispozițiilor prezentului titlu:
a) acumulatoarele electrice, grupurile electrogene mobile, instalațiile electrice amplasate pe
vehicule de orice fel;
 b) sursele staționare de energie electrică în curent continuu, dacă nu sunt racordate prin
invertoare la Sistemul electroenergetic național, denumit în continuare SEN.
ART. 2
Obiectivele activităților din domeniul energiei electrice și al energiei termice produse în cogenerare
Activitățile din domeniul energiei electrice și al energiei termice produse în cogenerare trebuie
să se desfășoare pentru realizarea următoarelor obiective de bază:
a) asigurarea dezvoltării durabile a economiei naționale;
b) diversificarea bazei de resurse energetice primare;
c) crearea și asigurarea funcționării piețelor concurențiale de energie electrică;
d) asigurarea accesului nediscriminatoriu și reglementat al tuturor participanților la piața de
energie electrică și la rețelele electrice de interes public;
e) transparența tarifelor, prețurilor și taxelor la energie electrică în cadrul unei politici de tarifare,
urmărind creșterea eficienței energetice pe ciclul de producere, transport, distribuție și utilizare a
energiei electrice;
f) constituirea stocurilor de siguranță la combustibilii necesari pentru producerea energiei
electrice, precum și a energiei termice produse în cogenerare;
g) asigurarea funcționării interconectate a SEN cu sistemele electroenergetice ale țărilor vecine
și cu sistemele electroenergetice din Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem de
Energie Electrică - ENTSO-E, denumită în continuare ENTSO-E;
h) îmbunătățirea competitivității pieței interne de energie electrică și participarea activă la
formarea atât a pieței regionale, cât și a pieței interne de energie a Uniunii Europene și la
dezvoltarea schimburilor transfrontaliere;
i) promovarea utilizării surselor noi și regenerabile de energie;
j) asigurarea protecției mediului la nivel local și global, în concordanță cu reglementările legale
în vigoare;
k) asigurarea măsurilor de securitate în vederea prevenirii și combaterii actelor de terorism și
sabotaj asupra infrastructurii SEN;
l) asigurarea siguranței în funcționare a SEN;
m) asigurarea siguranței în alimentarea cu energie electrică a clienților finali;
n) promovarea producției de energie electrică realizată în sisteme de cogenerare de înaltă
eficiență, asociată energiei termice livrate pentru acoperirea unui consum economic justificat.
 ART. 3
Înțelesul unor termeni și expresii
În înțelesul prezentului titlu, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
1. acces la rețeaua electrică de interes public - ansamblul de reguli prin care un terț își exercită
dreptul de a se racorda și de a folosi, în condițiile legii, rețelele electrice de transport și distribuție;
2. autoritate competentă - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei,
denumită în continuare ANRE;
3. acces garantat la rețele electrice - ansamblul de reguli și condiții tehnice și comerciale prin
care unor categorii de producători aflate sub incidența unei scheme de sprijin adoptate la nivel
național li se garantează preluarea în rețeaua electrică a unor cantități de energie electrică ce au fost
contractate pe piața concurențială sau pe baza unor obligații de achiziție stabilite în baza prezentei
legi;
4. acces prioritar la rețele electrice - ansamblul de reguli și condiții tehnice și comerciale prin
care unor categorii de producători li se asigură posibilitatea preluării în orice moment și a vânzării
întregii cantități de energie electrice livrată în rețea, în funcție de capacitatea racordului la rețea și
de disponibilitatea unităților/resurselor eligibile;
5. avarie - evenimentul care se manifestă prin abateri periculoase de la parametrii funcționali
prevăzuți de normele tehnice în vigoare;
6. capacitate de interconexiune - o linie de transport de energie electrică ce traversează sau trece
peste granița dintre două state și care face legătura între sistemele de transport naționale ale acelor
state;
7. capacitate energetică - instalațiile de producere a energiei electrice și/sau energiei termice în
cogenerare, rețele electrice și alte echipamente electroenergetice;
8. centrală electrică - ansamblul de instalații, construcții și echipamente necesare pentru
producerea de energie electrică; o centrală electrică cuprinde una sau mai multe unități (grupuri)
de producere;
9. centrală electrică de cogenerare (termoficare) - ansamblul de instalații, construcții și
echipamente necesare pentru producerea combinată de energie electrică și termică;
10. client - clientul angro sau final de energie electrică;
11. client angro - persoana fizică sau juridică ce cumpără energie electrică în vederea revânzării
în interiorul sau în exteriorul sistemului în cadrul căruia este stabilită;
 12. client eligibil - clientul care este liber să își aleagă furnizorul de energie electrică de la care
cumpără energie electrică, în sensul art. 33 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și
de abrogare a Directivei 2003/54/CE;
13. client final - orice persoană fizică sau juridică ce cumpără energie electrică pentru consum
propriu; în cuprinsul legii noțiunile de "client final" și "consumator" sunt echivalente;
14. client noncasnic - orice persoană fizică sau juridică ce cumpără energie electrică ce nu este
pentru propriul consum casnic; această categorie include și producători de energie electrică,
operatori de rețea și clienți angro;
15. client casnic - clientul care cumpără energie electrică pentru propriul consum casnic,
excluzând consumul pentru activități comerciale sau profesionale;
16. client vulnerabil - clientul final aparținând unei categorii de clienți casnici care, din motive
de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială și care, pentru
prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară.
Măsurile de protecție socială, precum și criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin
acte normative;
17. congestie - situația în care, la programarea funcționării sau la funcționarea în timp real,
circulația de puteri între două noduri sau zone de sistem conduce la nerespectarea parametrilor de
siguranță în funcționarea unui sistem electroenergetic;
18. contract de furnizare a energiei electrice - contractul în baza căruia furnizorul de energie
electrică furnizează clientului său o cantitate de energie electrică pe o anumită perioadă de timp,
dar care nu cuprinde un instrument derivat din domeniul energiei electrice;
19. contract de procesare - contract prin care o cantitate de combustibil aparținând unui operator
economic este procesată într-o capacitate energetică de producere aparținând unui producător, în
schimbul unei cantități de energie electrică și cu plata unui tarif de procesare către producător;
încheierea unui contract de procesare reprezintă o situație de excepție de la celelalte tipuri de
contracte și se realizează în condiții de transparență și nediscriminatorii, în baza reglementărilor
ANRE;
20. control asupra unui operator economic - orice drepturi, contracte sau orice alte elemente care,
fiecare în parte ori luate împreună și ținând seama de circumstanțele de fapt sau de drept, conferă
posibilitatea de a exercita o influență determinantă asupra unui operator economic, în special prin:
 a) drepturi de proprietate sau de folosință asupra totalității ori a unei părți din activele unui
operator economic;
b) drepturi sau contracte care conferă o influență determinantă asupra structurii operatorului
economic, votului sau deciziilor organelor de conducere ale unui operator economic;
21. culoar de trecere a liniei electrice - suprafața terestră situată de-a lungul liniei electrice și
spațiului aerian de deasupra sa, în care se impun restricții din punctul de vedere al coexistenței
liniei cu elementele naturale, obiectele, construcțiile și instalațiile aferente acesteia; culoarul de
trecere include zona de protecție și zona de siguranță;
22. distribuție de energie electrică - transportul energiei electrice prin rețele de distribuție de
înaltă tensiune, medie tensiune și joasă tensiune, cu tensiune de linie nominală de până la 110 kV
inclusiv, în vederea livrării acesteia către clienți, fără a include furnizarea;
23. echilibru între producție și consum - acoperirea cererii previzibile de energie electrică, fără
a fi necesară reducerea consumului;
24. exploatare comercială a unei capacități energetice - ansamblul activităților desfășurate de un
operator economic în sectorul energiei electrice în baza unei licențe acordate în condițiile prezentei
legi;
25. furnizare de energie electrică - activitatea de vânzare de energie electrică către clienți,
precum și alimentarea cu energie electrică a locurilor de consum aflate în proprietatea furnizorului;
26. furnizor - persoană fizică și/sau juridică ce desfășoară activitatea de furnizare de energie;
27. furnizor de ultimă instanță - furnizorul desemnat de autoritatea competentă pentru a presta
serviciul universal de furnizare în condiții specifice reglementate;
28. garanție de origine - documentul electronic emis de autoritatea competentă producătorilor de
energie electrică, care are funcția unică de a furniza unui client final dovada că o pondere sau o
cantitate de energie dată a fost produsă din surse regenerabile ori în cogenerare de înaltă eficiență;
29. grup de măsurare - ansamblul format din contor și transformatoarele de măsurare aferente
acestuia, precum și toate elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare a energiei
electrice, inclusiv elementele de securizare;
30. informație sensibilă comercial - informație a cărei divulgare ar putea restrânge, împiedica
ori denatura concurența pe piața de energie electrică și/sau ar conduce la producerea de prejudicii
participanților la piață;
 31. interconexiune - ansamblul de instalații și echipamente prin care se realizează conectarea
sistemelor electroenergetice;
32. instrument financiar derivat din domeniul energiei electrice - unul dintre instrumentele
financiare prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 11 lit. d), g) și h) din Legea nr. 297/2004 privind piața
de capital, cu modificările și completările ulterioare, combinații ale acestora, precum și alte
instrumente calificate astfel prin reglementări ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare,
denumită în continuare CNVM;
33. linie electrică directă - linia electrică ce leagă o capacitate energetică de producție izolată de
un client izolat sau linia electrică ce leagă un producător și un furnizor de energie electrică, în
scopul alimentării directe a sediilor proprii, a filialelor ori a clienților eligibili ai acestora;
34. management orientat către eficiența energetică și satisfacerea cererii - abordarea, globală sau
integrată, destinată influențării volumului și programării consumului de energie electrică în scopul
scăderii consumului de energie primară și a vârfurilor de sarcină prin acordarea de prioritate
investițiilor de eficiență energetică, contractelor de alimentare cu energie electrică întreruptibile,
investițiilor noi pentru creșterea capacității de producere, dacă acestea sunt opțiunile cele mai
eficiente și economice, având în vedere impactul pozitiv pe care îl are economia consumului de
energie asupra mediului, asupra siguranței alimentării cu energie electrică, precum și asupra
costurilor de distribuție legate de acestea;
35. management al congestiilor - totalitatea activităților, programelor și acțiunilor întreprinse de
operatorul de transport și de sistem pentru a elimina congestiile ce apar la programarea funcționării
sau la funcționarea în timp real a SEN; în vederea eliminării congestiilor pe liniile de
interconexiune prin alocarea implicită a capacității, operatorul de transport și sistem cooperează cu
operatorul pieței de energie electrică;
36. minister de resort - Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de
Afaceri;
----------
Pct. 36 al art. 3 a fost modificat de pct. 1 al art. 20 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 86
din 17 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 920 din 17 decembrie 2014.
 37. monopol natural în domeniul energiei electrice - situația de piață în care serviciul de transport
și serviciul de distribuție a energiei electrice se asigură, fiecare în parte, de către un singur operator
economic pentru utilizatorii de pe un teritoriu delimitat;
38. operator al pieței de energie electrică - persoana juridică ce asigură organizarea și
administrarea piețelor centralizate, cu excepția pieței de echilibrare, în vederea tranzacționării
angro de energie electrică pe termen scurt, mediu și lung;
39. operator de distribuție - orice persoană fizică sau juridică ce deține, sub orice titlu, o rețea
electrică de distribuție și care răspunde de exploatarea, de întreținerea și, dacă este necesar, de
dezvoltarea rețelei de distribuție într-o anumită zonă și, după caz, a interconexiunilor acesteia cu
alte sisteme, precum și de asigurarea capacității pe termen lung a rețelei de a satisface un nivel
rezonabil al cererii de distribuție de energie electrică;
40. operator de transport și de sistem - orice persoană juridică ce deține, sub orice titlu, o rețea
electrică de transport și care răspunde de operarea, asigurarea întreținerii și, dacă este necesar, de
dezvoltarea rețelei de transport într-o anumită zonă și, acolo unde este aplicabilă, interconectarea
acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum și de asigurarea capacității pe termen lung a
rețelei de transport de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei electrice;
41. operator economic afiliat - orice alt operator economic care, direct sau indirect, controlează
operatorul economic specificat, este controlat de acesta ori este sub controlul comun, împreună cu
acest operator economic;
42. operator economic din domeniul energiei electrice - orice persoană fizică sau juridică ce
desfășoară cel puțin una dintre următoarele activități: producere, transport, distribuție, furnizare ori
cumpărare de energie electrică și care are atribuții comerciale, tehnice și/sau de întreținere legate
de aceste activități, dar nu include clienții finali;
43. operator economic integrat pe orizontală - operatorul economic care realizează cel puțin una
dintre următoarele activități: de producere în scopul vânzării, de transport, de distribuție sau de
furnizare a energiei electrice, precum și o altă activitate care nu este în domeniul energiei electrice;
44. operator economic integrat pe verticală - un operator economic sau un grup de operatori
economici din domeniul energiei electrice în care aceeași persoană sau aceleași persoane este/sunt
îndreptățită/îndreptățite, direct ori indirect, să exercite controlul, iar acest operator economic sau
acest grup de operatori desfășoară cel puțin una dintre activitățile de transport sau de distribuție și
cel puțin una dintre activitățile de producere sau de furnizare de energie electrică;
 45. ordinea de prioritate economică - ierarhizarea surselor de alimentare cu energie electrică
după criterii economice;
46. parte responsabilă cu echilibrarea - titular de licență care își asumă responsabilitatea
financiară pentru dezechilibrele dintre valorile notificate și valorile măsurate de energie electrică;
47. piața angro de energie electrică - cadrul organizat de tranzacționare a energiei electrice și a
serviciilor asociate la care participă producătorii de energie electrică, operatorul de transport și de
sistem, operatorii de distribuție, operatorul pieței de energie electrică și clienții angro;
48. piața de energie electrică - cadrul de organizare în care se tranzacționează energia electrică
și serviciile asociate;
49. piața centralizată de energie electrică - cadrul organizat de desfășurare a tranzacțiilor cu
energie electrică între diverși operatori economici, intermediat de operatorul pieței de energie
electrică sau de operatorul de transport și sistem, pe baza unor reguli specifice, aprobate de
autoritatea competentă;
50. piața cu amănuntul de energie electrică - cadrul organizat în care energia electrică este
cumpărată de clienții finali, în vederea satisfacerii consumului propriu de la furnizori sau
producători;
51. piața de echilibrare - piața centralizată de energie electrică, organizată și administrată de
operatorul de transport și de sistem, de desfășurare a tranzacțiilor cu energie electrică între acesta,
pe de o parte, și producătorii de energie electrică ce exploatează unități de producție
dispecerizabile, respectiv clienți finali dispecerizabili, pe de altă parte, în vederea asigurării
echilibrului în timp real dintre producție și consum;
52. piața intrazilnică de energie electrică - piața centralizată de energie electrică, organizată și
administrată de operatorul pieței de energie electrică, care oferă participanților la piață posibilitatea
de a-și îmbunătăți echilibrarea portofoliului pentru o zi de livrare prin tranzacții efectuate în sesiuni
desfășurate după încheierea tranzacțiilor pe piață pentru ziua următoare și înainte cu un anumit
interval de timp de începere a livrării;
53. piața pentru ziua următoare (PZU) - piața centralizată de energie electrică, organizată și
administrată de operatorul pieței de energie electrică pentru vânzarea și cumpărarea energiei
electrice în ziua de livrare care urmează imediat după ziua de tranzacționare;
 54. piața centralizată a contractelor bilaterale - cadrul organizat de desfășurare, în mod
transparent, prin licitație publică, a tranzacțiilor cu contracte cu livrare fizică de energie electrică,
pe baza unor reguli specifice aprobate de autoritatea competentă;
55. piața pentru alocarea capacităților de interconexiune internațională - piața centralizată de
alocare a capacităților de interconexiune ale SEN, organizată și administrată de operatorul de
transport și sistem pe baza unor reguli specifice, în scopul realizării tranzacțiilor de import/export
și tranzit de energie electrică;
56. plan de apărare a SEN împotriva perturbațiilor majore - documentul care conține măsuri
tehnice și organizatorice, cu rolul de a împiedica extinderea perturbațiilor în sistem și de a limita
consecințele acestora;
57. plan de dezvoltare - documentul de planificare pe termen lung a necesarului de investiții în
capacități de producere, transport și distribuție, în vederea acoperirii cererii de energie electrică a
sistemului și a asigurării livrărilor către clienți, în condițiile legislației aplicabile;
58. procedură de ofertare - procedura prin care cerințele suplimentare de consum, precum și
capacitățile de producere planificate a fi înlocuite sunt acoperite prin realizarea de capacități de
producere de energie electrică noi sau prin retehnologizarea celor existente;
59. producător de energie electrică - persoana fizică sau juridică având ca specific activitatea de
producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare;
60. producere distribuită - centralele de producere a energiei electrice conectate la rețeaua de
distribuție;
61. reabilitare - ansamblul operațiunilor efectuate asupra unor echipamente și/sau instalații
energetice care, fără modificarea tehnologiei inițiale, restabilesc starea tehnică și de eficiență a
acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viață;
62. retehnologizare - ansamblul operațiunilor de înlocuire a unor tehnologii existente, uzate
moral și/sau fizic, cu tehnologii moderne, în scopul creșterii eficienței activității, reducerii
consumurilor specifice de energie, reducerii emisiilor poluante etc.;
63. rețea electrică - ansamblul de linii, inclusiv elementele de susținere și de protecție a acestora,
stațiile electrice și alte echipamente electroenergetice conectate între ele prin care se transmite
energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator;
rețeaua electrică poate fi rețea de transport sau rețea de distribuție;
 64. rețea electrică de distribuție - rețeaua electrică cu tensiunea de linie nominală până la 110 kV
inclusiv;
65. rețea electrică de interes public - rețeaua electrică la care sunt racordați cel puțin 2 utilizatori;
66. rețea electrică de transport - rețeaua electrică de interes național și strategic cu tensiunea de
linie nominală mai mare de 110 kv;
67. sector al energiei electrice - ansamblul activităților de producere a energiei electrice, inclusiv
de producere a energiei termice și electrice în cogenerare, de transport, de distribuție și de furnizare
a energiei electrice, de furnizare a serviciilor de sistem, importul și exportul energiei electrice,
schimburile naturale și/sau de avarie cu sistemele electroenergetice ale țărilor vecine, precum și
instalațiile aferente acestora;
68. serviciu de distribuție - serviciul asigurat de operatorul de distribuție care constă în asigurarea
transmiterii, în condiții de eficiență și siguranță, a energiei electrice între două sau mai multe puncte
ale rețelei de distribuție, cu respectarea standardelor de performanță în vigoare;
69. serviciu de sistem - serviciul asigurat de operatorul de transport și de sistem pentru
menținerea nivelului de siguranță în funcționare a sistemului electroenergetic, precum și a calității
energiei electrice, conform reglementărilor în vigoare;
691. serviciu public - activitatea de interes general în domeniul energiei electrice, autorizată și
monitorizată de o autoritate publică;
----------
Pct. 691 al art. 3 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

70. serviciu tehnologic de sistem - serviciul asigurat, de către producători sau clienți finali
dispecerizabili, la cererea operatorului de transport și de sistem pentru menținerea nivelului de
siguranță în funcționare a SEN, precum și a calității energiei electrice transportate la parametrii
prevăzuți de normele în vigoare;
71. serviciu de transport - serviciul asigurat de operatorul de transport și de sistem care constă
în asigurarea transmiterii, în condiții de eficiență și siguranță, a energiei electrice între două sau
mai multe puncte ale rețelei de transport, cu respectarea standardelor de performanță în vigoare;
72. serviciu universal - serviciul de furnizare a energiei electrice garantat clienților casnici și
clienților noncasnici cu un număr de salariați mai mic de 50 și o cifră de afaceri anuală sau o valoare
totală a activelor din bilanțul contabil conform raportărilor fiscal anuale care nu depășește 10
milioane de euro, la un nivel de calitate și la prețuri rezonabile, transparente, ușor comparabile și
nediscriminatorii;
73. siguranța alimentării cu energie electrică - asigurarea capacității tehnice a sistemului
energetic național de a alimenta cu energie electrică utilizatorii acestui sistem, cu respectarea
legislației în vigoare;
74. siguranța în funcționare a rețelei - funcționarea continuă a rețelei de transport și, după caz, a
rețelei de distribuție, în circumstanțe previzibile;
75. sistem electroenergetic - ansamblul instalațiilor electroenergetice interconectate prin care se
realizează producerea, transportul, conducerea operativă, distribuția, furnizarea și utilizarea
energiei electrice;
76. sistem electroenergetic izolat - sistemul local de producere, distribuție, furnizare și utilizare
a energiei electrice în condițiile prevăzute de lege, care nu este interconectat cu SEN;
77. sistem electroenergetic național (SEN) - sistemul electroenergetic situat pe teritoriul național;
SEN constituie infrastructura de bază utilizată în comun de participanții la piața de energie
electrică;
78. sistem interconectat - sistemele de transport și de distribuție legate între ele prin intermediul
uneia sau mai multor interconexiuni;
79. standard de performanță pentru serviciile de transport/distribuție/furnizare a energiei
electrice - reglementarea emisă de autoritatea competentă pentru stabilirea indicatorilor de
performanță în asigurarea serviciului de transport/distribuție/furnizare a energiei electrice;
791. trader de energie electrică - persoana fizică sau juridică ce cumpără și vinde energie electrică
exclusiv pe piața angro de energie electrică sau la import/export;
-----------
Pct. 791 al art. 3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

80. transport al energiei electrice - transportul de energie electrică prin rețeaua interconectată de
transport de energie electrică, în scopul transmiterii energiei electrice către clienții finali sau către
distribuitori, dar fără a include și furnizarea;
 81. utilizator de rețea electrică - orice persoană fizică sau juridică ale cărei instalații sunt
racordate la un sistem electroenergetic în scopul livrării de energie electrică în ori din sistemul de
transport, respectiv de distribuție a energiei electrice;
82. zonă de protecție - zona adiacentă capacității energetice, extinsă în spațiu, în care se introduc
interdicții privind accesul persoanelor și regimul construcțiilor;
83. zonă de siguranță - zona adiacentă capacităților energetice, extinsă în spațiu, în care se
instituie restricții și interdicții în scopul asigurării funcționării normale și pentru evitarea punerii în
pericol a persoanelor, bunurilor și mediului; zona de siguranță cuprinde și zona de protecție.

CAP. II
Strategia și politica energetică, autorități și competențe

ART. 4
Strategia și politica energetică
(1) Strategia energetică națională definește obiectivele sectorului energiei electrice pe termen
mediu și lung și modalitățile de realizare a acestora, în condițiile asigurării unei dezvoltări durabile
a economiei naționale. Strategia energetică se elaborează de ministerul de resort și se aprobă de
Guvern, cu consultarea organizațiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali și a reprezentanților
mediului de afaceri.
(2) Politica energetică, urmărind direcțiile stabilite prin strategia energetică, este elaborată de
ministerul de resort, pe baza Programului de guvernare, pentru un interval de timp mediu și cu
considerarea evoluțiilor probabile pe termen lung, cu consultarea organizațiilor neguvernamentale,
a partenerilor sociali și a reprezentanților mediului de afaceri, având în vedere, în principal:
a) constituirea cadrului instituțional corespunzător, prin definirea organismelor și a autorităților
competente pentru realizarea acestei politici;
b) asigurarea securității în aprovizionarea cu combustibili și energie electrică;
c) asigurarea protecției mediului, reconstrucția ecologică a siturilor afectate de activități
energetice;
d) transparența prețurilor și tarifelor la combustibili și energie;
e) creșterea eficienței în utilizarea combustibililor și energiei;
 f) dezvoltarea surselor regenerabile de energie și cogenerării de înaltă eficiență, cu acordarea de
priorități alimentării cu energie electrică pentru așezările izolate;
g) dezvoltarea cooperării energetice internaționale, participarea la piețele regionale și piața
europeană de energie electrică.
(3) Sursele de finanțare utilizate pentru aplicarea strategiei energetice naționale și a politicii
Guvernului în sectorul energetic se asigură din sursele proprii ale operatorilor economici în
domeniu, bugetul de stat, bugetele locale, împrumuturi rambursabile și nerambursabile.
(4) Măsurile de sprijin de natura ajutorului de stat, propuse pentru asigurarea aplicării strategiei
energetice naționale și a politicii Guvernului în sectorul energiei electrice, precum și cele prevăzute
de prezenta lege vor fi aprobate și acordate numai în condițiile legii.
ART. 5
Programul energetic
(1) Politica energetică se concretizează într-un program cuprinzând măsuri de stimulare a
activităților de investiții, cercetare-dezvoltare, dezvoltare durabilă, valorificare eficientă a
resurselor energetice, a eficienței energetice și a altor activități în vederea asigurării siguranței și
securității în funcționare a SEN, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(2) Guvernul, ministerul de resort, celelalte organe de specialitate ale administrației publice
centrale și locale iau măsuri pentru realizarea obiectivelor înscrise în programul prevăzut la alin.
(1) și examinează, anual sau ori de câte ori este necesar, stadiul îndeplinirii prevederilor acestuia.
(3) Prin hotărâre a Guvernului, pentru rațiuni legate de siguranța alimentării cu energie electrică,
se poate acorda acces garantat la rețelele electrice pentru energia electrică produsă în centrale
electrice care utilizează combustibili din producția internă, dar numai pentru cantități anuale
corespunzătoare unei energii primare de maximum 15% din cantitatea totală de combustibil
echivalent, necesară pentru a produce energia electrică aferentă consumului brut final al țării.
ART. 6
Atribuțiile ministerului de resort
Ministerul de resort elaborează strategia energetică națională și politica energetică și asigură
ducerea la îndeplinire a acesteia, în condițiile prevederilor prezentei legi, având următoarele
atribuții principale:
 a) stabilește cadrul instituțional corespunzător pentru desfășurarea, în condiții de eficiență și
competitivitate, a activității societăților comerciale din subordinea sau coordonarea ministerului
care își derulează activitatea în domeniul energiei electrice;
b) elaborează programe și planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul
energiei electrice, inclusiv a programelor de eficiență energetică și de promovare a surselor
regenerabile de energie;
c) elaborează proiecte de acte normative pentru sectorul energiei electrice;
d) asigură elaborarea de studii pe baza cărora urmează a fi stabilite prioritățile privind investițiile
de interes strategic din sectorul energiei electrice;
e) elaborează programul de constituire a stocurilor de siguranță la combustibili și urmărește
realizarea prevederilor acestuia de către operatorii economici;
f) urmărește permanent, prin instituțiile și autoritățile abilitate în acest sens, performanțele și
calitatea tehnologiilor și instalațiilor din sistemul energetic și inițiază măsuri în vederea creșterii
nivelului acestora;
g) are calitatea de autoritate contractantă privind concesionarea în sectorul energiei electrice;
h) ia măsuri pentru realizarea instalațiilor de producere a energiei electrice care permit utilizarea,
în condițiile eficienței economice, a combustibililor inferiori din resurse interne, precum și
valorificarea unor cantități prestabilite de resurse regenerabile și secundare de energie;
i) supraveghează aplicarea și respectarea măsurilor stabilite pentru protecția mediului de către
participanții la activitățile din sectorul energiei electrice aflați în subordinea sau coordonarea
ministerului;
j) elaborează programe privind diversificarea surselor primare de energie, propunând Guvernului
măsuri în acest sens;
k) implementează politica energetică a Guvernului, referitoare la continuarea promovării
cogenerării, ca soluție eficientă de acoperire a consumului național de energie termică și la
utilizarea surselor regenerabile de energie;
l) coordonează acțiunile de cooperare cu instituții similare din alte țări, precum și cu organisme
internaționale de profil;
m) asigură monitorizarea respectării angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea
Europeană pentru sectorul energetic și coordonează transpunerea și implementarea acestor
angajamente de către instituțiile implicate;
 n) definește infrastructura critică a SEN;
o) monitorizează îndeplinirea măsurilor asumate pentru conformitatea instalațiilor din sectorul
energetic, care au obținut perioada de tranziție în urma negocierilor cu Uniunea Europeană, la
normele prevăzute în legislația de mediu;
p) urmărește și propune, împreună cu alte instituții și autorități ale statului competente în
domeniu, măsuri obligatorii pentru toți operatorii economici din sectorul energiei electrice,
indiferent de forma de proprietate, în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale SEN în ceea
ce privește combustibilii pentru perioada sezonului rece și volumul de apă din lacurile de
acumulare, precum și orice alte măsuri privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a
SEN, în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului; stabilește penalități pentru nerespectarea
prezentelor măsuri;
q) promovează și facilitează, împreună cu ANRE, cooperarea dintre operatorul pieței de energie
electrică, operatorii de transport și de sistem și omologii lor la nivel regional, inclusiv în ceea ce
privește aspectele transfrontaliere, cu scopul de a crea o piață internă competitivă a energiei
electrice. Această cooperare acoperă zonele geografice definite în conformitate cu art. 12 alin. (3)
din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009
privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.228/2003, precum și alte zone geografice;
r) colaborează cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, care are responsabilitatea
realizării planului național de acțiune în cazuri de sărăcie energetică, prin care se definesc situațiile
critice și clienții care nu pot fi deconectați în astfel de situații, precum și modul de recuperare a
costurilor asociate, de către operatori, pe baza unei proceduri specifice aprobate prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea ANRE;
s) ia măsuri pentru realizarea instalațiilor de producere a energiei electrice, care permit utilizarea,
în condițiile eficienței economice, a combustibililor inferiori din resurse interne, precum și
valorificarea surselor regenerabile de energie;
ș) abrogată.
-----------
Lit. ș) a art. 6 a fost abrogată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 ART. 7
Autoritatea de reglementare
(1) ANRE este organizată și funcționează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate
juridică.
(2) Organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile ANRE sunt stabilite potrivit legii.

ART. 71
Conformare și relații
(1) ANRE monitorizează punerea în aplicare a normelor referitoare la rolurile și
responsabilitățile operatorilor de transport și de sistem, ale operatorilor de distribuție, ale
furnizorilor, ale clienților și ale altor participanți de pe piață, în conformitate cu Regulamentul (CE)
nr. 714/2009.
(2) ANRE soluționează plângerile împotriva operatorului de transport și de sistem și împotriva
operatorilor de distribuție referitoare la obligațiile ce le revin în temeiul prezentei legi, prin emiterea
unei decizii în termen de 60 de zile de la data înregistrării plângerii, cu posibilitate de prelungire
cu încă 60 de zile, dacă autoritatea are nevoie de date suplimentare. Acest termen extins poate fi
prelungit în continuare cu maximum 60 de zile, cu acordul reclamantului. Demararea procesului
de soluționare a plângerilor de către ANRE nu aduce atingere dreptului petenților de a se adresa
instanțelor judecătorești pentru soluționarea acelorași plângeri. Litigiile dintre operatorul de
transport și de sistem și proprietarul rețelei de transport se supun aceleiași proceduri.
(3) Pentru soluționarea plângerilor prevăzute la alin. (2) este permisă și procedura privind
soluționarea alternativă, conform prevederilor Directivei 2013/11/UE a Parlamentului European și
a Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE (Directiva privind
SAL în Materie de consum).
(4) Relațiile de cooperare și schimb de informații între ANRE și Agenția de Cooperare a
Reglementatorilor în Domeniul Energiei, denumită în continuare ACER, și, respectiv, între ANRE
și celelalte autorități de reglementare din cadrul Uniunii Europene se realizează cu respectarea
aceluiași nivel de confidențialitate a informațiilor precum cel impus autorității emitente.
(5) ANRE are obligația de punere în aplicare a normelor referitoare la rolurile și
responsabilitățile operatorilor de transport și de sistem, ale operatorilor de distribuție, ale
furnizorilor, ale clienților și ale altor participanți de pe piață, în conformitate cu Regulamentul (CE)
nr. 714/2009.
(6) ANRE poate solicita avizul ACER cu privire la conformitatea unei decizii luate de o
autoritate de reglementare cu liniile directoare menționate în Directiva 2009/72/CE sau în
Regulamentul (CE) nr. 714/2009.
(7) ANRE poate să informeze Comisia Europeană, în cazul în care consideră că o decizie
relevantă pentru comerțul transfrontalier, luată de o altă autoritate de reglementare, nu este
conformă cu liniile directoare emise de Comisia Europeană sau cu prevederile din Regulamentul
(CE) nr. 714/2009, în termen de 60 de zile de la data deciziei respective, dacă există suficiente
informații privind o astfel de situație.
(8) ANRE se conformează, în termen de 60 de zile, unei decizii a Comisiei Europene care
impune retragerea/revocarea unei decizii a ANRE și informează Comisia Europeană în consecință.
(9) În activitatea de monitorizare a pieței de energie electrică, ANRE publică pe site-ul propriu
rapoarte trimestriale privind funcționarea acesteia.
------------
Art. 71 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

CAP. III
Autorizații, licențe și concesiuni

SECȚIUNEA 1
Autorizații și licențe

ART. 8
Activitățile supuse regimului autorizării
(1) Realizarea de noi capacități energetice, precum și retehnologizarea celor existente se
desfășoară pe bază de autorizații de înființare, acordate cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.
 (2) Producerea, transportul, serviciul de sistem, distribuția și furnizarea energiei electrice,
precum și activitățile de administrare a piețelor centralizate de energie electrică se desfășoară pe
bază de licențe acordate în condițiile prezentei legi.
(3) Exercitarea oricărei activități fără autorizație sau licență se sancționează potrivit prezentei
legi.
ART. 9
Regimul autorizării
(1) Pentru autorizare, solicitantul va înregistra cererea la autoritatea competentă.
(2) Solicitantul va atașa, la cerere, actele și documentele care probează îndeplinirea de către
acesta a condițiilor economice, financiare, tehnice și profesionale stabilite pe categorii de capacități
energetice și de activități în domeniu.
(3) Nu pot fi autorizați solicitanții care au ca acționari deținători ai controlului sau ca
administratori persoane care anterior au avut calitatea de acționar deținător al controlului ori
administrator în cadrul unor operatori economici titulari de licență care nu și-au achitat obligațiile
de plată rezultate din tranzacțiile realizate pe piața de energie electrică.
(4) Procedura de acordare, modificare, suspendare și retragere a autorizațiilor și licențelor,
termenele și condițiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestări, avize, garanții și
altele asemenea, diferențiate pe categorii de capacități și activități supuse autorizării, se stabilesc
prin regulament aprobat prin ordin al președintelui ANRE.
(5) Refuzul acordării unei autorizații sau licențe, lipsa de răspuns înăuntrul termenului și orice
altă soluție a autorității competente, considerate de solicitant ilegale și prejudiciabile, pot fi atacate
la Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ, în condițiile legii.
(6) Pentru capacitățile de producere distribuită și/sau pentru micii producători de energie
electrică, criteriile de autorizare vor avea în vedere dimensiunile limitate ale capacităților de
producere și impactul asupra funcționării rețelelor electrice de distribuție.
(7) La stabilirea condițiilor de acordare a licențelor și autorizațiilor pentru capacități de
producere noi se iau în considerare următoarele elemente:
a) siguranța și securitatea sistemelor electrice, a instalațiilor și a echipamentelor asociate;
b) protecția sănătății și siguranței publice;
c) protecția mediului;
d) ocuparea terenurilor și alegerea amplasamentelor;
 e) utilizarea domeniului public;
f) eficiența energetică;
g) natura surselor primare;
h) caracteristicile specifice solicitantului, cum ar fi: capacitățile tehnice, economice și financiare;
i) conformitatea cu măsurile adoptate în legătură cu obligațiile de serviciu public și protecția
consumatorului;
j) contribuția la crearea de capacități pentru realizarea obiectivului global european, potrivit
căruia energia din surse regenerabile să reprezinte 20% din consumul final brut de energie al
Uniunii Europene în 2020, obiectivul național al României fiind de 24%, conform art. 5 alin. (1)
din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse
regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
k) contribuția la crearea de capacități energetice de producere pentru reducerea emisiilor;
l) valorificarea eficientă și rațională a resurselor de materie primă energetică în conformitate cu
interesul strategic de dezvoltare durabilă a României și de funcționare sigură și stabilă a SEN în
vederea realizării independenței energetice naționale.
ART. 10
Categoriile de autorizații și licențe
(1) Autoritatea competentă emite autorizații de înființare pentru realizarea de noi capacități
energetice de producere a energiei electrice, inclusiv de capacități de producere a energiei electrice
și termice în cogenerare, sau retehnologizarea acestora, după cum urmează:
a) dacă puterea electrică instalată a capacităților respective depășește 1 MW, este necesară
obținerea unei autorizații de înființare;
b) dacă puterea electrică instalată a capacităților respective este între 500 kW inclusiv și 1 MW
inclusiv, nu este necesară obținerea unei autorizații de înființare, dar sunt obligatorii notificarea
autorității competente privind proiectul investițional și raportarea periodică a stadiului realizării
acestuia, conform reglementărilor în vigoare;
c) dacă puterea electrică instalată a capacităților respective este mai mică de 500 kW, nu este
necesară obținerea unei autorizații de înființare, dar obligația de notificare a autorității competente
privind proiectul investițional și raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform
reglementărilor în vigoare, revin operatorilor de distribuție a energiei electrice.
(2) Autoritatea competentă emite licențe pentru:
 a) exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei electrice;
b) exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei termice în cogenerare;
c) prestarea serviciului de transport al energiei electrice;
d) prestarea serviciului de sistem;
e) prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice;
f) administrarea piețelor centralizate - se acordă o singură licență pentru operatorul pieței de
energie electrică și una pentru operatorul pieței de echilibrare;
g) activitatea de furnizare a energiei electrice.
h) activitatea traderului de energie electrică.
-----------
Lit. h) a alin. (2) al art. 10 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(3) Autorizațiile de înființare pentru realizarea de capacități noi, prevăzute la alin. (1), se acordă
numai dacă acele capacități sunt amplasate pe/în imobile proprietate publică/privată a statului ori
a unităților administrativ-teritoriale pe proprietatea privată a solicitantului autorizației de înființare
sau pe proprietăți deținute cu un alt titlu legal.
(4) Licențele pentru exploatarea comercială a capacităților energetice noi se acordă în cazul în
care capacitățile energetice noi sunt amplasate pe/în imobile proprietate publică sau privată a
statului ori a unităților administrativ-teritoriale, pe proprietatea privată a solicitantului licenței, pe
proprietatea privată a unor persoane fizice sau juridice sau pe/în imobile deținute cu un alt titlu
legal decât cel de proprietate.
(5) Exploatarea comercială de capacități energetice se poate desfășura fără a deține licența pentru
activitățile prevăzute la:
a) alin. (2) lit. a), de către deținătorul unor capacități de producere a energiei electrice care pot fi
pornite fără tensiune din SEN, grupuri cu autopornire și care sunt utilizate de către acesta în scopul
alimentării de siguranță, cu energie electrică, a echipamentelor sau instalațiilor proprii;
b) alin. (2) lit. a) și b), de către clientul casnic deținător al unor capacități de producere a energiei
electrice, respectiv electrice și termice în cogenerare, conectate la rețea, cu putere electrică mai
mică de 100 kW;
 c) alin. (2) lit. b), de către un producător de energie electrică și termică în cogenerare, dacă din
totalul energiei produse anual energia termică produsă în cogenerare, pe care acesta o
comercializează, reprezintă mai puțin de 20%;
d) alin. (2) lit. e), de către deținătorul unei/unor rețele electrice de distribuție, dacă din avizele
tehnice de racordare emise rezultă că puterea aprobată pentru utilizatorii acestei/acestor rețele, alții
decât deținătorul, totalizează sub 1 MW;
e) alin. (2) lit. e), de către deținătorul unei/unor rețele electrice de distribuție, dacă utilizatorii
acestei/acestor rețele dețin locuri de consum exclusiv în interiorul unei/unor clădiri alimentate prin
intermediul acelei/acelor rețele.
(6) Activitatea unei persoane fizice sau juridice de revânzare a energiei electrice către utilizatorii
rețelelor electrice aflate în exploatare se desfășoară fără licența de furnizare prevăzută la alin. (2)
lit. g), în condițiile respectării reglementărilor specifice, aprobate de autoritatea competentă.
(7) Pentru a comercializa energia electrică obținută în urma unui contract de procesare,
operatorul economic parte a unui astfel de contract trebuie să dețină licența de furnizare prevăzută
la alin. (2) lit. g).
(8) Autorizațiile și licențele se modifică în cazul schimbării circumstanțelor sau condițiilor
existente la data acordării acestora.
ART. 11
Suspendarea și retragerea autorizațiilor și licențelor
(1) În caz de neîndeplinire de către titularul autorizației de înființare, respectiv al licenței a
obligațiilor sale legale, precum și în caz de nerespectare a condiționărilor, limitărilor, restricțiilor,
interdicțiilor sau a sarcinilor stabilite prin autorizație, respectiv prin licență, constatate de
autoritatea competentă din oficiu ori la sesizarea unor terți sau la notificarea de către titular,
autoritatea competentă va proceda după cum urmează:
a) în cazul în care neîndeplinirea sau nerespectarea obligațiilor nu este imputabilă titularului, va
dispune:
- un termen de conformare, dacă situația creată este remediabilă;
- retragerea autorizației, respectiv a licenței, dacă situația creată este iremediabilă;
b) în cazul în care neîndeplinirea sau nerespectarea obligațiilor este imputabilă titularului, va
dispune:
 - suspendarea autorizației, respectiv a licenței, pe o perioadă fixată pentru remedierea situației
create și pentru conformare cu autorizația, respectiv cu licența, dacă situația creată este
remediabilă;
- retragerea autorizației, respectiv a licenței, dacă situația creată este iremediabilă.
(2) Autoritatea competentă va retrage autorizația de înființare, respectiv licența, în cazul
decăderii, incapacității sau al falimentului titularului, precum și la încetarea concesiunii ori a
locațiunii capacității energetice sau la vânzarea capacității de către titular.
ART. 12
Drepturile și obligațiile ce decurg din autorizația de înființare și din licențe
(1) Lucrările de realizare și retehnologizare ale capacităților energetice pentru care se acordă
autorizații, precum și activitățile și serviciile pentru care se acordă licențe, după caz, sunt de interes
public, cu excepția celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului
autorizației sau licenței.
(2) Asupra terenurilor și bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori
juridice și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacității
energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizațiilor de
înființare și de licențe care beneficiază de:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau
desființării capacității energetice, obiect al autorizației;
b) dreptul de uz pentru asigurarea funcționării normale a capacității, obiect al autorizației de
înființare, pentru reviziile, reparațiile și intervențiile necesare;
c) servitutea de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea/desființarea de rețele
electrice sau alte echipamente aferente capacității energetice și pentru acces la locul de amplasare
a acestora, în condițiile legii;
d) dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune în pericol
persoane și bunuri;
e) dreptul de acces la utilitățile publice.
(3) Drepturile de uz și de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conținutul
acestora este prevăzut la art. 14 și se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata
existentei capacității energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacități în
funcțiune, reparației, reviziei, lucrărilor de intervenție în caz de avarie.
 (4) Exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților statului și ale unităților
administrativ-teritoriale afectate de capacitățile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată
durata existenței acestora.
(5) Exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private afectate de
capacitățile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezenței legi, se face în
conformitate cu regulile procedurale privind condițiile și termenii referitori la durata, conținutul și
limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenție-cadru, precum și pentru
determinarea cuantumului indemnizațiilor, a despăgubirilor și a modului de plată a acestora, care
se aprobă, împreună cu convenția-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de
resort.
(6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii
de licențe și autorizații pot solicita încheierea de convenții, conform prevederilor alin. (5).
(7) Beneficiază de indemnizații și, respectiv, despăgubiri și proprietarii de terenuri afectate de
exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații care la data
intrării în vigoare a prezentei legi au în derulare convenții privind exercitarea acestor drepturi
încheiate în condițiile legii.
(8) Titularii de licențe și autorizații sunt obligați să procedeze la încheierea convențiilor-cadru
prevăzute la alin. (5), în termen de maximum 30 de zile de la solicitarea proprietarilor afectați.
(9) Dacă, cu ocazia intervenției pentru retehnologizări, reparații, revizii sau avarii, se produc
pagube proprietarilor din vecinătatea capacităților energetice, titularii de licență au obligația să
plătească despăgubiri, în condițiile prezentei legi.
(10) Proprietarii terenurilor și titularii activităților afectați de exercitarea de către titularii de
licență și autorizații a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiți pentru prejudiciile cauzate
acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii:
- suprafața de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor;
- tipurile de culturi și plantații, precum și amenajările afectate de lucrări;
- activitățile restrânse cu ocazia lucrărilor.
Cuantumul despăgubirii se stabilește prin acordul părților sau, în cazul în care părțile nu se
înțeleg, prin hotărâre judecătorească.
 (11) Dreptul de uz și de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea
unor activități prevăzute la alin. (2) se stabilesc și se exercită cu respectarea principiului echității,
a dreptului de proprietate și a minimei afectări a acestuia.
(12) Titularii de autorizații și licențe sunt în drept să efectueze lucrările de defrișare a vegetației
sau tăierile de modelare pentru crearea și menținerea distanței de apropiere față de rețelele electrice
cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare.
(13) Abrogat.
----------
Alin. (13) al art. 12 a fost abrogat de pct. 6 al alin. (1) al art. 502 din LEGEA nr. 227 din 8
septembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015.

ART. 13
Obligațiile decurgând din autorizațiile de înființare și din licențe
(1) Titularul autorizației de înființare are următoarele obligații:
a) să stabilească și să aplice, pe întreaga durată a executării lucrărilor, măsurile de protecție a
persoanelor, bunurilor și mediului;
b) să obțină toate avizele, acordurile și atestatele prevăzute de lege pentru realizarea obiectivului
autorizat.
(2) Pe durata de valabilitate a licențelor, titularii de licențe sunt obligați:
a) să respecte condițiile care însoțesc licența;
b) în cazul operatorilor economici din domeniul energiei electrice, aceștia trebuie să organizeze
evidența contabilă utilizând conturi separate pentru fiecare dintre activitățile de transport și
distribuție, așa cum li s-ar cere să facă dacă respectivele activități ar fi realizate de operatori
economici separați, astfel încât să permită reflectarea exactă a veniturilor și cheltuielilor aferente
fiecărei activități, în scopul evitării discriminării și subvențiilor încrucișate și denaturării
concurenței, precum și pentru încurajarea competiției; de asemenea, aceștia țin evidențe contabile
separate, care pot fi consolidate, pentru alte activități din sectorul energiei electrice, precum și
pentru alte activități din afara sectorului energiei electrice; veniturile rezultate din deținerea în
proprietate a rețelei de transport sau de distribuție trebuie specificate separat în conturi analitice de
venituri; evidențele contabile interne cuprind un bilanț și un cont de profit și de pierderi pentru
fiecare activitate în parte;
-----------
Lit. b) a alin. (2) al art. 13 a fost modificată de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

c) să constituie și să mențină garanții financiare care să le permită desfășurarea activității și

asigurarea continuității serviciului;
d) să pună la dispoziția autorității competente informațiile necesare pentru desfășurarea în bune
condiții a activității acesteia;
e) să întocmească, să supună spre auditare și să publice evidențele lor contabile anuale la nivel
de societate comercială, fără a cuprinde în mod distinct sediile secundare fără personalitate juridică,
conform legislației specifice, adoptate în conformitate cu cea de-a Patra Directivă 78/660/CEE a
Consiliului din 25 iulie 1978.
(3) Operatorii economici care nu au obligația de a publica conturile anuale păstrează la sediul
lor un exemplar din acestea la dispoziția publicului.
(4) Activitatea de audit prevăzută la alin. (2) lit. e) constă, în special, în verificarea respectării
obligației de a evita discriminările și subvențiile încrucișate între activitățile desfășurate de
operatorul economic auditat.
ART. 14
Drepturile și obligațiile titularilor de autorizații de înființare și de licență asupra proprietății
terților
(1) Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare
realizării/relocării/desființării sau retehnologizării de capacități energetice se întinde pe durata
necesară executării lucrărilor. În exercitarea acestui drept de uz, titularul autorizației de
înființare/relocare/desființare sau retehnologizare, după caz, cu respectarea prevederilor legale,
poate:
a) să depoziteze, pe terenurile necesare executării lucrărilor, materiale, echipamente, utilaje,
instalații;
b) să desființeze culturi sau plantații, construcții sau alte amenajări existente ori numai să le
restrângă, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, în condițiile
legii;
c) să îndepărteze materiale, să capteze apă, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare;
 d) să instaleze utilaje și să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri și locuințe de șantier, cu
acordul prealabil al proprietarului;
e) să oprească ori să restrângă activități ale proprietarului, în măsura strict necesară executării
lucrărilor pentru capacitatea autorizată, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) Dreptul de uz prevăzut la alin. (1) încetează înaintea expirării duratei stabilite pentru
executarea lucrărilor sau înaintea acestui termen, la data terminării anticipate a lucrărilor sau la
data sistării acestora și renunțării la autorizații. Oricare dintre aceste situații trebuie notificată de
îndată proprietarului.
(3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcționării normale a capacității energetice
se întinde pe toată durata funcționării capacității, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este
necesar pentru asigurarea funcționării normale a capacității. În exercitarea acestui drept titularul
licenței poate:
a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalații pentru întreținere, revizii, reparații și
intervenții necesare pentru asigurarea funcționării normale a capacității;
b) să instaleze utilaje și să lucreze cu acestea;
c) să desființeze sau să reducă culturi, plantații ori alte amenajări existente și să restrângă
activități ale proprietarului, în măsura și pe durata strict necesare executării operațiilor de
întreținere, reparații, revizii sau intervenții pentru asigurarea funcționării normale a capacității, cu
respectarea legislației în vigoare.
(4) Titularul licenței este obligat să înștiințeze în scris proprietarul bunurilor sau prestatorul
activităților care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacitățile energetice, cu excepția
cazurilor de avarii, situație în care proprietarii sunt înștiințați în termenul cel mai scurt.
(5) Titularul licenței este obligat să plătească proprietarilor despăgubirea cuvenită pentru
pagubele produse, să degajeze terenul și să-l repună în situația anterioară, în cel mai scurt timp
posibil.
(6) Servitutea de trecere subterană, de suprafață sau aeriană cuprinde dreptul de acces și de
executare a lucrărilor la locul de amplasare a capacităților energetice cu ocazia intervenției pentru
retehnologizări, reparații, revizii și avarii.
(7) Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activități desfășurate
în zona de executare a lucrărilor de realizare ori retehnologizare de capacități energetice, precum
și a operațiilor de revizie sau reparație la capacitatea în funcțiune, titularul autorizației sau al
licenței are dreptul de a obține restrângerea ori sistarea, pe toată durata lucrărilor, a activităților
desfășurate în vecinătate de alte persoane. În acest caz, persoanele afectate vor fi înștiințate, în
scris, despre data începerii, respectiv a finalizării lucrărilor.
(8) La încetarea exercitării drepturilor prevăzute la art. 12 alin. (2), titularul autorizației de
înființare, respectiv titularul licenței este obligat să asigure degajarea terenului și repunerea lui în
situația inițială.
(9) Dreptul de acces la utilitățile publice, prevăzut la art. 12 alin. (2) lit. e), trebuie exercitat de
titularul autorizației sau al licenței cu bună-credință și în mod rezonabil, fără a prejudicia accesul
altor persoane la respectivele utilități publice.
ART. 15
Zonele de protecție și zonele de siguranță
(1) Pentru protecția și funcționarea normală a capacităților energetice și a anexelor acestora,
precum și pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului se instituie zone
de protecție și de siguranță.
(2) Zonele de protecție și de siguranță se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu
normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.
(3) Asupra terenurilor aflate în proprietatea terților, cuprinse în zonele de protecție și de
siguranță, se stabilește drept de servitute legală.
ART. 16
Obligațiile de serviciu public
(1) Titularii de autorizații de înființare și de licențe au obligația de a-și desfășura activitățile cu
respectarea obligațiilor de serviciu public referitoare la siguranță, calitatea și prețul energiei
electrice furnizate, continuitatea aprovizionării, eficiența energetică, cu respectarea normelor de
securitate și sănătate a muncii și de protecție a mediului, precum și a prevederilor din contractele
directe cu consumatorii.
(2) Obligațiile de serviciu public se pot stabili prin hotărâre a Guvernului sau prin reglementări
ale ANRE, caz în care se notifică Comisiei Europene de către ANRE, prin licențe sau autorizații
de înființare, pentru fiecare activitate din sectorul energiei electrice.
ART. 17
Exproprierea
 (1) Terenul necesar înființării și funcționării capacității energetice este fie proprietate privată a
unui terț sau a titularului autorizației, fie proprietate publică.
(2) Dacă terenul necesar pentru înființarea și funcționarea capacității energetice este proprietate
privată a unui terț, solicitantul autorizației de înființare are ca primă opțiune cumpărarea terenului
de la proprietar sau să inițieze procedura legală de expropriere a terenului pentru cauză de utilitate
publică, cu despăgubirea proprietarului, în condițiile legii, și să obțină concesiunea acestuia, pe
durata existenței capacității energetice.

SECȚIUNEA a 2-a
Proceduri pentru noi capacități energetice de producție

ART. 18
Procedura de licitație și alte proceduri
(1) În cazul în care, în urma procedurii de autorizare, capacitățile de producție care se construiesc
sau măsurile luate pe linia managementului orientat către eficiența energetică și satisfacerea cererii
nu sunt suficiente pentru a garanta siguranța alimentării pentru consumul intern, ministerul de
resort poate iniția o procedură de licitație sau orice altă procedură similară pentru atribuirea unui
contract, în condiții de transparență și nediscriminare, pe baza unor criterii publicate, prin care să
invite noi operatori economici sau titulari de licență de producere preexistenți să oferteze pentru
realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice.
(2) În condițiile alin. (1) și în scopul asigurării protecției mediului și al promovării noilor
tehnologii, ministerul de resort poate iniția o procedură de licitație privind realizarea de noi
capacități de producere a energiei electrice. Această procedură se poate referi la noi capacități sau
la resursele de management orientat către eficiență energetică și satisfacerea cererii.
(3) Ofertantului declarat câștigător i se va acorda autorizație de înființare și licență, potrivit
dispozițiilor secțiunii 1 din prezentul capitol.
(4) Procedura de desfășurare a licitației pentru capacități de producere noi, precum și lista de
criterii care stau la baza selecției ofertelor și atribuirea contractului se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea ministerului de resort.
(5) Procedura prevăzută la alin. (4) se va elabora cu respectarea următoarelor principii:
 a) informațiile privind procedura de ofertare pentru capacitățile de producere și măsurile de
eficiență energetică și satisfacerea cererii se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu cel
puțin 6 luni înainte de termenul final pentru depunerea ofertelor;
b) caietul de sarcini se pune la dispoziția oricărui operator economic interesat, la solicitarea
acestuia;
c) caietul de sarcini conține descrierea detaliată a specificațiilor contractului și a procedurii care
trebuie urmată de către toți ofertanții, precum și lista completă a criteriilor care determină selecția
ofertanților și atribuirea contractului, inclusiv stimulentele, cum ar fi subvențiile, care sunt
acoperite de ofertă;
d) pentru invitațiile de participare la procedura de ofertare care se referă la capacitatea de
producere previzionată a fi necesară, trebuie luate în considerare și ofertele de furnizare de energie
electrică cu garanții pe termen lung, propuse de unitățile de producție existente, cu condiția ca
acestea să permită acoperirea nevoilor suplimentare.
(6) Organizarea, monitorizarea și controlul procedurii de ofertare se realizează de operatorul de
transport și de sistem.
ART. 19
Concesionarea. Obiectul concesiunii și autoritatea contractantă
(1) Pot face obiectul unei concesiuni energetice bunurile proprietate publică sau privată a
statului, activitățile și serviciile publice de interes național din domeniul energiei electrice.
(2) Calitatea de autoritate contractantă o are ministerul de resort pentru bunurile proprietate
publică sau privată a statului ori pentru activitățile sau serviciile publice de interes național.
(3) Cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune, procedurile pentru
acordarea concesiunilor, precum și conținutul-cadru al caietului de sarcini sunt elaborate de
autoritatea contractantă, în conformitate cu prevederile legii, și se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(4) Abrogat.
--------
Alin. (4) al art. 19 a fost abrogat de lit. a) a art. VI din LEGEA nr. 117 din 11 iulie 2014, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 527 din 16 iulie 2014.
 (5) Condițiile de acordare, menținere, suspendare și retragere a concesiunii se stabilesc prin
contractul de concesiune încheiat de autoritatea contractantă și aprobat în conformitate cu
prevederile prezentei legi.

CAP. IV
Energia electrică

ART. 20
Piața de energie electrică
(1) Piața de energie electrică este compusă din piața reglementată și piața concurențială, iar
tranzacțiile cu energie se fac angro sau cu amănuntul.
(2) Creșterea ponderii pieței concurențiale se realizează gradat, prin asigurarea accesului pe
această piață pentru cât mai mulți participanți, producători, furnizori și clienți finali, în conformitate
cu prevederile art. 23.
(3) Se înființează Comisia de soluționare a disputelor, ca organism care soluționează disputele
pe piața angro și cu amănuntul apărute între participanții la piața de energie electrică.
(4) Comisia de soluționare a disputelor este formată din 5 membri, care sunt numiți prin decizie
a președintelui ANRE pe o perioadă de 3 ani, dintre specialiștii ANRE cu vechime de cel puțin 8
ani în sectorul energiei electrice.
(5) Comisia de soluționare a disputelor își desfășoară activitatea pe baza unui regulament de
organizare și funcționare, aprobat prin decizie a președintelui ANRE, după consultare publică.
ART. 21
Participanții la piața de energie electrică
(1) Participanții la piața de energie electrică trebuie să respecte regulile de funcționare a acesteia,
prevăzute prin ordine, decizii și avize favorabile emise de autoritatea competentă și să efectueze
plățile pentru energia electrică și serviciile de care beneficiază, rezultate din tranzacțiile efectuate
în conformitate cu aceste reguli, la termenele scadente prevăzute în contractele încheiate între părți.
(2) Participanții la piața de energie electrică și structurile operaționale asociate sunt:
producătorul, operatorul de transport și de sistem, operatorul pieței de energie electrică, operatorul
de distribuție, furnizorul, traderul de energie electrică și clientul final.
-----------
 Alin. (2) al art. 21 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(3) Participanții la piață sunt obligați să-și asume responsabilitatea financiară pentru plata
dezechilibrelor pe care le generează pe piața de energie electrică, cu excepția dezechilibrelor pentru
care se aplică reguli de socializare/redistribuire stabilite de autoritatea competentă sau prevăzute
explicit de legislația în vigoare, să respecte prevederile licențelor și ale reglementărilor emise de
autoritatea competentă. Obligațiile de plată vor fi achitate în termen de maximum o lună de la
încheierea lunii de tranzacționare, pe baza cantităților de energie electrică tranzacționate măsurate.
(4) Clienții au obligația plății contravalorii facturilor pentru energia electrică și pentru serviciile
de care beneficiază, la termenele scadente prevăzute în contractele încheiate între părți, precum și
constituirea de garanții financiare în vederea evitării riscurilor de neplată pe piața de energie
electrică.
(5) Participanții la piața de energie electrică trebuie să notifice operatorului de transport și de
sistem importurile, exporturile și tranzitele pe intervale de tranzacționare, cu partenerii externi, pe
fiecare graniță.
(6) Participanții la piața de energie electrică trebuie să notifice operatorului de transport și de
sistem toate cantitățile contractate nete reciproce.
(7) Participanții la piața de energie electrică au obligația să transmită operatorului pieței de
energie electrică și de echilibrare informații privind cantitățile de energie electrică tranzacționate
aferente contractelor de vânzare-cumpărare de energie electrică încheiate.
ART. 22
Funcționarea pieței reglementate de energie electrică
(1) Furnizarea de energie electrică în condițiile reglementate se realizează pentru asigurarea
alimentării cu energie electrică a clienților prevăzuți la art. 55 alin. (1) până la data de 31 decembrie
2013 pentru clienții noncasnici, respectiv până la data de 31 decembrie 2017 pentru clienții casnici.
(2) Pe piața reglementată, autoritatea competentă are dreptul:
a) să impună obligații de serviciu public producătorilor, operatorului de transport și de sistem,
operatorilor de distribuție și furnizorilor de ultimă instanță pentru asigurarea alimentării cu energie
electrică a clienților prevăzuți la art. 55 alin. (1), conform art. 16;
 b) să impună furnizorilor de ultimă instanță proceduri transparente de achiziție a energiei
electrice de pe piața concurențială destinată clienților prevăzuți la art. 55 alin. (1);
c) să aprobe și să publice prețurile și cantitățile din contractele încheiate între producători și
furnizorii clienților prevăzuți la art. 55 alin. (1);
d) să aprobe și să publice tarifele aplicate de furnizorii de ultimă instanță de energie electrică
clienților prevăzuți la art. 55 alin. (1) până la eliminarea tarifelor reglementate conform alin. (1);
e) să aprobe metodologii de monitorizare a cheltuielilor cu achiziția energiei electrice conform
lit. b);
f) să avizeze și să publice prețurile propuse de furnizorii de ultimă instanță pentru energia
electrică furnizată clienților prevăzuți la art. 55 alin. (1), după eliminarea tarifelor reglementate.
(3) Pentru asigurarea siguranței în funcționare a SEN, autoritatea competentă poate să aprobe
prețurile și cantitățile din contractele de achiziție și livrare a serviciilor tehnologice de sistem.
(4) Furnizarea energiei electrice clienților prevăzuți la art. 55 alin. (1) în condițiile alin. (1) se
face pe bază de contracte reglementate.
(5) Autoritatea competentă va monitoriza continuu efectul pieței reglementate asupra pieței
concurențiale de energie electrică și va lua măsurile necesare pentru evitarea eventualelor
distorsiuni și pentru creșterea gradului de transparență a tranzacțiilor comerciale.
(6) Autoritatea competentă va organiza, în cadrul acțiunii de monitorizare, un proces de evaluare
anuală detaliată a funcționării pieței de energie electrică, în condițiile renunțării treptate la aplicarea
tarifelor reglementate pentru clienții noncasnici prevăzuți la art. 55 alin. (1) lit. a), în care vor fi
utilizați, cel puțin, următorii indicatori generali:
a) numărul de furnizori activi în piața de energie electrică în fiecare an;
b) cota de piață a fiecăruia dintre furnizorii activi;
c) capabilitatea economico-financiară a furnizorilor activi și comportamentul acestora în piață;
d) evoluția numărului anual de schimbări ale furnizorului de energie pe categorii de clienți;
e) nivelul și evoluția prețurilor în piață;
f) gradul de informare a clienților finali privind piața de energie electrică;
g) facilitățile acordate clienților vulnerabili și numărul acestora;
h) numărul clienților care beneficiază de serviciul universal în condițiile prezentei legi;
i) gradul de transparență a informațiilor în piața de energie.
 (7) În baza procesului de monitorizare prevăzut la alin. (5) și (6), ANRE întocmește un raport o
dată la 2 ani, referitor la prețurile reglementate ca obligații de serviciu public și impactul acestora
asupra pieței de energie electrică.
(8) Calendarul de eliminare treptată a prețurilor reglementate pentru clienții finali, cu începere
la data de 1 septembrie 2012 pentru clienții noncasnici, respectiv la data de 1 iulie 2013 pentru
clienții casnici, se stabilește ținând seama de posibilele efecte negative ale eliminării prețurilor
reglementate, astfel încât acestea să fie cât mai puțin resimțite de clienți.
ART. 23
Funcționarea pieței concurențiale
(1) Tranzacțiile cu energie electrică se desfășoară pe piața concurențială, în mod transparent,
public, centralizat și nediscriminatoriu.
(2) Pe piața concurențială, tranzacțiile comerciale se fac angro sau cu amănuntul, conform
reglementărilor ANRE, iar prețurile se formează în baza cererii și ofertei, ca rezultat al unor
mecanisme concurențiale.
(3) Pe piața concurențială de energie electrică, operatorul de transport și de sistem poate
achiziționa servicii tehnologice de sistem.
(4) Pe piața concurențială cu amănuntul, furnizorii vând energie electrică clienților finali prin
contracte bilaterale, la prețuri negociate sau stabilite prin oferte-tip.
(5) Datele relevante cum sunt durata, regulile privind livrarea și decontarea, cantitatea, termenele
de executare, prețurile tranzacției, mijloacele de identificare a clientului angro, cu privire la toate
tranzacțiile din cadrul contractelor de furnizare de energie electrică și al instrumentelor derivate
din domeniul energiei electrice încheiate cu clienți angro și cu operatori de transport și de sistem
se păstrează de furnizori cel puțin 5 ani și se pun la dispoziția ANRE, a Comisiei Europene și a
celorlalte autorități naționale competente, la cererea acestora.
(6) Obligația de păstrare a datelor privitoare la tranzacțiile din cadrul instrumentelor financiare
derivate se aplică în conformitate cu prevederile liniilor directoare publicate de către Comisia
Europeană.
(7) Datele prevăzute la alin. (6) pot fi publicate de ANRE, cu respectarea legii.
(8) Pe piața concurențială, ANRE are dreptul de a suspenda funcționarea pieței concurențiale, în
cazul aplicării prevederilor art. 24.
 (9) Prevederile alin (8) se aplică pe baza unei reglementări aprobate prin ordin al președintelui
ANRE, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 6 luni de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
ART. 24
Măsuri de salvgardare
(1) În cazul unor situații neașteptate de criză pe piața de energie și în cazul în care este amenințată
siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori integritatea sistemului,
operatorul de transport și de sistem propune ANRE și ministerului de resort adoptarea unor măsuri
de siguranță.
(2) Măsurile menționate la alin. (1) trebuie să afecteze cât mai puțin buna funcționare a pieței
interne europene și să se rezume strict la remedierea situației de criză care le-a generat.
(3) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului,
inițiată de ministerul de resort.
(4) Ministerul de resort notifică, în regim de urgență, celorlalte state membre ale Uniunii
Europene, precum și Comisiei Europene măsurile de siguranță adoptate în fiecare caz.
(5) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, operatorul de transport și de
sistem elaborează și propune spre aprobare, prin ordin al conducătorului autorității competente, un
set de reglementări tehnice și comerciale cu privire la măsurile prevăzute la alin. (1).
ART. 25
Accesul la rețeaua electrică
(1) Deținătorul de licență și clientul final au acces reglementat la rețelele electrice de interes
public. Accesul la rețelele electrice de interes public reprezintă un serviciu obligatoriu, în condiții
reglementate, pe care trebuie să-l îndeplinească operatorul de transport și de sistem, precum și
operatorul de distribuție.
(2) Accesul la rețea poate fi restricționat numai dacă racordarea afectează siguranța SEN, prin
nerespectarea normelor tehnice și a standardelor de performanță prevăzute în reglementările
tehnice în vigoare sau în cazul în care operatorul de transport ori de distribuție nu dispune de
capacitățile necesare. Refuzul trebuie motivat și justificat în mod corespunzător pe criterii
obiective, din punct de vedere tehnic și economic, conform reglementărilor emise de autoritatea
competentă.
 (3) Disputele privind accesul la rețeaua electrică se soluționează de autoritatea competentă prin
emiterea unei decizii obligatorii pentru părți, în termen de două luni de la primirea sesizării sau
plângerii.
(4) Realizarea de linii electrice directe și accesul la acestea se reglementează de autoritatea
competentă.
(5) Tariful pentru accesul la rețeaua electrică de interes public este reglementat.
(6) Producătorii și furnizorii de energie electrică își pot alimenta sediile proprii, filialele sau
clienții eligibili prin intermediul unor linii directe.
(7) Alimentarea prin intermediul unei linii directe conform alin. (6) este condiționată de absența
unei oferte rezonabile economic și tehnic pentru accesul la rețeaua electrică de interes public.
(8) Realizarea liniilor electrice directe se face cu respectarea normelor tehnice și de siguranță
cuprinse în reglementările tehnice în vigoare.
(9) Alimentarea printr-o linie directă trebuie să asigure îndeplinirea condițiilor privind protecția
consumatorilor prevăzute de prezenta lege.
(10) Deținătorul unei linii electrice directe are obligația să asigure accesul la linia directă,
conform reglementărilor autorității competente.
(11) Capacitățile de interconexiune finanțate prin investiții comerciale private se realizează fără
a aduce atingere prevederilor Regulamentului (CE) nr. 714/2009.
(12) Deciziile privind realizarea investițiilor aferente capacităților de interconexiune se iau în
urma unei analize comune efectuate de către operatorii de transport și de sistem în cauză.
(13) Etapele și procedurile necesare pentru racordarea utilizatorilor la rețelele de transport și
distribuție se stabilesc prin regulamentul de racordare a utilizatorilor la rețele de interes public,
aprobat de ANRE.
ART. 26
Contractul de racordare
(1) La cererea scrisă a unui utilizator de rețea, nou sau preexistent, operatorul de transport și de
sistem sau operatorul de distribuție, după caz, este obligat să comunice, în scris, în termen de 30
de zile, condițiile tehnico-economice de racordare la rețea și să colaboreze cu solicitantul pentru
alegerea celei mai avantajoase soluții de racordare.
(2) Contractul de racordare se încheie conform reglementărilor emise de autoritatea competentă.
 (3) Operatorul de transport și de sistem ori operatorul de distribuție are dreptul de a refuza unui
solicitant actualizarea avizului de racordare și/sau încheierea unui nou contract de transport ori
distribuție pentru un loc de consum preexistent, în situația în care pentru acel loc de consum există
un contract de furnizare a energiei electrice în derulare încheiat cu un alt client final.
(4) La stabilirea punctului de delimitare patrimonială a instalațiilor operatorului de rețea și
utilizatorul acesteia se vor avea în vedere:
a) tipul instalației: de transport, de distribuție sau de utilizare;
b) limita de proprietate asupra terenurilor, astfel încât rețelele electrice amplasate pe domeniul
public să fie deținute, de regulă, de operatorul de rețea și să se evite cât mai mult posibil amplasarea
instalațiilor operatorului de rețea pe proprietatea utilizatorului;
c) racordarea, în perspectivă, de noi utilizatori la instalația de racordare.
ART. 27
Producerea de energie electrică
(1) Producerea de energie electrică și producerea de energie electrică și termică în cogenerare se
realizează de către operatorii economici care dețin unități de producere a energiei electrice, în
condițiile prezentei legi.
(2) Producătorii de energie electrică pot beneficia de accesul garantat sau de accesul prioritar la
rețelele electrice, conform reglementărilor ANRE în vigoare.
ART. 28
Obligațiile producătorilor
Producătorii au, în principal, următoarele obligații:
a) să asigure livrările de energie electrică și serviciile tehnologice de sistem, cu respectarea
condițiilor impuse prin licențe, clauze contractuale și reglementări în vigoare;
b) în cazul unităților dispecerizabile să oferteze întreaga putere electrică disponibilă pe piața de
echilibrare, definită conform reglementărilor emise de autoritatea competentă;
c) să oferteze public și nediscriminatoriu pe piața concurențială întreaga energie electrică
disponibilă;
d) să oferteze nediscriminatoriu serviciile tehnologice de sistem;
e) să nu transmită la operatorul de transport și de sistem notificări fizice în dezechilibru negativ
față de contractele pe care le au încheiate, cu excepția producătorilor care beneficiază de scheme
de sprijin, conform prevederilor prezentului titlu;
 f) să mențină o rezervă de combustibil la un nivel suficient sau, după caz, o rezervă suficientă
de apă, pentru îndeplinirea obligațiilor de producție și furnizare continuă a energiei electrice,
prevăzute de reglementările în vigoare;
g) să se conformeze, din punct de vedere operativ, cerințelor operatorului de transport și de
sistem și să înființeze, după caz, trepte proprii de conducere operativă;
h) să transmită autorității competente un raport anual de activitate, conform reglementărilor în
vigoare, chiar în condițiile în care nu deține licența de producere sau capacitățile sunt transferate
altui operator economic.
ART. 29
Drepturile producătorilor
(1) Producătorii de energie electrică au, în principal, următoarele drepturi:
a) să aibă acces la rețelele electrice de interes public, în condițiile prezentului titlu;
b) să obțină, în condițiile legii, culoar de trecere pentru liniile electrice proprii;
c) să tranzacționeze energia electrică și serviciile tehnologice de sistem pe piața reglementată și
concurențială în mod transparent și nediscriminatoriu;
d) să înființeze și să mențină un sistem propriu de telecomunicații pentru legătura cu capacitățile
sale de producție, cu clienții sau cu treptele de conducere operativă;
e) să comercializeze energia termică produsă în cogenerare;
f) să acceseze schemele de sprijin instituite la nivel național.
(2) Fără a periclita siguranța în funcționare a SEN, producătorii de energie electrică pot oferta
pe piața internă europeană servicii tehnologice de sistem conform reglementărilor ANRE, cu avizul
operatorului de transport și de sistem.
ART. 30
Transportul energiei electrice
(1) Activitatea de transport al energiei electrice constituie serviciu public de interes național.
(2) Transportul energiei electrice se realizează de către operatori de transport și de sistem,
persoane juridice certificate de autoritatea competentă, în condițiile prezentei legi.
(3) Rețeaua electrică de transport al energiei electrice existentă pe teritoriul României este
proprietatea publică a statului pentru activele concesionate către Compania Națională de Transport
al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A., precum și pentru bunurile de retur conform
contractului de concesiune și dispozițiilor legale.
 (4) Terenurile pe care se situează rețeaua electrică de transport prevăzută la alin. (3) sunt și rămân
în proprietatea publică a statului pe durata de existență a rețelei.
(5) Activele rezultate din investițiile efectuate din surse proprii sau din surse atrase ale
operatorului de transport și de sistem, pe durata concesiunii, concretizate în dezvoltări, modernizări
și retehnologizări ale rețelei electrice de transport al energiei electrice prevăzute la alin. (3), fac
parte din proprietatea publică a statului.
(6) Activele prevăzute la alin. (5) sunt considerate active corporale supuse amortizării, dacă prin
lege nu se prevede altfel.
(7) Prin derogare de la prevederile pct. I subpct. 14 din anexa la Legea nr. 213/1998 privind
bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare, rețelele electrice de
transport al energiei electrice, realizate de către operatori economici care se pot certifica ca
operatori de transport și de sistem conform prevederilor art. 34 alin. (2), au regimul juridic de
proprietate privată și se pot conecta la rețeaua electrică de transport al energiei electrice prevăzută
la alin. (3), în condițiile de serviciu public reglementate de ANRE.
------------
Art. 30 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 31
Certificarea operatorului de transport și de sistem
(1) În cazul în care rețeaua electrică de transport aparținea unui operator economic integrat
vertical la 3 septembrie 2009, operatorul de transport și de sistem care gestionează această rețea
electrică se certifică în calitate de operator de sistem independent astfel:
a) ANRE certifică persoana juridică în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute la art.
34 alin. (1);
b) pentru a respecta condițiile prevăzute la art. 34 alin. (1), (3) și (4), prin hotărâre a Guvernului,
elaborată la propunerea ministerului de resort, se desemnează entitatea publică ce deține, în numele
statului, calitatea de acționar majoritar la operatorii economici care desfășoară activități de
producere și furnizare, pe de o parte, precum și entitatea publică ce deține, în numele statului,
calitatea de acționar majoritar la operatorul de transport și de sistem, pe de altă parte;
 c) în termen de 15 zile de la adoptarea măsurilor prevăzute la lit. b), operatorul de transport și de
sistem transmite ANRE, cu avizul proprietarului rețelei de transport, cererea de certificare însoțită
de documentația justificativă privind îndeplinirea cerințelor prevăzute la art. 34 alin. (1);
d) ANRE emite o decizie de certificare preliminară în termen de maximum 4 luni de la data
înregistrării cererii operatorului de transport și de sistem care se notifică Comisiei Europene,
însoțită de documentația aferentă;
e) procedura de certificare a operatorului de transport și de sistem se finalizează conform
prevederilor art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009;
f) desemnarea operatorului de transport și de sistem în calitate de operator de sistem independent
se aprobă de Comisia Europeană ca urmare a comunicării de către ANRE a operatorului economic
certificat, după încheierea procedurii de certificare conform lit. e).
(2) În cazul în care un operator economic deține în proprietate o rețea electrică de transport
energie electrică, acesta acționează ca operator de transport și de sistem. Procesul de certificare a
acestuia, respectiv a celor care îndeplinesc prevederile art. 97 alin. (4) și se încadrează în definiția
operatorului de transport și de sistem se realizează de către ANRE, cu respectarea etapelor
prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) și, respectiv, a prevederilor art. 34 alin. (2).
(3) Împreună cu decizia de certificare, autoritatea competentă este obligată să notifice Comisiei
Europene orice solicitare de certificare a proprietarului rețelei de transport sau a operatorului de
transport și de sistem, care este controlat de o persoană ori de persoane din una sau mai multe țări
terțe, precum și orice circumstanțe în urma cărora o persoană sau persoane din una ori mai multe
țări terțe ar dobândi controlul asupra rețelei de transport sau asupra operatorului de transport și de
sistem, dacă este cazul.
(4) După expirarea termenului de 120 de zile de la transmiterea unei solicitări de certificare din
partea unui operator de transport și de sistem, în lipsa unei decizii a ANRE, certificarea se consideră
acordată. Certificarea explicită sau cea tacită devine efectivă numai după ce este notificată Comisiei
Europene împreună cu toate informațiile pertinente aferente și este urmată procedura prevăzută la
art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009.
(5) Deciziile de certificare a unui operator de transport și sistem emise de ANRE se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I, și se notifică Comisiei Europene.
 (6) ANRE desemnează și notifică Comisiei Europene operatorul de transport și de sistem care
deține în proprietate o rețea de transport, după închiderea procedurii de certificare conform alin.
(2)- (5).
------------
Art. 31 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 32
Certificarea unui operator de transport și de sistem care este controlat de țări terțe
(1) Înainte de certificarea unui operator de transport și de sistem care este controlat de o persoană
sau de persoane din una sau mai multe țări terțe, ANRE solicită un aviz Comisiei Europene cu
privire la faptul că:
a) entitatea respectivă respectă cerințele art. 34 alin. (1) și (2);
------------
Lit. a) a alin. (1) al art. 32 a fost modificată de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

b) acordarea certificării nu pune în pericol siguranța alimentării cu energie a Uniunii Europene.

(2) În termen de 60 de zile de la emiterea avizului de către Comisia Europeană, ANRE adoptă și
publică decizia finală cu privire la certificare împreună cu avizul, ținând cont în cel mai înalt grad
de acesta. În situația în care Comisia Europeană nu emite un aviz în termen de două luni de la
primirea solicitării sau în termen de 120 de zile în cazul în care aceasta a solicitat o opinie
suplimentară, se poate considera că nu există obiecții privind decizia ANRE.
-----------
Alin. (2) al art. 32 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(3) În cazul în care decizia finală a ANRE diferă de avizul Comisiei Europene, se publică
motivarea acestei decizii.
(4) ANRE refuză certificarea prevăzută la alin. (1) în următoarele situații:
a) entitatea în cauză nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 34;
 b) acordarea certificării poate pune în pericol siguranța alimentării cu energie electrică pe
teritoriul național sau al Uniunii Europene. La examinarea acestui aspect, ANRE ține seama de:
(i) drepturile și obligațiile Uniunii Europene față de țara terță respectivă în temeiul dreptului
internațional, inclusiv al oricărui acord încheiat cu una sau mai multe țări terțe la care Uniunea
Europeană este parte și în care sunt abordate aspecte legate de siguranța alimentării cu energie;
(ii) drepturile și obligațiile României față de țara terță respectivă în temeiul acordurilor
încheiate cu țara terță respectivă, în măsura în care acestea respectă dreptul european; precum și
(iii) alte elemente specifice ale cazului și de țara terță implicată.
ART. 33
Reevaluarea certificării operatorului de transport și de sistem
(1) Operatorul de transport și de sistem notifică ANRE orice tranzacție planificată care poate
necesita o reevaluare a conformității acesteia cu cerințele art. 34, precum și orice circumstanțe în
baza cărora o persoană sau persoane dintr-una ori din mai multe țări terțe ar putea dobândi controlul
asupra sistemului de transport sau asupra operatorului de transport și de sistem.
(2) ANRE poate decide o reevaluare a îndeplinirii de către operatorul de transport și de sistem a
cerințelor prevăzute la art. 34 alin. (1)- (3):
-----------
Partea introd. a alin. (2) al art. 33 a fost modificată de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

a) din oficiu;
b) în urma notificării de către operatorul de transport și de sistem în condițiile alin. (1);
c) la cererea motivată a Comisiei Europene.
ART. 34
Condiții de certificare a operatorului de transport și de sistem
(1) Certificarea operatorului de transport și de sistem care gestionează o rețea electrică de
transport, în calitate de operator de sistem independent, se realizează dacă sunt îndeplinite
următoarele cerințe:
a) aceeași persoană sau aceleași persoane nu are/nu au dreptul:
(i) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unui operator economic care desfășoară
oricare dintre activitățile de producere ori de furnizare și în același timp să exercite, direct sau
indirect, controlul ori să exercite vreun drept asupra operatorului de transport și de sistem sau
asupra unei rețele de transport; ori
(ii) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra operatorului de transport și de sistem ori
asupra unei rețele de transport și să exercite, totodată, direct sau indirect, controlul ori să exercite
vreun drept asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producere
sau de furnizare;
b) aceeași persoană sau aceleași persoane nu este/nu sunt abilitată/abilitate să numească membri
în consiliul de supraveghere, în consiliul de administrație ori în alte organisme care reprezintă
operatorul de transport și de sistem din punct de vedere juridic în cazul unui operator de transport
și de sistem sau în cazul unei rețele de transport și, de asemenea, să exercite, direct ori indirect,
controlul sau să exercite vreun drept asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre
activitățile de producere ori de furnizare;
c) aceeași persoană nu este abilitată să fie membru în consiliul de supraveghere, în consiliul de
administrație sau în alte organisme care reprezintă operatorul economic din punct de vedere juridic,
atât în cazul unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producere sau de
furnizare, cât și în cazul unui operator de transport și de sistem ori în cazul unei rețele de transport;
d) operatorul de transport și de sistem dispune de resursele financiare, tehnice, fizice și umane
pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 36;
e) operatorul de transport și de sistem își asumă angajamentul de a respecta un plan de dezvoltare
a rețelei de transport pe 10 ani, aprobat de autoritatea competentă;
f) operatorul de transport și de sistem are capacitatea de a respecta obligațiile ce îi revin în
temeiul Regulamentului (CE) nr. 714/2009, inclusiv în ceea ce privește cooperarea cu alți operatori
de transport și de sistem la nivel european și regional;
g) proprietarul rețelei de transport îndeplinește cerințele prevăzute la art. 37.
(2) Certificarea operatorului de transport și de sistem care deține o rețea de transport în
proprietate se realizează dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:
a) aceeași persoană sau aceleași persoane nu are/nu au dreptul:
(i) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unui operator economic care desfășoară
oricare dintre activitățile de producere ori de furnizare și în același timp să exercite, direct sau
indirect, controlul ori să exercite vreun drept asupra operatorului de transport sau asupra unei rețele
de transport; ori
 (ii) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra operatorului de transport și de sistem ori
asupra unei rețele de transport și totodată să exercite, direct sau indirect, controlul ori să exercite
vreun drept asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producere
sau de furnizare;
b) aceeași persoană sau aceleași persoane nu este/nu sunt abilitată/abilitate să numească membri
în consiliul de supraveghere, în consiliul de administrație ori în alte organisme care reprezintă
operatorul de transport și de sistem din punct de vedere juridic, în cazul unui operator de transport
și de sistem sau în cazul unei rețele de transport, și, de asemenea, să exercite, direct ori indirect,
controlul sau să exercite vreun drept asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre
activitățile de producere ori de furnizare;
c) aceeași persoană nu este abilitată să fie membru în consiliul de supraveghere, în consiliul de
administrație sau în alte organisme care reprezintă operatorul economic din punct de vedere juridic,
atât în cazul unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producere sau de
furnizare, cât și în cazul unui operator de transport și de sistem ori în cazul unei rețele de transport.
(3) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) și, respectiv, la alin. (2) lit. a) și b) cuprind, în
special:
(i) competența de a exercita drepturi de vot;
(ii) competența de a numi membri în consiliul de supraveghere, consiliul de administrație sau
alte organe care reprezintă operatorul economic din punct de vedere juridic; sau
(iii) deținerea unei cote majoritare.
(4) În sensul alin. (1) lit. a) și, respectiv, al alin. (2) lit. a), noțiunea "operator economic care
desfășoară activitate de producere sau de furnizare de energie" include și activitățile de producere
și furnizare de gaze naturale, iar termenii "operator de transport și sistem" și "rețea de transport"
includ și termenii care se utilizează în același sens în sectorul gazelor naturale.
(5) Dacă două organisme publice diferite exercită controlul, pe de o parte, asupra unui operator
de transport și de sistem ori asupra unei rețele de transport și, pe de altă parte, asupra unui operator
economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producere sau de furnizare, atunci se
consideră că cele două organisme nu sunt aceeași persoană ori aceleași persoane dacă sunt
îndeplinite criteriile de separare prevăzute la alin. (1) sau (2), după caz.
(6) Orice operator de transport și de sistem certificat pe teritoriul României în condițiile legii
poate să facă parte dintr-o asociere în participațiune, formată din 2 sau mai mulți operatori
economici care dețin rețele de transport și care exercită rolul de operator de transport și de sistem
în două sau mai multe state membre, pentru sistemele de transport în cauză.
----------
Art. 34 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 35
Planuri de dezvoltare
(1) Operatorul de transport și de sistem are obligația de a elabora planuri de investiții și de
dezvoltare a rețelei de transport pe 10 ani, în concordanță cu stadiul actual și evoluția viitoare a
consumului de energie și a surselor, inclusiv importurile și exporturile de energie.
(2) Planurile de dezvoltare prevăzute la alin. (1) conțin modalitățile de finanțare și realizare a
investițiilor privind rețelele de transport, cu luarea în considerare și a planurilor de amenajare și
sistematizare a teritoriului străbătut de acestea, în condițiile respectării normelor de protecție a
mediului.
(3) Planurile prevăzute la alin. (1) se aprobă de către ANRE.
ART. 36
Obligațiile operatorului de transport și de sistem
(1) Operatorul de transport și de sistem prestează serviciul public de transport pentru toți
utilizatorii rețelelor electrice de transport, în condiții nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea
oricărui solicitant în condițiile legii și evitând în special discriminarea în favoarea operatorilor
economici afiliați, cu respectarea normelor și performanțelor prevăzute în reglementările tehnice
în vigoare.
(2) Operatorul de transport și de sistem poate să participe la tranzacționarea energiei electrice
numai în următoarele situații:
a) pentru acoperirea consumului în rețelele electrice proprii și în locurile de consum care îi
aparțin;
b) pentru menținerea echilibrului producție-consum, prin operațiuni de vânzare-cumpărare în
piața de echilibrare sau prin operațiuni de vânzare-cumpărare cu alți operatori de transport din țările
vecine, conform reglementărilor în vigoare și normelor ENTSO-E.
 c) pentru asigurarea mecanismelor de cuplare a piețelor de energie electrică la care România este
parte;
----------
Lit. c) a art. 36 a fost introdusă de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

d) pentru compensarea schimburilor neplanificate cu sistemele electroenergetice vecine.

----------
Lit. d) a art. 36 a fost introdusă de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(3) Operatorul de transport și de sistem poate efectua operațiuni de vânzare-cumpărare de

servicii tehnologice de sistem cu operatorii de transport și de sistem ai țărilor cu care România a
încheiat acorduri care facilitează crearea și dezvoltarea piețelor regionale, cu producătorii sau
clienții, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă.
(4) Tranzacțiile cu energie electrică și servicii tehnologice de sistem se realizează pe baza unor
proceduri transparente și nediscriminatorii, prin mecanisme concurențiale, conform
reglementărilor autorității competente.
(5) Operatorul de transport și de sistem prestează serviciul de sistem în condiții nediscriminatorii
pentru toți utilizatorii SEN, asigurând conducerea operativă, în scopul realizării siguranței
funcționării, stabilității frecvenței și tensiunii, continuității în alimentarea clienților și coordonării
schimburilor de energie electrică cu alte sisteme electroenergetice.
(6) Operatorul de transport și de sistem poate deține acțiuni la societăți comerciale înființate pe
teritoriul național sau al altor state, având ca obiect principal de activitate alocarea capacităților de
interconexiune și verificarea siguranței rețelei la nivel regional, acoperind teritoriul a două sau mai
multe state.
(7) Operatorul de transport și de sistem desfășoară, în principal, următoarele activități:
a) asigură capacitatea pe termen lung a rețelei de transport de a satisface cererile rezonabile de
transport de energie electrică și exploatează, întreține, reabilitează și dezvoltă în condiții economice
rețeaua de transport pentru a-i asigura siguranța, fiabilitatea și eficiența, cu respectarea normelor
privind protecția mediului;
 b) garantează mijloacele adecvate pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public;
c) contribuie la realizarea siguranței în alimentarea cu energie electrică, prin asigurarea unor
capacități de transport adecvate și prin menținerea fiabilității acestora;
d) asigură gestionarea fluxurilor de energie în rețeaua de transport, ținând seama de schimburile
de energie cu alte sisteme interconectate;
e) achiziționează serviciile tehnologice de sistem și califică producătorii și clienții dispecerizabili
care furnizează servicii tehnologice de sistem, pe baza unei proceduri proprii, aprobată de
autoritatea competentă;
f) realizează schimbul de informații cu alți operatori de transport și de sistem interconectați și cu
alți operatori economici din sectorul energiei, cu respectarea reglementărilor ENTSO-E privind
protocoalele de schimb de informații, rapoartele, structura și procedurile de acces la bazele de date;
g) asigură alocarea capacităților de interconexiune, colectează venituri rezultate din gestionarea
congestiilor și efectuează plăți în temeiul mecanismului de compensare între operatorii de transport
și de sistem în conformitate cu art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, acordând și gestionând
accesul terților și oferind explicații motivate atunci când refuză un astfel de acces, fără să abuzeze,
în situația vânzării sau a cumpărării de energie electrică de către operatori economici afiliați, de
informațiile sensibile din punct de vedere comercial obținute de la terți în contextul acordării
accesului la rețea, sub supravegherea ANRE;
----------
Lit. g) a alin. (7) al art. 36 a fost modificată de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

h) exploatează, întreține și dezvoltă instalațiile de măsurare și contorizare a transferului de

energie electrică prin rețelele electrice de transport și la interfața cu utilizatorii rețelelor electrice
de transport care îi aparțin, instalațiile de informatică și telecomunicații din rețelele electrice de
transport aferente SEN;
i) analizează și avizează îndeplinirea condițiilor tehnice de racordare de către utilizatorii rețelelor
electrice de transport, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare;
j) asigură transmiterea rezultatelor măsurărilor de energie electrică la operatorul pieței de energie
electrică în vederea realizării decontării tranzacțiilor din piața de echilibrare și a dezechilibrelor
părților responsabile cu echilibrarea, precum și accesul beneficiarilor serviciului de transport pentru
verificarea grupurilor de măsurare;
k) realizează planificarea operațională și conducerea operativă a SEN la nivel central și teritorial
pe baza prognozei proprii, conform reglementărilor legale în vigoare, acordând prioritate
instalațiilor de producere care utilizează surse regenerabile de energie sau care produc energie
electrică în cogenerare de înaltă eficiență, în măsura în care funcționarea sigură a rețelei naționale
de energie electrică permite acest lucru;
l) autorizează personalul care realizează conducerea operativă, conform reglementărilor în
vigoare;
m) culege, înregistrează și arhivează datele statistice privind funcționarea SEN;
n) elaborează și supune aprobării autorității competente normele tehnice și reglementările
specifice necesare pentru realizarea activității de conducere operativă, cu consultarea
participanților la piața de energie electrică;
o) elaborează, în condițiile legii, planul de apărare a SEN împotriva perturbațiilor majore;
p) elaborează studii, programe și lucrări privind dezvoltarea SEN;
q) elaborează și supune aprobării autorității competente regulile privind managementul
congestiilor, inclusiv pe capacitățile de interconexiune, precum și normele de atribuire a
capacităților de interconexiune;
r) organizează și administrează piața de echilibrare a energiei electrice.
s) previne transferarea discriminatorie a informațiilor sensibile comercial.
-----------
Lit. s) a alin. (7) al art. 36 a fost introdusă de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(71) Operatorul de transport și de sistem certificat ca operator de sistem independent răspunde

de operarea, întreținerea și dezvoltarea rețelei de transport și de garantarea capacității pe termen
lung a acesteia de a soluționa cererile rezonabile prin planificarea investițiilor. În ceea ce privește
dezvoltarea rețelei de transport, operatorul de sistem independent este responsabil de planificarea,
inclusiv de procedura de autorizare, construirea și darea în exploatare a noii infrastructuri.
-----------
 Alin. (71) al art. 36 a fost introdus de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(8) În caz de avarie majoră care periclitează siguranța funcționării SEN, operatorul de transport
și de sistem poate dispune, pe o perioadă limitată, folosirea rezervei de apă în afara programelor de
exploatare a acumulărilor, cu obligația anunțării autorităților competente în gospodărirea apelor.
(9) Restricțiile în aprovizionarea cu energie electrică în situații de urgență trebuie să respecte
criterii predefinite în ceea ce privește gestionarea dezechilibrelor de către operatorul de transport
și de sistem. Orice măsură de siguranță trebuie luată în strânsă colaborare și cu consultarea altor
operatori de transport și de sistem implicați, cu respectarea contractelor bilaterale aplicabile,
inclusiv a acordurilor privind schimbul de informații.
(10) Operatorul de transport și de sistem publică informațiile referitoare la propriile activități,
necesare utilizatorilor de rețea, conform reglementărilor ANRE, în vederea asigurării accesului
eficient la rețea, a unei concurențe efective și a funcționării eficiente a pieței de energie, păstrează
confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial pe care le-au obținut în
cursul desfășurării activității, inclusiv a celor obținute de la terți în contextul acordării sau al
negocierii accesului la rețea, și nu divulgă nicio informație sensibilă din punct de vedere comercial
către celelalte părți ale operatorului economic, cu excepția cazului în care acest lucru se impune în
vederea încheierii unei tranzacții comerciale.
------------
Alin. (10) al art. 36 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(11) Cheltuielile pentru modificarea instalațiilor de transport al energiei electrice, ca urmare a

racordării de noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice inițiale ale utilizatorilor
existenți, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate conform reglementărilor în
vigoare.
(12) Operatorul de transport și de sistem alocă capacități de interconexiune pe una sau mai multe
granițe împreună cu alți operatori economici, inclusiv pentru cei înregistrați pe teritoriul unui stat
membru al Uniunii Europene sau al Tratatului de instituire a Comunității Energiei, în condițiile
semnării unui memorandum de înțelegere între părți, avizat de ANRE.
 (13) Operatorul de transport și sistem desemnat elaborează și transmite ANRE, în vederea
aprobării și publicării, specificațiile, caracteristicile și criteriile tehnice de siguranță, precum și
normele tehnice care stabilesc cerințele minime de proiectare și exploatare a echipamentelor care
se conectează la sistemul energetic, cu respectarea legislației europene aplicabile. Aceste norme
asigură interoperabilitatea sistemelor și sunt obiective și nediscriminatorii. Înainte de a fi aprobate
de ANRE, normele menționate sunt notificate Comisiei Europene, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului
de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare
la serviciile societății informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene,
precum și Comisia Europeană, cu modificările și completările ulterioare.
-----------
Alin. (13) al art. 36 a fost introdus de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(14) Operatorul de transport și de sistem este obligat să publice toate costurile privind operarea,
menținerea și dezvoltarea rețelelor, în conformitate cu reglementările ANRE.
-----------
Alin. (14) al art. 36 a fost introdus de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 37
Atribuțiile proprietarului rețelei de transport în cazul operatorilor de transport și de sistem care
gestionează o rețea electrică de transport
-----------
Denum. marginală a art. 37 a fost modificată de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(1) În cazul operatorilor de transport și de sistem care gestionează o rețea electrică de transport,
proprietarul rețelei de transport:
 a) cooperează cu operatorul de transport și de sistem în vederea îndeplinirii atribuțiilor acestuia,
furnizând toate informațiile relevante atât acestuia, precum și către ANRE, care monitorizează
schimbul de informații dintre operatorul de transport și sistem și proprietar;
b) finanțează și/sau își dă acordul asupra modalității de finanțare a investițiilor în rețeaua
electrică de transport, stabilite de operatorul de transport și de sistem și aprobate în prealabil de
ANRE, care are obligația să efectueze consultări atât cu acesta, cât și cu celelalte părți interesate;
c) deține răspunderea privind activele rețelei de transport, cu excepția răspunderii privind
atribuțiile operatorului de transport și de sistem;
d) oferă garanții privind facilitarea finanțării eventualelor extinderi ale rețelei, cu excepția
investițiilor pentru care și-a dat acordul să fie finanțate de către orice parte interesată, inclusiv de
către operatorul de transport și de sistem, potrivit prevederilor lit. b).
-----------
Alin. (1) al art. 37 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) Consiliul Concurenței, în strânsă cooperare cu ANRE, este abilitat cu competențele necesare
pentru a monitoriza în mod eficient respectarea de către proprietarul rețelei de transport a
obligațiilor acestuia, în temeiul alin. (1).
(3) Proprietarul rețelei de transport nu este responsabil de acordarea și gestionarea accesului
terților și n1ici de planificarea investițiilor în rețeaua de transport.
-----------
Alin. (3) al art. 37 a fost introdus de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 38
Separarea proprietarului rețelei de transport
(1) În cazul în care proprietarul rețelei de transport face parte dintr-un operator economic integrat
pe verticală, proprietarul rețelei de transport este independent cel puțin în ceea ce privește statutul
său juridic, organizarea și procesul decizional față de alte activități care nu au legătură cu
transportul energiei electrice.
 (2) Pentru a asigura independența proprietarului rețelei de transport în condițiile alin. (1), se
aplică următoarele criterii minime:
a) persoanele cu funcție de conducere din cadrul proprietarului rețelei de transport nu pot face
parte din structurile operatorului economic integrat din domeniul energiei electrice care răspunde,
direct sau indirect, de gestionarea zilnică a activităților de producere, distribuție și furnizare a
energiei electrice;
b) persoanele cu funcție de conducere din cadrul proprietarului rețelei de transport acționează
independent de orice interes de piață în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
c) proprietarul rețelei de transport stabilește un program de conformitate, care conține măsurile
luate pentru a garanta excluderea practicilor discriminatorii și stabilește și obligațiile specifice
impuse angajaților pentru realizarea obiectivului de independență;
d) proprietarul rețelei de transport desemnează o persoană sau un organism, denumită/ denumit
agent de conformitate, care să asigure monitorizarea adecvată a respectării programului de
conformitate și care depune la ANRE, în luna decembrie a fiecărui an, un raport cu privire la
măsurile luate, ce se va publica pe site-ul operatorului de transport și de sistem.
e) proprietarul rețelei de transport și operatorul de transport și de sistem, respectiv partea rămasă
din operatorul economic prevăzut la alin. (1) nu utilizează servicii comune, cu excepția serviciilor
pur administrative sau a celor informatice;
-----------
Lit. e) a alin. (2) al art. 38 a fost introdusă de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

f) proprietarul rețelei de transport păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct

de vedere comercial pe care lea obținut în cursul desfășurării activităților sale, previne transferarea
discriminatorie a acestora și nu divulgă nicio informație sensibilă din punct de vedere comercial
către celelalte părți ale operatorului economic, cu excepția cazului în care acest lucru se impune în
vederea încheierii unei tranzacții comerciale.
-----------
Lit. f) a alin. (2) al art. 38 a fost introdusă de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 (3) Proprietarul rețelei de transport transmite spre aprobare, la ANRE, toate proiectele de
contracte ce urmează a fi încheiate cu operatorul de transport și de sistem, inclusiv cele referitoare
la utilizarea bunurilor existente, precum și a celor realizate ca urmare a investițiilor în rețeaua de
transport.
ART. 39
Raportarea fluxurilor fizice de energie electrică
Operatorul de transport și de sistem este obligat, conform reglementărilor ANRE, să
întocmească, din 3 în 3 luni, un raport cu privire la fluxurile fizice de energie electrică ce s-au
derulat în cadrul importurilor de energie electrică din țări terțe Uniunii Europene în cursul ultimelor
3 luni anterioare datei raportării, care se transmite ANRE și ministerului de resort, în vederea
informării Comisiei Europene.
ART. 40
Interdicții privind deținerea controlului asupra operatorilor de transport și de sistem
Operatorilor economici care desfășoară oricare dintre activitățile de producere sau de furnizare
de energie electrică le este interzis ca, direct ori indirect, să exercite controlul ori să exercite vreun
drept cu privire la operatorii de transport și de sistem separați din alte state ale Uniunii Europene
care aplică dispozițiile art. 9 alin. (1) din Directiva 2009/72/CE.
ART. 41
Interdicții privind personalul Operatorului de transport și de sistem
(1) Operatorului de transport și de sistem care a făcut parte dintr-un operator economic integrat
vertical, precum și personalului din cadrul său le este interzis transferul informațiilor deținute,
sensibile din punct de vedere comercial, către orice operatori economici din sectorul energiei
electrice care desfășoară activități de producție sau furnizare.
(2) Persoanele care exercită în cadrul operatorului de transport și de sistem funcții relevante în
temeiul cărora au avut acces la informații comerciale sensibile au obligația de a păstra
confidențialitatea acestora și nu pot ocupa funcții similare în cadrul operatorilor economici din
domeniul producerii și/sau furnizării de energie electrică, pe o perioadă de minimum 2 ani de la
data încetării raporturilor contractuale cu operatorul de transport și de sistem, potrivit clauzelor
prevăzute și reglementate în contractul individual de muncă.
-----------
 Art. 41 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 42
Interdicții
Pentru protecția instalațiilor de transport se interzice persoanelor fizice sau juridice:
a) să efectueze construcții de orice fel în zona de siguranță a instalațiilor, fără avizul de
amplasament al operatorului de transport și de sistem;
b) să efectueze săpături de orice fel sau să înființeze plantații în zona de siguranță a rețelelor
electrice de transport, fără acordul operatorului de transport și de sistem;
c) să depoziteze materiale pe culoarele de trecere și în zonele de protecție și de siguranță a
instalațiilor, fără acordul operatorului de transport și de sistem;
d) să arunce obiecte de orice fel pe rețelele electrice de transport sau să intervină în orice alt mod
asupra acestora;
e) să deterioreze construcțiile, îngrădirile sau inscripțiile de identificare și de avertizare aferente
instalațiilor de transport;
f) să limiteze sau să îngrădească, prin execuția de împrejmuire, prin construcții ori prin orice alt
mod, accesul la instalații al operatorului de transport și de sistem.
ART. 43
Operatorul pieței de energie electrică
(1) Operatorul pieței centralizate de energie electrică este persoana juridică titulară de licență
care asigură organizarea și administrarea piețelor centralizate de energie electrică, cu excepția
pieței de echilibrare, în vederea tranzacționării de energie electrică pe termen scurt, mediu și lung,
conform reglementărilor emise de autoritatea competentă.
(2) Operatorului pieței de energie electrică nu îi este permisă divulgarea informațiilor legate de
tranzacțiile de energie electrică pe care le deține, obținute pe parcursul activității sale, altfel decât
în condițiile legii.
(3) Prețurile stabilite pe piețele centralizate de energie electrică se fac publice conform
reglementărilor ANRE.
ART. 44
Distribuția energiei electrice
 (1) Distribuția energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuție, persoană
juridică, titulară de licență.
(2) Operatorii de distribuție prestează servicii pentru toți utilizatorii rețelelor electrice de
distribuție, în condiții nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care
îndeplinește cerințele prezentei legi, cu respectarea normelor și standardelor de performanță
prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.
(3) Rețelele electrice de distribuție se delimitează față de instalațiile de producere sau de rețelele
electrice de transport și de cele ale clienților finali în punctele de delimitare patrimonială.
(4) Terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare
a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului.
(5) Fac excepție de la prevederile alin. (4) terenurile pentru care operatorul de distribuție, titular
de licență, a dobândit dreptul de proprietate, în condițiile legii.
(6) Rețelele electrice de distribuție se dezvoltă pe baza principiilor de eficiență economică, cu
respectarea planurilor de urbanism, a dreptului de proprietate, a protecției mediului, a sănătății și
vieții persoanelor și cu economisirea energiei, conform normelor tehnice și de siguranță cuprinse
în reglementările tehnice în vigoare.
(7) Cheltuielile pentru modificarea instalațiilor de distribuție a energiei electrice, ca urmare a
racordării de noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice inițiale ale utilizatorilor
existenți, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate conform reglementărilor
emise de autoritatea competentă, în baza unor criterii obiective.
(8) În cazul în care cheltuielile prevăzute la alin. (7) sunt suportate de către client, capacitățile
energetice rezultate vor fi preluate de către operatorul de distribuție cu despăgubire, conform unei
metodologii aprobate de ANRE, în 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(9) Până la data intrării în vigoare a reglementărilor emise de autoritatea competentă, suportarea
cheltuielilor de modificare a instalațiilor se află în sarcina celui care a generat modificarea.
(10) Operatorul de distribuție este obligat să ofere o soluție de racordare la rețea a tuturor
solicitanților și să comunice condițiile de racordare, conform reglementărilor în vigoare.

ART. 441
Caracterul activității de distribuție
 Activitatea de distribuție a energiei electrice, cu excepția celei realizate prin sistemele de
distribuție închise, constituie serviciu public de interes general.
-----------
Art. 441 a fost introdus de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 45
Operatorul de distribuție
(1) Operatorul de distribuție are următoarele atribuții principale:
a) exploatează, retehnologizează, reabilitează și dezvoltă rețelele electrice de distribuție, cu
respectarea reglementărilor tehnice în vigoare, în condiții economice, precum și cu respectarea
legislației privind protecția mediului și promovarea eficienței energetice, astfel încât să fie
asigurată capacitatea pe termen lung de a satisface solicitări rezonabile de racordare la rețeaua de
distribuție;
-----------
Lit. a) a alin. (1) al art. 45 a fost modificată de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

b) asigură tranzitarea energiei electrice prin rețelele electrice de distribuție, la cererea și cu

informarea operatorului de transport și de sistem, pentru acele zone ale țării în care nu există
capacitate suficientă prin rețelele de transport, pentru evacuarea puterii din centrale electrice,
inclusiv centrale electrice de cogenerare, pentru conectarea la sistemul electroenergetic al unei țări
vecine, în condițiile existenței unui acord bilateral în acest sens, în cazul incidențelor în SEN și al
executării lucrărilor de exploatare și mentenanță sau al lucrărilor noi în rețelele de transport, care
pun în indisponibilitate temporară rețelele de transport din zonă;
c) realizează lucrări de dezvoltare a rețelelor electrice de distribuție, prin consultare, după caz,
cu operatorul de transport și de sistem, prin programe de dezvoltare optimă din punct de vedere
economic a acestora, pe baza studiilor de perspectivă și prin programe specifice de modernizare
pentru instalații, avizate de ANRE, astfel încât rețeaua de distribuție să fie sigură, fiabilă și
eficientă.
------------
 Lit. c) a alin. (1) al art. 45 a fost modificată de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

d) asigură conducerea operativă în conformitate cu licența de distribuție, acordând prioritate în

dispecerizare instalațiilor de producere care folosesc surse de energie regenerabilă sau celor care
produc energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență, în măsura în care funcționarea sigură a
rețelei naționale de energie electrică permite acest lucru;
e) difuzează, în mod nediscriminatoriu, informațiile referitoare la propriile activități, necesare
utilizatorilor de rețea, nefiindu-i permisă divulgarea informațiilor comerciale cu caracter
confidențial obținute pe parcursul activității sale;
f) supune aprobării operatorului de transport și de sistem programul reparațiilor și lucrărilor de
întreținere planificate în instalațiile cu tensiunea nominală de linie de 110 kV;
g) monitorizează siguranța în funcționare a rețelelor electrice de distribuție, precum și indicatorii
de performanță a serviciului de distribuție.
(2) În scopul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la alin. (1), operatorul de distribuție poate
întrerupe funcționarea instalațiilor pentru timpul strict necesar lucrărilor de întreținere și reparații
planificate, cu anunțarea prealabilă a utilizatorilor rețelei electrice de distribuție.
(3) Operatorul de distribuție poate participa la piața angro de energie electrică numai pentru
tranzacții necesare acoperirii consumului propriu tehnologic aferent rețelelor electrice de distribuție
și pentru locurile de consum proprii pe baza unor proceduri transparente și nediscriminatorii, cu
respectarea mecanismelor concurențiale aprobate de autoritatea competentă.
(4) Atribuțiile privind dezvoltarea sistemului de distribuție prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) nu sunt
aplicabile operatorului unui sistem de distribuție închis.
(5) Operatorul de distribuție are obligația executării lucrărilor de
realizare/retehnologizare/reabilitare/modernizare a rețelelor electrice în vederea creșterii nivelului
de calitate al serviciului de distribuție a energiei electrice. În acest scop și pentru adoptarea unor
soluții tehnice cât mai eficiente, echipamentele tehnice pot fi amplasate pe domeniul public, în zone
intravilane în variantele constructive subterană sau supraterană, fără afectarea circulației publice,
cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile și a condițiilor tehnice standardizate în vigoare
privind amplasarea rețelelor edilitare.
 (6) Situațiile existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, contrare prevederilor alin. (5),
sunt soluționate de operatorul de distribuție în termen de 60 de zile de la data primirii unei solicitări
în acest sens de la persoanele îndreptățite.
ART. 46
Obligațiile proprietarului rețelei de distribuție
(1) Orice persoană care deține în proprietate sau în folosință o rețea electrică de distribuție
proprie la data intrării în vigoare a prezentei legi este obligată să asigure accesul la rețea, conform
reglementărilor autorității competente.
(2) În cazul în care deținătorul rețelei de distribuție a energiei electrice se află în imposibilitatea
de a asigura serviciul universal pentru utilizatorii racordați la acea rețea, operatorul de distribuție
concesionar, titular de licență în zona în care se află rețeaua, va prelua această rețea după plata unei
juste despăgubiri, cu avizul ANRE.
(3) În cazul în care rețeaua electrică de distribuție nu se află în proprietatea operatorului de
distribuție, proprietarul rețelei de distribuție are următoarele obligații:
a) cooperează cu operatorul de distribuție în vederea îndeplinirii atribuțiilor acestuia, furnizându-
i toate informațiile relevante;
b) cooperează cu ANRE și cu operatorul de distribuție la stabilirea investițiilor în rețeaua de
distribuție, a modalității de finanțare a acestora, precum și a transferului serviciului de distribuție
către alt operator de distribuție titular de licență;
c) deține răspunderea privind activele rețelei de distribuție, cu excepția răspunderii privind
atribuțiile operatorului de distribuție;
d) facilitează finanțarea eventualelor extinderi ale rețelei, cu excepția investițiilor pentru care și-
a dat acordul să fie finanțate de către orice parte interesată, inclusiv de către operatorul de
distribuție.
ART. 47
Limitarea sau întreruperea alimentării
(1) Operatorul de distribuție este îndreptățit să întrerupă alimentarea cu energie electrică în
următoarele situații:
a) când se periclitează viața, sănătatea oamenilor ori integritatea bunurilor materiale;
b) pentru prevenirea sau limitarea extinderii avariilor în echipamentele energetice, în zone de
rețea electrică sau la nivelul întregului SEN;
 c) pentru executarea unor manevre sau lucrări ce nu se pot efectua fără întreruperi.
(2) Operatorul de distribuție este obligat să anunțe utilizatorii afectați de întreruperile planificate,
respectiv pe furnizorii acestora, în modul stabilit prin contracte și să comunice durata planificată
pentru întreruperile necesare executării unor lucrări de întreținere și reparații.
(3) Operatorul de distribuție răspunde pentru daunele cauzate utilizatorilor din culpa sa.
(4) Prin regulamentul de furnizare se stabilesc condițiile în care, în situații excepționale, se poate
limita sau întrerupe alimentarea cu energie electrică a clienților finali.
ART. 48
Separarea activităților de distribuție și furnizare
(1) În cazul în care operatorul de distribuție face parte dintr-un operator economic integrat pe
verticală, acesta trebuie să fie independent cel puțin în ceea ce privește forma sa juridică,
organizarea și procesul decizional, în raport cu celelalte activități care nu au legătură cu distribuția.
Această regulă nu creează obligația separării proprietății asupra activelor aparținând operatorului
de distribuție față de operatorul economic integrat pe verticală.
(2) Suplimentar față de cerințele prevăzute la alin. (1), în cazul în care operatorul de distribuție
face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală, acesta trebuie să fie independent în ceea
ce privește organizarea sa și procesul decizional, în raport cu celelalte activități care nu au legătură
cu distribuția. În acest scop, trebuie aplicate următoarele criterii minimale:
a) persoanele responsabile pentru managementul operatorului de distribuție nu pot participa în
structurile operatorului economic integrat pe verticală responsabile direct sau indirect pentru
operarea zilnică a activităților de producere, transport sau furnizare de energie electrică;
b) trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că interesele profesionale ale
persoanelor responsabile pentru managementul operatorului de distribuție sunt luate în considerare,
într-o manieră de natură să asigure independența de acțiune a acestora;
c) operatorul de distribuție are dreptul de a lua decizii, în mod efectiv, independent de operatorul
economic integrat pe verticală, cu privire la activele necesare pentru operarea, menținerea sau
dezvoltarea rețelei. Se interzice societății-mamă să dea orice fel de instrucțiuni privind activitatea
de distribuție sau să ia decizii individuale ce au în vedere construirea ori reabilitarea unor capacități
energetice de distribuție. Operatorul de distribuție este obligat să nu depășească condițiile stabilite
în planul financiar aprobat și să nu aducă atingere drepturilor societății-mamă de supraveghere
economică și cele de supraveghere a rentabilității activelor unei filiale, a dreptului de a aproba
planul financiar anual sau al oricărui instrument echivalent acestuia, precum și a dreptului de
stabilire a limitelor generale ale nivelului de îndatorare a filialei sale. Operatorul de distribuție este
obligat să publice toate costurile privind operarea, menținerea și dezvoltarea rețelei, în conformitate
cu reglementările ANRE;
------------
Lit. c) a alin. (2) al art. 48 a fost modificată de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

d) operatorul de distribuție stabilește un program de conformitate, care conține măsurile luate

pentru a garanta excluderea practicilor discriminatorii și stabilește și obligațiile specifice impuse
angajaților pentru realizarea obiectivului de independență;
e) operatorul de distribuție desemnează o persoană sau un organism, denumită/denumit agent de
conformitate, care să asigure monitorizarea adecvată a respectării programului de conformitate și
care depune la ANRE, în luna decembrie a fiecărui an, un raport cu privire la măsurile luate ce se
va publica pe site-ul operatorului de distribuție. Agentul de conformitate al operatorului de
distribuție este complet independent și are acces la toate informațiile operatorului de distribuție sau
ale oricărui operator economic afiliat, care sunt necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale.
(3) Operatorii economici integrați pe verticală, care furnizează servicii pentru mai puțin de
100.000 de clienți conectați sau care deservesc sisteme mici, izolate, nu au obligația de
implementare a măsurilor prevăzute la alin. (1) și (2).
(4) Operatorul de distribuție este obligat să păstreze confidențialitatea informațiilor comerciale
obținute în cursul desfășurării activității sale.
(5) Operatorul de distribuție este obligat să împiedice divulgarea discriminatorie a informațiilor
privind propria activitate, care pot fi avantajoase din punct de vedere comercial.
(6) Pentru a îndeplini obligațiile prevăzute la alin. (2) lit. c), operatorul de distribuție trebuie să
aibă la dispoziție resursele necesare, care includ resurse umane, tehnice și financiare.
(7) În desfășurarea activității economice, inclusiv de comunicare și publicitate, operatorul de
distribuție este obligat să nu creeze confuzie cu privire la identitatea separată față de operatorul
economic care realizează serviciul de furnizare a energiei electrice din cadrul operatorului
economic integrat pe verticală.
 (8) ANRE monitorizează activitatea operatorului de distribuție care face parte dintr-un operator
economic integrat pe verticală, luând măsuri pentru a evita sau elimina eventuale practici care
denaturează concurența.
ART. 49
Interdicții
Pentru protejarea rețelelor electrice de distribuție, se interzice persoanelor fizice și juridice:
a) să efectueze construcții de orice fel în zona de siguranță a rețelelor electrice de distribuție,
fără avizul de amplasament al operatorului de distribuție;
b) să efectueze săpături de orice fel sau să înființeze plantații în zona de siguranță a rețelelor
electrice de distribuție, fără acordul operatorului de distribuție;
c) să depoziteze materiale pe culoarul de trecere și în zonele de protecție și de siguranță ale
instalațiilor, fără acordul operatorului de distribuție;
d) să arunce obiecte de orice fel pe rețelele electrice de distribuție sau să intervină în oricare alt
mod asupra acestora;
e) să deterioreze construcțiile, îngrădirile sau inscripțiile de identificare și avertizare aferente
rețelelor electrice de distribuție;
f) să limiteze sau să îngrădească, prin execuția de împrejmuire, prin construcții ori prin orice alt
mod, accesul la instalații al operatorului de distribuție.
ART. 50
Sistemul de distribuție închis
(1) Sistemul de distribuție închis este acel sistem prin care se distribuie energie electrică într-o
zonă industrială, comercială sau de servicii comune, limitată din punct de vedere geografic și care,
fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (4), nu alimentează clienții casnici, dacă:
a) din motive tehnice sau de securitate specifice, activitățile ori procesul de producție desfășurate
de utilizatorii sistemului respectiv sunt integrate; sau
b) sistemul respectiv distribuie energie electrică, în principal proprietarului sistemului de
distribuție, operatorului acestuia ori operatorilor economici afiliați acestora.
(2) Operatorului unui sistem de distribuție închis nu i se aplică:
a) obligația de a cumpăra energia electrică necesară acoperirii consumului propriu tehnologic pe
baza unor proceduri transparente, nediscriminatorii, în condițiile art. 36 alin. (4);
 b) obligația ca tarifele de racordare la rețea sau metodologiile care stau la baza calculării acestora
să fie aprobate înainte de intrarea în vigoare a acestora.
(3) Tarifele pentru serviciul de distribuție dintr-un sistem de distribuție închis sau metodologiile
care stau la baza calculării acestora pot fi și aprobate și revizuite de ANRE, la cererea unui utilizator
al sistemului de distribuție închis.
(4) Dispozițiile alin. (2) se aplică și în cazul în care în zona deservită de un sistem de distribuție
închis sunt amplasați clienți casnici, numai dacă consumul anual al acestora este mai mic de 5%
din consumul anual al sistemului închis și dacă aceștia se află într-un raport de muncă sau într-o
formă de asociere cu proprietarul sistemului de distribuție.
ART. 51
Electrificarea localităților și extinderea rețelelor de distribuție a energiei electrice
(1) În executarea contractului de concesiune, la solicitarea autorităților administrației publice
locale sau centrale, în baza planurilor de dezvoltare regională și de urbanism, operatorul de
distribuție este obligat să asigure dezvoltarea și finanțarea rețelei de distribuție pentru electrificarea
localităților ori pentru extinderea rețelelor de distribuție în zona acoperită de contractul de
concesiune, respectiv de licență, pe care acesta o deține.
(2) În cazul în care realizarea investițiilor de la alin. (1) nu este justificată economic pentru
operatorul de distribuție, acesta poate propune, după informarea ANRE, realizarea obiectivelor
respective prin coparticiparea solicitantului la finanțare cu fonduri din bugetele locale și din bugetul
de stat, în condițiile legii.
(3) Evaluarea condițiilor de finanțare a investițiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se determină de
operatorul de distribuție, în baza unui studiu de fezabilitate realizat în termen de maximum 60 de
zile de la primirea solicitării, conform unei metodologii aprobate de ANRE.
(4) Pentru dezvoltarea programelor de electrificare a localităților și de extindere a rețelelor de
distribuție a energiei electrice, autoritățile administrației publice locale și ministerele implicate vor
răspunde, în termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor operatorului de transport și sistem,
precum și ale operatorilor de distribuție, pentru realizarea planurilor de dezvoltare a rețelei pe
termen mediu și lung.
(5) Localitățile care, din considerente tehnice sau economice, nu sunt conectate la SEN pot fi
alimentate cu energie electrică prin sisteme electroenergetice izolate.
 (6) ANRE va stabili prețul local și condițiile minime privind continuitatea și calitatea serviciului
de furnizare.
ART. 52
Furnizarea energiei electrice
(1) Furnizarea energiei electrice este activitatea prin care persoana juridică titulară de licență
comercializează energie electrică clienților. Pentru furnizarea energiei electrice la clienți se încheie
un contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Energia electrică furnizată clientului se facturează de către furnizor, conform reglementărilor
ANRE și prevederilor legale în vigoare.
(3) Sunt interzise consumul și furnizarea de energie electrică fără încheierea contractului de
furnizare, cu excepția situațiilor reglementate în mod distinct de către autoritatea competentă.
ART. 53
Obligațiile furnizorului de ultimă instanță
(1) Furnizorul de ultimă instanță are obligația de a asigura serviciul universal clienților prevăzuți
la art. 55 alin. (1) lit. b).
(2) Furnizorul de ultimă instanță are obligația de a furniza energie electrică clienților finali al
căror furnizor se află în situația de a i se retrage licența de furnizare în cursul desfășurării activității
sau în orice altă situație identificată de autoritatea competentă în care clienții finali nu au asigurată
furnizarea de energie electrică din nicio altă sursă, cu excepția clienților deconectați pentru
sustragere de energie electrică ori neplată, conform reglementărilor emise de autoritatea
competentă.
ART. 54
Desemnarea furnizorilor de ultimă instanță
Furnizorii de ultimă instanță se desemnează de către ANRE dintre furnizorii existenți pe piața
de energie, prin mecanisme concurențiale, pe baza unui regulament care stabilește modalitățile și
criteriile de selecție a acestora, pentru fiecare categorie de clienți finali pe care aceștia îi deservesc.
ART. 55
Clienții furnizorilor de ultimă instanță
(1) Furnizorii de ultimă instanță sunt obligați să asigure furnizarea de energie electrică, în
condiții de calitate și la prețuri rezonabile, transparente, ușor comparabile și nediscriminatorii,
conform reglementărilor ANRE, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (1), următoarelor categorii
de clienți:
a) clienții finali care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu și-au exercitat dreptul de
eligibilitate;
b) clienții casnici și clienții noncasnici cu un număr mediu scriptic de salariați mai mic de 50 și
o cifră de afaceri anuală sau o valoare totală a activelor din bilanțul contabil, conform raportărilor
fiscale anuale, care nu depășește 10 milioane euro.
(2) Identificarea clienților finali noncasnici care îndeplinesc condițiile menționate la alin. (1) lit.
b) se va realiza de către furnizorii de ultimă instanță, în baza documentelor prevăzute de legislația
specifică, transmise de clienți furnizorilor de ultimă instanță. Termenul pentru finalizarea
identificării acestora este de maximum 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) După finalizarea procesului de identificare, clienții finali noncasnici prevăzuți la alin. (2) au
obligația de a transmite, o dată la 2 ani, documentele menționate la alin. (2) furnizorului de ultimă
instanță.
ART. 56
Trecerea clienților finali la furnizorul de ultimă instanță
(1) Trecerea unui client aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 53 alin. (2) la furnizorul de
ultimă instanță se face conform reglementărilor emise de autoritatea competentă, fără a fi necesară
semnarea unui contract de furnizare.
(2) În cazul schimbării furnizorului ca urmare a trecerii la furnizorul de ultimă instanță în
condițiile art. 53 alin. (2), operatorul rețelei la care este racordat locul de consum va asigura
continuitatea în alimentarea cu energie electrică a acestuia, iar energia electrică și serviciile aferente
furnizării în aceste condiții vor fi suportate prin intermediul furnizorului de ultimă instanță.
(3) Furnizarea de energie electrică de către furnizorul de ultimă instanță se face la tarife
stabilite/prețuri avizate în condițiile reglementărilor emise de autoritatea competentă.
ART. 57
Obligațiile furnizorului
(1) Furnizorul/operatorul de distribuție trebuie să informeze clienții finali, atât prin intermediul
punctelor unice de contact și paginii de internet, conform reglementărilor ANRE, cât și prin
intermediul facturii sau al documentelor anexate acesteia, precum și prin materiale promoționale,
cu privire la drepturile acestora, la legislația în vigoare și la căile de soluționare a litigiilor în cazul
unor cereri, plângeri, sesizări, reclamații sau contestații.
-----------
Alin. (1) al art. 57 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(11) Punctul unic de contact este constituit dintr-un punct central care coordonează punctele de
informare regională/ locală, ce sunt ușor accesibile și situate la distanță de maximum 50 km de
locurile de consum ale clienților finali care beneficiază de serviciu universal, și oferă acestora
informații în mod gratuit.
-----------
Alin. (11) al art. 57 a fost introdus de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) Furnizorul trebuie să pună la dispoziția clienților casnici mai multe modalități de plată a
energiei furnizate și să permită acestora să opteze pentru oricare dintre acestea.
(3) Furnizorul este obligat să asigure etichetarea energiei electrice conform reglementărilor
autorității competente și să informeze, periodic, clienții finali privind structura, proveniența,
caracteristicile și impactul asupra mediului pentru energia electrică furnizată acestora.
(4) Furnizorul este obligat să participe la activități prin care se asigură siguranța și securitatea
SEN.
(5) Furnizorul pune la dispoziția consumatorilor datele privind consumul într-un format de uz
opțional, ușor de înțeles și armonizat la nivel național, conform reglementărilor emise de autoritatea
competentă.
-----------
Alin. (5) al art. 57 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 58
Obligația de contractare
 (1) La cererea scrisă a unui client final, furnizorul este obligat să comunice, în scris, într-un
interval de cel mult 15 zile lucrătoare, o ofertă privind condițiile echitabile de furnizare a energiei
electrice, care conține, obligatoriu, prețul de furnizare, termenii de plată și data-limită de încheiere
a contractului de furnizare, elaborat în conformitate cu reglementările emise de autoritatea
competentă.
-----------
Alin. (1) al art. 58 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) Fără a aduce atingere Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate
între profesioniști și consumatori, republicată, cu modificările și completările ulterioare și
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul
contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte
normative, contractul de furnizare negociat și încheiat în baza prevederilor alin. (1) este valabil o
perioadă nedeterminată sau pe o perioadă convenită de părți și trebuie să conțină cel puțin
următoarele elemente:
a) identitatea și adresa furnizorului;
b) prețurile/tarifele și serviciile oferite, nivelul de calitate a serviciilor oferite, precum și termenul
prevăzut pentru racordarea inițială, după caz;
c) tipurile de servicii de mentenanță oferite, dacă este cazul;
d) mijloacele prin care se pot obține informații actualizate privind toate prețurile/tarifele
aplicabile, inclusiv cele pentru mentenanță, după caz;
e) durata contractului, condițiile de reînnoire și de întrerupere a serviciilor și a contractului și
dacă există dreptul de reziliere fără costuri a contractului;
f) eventualele compensații și modalitatea de rambursare aplicabilă în cazul în care nu sunt
îndeplinite nivelurile de calitate a serviciilor prevăzute în contract, inclusiv în cazul facturării
inexacte și realizate cu întârziere;
g) modalitățile de inițiere a procedurilor de soluționare a litigiilor, în conformitate cu prevederile
art. 57 alin. (1) și art. 62 alin. (1) lit. h6);
 h) informații privind drepturile clienților, inclusiv privind soluționarea plângerilor și toate
informațiile prevăzute la lit. a)-g), comunicate în mod clar în facturi sau pe paginile de internet ale
operatorilor din sectorul energiei electrice.
-----------
Alin. (2) al art. 58 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(3) Clientul final are dreptul de a denunța unilateral contractul de furnizare, cu notificare
transmisă furnizorului de energie electrică cu cel puțin 21 de zile înainte, cu respectarea condițiilor
contractuale.
(4) Furnizorul este îndreptățit să rezilieze contractul în următoarele cazuri:
a) sustragerea de energie electrică constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
b) neplata facturilor;
c) alte situații prevăzute de legislația în vigoare.
(5) Furnizorul este îndreptățit să solicite unui client final constituirea de garanții financiare
pentru o perioadă de consum echivalent de maximum un an în cazul constatării, conform
prevederilor legale în vigoare, a unor acțiuni menite să denatureze în orice fel indicațiile
echipamentelor de măsurare sau să sustragă energia electrică prin ocolirea echipamentelor de
măsurare din partea acestuia. Modalitatea de constituire a garanțiilor financiare este prevăzută în
contractele-cadru de furnizare a energiei electrice și/sau în alte reglementări emise de ANRE.
(6) Refuzul constituirii garanțiilor prevăzute la alin. (5) dă dreptul furnizorului să solicite
operatorului de distribuție deconectarea clientului final de la rețea. Plata energiei furnizate ART.
59. - În conformitate cu prevederile contractului, clientul final este obligat să plătească
contravaloarea energiei electrice consumate la prețul și în condițiile prevăzute în contractul de
furnizare a energiei electrice.
ART. 60
Răspunderea furnizorului
(1) Furnizorul răspunde pentru toate daunele provocate clientului final din culpa sa, în condițiile
stabilite prin contractul de furnizare.
 (2) Furnizorul este îndreptățit să recupereze daunele produse clienților finali și, respectiv,
furnizorului însuși de la operatorul de distribuție, operatorul de transport și de sistem sau de la
producător, dovedite a fi cauzate din culpa oricăruia dintre aceștia.
ART. 61
Obligațiile clientului final de energie electrică
(1) Clientul final de energie electrică răspunde pentru daunele dovedite cauzate
furnizorului/operatorului de rețea din culpa sa.
(2) Nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice de către clientul final poate atrage
suportarea următoarelor consecințe, după caz:
a) penalizări;
b) sistarea temporară a furnizării energiei electrice;
c) rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice.
(3) În cazul intervențiilor asupra instalațiilor electrice de către persoane neautorizate, operatorul
de rețea este îndreptățit să întrerupă alimentarea cu energie electrică, în conformitate cu
reglementările specifice ale ANRE.
(4) În cazul constatării, conform prevederilor legale în vigoare, a unor acțiuni menite să
denatureze în orice fel indicațiile echipamentelor de măsurare sau să sustragă energia electrică prin
ocolirea echipamentelor de măsurare, clientul final este obligat să constituie o garanție financiară,
conform prevederilor art. 58 alin. (5).
(5) Clientul final de energie electrică cu o putere aprobată prin avizul tehnic de racordare de cel
puțin 1.000 kVA este obligat să prezinte prognoze orare de consum furnizorului cu care are relații
contractuale, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă.
(6) Clienții finali au obligația plății contravalorii facturilor pentru energia electrică și pentru
serviciile de care beneficiază la termenele scadente prevăzute în contractele încheiate între părți.
(7) Pentru garantarea plăților facturilor la energia electrică, furnizorii de ultimă instanță pot
solicita clienților constituirea de garanții financiare, numai în condițiile stabilite de reglementările
emise de autoritatea competentă.
ART. 62
Drepturile clientului final de energie electrică
(1) Clienții finali de energie electrică au următoarele drepturi:
 a) să aibă acces la rețelele electrice de interes public și să consume energie electrică în
conformitate cu prevederile contractului de furnizare;
b) să solicite furnizorului modificarea și completarea contractului de furnizare și a anexelor la
acesta sau să inițieze acte adiționale la contracte, atunci când apar elemente noi ori când consideră
necesară detalierea sau completarea unor clauze contractuale;
c) să aibă acces pentru citire la grupurile de măsurare pentru decontare;
d) să solicite furnizorului sau operatorului de distribuție să ia măsuri pentru remedierea
defecțiunilor și a deranjamentelor survenite în rețelele electrice;
e) să primească despăgubiri de la furnizor, operator de rețea sau alt client final, conform
prevederilor contractuale, când i se produc daune din vina acestora ori în cazul nerespectării
indicatorilor de calitate a energiei;
f) să se asocieze voluntar în vederea reprezentării intereselor clienților, conform reglementărilor
ANRE;
g) să achiziționeze energia electrică pe bază de contract bilateral de la un furnizor de energie,
indiferent de statul membru în care este înregistrat furnizorul, cu condiția să respecte normele
aplicabile de comercializare și de echilibrare stabilite pe teritoriul României;
h) să schimbe furnizorul în mod gratuit, conform unei proceduri aprobate prin ordin al ANRE;
-----------
Lit. h) a alin. (1) al art. 62 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

h1) să li se notifice în mod corespunzător orice intenție de modificare a condițiilor/clauzelor

contractuale și să fie informați, în momentul notificării, cu privire la dreptul de a rezilia contractul.
Furnizorul și, după caz, alți operatori economici care au dreptul să încheie contracte bilaterale cu
clienții finali notifică clienților orice majorare a tarifelor, în mod direct și în timp util, nu mai târziu
de sfârșitul primei perioade normale de facturare care urmează intrării în vigoare a majorării, într-
un mod transparent și ușor de înțeles;
-----------
Lit. h1) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 h2) să denunțe orice contract în cazul în care nu acceptă noile condiții/clauze notificate de către
furnizorul de energie electrică;
-----------
Lit. h2) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

h3) să primească informații transparente privind prețurile și tarifele practicate, precum și privind
condițiile/clauzele contractuale referitoare la accesul la serviciile oferite și prestarea acestora de
către operatorii economici din domeniul energiei electrice;
-----------
Lit. h3) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

h4) să primească toate datele pertinente privind consumul în mod nediscriminatoriu în ceea ce
privește costurile, eforturile sau timpul necesare pentru furnizarea acestor date;
-----------
Lit. h4) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

h5) să beneficieze de mai multe modalități de plată, care nu discriminează în mod nejustificat
între clienți. Sistemele de plată anticipată trebuie să fie echitabile și să reflecte în mod adecvat
consumul probabil. În cazul clientului casnic, dacă în urma regularizării suma plătită de acesta în
plus este mai mare de 100 lei, atunci furnizorul este obligat să restituie suma plătită de către client.
Sumele sub această valoare vor fi compensate în contul facturilor următoare. Orice diferență în
ceea ce privește clauzele și condițiile trebuie să reflecte costurile pentru furnizor ale diferitelor
sisteme de plată. Condițiile generale trebuie să fie echitabile și transparente, prezentate într-un
limbaj clar și ușor de înțeles și să nu includă bariere necontractuale în calea exercitării drepturilor
clienților ca de exemplu, dar fără a se limita la documentația contractuală excesivă. Clienții sunt
protejați împotriva metodelor de vânzare incorecte sau înșelătoare;
-----------
 Lit. h5) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

h6) să beneficieze de proceduri transparente, simple și ieftine de soluționare a plângerilor.

Clienții au dreptul la un standard ridicat de furnizare a serviciilor și de soluționare a plângerilor de
către furnizorul și, după caz, operatorii licențiați care încheie contracte cu clienții finali de energie
electrică. Soluționarea extrajudiciară a litigiilor prevede rezolvarea corectă și promptă a litigiilor
în termen de 90 de zile și un sistem de rambursare și/sau compensare a sumelor reale datorate, în
conformitate cu principiile enunțate în Recomandarea 98/257/CE a Comisiei din 30 martie 1998
privind principiile aplicabile organismelor responsabile pentru soluționarea extrajudiciară a
diferendelor cu consumatorii; aceste proceduri se elaborează cu respectarea unei proceduri-cadru
emise de ANRE;
-----------
Lit. h6) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

h7) să fie informați cu privire la drepturile de care dispun în materie de servicii universale, atunci
când au acces la aceste servicii, în temeiul dispozițiilor prezentei legi;
-----------
Lit. h7) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

h8) să dețină datele privind consumul propriu și să poată acorda acces la datele de măsurare, prin
înțelegere explicită și în mod gratuit, oricărui furnizor licențiat. Partea responsabilă de gestionarea
datelor este obligată să furnizeze aceste date furnizorului în cauză. Formatul de prezentare a datelor
și procedura de acces al furnizorilor și al consumatorilor la aceste date sunt reglementate de ANRE.
Nu se pot percepe costuri suplimentare în sarcina clienților pentru acest serviciu;
-----------
Lit. h8) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 h9) să fie informați corespunzător cu privire la consumul real de energie electrică și la costurile
reale, suficient de frecvent, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea să își regularizeze propriul
consum de energie electrică. Informațiile respective sunt comunicate la intervale de timp
corespunzătoare, ținându-se seama de capacitatea echipamentelor de măsurare ale clientului și de
produsul energetic în cauză. Furnizorul acordă astfel de facilități luând în considerare în mod
corespunzător raportul eficiență-cost al acestor măsuri. Nu se pot percepe costuri suplimentare în
sarcina consumatorilor pentru acest serviciu;
-----------
Lit. h9) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

h10) să primească un decont final de regularizare a tuturor obligațiilor de plată, în termen de

maximum 42 de zile de la schimbarea furnizorului.
-----------
Lit. h10) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

i) să încheie contracte cu mai mulți furnizori de energie în același timp, pentru un singur loc de
consum, drept ce le revine exclusiv clienților noncasnici de mari dimensiuni, a căror putere maximă
aprobată prin avizul tehnic de racordare este stabilită prin reglementările ANRE;
j) să supună soluționării autorității competente divergențele rezultate din derularea contractelor
încheiate în sectorul energiei electrice, în baza unor proceduri elaborate de autoritatea competentă;
k) să beneficieze de serviciile unui mediator, în condițiile Legii nr. 192/2006 privind medierea
și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, în vederea
soluționării extrajudiciare a litigiilor apărute pe piața de energie electrică;
l) să denunțe unilateral contractul de furnizare, în condițiile art. 58 alin. (3).
(2) Procedura prevăzută la alin. (1) lit. h) stabilește în principal etapele procesului de schimbare
a furnizorului, modalitatea de stingere a obligațiilor de plată datorate de clientul final furnizorului
ce urmează a fi schimbat, datele ce pot fi solicitate de clientul final sau de noul furnizor în procesul
de schimbare, precum și operatorii economici care sunt obligați să le furnizeze.
 (3) Procedura prevăzută la alin. (1) lit. h) trebuie să garanteze unui client care dorește să schimbe
furnizorul, cu respectarea condițiilor contractuale, că această schimbare se poate realiza în termen
de 3 săptămâni de la inițierea acesteia.
ART. 63
Dreptul clienților finali de alegere a tarifelor
(1) Clienții finali prevăzuți la art. 55 alin. (1) au dreptul să opteze pentru oricare dintre tarifele
reglementate aplicabile categoriei din care fac parte sau să beneficieze de serviciul universal, în
condițiile stabilite prin reglementările ANRE.
(2) Clienții casnici au dreptul de a opta pentru orice modalitate de plată pe care furnizorul o pune
la dispoziție.
(3) Clienții finali nu mai pot reveni la tarife reglementate dacă și-au exercitat dreptul de
eligibilitate.
ART. 64
Protecția clienților vulnerabili
(1) Clienții vulnerabili beneficiază de facilități privind asigurarea serviciului de furnizare a
energiei electrice și de acces la rețea.
(2) Tipurile de facilități pentru fiecare dintre categoriile de clienți vulnerabili, cu excepția
măsurilor de natură financiară, precum și modalitățile de implementare a acestora se stabilesc de
către ANRE.
(3) Este interzisă deconectarea de la rețeaua electrică a clienților vulnerabili inclusiv în situații
de criză de energie.
ART. 65
Măsurarea energiei electrice
(1) Energia electrică furnizată clienților finali pe piața de energie electrică se măsoară de către
operatorii de măsurare, prin grupuri de măsurare, conform codului de măsurare elaborat de
autoritatea competentă.
(2) Transformatoarele de măsură aferente grupurilor de măsurare a energiei electrice în vederea
decontării se asigură, după caz, de:
a) operatorul de transport și de sistem;
b) producători;
c) operatorii de distribuție;
 d) clienții finali de energie electrică.
(3) Operatorii de măsurare pot fi:
a) operatorul de transport și de sistem;
b) producătorii;
c) operatorul de distribuție.
(4) Operatorul de transport și de sistem, respectiv operatorul de distribuție au obligația de a presta
serviciul de măsurare a energiei electrice pentru utilizatorii rețelelor electrice respective.
(5) Operatorul de transport și de sistem, respectiv operatorul de distribuție pot cesiona serviciul
de măsurare și gestiunea datelor măsurate unui operator economic, cu condiția încadrării în
costurile recunoscute de autoritatea competentă și cu respectarea reglementărilor aplicabile emise
de aceasta.
ART. 66
Sisteme de măsurare inteligentă
(1) Până la data de 3 septembrie 2012, ANRE va evalua implementarea sistemelor de măsurare
inteligente din punctul de vedere al costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață, al
rentabilității, precum și al termenelor fezabile de implementare.
(2) În situația în care prin evaluarea prevăzută la alin. (1) se constată că implementarea sistemelor
de măsurare inteligente este avantajoasă pentru funcționarea pieței de energie, ANRE aprobă un
calendar de implementare a sistemelor de măsurare inteligente, astfel încât circa 80% dintre clienți
să dispună de sisteme de măsurare inteligente până în 2020. Implementarea acestor sisteme se va
aproba în cadrul planurilor anuale de investiții ale operatorilor de distribuție.

CAP. V
Promovarea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie și în cogenerare de
înaltă eficiență

ART. 67
Definirea surselor regenerabile de energie
În condițiile prezentului titlu, se definesc ca surse regenerabile de energie:
a) energia eoliană;
b) energia solară;
 c) energia valurilor și a mareelor;
d) energia geotermală;
e) energia hidroelectrică;
f) energia conținută în fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din
agricultură (inclusiv substanțe vegetale și reziduuri de origine animală), silvicultură și industrii
conexe, precum și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor industriale și comunale, orășenești și
municipale, denumită biomasă;
g) energia conținută în gazul de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit;
h) energia conținută în gazul de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor
uzate;
i) energia conținută în produse secundare gazoase, obținute prin fermentare din materii reziduale
organice, formând categoria de combustibil gazos, denumită biogaz;
j) energia conținută în produse lichide obținute prin distilarea materiei organice fermentate,
formând categoria de combustibil lichid, denumită alcool carburant;
k) energia obținută din alte surse regenerabile, neexploatate în prezent.
ART. 68
Tehnologii de cogenerare
În condițiile prezentului titlu, se definesc următoarele tehnologii de cogenerare cu:
a) turbine cu gaze în ciclu combinat cu recuperare de căldură și turbine cu abur;
b) turbina cu abur cu contrapresiune;
c) turbina cu abur cu condensație și prize reglabile;
d) turbine cu gaze și cazane recuperatoare;
e) motoare cu ardere internă;
f) microturbine;
g) motoare Stirling;
h) celule de combustie;
i) motoare termice;
j) cicluri organice Rankine;
k) orice altă instalație sau combinație de instalații prin care se produce simultan energie termică
și electrică.
ART. 69
 Cogenerarea de înaltă eficiență
În scopul promovării producerii energiei electrice în cogenerare se definește cogenerarea de
înaltă eficiență ca fiind procesul de producere combinată a energiei electrice și termice, care
îndeplinește următoarele criterii:
a) în cazul unităților de cogenerare cu puteri electrice instalate de peste 25 MW:
(i) realizarea unui randament global anual de minimum 70%; și
(ii) realizarea unei economii de energie primară de cel puțin 10% față de valorile de referință
ale producerii separate ale acelorași cantități de energie electrică și termică;
b) în cazul unităților de cogenerare cu puteri electrice instalate între 1 MW și 25 MW, realizarea
de economie de energie primară de cel puțin 10% față de valorile de referință ale producerii
separate a acelorași cantități de energie electrică și termică;
c) în cazul unităților de cogenerare cu puteri instalate sub 1 MW, realizarea de economie de
energie primară față de producerea separată a acelorași cantități de energie electrică și termică.
ART. 70
Reguli de acces la rețea pentru energia electrică produsă din surse regenerabile și în cogenerare
de înaltă eficiență
Autoritatea competentă stabilește prin reguli tehnice și comerciale:
a) accesul garantat la rețelele electrice și dispecerizarea prioritară a energiei electrice produse
din surse regenerabile de energie și în cogenerare de înaltă eficiență;
b) accesul prioritar la rețelele electrice și dispecerizarea prioritară a energiei electrice produse
din surse regenerabile de energie și în cogenerare de înaltă eficiență în centrale cu puteri instalate
mai mici sau egale cu 1 MW, în măsura în care nu este afectat nivelul de siguranță a SEN.
ART. 71
Criterii de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile și în cogenerare de
înaltă eficiență
(1) Criteriile de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie au în
vedere următoarele:
a) atingerea țintei naționale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile
de energie;
b) compatibilitatea cu principiile concurențiale de piață;
 c) caracteristicile diferitelor surse regenerabile de energie și tehnologiile de producere a energiei
electrice;
d) promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în cel mai eficient mod.
(2) Criteriile de promovare a energiei electrice produse în cogenerarea de înaltă eficiență au în
vedere următoarele:
a) asigurarea accesului la schemele de sprijin, în condițiile acoperirii costurilor justificate
aferente cogenerării de înaltă eficiență;
b) caracteristicile diferitelor tehnologii de producere a energiei electrice în cogenerare;
c) promovarea utilizării eficiente a combustibililor;
d) asigurarea protecției mediului, prin reducerea emisiilor poluante față de producerea separată
a energiei electrice și termice.
ART. 72
Scheme de sprijin pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile și în
cogenerare de înaltă eficiență
(1) Pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie și în
cogenerare de înaltă eficiență se aplică scheme de sprijin, în conformitate cu prevederile legislației
europene.
(2) Pentru accesul la schemele de sprijin pentru promovarea energiei electrice produse din surse
regenerabile de energie și în cogenerare de înaltă eficiență se aplică regulile de acreditare și
calificare stabilite de autoritatea competentă.
ART. 73
Garanțiile de origine
Certificarea energiei electrice produse din surse regenerabile și în cogenerare de înaltă eficiență
se atestă prin intermediul garanțiilor de origine emise de autoritatea competentă.
ART. 74
Aplicarea schemelor de sprijin
Aplicarea schemelor de sprijin pentru promovarea producerii energiei electrice din surse
regenerabile de energie electrică și în cogenerare de înaltă eficiență se face după autorizarea
acestora de către Comisia Europeană, în condițiile legii.

CAP. VI
 Prețuri și tarife Tipurile de prețuri și tarife.

ART. 75
Fundamentarea acestora
(1) Pentru activitățile desfășurate în sectorul energiei electrice se aplică următoarele prețuri și
tarife:
a) prețuri rezultate din mecanismele concurențiale ale pieței de energie electrică;
b) tarife reglementate pentru serviciile de transport, de sistem și de distribuție a energiei
electrice;
c) tarife/prețuri reglementate pentru furnizarea de energie electrică clienților prevăzuți la art. 55
alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 22, până la eliminarea acestora;
d) prețuri/tarife practicate de furnizorii de ultimă instanță clienților aflați în situația prevăzută la
art. 53 alin. (2);
e) tarife reglementate pentru achiziția serviciilor tehnologice de sistem, până la crearea unei piețe
concurențiale de servicii tehnologice de sistem;
f) tarife reglementate de racordare la rețea;
g) tarif reglementat practicat de operatorul pieței de energie electrică;
h) prețuri reglementate practicate de producătorii/furnizorii de energie electrică clienților
prevăzuți la art. 55 alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 22;
i) prețuri reglementate pentru energia termică produsă în centralele de cogenerare;
----------
Lit. i) a alin. (1) al art. 75 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 174 din 16
decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 17 decembrie 2014, care
introduce noul punct al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 11 iunie 2014, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 24 iunie 2014.

j) prețuri rezultate din formule de stabilire/ajustare prevăzute în contractele de vânzare-

cumpărare a energiei termice ori din contractele de concesiune sau de asociere ori de parteneriat.
(2) ANRE elaborează și aprobă regulile privind mecanismul de corelare a prețului orar de ofertă
pe piața de echilibrare cu prețul de închidere a pieței PZU stabilit pentru ora respectivă.
ART. 76
 Metodologiile de reglementare a prețurilor și tarifelor
(1) Prețurile și tarifele reglementate pentru activitățile de producere, transport, distribuție și
furnizare a energiei electrice și a energiei termice produse în centrale de cogenerare, precum și
pentru activitatea prestată de operatorul pieței de energie electrică se stabilesc pe baza
metodologiilor aprobate și publicate de autoritatea competentă. În calculul acestora vor fi luate în
considerare costurile justificate ale activităților respective, cheltuielile pentru dezvoltare și
protecția mediului, precum și o cotă rezonabilă de profit.
(2) Metodele de formare a prețurilor reglementate pentru energia termică și a măsurilor de sprijin
pentru energia electrică produsă în centrale de cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de
scheme de sprijin instituite la nivel național se stabilesc pe bază de hotărâre a Guvernului.
(3) Metodologiile de reglementare a prețurilor și tarifelor se aprobă de autoritatea competentă,
după parcurgerea procedurii de consultare publică.
ART. 77
Evidențierea costurilor și a veniturilor
Operatorii economici titulari de licență din sectorul energiei electrice, care practică prețuri și
tarife reglementate, sunt obligați să prezinte autorității competente:
a) costurile și veniturile realizate separat din activitățile care fac obiectul licențelor acordate în
structura stabilită de autoritatea competentă;
b) modul de alocare a activelor, pasivelor, cheltuielilor și veniturilor, conform reglementărilor
emise de autoritatea competentă.
ART. 78
Stabilirea costurilor și veniturilor reglementate
(1) În scopul controlului tarifelor la clienții prevăzuți la art. 55 alin. (1), autoritatea competentă
aprobă metodologia de stabilire a costurilor/veniturilor reglementate pentru cumpărarea/vânzarea
energiei electrice destinate acestor clienți.
(2) Depășirea costurilor reglementate pentru cumpărarea/vânzarea energiei electrice destinate
clienților prevăzuți la art. 55 alin. (1) și a costurilor reglementate pentru serviciile de transport și
distribuție se poate face, cu aprobarea autorității competente, doar în situații excepționale, de forță
majoră sau determinată de schimbări legislative.
ART. 79
Principiile pentru fundamentarea propunerilor de prețuri și tarife reglementate
 (1) Propunerile de prețuri și tarife reglementate se elaborează de operatorii economici din
sectorul energiei electrice, cu respectarea metodologiilor emise de autoritatea competentă, și se
comunică autorității, împreună cu fundamentarea în formatul stabilit de aceasta.
(2) Operatorii economici din sectorul energiei electrice transmit autorității competente toate
datele necesare folosite în procesul de fundamentare a solicitării și vor asigura accesul la aceste
date al reprezentanților desemnați de autoritatea competentă.
(3) Ordinul de aprobare a prețurilor și tarifelor reglementate pentru energia electrică, precum și
cel de aprobare a metodologiilor de calcul al acestora, aplicabile clienților finali și activităților cu
caracter de monopol natural, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinul va
conține și data intrării lor în vigoare.
(4) Principiile ce stau la baza stabilirii prețurilor și tarifelor reglementate pentru activitățile
desfășurate în sectorul energiei electrice, exclusiv prețurile pentru energia electrică și termică
produsă în centrale de cogenerare de înaltă eficiență ce beneficiază de scheme de sprijin, au în
vedere următoarele:
a) prețurile/tarifele trebuie să fie nediscriminatorii, bazate pe criterii obiective și determinate
într-o manieră transparentă, pe baza metodologiilor aprobate și publicate de autoritatea competentă;
b) prețurile/tarifele energiei electrice trebuie să acopere costurile justificate economic;
c) prețurile/tarifele trebuie să asigure o rată rezonabilă a rentabilității capitalului investit, stabilită
conform reglementărilor emise de autoritatea competentă;
d) tarifele și prețurile reglementate pentru clienții finali trebuie să permită acestora alegerea
tipului de preț/tarif care le este mai favorabil, dintre cele practicate de furnizor, în condițiile stabilite
de autoritatea competentă;
e) tarifele de racordare trebuie să conțină numai costurile efective de realizare a lucrărilor de
racordare a clienților la rețeaua electrică;
f) metodologiile de calcul al tarifelor de transport și distribuție trebuie să conțină elemente
stimulative pe termen scurt și lung privind creșterea eficienței energetice, a siguranței în alimentare,
integrarea armonioasă în piață, precum și sprijinirea activității de cercetare aferente domeniului de
activitate;
g) tarifele de transport și de distribuție sunt nediscriminatorii și reflectă costurile justificate ale
operatorilor, ținând cont și de costurile de rețea marginale evitate pe termen lung, ca urmare a
producerii distribuite și a măsurilor de gestionare a cererii.
 (5) Este interzisă subvenția încrucișată între activitățile reglementate, precum și între activitățile
reglementate și cele nereglementate ale unui operator economic. În cazul producerii de energie
electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență sau din surse regenerabile de energie care
beneficiază de scheme de sprijin instituite la nivel național, subvenția încrucișată se analizează
între activitatea de producere în cogenerare sau din surse regenerabile de energie care beneficiază
de schema de sprijin și restul activităților desfășurate de operatorul economic.
(6) Furnizorului de ultimă instanță i se recunosc integral în tarife costurile de achiziție a energiei
electrice și costurile asociate, precum și o cotă rezonabilă de profit.
(7) Principiile care stau la baza stabilirii prețurilor reglementate pentru energia electrică și
termică produsă în centrale de cogenerare de înaltă eficiență sau din surse regenerabile ce
beneficiază de scheme de sprijin au în vedere următoarele:
a) pentru energia electrică și termică produsă în cogenerare de înaltă eficiență sau din surse
regenerabile se aplică prevederile schemelor de sprijin, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b) pentru energia termică produsă în capacități de producere termice amplasate într-o centrală
electrică de cogenerare ce beneficiază de scheme de sprijin, prețurile se stabilesc pe baza
metodologiei aprobate de autoritatea competentă.
ART. 80
Limitarea prețurilor/tarifelor
(1) În situații de dezechilibre majore între cerere și ofertă și disfuncționalități evidente ale pieței
de energie electrică, Guvernul, la propunerea ANRE și cu avizul Consiliului Concurenței, poate
limita creșterea excesivă a prețurilor/tarifelor sau blocarea acestora pentru o perioadă determinată
de maximum 6 luni, perioadă ce poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni,
cât timp persistă circumstanțele ce au determinat adoptarea respectivei decizii, prin:
a) fixarea unei limite superioare a prețului pe o piață centralizată;
b) limitarea venitului din activitatea reglementată.
(2) Costurile recunoscute și amânate, potrivit prevederilor alin. (1) lit. b), se recuperează integral,
în conformitate cu procedura emisă de autoritatea competentă.
ART. 81
Recuperarea costurilor
 (1) În cazul în care este impusă respectarea unor condiții legale de îndeplinire a obligațiilor de
serviciu public și de serviciu universal, participanții la piața de energie electrică au dreptul de a-și
recupera costurile rezultate din aplicarea acestor condiții.
(2) Recuperarea acestor costuri se va face conform reglementărilor emise de autoritatea
competentă sau prin hotărâre a Guvernului, în funcție de modalitatea de impunere a obligațiilor de
serviciu public, conform art. 16 alin. (2).
ART. 82
Evidențierea costurilor în producerea combinată a energiei electrice și termice
Operatorii economici care produc combinat energie electrică și termică și care comercializează
cel puțin una dintre acestea vor repartiza costurile între cele două forme de energie, potrivit
reglementărilor aprobate de autoritatea competentă.
ART. 83
Serviciile conexe
Serviciile prestate terților de către operatorii economici care produc energie hidroelectrică și care
au în administrare, concesiune sau închiriere baraje, diguri și lacuri de acumulare se realizează pe
baza contractelor încheiate cu beneficiarii.

CAP. VII
Procedura de desfășurare a investigațiilor

ART. 84
Dispunerea efectuării investigațiilor
Președintele autorității competente dispune, prin decizie, efectuarea de investigații, potrivit
prevederilor art. 86, de către personalul propriu împuternicit în acest sens, din oficiu sau ca răspuns
la o plângere înregistrată la autoritatea competentă, formulată de către o persoană fizică ori juridică
afectată în mod real și direct de o potențială încălcare a prevederilor prezentului titlu, numai în
domeniile în care ANRE are competența de investigare potrivit legii.
ART. 85
Solicitarea informațiilor și documentelor
În realizarea investigațiilor, precum și a competențelor conferite în baza prezentului titlu,
autoritatea competentă poate solicita operatorilor economici informațiile și documentele care sunt
necesare, menționând baza legală și scopul solicitării, și poate stabili termene până la care aceste
informații și documente să îi fie furnizate.
ART. 86
Drepturi de investigare
(1) Pentru investigarea încălcării prevederilor prezentului titlu în condițiile art. 84, personalul
ANRE împuternicit în acest sens are următoarele drepturi:
a) să intre în spațiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care operatorii economici le dețin
legal;
b) să examineze orice documente, registre, acte financiar-contabile și comerciale sau alte
evidențe legate de activitatea operatorilor economici, indiferent de locul în care sunt depozitate;
c) să ceară oricărui reprezentant sau angajat al operatorului economic explicații cu privire la
faptele ori documentele legate de obiectul și scopul investigației și să consemneze sau să
înregistreze răspunsurile acestora;
d) să ridice sau să obțină, în orice formă, copii ori extrase din orice documente, registre, acte
financiar-contabile și comerciale sau din alte evidențe legate de activitatea operatorului economic;
e) să sigileze orice amplasament destinat activităților operatorului economic și orice documente,
registre, acte financiar-contabile și comerciale sau alte evidențe legate de activitatea operatorului
economic, pe durata și în măsura necesară investigării.
(2) Autoritatea competentă va proceda la acțiunile prevăzute la alin. (1) numai dacă există indicii
că pot fi găsite documente sau pot fi obținute informații considerate necesare pentru îndeplinirea
competențelor sale, iar rezultatul investigației va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare
și inventariere.
(3) Autoritatea competentă poate face inspecții inopinate și poate solicita orice fel de informații
sau justificări legate de îndeplinirea competențelor de investigare, atât la fața locului, cât și prin
convocare la sediul autorității competente.
ART. 87
Autorizarea judiciară a investigațiilor
În baza autorizării judiciare date prin încheiere, conform art. 88, personalul ANRE, împuternicit
în condițiile art. 84, poate efectua inspecții în orice alte spații, inclusiv domiciliul, terenuri sau
mijloace de transport aparținând conducătorilor, administratorilor, directorilor și altor angajați ai
operatorilor economici ori asociațiilor de operatori economici supuși investigației.
 ART. 88
Obținerea autorizării judiciare
(1) Personalul ANRE efectuează inspecții, în conformitate cu prevederile art. 87, numai în baza
deciziei de împuternicire emise de către președintele autorității competente și cu autorizarea
judiciară dată prin încheiere de către președintele Curții de Apel București sau de către un judecător
delegat de acesta. O copie certificată a deciziei de împuternicire și a autorizației judiciare se
comunică obligatoriu persoanei supuse inspecției, înainte de începerea acesteia.
(2) Cererea de autorizare se judecă în camera de consiliu, fără citarea părților. Judecătorul se
pronunță asupra cererii de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării cererii.
Încheierea se motivează și se comunică autorității competente, în termen de cel mult 48 de ore de
la pronunțare.
(3) În cazul în care inspecția trebuie desfășurată simultan în mai multe spații dintre cele prevăzute
la art. 87, autoritatea competentă va introduce o singură cerere, instanța pronunțându-se printr-o
încheiere în care se vor indica spațiile în care urmează să se desfășoare inspecția.
(4) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informațiile de natură să justifice inspecția,
iar judecătorul sesizat este ținut să verifice dacă cererea este întemeiată.
(5) Oricare ar fi împrejurările, inspecția se desfășoară între orele 8,00 și 18,00 și trebuie efectuată
în prezența persoanei la care se efectuează inspecția sau a reprezentantului său. Inspecția poate
continua și după ora 18,00 numai cu acordul persoanei la care se efectuează inspecția sau a
reprezentantului său.
(6) Inventarele și punerile de sigilii se fac conform dispozițiilor Codului de procedură penală.
(7) Încheierea prevăzută la alin. (1) poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție,
în termen de 48 de ore. Termenul de recurs pentru autoritatea competentă curge de la momentul
comunicării încheierii, potrivit prevederilor alin. (2). În ceea ce privește persoana supusă inspecției,
termenul de recurs curge de la momentul comunicării încheierii, potrivit prevederilor alin. (1).
Recursul nu este suspensiv de executare.
(8) Președintele Curții de Apel București sau judecătorul delegat de acesta are competența să
emită autorizația judiciară în vederea efectuării inspecției, potrivit art. 87. Instanța de judecată
verifică dacă decizia de împuternicire emisă de către președintele ANRE este autentică și dacă
măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare și nici excesive, având în vedere, în special,
gravitatea încălcării suspectate, importanța elementelor de probă căutate, implicarea întreprinderii
în cauză și probabilitatea rezonabilă ca registrele și documentele privind activitatea, care au
legătură cu obiectul inspecției, să fie păstrate în incintele pentru care se solicită autorizația. Instanța
de judecată poate solicita ANRE explicații detaliate privind elementele care îi sunt necesare pentru
a-i permite să verifice proporționalitatea măsurilor coercitive preconizate.
ART. 89
Accesul la documente și informații
(1) Organele administrației publice centrale și locale, precum și orice alte instituții și autorități
publice sunt obligate să permită autorității competente accesul la documentele, datele și
informațiile deținute de acestea, cu respectarea dispozițiilor legale.
(2) Autoritatea competentă, primind acces la documentele, datele și informațiile menționate la
alin. (1), are obligația de a respecta caracterul datelor și informațiilor clasificate atribuit legal
respectivelor documente, date și informații.
ART. 90
Procedura de investigare
Procedura de investigare se face în conformitate cu regulamentul privind organizarea și
desfășurarea activității de investigare, aprobat prin ordin al președintelui ANRE.

CAP. VIII
Infracțiuni și contravenții

ART. 91
Răspunderi
Încălcarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională
sau penală, după caz, a persoanelor vinovate.
ART. 92
Infracțiuni
(1) Deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcționării echipamentului de măsurare a
energiei electrice livrate ori modificarea fără drept a componentelor instalațiilor energetice
constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
 (2) Executarea sau folosirea de instalații clandestine în scopul racordării directe la rețea sau
pentru ocolirea echipamentelor de măsurare constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de
la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(3) În cazul în care infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) sunt săvârșite de un salariat al unui
titular de licență, limitele speciale se majorează cu jumătate.
(4) Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește.
ART. 93
Contravenții
(1) Constituie contravenții următoarele fapte:
1. desfășurarea de către persoane fizice ori juridice de activități și/sau prestări de servicii în
sectorul energiei electrice fără a deține licență ori autorizație de înființare conform prevederilor
prezentei legi și ale regulamentului prevăzut la art. 9 alin. (4);
2. proiectarea, executarea și verificarea instalațiilor electrice fără atestat și/sau autorizație;
3. nerespectarea normelor tehnice emise de către ANRE;
4. nerespectarea condițiilor de valabilitate asociate licențelor/atestatelor/autorizațiilor emise de
ANRE;
5. încălcarea de către participanții la piața de energie electrică a reglementărilor tehnice și/sau
comerciale emise de ANRE;
6. refuzul de a permite efectuarea de acțiuni de control dispuse de ANRE, precum și
obstrucționarea acesteia în îndeplinirea atribuțiilor sale;
7. nefurnizarea/neprezentarea datelor, documentelor și/sau a informațiilor solicitate în termenele
stabilite de ANRE sau furnizarea/prezentarea incompletă ori eronată a acestora, precum și/sau
nerealizarea măsurilor dispuse de aceasta;
8. refuzul nejustificat de a acorda acces oricărui solicitant la rețele de interes public;
9. furnizarea de către operatorul de distribuție sau operatorul de transport și de sistem a unor
informații incomplete ori eronate necesare pentru accesul la rețea;
10. neasigurarea de către operatorul de distribuție sau operatorul de transport și de sistem a unui
tratament nediscriminatoriu între utilizatorii rețelei electrice;
11. întârzierea nejustificată în racordarea/alimentarea cu energie electrică a clienților sau în
realimentarea acestora după întrerupere, precum și propunerea unor soluții de racordare, altele
decât cele optime din punct de vedere tehnic și cu costuri minime, conform actelor normative în
vigoare și reglementărilor emise de ANRE;
12. punerea sub tensiune a instalațiilor electrice fără a exista încheiat contract de furnizare a
energiei electrice, precum și/sau fără a exista montat un grup de măsurare a energiei electrice, după
caz;
13. necomunicarea unei oferte privind condițiile de furnizare a energiei electrice solicitanților,
conform prevederilor art. 58 alin. (1);
14. sistarea nejustificată a alimentării cu energie electrică a clienților;
15. nerespectarea prevederilor standardelor de performanță referitoare la serviciile publice de
transport și distribuție, precum și la serviciul universal din sectorul energiei electrice;
16. nerespectarea prevederilor clauzelor obligatorii din contractele-cadru emise de ANRE;
17. nerespectarea prevederilor legale privind schimbarea furnizorului de energie electrică;
18. divulgarea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial privind operațiunile
comerciale de către operatorul de transport și de sistem, de operatorii de distribuție sau de
operatorul pieței de energie electrică, inclusiv a celor privind toate tranzacțiile din cadrul
contractelor de furnizare de energie electrică și/sau al instrumentelor financiare derivate din
sectorul energiei electrice, cu excepția cazului în care acestea sunt solicitate de autoritățile
competente;
19. nerespectarea cerințelor de independență a operatorului de distribuție ori a operatorului de
transport și de sistem și/sau a reglementărilor privind controlul direct ori indirect asupra unor
întreprinderi din sectorul producerii, furnizării, distribuției sau transportului de energie electrică;
20. nerespectarea de către furnizorul de ultimă instanță a obligației de a asigura serviciul
universal clienților, conform dispozițiilor prezentului titlu;
21. nerespectarea de către producători a obligațiilor care le revin potrivit art. 6 lit. p) și art. 28;
22. nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem a reglementărilor privind ordinea
de merit în piața de echilibrare, privind dispecerizarea instalațiilor de producere și/sau utilizarea
interconexiunilor cu celelalte sisteme;
23. neprezentarea de către operatorul de transport și de sistem, în vederea aprobării de către
ANRE, a planului de dezvoltare a rețelei de transport, la termenele stabilite prin reglementările în
vigoare;
24. practicarea de prețuri sau tarife neaprobate de către ANRE, pentru activitățile reglementate;
 25. nerespectarea reglementărilor emise de ANRE privind stabilirea prețurilor și tarifelor;
26. nerespectarea reglementărilor privind separarea contabilă a activităților desfășurate de către
operatorii economici titulari de licență în sectorul energiei electrice;
27. nepublicarea și neactualizarea, pe pagina proprie de web, a datelor tehnice și comerciale
prevăzute de reglementări de către participanții la piața de energie electrică;
28. refuzul clienților finali de a permite accesul la grupurile de măsurare, precum și la instalațiile
aflate în patrimoniu și/sau în gestiunea operatorului de distribuție ori a operatorului de transport și
de sistem;
29. executarea de săpături sau de lucrări de orice fel în zonele de protecție a instalațiilor fără
consimțământul prealabil al titularului acestora;
30. interzicerea/împiedicarea de către persoane fizice sau juridice a exercitării drepturilor
prevăzute de prezenta lege, de acces, uz și servitute ori de restrângere a unor activități, cu ocazia
efectuării lucrărilor de retehnologizare, reparații, revizii, intervenții la avarii, investiții, mentenanță
și/sau racordare de noi utilizatori și pentru defrișare sau a tăierilor de modelare, pentru crearea și
menținerea distanței regulamentare față de rețelele electrice
31. utilizarea de către un terț a componentelor rețelelor electrice de distribuție/transport în alte
scopuri decât cele prevăzute de legislația din sectorul energiei electrice fără încheierea unui
contract în acest sens cu deținătorul de drept al acestora;
32. nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem a obligațiilor prevăzute la art. 13
alin. (2), (3) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009;
33. nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem și de către ceilalți participanți la
piață a obligațiilor prevăzute la art. 15 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009;
34. nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem și de către ceilalți participanți la
piață a obligațiilor prevăzute la art. 16 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009;
35. nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem și de către ceilalți participanți la
piață a obligațiilor prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 714/2009;
36. nerespectarea prevederilor art. 38 alin. (2) lit. c) și d) și ale art. 48 alin. (2) lit. d) și e) privind
stabilirea programului de conformitate și a agentului de conformitate;
37. nerespectarea de către proprietarul rețelei de transport a obligațiilor ce îi revin în temeiul
prezentului titlu;
 38. nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem a obligațiilor prevăzute la art. 31
alin. (1) lit. c);
-----------
Pct. 38 al alin. (1) al art. 93 a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

39. nerespectarea de către furnizori sau operatori de distribuție, după caz, a obligațiilor prevăzute
la art. 57 alin. (1) și la art. 58 alin. (2);
-----------
Pct. 39 al alin. (1) al art. 93 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

40. nerespectarea de către furnizori/operatori de rețea a drepturilor clienților finali prevăzute la

art. 62 alin. (1), cu excepția celor precizate la art. 62 alin. (1) lit. a), f), h), j), k) și l);
-----------
Pct. 40 al alin. (1) al art. 93 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

41. nerespectarea de către participanții la piață a obligațiilor ce le revin în temeiul prevederilor

art. 4 alin. (1)-(3), art. 8 alin. (1) și (5), art. 9 alin. (1) și (5) și art. 15 din Regulamentul (UE) nr.
1.227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea
și transparența pieței angro de energie;
-----------
Pct. 41 al alin. (1) al art. 93 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

42. nerespectarea de către participanții la piață a obligațiilor ce le revin în temeiul prevederilor

art. 3 alin. (1)-(2) lit. e) și art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 1.227/2011;
-----------
Pct. 42 al alin. (1) al art. 93 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 43. nerespectarea de către furnizori sau operatori de rețea, după caz, a obligațiilor ce le revin în
temeiul prevederilor art. 36 alin. (7) lit. s), art. 45 alin. (1) lit. a) și art. 57 alin. (11);
-----------
Pct. 43 al alin. (1) al art. 93 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

44. nerespectarea de către operatorul pieței de energie electrică a reglementărilor comerciale

emise de ANRE.
-----------
Pct. 44 al alin. (1) al art. 93 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează astfel:

1. în cazul persoanelor fizice, după cum urmează:
a) cu amendă de la 1.000 lei până la 2.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 2, 11, 13, pct. 26-31;
b) cu amendă de la 2.000 lei până la 4.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 3-7, 9, 12, pct. 14-
17, 21, 24 și 25;
c) cu amendă de la 4.000 lei până la 8.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 8, 18 și 36;
d) cu amendă de la 20.000 lei până la 50.000 lei, pentru cele prevăzute la punctele 41 și 42.
------------
Lit. d) a pct. 1 al alin. (2) al art. 93 a fost introdusă de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

2. în cazul persoanelor juridice, după cum urmează:

a) cu amendă de la 8.000 lei până la 200.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 2, 6, 7, 9, 11-14,
16, 17, 23, 25, 27-31, 39, 40 și 44;
-----------
Lit. a) a pct. 2 al alin. (2) al art. 93 a fost modificată de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 127 din
30 septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 b) cu amendă de la 8.000 lei până la 250.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 1, 3-5, 8, 10, 15,
18, 20-22, 26 și 36;
-----------
Lit. b) a pct. 2 al alin. (2) al art. 93 a fost modificată de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 127 din
30 septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

c) cu amendă de la 200.000 lei până la 400.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 24, 32-35, 37,
38, 41 și 42;
-----------
Lit. c) a pct. 2 al alin. (2) al art. 93 a fost modificată de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 127 din
30 septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

d) cu amendă cuprinsă între 5%-10% din cifra de afaceri anuală, pentru cea prevăzută la pct. 19
și 43.
-----------
Lit. d) a pct. 2 al alin. (2) al art. 93 a fost modificată de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 127 din
30 septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către:

a) reprezentații împuterniciți ai autorității competente în cazul contravențiilor prevăzute la alin.
(1) pct. 1-27 și pct. 32-44;
-----------
Lit. a) a alin. (3) al art. 93 a fost modificată de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

b) reprezentanții împuterniciți ai consiliilor locale, în cazul contravențiilor prevăzute la alin. (1)

pct. 29 și 31;
c) polițiști, jandarmi sau polițiști locali, împreună cu reprezentanții împuterniciți ai operatorilor
de rețea, în cazul contravențiilor prevăzute la alin. (1) pct. 28-31.
(4) Pentru contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite în mod repetat, participanții la piața de
energie electrică, persoane juridice, pot fi sancționați cu amendă cuprinsă între 1%-5% din cifra de
afaceri. Prin contravenție săvârșită în mod repetat se înțelege săvârșirea de cel puțin 3 ori a aceleiași
fapte contravenționale în decursul unui an.
(5) Prin cifra de afaceri anuală se înțelege cifra de afaceri rezultată din activitatea reglementată
pentru care s-a aplicat contravenția persoanei contraveniente, realizată în anul financiar anterior
sancționării faptei.
(6) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-
verbal de constatare și sancționare a contravenției sau, după caz, de la data comunicării acestuia,
jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (2) și (4), agentul constatator făcând mențiune
despre această posibilitate în procesul-verbal.
(7) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 2 ani de la data
săvârșirii faptei.
ART. 94
Regimul juridic al contravențiilor
Contravențiilor prevăzute la art. 93 alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 95
Constatarea contravențiilor
În vederea constatării contravențiilor prevăzute la art. 93 alin. (1), agenții constatatori menționați
la art. 93 alin. (3) au acces, în condițiile legii, în clădiri, încăperi, la instalații și în orice alt loc, până
la receptoarele de energie, și au dreptul să verifice instalația, precum și să execute măsurători și
determinări. Proprietarii și cei care exploatează aceste clădiri, locuri sau instalații sunt obligați să
pună la dispoziția agenților constatatori documentele și actele specifice activității lor.

CAP. IX
Dispoziții tranzitorii și finale

ART. 96
Intrarea în vigoare
(1) Dispozițiile art. 32 intră în vigoare la data de 3 martie 2013.
 (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea energiei electrice nr. 13/2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, cu modificările
și completările ulterioare, cu excepția art. 7-11.
(3) În termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea
competentă aprobă regulamentul de furnizare a energiei electrice.
(4) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ANRE va adapta cadrul de
reglementare în concordanță cu prezentul titlu.
(5) Până la adaptarea cadrului de reglementare, toate actele normative emise în temeiul Legii nr.
13/2007, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează valabilitatea, cu excepția
prevederilor contrare prezentului titlu.
(6) În scopul simplificării procedurilor birocratice de autorizare, autorizarea persoanelor fizice
care desfășoară activități de proiectare, verificare și execuție a lucrărilor aferente instalațiilor
electrice aparținând SEN se realizează numai conform reglementărilor emise de ANRE, cu
respectarea prevederilor prezentului titlu.
(7) Orice altă formă de autorizare realizată de alte entități publice referitoare la activitățile
prevăzute la alin. (6) este interzisă începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.
(8) Persoanele fizice autorizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi își desfășoară
activitatea până la expirarea termenului de valabilitate a autorizațiilor.
ART. 97
Dispoziții finale
(1) În actele normative în care apar sintagmele "furnizor implicit" și "furnizor de ultimă opțiune",
acestea se înlocuiesc cu sintagma "furnizor de ultimă instanță".
(2) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene cu privire la adoptarea prezentei legi și a
altor acte administrative necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor Directivei 2009/72/CE,
inclusiv prin transmiterea textelor acestor acte normative.
(3) În termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul de resort
realizează o evaluare a funcționării operatorului de transport și de sistem în baza modelului
"operator independent de sistem" și, dacă este cazul, propune Guvernului adoptarea modelului de
separare a proprietății, conform art. 9 alin. (1) din Directiva 2009/72/CE.
 (4) Un operator economic integrat pe verticală care deține în proprietate o rețea de transport nu
poate fi împiedicat să adopte măsurile necesare implementării modelului de separare a proprietății
prevăzut la art. 9 alin. (1) din Directiva 2009/72/CE.

TITLUL II
GAZELE NATURALE

CAP. I
Dispoziții generale

ART. 98
Domeniul de reglementare
(1) Prezentul titlu stabilește cadrul de reglementare pentru desfășurarea activităților privind
producția, transportul, distribuția, furnizarea și înmagazinarea gazelor naturale, modalitățile de
organizare și funcționare a sectorului gazelor naturale, de acces pe piață, precum și criteriile și
procedurile aplicabile pentru acordarea de autorizații și/sau licențe în sectorul gazelor naturale.
(2) Prevederile prezentului titlu se aplică într-un mod nediscriminatoriu și pentru biogaz, gaz
obținut din biomasă sau alte tipuri de gaze, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic
ca acestea să fie injectate ori transportate prin sistemele de transport/distribuție al/a gazelor naturale
și prin conductele de alimentare din amonte și/sau să fie utilizate în instalații de utilizare, în deplină
siguranță.
ART. 99
Obiectivele activităților în sectorul gazelor naturale
Activitățile în sectorul gazelor naturale trebuie să se desfășoare pentru realizarea următoarelor
obiective de bază:
a) asigurarea dezvoltării durabile a economiei naționale;
b) asigurarea continuității și a siguranței în alimentarea cu gaze naturale a clienților;
c) protejarea intereselor legitime ale clienților finali de gaze naturale;
d) promovarea, stimularea și asigurarea concurenței pe piața de gaze naturale;
e) armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene în domeniu, cu respectarea
principiului subsidiarității;
 f) transparența prețurilor și a tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale;
g) dezvoltarea sectorului gazelor naturale în condiții de eficiență economică și protecție a
mediului;
h) promovarea producerii și utilizării surselor noi și regenerabile de gaze;
i) asigurarea accesului nediscriminatoriu la sursele de gaze naturale;
j) asigurarea măsurilor de securitate în vederea prevenirii și combaterii actelor de terorism și
sabotaj asupra infrastructurii sectorului gazelor naturale;
k) dezvoltarea interconectărilor sistemelor de transport al gazelor naturale cu sistemele similare
din țările vecine și cu alte infrastructuri de transport și integrarea Sistemului național de transport
al gazelor naturale în Rețeaua europeană de transport și sistem de gaze naturale - ENTSO-G,
denumită în continuare ENTSO-G;
l) asigurarea condițiilor necesare pentru buna funcționare a pieței gazelor naturale și pentru
integrarea pieței naționale în piața internă europeană a gazelor naturale;
m) asigurarea accesului nediscriminatoriu al terților la conductele de alimentare din amonte,
depozitele de înmagazinare, sistemele de transport, sistemele de distribuție a gazelor naturale,
precum și la instalațiile GNL;
n) asigurarea funcționării instalațiilor tehnologice de suprafață din câmpurile de producție, a
depozitelor de înmagazinare, a sistemelor de transport și de distribuție a gazelor naturale, în condiții
de siguranță și eficiență;
o) asigurarea capacității de înmagazinare a gazelor naturale pentru nevoile curente și pentru cele
care contribuie la securitatea energetică a țării.
ART. 100
Înțelesul unor termeni și expresii
În sensul prezentului titlu, următorii termeni și expresii se definesc după cum urmează:
1. acces la conductele de alimentare din amonte - dreptul unui operator economic din sectorul
gazelor naturale sau al unui client eligibil de a utiliza conductele de alimentare din amonte, mai
puțin partea utilizată în procesele de producție a gazelor naturale, respectiv în punctul în care gazele
naturale îndeplinesc condițiile tehnice de calitate pentru a putea fi comercializate;
2. acces la sistemul de distribuție - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale
sau al unui client de a utiliza sistemul de distribuție;
 3. acces la sistemul de înmagazinare - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor
naturale sau al unui client de a utiliza sistemul de înmagazinare subterană;
4. acces la sistemul de transport - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale
sau al unui client de a utiliza sistemul de transport;
5. acces la terminalul GNL - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale sau al
unui client de a utiliza terminalul GNL;
6. activități conexe - activități complementare celor de producție, transport, distribuție,
înmagazinare a gazelor naturale, ce sunt desfășurate de către operatorul licențiat, conform
condițiilor de valabilitate ale licențelor de operare a sistemelor respective;
7. aparat de utilizare - parte componentă a instalației de utilizare a gazelor naturale, destinată să
consume gaze naturale în calitate de combustibil sau de materie primă, cu îndeplinirea condițiilor
legale pentru funcționare;
8. autorizație/licență - actul administrativ individual emis de ANRE, acordat unei persoane fizice
sau juridice, pentru exercitarea unui drept și executarea unor obligații;
9. autoritate competentă - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE,
care este organizată și funcționează în conformitate cu prevederile legii;
10. aviz tehnic - documentul emis în urma analizei unei documentații tehnice, care atestă
respectarea condițiilor impuse de legislația în vigoare;
11. biogaz - amestec de gaze de origine biogenă produs prin procese de fermentație, gazeificare
sau piroliză a unor substanțe organice;
12. biometan - biogaz adus la parametrii de calitate pentru a putea fi utilizat în rețelele de
transport și distribuție în amestec cu gazele naturale;
13. bunuri proprietate a terților - elemente componente ale sistemelor de transport sau ale
sistemelor de distribuție, utilizate de către operatorii licențiați pentru realizarea serviciilor de
transport sau de distribuție, bunuri neincluse în patrimoniul acestora;
14. capacitate - fluxul maxim, exprimat în unitate de volum pe unitate de timp sau în unitate de
energie pe unitate de timp, la care are dreptul utilizatorul rețelei în conformitate cu prevederile
contractuale;
15. capacitate contractată - capacitatea pe care operatorul sistemului a alocat-o unui utilizator
printr-un contract;
 16. capacitate disponibilă - partea din capacitatea tehnică care nu este alocată și este încă
disponibilă pentru sistem în momentul respectiv;
17. capacitate fermă - capacitatea garantată contractual ca fiind neîntreruptibilă de către
operatorul sistemului;
18. capacitate întreruptibilă - capacitatea care poate fi întreruptă de operatorul sistemului, în
conformitate cu condițiile prevăzute în contractul cu utilizatorul rețelei;
------------
Pct. 18 al art. 100 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

19. capacitate neutilizată - capacitatea fermă pe care a achiziționat-o un utilizator al rețelei, în

baza unui contract, dar pe care utilizatorul nu a nominalizat-o până la termenul-limită specificat în
contract;
20. capacitate tehnică - capacitatea fermă maximă pe care o poate oferi operatorul sistemului
unui utilizator, luând în considerare integritatea sistemului respectiv și cerințele de exploatare ale
acestuia;
21. client - clientul angro, clientul final de gaze naturale sau un operator economic din sectorul
gazelor naturale care cumpără gaze naturale;
22. client angro - persoană fizică sau juridică, alta decât un operator de transport și de sistem sau
un operator de distribuție, care cumpără gaze naturale în scopul revânzării în interiorul sau în afara
sistemului în care este stabilită;
23. client casnic - clientul care cumpără gaze naturale pentru consumul casnic propriu;
24. client eligibil - clientul care este liber să cumpere gaze naturale de la un furnizor ales de
acesta;
25. client final - clientul care cumpără gaze naturale pentru uz propriu;
26. client industrial - clientul final noncasnic care utilizează gaze naturale în procese industriale
prin intermediul unor instalații definite conform reglementării nediscriminatorii aprobate de
ANRE;
-----------
Pct. 26 al art. 100 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 27. client industrial nou - clientul industrial care se racordează pentru prima oară la un sistem;
nu se consideră clienți industriali noi acei clienți care sunt succesorii în drepturi - universali, cu
titlu universal și/sau cu titlu particular - ai unor clienți finali care au sau care au avut o instalație de
racordare la un sistem de distribuție ori de transport al gazelor naturale sau la o conductă de
alimentare din amonte;
28. client noncasnic - clientul care cumpără gaze naturale ce nu sunt destinate consumului casnic
propriu;
29. client vulnerabil - clientul final aparținând unei categorii de clienți casnici care, din motive
de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială și care, pentru
prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară.
Măsurile de protecție socială, precum și criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin
acte normative;
30. client întreruptibil de siguranță - client final care prin reducerea consumului său până la
oprire contribuie la menținerea securității în aprovizionarea cu gaze naturale în situație de urgență.
Reglementarea regimului juridic aplicabil clientului întreruptibil de siguranță, precum și orice alte
măsuri de realizare a implementării Regulamentul UE nr. 994/2010 al Parlamentului European și
al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu
gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului se realizează prin hotărâre a
Guvernului elaborată la propunerea ministerului de resort în calitate de autoritate competentă;
-----------
Pct. 30 al art. 100 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

31. cod - colecție de reglementări cu caracter tehnic și/sau comercial, elaborate sau aprobate de
către ANRE, prin care se stabilesc reguli și proceduri pentru operatorii economici din sectorul
gazelor naturale;
32. conductă de alimentare din amonte - orice conductă ori rețea de conducte exploatată și/sau
construită ca parte a unui proiect de producere de gaze naturale ori țiței sau utilizată pentru
transportul gazelor naturale de la perimetrul/perimetrele în care se desfășoară proiectele de
producere a gazelor naturale și țițeiului către un sistem, o instalație, un terminal de prelucrare sau
către un terminal de descărcare de coastă;
-----------
Pct. 32 al art. 100 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

33. conductă de transport - ansamblul format din conducte, inclusiv instalațiile, echipamentele
și dotările aferente, care funcționează în principal în regim de înaltă presiune, prin care se asigură
transportul gazelor naturale între punctele de preluare din conductele de alimentare din amonte, din
conductele de interconectare, punctele de preluare din import sau din terminalele GNL, până la
punctele de predare la operatorii de distribuție, la clienții finali sau în conductele de interconectare;
34. conductă de interconectare - conductă de transport care traversează sau trece peste o frontieră
dintre două state membre ale Uniunii Europene pentru unicul scop al conectării sistemelor de
transport ale acestor state; conductele de interconectare cu statele ce nu sunt membre ale Uniunii
Europene sunt supuse prevederilor acordurilor cu aceste state;
35. consum tehnologic - cantitatea de gaze naturale, certificată pe baza metodologiei elaborate
de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, necesară a fi consumată de către un operator
economic pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfășurării activității de producție
și înmagazinare, respectiv cantitatea de gaze naturale certificată pe baza metodologiilor elaborate
de ANRE, necesară a fi consumată de către un operator economic pentru asigurarea parametrilor
tehnologici necesari desfășurării activității de distribuție, respectiv de transport al gazelor naturale;
-----------
Pct. 35 al art. 100 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

36. contract de furnizare a gazelor naturale - un contract de vânzare-cumpărare a gazelor

naturale, care exclude un instrument de finanțare din domeniul gazelor naturale;
37. contorizare inteligentă - sistem avansat de contorizare care furnizează informații
consumatorului final și operatorului privind consumul real de energie electrică sau de gaze naturale,
precum și despre momentul efectiv al consumului și care oferă opțiuni consumatorului în vederea
utilizării eficiente a energiei;
371. contract de tip take or pay - contract de vânzare-cumpărare care obligă cumpărătorul să
plătească o anumită cantitate negociată, chiar în absența preluării acesteia;
-----------
Pct. 371 al art. 100 a fost introdus de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

38. depozit de înmagazinare subterană - spațiul din scoarța terestră având calități naturale sau
dobândite ca urmare a unor operațiuni petroliere sau activități miniere anterioare, proprii pentru
injectarea, depozitarea și extragerea unor volume de gaze naturale, aflat în proprietatea publică a
statului;
39. deținerea controlului - orice drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare în parte
ori luate împreună și ținând seama de circumstanțele de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de
a exercita o influență determinantă asupra unei întreprinderi, în special prin:
a) drepturi de proprietate sau de folosință asupra totalității ori a unei părți din activele unei
întreprinderi;
b) drepturi sau contracte care conferă o influență determinantă asupra structurii întreprinderii,
votului sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi;
40. dispecerizare - activitatea specifică de echilibrare permanentă și operativă, la nivelul
sistemelor, a cantităților de gaze naturale intrate și, respectiv, ieșite, la parametrii rezultați din
obligațiile de livrare, precum și luarea măsurilor de limitare a efectelor situațiilor excepționale,
cum ar fi: temperaturi foarte scăzute, calamități naturale, avarii majore și altele asemenea, prin
folosirea de mijloace specifice;
41. distribuția gazelor naturale - activitatea de vehiculare a gazelor naturale printr-un sistem de
conducte de distribuție pentru a fi furnizate clienților, dar neincluzând furnizarea;
42. durata de funcționare - intervalul de timp în care un obiectiv din sectorul gazelor naturale
realizează scopul pentru care a fost construit în condiții de siguranță și de eficiență economică,
conform reglementărilor în vigoare;
43. furnizarea gazelor naturale - activitatea comercială de vânzare a gazelor naturale, inclusiv
GNL, către clienți;
44. furnizor - persoană fizică sau juridică ce realizează activitatea de furnizare a gazelor naturale;
45. furnizor de ultimă instanță - furnizorul desemnat de autoritatea competentă pentru a presta
serviciul de furnizare în condiții specifice reglementate;
 451. gaz natural comprimat (GNC) - gazul natural comprimat la presiuni cuprinse între 200-280
bari, stocat și comercializat în recipiente speciale în vederea utilizării drept combustibil;
----------
Pct. 451 al art. 100 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

46. gaz natural comprimat pentru vehicule (GNCV) - gazul natural stocat în recipiente sub
presiune, prin comprimare, în scopul utilizării drept combustibil pentru vehicule cu motoare
termice;
47. gaz natural lichefiat (GNL) - gazul natural care, în urma unor procese specifice, este adus în
stare lichidă și stocat în recipiente speciale;
48. gaze naturale - gazele libere din zăcămintele de gaz metan, gazele dizolvate în țiței, cele din
câmpul de gaze asociat zăcămintelor de țiței, precum și gazele rezultate din extracția sau separarea
hidrocarburilor lichide;
49. gaze petroliere lichefiate (GPL) - fracții de hidrocarburi ușoare derivate din procesele de
rafinare, din instalațiile de stabilizare a țițeiului și din procesarea gazelor naturale, care sunt în mod
normal lichefiate, prin creșterea presiunii sau scăderea temperaturii, pentru a fi transportate ori
depozitate, având o presiune de vapori care nu o depășește pe cea admisă pentru propanul
comercial, compuse predominant din următoarele hidrocarburi, singure sau în amestec: propan,
propenă (propilenă), butan (n-butan și/sau izo-butan) și butene (butilene), inclusiv butadiene;
50. informație sensibilă comercial - informație a cărei divulgare ar putea restrânge, împiedica
ori denatura concurența pe piața de gaze naturale și/sau ar conduce la producerea de prejudicii
participanților la piață;
51. infrastructură nouă - infrastructură care nu a fost finalizată până la data de 4 august 2003;
52. instalație tehnologică de suprafață aferentă producției de gaze naturale - ansamblul format
din aparatele, accesoriile și conductele, inclusiv cele din amonte, utilizate pentru producția și
vehicularea gazelor naturale;
53. instalație de înmagazinare - instalația utilizată pentru înmagazinarea gazelor naturale și care
este deținută și/sau exploatată de un operator de înmagazinare, inclusiv instalațiile GNL utilizate
pentru stocare, dar excluzând partea utilizată pentru activitățile de producție, precum și instalațiile
rezervate exclusiv pentru operatorii de transport și de sistem, în vederea îndeplinirii atribuțiilor lor;
 54. instalație de utilizare - ansamblul de conducte, aparate și accesorii, inclusiv focarul și coșul
de evacuare a gazelor arse, situat după stația/postul de reglare a presiunii și măsurare a debitului,
după caz, cu excepția aparatului de măsurare a debitului, care face parte din sistemul de distribuție;
55. instrument financiar derivat pe gaze naturale - instrument financiar derivat pe mărfuri, astfel
cum sunt aceste tipuri de instrumente financiare explicitate în reglementările în vigoare privind
piețele de instrumente financiare;
56. înmagazinarea gazelor naturale - ansamblul de activități și operațiuni desfășurate de
operatorul de înmagazinare pentru sau în legătură cu rezervarea capacității de înmagazinare în
depozitele subterane și pentru injecția, depozitarea și extracția din aceste capacități a unor cantități
determinate de gaze naturale;
57. magistrală directă - conducta de transport de gaze naturale complementară sistemului
interconectat;
58. monopol natural în domeniul gazelor naturale - situație în care serviciile de transport, de
înmagazinare/stocare sau de distribuție a gazelor naturale se asigură de către un singur operator
pentru o zonă determinată;
581. Autoritate concedentă pentru serviciul public de distribuție gaze - Ministerul Energiei,
Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, minister de resort;
----------
Pct. 581 al art. 100 a fost modificat de pct. 2 al art. 20 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
86 din 17 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 920 din 17 decembrie 2014.

59. obiectiv din sectorul gazelor naturale - conductă de alimentare din amonte aferentă producției
de gaze naturale, un sistem de transport, distribuție sau înmagazinare a gazelor naturale ori o parte
componentă a uneia dintre acestea;
60. operator al terminalului GNL - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de
lichefiere a gazelor naturale ori importul, descărcarea și regazeificarea GNL și răspunde de
exploatarea unei instalații GNL;
61. operator al pieței de gaze naturale - persoana juridică ce asigură organizarea și administrarea
piețelor centralizate, cu excepția pieței de echilibrare, în vederea tranzacționării de gaze naturale
pe termen scurt, mediu și lung;
-----------
 Pct. 61 al art. 100 a fost modificat de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

62. operator conducte de alimentare din amonte - persoana fizică sau juridică ce realizează
activitatea de producție a gazelor naturale și răspunde de exploatarea, întreținerea și, dacă este
necesar, dezvoltarea conductelor de alimentare din amonte într-o anumită zonă;
63. operator de distribuție - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de distribuție a
gazelor naturale în una sau mai multe zone delimitate și răspunde de exploatarea, întreținerea și
dezvoltarea sistemului în respectiva zonă și, după caz, a interconectărilor sale cu alte sisteme,
precum și de asigurarea capacității pe termen lung a sistemului, în vederea satisfacerii la un nivel
rezonabil a cererii pentru distribuția gazelor naturale;
64. operator de înmagazinare - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de
înmagazinare și răspunde de exploatarea instalației de înmagazinare a gazelor naturale;
65. operator de transport și de sistem - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de
transport al gazelor naturale și răspunde de exploatarea, întreținerea și, dacă este necesar,
dezvoltarea sistemului de transport într-o anumită zonă și, după caz, a interconectărilor sale cu alte
sisteme, precum și de asigurarea capacității pe termen lung a sistemului, în vederea satisfacerii
cererii pentru transportul gazelor naturale;
66. operator economic afiliat - orice alt operator economic care, direct sau indirect, controlează
operatorul economic specificat, este controlat de acesta ori este sub control comun împreună cu
acest operator economic;
67. operator economic din sectorul gazelor naturale - persoana fizică sau juridică, cu excepția
clienților finali, care desfășoară cel puțin una dintre următoarele activități: producție, transport,
distribuție, furnizare, administrare de piață centralizată, cumpărare sau înmagazinare de gaze
naturale, inclusiv GNL, și care are atribuții comerciale, tehnice și/sau de mentenanță legate de
respectivele activități;
68. operator economic integrat din sectorul gazelor naturale - operator economic din sectorul
gazelor naturale integrat vertical sau orizontal;
69. operator economic integrat pe orizontală - operator economic din sectorul gazelor naturale
care desfășoară cel puțin una dintre activitățile de producție, transport, distribuție, furnizare sau
înmagazinare a gazelor naturale, precum și o activitate din afara sectorului gazelor naturale;
 70. operator economic integrat pe verticală - operator economic sau un grup de operatori din
sectorul gazelor naturale în care aceeași persoană ori aceleași persoane este (sunt) îndreptățită
(îndreptățite), în mod direct sau indirect, să exercite controlul asupra acestuia și care desfășoară cel
puțin una dintre activitățile de transport, distribuție, înmagazinare a gazelor naturale, inclusiv
pentru GNL, și cel puțin una dintre activitățile de producție sau de furnizare de gaze naturale;
71. piața de gaze naturale - cadrul de organizare în care se tranzacționează gaze naturale și
serviciile asociate;
72. piața centralizată de gaze naturale - cadrul organizat de desfășurare a tranzacțiilor cu gaze
naturale între diverși operatori economici, intermediate de un operator al pieței de gaze naturale,
pe baza unor reguli specifice aprobate de autoritatea competentă;
-----------
Pct. 72 al art. 100 a fost modificat de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

73. piața de echilibrare a gazelor naturale - cadrul organizat de desfășurare a tranzacțiilor cu gaze
naturale între diverși operatori economici, intermediate de operatorul sistemului de transport, pe
baza unor reguli specifice aprobate de ANRE;
74. planificare pe termen lung - planificarea pe termen lung a capacității de alimentare și
transport a operatorilor economici din sectorul gazelor naturale, în scopul satisfacerii cererii de
gaze naturale a sistemului, al diversificării surselor și al asigurării alimentării clienților;
75. preț reglementat - prețul la care este realizată furnizarea gazelor naturale în baza unui
contract-cadru, a unor standarde de calitate a serviciului și/sau a unor condiții specifice stabilite de
autoritatea competentă;
76. racord - conducta de legătură între o ramură principală (conductă de alimentare din amonte,
conductă de transport, conductă de distribuție a gazelor naturale) și o stație de măsurare sau o stație
de reglare, măsurare, predare a gazelor naturale, care alimentează un sistem de distribuție, unul ori
mai mulți clienți finali;
77. rețea de transport și/sau de distribuție - ansamblul de conducte conectate între ele, inclusiv
instalațiile și echipamentele aferente pentru vehicularea gazelor naturale, conform reglementărilor
tehnice specifice;
 78. rezervare de capacitate - menținerea unei părți din capacitatea disponibilă de
transport/distribuție/înmagazinare la dispoziția utilizatorilor în vederea transportului/
distribuției/înmagazinării unei cantități de gaze naturale determinate;
79. sectorul gazelor naturale - ansamblul activităților desfășurate de operatorii economici pentru
producția, transportul, înmagazinarea, distribuția și furnizarea de gaze naturale, biogaz, biometan,
GPL, GNL și GNC/GNCV, precum și instalațiile și echipamentele folosite pentru realizarea acestor
activități;
-----------
Pct. 79 al art. 100 a fost modificat de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

80. serviciu de sistem - orice serviciu necesar pentru accesul și exploatarea rețelelor de transport,
rețelelor de distribuție, instalațiilor GNL și/sau de înmagazinare, inclusiv dispozitive de echilibrare
a sarcinilor, de amestecare și de injectare a gazelor inerte, dar excluzând instalațiile rezervate
exclusiv pentru operatorii de transport și de sistem, de distribuție sau de înmagazinare în vederea
îndeplinirii atribuțiilor acestora;
801. serviciu public - activitatea de interes general în domeniul gazelor naturale, autorizată, și
monitorizată de o autoritate publică;
-----------
Pct. 801 al art. 100 a fost introdus de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

81. siguranță - siguranța aprovizionării cu gaze naturale și securitatea tehnică a obiectivelor;

82. sistem - orice rețea de transport, distribuție, terminal GNL și/sau instalație de înmagazinare
exploatată de un operator economic din sectorul gazelor naturale, inclusiv instalațiile aferente
acestora prin care se asigură servicii de sistem, inclusiv stocarea în conducte, precum și instalațiile
operatorilor economici afiliați, necesare pentru asigurarea accesului la sistemul de transport, de
distribuție, la depozitul de înmagazinare sau terminalul GNL;
83. sistem de transport - ansamblul de conducte conectate între ele, inclusiv instalațiile și
echipamentele aferente pentru vehicularea gazelor naturale, conform reglementărilor tehnice
specifice, prin care se asigură preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele de exploatare sau
a celor provenite din import și livrarea către distribuitori, clienți direcți, la înmagazinare, și către
beneficiarii din diverse țări;
84. sistemul național de transport (SNT) - sistemul de transport situat pe teritoriul României și
care se află în proprietatea publică a statului;
85. sistem interconectat - un număr de sisteme legate între ele;
86. stocare în conductă - stocarea gazelor prin compresie în sistemele de transport și distribuție
a gazelor naturale, dar excluzând cantitățile de gaze naturale rezervate de operatorii sistemului de
transport sau distribuție în vederea îndeplinirii atribuțiilor acestora;
87. terminal de coastă - ansamblul de instalații amplasat pe țărmul Mării Negre unde se asigură
preluarea gazelor naturale provenite din perimetrele de exploatare submarine, respectiv punctul în
care gazele naturale îndeplinesc condițiile tehnice de calitate pentru a putea fi comercializate;
88. terminal GNL - totalitatea instalațiilor necesare pentru lichefierea gazelor naturale sau pentru
importul, descărcarea și regazeificarea GNL și care include serviciile auxiliare și instalațiile de
înmagazinare temporară necesare pentru procesul de regazeificare și livrarea ulterioară către
sistemul de transport, dar care nu include nicio parte a terminalelor GNL utilizate pentru stocare;
89. transportul gazelor naturale - vehicularea gazelor naturale printr-o rețea care constă în
principal din conducte de înaltă presiune, alta decât o rețea de conducte de alimentare din amonte
și decât acea parte din conductele de înaltă presiune care este folosită în principal pentru distribuția
de gaze naturale la nivel local, în scopul de a le livra clienților, dar fără a include furnizarea;
90. utilizator de sistem - persoana fizică sau juridică ce alimentează sistemul sau este deservită
de sistem;
91. zonă de protecție - zona adiacentă obiectivelor din sectorul gazelor naturale, extinsă în spațiu,
în care se instituie interdicții privind accesul persoanelor, regimul activităților și al construcțiilor,
stabilite prin norme tehnice;
92. zonă de siguranță - zona adiacentă obiectivelor din sectorul gazelor naturale, extinsă în
spațiu, în care se instituie restricții și interdicții, în scopul asigurării funcționării normale și pentru
evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului, stabilite prin norme tehnice; zona
de siguranță cuprinde și zona de protecție.

CAP. II
Autorități și competențe
 ART. 101
Strategia și politica energetică în sectorul gazelor natural
(1) Strategia energetică națională definește obiectivele sectorului gazelor naturale pe termen
mediu și lung și modalitățile de realizare a acestora, în condițiile asigurării unei dezvoltări durabile
a economiei naționale. Strategia energetică se elaborează de ministerul de resort și se aprobă de
Guvern, cu consultarea organizațiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali și a reprezentanților
mediului de afaceri.
(2) Politica energetică, urmărind direcțiile stabilite prin strategia energetică, este elaborată de
ministerul de resort, pe baza programului de guvernare, pentru un interval de timp mediu și cu
considerarea evoluțiilor probabile pe termen lung, cu consultarea organizațiilor neguvernamentale,
a partenerilor sociali și a reprezentanților mediului de afaceri, având în vedere, în principal:
a) constituirea cadrului instituțional corespunzător, prin stabilirea organismelor și a autorității
competente pentru realizarea acestei politici;
b) asigurarea securității în aprovizionarea cu gaze naturale;
c) prognozarea importurilor și a exporturilor de gaze naturale;
d) elaborarea programelor de dezvoltare în sectorul gazelor naturale;
e) asigurarea protecției mediului;
f) creșterea eficienței economice și/sau energetice în producția, înmagazinarea, transportul,
distribuția și utilizarea gazelor naturale;
g) stimularea dezvoltării capacităților de înmagazinare a gazelor naturale, a capacităților de
injecție/extracție din depozite și a constituirii stocurilor strategice;
h) precizarea liniilor directoare privind cercetarea și dezvoltarea specifice sectorului gazelor
naturale și promovarea tehnologiilor avansate în domeniu;
i) dezvoltarea cooperării internaționale.
(3) Guvernul, ministerul de resort și celelalte organe de specialitate ale administrației publice
centrale iau măsuri pentru realizarea obiectivelor politicii energetice prevăzute la alin. (2) și
examinează, anual sau ori de câte ori este necesar, stadiul îndeplinirii prevederilor acestuia.
ART. 102
Atribuțiile ministerului de resort
 Ministerul de resort elaborează politica în domeniul gazelor naturale și asigură ducerea la
îndeplinire a acesteia, în condițiile prevederilor prezentului titlu, având următoarele atribuții
principale:
a) implementează politica energetică a Guvernului;
b) elaborează programe și planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul
gazelor naturale;
c) asigură elaborarea de studii pe baza cărora urmează a fi stabilite prioritățile privind investițiile
din sectorul gazelor naturale;
d) elaborează proiecte de acte normative pentru sectorul gazelor naturale, cu consultarea părților
interesate;
e) exercită calitatea de concedent pentru serviciul public de distribuție a gazelor naturale;
-----------
Lit. e) a art. 102 a fost modificată de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

f) supraveghează aplicarea și respectarea măsurilor stabilite pentru protecția mediului de către

participanții la activitățile din sectorul gazelor naturale;
g) asigură armonizarea cu standardele și reglementările Uniunii Europene în domeniul gazelor
naturale și creează mecanismele necesare aplicării acestora;
h) asigură monitorizarea respectării angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea
Europeană pentru sectorul gazelor naturale și coordonează transpunerea și implementarea acestor
angajamente de către instituțiile implicate;
i) elaborează și fundamentează, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și
cu organizațiile patronale și sindicale, propunerile de politică socială specifice sectorului gazelor
naturale, programele de asistență socială și medicală, de asigurări de risc și accidente, în vederea
evitării riscurilor profesionale și a reabilitării celor care au suferit accidente de muncă și boli
profesionale;
j) monitorizează aspectele privind siguranța alimentării, în special privind echilibrul
cerere/ofertă de pe piața națională, la nivelul cererii viitoare prognozate și al rezervelor disponibile,
la capacitatea suplimentară avută în vedere, planificată sau în construcție, la calitatea și nivelul de
întreținere a rețelelor, precum și la măsurile necesare pentru a se face față vârfurilor de cerere și
deficitului de alimentare a unuia sau mai multor furnizori. În acest sens, publică la fiecare 2 ani,
până la 31 iulie, un raport care să evidențieze constatările făcute în monitorizarea acestor aspecte,
precum și orice măsuri luate sau preconizate în vederea abordării lor și înaintează imediat acest
raport Comisiei Europene;
k) promovează și facilitează, împreună cu ANRE, cooperarea dintre operatorii de transport și de
sistem la nivel regional, inclusiv în ceea ce privește aspectele transfrontaliere, cu scopul de a crea
o piață internă competitivă a gazelor naturale; această cooperare acoperă zonele geografice definite
în conformitate cu art. 12 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European
și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor
naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.775/2005, precum și alte zone geografice;
l) asigură punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 994/2010 al
Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a
securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului;
m) avizează, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, normativele de
protecție a muncii în sectorul gazelor naturale;
n) realizează planul național de acțiune în cazuri de sărăcie energetică, definește situațiile critice
și clienții care nu pot fi deconectați în astfel de situații.

ART. 1021
Autoritatea de reglementare
(1) ANRE respectă și pune în aplicare toate deciziile relevante, cu forță juridică obligatorie, ale
ACER și ale Comisiei Europene, iar Guvernul, ministerul de resort și celelalte organe de
specialitate ale administrației publice centrale, după caz, vor întreprinde toate demersurile necesare
în acest sens, conform atribuțiilor și competențelor acestora.
(2) ANRE cooperează și se consultă cu celelalte autorități de reglementare din cadrul Uniunii
Europene, furnizându-le acestora, precum și ACER informațiile necesare îndeplinirii atribuțiilor
care le revin în temeiul Directivei 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13
iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare
a Directivei 2003/55/CE. În ceea ce privește schimbul de informații, ANRE asigură respectarea
aceluiași nivel de confidențialitate ca cel impus autorității emitente.
 (3) ANRE poate solicita avizul ACER cu privire la conformitatea unei decizii luate de o
autoritate de reglementare cu liniile directoare menționate în Directiva 2009/73/CE sau în
Regulamentul (CE) nr. 715/2009.
(4) ANRE poate să informeze Comisia Europeană, în cazul în care consideră că o decizie
relevantă pentru comerțul transfrontalier, luată de o altă autoritate de reglementare, nu este
conformă cu liniile directoare menționate în Directiva 2009/73/CE sau în Regulamentul (CE) nr.
715/2009, în termen de 60 de zile de la data deciziei respective.
(5) ANRE se conformează, în termen de 60 de zile, unei decizii a Comisiei Europene care
impune retragerea/revocarea unei decizii a ANRE și informează Comisia Europeană în consecință.
(6) ANRE aprobă prin ordin al președintelui acesteia și publică norme tehnice care stabilesc
criteriile de siguranță tehnică și cerințele tehnice minime de proiectare, execuție și exploatare
pentru conectarea la sistem a instalațiilor GNL, a instalațiilor de înmagazinare, a altor sisteme de
transport sau de distribuție, precum și a magistralelor directe. Aceste norme tehnice asigură
interoperabilitatea sistemelor și sunt obiective și nediscriminatorii și se notifică Comisiei Europene
în conformitate cu legislația națională în vigoare care transpune Directiva 98/34/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice și al normelor privind
serviciile societății informaționale, cu modificările ulterioare.
(7) ANRE controlează, prin persoanele împuternicite, respectarea specificațiilor, caracteristicilor
și criteriilor tehnice de siguranță ale instalațiilor și echipamentelor utilizate în rețelele de transport
și distribuție a gazelor naturale, aprobate cu respectarea legislației europene în materie.
-----------
Ar. 1021 a fost introdus de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

CAP. III
Concesionarea și regimul drepturilor asupra proprietății altuia

ART. 103
Obiectul concesiunii
 Bunurile proprietate publică aferente obiectivelor/sistemelor de transport și înmagazinare a
gazelor naturale, precum și serviciile de transport, de înmagazinare și de distribuție a gazelor
naturale fac obiectul concesionării către persoane juridice române sau străine, în condițiile legii.
ART. 104
Concesionarea serviciului public de distribuție a gazelor naturale
(1) Serviciul public de distribuție a gazelor naturale se concesionează pentru una sau mai multe
zone delimitate - unități administrativ-teritoriale; concesiunea este exclusivă pentru zonele
delimitate în care s-a acordat.
(11) Calitatea de autoritate contractantă o are ministerul de resort pentru serviciul public de
interes național menționat la alin. (1).
----------
Alin. (11) al art. 104 a fost introdus de pct. 2 al alin. (1) al art. 24 din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 20 din 23 aprilie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 5 mai
2014.

(12) Cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului public de
distribuție a gazelor naturale, procedurile pentru acordarea concesiunilor, precum și conținutul-
cadru al caietului de sarcini sunt elaborate de autoritatea contractantă, în conformitate cu
prevederile legii, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
----------
Alin. (12) al art. 104 a fost introdus de pct. 2 al alin. (1) al art. 24 din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 20 din 23 aprilie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 5 mai
2014.

(2) Ministerul de resort inițiază procesul de atribuire a concesiunii, în urma solicitării primite de
la o persoană sau autoritate publică interesată, în condițiile legii; solicitarea este însoțită de un
studiu de fezabilitate aprobat de către ANRE.
(3) Studiul de fezabilitate prevăzut la alin. (2) se întocmește, în conformitate cu prevederile
metodologiei elaborate și aprobate de către ANRE, de un operator economic autorizat de ANRE,
se avizează prin decizie a ANRE și este parte integrantă din documentația de atribuire a concesiunii.
 (4) Decizia favorabilă a ANRE este obligatorie pentru inițierea procesului de atribuire a
concesiunii serviciului public de distribuție a gazelor naturale.
(5) Concedentul, în colaborare cu ANRE, va lua măsurile ce se impun astfel încât să se asigure,
după caz, concesionarea mai multor unități administrativ-teritoriale învecinate în cadrul unui singur
contract; ministerul de resort și autoritatea competentă vor urmări ca soluția tehnică de alimentare
a zonei concesionate să fie realizată, de regulă, prin intermediul unui singur racord.
(6) În condiții justificate, concedentul serviciului public de distribuție, cu avizul prealabil al
ANRE, poate decide extinderea zonei concesionate pentru una sau mai multe localități
aparținătoare unității administrativ-teritoriale, din cadrul căreia, pentru cel puțin o localitate,
serviciul de distribuție a fost deja concesionat; extinderea zonei concesionate se realizează prin act
adițional la contractul de concesiune încheiat cu concesionarul din zona respectivă, definită
conform prevederilor alin. (1).
(7) După adjudecarea concesiunii, în vederea desfășurării activității, concesionarul solicită
autorizațiile/licențele specifice prevăzute de legislația în vigoare.
(8) Solicitanții de gaze naturale situați în zone delimitate care nu sunt concesionate pot fi
alimentați în condițiile prevăzute la art. 152.
(9) Operatorii care dețin licențe de operare a sistemului de distribuție a gazelor naturale și au
încheiate contracte pentru prestarea serviciului public de distribuție a gazelor naturale cu
autoritățile locale, asimilate contractelor de concesiune, beneficiază de toate drepturile și obligațiile
concesionarului prevăzute în prezenta lege.
----------
Alin. (9) al art. 104 a fost introdus de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(10) Operatorul de distribuție desemnat de către ANRE să preia operarea unui sistem de
distribuție, în condițiile art. 138 alin. (1) lit. g), beneficiază de toate drepturile și obligațiile
concesionarului prevăzute în prezenta lege.
----------
Alin. (10) al art. 104 a fost introdus de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 ART. 105
Asigurarea urmăririi executării lucrărilor
Concesionarul serviciului public de distribuție a gazelor naturale trebuie să asigure urmărirea
executării lucrărilor prevăzute în contractul de concesiune, prin personal propriu, autorizat conform
reglementărilor ANRE, precum și prin personal contractual, autorizat conform legislației în
vigoare.
ART. 106
Retragerea concesiunii
(1) Dreptul de concesiune poate fi retras de concedent în situațiile în care titularul:
a) nu efectuează volumul de lucrări în termenele prevăzute în contract;
b) nu respectă clauzele esențiale definite ca atare de către părțile din contract, care includ
obligatoriu clauzele privind plata redevențelor și protecția mediului;
c) încalcă în mod sistematic condițiile de valabilitate ale licențelor de distribuție a gazelor
naturale sau ale legislației privitoare la siguranța în funcționare a obiectivelor.
(2) Decizia de retragere a concesiunii emisă de concedent poate fi contestată, în termen de 60 de
zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competentă. Decizia rămasă definitivă
va fi publicată conform prevederilor legale.
(3) Licența corelativă concesiunii se retrage de ANRE, în condițiile încetării contractului de
concesiune.
ART. 107
Încetarea contractului de concesiune
(1) La încetarea din orice motiv a contractului de concesiune, bunurile aferente serviciului public
de distribuție aflate în proprietatea concesionarului pot fi preluate, în tot sau în parte, de către
concedent sau de către un alt concesionar, cu acordul concedentului, în schimbul plății unei
compensații egale cu valoarea reglementată rămasă neamortizată, stabilită de ANRE.
(2) În cazul în care contractul de concesiune încetează din vina exclusivă a concesionarului,
acesta nu poate beneficia de compensații de la concedent sau alt concesionar, cu excepția unei
compensații egale cu valoarea reglementată rămasă neamortizată, stabilită de ANRE.
ART. 108
Drepturile concesionarului
 (1) Pentru realizarea serviciului de transport sau de distribuție, în cazul utilizării bunurilor
proprietate a terților, concesionarul are următoarele drepturi:
a) să folosească aceste bunuri prin efectul legii;
b) fără a se aduce atingere dreptului prevăzut la lit. a), condițiile de exercitare a acestuia sunt
cele prevăzute în procesul-verbal de predare în exploatare și/sau în contract;
c) să includă costurile aferente lucrărilor de exploatare, întreținere, reparații și modernizare și
altele, efectuate pentru bunuri, la stabilirea tarifului pentru serviciul prestat, în condițiile
reglementărilor ANRE specifice;
d) cu acordul proprietarului, să preia aceste bunuri în proprietatea sa, cu o justă despăgubire;
e) să dezvolte sistemul;
f) să utilizeze întreaga capacitate a bunului;
g) să asigure accesul unor noi solicitanți, cu respectarea uneia dintre următoarele condiții:
1. prezentarea acceptului proprietarului;
2. prezentarea acordului solicitantului de acces privind despăgubirea proprietarului; acordul
solicitantului se prezumă atunci când acesta consimte în scris, printr-un act autentic, să îl
despăgubească pe proprietar pentru partea ce îi revine din investiția făcută;
h) să solicite proprietarului bunului documente tehnico-economice care să facă dovada calității
materialelor și lucrărilor efectuate, precum și a valorii investiției;
i) să înlocuiască bunurile în urma unor necesități apărute în scopul modernizării, măririi
capacității sistemului sau ca urmare a creșterii gradului de uzură ori deteriorării acestora;
concesionarul are obligația să înlocuiască aceste bunuri în conformitate cu reglementările aprobate
de ANRE în acest scop; concesionarul este proprietarul bunurilor astfel înlocuite.
(2) Corelativ cu drepturile prevăzute la alin. (1), operatorii sistemelor de transport/distribuție se
obligă:
a) să finanțeze, la expirarea duratei de funcționare, investițiile aferente înlocuirii bunurilor;
b) să opereze și să întrețină bunurile pentru funcționarea în condiții de siguranță a sistemului.
(3) În vederea asigurării continuității și a siguranței în alimentarea cu gaze naturale a clienților,
în cazul în care prestarea serviciului public de transport/distribuție se realizează prin intermediul
bunurilor proprietate a terților, se interzice schimbarea destinației pentru care aceste bunuri au fost
construite.
ART. 109
 Dreptul de uz și dreptul de servitute
Asupra terenurilor și altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice
sau juridice, precum și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea
capacităților, concesionarii din sectorul gazelor naturale beneficiază, în condițiile legii, pe durata
lucrărilor de dezvoltare, reabilitare, modernizare, respectiv de exploatare și de întreținere a
capacităților respective, de următoarele drepturi:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării, reabilitării sau
modernizării obiectivelor/sistemelor;
b) dreptul de uz pentru asigurarea funcționării normale a capacității prin efectuarea reviziilor,
reparațiilor și a intervențiilor necesare;
c) dreptul de servitute legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea de
rețele, de conducte, de linii sau de alte echipamente aferente obiectivelor/sistemelor și pentru
accesul la locul de amplasare a acestora;
d) dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune în pericol
persoane și bunuri;
e) dreptul de acces la utilitățile publice.
ART. 110
Dreptul de uz pentru executarea lucrărilor
În exercitarea dreptului de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării,
reabilitării sau modernizării obiectivelor/sistemelor, concesionarul poate:
a) să depoziteze pe terenurile proprietate privată, în măsura strict necesară, materiale,
echipamente, utilaje și instalații;
b) să desființeze culturi sau plantații ori alte amenajări existente ori numai să le restrângă, în
măsura strict necesară, pentru executarea lucrărilor, în condițiile legii;
c) să extragă materiale, să capteze apă, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare;
d) să instaleze utilaje și să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri și locuințe de șantier;
e) să oprească ori să restrângă activități ale proprietarului, în măsura strict necesară, pentru
executarea lucrărilor pentru obiectivul/sistemul respectiv.
ART. 111
Dreptul de uz pentru asigurarea funcționării normale a obiectivului/sistemului
 (1) Dreptul de uz pentru asigurarea funcționării normale a obiectivului/sistemului se întinde pe
toată durata de funcționare a acestuia, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru
asigurarea funcționării normale a obiectivului/sistemului.
(2) În exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) concesionarul poate:
a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalații pentru întreținere, revizii, reparații și
intervenții;
b) să instaleze utilaje și să lucreze cu acestea;
c) să afecteze culturi, plantații sau alte amenajări existente și să restrângă activități ale
proprietarului, în măsura și pe durata strict necesară, în vederea executării operațiunilor de
întreținere, reparații, revizii sau intervenții.
ART. 112
Dreptul de servitute legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană
Servitutea legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană cuprinde dreptul la instalare de
rețele, de conducte, linii, stâlpi și de alte echipamente aferente capacității, precum și accesul la
locul de amplasare a acestora pentru intervenții, întreținere, reparații, revizii, modificări și
exploatare, conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 113
Exercitarea drepturilor de uz și de servitute
(1) Drepturile de uz și de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conținutul
acestora este prevăzut la art. 109 și se exercită fără înscriere în cartea funciară.
----------
Alin. (1) al art. 113 a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) Exercitarea drepturilor de uz și de servitute se realizează cu titlu obligatoriu pe toată durata

existenței obiectivului/sistemului de gaze naturale, atât cu ocazia realizării acestuia, cât și cu ocazia
retehnologizării unei capacități în funcțiune, reparației, reviziei, lucrărilor de intervenție, în caz de
avarie, în baza legii, fără nicio altă formalitate prealabilă.
-----------
Alin. (2) al art. 113 a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 (3) În scopul acordării de indemnizații și despăgubiri juste aferente exercitării drepturilor de uz
și de servitute, titularii de licențe și autorizații încheie cu proprietarii terenurilor afectate de
exercitarea drepturilor de uz și de servitute o convenție-cadru al cărei conținut este stabilit prin
hotărâre a Guvernului.
-----------
Alin. (3) al art. 113 a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(4) Titularii de licențe și autorizații sunt obligați să procedeze la încheierea convențiilor-cadru

prevăzute la alin. (3), în termen de maximum 30 de zile de la solicitarea proprietarilor afectați.
-----------
Alin. (4) al art. 113 a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(5) Dacă, cu ocazia intervențiilor pentru dezvoltare, modernizare, reparații, revizii, avarii, se
produc pagube proprietarilor din vecinătatea obiectivelor/sistemelor din domeniul gazelor naturale,
concesionarii au obligația să plătească despăgubiri în condițiile legii.
(6) Despăgubirile se stabilesc avându-se în vedere următoarele criterii:
a) suprafața de teren afectată cu ocazia lucrărilor;
b) valorile pentru producțiile estimate ale culturilor și plantațiilor afectate, comunicate de
organismele abilitate, precum și amenajările afectate de lucrări;
c) valoarea de circulație a bunurilor imobile afectate.
(7) Cuantumul despăgubirii se stabilește prin acordul părților sau, în cazul în care părțile nu se
înțeleg, prin hotărâre judecătorească.
ART. 114
Dreptul de a obține restrângerea sau sistarea activităților
(1) Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activități desfășurate
în zona de executare a lucrărilor de dezvoltare, reabilitare, modernizare a obiectivelor/sistemelor,
precum și a operațiunilor de revizie, de întreținere sau de reparație la obiectivul/sistemul aflat în
funcțiune, concesionarul are dreptul de a obține restrângerea sau sistarea, în măsura necesară și pe
durata lucrărilor sau a operațiunilor menționate, a activităților desfășurate în vecinătate de alte
persoane.
(2) Operatorul sistemului de distribuție are dreptul să intervină în orice moment asupra rețelelor
de distribuție a gazelor naturale în vederea realizării unor lucrări de reparații în regim de urgență,
în conformitate cu reglementările ANRE, fără a fi necesară obținerea în prealabil a avizelor și
autorizațiilor prevăzute de prezentul titlu, în vederea remedierii acelor defecte care pun în pericol
siguranța și securitatea consumatorilor.
ART. 115
Dreptul de acces la utilitățile publice
Dreptul de acces la utilitățile publice trebuie exercitat de concesionar cu bună-credință, fără a
prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilități publice.
ART. 116
Dreptul de a contracta furnizarea sau prestarea de servicii
Pentru consecințele secundare cauzate sau care pot fi produse prin dezvoltarea, reabilitarea sau
modernizarea, respectiv prin funcționarea unor obiective/sisteme din sectorul gazelor naturale,
concesionarul poate contracta cu persoanele interesate, în calitate de beneficiar, furnizarea sau
prestarea de servicii corespunzătoare, în condițiile legii.
ART. 117
Instituirea zonelor de protecție sau siguranță
Pentru protecția și funcționarea normală a obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale,
ANRE instituie, prin norme tehnice, zone de protecție și de siguranță a acestora.

CAP. IV
Autorizații și licențe

ART. 118
Regimul de autorizare
(1) Înființarea de noi conducte de alimentare din amonte aferente producției de gaze naturale,
precum și de noi obiective de producție de biogaz, biometan, GNL și GNC/GNCV sau de noi
sisteme de transport, înmagazinare și distribuție a gazelor naturale de către persoane juridice
române sau străine se desfășoară pe bază de autorizații de înființare.
-----------
Alin. (1) al art. 118 a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) Desfășurarea activităților de furnizare a gazelor naturale, a biogazului/biometanului, GNL,

GNC/GNCV, GPL, de operare a conductelor de alimentare din amonte aferente producției sau de
înmagazinare a gazelor naturale, a sistemelor de transport, de distribuție, a terminalelor GNL,
precum și administrarea piețelor centralizate de gaze naturale se realizează pe bază de licență.
-----------
Alin. (2) al art. 118 a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(3) Procedura de acordare, modificare, suspendare și retragere a autorizațiilor și licențelor,

termenele și condițiile de acordare se stabilesc prin regulamente elaborate de ANRE.
ART. 119
Categorii de autorizații și licențe
Autoritatea competentă emite:
1. autorizații de proiectare/execuție/exploatare pentru:
a) conducte de alimentare din amonte;
b) sisteme de transport al gazelor naturale;
c) sisteme de distribuție a gazelor naturale;
d) instalații de utilizare a gazelor naturale;
e) instalații aferente activității de producere/stocare a GNC/GNCV/biogaz/biometan;
-----------
Lit. e) a pct. 1 al art. 119 a fost modificată de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

f) instalații tehnologice de suprafață aferente înmagazinării gazelor naturale;

g) instalații de utilizare a GPL, altele decât cele montate pe autovehicule.
-----------
 Lit. g) a pct. 1 al art. 119 a fost introdusă de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

2. autorizații pentru înființarea:

a) conductelor de alimentare din amonte;
b) instalațiilor tehnologice de suprafață aferente înmagazinării, în cazul unor noi depozite;
c) instalațiilor de producere a biogazului/biometanului;
d) sistemelor de transport/distribuție a gazelor naturale, în cazul unor noi sisteme;
e) instalațiilor GNL, GNC, GNCV;
------------
Lit. e) a pct. 2 al art. 119 a fost modificată de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

3. licențe pentru desfășurarea activităților de:

a) furnizare de gaze naturale, biogaz/biometan, GNL, GNC/GNCV, GPL;
------------
Lit. a) a pct. 3 al art. 119 a fost modificată de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

b) operare a sistemelor de transport, distribuție sau de înmagazinare subterană;

c) operare a conductelor de alimentare din amonte aferente producției gazelor naturale;
d) operare a terminalelor GNL;
e) administrare a piețelor centralizate.
ART. 120
Refuz de acordare a unei autorizații sau licențe
(1) ANRE poate refuza acordarea unei autorizații/licențe în următoarele cazuri:
a) solicitantul nu îndeplinește condițiile prevăzute în regulamentele specifice;
b) solicitantul se află în procedura de reorganizare judiciară sau de faliment;
c) solicitantului i-a fost retrasă de către ANRE o autorizație/licență în ultimii 5 ani pentru motive
imputabile acestuia;
 d) pentru construirea și exploatarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale într-o zonă
delimitată pentru care a fost emisă autorizație/licență unui alt agent economic.
(2) Motivele pentru care se refuză acordarea unei autorizații/licențe trebuie să fie obiective și
nediscriminatorii, refuzul se dispune și se motivează prin decizie a președintelui ANRE, solicitantul
putând ataca decizia la instanța judecătorească de contencios administrativ, în condițiile legii.
(3) Motivele pentru care se refuză acordarea unei autorizații de înființare se notifică Comisiei
Europene.
ART. 121
Proiectarea și execuția obiectivelor din sectorul gazelor naturale
(1) În vederea proiectării, execuției și exploatării obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor
naturale, persoanele juridice au obligația de a deține autorizații emise de ANRE în baza unui
regulament specific.
(2) Obiectivele din sectorul gazelor naturale, precum și lucrările de modificare, modernizare sau
extindere a acestora sunt proiectate și executate de persoane juridice autorizate.
(3) În vederea proiectării și execuției obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale,
persoanele fizice au obligația de a deține calitatea de instalator autorizat, acordată de ANRE în
baza unui regulament specific.

CAP. V
Prevederi generale privind producția, transportul, distribuția, înmagazinarea subterană,
furnizarea și administrarea piețelor centralizate de gaze naturale

ART. 122
Obligații comune ale titularilor de licențe
(1) Obligațiile comune ale titularilor de licențe din sectorul gazelor naturale, indiferent de forma
de proprietate sau de regimul juridic al acestora, sunt următoarele:
a) să țină, în sistemul de contabilitate internă, evidențe contabile separate pe tipuri de activități
desfășurate și pentru fiecare dintre activitățile reglementate, așa cum li s-ar cere să facă dacă
respectivele activități ar fi realizate de operatori economici separați, astfel încât să permită
reflectarea exactă a veniturilor și cheltuielilor aferente fiecărei activități, în scopul evitării
discriminării și subvențiilor încrucișate, precum și pentru încurajarea competiției; de asemenea,
aceștia țin evidențe contabile separate, care pot fi consolidate, pentru alte activități din sectorul
gazelor naturale, precum și pentru alte activități din afara sectorului gazelor naturale; veniturile
rezultate din deținerea în proprietate a rețelei de transport sau de distribuție trebuie specificate
separat în conturi analitice de venituri; evidențele contabile interne cuprind un bilanț și un cont de
profit și de pierderi pentru fiecare activitate în parte;
b) să întocmească, să supună spre auditare și să publice situațiile financiare anuale la nivel de
operator economic, care nu cuprind în mod distinct sediile secundare fără personalitate juridică,
conform legislației specifice, adoptate în conformitate cu cea de-a Patra Directivă 78/660/CEE a
Consiliului din 25 iulie 1978;
c) să păstreze confidențialitatea informațiilor comerciale obținute de la terți;
d) să nu abuzeze de informațiile sensibile din punct de vedere comercial, obținute de la terți în
procesul de asigurare a accesului la sistem;
e) să furnizeze informațiile necesare pentru accesul terților la sistem într-o manieră clară,
transparentă, ușor accesibilă și la intervale adecvate;
f) să dețină toate autorizațiile și licențele prevăzute de legislația în vigoare;
g) să respecte condițiile de valabilitate asociate autorizațiilor și licențelor acordate de ANRE;
h) să utilizeze gazele naturale cu respectarea prevederilor art. 181;
i) să pună la dispoziția ANRE, la cerere, copii de pe toate contractele de achiziție/vânzare-
cumpărare/furnizare a gazelor naturale și de tranzit al gazelor naturale, după caz.
j) să nu abuzeze de sistemul clasificării informațiilor și să permită asigurarea transparenței
informațiilor publice;
-----------
Lit. j) a alin. (1) al art. 122 a fost introdusă de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

k) să furnizeze corect și complet datele și informațiile solicitate de ANRE, să îndeplinească

măsurile dispuse de acesta și să dea curs convocărilor adresate de către ANRE.
-----------
Lit. k) a alin. (1) al art. 122 a fost introdusă de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 (2) Operatorii economici care nu au obligația de a publica situațiile financiare anuale păstrează
la sediul lor un exemplar din acestea, la dispoziția publicului.
(3) Activitatea de audit prevăzută la alin. (1) lit. b) constă, în special, în verificarea respectării
obligației de a evita discriminările și subvențiile încrucișate între activitățile desfășurate de
operatorul economic auditat.
(4) În contabilitatea lor internă, operatorii economici sunt obligați să stabilească regulile de
alocare a activului și pasivului, a cheltuielilor și veniturilor, precum și a pierderilor, pe care le vor
aplica pentru a ține evidențele separate prevăzute la alin. (1) lit. a); aceste reguli pot fi modificate
numai în cazuri excepționale și trebuie să fie menționate și justificate în mod corespunzător,
conform reglementărilor ANRE.
(5) Operatorii economici indică prin note explicative la evidențele contabile reglementate orice
tranzacție realizată cu întreprinderile conexe, de o anumită importanță, conform reglementărilor
ANRE; prin întreprinderi conexe se înțelege întreprinderi afiliate, în sensul art. 41 din a Șaptea
Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 și/sau întreprinderi asociate în sensul art. 33
alin. (1) din același document, și/sau întreprinderi care aparțin acelorași acționari.
ART. 123
Producătorul de gaze naturale
Producătorul de gaze naturale este persoana fizică sau juridică ce are ca specific activitatea de
producție a gazelor naturale, a biogazului/biometanului sau altor tipuri de gaze, în condițiile
prezentului titlu.
ART. 124
Obligațiile și drepturile producătorului de gaze naturale
(1) Obligațiile principale ale producătorului de gaze naturale sunt:
a) să dețină autorizațiile pentru înființarea conductelor de alimentare din amonte aferente
activității de producție a gazelor naturale și licența de operare a acestora;
b) să asigure operarea conductelor de alimentare din amonte aferente producției de gaze naturale
în condiții de siguranță, eficiență și de protecție a mediului;
c) să asigure accesul terților la conductele de alimentare din amonte în condiții nediscriminatorii,
conform reglementărilor specifice;
 d) să desfășoare activități conexe celei de operare a conductelor de alimentare din amonte,
conform reglementărilor specifice elaborate de ANRE, în limitele drepturilor conferite prin
condițiile de valabilitate asociate licenței;
e) să pună cu prioritate la dispoziția furnizorilor cantitățile de gaze naturale rezultate din
activitatea de producție, necesare acoperirii consumului clienților casnici, inclusiv cantitățile
destinate producătorilor de energie termică, numai pentru cantitățile de gaze naturale utilizate la
producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate
consumului populației, în conformitate cu reglementările ANRE și cu respectarea graficului de
liberalizare a prețurilor și de asigurare a gazelor naturale pentru aceștia; furnizorii și clienții
noncasnici care beneficiază de aceste cantități au obligația respectării destinației acestor cantități
de gaze naturale; restul producției proprii realizate de producători, mai puțin cantitatea de gaze
naturale aferentă consumului tehnologic definit la art. 100 pct. 35, va fi pus la dispoziția pieței
concurențiale;
----------
Lit. e) a alin. (1) al art. 124 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 174 din 16
decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 17 decembrie 2014, care
introduce noul punct al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 11 iunie 2014, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 24 iunie 2014.

f) să asigure odorizarea gazelor naturale conform reglementărilor în vigoare, pentru gazele

naturale predate în punctele de predare-preluare comercială a gazelor naturale către clienții
racordați direct în conductele din amonte, precum și către sistemele de distribuție.
(2) Principalele drepturi ale producătorului de gaze naturale sunt:
a) să elaboreze norme tehnice/comerciale specifice activității proprii și să le supună spre
aprobare ANRE;
b) să comercializeze gazele naturale rezultate ca urmare a procesului de extracție, în limitele
licenței de furnizare;
c) să întrerupă funcționarea instalațiilor pe timpul strict necesar pentru executarea lucrărilor de
întreținere și de reparații, precum și în alte situații prevăzute de lege, cu anunțarea prealabilă a
dispecerilor sistemelor afectate și, după caz, a clienților finali;
d) să refuze accesul terților la conductele de alimentare din amonte:
 1. atunci când există, în ceea ce privește specificațiile tehnice, o incompatibilitate care nu poate
fi rezolvată într-un mod acceptabil;
2. pentru a evita dificultăți care nu pot fi depășite într-un mod acceptabil și care ar putea
prejudicia producția eficientă, curentă și viitoare, de hidrocarburi, inclusiv din zăcăminte a căror
viabilitate economică este scăzută;
3. pentru a respecta nevoile rezonabile și justificate în mod corespunzător ale proprietarului sau
ale operatorului rețelei de conducte de alimentare din amonte, cu privire la transportul și prelucrarea
gazelor naturale, precum și interesele tuturor celorlalți utilizatori ai rețelei de conducte de
alimentare din amonte sau ai principalelor instalații de prelucrare și manipulare care pot fi afectate;
4. în situațiile prevăzute la art. 149;
e) să refuze racordarea terților la conductele de alimentare din amonte, conform prevederilor art.
148.
ART. 125
Transportul gazelor naturale
(1) Activitatea de transport al gazelor naturale constituie serviciu public de interes național.
(2) Transportul gazelor naturale se realizează de către operatorul de transport și de sistem,
certificat de autoritatea competentă în condițiile legii.
(3) Sistemul național de transport este proprietatea publică a statului.
(4) Lucrările de dezvoltare, reabilitare, modernizare, exploatare și întreținere a
obiectivelor/sistemelor de transport al gazelor naturale sunt lucrări de utilitate publică.
(5) Punctele de delimitare ale sistemului de transport sunt de la robinetul de la intrarea în stația
de reglare-măsurare-predare aparținând producătorilor sau operatorilor sistemelor de
înmagazinare, respectiv punctul de trecere a frontierei, în cazul conductelor de interconectare la
sistemele de transport din țările vecine, până la robinetul de la ieșirea din stația de reglare-măsurare-
predare aparținând operatorului de transport, respectiv punctul de trecere a frontierei, în cazul
conductelor de interconectare la sistemele de transport din țările vecine.
(6) Operatorul de transport și de sistem are obligația de a elabora planuri de investiții și de
dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani, în concordanță cu stadiul actual și evoluția viitoare
a consumului de gaze naturale și a surselor, inclusiv importurile și exporturile de gaze naturale.
 (7) Planurile vor conține modalitățile de finanțare și realizare a investițiilor privind instalațiile
de transport, cu luarea în considerare și a planurilor de amenajare și sistematizare a teritoriului
străbătut de acestea, în condițiile respectării normelor de protecție a mediului.
(8) Planurile prevăzute la alin. (6) se aprobă de ANRE.
(9) În cazul în care statul sau alt organism de drept public de nivel central deține controlul atât
asupra operatorilor economici care desfășoară oricare dintre activitățile de producție sau de
furnizare, cât și la operatori de transport și de sistem sau asupra unui sistem de transport al gazelor
naturale sau al energiei electrice, prin hotărâre a Guvernului se stabilește, pe de o parte, entitatea
publică ce reprezintă statul în deținerea controlului la operatorii economici care desfășoară
activități de producție și furnizare în domeniul gazelor naturale și în domeniul energiei electrice și,
pe de altă parte, entitatea publică ce reprezintă statul în deținerea controlului la operatorii de
transport gaze naturale și energie electrică.
-----------
Alin. (9) al art. 125 a fost introdus de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(10) Orice entitate publică sau privată, inclusiv persoane fizice desemnate sau în nume propriu,
care exercită controlul direct ori indirect asupra unui operator economic care desfășoară oricare
dintre activitățile de producție sau furnizare în domeniul gazelor naturale ori în domeniul energiei
electrice nu are dreptul de a exercita controlul, direct sau indirect, asupra unui operator de transport
ori asupra unui sistem de transport din domeniul gazelor naturale sau din domeniul energiei
electrice.
-----------
Alin. (10) al art. 125 a fost introdus de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(11) Orice entitate publică sau privată, inclusiv persoane fizice desemnate ori în nume propriu,
care exercită controlul direct sau indirect asupra unui sistem de transport din domeniul gazelor
naturale ori din domeniul energiei electrice nu are dreptul de a exercita controlul, direct sau indirect,
asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producție ori furnizare
în domeniul gazelor naturale sau în domeniul energiei electrice.
-----------
Alin. (11) al art. 125 a fost introdus de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(12) Dacă un operator de transport și de sistem a făcut parte dintr-un operator economic integrat
vertical, organelor de conducere ale acestuia, precum și personalului din cadrul său le este interzis
transferul informațiilor deținute, sensibile din punct de vedere comercial, menționate la art. 130
alin. (1) lit. ț), către orice operatori economici din sectorul gazelor naturale care desfășoară activități
de producție sau furnizare.
-----------
Alin. (12) al art. 125 a fost introdus de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(13) Persoanele care exercită în cadrul operatorului de transport și de sistem funcții relevante în
temeiul cărora au avut acces la informații sensibile din punct de vedere comercial au obligația de a
păstra confidențialitatea acestora și nu pot ocupa funcții similare în cadrul operatorilor economici
din domeniul producerii sau furnizării de gaze naturale, pe o perioadă de minimum 2 ani de la data
încetării raporturilor contractuale cu operatorul de transport și de sistem, potrivit clauzelor
prevăzute și reglementate în contractul individual de muncă.
-----------
Alin. (13) al art. 125 a fost introdus de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(14) ANRE monitorizează planurile de investiții ale operatorilor de transport și de sistem și

furnizează în raportul său anual o evaluare a acestor planuri de investiții din punctul de vedere al
concordanței lor cu planul la nivel comunitar de dezvoltare a rețelei prevăzut la art. 8 alin. (3) lit.
b) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009; o astfel de evaluare poate include recomandări de
modificare a acestor planuri de investiții.
-----------
Alin. (14) al art. 125 a fost introdus de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 ART. 126
Operarea Sistemului național de transport
(1) Operatorul de transport și de sistem al Sistemului național de transport se organizează și
funcționează ca operator de sistem independent și este persoana juridică certificată de ANRE în
condițiile prevăzute la art. 128.
(2) În cazul certificării unui operator de transport și de sistem la care statul deține controlul
simultan cu deținerea controlului la operatori economici care desfășoară activități de producție și
furnizare în domeniul gazelor naturale și în domeniul energiei electrice, cererea de certificare,
însoțită de documentația justificativă privind îndeplinirea cerințelor prevăzute la art. 128, va fi
depusă la ANRE de către operatorul de transport și de sistem, cu avizul proprietarului sistemului
de transport, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la
art. 125 alin. (9).
(3) ANRE emite o decizie de certificare preliminară, în termen de 120 de zile de la data
înregistrării cererii operatorului de transport și de sistem, care se notifică Comisiei Europene,
însoțită de documentația aferentă.
(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (3) certificarea se consideră acordată.
Certificarea tacită cu privire la certificarea unui operator de transport și de sistem se notifică
Comisiei Europene, însoțită de documentația aferentă.
(5) Procedura de certificare a operatorului de transport și de sistem se finalizează conform
prevederilor art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.
(6) Desemnarea operatorului de transport și de sistem în calitate de operator de sistem
independent se aprobă de Comisia Europeană ca urmare a comunicării de către ANRE a
operatorului economic certificat, după încheierea procedurii de certificare conform alin. (5).
(7) Pe lângă decizia de certificare, autoritatea competentă este obligată să notifice Comisiei
Europene orice solicitare de certificare a proprietarului sistemului de transport sau a operatorului
de transport și de sistem, care este controlat de o persoană ori de persoane din una sau mai multe
țări terțe, precum și orice circumstanțe în urma cărora o persoană ori persoane din una sau mai
multe țări terțe ar dobândi controlul asupra sistemului de transport ori asupra operatorului de
transport și de sistem, dacă este cazul.
 (8) La încetarea din orice motiv a contractului de concesiune, bunurile aferente investițiilor
realizate de operatorul de transport și de sistem al Sistemului național de transport al gazelor
naturale, în calitate de concesionar, sunt preluate de proprietarul Sistemului național de transport
al gazelor naturale, în calitate de concedent, sau de către un alt concesionar cu acordul
concedentului, în schimbul plății unei compensații egale cu valoarea reglementată rămasă
neamortizată, stabilită de ANRE.
(9) Operatorul de sistem independent are obligația să planifice, să execute direct sau prin
intermediul operatorilor economici autorizați de ANRE și să pună în funcțiune obiectivele noi.
-----------
Art. 126 a fost modificat de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 1261
Operarea sistemelor de transport, altele decât Sistemul național de transport
(1) Un operator economic care deține în proprietate un sistem de transport al gazelor naturale
acționează ca operator de transport și de sistem, în calitate de titular de acord petrolier pentru
transportul gazelor naturale, în condițiile legii.
(2) Înainte de a fi aprobat și desemnat în calitate de operator de transport și de sistem, un operator
economic care deține în proprietate un sistem de transport al gazelor naturale trebuie certificat
conform art. 1262.
(3) Decizia ANRE de certificare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe
pagina de internet a ANRE.
------------
Art. 1261 a fost introdus de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 1262
Certificarea operatorilor de transport și de sistem care dețin în proprietate un sistem de transport
al gazelor naturale
(1) Operatorul economic care deține în proprietate un sistem de transport al gazelor naturale
transmite ANRE o cerere pentru inițierea procedurii de certificare.
 (2) Procedura de certificare cuprinde verificarea de către ANRE a îndeplinirii de către operatorul
economic prevăzut la alin. (1) a următoarelor condiții:
a) aceeași persoană sau aceleași persoane nu are/nu au dreptul:
(i) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unui operator economic care desfășoară
oricare dintre activitățile de producție ori de furnizare a energiei electrice sau a gazelor naturale și
să exercite, direct ori indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra unui operator de
transport și de sistem din domeniul energiei electrice ori al gazelor naturale sau asupra unui sistem
de transport al energiei electrice ori al gazelor naturale; sau
(ii) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unui operator de transport și de sistem din
domeniul energiei electrice ori al gazelor naturale sau asupra unui sistem de transport al energiei
electrice ori al gazelor naturale și să exercite, direct sau indirect, controlul ori să exercite vreun
drept asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producție sau de
furnizare a energiei electrice ori a gazelor naturale;
b) aceeași persoană sau aceleași persoane nu este/nu sunt abilitată/abilitate să numească membri
în consiliul de supraveghere, în consiliul de administrație ori în alte organisme care reprezintă
operatorul economic din punct de vedere juridic în cazul unui operator de transport și de sistem sau
în cazul unui sistem de transport al gazelor naturale și, de asemenea, să exercite, direct ori indirect,
controlul sau să exercite vreun drept asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre
activitățile de producție ori de furnizare a gazelor naturale; și
c) aceeași persoană nu poate fi membru în consiliul de supraveghere, în consiliul de administrație
sau în alte organisme care reprezintă operatorul economic din punct de vedere juridic, atât în cazul
unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producție ori de furnizare a
gazelor naturale, cât și în cazul unui operator de transport și de sistem sau al unui sistem de
transport.
(3) Drepturile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) cuprind, în special:
a) competența de a exercita drepturi de vot;
b) competența de a numi membri în consiliul de supraveghere, în consiliul de administrație ori
în alte organisme care reprezintă întreprinderea din punct de vedere juridic; sau
c) deținerea unei cote majoritare.
 (4) ANRE emite o decizie de certificare, în termen de 120 de zile de la data înregistrării cererii
operatorului de transport și de sistem, care se notifică Comisiei Europene, însoțită de documentația
aferentă.
(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (4) certificarea se consideră acordată.
Certificarea tacită cu privire la certificarea unui operator de transport și de sistem se notifică
Comisiei Europene, însoțită de documentația aferentă.
(6) Procedura de certificare a operatorului de transport și de sistem se finalizează conform
prevederilor art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.
(7) Un operator economic integrat pe verticală care deține în proprietate o rețea de transport nu
poate fi împiedicat să adopte măsurile necesare implementării modelului de separare a proprietății
în conformitate cu prevederile art. 1261 alin. (1).
-----------
Art. 1262 a fost introdus de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 127
Certificarea operatorilor de transport și de sistem controlați de țări terțe
(1) Înainte de certificarea unui operator de transport și de sistem care este controlat de o persoană
sau de persoane dintr-una sau mai multe țări terțe, ANRE solicită un aviz Comisiei Europene cu
privire la faptul că:
a) entitatea respectivă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 1262 sau la art. 128, după caz; și
----------
Lit. a) a alin. (1) al art. 127 a fost modificată de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

b) acordarea certificării nu pune în pericol siguranța alimentării cu gaze naturale a Uniunii

Europene.
(2) ANRE refuză certificarea unui operator de transport și de sistem care este controlat de o
persoană sau de persoane dintr-una sau mai multe țări terțe, în următoarele situații:
a) entitatea respectivă nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 1262 sau la art. 128, după caz;
----------
 Lit. a) a alin. (2) al art. 127 a fost modificată de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

b) acordarea certificării poate pune în pericol siguranța alimentării cu gaze naturale pe teritoriul
național și al Uniunii Europene; la examinarea acestui aspect, ANRE ține seama de:
(i) drepturile și obligațiile Uniunii Europene față de țara terță respectivă în temeiul dreptului
internațional, inclusiv al oricărui acord încheiat cu una sau mai multe țări terțe la care Uniunea
Europeană este parte și în care sunt abordate aspecte legate de siguranța alimentării cu gaze
naturale;
(ii) drepturile și obligațiile României față de țara terță respectivă în temeiul acordurilor
încheiate cu țara terță respectivă, în măsura în care acestea respectă dreptul comunitar european;
precum și
(iii) alte elemente specifice legate de caz sau de țara terță implicată.
(3) În termen de două luni de la emiterea avizului de către Comisia Europeană, ANRE adoptă
decizia finală cu privire la certificare, ținând cont, în cel mai înalt grad, de acest aviz. Decizia
ANRE se publică împreună cu avizul Comisiei Europene în Monitorul Oficial al României, Partea
I, și pe pagina de internet a ANRE. În situația în care Comisia Europeană nu emite un aviz în
termenul de două luni de la primirea solicitării sau în termen de 120 de zile în cazul în care aceasta
a solicitat o opinie suplimentară, se poate considera că aceasta nu a ridicat obiecții privind decizia
ANRE.
-----------
Alin. (3) al art. 127 a fost modificat de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(4) În cazul în care decizia finală a ANRE diferă de avizul Comisiei Europene, se publică
motivele acestei decizii.
(5) ANRE poate, în orice situație, să refuze certificarea prevăzută la alin. (1) dacă acordarea
acesteia ar pune în pericol siguranța alimentării cu gaze naturale pe teritoriul național sau pe
teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene.

ART. 1271
 Asocierea în participație ca operator de transport și de sistem
Orice operator de transport și de sistem sau operator de sistem independent, care deține calitatea
de titular de acord petrolier pentru transportul gazelor naturale, în condițiile legii, și este certificat
pe teritoriul României în condițiile art. 1262 sau 128, după caz, poate să facă parte dintr-o asociere
în participație, formată din 2 sau mai mulți operatori economici care dețin rețele de transport și care
exercită rolul de operator de transport și de sistem în două sau mai multe state membre, pentru
sistemele de transport în cauză.
-----------
Art. 1271 a fost introdus de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 128
Condiții de certificare ale operatorului de transport și sistem al Sistemului național de transport
-----------
Denumirea marginală a art. 128 a fost modificată de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(1) Certificarea operatorului de transport și de sistem se realizează dacă sunt îndeplinite

următoarele cerințe:
a) aceeași persoană sau aceleași persoane nu au dreptul:
(i) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unui operator economic care desfășoară
oricare dintre activitățile de producere sau de furnizare și în același timp să exercite, direct sau
indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra operatorului de transport și de sistem sau
asupra unui sistem de transport; sau
(ii) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra operatorului de transport și de sistem ori
asupra unui sistem de transport și să exercite, direct sau indirect, controlul ori să exercite vreun
drept asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producere sau de
furnizare;
b) aceeași persoană sau aceleași persoane nu sunt abilitate să numească membri în consiliul de
supraveghere, în consiliul de administrație sau în alte organisme care reprezintă operatorul de
transport și de sistem din punct de vedere juridic în cazul unui operator de transport și de sistem
sau în cazul unei rețele de transport și, de asemenea, să exercite, direct sau indirect, controlul ori
să exercite vreun drept asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de
producere sau de furnizare a gazelor naturale;
c) aceeași persoană nu este abilitată să fie membru în consiliul de supraveghere, în consiliul de
administrație sau în alte organisme care reprezintă operatorul economic din punct de vedere juridic
atât în cazul unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producere sau de
furnizare, cât și în cazul unui operator de transport și de sistem sau în cazul unei rețele de transport;
d) operatorul de transport și de sistem dispune de resursele financiare, tehnice, fizice și umane
pentru îndeplinirea propriilor atribuții;
e) operatorul de transport și de sistem își asumă angajamentul de a respecta un plan de dezvoltare
a rețelei de transport pe 10 ani, aprobat de ANRE;
f) operatorul de transport și de sistem are capacitatea de a respecta obligațiile care îi revin în
temeiul Regulamentului (CE) nr. 715/2009, inclusiv în ceea ce privește cooperarea cu alți operatori
de transport și de sistem la nivel european și regional;
g) proprietarul rețelei de transport și de sistem îndeplinește cerințele prevăzute la art. 131.
(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) cuprind, în special:
(i) competența de a exercita drepturi de vot;
(ii) competența de a numi membri în consiliul de supraveghere, consiliul de administrație sau
alte organe care reprezintă operatorul economic din punct de vedere juridic; sau
----------
Lit. (ii) a alin. (2) a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 123 din 10 iulie 2012 publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 21 septembrie 2012.

(iii) deținerea unei cote majoritare.

(3) În sensul alin. (1) lit. a), noțiunea de "operator economic care desfășoară activitatea de
producere sau de furnizare gaze naturale" include și activitățile de producere și furnizare de energie
electrică, iar termenii de "operator de transport și sistem" și "rețea de transport" includ și termenii
care se utilizează în același sens în sectorul energiei electrice.
ART. 129
Reevaluarea certificării operatorului de transport și de sistem
 (1) Operatorul de transport și de sistem notifică ANRE orice tranzacție planificată care poate
necesita o reevaluare a conformității acesteia cu cerințele art. 128, precum și orice circumstanțe în
baza cărora o persoană sau persoane dintr-una sau mai multe țări terțe ar dobândi controlul asupra
sistemului de transport ori asupra operatorului de transport și de sistem.
(2) ANRE poate decide o reevaluare a îndeplinirii de către operatorul de transport și de sistem a
cerințelor prevăzute la art. 128:
a) în urma notificării de către operatorul de transport și de sistem în condițiile alin. (1);
b) din oficiu;
c) la cererea motivată a Comisiei Europene.
ART. 130
Obligațiile și drepturile operatorului de transport și de sistem
(1) Operatorul de transport și de sistem are în principal următoarele obligații:
a) să opereze sistemul de transport și să asigure echilibrul fizic rezidual al acestuia, respectiv
programarea, dispecerizarea și funcționarea sistemului de transport în condiții de siguranță;
b) să întrețină, să reabiliteze, să modernizeze și să dezvolte sistemul de transport în condiții de
siguranță, de eficiență și de protecție a mediului;
c) să realizeze, să întrețină și să dezvolte un sistem informatic de monitorizare, comandă și
achiziție de date, care să permită monitorizarea și conducerea operativă a funcționării sistemului
de transport al gazelor naturale;
d) să asigure accesul terților la sistemul de transport, conform unor reglementări specifice, în
condiții nediscriminatorii, în limitele capacităților de transport și cu respectarea regimurilor
tehnologice;
d1) să elaboreze și să transmită ANRE, în vederea aprobării și publicării acestora, metodologii
utilizate pentru calcularea sau stabilirea clauzelor și a condițiilor privind accesul la infrastructurile
transfrontaliere, inclusiv proceduri de alocare de capacitate și de gestionare a congestiilor;
-----------
Lit. d1) a alin. (1) al art. 130 a fost introdusă de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

e) să asigure racordarea terților la sistemul de transport, conform unor reglementări specifice, în

limitele capacităților de transport și cu respectarea regimurilor tehnologice;
 f) să desfășoare activități conexe celei de operare a sistemului, conform reglementărilor specifice
aprobate de ANRE, în limitele drepturilor conferite prin condițiile de valabilitate asociate licenței;
g) să elaboreze și să aplice regimurile optime de transport și de livrare pentru cantitățile de gaze
naturale notificate de utilizatorii de rețea, pentru o anumită perioadă, conform contractelor
încheiate;
h) să elaboreze și să actualizeze acordurile tehnice de exploatare în zona de graniță și să le
transmită spre avizare ANRE, anterior intrării în vigoare;
i) să întocmească și să urmărească bilanțul de gaze naturale intrate în sistem și, respectiv, ieșite
din sistem, conform reglementărilor ANRE;
j) să dețină în depozitele subterane sau să asigure achiziția de gaze, inclusiv din import, pentru
cantitățile necesare operării și asigurării echilibrului fizic al sistemului de transport, conform
reglementărilor specifice aprobate de ANRE;
k) să asigure odorizarea gazelor naturale la ieșirea din SNT, corespunzător reglementărilor
propuse de operatorul de transport și de sistem și aprobate de ANRE;
l) să elaboreze la solicitarea ANRE și să transmită spre aprobare ANRE metodologiile de tarifare
aferente desfășurării activității de furnizare de servicii de echilibrare;
m) să realizeze schimbul de informații cu alți operatori de transport și de sistem interconectați,
cu operatori de înmagazinare GNL și de distribuție și cu alți colaboratori în domeniul energetic, cu
respectarea reglementarilor ENTSO-G privind protocoalele de schimb de informații, rapoartele,
structura și procedurile de acces la bazele de date;
n) să realizeze servicii de sistem necesare pentru accesul și exploatarea rețelelor de transport;
o) să elaboreze reglementări specifice necesare pentru realizarea activității de conducere
operativă, cu consultarea participanților la piața de gaze naturale, pe care le supune spre aprobare
ANRE;
p) să elaboreze studii, programe și lucrări privind dezvoltarea sistemului de transport al gazelor
naturale;
q) să asigure alocarea capacităților pe conductele de interconectare cu respectarea
Regulamentului (CE) nr. 715/2009;
r) să asigure aplicarea regulilor privind managementul congestiilor, inclusiv pe conductele de
interconectare, precum și a normelor de atribuire a capacităților de pe aceste conducte;
s) să organizeze și să administreze piața de echilibrare a gazelor naturale;
 ș) să asigure exploatarea stațiilor de preluare a gazelor naturale din conductele din amonte sau
din sistemele de înmagazinare în sistemul de transport, precum și a stațiilor de predare a gazelor
naturale către sistemele de distribuție, clienții finali sau sistemele de înmagazinare.
t) să asigure mijloacele adecvate pentru îndeplinirea obligațiilor privind serviciul public;
-----------
Lit. t) a alin. (1) al art. 130 a fost introdusă de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ț) să păstreze confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial pe care le-
a obținut în cursul desfășurării activităților sale și împiedică dezvăluirea discriminatorie de
informații referitoare la propriile activități care ar putea induce avantaje economice; în special, nu
divulgă nicio informație sensibilă din punct de vedere comercial către celelalte părți ale
operatorului economic decât în cazul în care acest lucru se impune în vederea încheierii unei
tranzacții comerciale;
-----------
Lit. ț) a alin. (1) al art. 130 a fost introdusă de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

u) să achiziționeze energia pe care o utilizează pentru realizarea activităților sale în conformitate

cu proceduri transparente, nediscriminatorii și bazate pe reguli de piață.
-----------
Lit. u) a alin. (1) al art. 130 a fost introdusă de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) Operatorul sistemului de transport și de sistem are, în principal, următoarele drepturi:

a) să perceapă tarife nediscriminatorii, corespunzătoare serviciilor prestate, să limiteze și/sau să
întrerupă prestarea serviciului, conform reglementărilor specifice;
b) să refuze accesul terților la sistemul de transport, în condițiile legii;
c) să întrerupă sau să limiteze transportul gazelor naturale în condițiile în care sunt periclitate
siguranța și integritatea sistemului de transport, conform reglementărilor specifice;
 d) să întrerupă funcționarea instalațiilor pentru timpul strict necesar, în vederea executării
lucrărilor de întreținere și de reparații, precum și în alte situații prevăzute de lege, cu anunțarea
prealabilă a dispecerilor sistemelor afectate și, după caz, a clienților;
e) să elaboreze norme tehnice/comerciale/operaționale specifice activității proprii și să le supună
spre aprobare ANRE;
f) să elaboreze proiecte de reglementări obiective, transparente și nediscriminatorii pentru
echilibrarea fizică a sistemului de transport al gazelor naturale, inclusiv propuneri pentru
fundamentarea tarifelor care trebuie plătite de utilizatorii de sistem în cazul dezechilibrului fizic,
și să le supună spre aprobare ANRE;
g) să stocheze gaze naturale în sistemul de transport, în condițiile unor reglementări specifice
aprobate de ANRE;
h) să folosească, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică ocupate de obiectivele aferente
sistemului de transport, precum și terenurile proprietate publică utilizate pentru lucrările de
execuție, exploatare, întreținere și reparații, inclusiv terenurile care fac parte din fondul forestier
național, prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
cu modificările și completările ulterioare;
----------
Lit. h) a alin. (2) al art. 130 a fost modificată de pct. 63 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

i) să administreze piața de echilibrare în vederea asigurării echilibrului fizic și menținerii în

parametrii operaționali a sistemului, cu efectuarea operațiunilor comerciale respective; evidențele
comerciale privind astfel de operațiuni se țin distinct de cele privind activitatea de transport.
j) să participe la tranzacționarea gazelor naturale numai pentru activitatea de echilibrare a
sistemului, prin operațiuni de vânzare-cumpărare în piața de echilibrare sau în alte piețe, conform
reglementărilor în vigoare și normelor ENTSO-G. Tranzacțiile cu gaze naturale se realizează pe
baza unor proceduri transparente și nediscriminatorii, prin mecanisme concurențiale, conform
reglementărilor autorității competente.
----------
Lit. j) a alin. (2) al art. 130 a fost introdusă de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 (3) Operarea conductelor prin care se realizează interconectarea cu statele ce nu sunt membre
ale Uniunii Europene, precum și alocarea capacităților pe acestea se realizează conform
prevederilor acordurilor cu aceste state.
(4) Operatorul de transport și de sistem și proprietarul sistemului de transport publică
informațiile referitoare la propriile activități, necesare utilizatorilor de sistem, conform
reglementărilor ANRE, în vederea asigurării accesului eficient la sistem, a unei concurențe efective
și funcționării eficiente a pieței de gaze naturale, nefiindu-le permisă divulgarea informațiilor
sensibile din punct de vedere comercial obținute pe parcursul activităților acestora, inclusiv cele
obținute de la terți, în contextul acordării accesului la rețea.
(5) În calitate de operator al pieței de echilibrare, operatorul de transport și de sistem derulează
următoarele activități în vederea informării părților interesate:
a) gestionarea echipamentelor de măsurare și prestarea serviciilor de măsurare a gazelor naturale
pentru utilizatorii sistemului de transport;
b) colectarea, centralizarea și distribuirea datelor și informațiilor către operatorii economici din
sectorul gazelor naturale care utilizează sistemul de transport pentru desfășurarea operațiunilor
comerciale în vederea gestionării dezechilibrelor înregistrate între cantitățile de gaze naturale
contractate și cele livrate fizic;
c) elaborarea de prognoze a consumurilor de gaze naturale ale clienților ce nu beneficiază de
măsurare zilnică;
d) elaborarea de rapoarte și furnizarea de date statistice, în conformitate cu legislația în vigoare.
------------
Alin. (5) al art. 130 a fost introdus de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 131
Atribuțiile proprietarului sistemului de transport
(1) Proprietarul sistemului de transport:
a) cooperează cu operatorul de transport și de sistem în vederea îndeplinirii atribuțiilor acestuia,
furnizându-i toate informațiile relevante;
 b) finanțează investițiile decise de către operatorul de sistem independent și aprobate de către
ANRE sau își dă acordul ca acestea să fie finanțate de către orice parte interesată, inclusiv de către
operatorul de sistem independent. Măsurile relevante cu privire la finanțare fac obiectul aprobării
de către ANRE. Înaintea aprobării, ANRE se consultă atât cu proprietarul activelor, cât și cu alte
părți interesate;
-----------
Lit. b) a alin. (1) al art. 131 a fost modificată de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

c) deține răspunderea privind activele sistemului de transport, cu excepția răspunderii privind

atribuțiile operatorului de transport și de sistem;
d) oferă garanții pentru facilitarea finanțării eventualelor extinderi ale sistemului, cu excepția
investițiilor pentru care și-a dat acordul să fie finanțate de către orice parte interesată, inclusiv de
către operatorul de transport și de sistem, în temeiul lit. b).
e) nu este responsabil cu privire la activitatea de acordare sau de gestionare a accesului terților
la sistemul de transport organizată de operatorul de sistem independent și cu privire la planificarea
investițiilor;
-----------
Lit. e) a alin. (1) al art. 131 a fost introdusă de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

f) păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial pe care le-a
obținut în cursul desfășurării activităților sale și împiedică dezvăluirea discriminatorie de informații
referitoare la propriile activități care ar putea induce avantaje economice. În special, nu divulgă
nicio informație sensibilă din punct de vedere comercial către celelalte părți ale operatorului
economic decât în cazul în care acest lucru se impune în vederea încheierii unei tranzacții
comerciale.
-----------
Lit. f) a alin. (1) al art. 131 a fost introdusă de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 (11) Proprietarului sistemului de transport, inclusiv în cazul unui operator de sistem combinat,
operatorului de distribuție și părții rămase din operatorul economic le este interzisă utilizarea
serviciilor comune, de exemplu utilizarea unui serviciu juridic comun, cu excepția serviciilor pur
administrative sau a celor informatice.
-----------
Alin. (11) al art. 131 a fost introdus de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) Consiliul Concurenței, în cooperare cu ANRE, este abilitat cu toate competențele necesare
să monitorizeze în mod eficient respectarea de către proprietarul sistemului de transport a
obligațiilor acestuia, în temeiul alin. (1).
(3) ANRE monitorizează relațiile și schimburile de informații dintre proprietarul sistemului de
transport și operatorul de sistem independent, în vederea garantării respectării de către acesta din
urmă a obligațiilor sale, și, în special, aprobă proiectele de contracte care urmează a fi încheiate
între aceștia și acționează ca autoritate de soluționare a litigiilor între operatorul de sistem
independent și proprietarul sistemului de transport cu privire la plângerile înaintate de oricare dintre
aceștia, conform art. 174 alin. (11).
-----------
Alin. (3) al art. 131 a fost introdus de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 132
Separarea proprietarului sistemului de transport
(1) În cazul în care proprietarul sistemului de transport face parte dintr-un operator economic
integrat pe verticală, proprietarul sistemului de transport este independent cel puțin în ceea ce
privește statutul său juridic, organizarea și procesul decizional față de alte activități care nu au
legătură cu transportul gazelor naturale.
(2) Pentru a asigura independența proprietarului sistemului de transport în condițiile alin. (1), se
aplică următoarele criterii:
a) persoanele cu funcție de conducere ale proprietarului sistemului de transport nu pot face parte
din structurile operatorului economic integrat din domeniul gazelor naturale care răspunde, direct
sau indirect, de gestionarea zilnică a activităților de producere, distribuție și furnizare a gazelor
naturale;
b) persoanele cu funcție de conducere din cadrul proprietarului sistemului de transport
acționează independent de orice interes de piață în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
c) proprietarul sistemului de transport stabilește un program de conformitate, care conține
măsurile luate pentru a garanta excluderea practicilor discriminatorii și stabilește și obligațiile
specifice impuse angajaților pentru realizarea obiectivului de independență;
d) proprietarul sistemului de transport desemnează o persoană sau un organism, denumit agent
de conformitate, care să asigure monitorizarea adecvată a respectării programului de conformitate
și care depune la ANRE în luna decembrie a fiecărui an un raport cu privire la măsurile luate, raport
care se publică pe site-ul operatorului de transport și de sistem.
(3) Proprietarul rețelei de transport transmite spre aprobare ANRE toate proiectele de contracte
ce urmează să fie încheiate cu operatorul de transport și de sistem, inclusiv cele referitoare la
utilizarea bunurilor existente, precum și a celor realizate ca urmare a investițiilor în rețeaua de
transport.
(4) Persoanele care au exercitat în cadrul operatorului de transport și de sistem funcții de
conducere sau alte funcții relevante în temeiul cărora au avut acces la informații comerciale
sensibile, definite potrivit legii, nu pot ocupa funcții similare în cadrul operatorilor economici din
domeniul producerii și/sau furnizării de gaze naturale, pe o perioadă de minimum 6 luni de la data
încetării raporturilor contractuale cu operatorul de transport și de sistem.
ART. 133
Interdicții privind deținerea controlului asupra operatorilor de transport și de sistem
Operatorilor economici care desfășoară oricare dintre activitățile de producere sau de furnizare
de gaze naturale le este interzis ca, direct sau indirect, să exercite controlul sau să exercite vreun
drept cu privire la operatorii de transport și de sistem separați din alte state ale Uniunii Europene
care aplică dispozițiile art. 9 alin. (1) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor
naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE.
ART. 134
Distribuția gazelor naturale
(1) Distribuția gazelor naturale se realizează de către operatorul de distribuție.
 (2) Operatorul de distribuție prestează serviciul de distribuție pentru toți utilizatorii sistemului
de distribuție, în condiții nediscriminatorii, asigurând accesul la acesta oricărui solicitant care
îndeplinește cerințele prezentului titlu, cu respectarea normelor și standardelor de performanță
prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.
(3) Delimitarea unui sistem de distribuție se realizează, după caz:
a) de obiectivele de producție de la robinetul aflat la ieșirea din stația de reglare-măsurare-
predare a producătorului;
b) de sistemul de transport de la ieșirea din stația de reglare-măsurare-predare a operatorului de
transport;
c) de alt sistem de distribuție de la ieșirea din stația de reglare/măsurare dintre operatorii de
distribuție;
d) de clienții finali de la ieșirea din stațiile/posturile de reglare/măsurare sau, după caz, ieșirea
din robinetul de branșament către instalațiile de utilizare ale acestora.
ART. 135
Caracterul activității de distribuție
Activitatea de distribuție a gazelor naturale, cu excepția celei realizate prin sistemele de
distribuție închise, constituie serviciu public de interes general.
ART. 136
Independența operatorului de distribuție
(1) În cazul în care operatorul de distribuție face parte dintr-un operator economic integrat pe
verticală, acesta trebuie să fie independent cel puțin în ceea ce privește forma sa juridică,
organizarea și procesul decizional, în raport cu celelalte activități care nu au legătură cu distribuția;
această regulă nu creează obligația separării proprietății asupra activelor aparținând operatorului
de distribuție față de operatorul economic integrat pe verticală.
(2) În vederea asigurării independenței operatorului de distribuție care face parte dintr-un
operator economic integrat pe verticală față de celelalte activități desfășurate de acesta din urmă,
se aplică următoarele criterii:
a) persoanele care asigură conducerea operatorului de distribuție nu pot face parte din structurile
operatorului integrat pe verticală care răspund, direct sau indirect, de gestionarea activităților de
producție, transport și furnizare a gazelor naturale;
 b) luarea măsurilor corespunzătoare pentru a se asigura că interesele profesionale ale persoanelor
responsabile pentru managementul operatorului de distribuție sunt luate în considerare, într-o
manieră de natură să asigure independența de acțiune a acestora;
c) operatorul de distribuție are dreptul de a lua decizii, în mod efectiv, independent de operatorul
economic integrat pe verticală, cu privire la activele necesare pentru exploatarea, întreținerea sau
dezvoltarea sistemului de distribuție; pentru a îndeplini aceste atribuții, operatorul de distribuție
are la dispoziție resursele necesare, inclusiv resursele umane, tehnice, financiare și fizice; aceasta
nu trebuie să afecteze existența unor mecanisme de coordonare corespunzătoare care trebuie să
asigure că sunt protejate drepturile de supraveghere economică și managerială ale societății-mamă
cu privire la rentabilitatea activelor de către filială; aceste mecanisme vor permite în mod special
societății-mamă să aprobe planul financiar anual sau orice instrument echivalent al operatorului de
distribuție și să stabilească limitele globale de îndatorare ale filialei; nu se va permite însă societății-
mamă să dea instrucțiuni privind operațiunile curente și nici privind decizii individuale ce au în
vedere construirea sau modernizarea obiectivelor aparținând sistemelor de distribuție care nu
depășesc termenii stabiliți în planul financiar aprobat sau în oricare alt instrument echivalent;
d) operatorul de distribuție trebuie să stabilească un program de conformitate, în care să prezinte
măsurile asumate ce asigură excluderea oricărui comportament discriminatoriu și garantează că
respectarea acestuia este monitorizată în mod adecvat; acest program trebuie să prezinte și
obligațiile specifice ale angajaților pentru realizarea acestui obiectiv; persoana sau organismul
responsabil pentru monitorizarea programului de conformitate, denumit agent de conformitate,
transmite ANRE și publică, în luna decembrie a fiecărui an, un raport cuprinzând măsurile luate;
agentul de conformitate al operatorului de distribuție este complet independent și are acces la toate
informațiile operatorului de distribuție sau ale oricărui operator economic afiliat, care sunt necesare
în vederea îndeplinirii atribuției sale.
(3) Operatorii de distribuție integrați vertical nu trebuie, în activitățile lor de comunicare și de
publicitate, să creeze confuzie cu privire la identitatea separată a filialei de furnizare din cadrul
operatorului economic integrat vertical.
(4) Fac excepție de la prevederile alin. (1)-(3) operatorii economici care desfășoară activități de
distribuție a gazelor naturale și care deservesc un număr de cel mult 100.000 de clienți finali.
ART. 137
Obligația de păstrare a confidențialității
 (1) Operatorul de distribuție este obligat să păstreze confidențialitatea asupra informațiilor
sensibile din punct de vedere comercial obținute în cursul desfășurării activității sale.
(2) Operatorul de distribuție este obligat să împiedice divulgarea discriminatorie a informațiilor
privind propria activitate, care pot fi avantajoase din punct de vedere comercial.
ART. 138
Obligațiile și drepturile operatorului de distribuție
(1) Distribuitorul de gaze naturale are, în principal, următoarele obligații:
a) să opereze, să întrețină, să repare, să modernizeze și să dezvolte sistemul de distribuție în
condiții de siguranță, eficiență economică și de protecție a mediului, activitățile urmând a fi
desfășurate în baza autorizațiilor specifice pentru proiectare și execuție a sistemelor de distribuție
a gazelor naturale, iar operarea urmând să se desfășoare în baza licenței de distribuție;
b) să asigure odorizarea gazelor naturale corespunzător reglementărilor aprobate de ANRE, în
baza contractelor de prestări de servicii încheiate cu operatorul din amonte, și, acolo unde este
cazul, prin odorizare suplimentară în sistemul de distribuție;
c) să realizeze interconectări cu alte sisteme, după caz, și să asigure capacitatea sistemului de
distribuție pe termen lung;
d) să asigure accesul terților la sistemele de distribuție, în condiții nediscriminatorii, în limitele
capacităților de distribuție, cu respectarea regimurilor tehnologice, conform reglementărilor
specifice elaborate de ANRE;
d1) să asigure racordarea terților la sistemul de distribuție, conform unor reglementări specifice,
în limitele capacităților de distribuție și cu respectarea regimurilor tehnologice;
-----------
Lit. d1) a alin. (1) al art. 138 a fost introdusă de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

e) să întocmească și să urmărească bilanțul de gaze naturale intrate și, respectiv, ieșite din
sistemul propriu;
f) să evite subvenția încrucișată între categoriile de clienți finali cu privire la repartizarea
costurilor;
 g) să preia pentru o perioadă determinată, dar nu mai mult de 2 ani, la solicitarea și conform
reglementărilor ANRE, operarea unui sistem de distribuție în cazul în care operatorului inițial i-a
fost retrasă licența de distribuție sau a fost reziliat contractul de concesiune;
h) să asigure echilibrul permanent al sistemului operat;
i) să asigure condițiile de securitate în alimentarea cu gaze naturale;
j) să desfășoare activități conexe celei de operare a sistemului, conform reglementărilor specifice
elaborate de ANRE, în limitele stabilite prin condițiile de valabilitate asociate licenței;
k) să elaboreze și să trimită ANRE planurile de investiții pe 5 ani ale sistemelor pe care le
operează; aceste planuri se actualizează anual de către operator până la sfârșitul lunii decembrie și
se aprobă de către ANRE.
(2) Operatorul de distribuție a gazelor naturale are, în principal, următoarele drepturi:
a) să desfășoare activități comerciale legate de serviciul de distribuție a gazelor naturale;
b) să încaseze contravaloarea tarifelor corespunzătoare serviciilor prestate, să limiteze și/sau să
întrerupă prestarea serviciului, conform reglementărilor specifice;
c) să întrerupă funcționarea obiectivelor sistemului de distribuție și alimentarea cu gaze naturale
a clienților pentru timpul strict necesar executării lucrărilor de întreținere și reparații, precum și în
alte situații prevăzute de prezentul titlu sau în caz de forță majoră, cu anunțarea prealabilă a
dispecerilor sistemelor afectate și, după caz, a clienților;
d) să folosească, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică locală ocupate de obiectivele
sistemului de distribuție, precum și pentru realizarea lucrărilor de execuție, operare, întreținere și
reparații, în condițiile legii;
e) abrogată;
----------
Lit. e) a alin. (2) al art. 138 a fost abrogată de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

f) să sisteze alimentarea cu gaze naturale a instalațiilor de utilizare, în situația în care există

pericol de explozie și este afectată siguranța în exploatare;
-----------
Lit. f) a alin. (2) al art. 138 a fost modificată de pct. 72 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 g) să stocheze gaze naturale în sistemele de distribuție, conform reglementărilor aprobate de
ANRE;
h) să refuze racordarea la sistemul de distribuție în condițiile art. 150;
i) să elaboreze norme tehnice/comerciale specifice activității proprii și să le supună spre aprobare
ANRE;
j) în cazul intervențiilor de către persoane neautorizate asupra instalațiilor de reglare-măsurare
aflate la limita de proprietate, care pun în pericol siguranța alimentării cu gaze naturale, operatorul
de distribuție este îndreptățit să întrerupă alimentarea, în conformitate cu reglementările specifice
ale ANRE.
(3) Atunci când un operator de distribuție răspunde de echilibrarea sistemului de distribuție a
gazelor naturale, acesta are obligația să elaboreze reguli obiective, transparente și nediscriminatorii
pentru echilibrarea sistemului operat, inclusiv reguli de încadrare tarifară a utilizatorilor sistemului
în cazul unui dezechilibru în sistem. Condițiile, inclusiv regulile și tarifele, aplicabile prestării
serviciilor de echilibrare de către operatorul de distribuție se stabilesc în mod nediscriminatoriu și
ținând seama de costuri, în conformitate cu o metodologie aprobată de ANRE, și sunt publicate.
-----------
Alin. (3) al art. 138 a fost introdus de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 139
Sistemul de distribuție închis
(1) Sistemul de distribuție închis este acel sistem prin care se distribuie gaze naturale într-o zonă
industrială, comercială sau de servicii comune, limitată din punct de vedere geografic și care, fără
a aduce atingere prevederilor alin. (4), nu alimentează clienții casnici, dacă, din rațiuni de
organizare tehnologică, activitățile derulate de utilizatorii sistemului respectiv sunt integrate sau
sistemul respectiv asigură gazele naturale în principal către proprietarul sistemului, operatorul
sistemului sau un operator economic afiliat acestora, după caz.
(2) Obligațiile privind dezvoltarea sistemului de distribuție, prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. c),
g) și k), nu sunt aplicabile operatorului unui sistem de distribuție închis.
 (3) Tarifele pentru serviciul de distribuție dintr-un sistem de distribuție închis sau metodologiile
care stau la baza calculării acestora sunt aprobate de ANRE, la cererea operatorului sistemului de
distribuție închis.
(4) Exceptarea prevăzută la alin. (2) se aplică și în cazul în care în zona deservită de un sistem
de distribuție închis sunt amplasați clienți casnici, numai dacă aceștia se află într-un raport de
muncă sau într-o formă de asociere cu proprietarul sistemului de distribuție la momentul racordării.
(5) Înființarea, respectiv operarea unui sistem de distribuție închis se realizează prin autorizație
de înființare, respectiv pe bază de licență, acordate de ANRE.
ART. 140
Înmagazinarea gazelor naturale
(1) Înmagazinarea gazelor naturale se realizează de către operatorul de înmagazinare.
(2) Gazele naturale se înmagazinează în scopul:
a) asigurării securității în alimentarea cu gaze naturale a clienților finali;
b) armonizării variațiilor consumului sezonier, zilnic și orar cu sursele de gaze disponibile;
c) asigurării permanente a echilibrului fizic al SNT;
d) realizării altor activități comerciale.
ART. 141
Independența operatorului de înmagazinare
(1) Un operator de înmagazinare care face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală
trebuie să fie independent cel puțin în ceea ce privește forma juridică, organizarea și procesul de
luare a deciziilor față de alte activități care nu au legătură cu transportul, distribuția sau
înmagazinarea.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai cu privire la instalațiile de înmagazinare care sunt
necesare din punct de vedere tehnic și/sau economic pentru asigurarea unui acces eficient la sistem
în scopul alimentării clienților, în conformitate cu reglementările specifice.
(3) În vederea asigurării independenței operatorului de înmagazinare față de operatorul
economic integrat pe verticală din care face parte și care desfășoară cel puțin una din activitățile de
producție sau de furnizare, se aplică următoarele criterii minime:
a) persoanele care asigură conducerea operatorului de înmagazinare nu pot face parte din
structurile operatorului economic integrat pe verticală care răspund, direct sau indirect, de
coordonarea activității de producție și furnizare a gazelor naturale;
 b) trebuie luate măsuri adecvate pentru a garanta că interesele profesionale ale persoanelor cu
funcții de conducere din cadrul operatorului de înmagazinare sunt luate în considerare, astfel încât
să se asigure faptul că acestea au posibilitatea de a acționa independent;
c) operatorul de înmagazinare dispune de suficiente competențe de luare a deciziilor,
independent de societatea-mamă, cu privire la elementele de active necesare pentru exploatarea,
întreținerea sau dezvoltarea instalațiilor de înmagazinare; aceasta nu împiedică existența unor
mecanisme de coordonare adecvate care să garanteze protejarea drepturilor de supraveghere
economică și a celor de supraveghere a gestiunii ale societății-mamă asupra randamentului
activelor unei filiale; societatea-mamă are dreptul să aprobe planul financiar anual al operatorului
de înmagazinare sau orice document echivalent și să stabilească limite globale ale nivelului de
îndatorare a filialei sale; societatea-mamă nu are dreptul să dea instrucțiuni privind gestionarea
curentă, nici cu privire la deciziile individuale referitoare la construirea sau modernizarea
instalațiilor de înmagazinare, care nu depășesc limitele din planul financiar aprobat sau orice
document echivalent;
d) operatorul de înmagazinare stabilește un program de conformitate, care conține măsurile luate
pentru a garanta excluderea practicilor discriminatorii și stabilește și obligațiile specifice impuse
angajaților pentru realizarea obiectivului de independență;
e) operatorul de înmagazinare desemnează o persoană sau un organism, denumit agent de
conformitate, care să asigure monitorizarea adecvată a respectării programului de conformitate și
care transmite autorității competente în luna decembrie a fiecărui an un raport cu privire la măsurile
luate, raport care se publică pe site-ul operatorului de înmagazinare.
ART. 142
Obligațiile și drepturile operatorului de înmagazinare
(1) Operatorul de înmagazinare are, în principal, următoarele obligații:
a) să opereze, să întrețină, să reabiliteze și să modernizeze instalațiile tehnologice de suprafață
aferente depozitelor de înmagazinare, în condiții de siguranță, de eficiență și de protecție a
mediului;
b) să asigure accesul terților la depozitele de înmagazinare, pe baza unor criterii obiective,
transparente și nediscriminatorii, conform reglementărilor ANRE;
c) să publice lista instalațiilor de înmagazinare sau a unor părți dintre acestea care sunt oferite
spre acces terților;
 d) să furnizeze informații utilizatorilor sistemului de înmagazinare, necesare pentru un acces
eficient la sistem;
e) să elaboreze și să trimită ANRE planurile de investiții pe 5 ani ale sistemelor pe care le
operează; aceste planuri se actualizează anual de către operator până la sfârșitul lunii decembrie și
se aprobă de către ANRE.
f) să asigure mijloacele adecvate pentru îndeplinirea obligațiilor privind serviciul public.
-----------
Lit. f) a alin. (1) al art. 142 a fost introdusă de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) Operatorul depozitului de înmagazinare are, în principal, următoarele drepturi:

a) să încaseze tariful aferent prestării serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale,
să limiteze și/sau să întrerupă prestarea serviciului, conform reglementărilor specifice;
b) să elaboreze norme tehnice/comerciale specifice activității proprii și să le supună spre
aprobare ANRE;
c) să întrerupă funcționarea instalațiilor pentru timpul strict necesar, în vederea executării
lucrărilor de întreținere și de reparații, precum și în alte situații prevăzute de lege, cu anunțarea
prealabilă a dispecerilor sistemelor afectate și, după caz, a clienților;
d) să refuze în mod justificat accesul terților la depozitele de înmagazinare, în condițiile legii.
(3) Operatorul de înmagazinare păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de
vedere comercial pe care lea obținut în cursul desfășurării activității sale și împiedică dezvăluirea
discriminatorie de informații referitoare la propriile activități care ar putea induce avantaje
economice. În special, nu divulgă nicio informație sensibilă din punct de vedere comercial către
celelalte părți ale operatorului economic decât în cazul în care acest lucru se impune în vederea
încheierii unei tranzacții comerciale.
------------
Alin. (3) al art. 142 a fost modificat de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 143
Obligațiile și drepturile furnizorului de gaze naturale
 (1) Furnizorul de gaze naturale are, în principal, următoarele obligații:
a) să încheie contracte de achiziție a gazelor naturale, astfel încât să asigure acoperirea
consumului pentru clienții săi;
b) să plătească contravaloarea gazelor naturale achiziționate, conform contractelor încheiate;
c) să desfășoare activitatea de furnizare a gazelor naturale pe bază de contracte comerciale
încheiate conform reglementărilor ANRE;
d) să respecte standardele de performanță pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale;
e) să pună prompt și în mod gratuit la dispoziția clienților finali datele relevante privind
consumul, utilizând la cererea acestora formatul de prezentare ușor de înțeles, armonizat la nivel
național, stabilit de către ANRE;
f) să înființeze puncte unice de contact pentru informarea clienților finali cu privire la drepturile
acestora, la legislația în vigoare și la căile de soluționare a litigiilor în cazul unor cereri, plângeri,
sesizări, reclamații sau contestații. Punctul unic de contact este constituit dintr-un punct central
care coordonează punctele de informare regională/locală, ce sunt ușor accesibile, iar în cazul
clienților casnici acestea să fie situate la distanță de maximum 50 km de locul de consum și să ofere
clienților finali informații în mod gratuit;
g) să permită clienților, în mod gratuit, schimbarea efectivă a furnizorului de gaze naturale în
termen de 21 de zile de la data solicitării și să transmită acestora un decont final de lichidare, în
termen de maximum 42 de zile de la schimbarea furnizorului;
h) să încheie cu clienții finali contracte care prevăd condiții contractuale echitabile și cel puțin
informațiile prevăzute la art. 145 alin. (4) lit. b) și să transmită gratuit clientului final o copie a
contractului înainte de încheierea sau confirmarea încheierii acestuia. Atunci când contractul este
încheiat prin intermediari, informațiile prevăzute la art. 145 alin. (4) lit. b) sunt oferite, de
asemenea, înainte de încheierea contractului;
i) să notifice clienții finali în mod corespunzător cu privire la orice intenție de modificare a
clauzelor contractuale, precum și cu privire la orice majorare a prețului/tarifului practicat, după
caz, în mod direct și în timp util, dar nu mai târziu de sfârșitul primei perioade normale de facturare
care urmează intrării în vigoare a majorării, într-un mod transparent și ușor de înțeles;
j) să informeze clienții finali, în momentul notificării prevăzute la lit. i), cu privire la dreptul de
a denunța contractul, în cazul în care nu acceptă noile condiții notificate;
 k) să transmită clienților finali informații transparente privind prețurile/tarifele practicate, după
caz, precum și privind condițiile generale de acces și de utilizare a serviciilor oferite de către acesta;
l) să pună la dispoziția clienților finali o gamă largă de modalități de plată, care nu creează
discriminări nejustificate între clienți. Sistemele de plată anticipată trebuie să fie echitabile și să
reflecte în mod adecvat consumul probabil. Orice diferență în ceea ce privește clauzele și condițiile
sistemelor de plată trebuie să reflecte costurile suportate cu aceste sisteme de plată diferite.
Condițiile generale trebuie să fie echitabile și transparente, prezentate într-un limbaj clar și ușor de
înțeles, și nu includ bariere necontractuale în calea exercitării drepturilor clienților, ca de exemplu
documentația contractuală excesivă;
m) să nu utilizeze practici comerciale incorecte sau înșelătoare;
n) să ofere clienților finali un standard ridicat de servicii și de soluționare a plângerilor;
o) să informeze clienții racordați la obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale cu privire
la drepturile lor de a fi alimentați cu gaze naturale de o calitate specificată, la prețuri rezonabile,
conform prevederilor legale în vigoare;
p) să informeze corespunzător clienții finali cu privire la consumul lor efectiv de gaze naturale
și la costurile reale aferente, suficient de frecvent astfel încât aceștia să aibă posibilitatea să își
ajusteze propriul consum de gaze naturale. Aceste informații se comunică la intervale de timp
corespunzătoare, ținându-se cont de capacitatea echipamentelor de măsurare ale clientului final și
de raportul cost-beneficiu al acestor măsuri, fără să se perceapă clienților finali costuri suplimentare
pentru acest serviciu;
q) să înmagazineze gaze naturale la nivelurile necesare pentru asigurarea continuității în
alimentarea cu gaze naturale a clienților săi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
-----------
Alin. (1) al art. 143 a fost modificat de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) Furnizorul de gaze naturale are, în principal, următoarele drepturi:

a) să încaseze contravaloarea gazelor naturale furnizate, conform contractelor încheiate cu
clienții;
b) să încaseze contravaloarea gazelor naturale furnizate în regim de furnizare de ultimă instanță,
conform reglementărilor ANRE;
 c) să limiteze și/sau să sisteze furnizarea gazelor naturale la clienți, în condițiile specificate în
contracte.
(3) Cantitățile de gaze naturale reprezentând stocurile minime ce urmează a fi înmagazinate de
fiecare furnizor, potrivit alin. (1) lit. q), vor fi stabilite anual, în condiții transparente și
nediscriminatorii, prin decizie a președintelui ANRE, în conformitate cu reglementările specifice
ANRE, astfel încât să se asigure un nivel corespunzător al consumului intern, în condiții de
continuitate și siguranță.
----------
Alin. (3) al art. 143 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 28
din 28 iunie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 487 din 30 iunie 2016.

ART. 144
Obligațiile furnizorului de ultimă instanță
(1) Furnizorul de ultimă instanță are obligația de a asigura furnizarea gazelor naturale clienților
finali, în conformitate cu reglementările ANRE, la prețuri reglementate de ANRE.
(2) Furnizorul de ultimă instanță are obligația de a furniza, conform reglementărilor emise de
ANRE, gaze naturale clienților finali al căror furnizor se află în situația de a i se retrage licența de
furnizare în cursul desfășurării activității sau în orice altă situație identificată de ANRE în care
clienții finali nu au asigurată furnizarea de gaze naturale din nicio altă sursă.
ART. 145
Obligațiile și drepturile clientului final de gaze naturale
(1) Clienții finali au obligația să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor prestate
de către furnizorul/operatorul sistemului, în termenul și în condițiile prevăzute în contractul
încheiat cu acesta.
(2) Pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, altele decât obligația de plată a clientului
final, partea în culpă plătește celeilalte părți daune-interese până la acoperirea integrală a
prejudiciului cauzat, în conformitate cu prevederile stipulate în contract.
(3) În cazul intervenției asupra unui sistem din sectorul gazelor naturale, inclusiv asupra unei
instalații de utilizare, care pune în pericol siguranța alimentării cu gaze naturale, operatorul
sistemului/instalației este îndreptățit să întrerupă alimentarea, în conformitate cu reglementările
specifice ale ANRE. În cazul constatării, conform prevederilor legale în vigoare, a unor acțiuni
menite să denatureze în orice fel indicațiile echipamentelor de măsurare sau să sustragă gaze
naturale prin ocolirea echipamentelor de măsurare, furnizorul este îndreptățit să solicite clientului
final constituirea de garanții financiare pentru o perioadă de consum echivalent de maximum un
an. Refuzul constituirii acestor garanții dă dreptul furnizorului să solicite operatorului de
transport/distribuție întreruperea alimentării clientului final.
-----------
Alin. (3) al art. 145 a fost modificat de pct. 77 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(4) Clienții finali de gaze naturale au următoarele drepturi:

a) să aibă acces la obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale în condițiile legii și să fie
informați, atunci când sunt racordați la acestea, cu privire la drepturile lor de a fi alimentați cu gaze
naturale de o calitate specificată, la prețuri rezonabile, conform prevederilor legale în vigoare;
b) fără a aduce atingere Legii nr. 193/2000, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2014, să încheie cu furnizorul de gaze
naturale un contract care să prevadă condiții/clauze contractuale echitabile și care să conțină cel
puțin următoarele informații:
(i) identitatea și adresa furnizorului;
(ii) serviciile oferite, calitatea serviciilor oferite, precum și termenul de începere a derulării
contractului, respectiv termenul prevăzut pentru începerea alimentării inițiale cu gaze naturale,
după caz;
(iii) tipurile serviciilor de mentenanță oferite, după caz, prin contract;
(iv) mijloacele prin care se pot obține informații actualizate privind toate prețurile/tarifele
aplicabile, inclusiv cele pentru mentenanță, după caz;
(v) durata contractului, condițiile de reînnoire/prelungire și de întrerupere a serviciilor și a
contractului și dacă este recunoscut dreptul de a denunța cu titlu gratuit contractul;
(vi) eventualele compensații/despăgubiri și modalitatea de rambursare aplicabilă în cazul
nerespectării calității serviciilor prevăzute în contract, inclusiv în cazul facturării inexacte și
realizate cu întârziere;
(vii) modalitățile de inițiere a procedurilor de soluționare a litigiilor în conformitate cu lit. j);
 (viii) informații privind drepturile clienților, inclusiv privind soluționarea plângerilor și toate
informațiile menționate la lit. b) comunicate în mod clar prin intermediul facturilor sau pe paginile
de internet ale acestor operatori economici;
c) să primească gratuit de la furnizorul de gaze naturale o copie a contractului care să conțină cel
puțin informațiile prevăzute la lit. b) înainte de încheierea sau confirmarea încheierii acestuia.
Atunci când contractul este încheiat prin intermediari, informațiile prevăzute la lit. b) se primesc,
de asemenea, înainte de încheierea contractului;
d) să solicite furnizorului/operatorului de sistem modificarea și completarea contractului încheiat
cu acesta, atunci când apar elemente noi ori când consideră necesară detalierea sau completarea
unor clauze contractuale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
e) să fie notificați în mod corespunzător cu privire la orice intenție de modificare a contractului,
precum și cu privire la orice majorare a prețului/tarifului, în mod direct și în timp util, dar nu mai
târziu de sfârșitul primei perioade normale de facturare care urmează intrării în vigoare a majorării,
într-un mod transparent și ușor de înțeles, precum și să fie informați, în momentul notificării, cu
privire la dreptul de a denunța contractul, în cazul în care nu acceptă noile condiții;
f) să denunțe contractul în cazul în care nu acceptă noile condiții notificate de către furnizorul
de gaze naturale;
g) să li se pună la dispoziție o gamă largă de modalități de plată, care să le permită să își
îndeplinească obligațiile de plată a facturii, obligații de plată prevăzute în contract și care nu
creează discriminări nejustificate între clienți. Sistemele de plată anticipată trebuie să fie echitabile
și să reflecte în mod adecvat consumul probabil. Orice diferență în ceea ce privește clauzele și
condițiile sistemelor de plată trebuie să reflecte costurile suportate de către furnizor pentru
diferitele sisteme de plată. Condițiile generale trebuie să fie echitabile și transparente, prezentate
într-un limbaj clar și ușor de înțeles, și nu trebuie să includă bariere necontractuale în calea
exercitării drepturilor clienților, ca de exemplu documentația contractuală excesivă. Clienții sunt
protejați împotriva practicilor comerciale incorecte sau înșelătoare;
h) să își schimbe furnizorul în mod gratuit, cu respectarea condițiilor/clauzelor contractuale, în
termen de 21 de zile de la data solicitării, conform unei proceduri aprobate de ANRE, care stabilește
în principal etapele procesului de schimbare a furnizorului, modalitatea de stingere a obligațiilor
de plată datorate de clientul final furnizorului ce urmează a fi schimbat, datele ce pot fi solicitate
de clientul final sau de noul furnizor în procesul de schimbare, precum și operatorii de sistem care
sunt obligați să le furnizeze;
i) să primească un decont final de lichidare, după schimbarea furnizorului de gaze naturale, în
termen de maximum 42 de zile de la schimbarea furnizorului;
j) să beneficieze de proceduri transparente, simple și la cele mai mici costuri de soluționare a
plângerilor. Toți clienții finali au dreptul la un standard ridicat de servicii și de soluționare a
plângerilor de către furnizorul lor de gaze naturale. Astfel de proceduri de soluționare extrajudiciară
a litigiilor trebuie să permită soluționarea corectă și promptă a acestora, în termen de maximum 90
de zile, și să prevadă, în toate cazurile justificate, un sistem de rambursare și/sau de compensare;
aceste proceduri ar trebui să respecte, atunci când este posibil, principiile enunțate în
Recomandarea 98/257/CE; aceste proceduri se elaborează cu respectarea unei proceduri-cadru
emise de ANRE;
k) să primească informații transparente privind prețurile/ tarifele aplicabile, precum și privind
condițiile generale de acces și de utilizare a serviciilor oferite de către furnizorul de gaze naturale;
l) să solicite furnizorului întreruperea furnizării gazelor naturale, în cazul în care întreruperea
este legată de funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor clientului final sau ale operatorului
de sistem;
m) să solicite furnizorului/operatorului de sistem ca atunci când sunt constatate deficiențe
tehnice să ia măsuri pentru asigurarea parametrilor de siguranță în aprovizionarea cu gaze naturale;
n) să solicite și să primească penalitățile suportate de către furnizorul/operatorul de sistem pentru
neîndeplinirea obligațiilor, în conformitate cu prevederile standardelor de performanță;
o) să solicite și să primească, fără să li se perceapă costuri suplimentare pentru acest serviciu,
toate datele relevante privind propriul consum sau să împuternicească orice furnizor licențiat, pe
baza unui acord explicit și gratuit, să aibă acces la datele de măsurare, operatorul de sistem
responsabil de gestionarea acestor date având obligația să le furnizeze acestuia. ANRE asigură
accesul la datele privind consumul clienților finali, stabilind, în vederea utilizării cu titlu opțional,
un format de prezentare a acestor date, ușor de înțeles, armonizat la nivel național, precum și
modalitatea de acces a clienților finali și a furnizorilor la acestea;
p) să fie informați corespunzător cu privire la consumul lor efectiv de gaze naturale și la costurile
reale aferente, suficient de frecvent astfel încât să aibă posibilitatea să își ajusteze propriul consum
de gaze naturale. Aceste informații sunt comunicate de furnizor la intervale de timp
corespunzătoare, ținându-se cont de capacitatea echipamentelor de măsurare ale clientului final și
de raportul cost-beneficiu al acestor măsuri, fără ca acesta să perceapă clienților finali costuri
suplimentare pentru acest serviciu.
------------
Alin. (4) al art. 145 a fost modificat de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(5) Clienții finali nu au dreptul să vândă gazele naturale.

ART. 146
Obligațiile și drepturile operatorului pieței de gaze naturale
(1) Operatorul pieței de gaze naturale este persoana juridică titulară de licență care asigură
administrarea piețelor centralizate de gaze naturale, cu excepția pieței de echilibrare, în vederea
tranzacționării de gaze naturale pe termen scurt, mediu și lung, conform reglementărilor emise de
autoritatea competentă.
(2) Operatorului pieței de gaze naturale nu îi este permisă divulgarea informațiilor legate de
tranzacțiile de gaze naturale pe care le deține, obținute pe parcursul activității sale, altfel decât în
condițiile legii.
(3) Prețurile stabilite pe piețele centralizate de gaze naturale se fac publice conform
reglementărilor ANRE.

CAP. VI
Accesul și racordarea la rețea

ART. 147
Regimul accesului terților la rețea
Accesul terților la conductele de alimentare din amonte, la sistemele de transport, la depozitele
de înmagazinare, la sistemele GNL și la sistemele de distribuție a gazelor naturale se realizează în
regim reglementat.
ART. 148
Regimul racordării la obiective din sectorul gazelor naturale
 (1) Racordarea terților la conductele de alimentare din amonte, la sistemele de transport, la
depozitele de înmagazinare, la instalațiile/terminalul GNL și la sistemele de distribuție a gazelor
naturale se realizează în regim reglementat, conform reglementărilor specifice elaborate de ANRE.
-----------
Alin. (1) al art. 148 a fost modificat de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) Racordarea la conductele de alimentare din amonte și la sistemul de transport este permisă
următoarelor categorii de solicitanți:
a) titularilor contractelor de concesiune a serviciului public de distribuție a gazelor naturale, în
vederea îndeplinirii obligațiilor contractuale ce le revin în această calitate;
b) operatorilor terminalului GNL;
c) operatorilor depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale;
d) clienților industriali noi;
e) operatorilor economici titulari ai licenței de distribuție;
f) producătorilor de gaze naturale;
g) abrogată;
----------
Lit. g) a alin. (2) al art. 148 a fost abrogată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 174 din 16
decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 17 decembrie 2014, care
introduce noul punct al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 11 iunie 2014, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 24 iunie 2014.

ART. 149
Refuzul de acces
(1) Refuzul accesului terților la obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale se poate face
în următoarele situații:
a) capacitatea obiectivului/sistemului este insuficientă;
b) accesul la sistem împiedică îndeplinirea obligațiilor de serviciu public și siguranță în
exploatare;
 c) accesul la sistem poate conduce la serioase dificultăți economice și/sau financiare legate de
contractele de tip "take-or-pay" pentru titularul de licență/autorizație căruia i se solicită accesul;
d) calitatea gazelor naturale care urmează să fie introduse în sisteme și/sau în depozite nu
corespunde cerințelor impuse de reglementările în vigoare.
(2) Refuzul de acces la sistem se materializează printr-un document denumit "Refuz de acces",
care cuprinde în mod obligatoriu motivele refuzului.
ART. 1491
Derogări privind angajamentele de plată asumate prin contractele de tip take or pay
(1) În cazul în care un operator economic din sectorul gazelor naturale se confruntă sau consideră
că se confruntă cu serioase dificultăți economice și financiare din cauza angajamentelor de plată
asumate prin contracte de tip take or pay, angajamente acceptate prin unul sau mai multe din
contractele sale de cumpărare a gazelor naturale, acesta poate adresa ANRE o cerere de derogare
temporară de la aplicarea prevederilor art. 147 și 148.
(2) Cererea de derogare poate fi prezentată la ANRE fie înainte, fie după refuzarea accesului la
sistem. În situația în care operatorul economic din sectorul gazelor naturale a refuzat accesul la
sistem, cererea se prezintă de îndată.
(3) Cererea trebuie să fie însoțită de toate informațiile relevante privind natura și importanța
problemei, precum și privind eforturile depuse de operatorul economic, respectiv pentru rezolvarea
problemei.
(4) Decizia privind cererea de derogare referitoare la contractele de tip take or pay încheiate
înainte de 4 august 2003 nu trebuie să conducă la situații care să facă imposibilă găsirea unor piețe
de desfacere alternative, viabile din punct de vedere economic.
(5) Cererea nu se acceptă dacă vânzările de gaze naturale nu scad sub nivelul garanțiilor de cerere
minimă incluse în contractele de cumpărare de gaze naturale de tip take or pay sau în măsura în
care aceste contracte pot fi adaptate, respectiv operatorul economic din sectorul gazelor naturale
este capabil să găsească piețe de desfacere alternative.
(6) ANRE analizează cererea de derogare luând în considerare următoarele criterii:
a) obiectivul realizării unei piețe competitive a gazelor naturale;
b) necesitatea de a îndeplini obligațiile de serviciu public și de a garanta siguranța alimentării;
c) poziția pe piață a operatorului economic din sectorul gazelor naturale și situația reală a
concurenței pe această piață;
 d) gravitatea dificultăților economice și financiare cu care se confruntă operatorii economici din
sectorul gazelor naturale și operatorul de transport și de sistem sau clienții eligibili;
e) datele semnării și clauzele contractului sau contractelor în cauză, inclusiv măsura în care
acestea țin seama de schimbările de pe piață;
f) diligențele depuse pentru a rezolva problema respectivă;
g) măsura în care, în cazul acceptării angajamentelor de plată în cauză asumate prin contracte de
tip take or pay, operatorul economic ar fi putut să prevadă, într-o manieră rezonabilă, luând în
considerare dispozițiile prezentei legi, posibilitatea apariției unor dificultăți serioase;
h) gradul de conectare a sistemului cu alte sisteme și gradul de interoperabilitate al acestor
sisteme;
i) efectele pe care acordarea unei derogări le-ar avea asupra aplicării corecte a dispozițiilor
prezentei legi cu privire la buna funcționare a pieței interne a gazelor naturale.
(7) În cazul în care nu există soluții rezonabile alternative și, având în vedere criteriile menționate
la alin. (6), ANRE poate decide acordarea unei derogări.
(8) ANRE notifică de îndată Comisia Europeană cu privire la decizia de acordare a derogării,
oferind, într-o formă consolidată, toate informațiile relevante privind respectiva derogare.
(9) În situația în care Comisia Europeană solicită ANRE să modifice sau să retragă decizia de
acordare a derogării, aceasta se conformează în termen de 28 de zile.
(10) Orice derogare acordată în temeiul dispozițiilor de mai sus va fi motivată în mod
corespunzător și va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(11) Operatorii economici din sectorul gazelor naturale cărora nu li s-a acordat o derogare, în
sensul menționat în prezentul articol, nu refuză sau nu continuă să refuze accesul la sistem din
cauza angajamentelor de plată asumate în cadrul contractelor de cumpărare de gaze naturale de tip
take or pay.
-----------
Art. 1491 a fost introdus de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 150
Refuzul de racordare
 Refuzul de racordare la obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale se poate face în
următoarele situații:
a) capacitatea obiectivului/sistemului este insuficientă;
-----------
Lit. a) a art. 150 a fost modificat de pct. 81 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

b) nu există obiective/conducte părți componente ale sistemelor la care urmează să fie realizată
conectarea;
c) în cazul neîndeplinirii obligației de plată a tarifului de racordare.
ART. 151
Finanțarea lucrărilor pentru realizarea obiectivelor/conductelor necesare racordării
(1) Operatorul de distribuție sau operatorul de transport și de sistem nu poate refuza racordarea
la sistem și este obligat să finanțeze lucrările dacă realizarea obiectivelor/conductelor necesare
racordării este economic justificată.
-----------
Alin. (1) al art. 151 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) În cazul în care realizarea obiectivelor/conductelor, altele decât cele prevăzute la alin. (1), nu
este economic justificată pentru operatorul de distribuție sau operatorul de transport și de sistem,
solicitantul poate participa în cotă-parte la finanțarea obiectivelor/conductelor.
(3) Activele care rezultă în condițiile alin. (2) se preiau în folosință de către operatorul de
distribuție sau de către operatorul de transport și de sistem, pe baza unui contract în care se
stipulează în mod explicit condițiile financiare, în baza procedurii aprobate de ANRE.
(4) Solicitantul are dreptul să recupereze contravaloarea sumei investite conform alin. (2), din
momentul punerii în funcțiune a obiectivului/conductei, de la următorii utilizatori racordați la
obiectivele/sistemele realizate în conformitate cu prevederile alin. (2); modalitatea de recuperare a
cotei-părți din investiție se face în conformitate cu reglementările ANRE.
 (5) În aplicarea prevederilor alin. (1) și (2), operatorul are obligația de a realiza un studio tehnico-
economic, întocmit conform unei proceduri aprobate de către ANRE, în termen de 30 de zile de la
data primirii solicitării.
-----------
Alin. (5) al art. 151 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(6) La expirarea termenului prevăzut la alin. (5), studiul se transmite solicitanților, cu titlu
gratuit.
(7) Operatorul de distribuție sau operatorul de transport și de sistem are obligația de a realiza și
de a pune în funcțiune obiectivul/conducta realizată în termen de 270 de zile de la data emiterii
avizului tehnic de racordare ori de la data semnării contractului, după caz, sau de cel mult 180 de
zile de la data obținerii autorizației de construire.
-----------
Alin. (7) al art. 151 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 152
Magistrale directe
(1) În vederea asigurării necesarului de gaze naturale, solicitanții care se află în alte zone decât
cele prevăzute la art. 104 alin. (1) pot solicita ANRE aprobarea pentru construirea unei magistrale
directe.
(11) În situații justificate, ANRE poate aproba asigurarea necesarului de gaze naturale unor
solicitanți de gaze naturale situați în zone delimitate pentru care serviciul public de distribuție a
gazelor naturale a fost concesionat, prin intermediul unei magistrale directe dintr-un sistem de
distribuție învecinat.
-----------
Alin. (11) al art. 152 a fost introdus de pct. 83 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 (2) ANRE emite autorizații pentru construirea unei magistrale directe numai în absența unei
perspective de acces la sistem în următorii 2 ani.
(3) Magistrala directă este finanțată integral de către solicitanți și se află în proprietatea acestora.
-----------
Alin. (3) al art. 152 a fost modificat de pct. 84 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(4) Criteriile transparente și nediscriminatorii pentru acordarea autorizațiilor de înființare,

precum și condițiile de operare a magistralei directe se aprobă de ANRE.
ART. 153
Soluționarea divergențelor de acces la sistem
(1) Pentru soluționarea pe cale administrativ-jurisdicțională a divergențelor de acces la sistem se
constituie în cadrul ANRE o comisie de specialitate.
(2) Organizarea și funcționarea comisiei prevăzute la alin. (1) se realizează în baza unui
regulament aprobat de ANRE.
(3) Comisia prevăzută la alin. (1) adoptă o hotărâre în termen de 60 de zile de la primirea
reclamației.
(4) Hotărârea comisiei prevăzută la alin. (3) are caracter definitiv, este obligatorie pentru părți și
poate fi atacată în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și
completările ulterioare.

CAP. VII
Prevederi generale privind gazul petrolier lichefiat (GPL), gazul natural comprimat (GNC),
gazul natural comprimat pentru vehicule (GNCV) și gazul natural lichefiat (GNL)
------------
Titlul cap. VII a fost modificat de pct. 85 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 154
Reglementarea utilizării GPL
 Reglementările tehnice și comerciale cu privire la stocarea, distribuția și utilizarea GPL sunt
elaborate/aprobate de ANRE cu consultarea părților interesate.
ART. 155
Reglementarea utilizării GNC/GNCV
(1) Reglementările tehnice și comerciale privind tratarea și comprimarea gazelor naturale pentru
producerea GNC/GNCV, precum și cele privind stocarea acestora în recipientele din stațiile de
umplere sunt aprobate de ANRE cu consultarea părților interesate.
(2) În scopul realizării cadrului general de reglementare pentru producerea, stocarea, livrarea și
utilizarea GNC/GNCV, ANRE stabilește Codul tehnic al GNC.
-----------
Art. 155 a fost modificat de pct. 86 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 156
Reglementarea utilizării GNL
Cadrul general de reglementare privind GNL se stabilește de ANRE prin Codul tehnic al GNL.

ART. 1561
Instalații GNL
(1) Lichefierea gazelor naturale, descărcarea, stocarea și regazeificarea GNL se realizează de
către operatorul terminalului/instalațiilor de stocare GNL.
(2) GNL se utilizează în scopul:
a) realizării de activități comerciale;
b) asigurării securității în alimentarea cu gaze naturale a clienților finali;
c) armonizării variațiilor consumului sezonier, zilnic și orar cu alte surse de gaze disponibile.
-----------
Art. 1561 a fost introdus de pct. 87 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 1562
Obligațiile și drepturile operatorului terminalului GNL
 (1) Operatorul terminalului GNL are, în principal, următoarele obligații:
a) să opereze, să întrețină, să reabiliteze și să modernizeze instalațiile tehnologice de suprafață
aferente terminalului GNL, în condiții de siguranță, de eficiență și de protecție a mediului;
b) să asigure accesul terților la terminalul GNL, pe baza unor criterii obiective, transparente și
nediscriminatorii, conform reglementărilor ANRE;
c) să publice lista instalațiilor GNL sau a unor părți dintre acestea care sunt oferite spre acces
terților;
d) să furnizeze informații utilizatorilor terminalului GNL, necesare pentru un acces eficient la
sistem;
e) să elaboreze și să trimită la ANRE planurile de investiții pe 5 ani a sistemelor pe care le
operează; aceste planuri se actualizează anual de către operator până la sfârșitul lunii decembrie și
se aprobă de către ANRE;
f) să asigure mijloacele adecvate pentru îndeplinirea obligațiilor privind serviciul public;
g) păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial pe care le-a
obținut în cursul desfășurării activităților sale și împiedică dezvăluirea discriminatorie de informații
referitoare la propriile activități care ar putea induce avantaje economice; nu divulgă nicio
informație sensibilă din punct de vedere comercial către celelalte părți ale operatorului economic
decât în cazul în care acest lucru se impune în vederea încheierii unei tranzacții comerciale.
(2) Operatorul terminalului GNL are, în principal, următoarele drepturi:
a) să încaseze tariful aferent prestării serviciului de operare a terminalului GNL, să limiteze
și/sau să întrerupă prestarea serviciului, conform reglementărilor specifice;
b) să elaboreze norme tehnice/comerciale specifice activității proprii și să le supună spre
aprobare ANRE;
c) să întrerupă funcționarea instalațiilor GNL pentru timpul strict necesar, în vederea executării
lucrărilor de întreținere și de reparații, precum și în alte situații prevăzute de lege, cu anunțarea
prealabilă a dispecerilor sistemelor afectate și, după caz, a clienților;
d) să refuze în mod justificat accesul terților la terminalul GNL, în condițiile legii.
(3) Operatorul terminalului GNL publică informațiile referitoare la propriile activități, necesare
utilizatorilor de sistem/solicitanților de acces, conform reglementărilor ANRE, în vederea
asigurării accesului eficient la sistem, a unei concurențe efective și funcționării eficiente a pieței
de gaze naturale, nefiindu-le permisă divulgarea informațiilor sensibile din punct de vedere
comercial obținute pe parcursul activităților acestora, inclusiv cele obținute de la terți în contextul
acordării accesului la rețea.
-----------
Art. 1562 a fost introdus de pct. 87 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 157
Regimul de autorizare în domeniul GNL, GNC/GNCV și GPL
Operatorii economici și/sau persoanele fizice care desfășoară activități de proiectare, execuție și
exploatare în domeniul GNL, GNC/GNCV, GPL trebuie să dețină autorizații/licențe emise de
ANRE în baza unor regulamente specifice.
-----------
Art. 157 a fost modificat de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

CAP. VIII
Asigurarea calității echipamentelor, instalațiilor, aparatelor, produselor și procedeelor utilizate
în sectorul gazelor naturale

ART. 158
Utilizarea echipamentelor, instalațiilor, aparatelor, produselor și procedeelor în sectorul gazelor
naturale
(1) Utilizarea echipamentelor, instalațiilor, aparatelor, produselor și procedeelor în sectorul
gazelor naturale este permisă după obținerea în prealabil a acceptului operatorului sistemului, în
baza unor metodologii/proceduri elaborate de către acesta și avizate de ANRE.
(2) ANRE asigură transparența acestui proces prin publicarea metodologiilor/procedurilor
avizate pe site-ul propriu.
ART. 159
Sisteme de măsurare inteligente
(1) Până la data de 3 septembrie 2012, ANRE evaluează implementarea sistemelor de măsurare
inteligente care contribuie la participarea activă a consumatorilor pe piața furnizării de gaze
naturale, din punctul de vedere al costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață și pentru
consumatorii individuali, al tipului de contorizare inteligentă, precum și al termenelor fezabile de
implementare.
(2) În condițiile în care, prin evaluarea prevăzută la alin. (1), se constată că implementarea
sistemelor de măsurare inteligente este avantajoasă pentru funcționarea pieței gazelor naturale,
ANRE elaborează, în consultare cu operatorii de distribuție și de transport, și aprobă un calendar
de implementare, acordând atenția cuvenită utilizării de standarde adecvate și de bune practici,
precum și importanței dezvoltării pieței gazelor naturale.
ART. 160
Verificarea proiectelor
(1) Înainte de execuția lucrărilor pentru obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale, în
vederea respectării cerințelor privind calitatea în construcții, operatorii economici care exploatează
obiectivele/sistemele respective au obligația de a verifica proiectele de execuție prin intermediul
verificatorilor de proiecte atestați de către ANRE.
(2) Proiectele aferente execuției/modificărilor instalațiilor de utilizare se verifică de către
verificatori atestați de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
(3) Proiectele aferente sistemelor și instalațiilor de utilizare din domeniul gazelor naturale se
consideră a fi avizate dacă au fost declarate conforme de către verificatorul de proiect.
ART. 161
Atestarea verificatorilor de proiecte
(1) Atestarea verificatorilor de proiecte prevăzuți la art. 160 alin. (1) se face conform unui
regulament aprobat de către ANRE.
(2) Verificatorii de proiecte care au fost atestați de alte instituții își păstrează competențele prin
echivalarea atestatului, conform regulamentului prevăzut la alin. (1).
(3) Verificatorii de proiecte atestați răspund în mod solidar cu proiectanții pentru asigurarea prin
proiect a tuturor cerințelor tehnice și de calitate prevăzute de legislația în vigoare, în vederea
realizării și exploatării în condiții de siguranță a obiectivului proiectat, precum și pentru eventualele
modificări ale proiectului pe durata execuției.
ART. 162
Recepția lucrărilor
 (1) Recepția obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale se realizează de către
specialiști, instalatori autorizați de ANRE, angajați ai operatorilor economici licențiați care au
urmărit execuția acestora, conform prevederilor normelor tehnice specifice.
(2) Recepția instalațiilor de utilizare a gazelor naturale aparținând consumatorilor finali se
realizează de către beneficiarul lucrării și de către specialiștii operatorului economic autorizat de
ANRE care a executat lucrarea respectivă, conform prevederilor normelor tehnice specifice.
ART. 163
Expertiza lucrărilor
(1) Obiectivele/Sistemele din sectorul gazelor naturale se supun, după caz, expertizării tehnice
de către experți autorizați, conform unui regulament aprobat de către ANRE.
(2) Experții care au fost atestați de alte instituții își păstrează competențele prin echivalarea
atestatului, conform regulamentului prevăzut la alin. (1).

CAP. IX
Noua infrastructură

ART. 164
Condițiile de derogare pentru noile infrastructuri
(1) Noile infrastructuri majore pentru gaze naturale, cum ar fi interconectările dintre statele
membre, instalațiile GNL și instalațiile de înmagazinare, pot beneficia de o derogare, pe o perioadă
determinată de timp, la cerere, de la prevederile legislației în vigoare, referitoare la accesul terților
la sistemele de transport, înmagazinare și la conductele de alimentare din amonte, precum și de la
metodologiile de tarifare, în următoarele condiții:
a) investiția trebuie să întărească concurența în furnizarea de gaze naturale și să îmbunătățească
siguranța alimentării;
b) nivelul de risc legat de investiție este de așa natură încât investiția să nu se realizeze decât
dacă se acordă o derogare;
c) infrastructura trebuie să fie în proprietatea unei persoane juridice care este separată cel puțin
în privința formei sale juridice de operatorii de sistem în ale căror sisteme se construiește
infrastructura;
d) se percep tarife pentru utilizatorii infrastructurii respective;
 e) derogarea nu influențează negativ concurența, funcționarea eficientă a pieței interne a gazelor
naturale sau funcționarea eficientă a sistemului reglementat la care este conectată infrastructura.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și creșterilor semnificative de capacitate a infrastructurilor
existente, precum și modificărilor acestor infrastructuri care permit dezvoltarea unor noi surse de
furnizare de gaze naturale.
ART. 165
Acordarea derogărilor
ANRE hotărăște asupra acordării derogării prevăzute la art. 164, adoptând o decizie motivată
corespunzător. Decizia ANRE se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 166
Tipul derogării
Derogarea poate acoperi în întregime sau parțial noua infrastructură, infrastructura existentă cu
capacitate semnificativ mărită sau modificarea infrastructurii existente.
ART. 167
Condiții de acordare a derogării
La luarea deciziei de acordare a unei derogări se ia în considerare, după caz, necesitatea de a
impune condiții referitoare la durata derogării și accesul nediscriminatoriu la conducta de
interconectare.
ART. 168
Condiții de acordare a derogării în cazul unei conducte de interconectare
La luarea deciziei privind condițiile prevăzute la art. 170 se vor avea în vedere, în principal,
durata contractelor, capacitatea suplimentară ce va fi construită sau modificarea capacității
existente, orizontul de timp al proiectului și condițiile naționale.
ART. 169
Reguli și mecanisme pentru gestionarea și alocarea capacității
La acordarea unei derogări, ANRE poate decide asupra regulilor și mecanismelor pentru
gestionarea și alocarea capacității, în cazul în care acestea nu împiedică punerea în aplicare a
contractelor pe termen lung.
ART. 170
Consultarea cu alte state membre sau autorități de reglementare
 În cazul unei conducte de interconectare, orice decizie de derogare se ia după consultări cu
celelalte state membre sau, după caz, cu autoritățile de reglementare ori cu Agenția de Cooperare
a Reglementatorilor în Domeniul Energiei - ACER.
ART. 171
Transmiterea cererilor de derogare
Autoritatea de reglementare transmite Comisiei Europene, fără întârziere, o copie a tuturor
cererilor de derogare, imediat după primirea acestora. Decizia de derogare se comunică fără
întârziere de ANRE Comisiei Europene, împreună cu toate informațiile relevante.
ART. 172
Informații relevante
(1) Informațiile prevăzute la art. 171 trebuie să cuprindă, în principal:
a) motivele detaliate pe baza cărora autoritatea de reglementare sau statul membru a acordat
derogarea, inclusiv informațiile financiare care justifică necesitatea;
b) analiza efectuată în privința efectului asupra concurenței și funcționării eficiente a pieței
interne a gazelor naturale rezultând din acordarea derogării;
c) motivele pentru perioada de timp și partea din capacitatea totală a infrastructurii gazelor
naturale respective pentru care s-a acordat derogare;
d) în cazul în care derogarea se referă la o conductă de interconectare, rezultatul consultării cu
statele membre respective sau cu autoritățile de reglementare;
e) contribuția infrastructurii la diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale.
(2) ANRE se conformează deciziei Comisiei Europene de modificare sau de retragere a deciziei
de derogare în termen de 30 de zile și notifică Comisia Europeană în acest sens.
-----------
Alin. (2) al art. 171 a fost introdus de pct. 89 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

CAP. X
Obligația de serviciu public

ART. 173
Obligația de serviciu public
 (1) Titularii de licențe de înmagazinare, transport, distribuție și furnizare a gazelor naturale și
titularul licenței de operare a terminalului GNL au obligația să își desfășoare activitățile cu
respectarea obligațiilor stipulate în licențele, respectiv autorizațiile emise de ANRE, privind
siguranța, calitatea, continuitatea aprovizionării, eficiența energetică, cu respectarea normelor de
securitate și sănătate a muncii și de protecție a mediului, precum și a prevederilor din contractele
directe cu clienții.
-----------
Alin. (1) al art. 173 a fost modificat de pct. 90 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(2) ANRE poate stabili prin reglementările specifice obligații de serviciu public pentru fiecare
activitate din sectorul gazelor naturale, aplicabile tuturor titularilor de licență, sau autorizații în
mod transparent, echidistant și nediscriminatoriu.
(3) Obligațiile de serviciu public prevăzute la alin. (2) nu trebuie să împiedice liberalizarea pieței
gazelor naturale, să constituie bariere pentru intrarea unor noi operatori pe piață sau să
distorsioneze concurența și funcționarea transparentă a pieței.
(4) Obligațiile de serviciu public de natură a afecta piața gazelor naturale în sensul celor
prevăzute la alin. (3) se notifică Consiliului Concurenței.
(5) Costurile efectuate într-o manieră prudentă de operatorii economici pentru realizarea
obligațiilor de serviciu public sunt costuri justificate și se acoperă prin prețurile sau tarifele
practicate de aceștia, în conformitate cu reglementările specifice ale ANRE.
(6) ANRE reexaminează la fiecare 2 ani necesitatea și modalitatea de impunere a obligațiilor de
serviciu public, ținând seama de evoluția sectorului de gaze naturale.
(7) ANRE elaborează și transmite primului-ministru și ministerului de resort un raport cu privire
la măsurile adoptate pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public, inclusiv protecția
consumatorului și a mediului, și la posibilul lor efect asupra concurenței interne și internaționale,
care va fi reactualizat, la fiecare 2 ani, având în vedere modificările aduse acestor măsuri. Acest
raport se transmite comisiilor de specialitate din Parlamentul României și Comisiei Europene,
pentru informare.

CAP. XI
 Piața gazelor naturale

ART. 174
Structura pieței de gaze naturale
(1) Piața de gaze naturale este compusă din piața reglementată și piața concurențială, iar
tranzacțiile cu gaze naturale se fac angro sau cu amănuntul.
(2) Creșterea ponderii pieței concurențiale se realizează gradual, prin asigurarea accesului pe
această piață pentru cât mai mulți participanți, furnizori și clienți finali, în conformitate cu
prevederile art. 175.
(3) Participanții la piața de gaze naturale trebuie să respecte regulile de funcționare a acesteia,
aprobate de ANRE.
(4) Participanții la piața de gaze naturale și structurile operaționale asociate sunt: producătorii,
furnizorii, clienții finali, operatorul/operatorii de transport și de sistem, operatorii conductelor de
alimentare din amonte aferente producției gazelor naturale, operatorii piețelor centralizate de gaze
naturale, operatorii de distribuție, operatorii de înmagazinare/stocare și operatorul terminalului
GNL.
-----------
Alin. (4) al art. 174 a fost modificat de pct. 91 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(5) Participanții la piața de gaze naturale sunt obligați să își asume responsabilitatea financiară
pentru plata dezechilibrelor pe care le generează pe piața de gaze naturale, în conformitate cu
reglementările aprobate de ANRE.
(6) Clienții finali de gaze naturale au dreptul să își aleagă furnizorul și să negocieze direct
contracte de vânzare-cumpărare cu acesta.
(7) Dacă și-au exercitat dreptul de eligibilitate, clienții finali nu mai au dreptul să revină la
furnizarea reglementată.
(8) Se înființează Comisia de soluționare a disputelor, ca organism care soluționează disputele
pe piața angro și cu amănuntul apărute între participanții la piața de gaze naturale.
 (9) Comisia de soluționare a disputelor este formată din 5 membri care sunt numiți prin decizie
a președintelui ANRE, pe o perioadă de 3 ani, dintre salariații ANRE având o vechime de cel puțin
5 ani în domeniul gazelor naturale.
(10) Comisia de soluționare a disputelor își desfășoară activitatea pe baza unui regulament de
organizare și funcționare aprobat prin decizie a președintelui ANRE, după consultare publică.
(11) ANRE acționează ca o autoritate de soluționare a litigiilor pentru orice plângere întocmită
de terți la adresa unui operator de transport și de sistem, operator al terminalului GNL, operator de
înmagazinare sau de distribuție referitoare la obligațiile ce îi revin operatorului în temeiul prezentei
legi și emite o decizie în termen de două luni de la data primirii plângerii. Acest termen poate fi
prelungit cu două luni în cazul în care ANRE dorește să obțină informații suplimentare. În
continuare, acest termen mai poate fi prelungit cu acordul reclamantului. Demararea procesului de
soluționare a plângerilor de către ANRE nu aduce atingere dreptului petenților de a se adresa
instanțelor judecătorești pentru soluționarea acelorași plângeri.
-----------
Alin. (11) al art. 174 a fost introdus de pct. 92 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 175
Funcționarea pieței reglementate de gaze naturale
(1) Piața reglementată de gaze naturale funcționează în principal pentru asigurarea alimentării
cu gaze naturale a clienților finali prevăzuți la art. 179 alin. (2) lit. a)-c).
(2) Pe piața reglementată de gaze naturale autoritatea competentă are dreptul:
a) să impună obligații de serviciu public, conform art. 173;
b) să impună furnizorilor proceduri transparente de achiziție a gazelor naturale de pe piața
concurențială destinate realizării activităților prevăzute la art. 179 alin. (2) lit. a)-c);
c) să stabilească prețurile aplicate de furnizorii de gaze naturale de ultimă instanță clienților
finali;
d) să aprobe metodologii de verificare/control a cheltuielilor cu achiziția gazelor naturale.
e) să solicite operatorilor de transport și de sistem, operatorilor de distribuție, operatorilor de
înmagazinare și operatorului terminalului GNL, în situația în care este necesar, să modifice clauzele
și condițiile reglementărilor comerciale/tehnice, inclusiv tarifele și metodologiile, elaborate de
către aceștia, în scopul de a asigura proporționalitatea, precum și aplicarea lor într-un mod
nediscriminatoriu.
------------
Lit. e) a alin. (2) al art. 175 a fost introdusă de pct. 93 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(3) Furnizarea gazelor naturale pe piața reglementată se face pe bază de contracte-cadru aprobate
de ANRE.
(4) ANRE monitorizează continuu efectul pieței reglementate asupra pieței concurențiale de
gaze naturale și ia măsurile necesare pentru evitarea eventualelor distorsiuni ale concurenței și
pentru creșterea gradului de transparență a tranzacțiilor comerciale.
(5) ANRE organizează, în cadrul acțiunii de monitorizare, un proces de evaluare a funcționării
pieței de gaze naturale în condițiile renunțării la aplicarea prețurilor reglementate pentru clienții
finali, în care vor fi utilizate cel puțin următoarele criterii generale:
a) numărul de furnizori activi în piața de gaze naturale în fiecare an;
b) cota de piață a fiecăruia dintre furnizorii activi;
c) capabilitatea economico-financiară a furnizorilor activi și comportamentul acestora în piață;
d) evoluția numărului anual de schimbări ale furnizorului de gaze naturale;
e) nivelul și evoluția prețurilor în piață;
f) numărul și tipul consumatorilor vulnerabili.
ART. 176
Măsuri de salvgardare
(1) În cazul unor situații de criză neașteptate pe piața de gaze naturale și în cazul în care este
amenințată siguranța fizică sau securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori
integritatea sistemului, operatorul de transport și de sistem propune ministerului de resort adoptarea
unor măsuri de siguranță.
(2) Măsurile menționate la alin. (1) trebuie să afecteze cât mai puțin buna funcționare a pieței
interne a Uniunii Europene și să se rezume strict la remedierea situației de criză care le-a generat.
(3) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului
inițiată de ministerul de resort.
 (4) Ministerul de resort notifică în regim de urgență, celorlalte state membre ale Uniunii
Europene, precum și Comisiei Europene măsurile de siguranță adoptate în fiecare caz.
ART. 177
Funcționarea pieței concurențiale de gaze naturale
(1) Pe piața concurențială, tranzacțiile comerciale cu gaze naturale se fac angro sau cu
amănuntul, cu respectarea reglementărilor ANRE, iar prețurile se formează pe baza cererii și a
ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurențiale.
(2) Piața concurențială angro funcționează pe bază de:
a) contracte bilaterale între operatorii economici din domeniul gazelor naturale;
b) tranzacții pe piețe centralizate, administrate de către operatorul pieței de gaze naturale sau
operatorul pieței de echilibrare, după caz;
c) alte tipuri de tranzacții sau contracte.
(3) Pe piața concurențială cu amănuntul, furnizorii vând gaze naturale clienților finali prin
contracte la prețuri negociate sau oferte-tip.
(31) Începând cu data de 15 iulie 2014 și până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze
naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele
centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime
de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern, în conformitate cu
reglementările emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
------------
Alin. (31) al art. 177 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35
din 11 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 24 iunie 2014.

(32) Începând cu data de 1 ianuarie 2015 și până la 31 decembrie 2016, furnizorii licențiați au
obligația să încheie tranzacții pe piețe centralizate, transparent și nediscriminatoriu, pentru
vânzarea/cumpărarea unei cantități minime de gaze naturale, în conformitate cu reglementările
emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
----------
Alin. (32) al art. 177 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 174 din 16 decembrie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 17 decembrie 2014, care modifică pct. 1
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 11 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 459 din 24 iunie 2014.

(33) În vederea asigurării nediscriminării între aceleași categorii de consumatori, până la sfârșitul
perioadei de reglementare, clienții casnici și producătorii de energie termică, numai pentru
cantitățile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și
în centralele termice destinate consumului populației au același tratament din punctul de vedere al
asigurării cantităților și prețului de vânzare al gazelor naturale consumate, indiferent dacă au ales
să fie eligibili sau reglementați.
----------
Alin. (33) al art. 177 a fost introdus de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 174 din 16 decembrie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 17 decembrie 2014, care introduce pct. 11
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 11 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 459 din 24 iunie 2014.

(4) Datele relevante cum ar fi durata, regulile privind livrarea și decontarea, cantitatea, termenele
de executare, prețurile tranzacției, mijloacele de identificare ale clientului angro, cu privire la toate
tranzacțiile din cadrul contractelor de furnizare de gaze naturale și al instrumentelor derivate din
domeniul gazelor naturale încheiate cu clienți angro și cu operatorii de transport și de sistem,
precum și cu operatorii de înmagazinare și de GNL se păstrează de furnizori cel puțin 5 ani și se
pun la dispoziția ANRE, Consiliului Concurenței, Comisiei Europene și a celorlalte autorități
naționale competente, la cererea acestora.
(5) Obligația de păstrare a datelor privitoare la tranzacțiile din cadrul instrumentelor derivate se
aplică numai după publicarea liniilor directoare de către Comisia Europeană.
(6) Datele prevăzute la alin. (5) pot fi publicate cu respectarea confidențialității informațiilor
sensibile comercial.
ART. 1771
Consumul tehnologic
(1) Agenția Națională pentru Resurse Minerale elaborează metodologia pe baza căreia
calculează și certifică cantitățile de gaze naturale necesar a fi consumate de către operatorii
economici pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfășurării activității de producție
și înmagazinare, reprezentând consumul tehnologic aferent acestei activități.
(2) ANRE elaborează metodologiile pe baza cărora sunt calculate și certificate cantitățile de gaze
naturale necesar a fi consumate de către operatorii economici pentru asigurarea parametrilor
tehnologici necesari desfășurării activității de distribuție, respectiv activității de transport,
reprezentând consumul tehnologic aferent acestei activități.
----------
Art. 1771 a fost introdus de pct. 94 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

CAP. XII
Prețuri și tarife

ART. 178
Sistemul de prețuri și tarife. Principii
(1) Sistemul de prețuri și tarife pentru gazele naturale este conceput astfel încât să asigure:
a) apropierea de valoarea de piață a combustibililor alternativi, promovarea competiției pe piața
gazelor naturale, diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale și mărirea siguranței
furnizării;
b) recuperarea costurilor efectuate într-o manieră prudentă, aferente activităților reglementate,
asigurarea unei rate rezonabile a rentabilității pentru capitalul investit în activitățile reglementate,
stimularea dezvoltării capacităților de producție, transport, înmagazinare, distribuție a gazelor
naturale și a terminalului GNL, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung;
-----------
Lit. b) a alin. (1) al art. 178 a fost modificată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

c) economisirea de energie la clienții finali;

d) îmbunătățirea calității gazelor naturale și a serviciilor prestate clienților.
(2) Principiile care stau la baza elaborării reglementărilor privind sistemele de prețuri și tarife
pentru activitățile reglementate sunt următoarele:
 a) prețurile și tarifele reglementate se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate și publicate de
autoritatea competentă;
-----------
Lit. a) a alin. (2) al art. 178 a fost modificată de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

a1) metodologiile de stabilire a prețurilor și tarifelor reglementate se aplică nediscriminatoriu, au

la bază criterii obiective și transparente și sunt supuse procesului de consultare publică înainte de
aprobarea lor;
-----------
Lit. a1) a alin. (2) al art. 178 a fost introdusă de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

b) stimularea utilizării eficiente a gazelor naturale, asigurarea calității serviciilor, asigurarea

puterii calorice a gazelor naturale, promovarea concurenței pe piața gazelor naturale și protecția
intereselor clienților;
c) prevenirea speculațiilor și a comportamentelor speculative pe piața gazelor naturale;
d) încurajarea trecerii cererii din perioada de vârf de consum în perioadele de consum redus.
(3) Este interzisă recuperarea costurilor corespunzătoare serviciului asigurat pentru o anumită
categorie de clienți finali prin tarifele practicate altor categorii de clienți finali.
(4) Este interzisă subvenția încrucișată între activitățile reglementate, precum și între activitățile
reglementate și cele nereglementate ale unui operator economic.
ART. 179
Activitățile aferente pieței reglementate
(1) Pe piața reglementată care cuprinde activitățile cu caracter de monopol natural, activități
aferente operării terminalului GNL, activitățile conexe acestora și furnizarea la preț reglementat și
în baza contractelor-cadru, sistemele de prețuri și tarife se stabilesc de ANRE.
-----------
Alin. (1) al art. 179 a fost modificat de pct. 98 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.
 (2) Activitățile aferente pieței reglementate cuprind:
a) furnizarea gazelor naturale la preț reglementat și în baza contractelor-cadru până la 31
decembrie 2014 pentru clienții noncasnici, cu excepția cazului în care la această dată se constată
existența unei diferențe semnificative între prețul de comercializare a producției interne și prețul
european de import, care ar putea periclita stabilitatea pieței, situație în care termenul se prelungește
până la 31 decembrie 2015;
b) furnizarea gazelor naturale la preț reglementat și în baza contractelor-cadru până la 30 iunie
2021 pentru clienții casnici;
----------
Lit. b) a alin. (2) al art. 179 a fost modificată de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 174 din 16
decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 17 decembrie 2014, care
introduce pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 11 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 24 iunie 2014.

c) furnizarea de ultimă instanță a gazelor naturale;

------------
Lit. c) a alin. (2) al art. 179 a fost modificată de pct. 100 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

d) abrogată;
------------
Lit. d) a alin. (2) al art. 179 a fost abrogată de pct. 101 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

e) transportul gazelor naturale;

f) transportul gazelor prin conductele de alimentare din amonte, conform prevederilor condițiilor
de valabilitate a licenței;
g) înmagazinarea subterană a gazelor naturale;
h) stocarea gazelor naturale în conductă;
i) distribuția gazelor naturale și a biogazului/biometanului;
j) activitățile conexe desfășurate de către operatorii licențiați.
 k) activitățile aferente operării terminalului GNL.
------------
Lit. k) a alin. (2) al art. 179 a fost introdusă de pct. 102 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30
septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(3) Calendarul de eliminare treptată a prețurilor reglementate pentru clienții finali cu începere
de la 1 decembrie 2012 pentru clienții noncasnici, respectiv din 1 iulie 2013 pentru clienții casnici
este stabilit de către Guvern, în conformitate cu graficul de eșalonare a prețurilor producătorilor,
propus de ANRE și ANRM, ținând seama de posibilele efecte negative ale eliminării prețurilor
reglementate, astfel încât acestea să fie cât mai puțin resimțite de clienți.
(4) Pentru activitățile aferente pieței reglementate, prețurile și tarifele se stabilesc pe baza
metodologiilor aprobate și publicate de către ANRE.
(5) Metodologiile de reglementare a prețurilor și tarifelor se aprobă de ANRE, după informarea
și consultarea tuturor părților interesate.
(6) Ordinul de aprobare a prețurilor și tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, precum
și ordinul de aprobare a metodologiilor de reglementare a acestora se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I. Ordinul de aprobare a prețurilor și tarifelor reglementate în sectorul gazelor
naturale va conține inclusiv data intrării în vigoare a acestora.
(7) ANRE monitorizează anual rezultatele calendarului de eliminare treptată a prețurilor
reglementate pentru clienții finali și propune Guvernului, după caz, valorificarea producției interne
a gazelor naturale pe piața internă până la finalizarea calendarului aprobat.
-----------
Alin. (7) al art. 179 a fost modificat de pct. 103 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 180
Limitarea prețurilor/tarifelor
(1) În situația unui dezechilibru major între cerere și ofertă și/sau a unei disfuncționalități
evidente a pieței de gaze naturale, Guvernul, la propunerea ANRE și cu avizul Consiliului
Concurenței, poate limita creșterea excesivă a prețurilor/tarifelor sau blocarea acestora pentru o
perioadă determinată de maximum 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte
cel mult 3 luni, cât timp persistă circumstanțele care au determinat adoptarea respectivei decizii,
prin:
a) fixarea unei limite superioare a prețului;
b) limitarea venitului din activitatea reglementată.
(2) Costurile recunoscute și amânate, potrivit alin. (1), se recuperează integral, în conformitate
cu procedura aprobată de autoritatea competentă.
ART. 181
Stabilirea structurilor de amestec
(1) Pentru acoperirea necesarului de consum, clienții finali au dreptul să fie alimentați cu gaze
naturale în amestec intern/import, conform structurilor avizate/stabilite de către ANRE.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică până la convergența prețului gazelor naturale din producția
internă cu cel al gazelor naturale din import.
(3) ANRE poate stabili:
a) până la 31 decembrie 2014, respectiv până la 31 decembrie 2015, în condițiile art. 179 alin.
(2) lit. a), o structură specifică de amestec import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinată
consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze
naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele
termice destinată consumului populației, și o structură specifică de amestec import/intern pentru
cantitatea de gaze naturale destinată consumului clienților noncasnici, cu excepția producătorilor
de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în
centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației;
b) începând cu 1 ianuarie 2015, respectiv cu 1 ianuarie 2016, în condițiile art. 179 alin. (2) lit.
a), și până la 30 iunie 2021, în condițiile art. 179 alin. (2) lit. b), o structură specifică de amestec
import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinată consumului clienților casnici și clienților
noncasnici, producători de energie termică, numai pentru cantitățile de gaze naturale utilizate la
producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate
consumului populației.
----------
Lit. b) a alin. (3) al art. 181 a fost modificată de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 174 din 16
decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 17 decembrie 2014, care
introduce pct. 13 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 11 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 24 iunie 2014.

(4) În vederea asigurării suportabilității costurilor legate de factura energetică, în special a celor
legate de încălzirea populației, stabilirea structurii de amestec import/intern și aprobarea prețului
final reglementat pentru clienții casnici vor avea în vedere și premisele considerate la stabilirea
datelor pentru eliminarea prețurilor reglementate către această categorie de clienți.
(5) Prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și
producătorii de energie termică, numai pentru cantitățile de gaze naturale utilizate la producerea de
energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației
se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în concordanță cu
prevederile Calendarului de eliminare treptată a prețurilor reglementate pentru clienții finali.
----------
Alin. (5) al art. 181 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 174 din 16 decembrie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 17 decembrie 2014, care introduce pct. 14
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 11 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 459 din 24 iunie 2014.

(6) Sunt exceptate de la respectarea structurilor amestecurilor de gaze naturale stabilite/avizate

de ANRE:
a) cantitățile de gaze naturale reinjectate în zăcăminte, exceptate de la plata redevenței, în
condițiile legii;
b) cantitățile de gaze naturale destinate consumurilor tehnologice specifice operațiunilor
petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere;
c) cantitățile de gaze naturale destinate echilibrării SNT.
(7) Excepțiile de la respectarea structurilor amestecurilor de gaze naturale stabilite/avizate de
ANRE se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în termen de
45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(8) În baza datelor prevăzute la art. 179 alin. (2) și (3), ANRE va elimina treptat prețurile
reglementate pentru furnizarea gazelor naturale pentru clienții finali.
ART. 182
 Obligația de separare contabilă
Persoanele juridice din sectorul gazelor naturale care practică activități reglementate conform
art. 179 alin. (2) sunt obligate să asigure separarea contabilă, conform normelor legale și
reglementărilor ANRE.

CAP. XIII
Procedura de desfășurare a investigațiilor

ART. 183
Dispunerea efectuării investigațiilor
Președintele autorității competente dispune prin decizie efectuarea de investigații în condițiile
art. 185 de către personalul propriu împuternicit în acest sens, din oficiu sau ca răspuns la o plângere
înregistrată la autoritatea competentă, formulată de către o persoană fizică sau juridică afectată în
mod real și direct de o potențială încălcare a prevederilor prezentului titlu, numai în domeniile în
care ANRE are competența de investigare, potrivit legii.
ART. 184
Solicitarea informațiilor și documentelor
În realizarea investigațiilor, precum și a competențelor conferite în baza prezentului titlu,
autoritatea competentă poate solicita operatorilor economici informațiile și documentele care sunt
necesare, menționând baza legală și scopul solicitării, și poate stabili termene până la care aceste
informații și documente să îi fie furnizate.
ART. 185
Drepturi de investigare
(1) Pentru investigarea încălcării prevederilor prezentului titlu, în condițiile art. 183, personalul
ANRE împuternicit în acest sens are următoarele drepturi:
a) să intre în spațiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care operatorii economici le dețin
legal;
b) să examineze orice documente, registre, acte financiar-contabile și comerciale sau alte
evidențe legate de activitatea operatorilor economici, indiferent de locul în care sunt depozitate;
 c) să ceară oricărui reprezentant sau angajat al operatorului economic explicații cu privire la
faptele sau documentele legate de obiectul și scopul investigației și să consemneze sau să
înregistreze răspunsurile acestuia;
d) să ridice sau să obțină în orice formă copii ori extrase din orice documente, registre, acte
financiar-contabile și comerciale sau din alte evidențe legate de activitatea operatorului economic;
e) să sigileze orice amplasament destinat activităților operatorului economic și orice documente,
registre, acte financiar-contabile și comerciale sau alte evidențe legate de activitatea operatorului
economic, pe durata și în măsura necesară investigării.
(2) Autoritatea competentă va proceda la acțiunile prevăzute la alin. (1) numai dacă există indicii
că pot fi găsite documente sau pot fi obținute informații considerate necesare pentru îndeplinirea
competențelor sale, iar rezultatul investigației va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare
și inventariere.
(3) Autoritatea competentă poate face inspecții inopinate și poate solicita spre a-i fi prezentate
într-un termen rezonabil orice fel de informații sau justificări legate de îndeplinirea competențelor
de investigare, atât la fața locului, cât și prin convocare la sediul său.
ART. 186
Autorizarea judiciară a investigațiilor
În baza autorizării judiciare date prin încheiere, conform art. 187, personalul ANRE împuternicit
în condițiile art. 183 poate efectua inspecții în orice alte spatii, inclusiv domiciliul, terenuri sau
mijloace de transport aparținând conducătorilor, administratorilor, directorilor și altor angajați ai
operatorilor economici sau asociațiilor operatorilor economici supuși investigației.
ART. 187
Obținerea autorizării judiciare
(1) Personalul ANRE efectuează inspecții în conformitate cu prevederile art. 186 numai în baza
deciziei de împuternicire emise de către președintele autorității competente și cu autorizarea
judiciară dată prin încheiere de către președintele Curții de Apel București sau de către un judecător
delegat de acesta. O copie certificată a deciziei de împuternicire și a autorizației judiciare se
comunică obligatoriu persoanei supuse inspecției înainte de începerea acesteia.
(2) Cererea de autorizare se soluționează în camera de consiliu, fără citarea părților. Judecătorul
se pronunță asupra cererii de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării
cererii prin încheiere definitivă. Încheierea se motivează și se comunică autorității competente în
termen de cel mult 48 de ore de la pronunțare.
---------
Alin. (2) al art. 187 a fost modificat de pct. 1 al art. 101 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

(3) În cazul în care inspecția trebuie desfășurată simultan în mai multe spații dintre cele prevăzute
la art. 186, autoritatea competentă va introduce o singură cerere, instanța pronunțându-se printr-o
încheiere în care se vor indica spațiile în care urmează să se desfășoare inspecția.
(4) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informațiile de natură să justifice inspecția,
iar judecătorul sesizat este ținut să verifice dacă cererea este întemeiată.
(5) Oricare ar fi împrejurările, inspecția se desfășoară între orele 8,00 și 18,00 și trebuie efectuată
în prezența persoanei la care se efectuează inspecția sau a reprezentantului său. Inspecția poate
continua și după ora 18,00 numai cu acordul persoanei la care se efectuează inspecția sau a
reprezentantului său.
(6) Inventarele și punerile de sigilii se fac conform dispozițiilor Codului de procedură penală.
(7) Abrogat.
---------
Alin. (7) al art. 187 a fost abrogat de pct. 2 al art. 101 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

(8) Președintele Curții de Apel București sau judecătorul delegat de acesta are competența să
emită autorizația judiciară în vederea efectuării inspecției potrivit art. 186. Instanța de judecată
verifică dacă decizia de împuternicire emisă de către președintele ANRE este autentică și dacă
măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare și nici excesive, având în vedere, în special,
gravitatea încălcării suspectate, importanța elementelor de probă căutate, implicarea întreprinderii
în cauză și probabilitatea rezonabilă ca registrele și documentele privind activitatea care au legătură
cu obiectul inspecției să fie păstrate în incintele pentru care se solicită autorizația. Instanța de
judecată poate solicita ANRE explicații detaliate privind elementele care îi sunt necesare pentru a-
i permite să verifice proporționalitatea măsurilor coercitive preconizate.
ART. 188
 Accesul la documente și informații
(1) Organele administrației publice centrale și locale, precum și orice alte instituții și autorități
publice sunt obligate să permită autorității competente accesul la documentele, datele și
informațiile deținute de acestea, cu respectarea dispozițiilor legale.
(2) Autoritatea competentă, primind acces la documentele, datele și informațiile menționate la
alin. (1), are obligația de a respecta caracterul de secret de stat sau secret de serviciu atribuit legal
respectivelor documente, date și informații.
ART. 189
Procedura de investigare
Procedura de investigare se face în conformitate cu regulamentul privind organizarea și
desfășurarea activității de investigare aprobat prin ordin al președintelui ANRE.

CAP. XIV
Interdicții

ART. 190
Protecția obiectivelor/sistemelor
Pentru protecția obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale se interzice terților:
a) să realizeze construcții de orice fel în zona de siguranță a obiectivelor de gaze naturale; în
cazul în care, în mod excepțional, este necesar ca pe terenul pe care sunt amplasate acestea să se
execute o construcție, solicitantul va suporta toate cheltuielile aferente modificărilor necesare, cu
respectarea tuturor prevederilor referitoare la proiectarea și execuția lucrărilor în sectorul gazelor
naturale și sub condiția cedării în patrimoniu operatorului a bunului rezultat;
b) să efectueze săpături sau lucrări de orice fel în zona de protecție a obiectivelor de gaze
naturale, fără avizul prealabil al operatorului de sistem;
c) să depoziteze materiale pe căile de acces și în zona de protecție a obiectivelor de gaze naturale;
d) să intervină în orice mod asupra conductelor, echipamentelor și instalațiilor de gaze naturale.
ART. 191
Interdicții
 În vederea exploatării în condiții de siguranță a sistemului de transport a gazelor naturale, se
interzice, cu excepția cazului de forță majoră, întreruperea alimentării cu energie electrică, a
legăturilor telefonice sau de radiocomunicații și a transportului feroviar.

CAP. XV
Infracțiuni și contravenții

ART. 192
Răspunderi
Încălcarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională
sau penală, după caz, a persoanelor vinovate.
ART. 193
Infracțiuni
(1) Deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcționării echipamentului de măsurare a
consumului de gaze naturale furnizate constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Executarea sau folosirea de instalații clandestine în scopul racordării directe la sistemul de
alimentare cu gaze naturale sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare constituie infracțiune
și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(3) În cazul în care infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) sunt săvârșite de un salariat al unui
titular de licență, limitele speciale se majorează cu jumătate.
(4) Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește.
ART. 194
Contravenții
Constituie contravenții la normele privind desfășurarea activităților în sectorul gazelor naturale
următoarele fapte:
1. proiectarea, avizarea, execuția, recepția, punerea în funcțiune și/sau exploatarea de lucrări noi,
modificări, extinderi sau revizii ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale de către persoane
fizice sau juridice neautorizate;
 2. proiectarea și/sau execuția de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul
gazelor naturale fără obținerea acordurilor, avizelor și autorizațiilor necesare și/sau fără respectarea
restricțiilor/condițiilor stabilite prin acestea;
3. proiectarea și/sau execuția de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul
gazelor naturale, cu încălcarea reglementărilor tehnice emise în domeniu;
4. avizarea documentațiilor tehnice pentru execuția, recepția și/sau punerea în funcțiune de
lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale, care nu corespund
cerințelor reglementărilor tehnice în vigoare;
5. execuția de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale, cu
încălcarea prevederilor art. 104, 105 și 151;
6. execuția de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale fără
documentație tehnică de execuție verificată, conform prevederilor legale;
7. execuția de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale,
excluzând instalațiile de utilizare de orice fel, fără urmărirea acestora de către un operator licențiat;
8. utilizarea de echipamente, instalații, aparate, produse și procedee neconforme cu
reglementările tehnice în vigoare;
9. utilizarea/exploatarea de instalații, echipamente și aparate care nu au verificările metrologice
și/sau verificările/reviziile tehnice în termen de valabilitate, conform reglementărilor în vigoare;
10. efectuarea, fără acordul operatorului licențiat, a oricăror lucrări, operații, manevre sau
intervenții, de orice natură, la conductele, aparatele, echipamentele, instalațiile de măsurare și
accesoriile, aferente obiectivelor/sistemelor de producție, înmagazinare/stocare, transport sau
distribuție a gazelor naturale;
11. recepția, punerea în funcțiune și/sau exploatarea obiectivelor/sistemelor/
instalațiilor/echipamentelor din sectorul gazelor naturale pentru care nu au fost întocmite
documentele prevăzute de reglementările în vigoare și/sau pentru care nu au fost obținute
autorizațiile necesare;
12. neîndeplinirea și/sau îndeplinirea necorespunzătoare a condițiilor de valabilitate ale
autorizațiilor prevăzute la art. 119 pct. 1, altele decât cele menționate în cuprinsul prezentului
articol;
 13. neîndeplinirea și/sau îndeplinirea necorespunzătoare a condițiilor de valabilitate ale
autorizațiilor/licențelor precizate la art. 119 pct. 2 și 3, altele decât cele menționate în cuprinsul
prezentului articol;
14. nerespectarea prevederilor regulamentelor privind accesul și/sau racordarea la depozitele de
înmagazinare subterană a gazelor naturale, sistemele de transport/distribuție și/sau la conductele
de alimentare din amonte;
15. nerespectarea contractelor-cadru aprobate de către ANRE;
16. nerespectarea prevederilor standardelor de performanță din sectorul gazelor naturale;
17. întreruperea sau întârzierea nejustificată a alimentării cu gaze naturale;
18. refuzul nejustificat al accesului/racordării solicitanților la conductele de alimentare din
amonte, la sistemul de transport, la sistemul de distribuție sau la depozitele de înmagazinare a
gazelor naturale;
19. revânzarea gazelor naturale de către clienții finali;
20. refuzul sau obstrucționarea agenților constatatori împuterniciți de către ANRE de a efectua
verificări și/sau inspecții, conform prevederilor legale;
21. nefurnizarea sau furnizarea incompletă/eronată a datelor și informațiilor solicitate de ANRE,
neîndeplinirea măsurilor dispuse și/sau refuzul de a da curs convocării adresate de către ANRE;
22. nerespectarea obligațiilor/cerințelor prevăzute în regulamentele pentru autorizarea și
verificarea persoanelor fizice și operatorilor economici care desfășoară activități de proiectare,
execuție și exploatare în domeniul gazelor naturale;
23. nerespectarea obligațiilor/cerințelor prevăzute în regulamentele privind acordarea
autorizațiilor și licențelor în sectorul gazelor naturale;
24. nerespectarea programului de înmagazinare, stabilit conform reglementărilor în vigoare;
25. neconstituirea stocului minim de gaze naturale, pe care titularii licențelor de
furnizare/transport au obligația să îl dețină în depozitele de înmagazinare subterană, stabilit
conform reglementărilor în vigoare;
26. nerespectarea normelor privind zonele de protecție și siguranță, stabilite conform legii;
27. nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de ANRE, inclusiv a metodologiilor
privind prețurile și tarifele;
28. nerespectarea reglementărilor privind separarea legală și/sau contabilă a activităților
reglementate în sectorul gazelor naturale;
 29. desfășurarea oricăror activități comerciale și/sau prestări de servicii fără a deține
licența/autorizația necesară, emisă conform prevederilor prezentului titlu și reglementărilor
elaborate în temeiul acestuia;
30. nerespectarea prevederilor legale privind schimbarea furnizorului de gaze naturale;
31. nerespectarea prevederilor legale privind măsurarea gazelor naturale;
32. nerespectarea cerințelor de raportare a informațiilor prevăzute de reglementările în vigoare,
inclusiv în regulamentele europene;
33. nerespectarea prevederilor privind informarea consumatorilor de gaze naturale;
34. nerespectarea prevederilor reglementărilor tehnice emise/aprobate de ANRE;
35. nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem a prevederilor privind condițiile
de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale, prevăzute de regulamentele europene;
351. neîndeplinirea și/sau îndeplinirea necorespunzătoare de către producătorii de gaze naturale
din România, afiliații acestora, precum și furnizorii licențiați a obligațiilor prevăzute la art. 177
alin. (31) și (32);
------------
Pct. 351 al art. 194 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35
din 11 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 24 iunie 2014.

36. nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem a prevederilor referitoare la

mecanismele de alocare a capacității și a procedurilor de gestionare a congestiilor, prevăzute de
regulamentele europene;
361. nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem a cerințelor prevăzute în
regulamentele europene, altele decât cele menționate la pct. 35 și 36;
------------
Pct. 361 al art. 194 a fost introdus de pct. 105 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

37. nerespectarea cerințelor privind transparența prevăzute în reglementările ANRE, precum și

în regulamentele europene;
------------
 Pct. 37 al art. 194 a fost modificat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

38. nefurnizarea sau furnizarea incompletă de către operatorul de transport și de sistem a

informațiilor necesare utilizatorilor de rețea pentru luarea de măsuri corective oportune în vederea
evitării dezechilibrelor;
39. nerespectarea ordinelor și deciziilor ANRE, altele decât cele prevăzute în cuprinsul
prezentului articol;
40. nerespectarea prevederilor privind confidențialitatea.
41. nerespectarea de către furnizor a destinației cantităților de gaze naturale achiziționate din
producția internă, necesare acoperirii consumului pe piața reglementată, în condițiile prezentei legi.
-----------
Pct. 41 al art. 194 a fost introdus de pct. 107 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie 2014
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

ART. 195
Sancțiuni
(1) Contravențiile prevăzute la art. 194 se sancționează astfel:
1. în cazul în care au fost săvârșite de către persoane fizice:
a) cu amendă de la 2.000 lei la 6.000 lei, cele de la pct. 9, 20 și 21;
b) cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei, cele de la pct. 2, 3, 8, 22 și 34;
c) cu amendă de la 6.000 lei la 15.000 lei, cele de la pct. 4, 10, 26 și 40;
2. în cazul în care au fost săvârșite de către persoane juridice:
a) cu amendă de la 7.000 lei la 15.000 lei, cele de la pct. 1, 2, 9, 12, 20, 22 și 33;
b) cu amendă de la 15.000 lei la 25.000 lei, cele de la pct. 3, 6, 8, 15, 16, 19, 21, 23, 30, 34 și 41;
-----------
Lit. b) a pct. 2 al alin. (1) al art. 195 a fost modificată de pct. 108 al art. I din LEGEA nr. 127
din 30 septembrie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

c) cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, cele de la pct. 4, 5, 7, 10, 11, 13, 14, 17, 18, 24, 26,
27, 29, 31, 32, 39 și 40;
 d) cu amendă de la 400.000 lei la 500.000 lei, cele de la pct. 28, 36, 37 și 38;
----------
Lit. d) a pct. 2 al alin. (1) al art. 195 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 28 din 28 iunie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 487 din 30 iunie
2016.

e) cu amendă cuprinsă între 5% și 10% din cifra de afaceri anuală, cele de la pct. 25, 35 și 361;
----------
Lit. e) a pct. 2 al alin. (1) al art. 195 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 28 din 28 iunie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 487 din 30 iunie
2016.

f) cu amendă cuprinsă de la 50.000 lei la 100.000 lei, cea de la pct. 351.

------------
Lit. f) a pct. 2 al alin. (1) al art. 195 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 35 din 11 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 24 iunie
2014.

(2) Pentru contravențiile prevăzute la art. 194, săvârșite în mod repetat de către persoanele
juridice, autoritatea de reglementare poate aplica o amendă de până la 5% din cifra de afaceri anuală
a persoanei contraveniente.
(3) Prin contravenție săvârșită în mod repetat se înțelege săvârșirea de cel puțin 3 ori pe parcursul
unui an calendaristic a uneia și aceleiași fapte contravenționale, în cadrul aceleiași structuri
organizatorice, dintre cele prevăzute la art. 194 pct. 10, 11, 17, 21, 22, 28, 29, 36, 37, 38 și 39.
(4) Prin cifra de afaceri anuală se înțelege cifra de afaceri a persoanei juridice contraveniente
realizată din activitatea reglementată pentru care s-a stabilit contravenția, în anul financiar anterior
sancționării faptei.
(5) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii
procesului-verbal de constatare și sancționare ori, după caz, de la data comunicării acestuia,
jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1) și (2), agentul constatator făcând mențiune
despre această posibilitate în procesul-verbal.
 (6) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 2 ani de la data
săvârșirii faptei.
ART. 196
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoane împuternicite în
acest scop de către președintele ANRE.
ART. 197
Actualizarea limitelor amenzilor
Actualizarea limitelor amenzilor prevăzute la art. 195 se va face prin hotărâre a Guvernului.
ART. 198
Regimul juridic al contravențiilor
Contravențiilor prevăzute la art. 194 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.
2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și
completările ulterioare.
ART. 199
Accesul în vederea constatării contravențiilor
(1) În vederea constatării contravențiilor, agenții constatatori au acces, în condițiile legii, la
obiectivele de producție, la sistemele din sectorul gazelor naturale, inclusiv la instalațiile și
echipamentele aferente acestora, precum și la instalațiile de utilizare a gazelor naturale.
(2) Proprietarii instalațiilor de utilizare sau cei care le exploatează sunt obligați să pună la
dispoziția agenților constatatori documente, date și/sau informații relevante.
(3) Organele de poliție, precum și celelalte organe cu atribuții în domeniu sunt obligate să acorde
sprijin, la cerere, agenților constatatori.

CAP. XVI
Dispoziții tranzitorii și finale

ART. 200
Intrarea în vigoare
(1) Dispozițiile art. 127 intră în vigoare la data de 3 martie 2013.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
 a) Legea gazelor nr. 351/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din
28 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 6-10;
b) orice alte dispoziții contrare.
(3) În termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ANRE va adapta, după caz,
cadrul de reglementare în concordanță cu prezentul titlu.
(4) Până la adaptarea, după caz, a cadrului de reglementare, toate actele normative emise în
temeiul Legii nr. 351/2004, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează valabilitatea, cu
excepția prevederilor care sunt contrare prezentei legi.
ART. 201
Dispoziții finale
(1) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene adoptarea acestei legi și a altor acte
administrative necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor Directivei 2009/73/CE, inclusiv
prin transmiterea textelor acestor acte normative.
(2) Abrogat.
-----------
Alin. (2) al art. 201 a fost abrogat de pct. 110 al art. I din LEGEA nr. 127 din 30 septembrie
2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 1 octombrie 2014.

(3) Guvernul, cu avizul Consiliului Concurenței, poate decide constituirea unui fond de
solidaritate pentru susținerea financiară a consumatorului vulnerabil, din contribuția și/sau
impozitarea suplimentară a profiturilor neașteptate ale producătorilor și furnizorilor de energie
electrică și gaze naturale, realizate ca urmare a unor situații favorabile ale pieței și/sau a unor
tranzacții conjuncturale. Modul de constituire și utilizare a fondului se stabilește prin hotărâre a
Guvernului.

Titlul I al prezentei legi transpune Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a

Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de
abrogare a Directivei 2003/54/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 211
din 14 august 2009, Directiva 2005/89/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18
ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranța aprovizionării cu energie electrică și
investițiile în infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 33 din 4
februarie 2006, și prevederile art. 4 alin. (3) din Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie
termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei 92/42/CEE, publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 52 din 21 februarie 2004.
Titlul II al prezentei legi transpune Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor
naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
seria L nr. 211 din 14 august 2009.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale
art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREȘEDINTELE SENATULUI
VASILE BLAGA

București, 10 iulie 2012.

Nr. 123

Sursa: C.T.C.E Piatra Neamț – Legis Studio – Legislația României

 PARTEA I
Anul 179 (XXIII) — Nr. 802 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Luni, 14 noiembrie 2011

SUMAR

Pagina

Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului

nr. 2.741/2011 privind aprobarea reglementării
tehnice „Normativ pentru proiectarea, execuția și
exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”,
indicativ I 7—2011 ...................................................... 3–473
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI

ORDIN
privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea
instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7—2011*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de reglementare în
construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările și
completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului de
informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informaționale
între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 3 din 7 septembrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare generală din
cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și Avizul nr. 2 din 4 noiembrie 2010 al Inspectoratului General pentru Situații
de Urgență,
în temeiul art. 5 pct. II lit. e) și al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale și turismului emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ pentru
proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice
aferente clădirilor”, indicativ I 7—2011, prevăzută în anexa care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței
nr. 1.055/2002 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ
pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice cu tensiuni
până la 1000V c.a. și 1500V c.c.”, indicativ NP I 7—2002**),
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței
nr. 1606/2001 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ
pentru exploatarea instalațiilor electrice cu tensiuni până la
1000V c.a. și 1500V c.c.”, indicativ I 7/2—2002**), Ordinul
ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 49/N/2000
pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid pentru instalații
electrice cu tensiuni de până la 1000 V c.a. și 1500 V c.c.”,
indicativ GP 052—2000**), Ordinul ministrului lucrărilor publice
și amenajării teritoriului nr. 48/N/2000 pentru aprobarea
reglementării tehnice „Normativ privind protecția construcțiilor
împotriva trăsnetului”, indicativ I 20—2000**), precum și orice
alte dispoziții contrare își încetează aplicabilitatea.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României. Partea I, și intră în vigoare la 15 zile de la data
publicării.
*
Reglementarea tehnică a fost adoptată cu respectarea
procedurii de notificare nr. RO/117/2011 din 14.03.2011,
prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
furnizarea de informații în domeniul standardelor și
reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităților Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificată prin
Directiva 98/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
Europene L 217 din 5 august 1998.

p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului,

Gheorghe Nastasia,
secretar general

București, 1 noiembrie 2011.

Nr. 2.741.

*) Ordinul nr. 2.741/2011 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 noiembrie 2011 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 3

Anexă
la Ordinul MDRT nr. 2741/01.11.2011

NORMATIV
privind
proiectarea, execuĠia úi exploatarea instalaĠiilor electrice aferente clădirilor

Indicativ I 7 – 2011

1
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

CUPRINS
CAP. 1 DOMENIU DE APLICARE

CAP. 2 TERMINOLOGIE, ABREVIERI

CAP. 3 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALAğIILOR

3.0. GeneralităĠi
3.0.1. CondiĠii generale de bază
3.0.2. CondiĠii generale comune pentru echipamente
3.0.3. CondiĠii de amplasare úi montare a instalaĠiilor electrice. DistanĠe minime
3.1. Alimentare
3.1.1. Natura curentului
3.1.2. Tensiunea
3.1.3. FrecvenĠa
3.1.4. Curentul de scurtcircuit prezumat
3.1.5. Branúamente
3.2. Puterea absorbita (cerută)
3.2.1. GeneralităĠi
3.2.2. Determinarea puterii absorbite
3.3. Tipuri de reĠele de distribuĠie
3.3.1. GeneralităĠi
3.3.2. Legarea la pământ a reĠelelor de tensiune alternativă
3.3.3. Legarea la pământ a reĠelelor de tensiune continuă
3.4. InstalaĠii de securitate
3.5. Separarea instalaĠiilor
3.6. Compatibilitate
3.7. Mentenabilitate

CAP. 4. PROTECğII PENTRU ASIGURAREA SECURITĂğII

4.1. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice
4.1.1. GeneralităĠi
4.1.2. Măsuri tehnice úi organizatorice pentru protecĠia de bază (protecĠia împotriva atingerilor
directe)
4.1.3. Măsuri tehnice pentru protecĠia la defect (protecĠia împotriva atingerilor indirecte)
4.1.4. Măsuri de protecĠie
4.1.5. Măsuri tehnice suplimentare de protecĠie
4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al úocului electric
4.2. ProtecĠia împotriva efectelor termice
4.2.1. GeneralităĠi
4.2.2. ProtecĠia împotriva producerii incendiului de către echipamentele electrice

4.2.3. ProtecĠia împotriva incendiului în amplasamentele cu risc mare de incendiu – BE2

4.2.4. ProtecĠia împotriva arsurilor
4.2.5. ProtecĠia împotriva supraîncălzirilor
4.3. ProtecĠia împotriva supracurenĠilor
4.3.1. GeneralităĠi
4.3.2. ProtecĠia împotriva curenĠilor de suprasarcină
4.3.3. ProtecĠia împotriva scurtcircuitelor
4.3.4. Prevederi referitoare la natura circuitelor
4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protecĠie la scurtcircuit
4.3.6. Coordonarea între protecĠia de suprasarcina úi protecĠia la scurtcircuit
4.3.7. Selectivitatea protecĠiei

2
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 5

4.4. ProtecĠia împotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate

trăsnetului úi transmise prin reĠele úi supratensiuni de comutaĠie)
4.4.1. GeneralităĠi
4.4.2. ProtecĠia instalaĠiilor electrice din clădiri împotriva supratensiunilor
4.4.3. Dispozitive de protecĠie la supratensiuni (SPD)
4.4.4. Măsuri de protecĠie fundamentale
4.4.5. Legarea la pământ úi echipotenĠializare
4.4.6. Ecrane magnetice úi trasee pentru linii
4.4.7. ProtecĠia împotriva supratensiunilor de frecvenĠă industrială

CAP. 5. ALEGEREA ùI MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

5.1. Reguli generale
5.1.1. CondiĠii de funcĠionare conform cu recomandările din SR HD 60364-5-51 úi SR HD
384.3 S2
5.1.2. InfluenĠe externe úi condiĠii de instalare
5.1.3. Accesibilitatea
5.1.4. Identificarea
5.1.5. IndependenĠa echipamentelor
5.1.6. Montarea instalaĠiilor electrice
5.1.7. Materiale
5.2. Sisteme de pozare, alegerea secĠiunii conductoarelor
5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare
5.2.2. Alegerea úi montarea în funcĠie de influenĠele externe
5.2.3. CurenĠi admisibili în sisteme de pozare
5.2.4. Alegerea secĠiunii conductoarelor izolate úi neizolate rigide
5.2.5. Căderi de tensiune maxime admisibile
5.2.6. Conexiuni electrice
5.2.7. Alegerea úi montarea pentru limitarea propagării focului
5.2.8. Apropieri de alte trasee
5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber în exteriorul clădirilor
5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare în interiorul clădirilor
5.2.11. Pozarea barelor electrice
5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate în sisteme de tuburi, Ġevi, sisteme de
jgheaburi, de tuburi profilate pentru instalaĠii electrice úi goluri ale elementelor de construcĠii
5.2.13. Pozarea cablurilor electrice
5.3. InstalaĠii electrice de putere
5.3.1. GeneralităĠi
5.3.2. Receptoare electrice
5.3.3. Tablouri electrice
5.3.4. Dispozitive de protecĠie, separare (secĠionare), întrerupere úi comandă
5.4. InstalaĠii electrice pentru prize úi iluminat normal
5.5. Sisteme de legare la pământ
5.5.1. GeneralităĠi
5.5.2. Borna/bară principală de legare la pământ
5.5.3. Conductoare de protecĠie
5.5.4. Conductoare PEN
5.5.5. Conductoare de echipotenĠializare
5.5.6. Conductoare de legare la pământ
5.5.7. Prize de pământ
5.5.8. Dimensionarea prizelor de pământ
5.6. Sisteme de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate
5.6.1. PrescripĠii generale
5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate

3
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.6.3. Sisteme de alimentare

5.6.4. Circuite electrice

CAP. 6. PROTECğIA STRUCTURILOR ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI

6.1. GeneralităĠi
6.1.1. Domeniu de aplicare
6.1.2. Termeni úi definiĠii proprii
6.1.3. Parametrii caracteristici ai curentului de trăsnet
6.2. InstalaĠii de protecĠie împotriva trăsnetului (IPT
6.2.1. Stabilirea necesităĠii prevederii unei IPT pentru o construcĠie úi alegerea nivelului de
protecĠie împotriva trăsnetului. Evaluarea riscului
6.2.2. Cazuri în care IPT este obligatorie
6.2.3. InstalaĠii exterioare de protecĠie împotriva trăsnetului
6.2.4. InstalaĠie interioară de protecĠie împotriva trăsnetului
6.2.5. Măsuri de protecĠie împotriva vătămării fiinĠelor vii datorate tensiunilor de atingere úi de
pas
6.3. InstalaĠii de protecĠie împotriva trăsnetului cu dispozitive de amorsare (PDA)
6.3.1. GeneralităĠi
6.3.2. Determinarea zonei de protecĠie
6.3.3. Conductoare de coborare
6.3.4. Prize de pământ
6.3.5. Reguli particulare
6.3.6. Turle, clopotniĠe, foiúoare

CAP. 7. INSTALAğII ELECTRICE SPECIALE

7.1. InstalaĠii electrice în încăperi cu cadă de baie sau duú
7.2. InstalaĠii electrice pentru piscine úi alte bazine
7.3. InstalaĠii electrice pentru încăperi úi cabine prevăzute cu încălzitoare pentru saune
7.4. InstalaĠii electrice pentru úantiere de construcĠii úi de demolare
7.5. InstalaĠii electrice pentru construcĠii agroindustriale úi agrozootehnice
7.6. InstalaĠii electrice pentru incinte electroconductoare înguste
7.7. InstalaĠii electrice pentru campinguri
7.8. InstalaĠii electrice pentru porturi mici úi ambarcaĠiuni de agrement
7.9. InstalaĠii electrice în amplasamente pentru utilizări medicale
7.10. InstalaĠii electrice pentru sălile pentru expozitii, spectacole úi standuri
7.11. InstalaĠii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie
7.12. InstalaĠii electrice pentru mobilier
7.13. InstalaĠii electrice pentru unităĠi mobile sau transportabile
7.14. InstalaĠii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement úi barăci din bâlciuri,
parcuri de distracĠie úi circuri
7.15. InstalaĠii electrice pentru sisteme de încălzire în pardoseală sau tavan
7.16. InstalaĠii electrice pentru rulote sau autorulote
7.17. InstalaĠii electrice pentru firme úi reclame luminoase
7.18. InstalaĠii electrice pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor ascensoarelor,
maúinilor de ridicat úi transportat
7.19. InstalaĠii electrice pentru echipamente informatice
7.20. InstalaĠii electrice în construcĠii din lemn
7.21. InstalaĠii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru îmbunătăĠirea factorului
de putere
7.22. InstalaĠii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu
7.23. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de siguranĠă. CondiĠii de alimentare úi funcĠionare
7.24 InstalaĠii de balizaj

4
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 7

CAP. 8. VERIFICAREA ùI ÎNTREğINEREA INSTALğIILOR ELECTRICE ùI A SISTEMULUI DE

PROTECğIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI

8.1. Verificări úi punerea în funcĠiune

8.1.1. Verificarea iniĠială
8.2. Verificări periodice
8.2.1. GeneralităĠi
8.2.2. FrecvenĠa verificărilor periodice
8.2.3. Rapoarte pentru verificări periodice
8.3. IntreĠinerea úi verificări pentru iluminatul de siguranĠă
8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joasă tensiune
8.5. Verificarea úi întreĠinerea sistemului de protecĠie împotriva trăsnetului (SPT)
8.5.1. Scopul verificărilor
8.5.2. Ordinea verificărilor
8.5.3. ÎntreĠinerea

CAP. 9. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA INSTALAğIILOR ELECTRICE

9.1. Principii fundamentale
9.1.1. Securitatea în exploatare
9.1.2. Personalul
9.1.3. Organizarea
9.1.4. Comunicarea
9.1.5. Zona de lucru
9.1.6. Unelte, echipamente úi dispozitive
9.1.7. Planuri úi înregistrări
9.1.8. Semnalizări
9.2. Proceduri de exploatare curentă
9.2.1. GeneralităĠi
9.2.2. Manevrări
9.2.3. Verificări de funcĠionare
9.3. Proceduri de lucru
9.3.1. GeneralităĠi
9.3.2. Lucru fără tensiune
9.3.3. Lucru sub tensiune
9.3.4. Lucru în vecinătatea pieselor sub tensiune
9.4. Proceduri de întreĠinere
9.4.1. GeneralităĠi
9.4.2. Personalul
9.4.3. Lucrări de reparaĠie
9.4.4. Lucrări de înlocuire

CAP. 10. BIBLIOGRAFIE

10.1. Standarde de referinĠă
10.2. Acte normative

CAP. 11. ANEXE

5.1. Lista de abrevieri ale influenĠelor externe
5.2. Caracteristici ale influenĠelor externe
5.3. Gradele de protecĠie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric (cod IP)
5.4. Gradele de protecĠie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric împotriva impacturilor
mecanice din exterior (cod IK)
5.5. Moduri de pozare de referinĠă

5
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.6. Moduri de pozare pentru determinarea curenĠilor admisibili

5.7. Sisteme de tuburi de protecĠie pentru instalaĠii electrice
5.8. Paturi de cabluri: Sisteme de jgheabri (SJ) si de tuburi profilate (STP) pentru instalaĠiile electrice
5.9. Paturi de cabluri: Sisteme de suporturi tip scară
5.10. CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă din anexa 5.5. Conductoare
úi cabluri izolate cu PVC, două úi trei conductoare încărcate, cupru sau aluminiu
5.11. CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă E, F úi G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izolaĠie din PVC, cu conductoare din cupru
5.12. CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă E, F úi G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izolaĠie din PVC, cu conductoare din aluminiu
5.13. CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă din anexa 5.5. Conductoare
úi cabluri izolate cu XLPE, două úi trei conductoare încărcate, cupru sau aluminiu
5.14. CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă E, F úi G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izolaĠie din XLPE, cu conductoare din cupru
5.15. CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă E, F úi G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izolaĠie din XLPE, cu conductoare din aluminiu
5.16. CurenĠi admisibili, în amperi, modurile de pozare de referinĠă C din anexa 5.5. Cabluri cu izolaĠie
minerală, conductoare úi ecran din cupru, manta din PVC
5.17. CurenĠi admisibili, în amperi modul de pozare de referinĠă E, F úi G. din anexa 5.5. Cabluri cu
izolaĠie minerală, cu conductoare úi ecran din cupru
5.18. Factorii de corecĠie pentru temperaturi ambiante diferite de 30oC aplicabili valorilor curenilor
admisibili pentru cabluri în aer liber (K1)
5.19. Factorii de corecĠie pentru grupări de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare
aplicabili valorilor curenĠilor admisibili din anexele 5.10 până la 5.17
5.20. Factorii de corecĠie ai grupării pentru mai multe cabluri pozate în aer liber
5.21. Factorii de corecĠie ai grupării pentru mai multecabluri monoconductoare pozate în aer liber
5.22. Sarcina admisibilă pentru cabluri pozate în pământ, în condiĠii normale de funcĠionare
5.23. Factorii de corecĠie f1
5.24. Factorii de corecĠie f2. Cabluri cu trei conductoare în sisteme monofazate
5.25. Factorii de corecĠie f2. Cabluri cu trei conductoare trifazate
5.26 Factorii de corecĠie f2. Cabluri cu un conductor, în sisteme trifazate grupate în treflă, la 7 cm
distanĠă
5.27. Factorii de corecĠie f2. Cabluri cu un conductor în sisteme trifazate grupate în treflă la 25 cm
distantă
5.28. Factorii de corecĠie f2. Cabluri cu un conductor în sisteme trifazate, pozate alăturat
5.29. Exemplu de alegere a secĠiunii conductoarelor de fază úi neutru în funcĠie de prezenĠa
armonicilor de ordinul 3 úi multiplu de 3
5.30 Exemple de calcul petru determinarea curenĠilor admisibili ai conductoarelor úi cablurilor în
funcĠie de modul de pozare
5.31. Exemple de calcul petru determinarea curenĠilor admisibili ai conductoarelor úi cablurilor în
funcĠie de modul de pozare în pământ
5.32. SecĠiunile minime admise pentru conductoare utilizate în instalaĠiile electrice din interiorul
clădirilor
5.33. Clasificarea cablurilor.
A. Clasificarea cablurilor electrice privind comportarea la foc
B. Clasificarea úi simbolizarea cablurilor
5.34. Determinarea rezistenĠei de dispersie a diferitelor prize de pământ

6.1. Evaluarea numărului anual de evenimente periculoase N

6.2. Evaluarea probabilităĠii de avarariere PX a unei structuri
6.3. Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură
6.4. Evaluarea probabilităĠii P’X de avariere a unui serviciu
6.5. Evaluarea volumului pierderilor L’X într-un serviciu

6
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 9

6.6. Supratensiuni de comutaĠie

6.7. Evaluarea costurilor pierderilor
6.8. IzolaĠia electrică a unei ITP exterioare
6.9. Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri
I. Casă din mediu rural
II. Clădire de birouri
III. Spital
IV. Imobil de apartamente
6.10. InformaĠii suplimentare pentru SPT în cazul unor structuri cu risc de explozie
6.11. Harta keraunică

8.1. Metode de măsurare a rezistenĠei/impedanĠei izolaĠiei pardoselilor úi a pereĠilor în raport cu

pământul sau în raport cu conductorul de protecĠie
8.2. Măsurarea rezistenĠei prizei de pământ (electrodului de pământ).
8.3 Măsurarea impedanĠei buclei de defect

7
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

CAPITOLUL 1 .
DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul normativ se aplică la proiectarea, executarea úi exploatarea instalaĠiilor electrice

aferente clădirilor, indiferent forma de proprietate, spre exemplu:
a. clădirilor civile;
b. clădirilor industriale - de producĠie úi/sau depozitare;
c. clădirilor mixte (civile úi industriale - de producĠie úi/sau depozitare, înglobate în acelaúi
volum construit);
d. clădirilor cu fucĠiuni agroindustriale úi agrozootehnice;
e. clădirilor prefabricate;
f. clădirilor aferente porturilor de ambarcaĠiuni;
g. instalaĠii electrice pentru iluminatul exterior úi similare aferente clădirilor;
h. localurilor medicale;
i. instalaĠiilor fotoelectrice aferente clădirilor;
j. grupurilor generatoare de joasa tensiune;
k. instalaĠiilor consumatorului situate în exteriorul clădirii;
l. lucrărilor de reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de
destinaĠie sau de reparare;
m. echipamentelor electrice amplasate în medii cu risc de explozie, la care se aplică
obligatoriul úi prevederile din NP-099-04.

Prin „instalaĠii electrice aferente construcĠiilor”, conform prevederilor Legii nr. 50/1991, cu
modificările úi completările ulterioare, se înĠeleg toate echipamentele electrice care asigură utilităĠile
necesare funcĠionării construcĠiilor, situate in interiorul limitei de proprietate, de la branúament/racord
(inclusiv) la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu incorporate în construcĠie.
Termenii “întreprinderi” úi “instituĠii” se referă la teren úi la toate dependinĠele, inclusiv
clădirile care le aparĠin.
Tensiunile alternative nominale sunt până la 1000 V inclusiv.
Tensiunile continuu nominale sunt până la 1000 V inclusiv.
FrecvenĠele care au fost luate în considerare sunt: 50 Hz, 60 Hz úi 400 Hz. Nu este exclusă
utilizarea úi a altor frecvenĠe pentru scopuri speciale.

1.2. Prevederile prezentului normativ nu se aplică:

a. instalaĠiilor tehnologice, ca instalaĠii electrice pe utilaj;
b. instalaĠiilor electrice din mine úi cariere;
c. echipamentelor electrice de pe mijloacele de transport (autovehicule, aeronave, tramvaie);
d. depozitelor de materiale pirotehnice úi/sau explozive;
e. sistemelor de producere úi transport a energiei electrice (de medie úi înaltă tensiune);
f. împrejmuirilor electrice;
g. echipamentelor de reducere a interferenĠelor radio, cu excepĠia celor ce afectează
securitatea instalaĠiilor;
h. echipamentelor electrice de tracĠiune (inclusiv echipamentul rulant úi de semnalizare);
i. instalaĠiilor electrice de la bordul navelor úi al platformelor marine, fixe úi mobile.

1.3. La proiectarea/verificarea úi execuĠia instalaĠiilor electrice trebuie să se respecte

prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcĠii, cu modificările ulterioare,
referitoare la cerinĠele esenĠiale de calitate:
a – rezistenĠă mecanică úi stabilitate;
b – securitate la incendiu;
c – igienă sănătate úi mediu;
d – siguranĠă în exploatare;
e – protecĠia împotriva zgomotului;
f – economie de energie úi izolaĠie termică
8
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 11

1.4 La proiectarea, execuĠia úi exploatarea instalaĠiilor electrice trebuie să se respecte

prevederile Legii securităĠii úi sănătăĠii în muncă nr. 319/2006 úi ale Hotărârii Guvernului
nr. 1146/2006, astfel încât echipamentele electrice de muncă care se procură úi / sau se
utilizează, trebuie să îndeplinească:
a) prevederile tuturor reglementărilor tehnice române care transpun legislaĠia
comunitară aplicabilă sau
b) cerinĠele minime prevăzute în anexa 1 (pct. 3.3), în cazurile în care nu se
aplică sau se aplică parĠial reglementări tehnice române care transpun
legislaĠia comunitară.
Prin echipamentul electric de muncă, în sensul Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006, se înĠelege
orice maúină, aparat, unealtă sau instalaĠie folosite la locul de muncă
Echipamentele electrice sunt însoĠite de declaraĠia de conformitate úi au aplicat marcajul de
conformitate CE potrivit dispoziĠiilor Hotărârii Guvernului nr. 457/2003 cu modificările úi
completările ulterioare sau posedă performanĠe echivalente cu cele menĠionate úi sunt comercializate
legal într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA,
parte la acordul privind SpaĠiul Economic European, corespunzător proiectului.

De asemeni, trebuie să se respecte instrucĠiunile producătorilor pentru alegerea úi montarea

echipamentelor utilizate.

1.5 Reglementarea tehnică se referă numai la alegerea úi condiĠiile de instalare a

echipamentelor electrice.

1.6 Reglementarea tehnică conĠine reguli de proiectare úi montare a instalaĠiilor electrice astfel
încât să se asigure securitatea úi funcĠionarea corectă în scopul pentru care sunt prevăzute.

1.7 În cazul în care există úi alte reglementări tehnice în vigoare se vor aplica prescripĠiile cele
mai severe.

1.8 În capitolul 10 sunt prezentate actele normative, standardele úi reglementările tehnice

conexe, menĠionate în prezenta reglementare tehnică.

9
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

CAPITOLUL 2 .
TERMINOLOGIE ùI ABREVIERI

A.
alimentare normală cu energie electrică - alimentare cu energie electrică dintr-o sursă de energie
electrică (transformator, generator) prevăzută pentru a se asigura funcĠionarea receptoarelor electrice
ale unui consumator, în regim normal. De regulă aceasta este reĠeaua publică de distribuĠie.

alimentare de rezervă – alimentare prevăzută pentru a menĠine, pentru alte scopuri decât cele de
securitate, funcĠionarea unei instalaĠii electrice sau a unor părĠi ale acesteia, în cazul întreruperii
alimentării normale (UPS, generator).

alimentare de securitate – alimentare prevăzută pentru menĠinerea în funcĠiune a echipamentelor úi

instalaĠiilor electrice importante pentru:
- sănătatea úi securitatea persoanelor úi animalelor domestice si/sau
- pentru evitarea degradării mediului înconjurător úi a altor echipamente, dacă aceasta este
cerută prin reglementări naĠionale.
Aceasta poate fi UPS, generator, baterie de acumulatoare etc.

aparataj – echipament electric destinat să fie conectat la un circuit electric pentru a asigura una sau
mai multe din următoarele funcĠii: protecĠie, comandă, secĠionare, conexiune.

arsuri electrice – arsura pielii sau a unui organ, provocată prin trecerea de-a lungul suprafeĠei sau în
profunzime a curentului electric.

atingere directă – contactul direct al persoanelor sau al animalelor cu părĠi active.

atingere indirectă – contact electric al persoanelor sau al animalelor cu părĠile conductoare accesibile
puse sub tensiune ca urmare a unui defect.

B.
barieră - element care asigură protecĠia împotriva atingerilor directe din toate direcĠiile obiúnuite de
acces.

barieră de protecĠie – parte care asigură protecĠia împotriva atingerilor directe în toate direcĠiile de
acces obiúnuite.

bară de echipotenĠializare – bară metalică colectoare care face parte dintr-o reĠea echipotenĠială úi
care asigură legătura electrică a unui număr de conductoare electrice pentru scopuri de
echipotenĠializare.

bornă de echipotenĠializare - bornă prevăzută la un echipament sau dispozitiv destinat să fie conectat
cu un sistem de legătură de echipotenĠializare.

bornă principală de legare la pământ – bornă sau bară care face parte dintr-o instalaĠie de legare la
pământ a unei instalaĠii úi care asigură conectarea electrică a unui anumit număr de conductoare pentru
scopuri de legare la pământ.

10
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 13

C.
canal de cabluri – element de pozare situat pe sau în sol sau planúeu, ventilat sau închis, având
dimensiuni care nu permit persoanelor să circule, dar în care conductoarele úi cablurile sunt accesibile
pe toată lungimea lor, în timpul úi după instalare.

circuit electric – ansamblu de echipamente electrice al unei instalaĠii electrice protejate prin acelaúi
dispozitiv de protecĠie.

circuit electric de securitate – circuit electric prevăzut pentru a fi utilizat ca parte într-un sistem de
alimentare electric pentru servicii de securitate.

circuit terminal – circuit electric destinat să alimenteze direct receptorul (aparat de utilizare) sau prize
de curent.

coloană electrică – circuit electric care alimentează unul sau mai multe tablouri de distribuĠie.

comandă funcĠională – acĠiune destinată să asigure închiderea, deschiderea sau schimbarea

alimentării cu energie electrică a unei instalaĠii electrice sau a unei părĠi a acesteia pentru o funcĠionare
normală.

conductor – parte conductoare destinată să conducă un curent electric specificat.

conductor de echipotenĠializare – conductor de protecĠie prevăzut pentru realizarea unei legături de

echipotenĠializare de protecĠie.

conductor de legare la pământ – conductor care asigură o cale conductore sau o parte a unei căi
conductoare, între un punct dat al unei reĠele, al unei instalaĠii sau al unui echipament úi o priză de
pământ sau o reĠea de prize de pământ.

conductor de legare la pământ de protecĠie – conductor de protecĠie prevăzut pentru a realiza

legarea la pământ de protecĠie.

conductor de linie – conductor sub tensiune în funcĠionarea normală úi capabil să participe la

transportul sau la distribuĠia energiei electrice, dar care nu este nici conductor neutru nici conductor de
punct median.

conductor neutru (N) – conductor conectat electric la punctul neutru al sursei úi care poate contribui
la distribuĠia energiei electrice.

conductor PEN – conductor care asigură atât funcĠiile de conductor de protecĠie cât úi de conductor
neutru.

conductor PEM - conductor care asigură atât funcĠiile de conductor de protecĠie cât úi de conductor de
punct median.

conductor PEL - conductor care asigură atât funcĠiile de conductor de protecĠie cât úi de conductor de
linie.

conductor de protecĠie (PE) – conductor prevăzut în scopuri de securitate, de exemplu protecĠia

împotriva úocurilor electrice.

conductor de punct median (PEM) – conductor electric conectat la punctul median úi capabil să
participe la distribuĠia energiei electrice.
11
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

contact electric – stare a două sau mai multe părĠi conductoare care se ating accidental sau intenĠionat
formând o cale conductoare unică úi continuă.

curent admisibil (Iz)– valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în permanenĠă un
conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în regim permanent, în condiĠii date, să
fie superioară valorii specificate.

curent de atingere – curent electric care trece prin corpul uman sau al unui animal atunci când acesta
este în atingere cu una sau mai multe părĠi accesibile ale unei instalaĠii electrice sau cu echipamente
electrice aflate sub tensiune.

curent în conductorul de protecĠie – curent electric care apare într-un conductor de protecĠie, cum
sunt curentul de fugă sau curentul electric rezultat dintr-un defect de izolaĠie.

curent convenĠional de funcĠionare – valoare specifică a curentului electric care este prevăzută
pentru a provoca funcĠionarea dispozitivului de protecĠie într-un timp specificat.

curent de defect – curent electric care circulă ca urmare a unui defect de izolaĠie.

curent diferenĠial rezidual – suma fazorială a valorilor curenĠilor electrici în toate conductoarele
active, la acelaúi timp, într-un punct dat al unui circuit electric, într-o instalaĠie electrică.

curent de fugă – curent electric care, în condiĠii normale de funcĠionare, parcurge o cale electrică
nedorită.

curent nominal - curent electric destinat a fi transportat de un circuit în funcĠionarea normală pe timp
nelimitat

curent de scurtcircuit – curent electric într-un scurtcircuit determinat.

curent de serviciu – curent electric destinat să fie transportat într-un circuit electric în funcĠionare
normală.

curent de suprasarcină – supracurent care se produce într-un circuit electric, care nu se datorează
curentului de scurtcircuit sau unui defect de punere la pământ.

curent vagabond – curent electric de fugă în pământ sau în structurile metalice îngropate în pământ úi
care rezultă din legarea lor la pământ, intenĠionată sau neintenĠionată.

D.
defect de punere la pământ – apariĠia unei căi conductoare accidentală între un conductor sub
tensiune úi pământ.

disjunctor (întreruptor automat) – aparat de comutaĠie apt de a stabili, de a suporta úi de a întrerupe

curenĠii în condiĠii normale ale circuitului, precum úi de a stabili, de a suporta pe o perioadă specificată
úi de a întrerupe curenĠii în condiĠii anormale ale circuitului (cum ar fi cele de scurtcircuit etc.).

dispozitiv de protecĠie împotriva supracurenĠilor – dispozitiv destinat să întrerupă un circuit electric

în cazul în care curentul în conductorul sau conductoarele circuitului electric depăúeúte o valoare
predeterminată în timpul unei durate prevăzute.

12
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 15

E.
echipament electric – echipament utilizat pentru producerea, transportul, transformarea sau utilizarea
energiei electrice, cum sunt maúini, transformatoare, aparataj, aparate de măsurare, dispozitive de
protecĠie, sisteme de pozare electrice, echipament de utilizare curentă.

echipament fix – echipament electric fixat pe un suport sau fixat într-un alt mod într-un loc precizat.

echipament mobil – echipament electric care este deplasat în timpul funcĠionării sau poate fi uúor
deplasat rămânând conectat la circuitul electric de alimentare.

echipament portabil – echipament electric prevăzut pentru a fi Ġinut în mână în utilizare normală.

echipament staĠionar – echipament instalat într-un loc stabilit sau echipament electric care nu este
prevăzut cu un mâner pentru a fi transportat úi care are o astfel de masă încât nu poate fi deplasat uúor
în timpul funcĠionării.

echipament de utilizare curentă – echipament electric destinat transformării energiei electrice în altă
formă de energie, de exemplu luminoasă, termică, mecanică.

echipotenĠialitate – stare a părĠilor conductoare având un potenĠial electric sensibil egal.

ecran de protecĠie – ecran conductor utilizat pentru a separa un circuit electric úi/sau conductoarele de
părĠile active periculoase.

electrocutare – úoc electric mortal.

exploatare – toate activităĠile care cuprind lucrările necesare pentru a permite funcĠionarea instalaĠiei
electrice. Aceste activităĠi cuprind domenii cum sunt: manevrare, comandă, control úi întreĠinere atât
pentru o lucrare electrică cât úi neelectrică.

F.
fibrilaĠie – contracĠii repetate úi necoordonate ale fibrelor musculare individuale.

fibrilaĠie ventriculară – fibrilaĠie cardiacă limitată la ventricule úi care provoacă o deficienĠă

circulatorie úi apoi oprirea inimii.

G.
galerie – culoar cu dimensiuni care permit ca persoanele să circule liber pe toată lungimea, prevăzut
cu suporturi pentru cabluri úi joncĠiunile lor cu alte elemente ale sistemului de pozare electrică.

I.
impedanĠă de legare la pământ –impedanĠă la o frecvenĠă dată între un punct specificat al unei reĠele,
al unei instalaĠii sau al unui echipament úi pămâtul de referinĠă.

inspecĠie - examinarea unei instalaĠii electrice utilizând toate aptitudinile pentru a constata dacă
alegerea echipamentului electric este corectă úi montarea acestuia este adecvată;

instalaĠie electrică – ansamblu de echipamente electrice asociate care au caracteristicile coordonate

pentru a îndeplini un scop dat.

instalaĠie de legare la pământ – ansamblu de legături electrice úi dispozitive care fac parte din
legarea la pământ a unei reĠele, a unei instalaĠii sau a unui echipament.
13
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

izolaĠie de bază – izolaĠia părĠilor active periculoase care asigură protecĠia de bază

izolaĠie dublă – izolaĠie realizată prin utilizarea împreună a unei izolaĠii de bază úi a unei izolaĠii
suplimentare.

izolaĠie întărită – izolaĠia părĠilor active periculoase care asigură un grad de protecĠie împotriva
úocurilor electrice, echivalent celui unei izolaĠii duble.

izolaĠie suplimentară – izolaĠie independentă prevăzută suplimentar faĠă de izolaĠia de bază, pentru
protecĠie în caz de defect.

încercare - aplicarea de solicitări specificate într-o instalaĠie electrică prin intermediul cărora este
probată funcĠionalitatea acesteia.

întrerupere automată a alimentării – întrerupere automată a unei linii conductoare prin funcĠionarea
automată a unui dispozitiv de protecĠie în caz de defect.

întrerupere de scurtă durată a funcĠionării – întrerupere de scurtă durată în timpul funcĠionării

pentru scopuri, cum sunt: conexiune, comandă, reglare sau observarea echipamentelor electrice.

întrerupere de scurtă durată pentru întreĠinere - întrerupere de scurtă durată utilizată pentru acces
la echipamentele electrice pentru întreĠinere.

întrerupere de urgenĠă – deschiderea unui dispozitiv de întrerupere destinat întreruperii alimentării

electrice a unei instalaĠii electrice pentru evitarea sau reducerea unui pericol.

întreruptor automat – vezi disjunctor

întreruptor – simplu - dispozitiv destinat să închidă sau întrerupă curentul într-unul sau mai multe
circuite

întreruptor – separator – întreruptor conceput să asigure úi separarea instalaĠiei sau a unei părĠi a
acesteia de alimentare .

L
legătură de echipotenĠializare – realizare a unei legături electrice între părĠile conductoare pentru a
realiza echipotenĠializarea.

legătură de echipotenĠializare de protecĠie – legătură de echipotenĠializare realizată pentru scopuri

de securitate.

legătură de echipotenĠializare funcĠională – legătură de echipotenĠializare realizată în scopuri

funcĠionale altele, decât cele de securitate.

legare la pământ – realizarea unei legături electrice între un punct dat al unei reĠele, al unei instalaĠii
electrice sau al unui echipament úi un pământ local.

legare la pământ funcĠională – legare la pământ a unuia sau mai multor puncte ale unei reĠele, ale
unei instalaĠii sau ale unui echipament pentru alte scopuri decât cele de securitate.

legare la pământ de protecĠie – acĠiune de legare la pământ a unui punct sau a mai multor puncte
dintr-o reĠea, a unei instalaĠii sau a unui echipament, în scopuri de securitate.
14
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 17

legare la pământ a unei reĠele – acĠiune de legare la pământ a unuia sau a mai multor puncte ale unei
reĠele electrice, pentru asigurarea funcĠiilor de legare la pământ funcĠională úi de legare la pământ de
protecĠie.

lucrare sub tensiune – orice lucrare în cursul căreia lucrătorul intră deliberat în atingere cu părĠile
active sau pătrunde deliberat în zona de lucru sub tensiune, fie cu o parte a corpului său, fie cu unelte,
echipamente sau dispozitive pe care le manevrează.

M.
masă - parte conductoare accesibilă a unui echipament, care poate fi atinsă úi care în mod normal nu se
află sub tensiune, dar care poate fi pusă sub tensiune în urma unui defect a zolaĠiei de bază.

mediu puĠin periculos – spaĠiu în care, în condiĠii normale, este caracterizat simultan prin următoarele
condiĠii:
x umiditatea relativă a aerului, maxim 75%, la temperatura aerului cuprinsă între 15oC úi
30oC;
x pardoseala (amplasamentul) izolantă.
Este sinonim cu loc de muncă puĠin periculos (sau normal).

mediu periculos – spaĠiu caracterizat prin cel puĠin una din următoarele condiĠii:
x umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste
30oC dar cel mult 35oC;
x pardoseală cu proprietăĠi conductoare (de exemplu beton, pământ);
x parte conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă cel mult 60% din zona de
manipulare;
x prezenĠă de pulberi conductoare (de exemplu pilitură de metal, grafit etc.);
x prezenĠă de fluide care micúorează impedanĠa corpului uman.
Este sinonim cu loc de muncă periculos.

mediu foarte periculos – spaĠiu caracterizat prin cel puĠin una din următoarele condiĠii:
x umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35oC;
x părĠi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă peste 60% din zona de
manipulare;
x prezenĠă de agenĠi corozivi.
Este sinonim cu loc de munca foarte periculos.

mediu neconductor – spaĠiu în care o persoană sau un animal care atinge o parte conductoare
accesibilă care a devenit o parte activă periculoasă, este protejată printr-o impedanĠă ridicată a
mediului său (de exemplu pereĠi sau pardoseli electroizolante):
- 50 k: dacă tensiunea nominală a reĠelei este sub 500V în tensiune alternativă úi tensiune
continuă.
- 100 k: dacă tensiunea nominala a reĠelei este mai mare de 500 V în tensiune alternativă úi
tensiune continuă úi mai mică de 1000 V în tensiune alternativă sau 1500V în tensiune continuă
úi prin absenĠa părĠilor conductoare legate la pământ (până la frecvenĠa 100 Hz în tensiune
alternativă).

mentenanĠă - combinaĠia tuturor acĠiunilor tehnice úi administrative, inclusiv acĠiunilor de

supraveghere cu scopul de a menĠine un element într-o stare sau a readuce un element la o stare în care
acesta poate să realizeze o funcĠie cerută.

15
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

O.
obstacol de protecĠie – element care împiedică o atingere directă întâmplătoare, dar care nu previne o
atingere directă printr-o acĠiune deliberată.

oprire de urgenĠă – acĠiune destinată să oprească pe cât de repede posibil o funcĠionare devenită
periculoasă.

originea instalaĠiei electrice – punctul în care este livrată energia electrică a unei instalaĠii electrice.

P.
parte activă – conductor sau parte conductoare destinată să fie pusă sub tensiune în funcĠionare
normală, inclusiv conductorul neutru (N), dar prin convenĠie exceptând conductorul PEN, conductorul
PEM sau conductorul PEL.

parte conductoare accesibilă – parte conductoare a unui echipament, care poate fi atinsă, úi care nu este în
mod normal sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune în cazul unui defect al izolaĠiei de bază.

pat de cabluri – suport de cabluri constituit dintr-o bază continuă cu margini, dar care nu este acoperit
cu un capac.

pământ – parte a Pământului în contact electric cu o priză de pământ úi al cărui potenĠial electric nu
este în mod necesar egal cu zero.

pământ de referinĠă – parte a Pământului considerată conductoare, a cărei potenĠial electric prin
convenĠie este considerat egal cu zero, care este în afara zonei de influenĠă a oricărei instalaĠii de
legare la pământ.

părĠi simultan accesibile – conductoare sau părĠi conductoare care pot fi atinse simultan de către o
persoană sau un animal.

pericol electric – risc de afectare corporală datorat unei instalaĠii electrice.

persoană calificată – persoană care are o pregătire úi o experienĠă corespunzătoare care să îi permită
să prevadă riscurile úi să evite pericolele pe care le poate produce energia electrică.

persoană instruită – persoană suficient de informată, sau supravegheată de persoane calificate în

domeniul electric, pentru a fi capabilă să prevadă riscurile úi să evite pericolele pe care le poate
provoca energia electrică.

persoană (obiúnuită) – persoană care nu este nici persoană calificată, nici persoană instruită.

prag de nedesprindere – valoare maximală a curentului electric care trece prin corpul unui om, la
care acea persoană încă poate să se elibereze singură.

prag de percepĠie a curentului – valoare minimă a curentului electric prin corpul unui om sau al unui
animal care provoacă o senzaĠie specifică pentru acel om sau acel animal.

prelată electroizolantă – prelată rigidă sau flexibilă realizată din material electroizolant, care serveúte
la acoperirea elementelor care sunt sau nu sunt sub tensiune úi sau a părĠilor adiacente pentru
prevenirea unei atingeri întâmplătoare.

priză de pământ – parte conductoare care poate fi încorporată în pământ sau într-un mediu conductor
specific, de exemplu beton sau cărbune, în contact cu pământul.
16
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 19

priză de pământ independentă – priză de pământ suficient de îndepărtată de alte prize de pământ
pentru care potenĠialul său electric să nu fie sensibil afectat de curenĠii electrici între pământ úi alte
prize de pământ.

priză de pământ în fundaĠie – priză de pământ încorporată în pământ sub fundaĠia unei clădiri, sau de
preferinĠă, în betonul fundaĠiei unei clădiri, în general în formă de buclă.

priză de pământ de protecĠie – priză de pământ a unei instalaĠii sau a unui echipament pentru scopuri
de securitate.

protecĠie de bază – protecĠia împotriva úocurilor electrice în absenĠa defectului. ProtecĠia de bază
corespunde protecĠiei împotriva atingerilor directe.

protecĠie în caz de defect – protecĠie împotriva úocurilor electrice în condiĠii de defect simplu.
ProtecĠia în caz de defect corespunde protecĠiei împotriva atingerilor indirecte.

protecĠie împotriva úocului electric – ansamblu de măsuri care reduc riscul de úoc electric

protecĠie suplimentară – măsură de protecĠie suplimentară faĠă de protecĠia de bază úi/sau protecĠia în
caz de defect.

punct median – punct comun între două elemente simetrice ale unui circuit, ale cărui extremităĠi sunt
conectate electric la conductoarele de linie diferite ale aceluiaúi circuit.

punct neutru – punct comun al unei reĠele polifazate conectată în stea sau la punctul median legat la
pământ al unei reĠele monofazate.

R.
reĠea echipotenĠială funcĠională – reĠea echipotenĠială care asigură o legătură de echipotenĠializare
funcĠională.

reĠea de echipotenĠializare – interconectarea părĠilor conductoare, care permite asigurarea unei

legături de echipotenĠializare între aceste părĠi.

reĠea de echipotenĠializare de protecĠie – reĠea de echipotenĠializare care asigură o legătură de protecĠie.

rezistenĠă de legare la pământ – parte reală a impedanĠei de legare la pământ.

reĠea de prize de pământ – parte a unei instalaĠii de legare la pământ care cuprinde numai prizele de
pământ úi interconexiunile lor.

risc – o combinare a probabilităĠii de apariĠie úi a gravităĠii de rănire sau de afectare posibilă a sănătăĠii
unei persoane expuse la unul sau mai multe pericole.

S.
reĠea TFJP – reĠea electrică a cărei tensiune nu depăúeúte valoarea tensiunii foarte joase:
- în condiĠii normale úi
- în condiĠii de defect, exceptând defectele de punere la pământ în alte circuite electrice

reĠea TFJS - reĠea electrică a cărei tensiune nu depăúeúte valoarea tensiunii foarte joase:
- în condiĠii normale úi
- în condiĠii de defect, inclusiv defectul de punere la pământ în alte circuite electrice
17
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

scurtcircuit – cale conductoare accidentală sau intenĠionată între două sau mai multe părĠi
conductoare astfel încât diferenĠa de potenĠial electric între aceste părĠi conductoare să fie zero sau
aproximativ zero.

secĠionare – funcĠie destinată să asigure scoatarea de sub tensiune a unei instalaĠii electrice sau a unei părĠi
a acesteia, separând instalaĠia electrică faĠă de orice sursă de energie electrică pentru scopuri de securitate.

separare – măsură de protecĠie în care părĠile active periculoase sunt izolate de toate celelalte circuite
electrice, de pământul local úi de orice atingere.

separare de protecĠie – separare între două circuite electrice prin intermediul:

- unei izolaĠii duble
- unei izolaĠii de bază úi a unei protecĠii electrice printr-un ecran, sau
- unei izolaĠii întărite

separare simplă – separare între circuitele electrice sau între un circuit electric úi pământul local
printr-o izolaĠie de bază.

separator – aparat de comutaĠie care satisface în poziĠia deschis prescripĠiile specifice pentru funcĠia
de separare .

sistem de alimentare electrică pentru instalaĠii de securitate – sistem de alimentare electrică pentru
menĠinerea în funcĠiune a echipamentelor úi instalaĠiilor electrice importante:
- pentru sănătatea úi securitatea persoanelor úi animalelor domestice, úi/sau
- pentru evitarea degradării mediului înconjurător úi a altor echipamente, dacă aceasta este cerută
prin reglementări naĠionale.

sistem de tuburi – ansamblu de protecĠie închis, cu secĠiunea circulară sau nu, pentru conductoare
izolate, cabluri úi cordoane, permiĠând ca acestea să fie instalate úi înlocuite prin tragere, utilizat în
instalaĠii electrice.

sistem de jgheaburi de cabluri – sistem de protecĠie închis, prevăzut cu o bază úi cu un capac

deplasabil, destinat protecĠiei complete a conductoarelor izolate úi a cablurilor úi/sau pentru amplasarea
altor echipamente electrice inclusiv echipamente de prelucrare a informaĠiilor.

sistem de pozare – ansamblu constituit din mai multe conductoare electrice izolate, cabluri sau bare
colectoare úi elementele care asigură fixarea lor úi, dacă este necesar, protecĠia lor mecanică.

úoc electric – efect fiziologic care rezultă din trecerea unui curent electric prin corpul unui om sau al
unui animal.

T.
tablou de distribuĠie – ansamblu care cuprinde diferite tipuri de aparataj asociate cu unul sau mai
multe circuite electrice de plecare, alimentate de unul sau mai multe circuite de intrare, ca úi borne
pentru conductoarele neutre úi de protecĠie.

tensiune de atingere – tensiune între părĠi conductoare atinse simultan de o persoană sau de un animal.

tensiune de atingere prezumată – tensiune care apare între părĠile conductoare simultan accesibile,
când aceste părĠi conductoare nu sunt atinse de un om sau un animal.

tensiune de defect – tensiune între un punct de defect úi pământul de referinĠă, ca urmare a unui defect
de izolaĠie.
18
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 21

tensiune foarte joasă – tensiune care nu depăúeúte limitele specificate în domeniul I prezentat în SR
CEI 60449.

tensiune nominală – valoare nominală a tensiunii prin care instalaĠia electrică sau o parte a instalaĠiei
electrice este numită úi identificată.

tensiune de pas – tensiune între două puncte de pe suprafaĠa Pământului situate la distanĠa de 1 m unul
faĠă de altul, considerată a fi lungimea pasului unei persoane.

V.
verificare – toate măsurile cu ajutorul cărora este verificată conformitatea instalaĠiilor electrice cu
prescripĠiile în uz.

Z.
zonă de acces limitat – zonă accesibilă numai persoanelor calificate (în domeniul electric) úi
persoanelor instruite (în domeniul electric).

zonă de accesibilitate la atingere – spaĠiu cuprins între orice punct al unei suprafeĠe unde stau sau
circulă în mod obiúnuit persoane úi limita pe care o persoană o poate atinge cu mâna, în toate direcĠiile,
fără mijloace auxiliare .

zonă lucru – loc (locuri), amplasament (amplasamente) sau suprafaĠă (suprafeĠe) unde vor fi, sunt sau
au fost realizate lucrările.

zonă de lucru sub tensiune – spaĠiu în jurul pieselor sub tensiune la care nivelul izolaĠiei pentru
prevenirea úocului electric nu este asigurat când se pătrunde acolo fără măsuri de protecĠie.

zonă învecinată – spaĠiu delimitat care înconjoară zona de lucru sub tensiune.

ABREVIERI

AAR – anclanúarea automată a rezervei;

DDR – dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual ;
IPT – instalaĠie de protecĠie împotriva trăsnetului ;
IT – reĠea cu punctul neutru al transformatorului izolat faĠă de pământ (sau printr-o impendanĠă
de valoare foate mare) úi masele legate la pământ ;
N – conductor neutru ;
PDA – protecĠie împotriva trăsnetului cu dispozitiv de amorsare ;
PE – conductor de protecĠie ;
PEN – conductor comun de protecĠie úi neutru;
SPD – dispozitiv de protecĠie la supratensiuni úi/sau de deviere a curentului de trăsnet ;
SPT – sistem de protecĠie la trăsnet;
TFJP – tensiune foarte joasă de protecĠie ;
TFJS – tensiune foarte joasă de securitate ;
TN-C – reĠea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ úi conductor cu funcĠii comune:
de protecĠie úi neutru;
TN-S – reĠea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ úi conductoare distincte pentru
funcĠiile de protecĠie úi neutru;
TN – C – S - reĠea în care funcĠiile pentru conductorul de protecĠie úi neutru sunt combinate într-un
singur conductor pe prima parte a reĠelei.
TT – reĠea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ úi masele legate la prize de pământ
independente.
19
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

CAPITOLUL 3.
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE
INSTALAğIILOR

3.0. GeneralităĠi
3.0.1.CondiĠii generale de bază

3.0.1.1. La proiectarea úi execuĠia instalaĠiilor electrice aferente construcĠiilor trebuie să se respecte

prevederile din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările úi completările ulterioare úi a actelor
normative subsecvente acesteia.

3.0.1.2. Proiectele de instalaĠii electrice se verifică de către verificatori de proiecte atestaĠi conform
Legii nr. 10/1995, cu modificările ulterioare.

3.0.1.3. Începerea execuĠiei instalaĠiilor electrice este permisă numai după ce investitorul a obĠinut
avizul tehnic de racordare. Punerea în funcĠiune se face numai după controlul execuĠiei instalaĠiilor
electrice de către unităĠi autorizate.

3.0.1.4. Este interzisă începerea lucrărilor de instalaĠii electrice fără proiecte verificate în condiĠiile art.
3.0.1.2.

3.0.1.5. InstalaĠiile electrice se execută de către unităĠi atestate.

3.0.1.6. InstalaĠiile electrice la consumator trebuie astfel realizate încât să nu afecteze siguranĠa
utilizatorilor, a bunurilor úi a mediului.
Utilizatorul are obligaĠia să nu efectueze modificări faĠă de proiect în timpul exploatării, întreĠinerii sau
repunerii în funcĠiune fară acordul scris al proiectantului iniĠial al instalaĠiei electrice sau a unui expert
tehnic atestat, potrivit legislaĠiei în vigoare.

3.0.1.7. InstalaĠiile electrice trebuie realizate astfel încât să se evite riscul de aprindere a unor materiale
combustibile datorită temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii să nu fie în pericol
de a suferi arsuri.
3.0.1.8. Separarea în vederea întreruperii, verificării, localizării defectelor úi efectuării reparaĠiilor la
instalaĠiile electrice trebuie asigurată prin prevederea de dispozitive de separare (siguranĠe fuzibile,
cleme cu intrare ieúire, întreruptoare cu acĠionare manuală sau automată cu funcĠie úi de separatoare).

3.0.1.9. Toate echipamentele electrice trebuie să aibă, prin construcĠie, caracteristicile cerute pentru
influenĠele externe din încăperea sau spaĠiul respectiv.
Caracteristicile generale ale echipamentelor electrice úi modul lor de instalare trebuie alese astfel încât
să fie asigurată funcĠionarea în bune condiĠii a instalaĠiei electrice úi protecĠia utilizatorilor, bunurilor
úi a mediului în condiĠiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) úi Ġinându-se seama de
influenĠele externe.

3.0.2. CondiĠii generale comune pentru echipamente

3.0.2.1. Echipamentele utilizate în instalaĠiile electrice trebuie să aibă aplicat marcajul CE ori să fie
agrementate tehnic sau să fie comercializate legal într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia
ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA parte la acordul privind SpaĠiul Economic European,
corespunzător proiectului.

20
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 23

3.0.2.2. Toate echipamentele folosite pentru protecĠie, izolare, mascare, suporturi, trebuie să fie în
concordanta cu clasa de influente externe în care se montează.
Încadrarea în clasele de reacĠie la foc úi rezistenĠă la foc a materialelor se face în conformitate cu
prevederile reglementărilor specifice.

3.0.2.3. Echipamentele electrice se aleg Ġinându-se seama de tensiune, curent, frecvenĠă, curentul de
scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum úi alte caracteristici
particulare, care trebuie luate în consideraĠie la alegerea echipamentelor electrice, conform indicaĠiilor
producătorilor.

3.0.2.4. Echipamentele electrice se aleg respectând clasele de protecĠie minime necesare în funcĠie de
categoria încăperilor, clasificate după influentele externe.

3.0.2.5. Dacă într-un amplasament se exercită mai multe influenĠe externe, caracteristicile
echipamentelor electrice se aleg astfel încât să fie satisfăcute condiĠiile cele mai dezavantajoase.

3.0.2.6. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie să provoace efecte dăunătoare altor
echipamente electrice sau să afecteze buna funcĠionare a reĠelei de alimentare.

3.0.3. CondiĠii de amplasare úi montare a instalaĠiilor electrice. Distante minime

3.0.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protecĠie úi barele, se amplasează faĠă de conductele altor
instalaĠii úi faĠă de elementele de construcĠie, respectându-se distanĠele minime din tabelul 3.1. Pentru
cablurile electrice se vor respecta distanĠele prevăzute în normativul NTE 007/08/00 – a se vedea
tabelul 3.2.

3.0.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaĠii
cu condiĠia ca instalaĠia electrică să fie dispusă:
x deasupra conductelor de apă, de canalizare úi de gaze petroliere lichefiate;
x sub conducte de gaze naturale úi sub conducte calde (cu temperatura peste +40°C).

3.0.3.3. Pe toate porĠiunile de traseu pe care nu pot fi respectate condiĠiile de la art. 3.0.3.2. úi
distanĠele minime din tabelele 3.1. úi 3.2, se vor lua măsuri constructive de protecĠie prin prevederea de
separări, izolaĠii termice, Ġevi metalice etc. ce vor depăúi cu minim 0,50 m de o parte úi de alta,
porĠiunea de traseu protejată.

Tabelul 3.1.
DistanĠele minime admise pentru protecĠie úi răcire între conductoare, bare, tuburi úi accesorii úi
pana la elementele de instalaĠii úi construcĠii

Distante minime 1) 2) (cm)

Conductoare, bare,
Conducte sau instalaĠii
tuburi (acelaúi circuit Conducte sau instalaĠii cu fluide incombustibile Elemente de construcĠie 3)
cu fluide combustibile
Elementul de la care se sau circuite diferite)
măsoară distanĠa Reci Calde
Combu-
Inter- T” +40oC T > +40oC Trasee Incom-
Trasee Inter-secĠii stibile
secĠii Trasee Trasee Inter- paralele bustibile
paralele Inter-secĠii
paralele paralele secĠii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Conductoare neizolate4)
montate pe izolatoare, pe 10 10 10 10 10 10 100 100 10 20
pereĠi, la interior
Conductoare izolate4)
montate pe izolatoare, pe 5 5 5 5 200 150 50 50 5 10
pereĠi, la interior
Bare electrice montate pe
izolatoare 5 5 5 5 5 5 50 50 5 10

21
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Tuburi úi Ġevi de protecĠie

montate:
tub met.
- aparent, în ghene;
0 0 5 3 100 50 10 5 0 0
- sub tencuială tub PVC
înglobate 0 0 5 3 20 5 10 5 0 3
Conductoare cu izolaĠie úi
manta montate sub tencuială 3
(înglobate) 0 0 5 3 20 5 10 5 0
1) DistanĠele minime se măsoară de la suprafeĠele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor.
2) DistanĠele faĠă de conductoarele electrice úi alte elemente ale protecĠiei la trăsnet se stabilesc conform cap.6.
3) Pentru construcĠii din categoria BE3a, BE3b, cu risc foarte mare de incendiu, distanĠele se stabilesc conform
prevederilor din NP 099-04.
4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereĠi, la exterior, distanĠele faĠă de elementele din coloanele
2...7 ale tabelului sunt de minim 15 cm, iar faĠă de alte elementele de pe traseu, distanĠele sunt de minim 30 cm.

Tabelul 3.2
Distante minime permise pentru cablurile electrice faĠă de instalaĠiile tehnologice (conform NTE
007/08/00)

Nr. DistanĠa minimă, cm

Denumirea instalaĠiei tehnologice ObservaĠii
crt. IntersecĠii Apropieri
DistanĠele se pot reduce până la
Conducte sau incombustibile 3 5
montarea pe conductă sau rezervor,
1 rezervoare cu fluide
când cablul este armat sau protejat în
reci (t d 40oC) combustibile 50 100
Ġeavă metalică
DistanĠele se pot reduce în condiĠiile în
care cablurile sunt rezistente la
Conducte sau instalaĠii cu suprafeĠe calde
2 50 100 temperatura respectivă sau sunt
(tizolaĠie > + 40oC)
protejate termic (paravane termice,
etc.).
DistanĠele nu se normează în cazul
conductelor cu presiunea aerului sub
3 Conducte de aer comprimat 20 20
12daN/cm2 care deservesc instalaĠiile
electrice
În funcĠie de condiĠiile locale distanĠele
InstalaĠii care prelucrează materiale
se majorează conform prevederilor din
4 combustibile solide, inclusiv depozitarea 100 100
normele specifice tehnologiei sau
materialelor respective
mediului respectiv.
DistanĠele indicate la pct. 4 nu se aplică pe porĠiunea de intrare a cablurilor pentru alimentarea
instalaĠiilor respective.

3.0.3.4. Trebuie evitată amplasarea instalaĠiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalaĠii
care ar putea să le pericliteze în funcĠionare normală sau în caz de avarie.

3.0.3.5. Nu se admite amplasarea instalaĠiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate să apară
condens. Fac excepĠie instalaĠiile electrice în execuĠie închisă cu grad de protecĠie minim IP 33,
realizate din materiale rezistente la astfel de condiĠii.

3.0.3.6. Se interzice amplasarea instalaĠiilor electrice în interiorul canalelor de ventilare (cu excepĠia
instalaĠiilor aferente instalaĠiilor de ventilaĠie executate din materiale fără degajare de fum úi gaze
toxice).

3.0.3.7. Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru cabluri rezistente
la foc úi cu întârziere la propagarea flăcării (definite conform NTE 007/08/00), tuburi úi plinte metalice
sau din materiale plastice (omologate pentru montare pe materiale combustibile) úi echipamente
electrice cu grad de protecĠie minim IP 54. Se vor respecta úi condiĠiile prevăzute la subcap. 4.2 úi
22
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 25

7.20.

3.0.3.8. Montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protecĠie inferior IP

54 se face interpunând materiale incombustibile între acestea úi materialul combustibil sau elementele
de distanĠare care pot fi:
- straturi de tencuială de min. 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile
cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o lăĠime care depăúeúte cu cel puĠin 3 cm pe toate laturile
elementul de instalaĠie electrică;
- elemente de susĠinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distanĠează
elementele de instalaĠie electrică cu cel puĠin 3 cm pe toate laturile faĠă de elementul combustibil;
- sau cele menĠionate în art 4.2.3.4.2.
Măsurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplică atât la montarea
aparentă cât úi la montarea sub tencuială a elementelor de instalaĠii electrice.

3.1. Alimentare
3.1.1. Natura curentului

3.1.1.1 Pentru alegerea soluĠiei de alimentare trebuiesc luate în considerare următoarele:

- natura curentului electric (alternativ sau continuu.) úi frecvenĠa;
- valoarea tensiunii nominale;
- valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instalaĠiilor.

3.1.1.2 Dacă este necesară o alimentare la tensiune continuă úi sursa disponibilă este numai de
tensiune alternativă, trebuie prevăzută o sursa de conversie (redresor) úi locul ei de amplasare. Acelaúi
lucru trebuie prevăzut când este necesară o sursă de tensiune alternativă de frecvenĠă diferită. Pentru
determinarea puterii necesare a sursei se va tine seama de randamentul sursei de conversie.

3.1.2. Tensiunea

3.1.2.1 In România tensiunea nominala de joasă tensiune asigurata de reĠeaua de distribuĠie publică
este monofazata 230 V úi trifazata 400/230V în sistem TN-C. Aceasta valoare de tensiune este
armonizata internaĠional (SR HD 472S1).

3.1.2.2 Limitele de variaĠie admise tensiunii de alimentare, daca nu se stabileúte altfel prin contractul
de furnizare, vor fi (SR EN 50160):
- pentru 95% din săptămână , ± 10%;
- pentru restul din săptămână , +10% / - 15%;

3.1.2.3 Daca instalaĠiile sunt alimentate dintr-un post de transformare sau dintr-o sursă autonomă
proprie tensiunile pot fi în sistem trifazat :
- 400/230 V;
- 400/690 V;
- 690/1000 V.
Ultimele 2 valori sunt în general folosite în instalaĠiile industriale din considerente tehnologice.

3.1.3. FrecvenĠa

3.1.3.1 FrecvenĠa nominala în reĠeaua de distribuĠie publica din România este de 50 Hz.

3.1.3.2 Limitele admisibile de variaĠie ale frecvenĠei, daca nu se stabileúte altfel prin contractul de
furnizare, vor fi:
23
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

- pentru 99.5% din an ± 1%;

- pentru restul din an +4% /- 6%.

3.1.4. Curentul de scurt-circuit prezumat

3.1.4.1 Valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instalaĠiilor luat în considerare la

alegerea echipamentului din instalaĠiile de distribuĠie úi utilizare trebuie determinat în conformitate cu
normativul NTE 006/06/00.

3.1.5. Branúamente

3.1.5.1 Branúamentele electrice se proiectează úi se execută respectându-se condiĠiile prevăzute în SR

234, normativul PE 106, pentru branúamentele electrice aeriene úi pentru branúamentele electrice
subterane respectându-se úi condiĠiile prevăzute în normativul NTE 007/08/00.

3.1.5.2 SoluĠia de racordare la reĠeaua de distribuĠie publică se stabileúte de către furnizorul de energie
electrică sau de alĠi consultanĠi de specialitate atestati în condiĠiile legii.

3.1.5.3 Consumatorii alimentaĠi direct din reĠeaua furnizorului de energie electrică, pot fi (dacă nu se
stabileúte altfel prin contractul de furnizare):
- cu branúament monofazat pentru puteri de până la 11 kVA sau
- cu branúament trifazat pentru puteri peste 11 kVA úi sub 30 kVA

3.1.5.4 Coloanele electrice alimentate din branúamentele clădirilor de locuit, comerciale, social-
culturale úi administrative se proiectează úi se execută respectându-se pe lângă condiĠiile din prezentul
normativ úi condiĠiile din SR 234.

3.1.5.5 Pentru instalaĠiile electrice de iluminat úi putere (forĠă) se prevede tablou electric de
distribuĠie comun, cu următoarele excepĠii:
- dacă se aplică tarife diferenĠiate pentru consumul de energie electrică;
- dacă funcĠionarea receptoarelor de putere (forĠă) provoacă fenomene supărătoare în
instalaĠiile de lumină (de ex. pâlpâiri, scăderea fluxului luminos);
- dacă este necesară separarea instalaĠiilor tehnologice din considerente de siguranĠă sau din
considerente economice.

3.1.5.6 La proiectarea úi executarea instalaĠiilor electrice trebuie respectate condiĠiile din HG nr.
90/2008 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de înregistrare a energiei
consumate úi a aplicării, atunci când este cazul, a măsurilor pentru îmbunătăĠirea factorului de putere úi
pentru limitarea regimului deformant, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.

3.1.5.7 Amplasarea contoarelor de energie electrică la blocurile de locuinĠe trebuie să permită

înregistrarea úi citirea consumului, fără ca acestea să fie condiĠionate de prezenĠa sau acceptul
abonatului.

3.1.5.8 Repartizarea pe faze úi respectiv pe circuitele de alimentare, a receptoarelor electrice, trebuie

să se facă astfel, încât să se asigure o încărcare cât mai echilibrată a fazelor.

3.2. Puterea absorbită (cerută)

3.2.1 GeneralităĠi

3.2.1.1 Determinarea puterii absorbite (cerută) este esenĠială pentru o soluĠie economică úi sigură în
funcĠionare a instalaĠiilor electrice, în limitele corecte de încălzire úi cădere de tensiune.
24
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 27

3.2.1.2 Pentru determinarea puterii absorbite, pentru o instalaĠie sau o parte a acesteia trebuie Ġinut
cont de factorul de simultaneitate (ks) úi de factorul de utilizare (ku) .
ks – este valoarea raportului dintre puterea în funcĠiune simultană úi puterea instalată (consumator,
tablou electric)
ku - este valoarea raportului dintre puterea reală úi puterea instalată a unui consumator.
Factorii de simultaneitate úi de utilizare sunt necesari pentru calculul curentului absorbit de receptoare
(tabloului) necesar în alegerea secĠiunii conductoarelor, cablurilor, canalizaĠiilor în bare úi a
aparatajului. Aceútia se determină de către proiectant pe baza cunoaúterii în detaliu a condiĠiilor de
funcĠionare úi exploatare. In lipsa acestor informaĠii valori aproximative pot fi luate din tabelele 3.3,
3.4 úi 3.5.

3.2.2 Determinarea puterii absorbite

3.2.2.1 Pentru consumatorii casnici puterea absorbită se determină cu relaĠia

Pa Pi ˜k u ˜k s
unde:
Pi - este puterea instalată iar aunci când k u úi k s nu se cunosc se pot lua orientativ din tabelele
3.3 úi 3.4.

3.2.2.2 Pentru clădirile comerciale, social – culturale úi administrative, puterea absorbita se

detemină cu relaĠia:
Pa Pi ˜k u
unde:
Pi úi k u se dau orientativ în tabelul 3.5.

Tabelul 3.3
Valorile factorului de utilizare k u funcĠie de varianta de dotare

Varianta de dotare ComponenĠa apartamentului Puterea ku

instalată
Pi [kW]
Dotare cu receptoare electrocasnice Garsonieră cu 1 cameră + dependinĠe 8 0,650
pentru iluminat, conservare hrană, Apartament cu 2 – 3 camere + 12 0,500
audiovizual, activităĠi gospodăreúti dependinĠe
úi asigurarea apei calde, a încălzirii Apartament cu 4 – 5 camere + 20 0,300
úi al gătitului fără utilizarea energiei dependinĠe cu suprafaĠă locuită <100 m2
electrice. Apartament cu 4 – 5 camere + 20 0,500
2
dependinĠe cu suprafaĠă locuită >100 m
Vilă d 5 camere + dependinĠe 20 0,600
Vilă > 5 camere + dependinĠe 25 0,600
Dotare cu receptoare electrocasnice Garsonieră cu 1 cameră + dependinĠe 10 0,650
pentru iluminat, conservare hrană, Apartament cu 2 – 3 camere + 15 0,430
audiovizual, activităĠi gospodăreúti dependinĠe
úi asigurarea încălzirii úi al gătitului Apartament cu 4 – 5 camere + 23 0,390
fără utilizarea energiei electrice. dependinĠe

25
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Asigurarea electrică a apei calde . Vilă d 5 camere + dependinĠe 23 0,600

Vilă > 5 camere + dependinĠe 28 0,600
Dotare cu receptoare electrocasnice Garsonieră cu 1 cameră + dependinĠe 13 0,650
pentru iluminat, conservare hrană, Apartament cu 2 – 3 camere + 18 0,550
audiovizual, activităĠi gospodăreúti dependinĠe
úi asigurarea încălzirii fără utilizarea Apartament cu 4 – 5 camere + 26 0,500
energiei electrice. Asigurarea dependinĠe
electrică a apei calde úi a Vilă d 5 camere + dependinĠe 26 0,650
gătitului. Vilă > 5 camere + dependinĠe 30 0,650
Dotare cu receptoare electrocasnice Garsonieră cu 1 cameră + dependinĠe 18 0,550
pentru iluminat, conservare hrană, Apartament cu 2 – 3 camere + 23 0,600
audiovizual, activităĠi gospodăreúti. dependinĠe
Asigurarea apei calde, a încălzirii úi Apartament cu 4 – 5 camere + 32 0,600
al gătitului cu utilizarea energiei dependinĠe
electrice. Vilă d 5 camere + dependinĠe 32 0,650
Vilă > 5 camere + dependinĠe 35 0,650

3.2.2.3 Racordurile úi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie satisfăcute condiĠiile de
stabilitate termică în regim permanent, verificarea dimensionării făcându-se în condiĠiile de
cădere de tensiune.

Tabelul 3.4.
Valorile factorilor de simultaneitate k s
Nr. de Apartamente cu o Apartamente cu 2 - Apartamente cu 4 -
apartamente cameră 3 camere 5 camere kS
kW kW kW
1 8 12 20 1
2 16 24 40 0,90
3 24 36 60 0,90
4 32 48 80 0,83
5 40 60 100 0,83
6 48 72 120 0,83
7 56 84 140 0,72
8 64 96 160 0,72
9 72 108 180 0,72
10 80 120 200 0,66
11 88 132 220 0,62
12 96 144 240 0,62
13 104 156 260 0,55
14 112 168 280 0,55
15 120 180 300 0,55
16 128 192 320 0,52
17 136 204 340 0,50
18 144 216 360 0,50
19 152 228 380 0,48
20 160 240 400 0,48

26
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 29

Tabelul 3.5.
Valorile puterii instalate úi a factorului de utilizare pentru
consumatori edilitari
Nr. Puterea instalată (orientativă)
crt. DestinaĠia consumatorului Specifică Totală ku
U.M. Valoare kW
1 Magazine, spaĠii comerciale, servicii
W/m2 75 ... 100 - 0,80
(inclusiv reclame)
- cameră kW/cam 1 - 0,70
2 Hoteluri
- restaurant - - 15 ... 100 0,90
2
3 Sedii administrative, politice, economice etc. W/m 120 ... 200 - 0,90
4 Policlinici - - 20 ... 140 0,65
5 Spitale, clinici, sanatorii W/pat 500... 1000 - 0,70
6 Creúe, grădiniĠe, cămine W/m2 20 ... 50 - 0,75
2
7 ùcoli generale licee W/m 20 ... 50 - 0,75
8 FacultăĠi, institute de învăĠământ superior W/m2 50 ... 75 - 0,80
2
9 Teatre, filarmonici, muzee, săli de expoziĠie, etc W/m 50 ... 75 - 0,60 y 0,75
10 Cinematografe - - 50 ... 70 0,70
11 Puncte termice - - 80 ... 120 0,85

3.3. Tipuri de reĠele de distribuĠie

3.3.1 GeneralităĠi

3.3.1.1 Tipurile de reĠele se clasifică în funcĠie de :

- numărul conductoarelor active úi
- moduri de legare la pământ.

3.3.1.2 Tipurile de reĠele în funcĠie de conductorul activ sunt pentru:

Tensiune alternativă – monofazat cu 2 conductoare;
– monofazat cu 3 conductoare;
– trifazat cu 3 conductoare ;
– trifazat cu 4 conductoare;
– trifazat cu 5 conductoare.
Tensiune continuă – cu 2 conductoare;
– cu 3 conductoare.

3.3.1.3. Tipurile de reĠele în funcĠie de modul de legare la pământ pentru tensiune alternativă úi
tensiune continuă sunt: TN, TT úi IT.

3.3.2. Legarea la pământ a reĠelelor de tenisune alternativă.

3.3.2.1 Legarea la pământ poate fi de trei tipuri principale: TN, TT úi IT, simbolurile literare utilizate
pentru notarea lor având următoarele semnificaĠii:
- prima literă, se referă la situaĠia reĠelei de alimentare în raport cu pământul:
T – legarea directă la pământ a unui punct activ – punctul neutru, în cazul în care acesta este accesibil
sau a unui conductor de fază, în cazul în care punctul neutru nu este accesibil;
I – izolarea tuturor părĠilor active faĠă de pământ, sau legarea la pământ a unui punct printr-o
impedanĠă de valoare foarte mare.
27
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

- a doua literă, se referă la situaĠia maselor electrice în raport cu pământul:

T – legarea direct la pământ a maselor instalaĠiei, independent de eventuala legare la pământ a unui
punct al alimentării;
N – indică modul de tratare a funcĠiilor conductoarelor neutru úi de protecĠie; poate fi N-C sau N-S;
Alte litere, se referă la dispunerea conductorului neutru úi a conductorului de protecĠie în
reĠeaua TN:
C – în reĠeaua TN arată că funcĠiile pentru conductorul neutru úi pentru conductorul de protecĠie pot fi
combinate într-un singur conductor (PEN).
S – în reĠeaua TN arată că funcĠia de protecĠie este asigurată printr-un conductor PE separat de
conductoarele active, legat la pământ (în curent alternativ).

3.3.2.2 Simbolurile grafice care se utilizează în schemele de legare la pământ sunt conform celor
indicate în tabel 3.6.

Tabelul 3.6.
Simbolurile utilizate în schemele de legare la pământ.

 &RQGXFWRUQHXWUX 1 

 &RQGXFWRUGHSURWHFĥ LH 3( 

 &RQGXFWRU FRPXQ GH SURWHFĥ LH ġ L QHXWUX

3(1 

3.3.2.3 ReĠeaua TN are un punct al alimentării legat direct la pământ, masele instalaĠiei fiind legate la
acest punct prin conductoare de protecĠie. În acest tip de reĠea, curentul de defect între fază úi masă
este un curent de scurtcircuit. Se disting trei tipuri de reĠele TN în funcĠie de dispunerea conductorului
neutru úi a conductorului de protecĠie.

3.3.2.4 ReĠeaua TN-S, în care un conductor de protecĠie distinct este folosit pentru întreaga reĠea (fig.
3.1.). Se utilizează:
- când trebuie separate PE úi N pentru asigurarea funcĠionării protecĠiei;
- de la ultimul tablou legat la pământ spre receptor.

28
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 31

DistribuĠie (dacă există)

Sursă InstalaĠie

L1

L2

L3

PE

Mase

Priza de pământ a sursei Priza de pământ a

instalaĠiei consumatorului

Fig.3.1. Sistem TN-S ,trifazat cu 5 conductoare,cu conductorul de protecĠie (PE) separat de conductorul neutru (N).

3.3.2.5 ReĠeaua TN-C, în care funcĠiile pentru conductorul neutru úi conductorul de protecĠie sunt
combinate într-un singur conductor pentru întreaga reĠea (fig. 3.2.).
Se menĠionează că în această reĠea de la ultimul tablou spre receptor alimentarea se realizează
întotdeauna în sistem TN-S, adică cu conductoare separate PE úi N sau numai PE , după necesităĠile
receptorului.
DistribuĠie (dacă există)

Sursă InstalaĠie

L1

L2

L3

PEN

Mase

Priza de pământ a Priza de pământ a

sursei instalaĠiei
consumatorului

Fig.3.2. Schema reĠelei TN-C trifazat cu 4 conductoare, cu conductor comun de protecĠie (PE) úi neutru (N).
29
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

3.3.2.6 ReĠeaua TN-C-S, în care funcĠiile pentru conductorul de neutru úi conductorul de protecĠie
sunt combinate într-un singur conductor pe o porĠiune a reĠelei (fig. 3.3).
Sistemul TN-C este întotdeauna înaintea celui TN-S. Este interzisă, în aceiaúi reĠea, realizarea unui
conductor PEN (TN-C) după ce acesta a fost separat în PE úi N (TN-S), într-un punct în amonte.

DistribuĠie (dacă există)

Sursă InstalaĠie

L1

L2

L3

N
PEN PEN
PE

Priza de pământ a Priza de pământ a Mase

sursei instalaĠiei
consumatorului

Fig.3.3. Schema reĠelei TN-C-S trifazat ,în care conductorul de protecĠie (PE) este separat de conductorul neutru(N).

3.3.2.7 In toate reĠelele TN, atunci când există un conductor PE sau PEN acestea trebuiesc legate la
pământ cât mai des posibil úi obligatoriu când acestea fac parte din componenĠa tablourilor de
distribuĠie.

3.3.2.8 ReĠeaua TT (fig. 3.4 úi fig. 3.5) are un punct al alimentării legat direct la pământ, masele
instalaĠiei electrice fiind legate la prize de pământ independente faĠă de priza de pământ a alimentării.
În această reĠea curenĠii de defect fază – masă, pentru intensităĠi chiar mai mici decât ale unui curent
de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca apariĠia unei tensiuni de atingere periculoasă.

30
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 33

DistribuĠie (dacă există)

Sursă InstalaĠie

L1

L2

L3

PE

Mase

Priza de pământ a Legare la pământ de

sursei protecĠie a instalaĠiei

Fig.3.4. Schema reĠelei TT trifazat cu 5 conductoare, cu conductorul neutru distribuit, cu PE úi N.

DistribuĠie (dacă există)

Sursă InstalaĠie

L1

L2

L3

PE

Mase

Priza de pământ a Legarea la pământ de

sursei protecĠie a instalaĠiei

Fig.3.5. Schema reĠelei TT trifazat cu 4 conductoare, cu conductorul neutru nedistribuit.

3.3.2.9 În reĠeaua IT (fig. 3.5 úi fig. 3.6) toate părĠile active ale alimentării sunt izolate faĠă de
pământ sau legate la pământ prin intermediul unei impedanĠe Z de valoare mare, masele instalaĠiei
electrice fiind legate la pământ. În această reĠea, un curent rezultat dintr-un prim defect fază-masă are o
intensitate suficient de mică încât nu poate provoca o tensiune de atingere periculoasă. Se utilizează

31
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

numai cu dispozitiv de control permanent al izolaĠiei conductorului neutru faĠă de pământ úi/sau
declanúarea automată în caz de defect.
Se recomandă ca în acest sistem conductorul neutru să nu fie distribuit.

3.3.2.10 În reĠeaua IT limitarea curentului rezultat în cazul unui singur defect se obĠine fie prin
absenĠa legăturii la pământ a alimentării, fie prin intercalarea unei impedanĠe între un punct al
alimentării (în general neutrul reĠelei) úi pământ suficient de mari care să limiteze curentul de defect la
valori cuprinse între 150…230 mA pentru a permite semnalizarea defectului.

DistribuĠie (dacă există)

Sursă InstalaĠie

L1

L2

L3

2)
N

PE

1)
ImpedanĠă

Masă Masă

Priza de pământ a
sursei
Legarea la pământ de protecĠie în instalaĠie poate să fie
Legare la pământ de
asigurată fie ca o alternativă la legarea la pământ de protecĠie
protecĠie a reĠelei
a reĠelei fie ca o măsură de protecĠie complementară. Această
legare la pământ în instalaĠie nu trebuie să fie realizată la
originea instalaĠiei.

1 – impedanĠa foarte mare sau lipsa legăturii.

2 – conductorul neutru poate fi distribuit sau nedistribuit. Varianta nedistribuit este recomandată.
Fig.3.6. Schema reĠelei IT, trifazat, cu 4 conductoare.

3.3.2.11. CondiĠii pentru conductoarele PEN,PE în reĠelele TN,TT úi IT.

3.3.2.11.1 Se admite în reĠelele TN, în instalaĠiile fixe, ca funcĠiunile de conductor de protecĠie úi de

conductor neutru să fie îndeplinite de un singur conductor (PEN), cu condiĠia ca secĠiunea lui să fie cel
puĠin egală cu 10 mm2 Cu sau 16 mm2 Al úi porĠiunea comună să nu se găsească în aval de un
dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual. Conductorul PEN exista numai în reĠeaua TN-C.

3.3.2.11.2 Conductoarele de protecĠie trebuie să aibă secĠiunile cel puĠin egale cu acelea prevăzute în
tabelul 5.17 .

3.3.2.12. Recomandări pentru utilizarea reĠelelor TN,TT úi IT

Pentru alegerea tipului de reĠea pentru alimentarea diverúilor consumatori se pot utiliza recomandările
din tabelul 3.7.

32
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 35

Tabelul 3.7.
Recomandări pentru utilizarea diferitelor tipuri de reĠea
Tipul de reĠea Recomandate Posibile Nerecomandate

ReĠea cu fider de alimentare, cu lungime - TT -

foarte mare úi rezistenĠă redusă a prizei de TN
pământ (mai mică de 10 ȍ) IT
ReĠea cu fider de alimentare, cu lungime TN TT IT
foarte mare úi rezistenĠă mare a prizei de
pământ (peste 30 ȍ)
ReĠea cu perturbaĠii electromagnetice TN TT IT
frecvente (exemplu: emiterea de unde radio
úi televiziune)
ReĠea exterioară cu conductoare aeriene TT TN IT
Sarcini sensibile la curenĠi de defect IT TT TN
importanĠi (exemplu: motoare electrice)
ReĠea cu nivel redus de izolaĠie (cuptoare TN TT IT
electrice, instalaĠii de sudare, elemente de
încălzire, echipamente din bucătărie)
ReĠea cu sarcini cuprinzând receptoare cu TN TT IT
risc în serviciu úi cu defecĠiuni frecvente
(poduri rulante, macarale, convertoare)
ReĠea cu numeroase echipamente TN-S TT TN-C
electronice
ReĠea care necesită continuitate de IT - TN
alimentare în serviciu (săli de operaĠie, săli TT
de dirijare a zborurilor)

3.3.3 Legarea la pământ a reĠelelor de tensiune continuă (TN, TT úi IT)

3.3.3.1 Legarea la pământ poate fi de trei tipuri principale: TN, TT úi IT, simbolurile literare
utilizate pentru notarea lor având aceleaúi semnificaĠii ca la reĠelele de tensiune alternativă.

3.3.3.2 ReĠeaua TN-S

Un conductor activ (de exemplu L-) sau conductorul median, este legat la pământ úi separat de
conductorul de protecĠie (PE) în întreaga instalaĠie (fig. 3.7).
Sursă InstalaĠie

~
L+

PEL
– L–

PE

Aplicarea
opĠională a unei
baterii

Mase

Priza de pământ a instalaĠiei

Fig.3.7 Schema reĠelei TN-S, întensiune continuă, cu conductorul

L- legat la pământ separat de conductorul de protecĠie PE.

33
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

3.3.3.3 ReĠeaua TN-C

FuncĠiile de conductor activ legat la pământ (de exemplu L-) úi de protecĠie sunt reunite intr-un singur
conductor PEL în toata instalaĠia ( Fig.3.8.).
Sursă InstalaĠie

L+
~
– PEL

Aplicare opĠională
a unei baterii

Mase

Priza de pământ a instalaĠiei

Fig.3.8. Schema reĠelei TN-C în tensiune continuă. Conductorul activ (L-) úi cel de protecĠie sunt uniĠi într-un singur
conductor PEL în toata instalaĠia.

3.3.3.4 ReĠeaua TN-C-S

FuncĠiile de conductor activ legat la pământ (de exemplu L-) úi de conductor de protecĠie PE sunt
reunite într-un singur conductor PEL în prima parte a instalaĠiei (fig.3.9.).

Sursă InstalaĠie

L+
~ PEL
– PE

L–

Aplicare
opĠională a
unei baterii

Mase Mase

Priza de pământ a instalaĠiei

Schemă TN-C Schemă TN-S

Schemă TN-C-S în curent continuu

Fig.3.9. Schema TN-C-S în tensiune continuă. Conductorul activ legat la pamant (L-) si cel de protectie PE sunt uniti intr-
un singur conductor PEL în prima parte a instalatiei.

3.3.3.5 ReĠeaua TT
Punctul de legare la pământ al conductorului activ (de ex. L-) este separat de punctul de legare
la pământ al conductorului de protecĠie PE în toată instalaĠia (fig.3.10.).

34
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 37

Sursă InstalaĠie

~
L+

– L–

PE

Aplicare
opĠională a
unei baterii
Mase

Priza de
pământ a Priza de pământ a maselor
instalaĠiei
Fig.3.10. Schema TT întensiune continuă

3.3.3.6 ReĠeaua IT
Un conductor activ (de ex.L-) este legat la pământ printr-o impedanĠă relativ mare (sau izolat), separat
de punctul de legare la pământ al conductorului de protecĠie (fig.3.11.).

Sursă InstalaĠie

~ L+

– 1) L–

PE
1)
Aplicare
opĠională a
unei baterii
Mase

Priza de pământ a Priza de pământ a

instalaĠiei maselor

Fig.3.11. Schema IT în tensiune continuă

1) Conductorul activ (L-) poate fi izolat sau legat la pământ printr-o impedanĠă mare.

3.4. InstalaĠii de securitate

3.4.1 Prevederea alimentării de securitate cu energie electrică pe lângă alimentarea normală cu energie
electrică, la consumatori, este obligatorie în următoarele cazuri:
- la consumatori industriali úi similari, cu receptoare care trebuie să funcĠioneze fără întrerupere, în
condiĠiile date în Ord. ANRE 129/2008.
- la consumatori echipaĠi cu instalaĠii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate
la incendiu úi la consumatori prevăzuĠi cu iluminat de siguranĠă, în condiĠiile date în acest
normativ (subcapitolul 7.22 úi 7.23).
Se poate prevedea la consumator alimentare de rezervă, pe lângă alimentarea normală úi în alte
cazuri decât cele menĠionate mai sus, în condiĠiile prevăzute în Ord. ANRE 129/2008, cu acordul
investitorului.

35
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

3.4.2 Alimentarea de securitate se realizează cu:

- baterii de acumulatoare;
- surse neîntreruptibile (UPS);
- generatoare independente de alimentarea din SEN;

3.4.3 Trecerea la alimentarea de securitate se face în funcĠie de durata de comutare.

Comanda se poate face:
- manual, comutarea fiind făcută de un operator sau;
- automat, fără intervenĠia unui operator.

3.4.4 Alimentarea de securitate cu comutare automată, după durata de comutare poate fi:
- fără întrerupere, alimentare automată care poate fi asigurată în mod continuu, în condiĠii
specifice privind perioada de tranziĠie (de ex. variaĠii de tensiune úi frecvenĠă);
- cu o întrerupere foarte scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,15 s;
- cu o întrerupere scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,5 s;
- cu o întrerupere medie, durata de comutare fiind mai mică de 15 s;
- cu o întrerupere lungă, durata de comutare fiind mai mare de 15 s.

3.4.5 Atunci când întreruperea alimentării cu energie electrică poate avea consecinĠe foarte grave,
punând în pericol viaĠa oamenilor (de ex. în blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor
etc.), se recomandă ca alimentarea de securitate să se facă în sistemul IT (fig. 3.6.).

3.4.6 Alegerea caracteristicilor alimentării de securitate cu energie electrică (sursă, comutarea, durata
de comutare) se face de către proiectant împreună cu tehnologul úi investitorul astfel încât să fie
respectate condiĠiile de siguranĠă impuse.

3.5. Separarea instalaĠiilor

3.5.1 Toate instalaĠiile trebuie să fie separate în mai multe circuite, după necesităĠi, în scopul:
- evitării tuturor pericolelor úi limitării consecinĠelor în eventualitatea unui defect;
- facilitării verificărilor, încercărilor úi întreĠinerii;
- evitarea pericolelor care pot rezulta din defectarea unui singur circuit .

3.5.2 Trebuie prevăzute circuite distincte de distribuĠie pentru părĠi ale instalaĠiei care trebuie
comandate separat, astfel încât aceste circuite sa nu fie afectate de defectarea altor circuite.

3.6 Compatibilitatea

3.6.1 Trebuiesc luate masuri adecvate pentru micúorarea influenĠelor pe care anumite echipamente
electrice le pot avea asupra altor instalaĠii electrice, asupra surselor de alimentare úi asupra reĠelei de
distribuĠie publică.
Aceste perturbaĠii pot fi:
– perturbaĠii de tensiune din care:
• variaĠii de tensiune;
• goluri de tensiune;
• întreruperi de tensiune de scurtă durată;
• întreruperi de tensiune de lungă durată;
• supratensiuni temporare între faze úi pământ;
• supratensiuni tranzitorii între faze úi pământ;
• nesimetrii de tensiune;
• tensiuni úi curenĠi electrici armonici.
– componente continue;
36
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 39

– oscilaĠii de înaltă frecvenĠă;

– curenĠi de fugă.

3.7 Mentenabilitatea

3.7.1 Trebuie realizată o frecvenĠă úi o calitate a întreĠinerii instalaĠiei care sunt necesare pe toată
durata de viaĠă normată, conform cap. 8 úi 9 Trebuie luate în consideraĠie acele caracteristici ale
instalaĠiei ce Ġin seama de frecvenĠa úi de calitatea întreĠinerii:
- să poată fi efectuată orice verificare periodică, încercare, întreĠinere úi reparaĠie necesare pe
durata de viaĠă normată;
- să se respecte măsurile de protecĠie pentru asigurarea securităĠii úi sănătăĠii în muncă
(conform Legii nr. 319/2006);
- să se utilizeze echipamente cu agremente tehnice care să permită funcĠionarea corectă a
instalaĠiei pe toată durata de viaĠă normată.

37
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

CAPITOLUL 4.
PROTECğII PENTRU ASIGURAREA SECURITĂğII

4.1. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice

4.1.1. GeneralităĠi

4.1.1.1. Regula fundamentală (conform cu recomandările din SR EN 61140). Regula

fundamentală a protecĠiei împotriva úocurilor electrice constă în aceea că:
a. părĠile active periculoase nu trebuie să fie accesibile în condiĠii normale de funcĠionare.
Aceasta se realizează prin protecĠia de bază (vechea denumire era „protecĠie la atingere directă”) úi
b. părĠile conductoare accesibile ce accidental ar ajunge sub tensiune să nu devină părĠi active
periculoase în caz de simplu defect. Aceasta se realizează prin “protecĠia la defect“ (vechea denumire
era “protecĠie la atingere indirectă”).

4.1.1.2. O măsură de protecĠie trebuie să se realizeze astfel :

1. O combinaĠie corespunzătoare dintre o măsură pentru protecĠia de bază (la atingere directă)
úi o măsură tehnică pentru protecĠia în caz de defect (la atingere indirectă), cum ar fi :
- protecĠia prin întreruperea automată a alimentării ;
- utilizarea tensiunilor foarte joase (TFJS úi TFJP) ;
- separarea electrică pentru alimentarea unui singur receptor electric.
2. O izolaĠie dublă sau întărită – clasa II de izolaĠie – întrucât asigură atât protecĠia de bază (la
atingere directă) cât úi protecĠia în caz de defect (la atingere indirectă) .

4.1.2. Măsuri tehnice úi organizatorice pentru protecĠia de bază (protecĠia împotriva atingerilor
directe).

4.1.2.1. A. Măsurile tehnice de protecĠie sunt:

- izolaĠia de bază a părĠilor active ;
- bariere sau carcase ;
- obstacole (destinate protejării persoanelor calificate sau instruite – nu
sunt destinate persoanelor obiúnuite) ;
- amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere ;
- limitarea tensiunii de alimentare, care să nu depăúească limitele TFJ
(conform recomandărilor din SR CEI / TS 61201) ;
- folosirea mijloacelor individuale de protecĠie electroizolante certificate;
- alte măsuri ce respectă regula fundamentală.
Ca măsură tehnică suplimentară se utilizează protecĠia cu dispozitive de curent diferenĠial
rezidual (DDR) de cel mult 30mA.
B. Măsurile organizatorice sunt:
- scoaterea de sub tensiune a instalaĠiei la care se lucrează ;
- executarea intervenĠiilor la instalaĠiile electrice numai de către persoane
calificate ;
- executarea intervenĠiilor în baza uneia dintre formele de lucru, conform prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006;
- elaborarea unor instrucĠiuni de lucru;
- alte măsuri organizatorice care sunt prevăzute în cap. 9.

Măsuri tehnice de protecĠie pentru protecĠia de bază

4.1.2.2. IzolaĠie de bază pentru părĠile active
PărĠile active trebuie să fie acoperite complet cu o izolaĠie care se poate îndepărta numai prin
distrugere. Pentru echipament izolaĠia trebuie să îndeplinească prescripĠiile din standardele relevante
pentru echipamentul electric.

38
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 41

4.1.2.3. Bariere sau carcase

4.1.2.3.1 PărĠile active trebuie să fie instalate în interiorul carcaselor sau în spatele barierelor care
asigură un grad de protecĠie cel puĠin IPXXB sau IP 2X, cu excepĠia cazului în care sunt necesare
deschideri mai mari în timpul înlocuirii unor elemente, precum dulii sau elemente de înlocuire ale
siguranĠelor fuzibile sau a cazurilor în care sunt necesare deschideri mari pentru a permite funcĠionarea
corectă a echipamentului :
- măsuri suplimentare trebuiesc luate pentru a împiedica persoanele sau animalele domestice să
atingă neintenĠionat părĠile active;
- există asigurarea că persoanele să fie informate despre părĠile active care pot fi atinse
intenĠionat, prin deschiderea barierelor sau carcaselor;
- deschiderea să fie aúa de mică încât să corespundă prescripĠiilor pentru o funcĠionare corectă.
SuprafeĠele orizontale de sus ale carcaselor, care pot fi uúor accesibile, trebuie să aibă un grad
de protecĠie de cel puĠin IPXXD sau IP4X.

4.1.2.3.2 Barierele sau carcasele trebuie fixate ferm úi să aibă suficientă stabilitate úi durabilitate
pentru menĠinerea gradelor de protecĠie prescrise úi de separare corespunzătoare de părĠile active în
condiĠii de funcĠionare normală, Ġinând seama de influentele externe.
Dacă o carcasă este necesar să fie îndepărtată, această operaĠie trebuie efectuată numai:
- prin ajutorul unei chei sau unei scule sau
- după întreruperea alimentarii părĠilor active faĠă de care barierele sau carcasele asigură
protecĠia, restabilirea alimentării fiind posibilă numai după reaúezarea barierelor sau
reînchiderea barierelor sau carcaselor sau
- dacă o barieră intermediară, care asigură un grad de protecĠie de cel puĠin IPXXB sau IP2X,
previne atingerea cu părĠile active, îndepărtarea acestei bariere intermediare este posibilă,
numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule.

4.1.2.3.3 Dacă în spatele unei bariere sau a unei carcase sunt instalate elemente ale echipamentului
care pot avea sarcini electrice periculoase, după întreruperea alimentării, este necesară o plăcuĠă de
avertizare. Condensatoarele mici care sunt utilizate pentru temporizarea releelor nu trebuie considerate
periculoase.

4.1.2.4. Obstacole
Acestea sunt destinate protejării persoanelor calificate sau instruite. Nu sunt destinate protejării
persoanelor obiúnuite.

4.1.2.4.1. Obstacolele trebuie să prevină:

- atingerea neintenĠionată a corpului de părĠile active;
- atingerea neintenĠionată cu părĠile active pe durata funcĠionării echipamentului sub tensiune în
funcĠionare normală.

4.1.2.4.2. Obstacolele pot fi îndepărtate fără utilizarea unor chei sau scule, însă trebuie asigurate astfel
încât să prevină îndepărtarea neintenĠionată.

4.1.2.5. Amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere

4.1.2.5.1 PărĠi simultan accesibile care sunt la potenĠiale diferite nu trebuie să fie în zona de
accesibilitate la atingere.
Două părĠi sunt considerate simultan accesibile dacă sunt la distanĠă mai mică de 2.5 m
(dimensiunea de accesibilitate este determinată de lungimea mâini fără o sculă de ajutor) .

4.1.2.5.2 Dacă o suprafaĠă orizontală este restricĠionată de un obstacol (balustradă sau ecran de plasă
de sârmă) cu un grad de protecĠie mai mare de IP XXB sau IP2X, zona de atingere trebuie să înceapă
de la acest obstacol. În direcĠie verticală (în sus), zona de accesibilitate este de 2.5 m de la suprafaĠa S,
neĠinând seama de nici un obstacol intermediar care asigură un grad de protecĠie mai mic de IPXXB
39
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

sau IP2X.

Vedere din faĠă Vedere laterală

2,5 m S 2,5 m S

1,25 m 1,25 m

0,75 m 0,75 m

Limita zonei de accesibilitate

Vedere de sus la atingere

1,25 m

Fig. 4.0. Zonă de accesibilitate la atingere

4.1.2.5.3. În locurile în care, în mod normal, sunt manevrate obiecte bune conductoare lungi úi
voluminoase, distanĠele de la art.4.1.2.5.1 úi 4.1.2.5.2 trebuie mărite Ġinând seama de dimensiunile
acestor obiecte.

4.1.3. Măsuri tehnice pentru protecĠia la defect (protecĠia împotriva atingerilor indirecte)
4.1.3.1. ProtecĠia la defect (împotriva atingerii indirecte) se realizează printr-o măsură de protecĠie
principală, care să asigure protecĠia în orice condiĠii úi o măsură de protecĠie suplimentară, care să
asigure protecĠia în cazul defectării protecĠiei principale. Cele două măsuri de protecĠie trebuie alese
astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă.

4.1.3.2. ProtecĠia în caz de defect (protecĠia la atingere indirectă) se realizează numai prin
măsuri tehnice. Acestea sunt :
- măsuri tehnice principale :
- legarea la pământ a părĠilor conductoare accesibile (ce accidental ar
putea fi puse sub tensiune) în condiĠiile specifice fiecărui sistem de
alimentare : TN, TT, IT;
- utilizarea tensiunilor reduse – TFJS úi TFJP ;
- separarea de protecĠie, pentru un singur receptor ;
- izolarea dublă sau întărită a echipamentelor electrice – clasă II de
izolaĠie;
- măsuri tehnice suplimentare :
- deconectarea automată la apariĠia unui curent electric de defect
periculos, prin utilizarea dispozitivelor de curent diferenĠial rezidual DDR ;
- legătura de echipotenĠializare de protecĠie suplimentară;
- izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului);
- deconectarea automată la apariĠia tensiunii de atingere ;
- folosirea mijloacelor individuale de protecĠie electroizolante certificate;
- alte măsuri tehnice suplimentare ce respectă regula fundamentală.
Măsurile suplimentare însoĠesc întotdeauna o măsură tehnică principală úi se prevăd în :
40
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 43

- instalaĠiile electrice din mediile periculoase úi foarte periculoase ;

- anumite condiĠii de influenĠe ale condiĠiilor externe úi amplasamente speciale, aúa cum sunt
menĠionate în cap.7 ;
- cazurile în care se utilizează conductoare din aluminiu cu secĠiunea mai mică de 16 mm2.
ProtecĠia în caz de defect poate fi omisă pentru un echipament cu părĠi conductoare accesibile
de dimensiuni sub 50×50 mm2 sau dacă sunt amplasate astfel încât nu pot veni în contact semnificativ
cu o parte a corpului uman úi dacă racordarea cu un conductor de protecĠie se realizează cu dificultate
sau este nesigură .

4.1.3.3. Măsurile de protecĠie diferite aplicate în aceeaúi instalaĠie pentru protecĠie la defect (la atingere
indirectă) nu trebuie să se influenĠeze sau să se anuleze reciproc.

4.1.3.4. Măsurile tehnice de protecĠie la defect (împotriva atingerilor indirecte) menĠionate depind de
tipul reĠelei de alimentare úi condiĠiile de defect. Acestea sunt detaliate în cadrul măsurilor de protecĠie
din subcap. 4.1.4.

4.1.4. Măsură de protecĠie

Se admit, în general, următoarele măsuri :
1 – întreruperea automată a alimentării ;
2 – izolarea dublă sau întărită ;
3 – utilizarea tensiunilor foarte joase – TFJS úi TFJP ;
4 - separarea electrică pentru alimentarea unui singur receptor.

4.1.4.1. Întreruperea automată a alimentării

4.1.4.1.1. Este cea mai utilizată măsură de protecĠie în instalaĠiile electrice, în care:
- protecĠia de bază (la atingere directă) este asigurată printr-o :
- izolaĠie de bază a părĠilor active sau
- bariere sau
- carcase ;
- protecĠia la defect (la atingerea indirectă) este asigurată prin legături de echipotenĠializare de
protecĠie (care să asigure întreruperea automată) ca măsură principală. ProtecĠia suplimentară
se adoptă conform cu 4.1.2.1.

4.1.4.1.2. Un dispozitiv de protecĠie trebuie să întrerupă automat alimentarea conductorului de linie a

circuitului sau a echipamentului în cazul unui defect cu impedanĠa neglijabilă între conductorul de linie
úi o parte conductoare accesibilă sau un conductor de protecĠie din circuit sau un echipament în timpul
maxim de întrerupere indicat la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5.
Valori ale timpului de întrerupere mai mari decât cele indicate în aceste articole, pot fi admise
în reĠelele publice de distribuĠie a energiei electrice pentru producerea úi transportul energiei electrice.
Pentru reĠelele IT, întreruperea automata nu este în mod obiúnuit necesară la apariĠia primului
defect. PrescripĠiile privind întreruperea după primul defect vor fi enunĠate în cursul acestui capitol la
art. 4.1.4.1.21.

4.1.4.1.3. Timpul maxim de întrerupere stabilit în tabelul 4.1. trebuie aplicat circuitelor finale din
clădiri care nu depăúesc 32 A.

41
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Tabelul 4.1
Timpul maxim de întrerupere1)
ReĠeaua 50 V<Uo”120 V 120 V<Uo”230 V 230 V<Uo”400 V Uo>400 V
(schema) s s s s
c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c.
TN 0,8 Nota 1 0,4 5 0,2 0,4 0,1 0,1
TT 0,3 Nota 1 0,2 0,4 0,07 0,2 0,04 0,1
Dacă în reĠelele TT întreruperea se realizează de un dispozitiv de protecĠie la supracurent úi legătura de
echipotenĠializare de protecĠie este conectată cu toate părĠile conducătoare străine în cadrul instalaĠiei,
pot fi utilizaĠi timpii maximi de întrerupere aplicabil pentru reĠelele TN.
Uo este tensiunea nominală în c.a sau c.c. între linie úi pământ.
Nota 1 - Întreruperea poate fi necesară pentru alte motive decât protecĠia împotriva úocului electric.
Nota 2 - Dacă întreruperea este asigurată de un DDR a se vedea art.4.1.5.2.
1)
Timpul maxim de întrerupere corespunde pentru o tensiune de atingere UL = 50V

4.1.4.1.4. În reĠeaua TN un timp de întrerupere care nu depăúeúte 5 s este permis pentru circuite de
distribuĠie úi pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3.

4.1.4.1.5. În reĠeaua TT un timp de întrerupere care nu depăúeúte 1 s este permis pentru circuite de
distribuĠie úi pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3.

4.1.4.1.6. Pentru alimentări cu tensiunea nominală Uo mai mare de 50 V (tensiune alternativă) sau
120V (tensiune continuă), nu este cerută întreruperea automată în timpul indicat la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4.
sau 4.1.4.1.5, dacă în cazul unui defect, tensiunea de ieúire a sursei este redusă într-un timp care nu
este mai mare decât valoarea timpului aplicabil din tabelul 4.1. sau 5 s (după caz) la 50 V tensiune
alternativă sau 120 V tensiune continuă. În asemenea cazuri trebuie luată în consideraĠie întreruperea
din alte motive decât úocul electric.

4.1.4.1.7. Dacă întreruperea automată conform 4.1.4.1.2. nu poate fi realizată în timpul indicat
aplicabil la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5., trebuie prevăzută o legătură de echipotenĠializare de
protecĠie suplimentară conf. 4.1.3.2.

Măsuri ce se iau în reĠelele TN

4.1.4.1.8.Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare trebuie legat la pământ. Dacă
punctul neutru sau median nu este disponibil sau accesibil, un conductor de linie trebuie legat la
pământ.
PărĠile conductoare accesibile ale instalaĠiei trebuie conectate printr-un conductor la bara
principală de legare la pământ a instalaĠiei (PEN, PE) care trebuie conectată la punctul de legare la
pământ a sistemului electric de alimentare.
Dacă există alte legări la pământ se recomandă, dacă este posibil, conectarea conductoarelor de
protecĠie la astfel de puncte. Legarea la pământ la puncte suplimentare, distribuite cât se poate de
uniform, poate fi necesară pentru a se asigura ca potenĠialele conductoarelor de protecĠie rămân, în caz
de defect, cât se poate de aproape de cel al pământului.
În clădirile înalte úi clădirile foarte înalte, definite potrivit reglementărilor tehnice în vigoare,
legarea la pământ suplimentara a conductoarelor de protecĠie nu este practic posibila din motive
practice. In astfel de clădiri legătura de protecĠie de echipotenĠializare între conductoarele de protecĠie
úi părĠile conductoare accesibile are o funcĠie similară.
Se recomandă ca legarea la pământ a conductoarelor de protecĠie (PE úi PEN) să se facă acolo
unde acestea intră în clădire sau dependinĠe, Ġinând seama de orice posibili curenĠi electrici derivaĠi
prin conductorul neutru.

4.1.4.1.9. În instalaĠiile fixe, un singur conductor poate avea atât funcĠia de conductor de protecĠie cât
úi pe cea de conductor neutru (conductor PEN). Pe conductorul PEN nu trebuie montat nici un
dispozitiv de protecĠie sau separare (secĠionare).
42
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 45

4.1.4.1.10. Caracteristicile dispozitivului de protecĠie úi impedanĠele circuitului trebuie să

îndeplinească următoarea condiĠie:
Zs ˜ Ia d U 0
unde:
Zs - impedanĠa, în ohmi, a buclei de defect care include:
- sursa;
- conductorul de fază până la punctul de defect úi
- conductorul de protecĠie între punctul de defect úi sursă.
Ia - curentul electric, în amperi, care produce funcĠionarea automată a dispozitivului de protecĠie în
timpul specificat la art.4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. Atunci când se utilizează un dispozitiv de protecĠie la
curent diferenĠial rezidual (DDR) acest curent electric este curentul diferenĠial rezidual de funcĠionare
care asigură întreruperea în timpul specificat menĠionat în tabelul 4.1.
U o - este tensiunea nominala în tensiune continuă sau alternativă între fază úi pământ, în volĠi.
Acolo unde conformitatea cu acest articol se realizează printr-un DDR, timpii de întrerupere în
conformitate cu tabelul 4.1 se referă la curenĠii diferenĠiali reziduali de defect prezumaĠi, semnificativ
mai mari decât curentul nominal diferenĠial rezidual de funcĠionare al DDR (de regulă 5 ˜ I 'n ) .

4.1.4.1.11. În reĠelele TN pot fi utilizate următoarele dispozitive de protecĠie pentru protecĠia la

defect ( protecĠie împotriva atingerii indirecte):
- dispozitive de protecĠie la supracurent ;
- dispozitive de protecĠie la curent diferenĠial rezidual (DDR).
Dacă se utilizează un DDR pentru protecĠie în caz de defect, circuitul trebuie protejat printr-un
dispozitiv de protecĠie la supracurent conform 4.3.
Un dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual (DDR) nu trebuie utilizat în reĠelele
TN-C.
Dacă se utilizează un DDR într-o reĠea TN-C-S, montarea DDR se face numai pe partea reĠelei
TN-S.

Măsuri ce se iau în reĠelele TT

4.1.4.1.12. Toate părĠile conductoare accesibile protejate împreună prin acelaúi dispozitiv de protecĠie
trebuie conectate prin conductoarele de protecĠie la o priză de pământ comună tuturor acestor părĠi.
Dacă sunt utilizate mai multe dispozitive de protecĠie în serie, aceasta prescripĠie se aplică separat la
toate părĠile conductoare accesibile protejate prin fiecare dispozitiv.
Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare cu energie electrică trebuie legat
la pământ. Dacă un punct neutru sau un punct median nu este disponibil sau accesibil, trebuie legat la
pământ un conductor de fază.

4.1.4.1.13. În general în reĠelele TT, echipamentele DDR trebuie utilizate pentru protecĠia la
defect (protecĠia împotriva atingerii indirecte). Ca alternativă, pot fi utilizate dispozitive de protecĠie la
supracurent pentru protecĠia la defect (protecĠia împotriva atingerii indirecte), numai dacă este
asigurată o valoare a impedanĠei Zs conform art. 4.1.4.1.15.
Dacă este utilizat un DDR pentru protecĠia la defect (protecĠia împotriva atingerii indirecte)
circuitul trebuie protejat de asemenea printr-un dispozitiv de protecĠie la supracurent conform subcap.
4.3.

4.1.4.1.14. Dacă este utilizat un dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual (DDR) pentru
protecĠia la defect (protecĠia împotriva atingerii indirecte) trebuie îndeplinite următoarele condiĠii:
- timpul de întrerupere cerut la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4 , úi

Ra ˜ I 'n d 50V

43
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

unde:
Ra - este suma rezistentei (în Ÿ) a prizei de pământ úi a conductorului de protecĠie pentru părĠile
conductoare accesibile,
I 'n - este curentul nominal diferenĠial rezidual de funcĠionare (în A), a DDR.
ProtecĠia la defect este asigurată în acest caz de asemenea dacă impedanĠa de defect nu este
neglijabilă.
Acolo unde rezistenĠa electrică Ra nu este cunoscută poate fi înlocuită prin impedanĠă Z s .
Timpii de întrerupere în conformitate cu tabelul 4.1 se referă la curenĠii diferenĠiali reziduali
de defect prezumaĠi, semnificativ mai mari decât curentul nominal diferenĠial rezidual de funcĠionare
a DDR (de regula 5 ˜ I 'n ) .
4.1.4.1.15. Dacă este utilizat un dispozitiv de protecĠie la supracurent trebuie îndeplinită următoarea
condiĠie:
Zs ˜ Ia d U0
unde:
Z s - este impedanĠa (în Ÿ) buclei de defect care cuprinde:
- sursa;
- conductorul de fază până la punctul de defect;
- conductorul de protecĠie a părĠilor conductoare accesibile;
- conductorul de legare la pământ;
- priză de pământ a instalaĠiei úi
- priză de pământ a sursei.
I a - curentul (în A) care produce funcĠionarea dispozitivului de întrerupere automată în timpul
specificat la 4.1.4.1.3 sau 4.1.4.1.4;
U 0 - tensiunea nominală alternativă sau continuă între fază úi pământ, (în V).

Măsuri ce se iau în reĠelele IT

4.1.4.1.16. În reĠelele IT părĠile active trebuie izolate faĠă de pământ sau legate la pământ printr-o
impedanĠă suficient de mare. Această conectare poate fi realizată fie la punctul neutru sau median al
sistemului sau la un punct neutru artificial. Acesta din urmă poate fi conectat direct la pământ dacă
impedanĠa rezultantă faĠă de pământ este suficient de mare la frecvenĠa sistemului. Acolo unde nu
există nici un punct neutru sau punct median, conductorul de linie poate fi conectat la pământ printr-o
impedanĠă mare.
Curentul electric de defect este mic în cazul unui defect simplu la o parte conductoare
accesibilă sau la pământ úi întreruperea automată conform 4.1.4.1 nu este imperativă dacă este
îndeplinită condiĠia de la 4.1.4.1.17. Trebuie luate măsuri de înlăturare (cât mai curând posibil) a
primului defect pentru a preveni posibilitatea de úoc electric la apariĠa celui de al doilea defect.
Pentru a reduce supratensiunea sau pentru atenuarea oscilaĠiilor de tensiune, poate fi necesară
realizarea legării la pământ prin impedanĠe sau puncte neutre artificiale.

4.1.4.1.17. PărĠile conductoare accesibile trebuie legate la pământ individual, în grup sau colectiv.
Trebuie îndeplinite următoarele condiĠii:
- în sisteme de tensiune alternativă Ra ˜ I d d 50V
- în sisteme de tensiune continuă Ra ˜ I d d 120V
unde:
Ra - este suma rezistenĠelor (în Ÿ) a prizei de pământ úi a conductorului de protecĠie la părĠile
conductoare accesibile;
I d - este curentul de defect (în A) al unui prim defect cu impedanĠa neglijabilă între un
conductor de fază úi o parte conductoare accesibilă. Valoarea curentului electric I d Ġine seama de
curenĠii electrici de scurgere de suprafaĠă úi de impedanĠa totală a instalaĠiei electrice.

44
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 47

4.1.4.1.18. În reĠelele IT pot fi utilizate următoarele dispozitive de monitorizare úi de protecĠie:

- dispozitive de monitorizare a izolaĠiei (MI) ;
- dispozitive de monitorizare a curentului diferenĠial rezidual (MDR) ;
- sisteme de localizarea defectului izolaĠiei ;
- dispozitiv de protecĠie la supracurent ;
- dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual (DDR).
Dacă se utilizează un dispozitiv acĠionat la curent diferenĠial rezidual (DDR), declanúarea unui
DDR în cazul unui prim defect nu poate fi exclusă datorită curenĠilor electrici capacitivi de scurgere
de suprafaĠă.

4.1.4.1.19. În cazurile când se adoptă o reĠea IT din motive de continuitate a alimentării, trebuie
prevăzut un dispozitiv de monitorizare a izolaĠiei pentru a indica apariĠia unui prim defect de la o parte
activă la părĠile conductoare accesibile sau la pământ. Acest dispozitiv trebuie să producă un semnal
acustic úi/sau optic care trebuie să continue atât timp cât defectul persistă.
Dacă există atât semnal acustic cât úi optic, este permis ca semnalul acustic să fie anulat.
Se recomandă ca primul defect să fie eliminat cât mai curând posibil.

4.1.4.1.20. Cu excepĠia cazului în care este instalat un dispozitiv de protecĠie pentru întreruperea
alimentării în cazul unui prim defect de punere la pământ, poate fi prevăzut un MDR sau un sistem de
localizare a defectului izolaĠiei pentru a indica apariĠia unui prim defect de la o parte activă la părĠile
conductoare accesibile sau la pământ. Acest dispozitiv trebuie să producă un semnal acustic úi/sau
optic, care trebuie să se menĠină atât timp cât defectul persistă.
Se recomandă ca primul defect să fie eliminat cât mai curând posibil.

4.1.4.1.21. După apariĠia unui prim defect, condiĠiile pentru o întrerupere automată a alimentării în
cazul unui al doilea defect apărut la un conductor activ trebuie să fie următoarele:
a) dacă părĠile conductoare accesibile sunt interconectate printr-un conductor de protecĠie legat
colectiv la pământ la acelaúi sistem de legare la pământ, se aplica condiĠii similare reĠelelor TN úi
trebuie îndeplinite următoarele condiĠii când în reĠelele de tensiune alternativă conductorul neutru nu
este distribuit úi respectiv în reĠelele de tensiune continuă dacă conductorul median nu este distribuit:
2I a ˜ Z s d U
sau unde conductorul neutru sau respectiv median este distribuit:
2 I a ˜ Z sc d U 0
unde:
U - este tensiunea nominală alternativă sau continuă (în V) între conductoarele de linie;
U 0 - tensiunea nominala alternativă sau continuă (în V) între conductorul de linie úi
conductorul neutru sau conductorul median;
Z s - impedanĠa (în Ÿ) a buclei de defect care cuprinde conductorul de linie úi conductorul de
protecĠie al circuitului;
Z sc - impedanĠa (în Ÿ) buclei de defect care cuprinde conductorul de linie úi conductorul
neutru respectiv median al circuitului;
I a - curentul (în A) care produce funcĠionarea dispozitivului de protecĠie în intervalul de timp
prescris la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. pentru reĠelele TN.
Timpul stabilit în tabelul 4.1 de la 4.1.3.1.3 pentru reĠelele TN se aplică la reĠelele IT cu
conductorul neutru sau median distribuit sau nedistribuit.
Factorul 2 în ambele relaĠii, ia în considerare faptul ca în cazul apariĠiei simultane a două
defecte, acestea pot apărea în circuite diferite.
Pentru impedanĠa buclei de defect trebuie luat în considerare cazul cel mai defavorabil, de
exemplu un defect la conductorul de fază la sursă úi simultan un alt defect la conductorul neutru al
unui echipament de utilizare curentă al circuitului considerat.
b) dacă părĠile conducătoare sunt legate la pământ în grup sau individual se aplică următoarea condiĠie:
Ra ˜ I a d 50V
45
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

unde:
Ra - este suma rezistenĠelor (în Ÿ) prizei de pământ úi a conductorului de protecĠie la părĠile
conductoare accesibile;
I a - este un curent electric (în A) care produce întreruperea automată a dispozitivului de
protecĠie în timpul corespunzător cu cel pentru reĠelele TT din tabelul 4.1 de la 4.1.4.1.3. sau în timpul
corespunzător de la 4.1.4.1.4.
Dacă îndeplinirea prescripĠiilor de la b) este asigurată printr-un dispozitiv de protecĠie la curent
diferenĠial rezidual (DDR) respectarea timpilor de întrerupere ceruĠi pentru reĠelele TT în tabelul 4.1
poate necesita curenĠi diferenĠiali reziduali semnificativ mai mari decât curentul diferenĠial rezidual
nominal de funcĠionare I 'n al DDR (de regulă 5 ˜ I 'n ).

4.1.4.2. Izolarea dublă sau întărită

4.1.4.2.1. GeneralităĠi

4.1.4.2.1.1. Izolarea dublă sau întărită este o măsură de protecĠie prin care :
- protecĠia de bază este asigurată printr-o izolaĠie de bază úi protecĠia la defect este asigurată
printr-o izolaĠie suplimentară;
- protecĠia de bază úi protecĠia la defect sunt asigurate printr-o izolaĠie întărită între părĠile
active úi părĠile accesibile.
Această măsură de protecĠie este destinată să prevină apariĠia de tensiuni periculoase la părĠile
accesibile ale echipamentului electric printr-un defect al izolaĠiei de bază.

4.1.4.2.1.2. Măsura de protecĠie prin izolarea dublă sau întărită este aplicabilă în toate situaĠiile, cu
excepĠiile unor limitări indicate în cap. 7.

4.1.4.2.2. Prevederi pentru echipamentul electric

4.1.4.2.2.1. Dacă se utilizează măsura de protecĠie izolarea dublă sau întărită pentru toată instalaĠia sau
o parte a ei, echipamentul electric trebuie să corespundă unuia din următoarele articole:
- 4.1.4.2.2.2. sau
- 4.1.4.2.1.2 úi 4.1.4.2.2.4. sau
- 4.1.4.2.3.

4.1.4.2.2.2. Echipamentul electric trebuie să fie dintre tipurile următoare úi încercat úi marcat conform
standardelor relevante:
- echipament electric având o izolaĠie dublă sau întărita (clasa II) ;
- echipament electric declarat ca produs echivalent clasei II, precum úi ansamblurile de
echipamente electrice având o izolaĠie totală (vezi SR EN 60439-1).

Acest echipament este identificat prin simbolul conform recomandării din CEI 60417
DB, pentru echipament de clasa II de izolaĠie.

4.1.4.2.2.3. Echipamentul electric având numai izolaĠie de bază trebuie să aibă o izolare suplimentară
aplicată în timpul montării instalaĠiei electrice, asigurând un grad de securitate echivalent
echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. úi respectând 4.1.4.2.3.1. până la 4.1.4.2.3.3.

Simbolul trebuie amplasat într-o poziĠie vizibilă la exteriorul úi interiorul carcasei,

conform recomandărilor din CEI 60417 DB-5019.

4.1.4.2.2.2.4. Echipamentul electric având părĠile active neizolate trebuie să aibă o izolaĠie întărită
aplicată în timpul procesului de montare a instalaĠiei electrice, asigurând un grad de protecĠie
echivalent echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. úi respectând 4.1.4.2.3.1. până la 4.1.4.2.3.3. O
astfel de izolaĠie se aplică numai unde caracteristicile constructive împiedică aplicarea izolaĠiei duble.

46
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 49

Simbolul trebuie amplasat într-o poziĠie vizibilă la exteriorul úi interiorul carcasei,

conform recomandărilor din CEI 60417 DB - 5019.

4.1.4.2.3. Prevederi pentru carcase

4.1.4.2.3.1. Echipamentul electric fiind pregătit pentru punerea în funcĠiune, având toate părĠile active
separate numai printr-o izolaĠie de bază, acestea trebuie să fie instalate în interiorul unei carcase
electroizolante care asigură cel puĠin un grad de protecĠie IPXXB sau IP 2X.

4.1.4.2.3.2. Carcasele trebuie să îndeplinească următoarele condiĠii:

- nu trebuie traversată de părĠi conductoare care pot transmite un potenĠial;
- nu trebuie să conĠină niciun úurub sau alte mijloace de fixare electroizolante care trebuie
îndepărtate la montare sau întreĠinere úi care ar putea fi înlocuite cu altele metalice care ar putea
deteriora izolaĠia carcasei;
- dacă carcasa trebuie traversată de elemente metalice (de exemplu pentru manetele de acĠionare
a aparatelor încastrate), acestea trebuie să fie amplasate astfel încât protecĠia împotriva úocului
electric să nu fie deteriorată.

4.1.4.2.3.3. Acolo unde capacele sau uúile carcasei electroizolante pot fi deschise fără utilizarea unei
scule sau a unei chei, toate părĠile conductoare accesibile trebuie să fie în spatele unei bariere izolante
(cu un grad de protecĠie cel puĠin IPXXB sau IP 2X). Această barieră poate fi îndepărtată numai prin
utilizarea unei scule sau a unei chei.

4.1.4.2.3.4. PărĠile conductoare închise într-o carcasă electroizolantă nu trebuie legate la conductorul
de protecĠie. O excepĠie trebuie făcută pentru conductoarele de protecĠie care în mod necesar trec prin
carcasă pentru a proteja alte elemente ale echipamentului electric al cărui circuit de alimentare trece
prin carcasă. Elementele conductoare de protecĠie se vor izola ca úi părĠile active úi vor fi marcate cu
simbolul PE.

4.1.4.2.3.5. Carcasa nu trebuie să afecteze funcĠionarea echipamentului protejat în acest fel.

4.1.4.2.4. Prevederi pentru sisteme de pozare

4.1.4.2.4.1. Sistemul de pozare trebuie să îndeplinească următoarele condiĠii:
- tensiunea nominală a sistemului de pozare nu este mai mică decât tensiunea nominală a
sistemului, dar cel puĠin 300/500V;
- protecĠia mecanică adecvată a izolaĠiei de bază este asigurată prin una sau mai multe dintre
următoarele metode:
a) prin mantaua nemetalică a cablului sau
b) jgheaburi închise úi tuburi profilate nemetalice conform standardelor pe părĠi CEI
61084 sau tuburi nemetalice conform SR EN 61386.

4.1.4.3. Măsura de protecĠie prin utilizarea tensiunilor foarte joase de securitate (TFJS) úi foarte
joase de protecĠie (TFJP).
4.1.4.3.1. GeneralităĠi

4.1.4.3.1.1. ProtecĠia prin utilizarea tensiunii foarte joasă este o măsură de protecĠie care constă din
unul dintre cele două circuite de tensiune foarte joasă:
- TFJS;
- TFJP.
Această măsură de protecĠie necesită :
- limitarea tensiunii în circuitele TFJS sau TFJP la limita superioară a tensiunii pentru
domeniul I de tensiune, 50Vtensiune alternativă sau 120 V tensiune continuă (a se vedea
SR HD 193S2);
- separarea de protecĠie a circuitelor TFJS sau TFJP de toate celelalte circuite;
47
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

- izolaĠie de bază între circuitele TFJS sau TFJP ;

- numai pentru circuitele TFJS, izolaĠie de bază între circuitele TFJS úi pământ.

4.1.4.3.1.2. Utilizarea TFJS sau TFJP este considerata ca o măsură de protecĠie în toate situaĠiile.
În anumite amplasamente speciale standardele pe părĠi SR HD 60364-7 sau HD 384.7
limitează valoarea tensiunii foarte joase la o valoare mai mica de 50V tensiune alternativă sau 120 V
tensiune continuă (vezi cap.7).

4.1.4.3.2. Prevederi pentru protecĠia împotriva atingerii directe úi protecĠia împotriva atingerii
indirecte.
ProtecĠia de bază úi protecĠia la defect se considera a fi îndeplinită când:
- tensiunea nominala nu poate depăúi limita superioară în domeniul I de tensiune;
- alimentarea provine de la una din sursele de la 4.1.4.3.3.;
- sunt îndeplinite condiĠiile de la 4.1.4.3.4.
Tensiunile continui pentru circuitele TFJ generate de un convertor cu semiconductoare necesită
un circuit intern de tensiune alternativă care depăúeúte tensiunea continuă din motive fizice. Acest
circuit intern de tensiune alternativă nu este considerat ca un circuit cu tensiune mai mare în sensul
acestui articol. Între circuitele interne úi circuitele externe este necesară separarea de protecĠie.
În reĠelele de tensiune continuă cu baterii, tensiunile pentru încărcarea bateriei úi tensiunile în
regim flotant depăúesc tensiunea nominală a bateriei. Această tensiune nu necesită nici o măsură de
protecĠie suplimentară, dacă nu depăúeúte 75 V în tensiune alternativă. sau 150V în tensiune continuă.

4.1.4.3.3. Surse pentru TFJS úi TFJP

Următoarele surse pot fi utilizate pentru reĠelele TFJS úi TFJP :
x un transformator de securitate (conform cu recomandările din SR EN 61558-2-6:2002).
x sursă de tensiune care asigură un grad de securitate echivalent cu cel al transformatorului de
securitate (de exemplu motor generator cu înfăúurări asigurând o separare echivalentă).
x sursă electrochimică (de exemplu o baterie) sau altă sursă independentă a unui circuit cu
tensiune mai mare (de exemplu un generator antrenat de un motor Diesel).
x unele dispozitive electronice unde au fost stabilite măsuri de prevedere pentru a se asigura
că, úi în cazul unui defect intern, tensiunea la bornele de ieúire nu poate depăúi valorile de la
4.1.4.3.1.1.
Exemple de astfel de dispozitive includ echipamentul de încercarea izolaĠiei úi dispozitivele de
monitorizare.
Dacă există tensiuni mai mari la bornele de ieúire, conformitatea cu acest articol poate fi
realizată, dacă tensiunea de ieúire este în limitele de la art.4.1.4.3.1.1. când este măsurată cu un
voltmetru cu o rezistenĠă internă de cel puĠin 3000 Ÿ.
x sursele mobile de alimentare la joasă tensiune, trebuie alese úi montate conform cu
prescripĠiile pentru protecĠie prin utilizarea unei izolaĠii duble sau întărite.

4.1.4.3.4. Prevederi pentru circuitele TFJS úi TFJP

4.1.4.3.4.1. Circuitele TFJS úi TFJP trebuie să aibă:
- izolaĠie întărită între părĠile active úi alte circuite TFJS sau TFJP;
- separare de protecĠie intre părĠile active ale circuitelor care nu sunt TFJS sau TFJP, asigurată
prin izolaĠie dublă sau întărită sau izolaĠie de bază úi de ecran de protecĠie pentru tensiunea cea mai
înaltă prezentă.
Circuitele TFJS trebuie să aibă izolaĠie de bază între părĠile active úi pământ.
Circuitele TFJP úi/sau părĠile conductoare accesibile ale echipamentului alimentat prin circuite
TFJP pot fi legate la pământ.
Legarea la pământ a circuitelor TFJP poate fi realizată printr-o conectare la pământ sau la un
conductor de protecĠie din interiorul sursei.

4.1.4.3.4.2. Separarea de protecĠie a sistemului de pozare a circuitelor TFJS sau TFJP de părĠile active
a altor circuite, care are cel puĠin izolaĠie de bază, poate fi realizată astfel:
48
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 51

- conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie să fie închise într-o manta nemetalică sau
o carcasa electroizolanta, suplimentar faĠă de izolaĠia de bază;
- conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie separate de conductoarele circuitelor cu
tensiuni mai mari decât cele din domeniul I printr-o manta metalică legată la pământ sau
ecran metalic legat la pământ;
- conductoarele circuitului la tensiuni mai mari decât domeniul I pot fi incluse în cabluri
multiconductoare sau alte grupări de conductoare dacă conductoarele TFJS sau TFJP sunt
izolate pentru cea mai mare tensiune prezentă;
- prin separare fizică;
- sistemul de pozare al altor circuite este cu izolaĠie dublă sau întărită (conform art.
4.1.4.2.4.1).

4.1.4.3.4.3. Prizele úi fiúele în reĠelele TFJS úi TFJP trebuie să îndeplinească următoarele condiĠii:
- fiúele să nu permită introducerea în prize pentru alte sisteme de tensiune;
- prizele nu trebuie să permită introducerea fiúelor pentru alte sisteme de tensiune;
- fiúele úi prizele în sistem TFJS nu trebuie să aibă contact pentru conductor de protecĠie.

4.1.4.3.4.4. PărĠile conductoare accesibile în circuitele TFJS nu trebuie legate la pământ sau la
conductoare de protecĠie sau părĠi conductoare accesibile ale altui circuit.

4.1.4.3.4.5. Dacă tensiunea nominală depăúeúte 25 V tensiune alternativă sau 60 V tensiune continuă
sau dacă echipamentul este imersat, protecĠia de bază (protecĠia împotriva atingerii directe) pentru
circuite TFJS sau TFJP trebuie asigurat prin:
- izolaĠie de bază a părĠilor active;
- bariere sau carcase.
ProtecĠia de bază (împotriva atingerii directe) nu este necesară, în general, în condiĠii de mediu
uscat (AD1) pentru:
- circuite TFJS unde tensiunea nominală nu depăúeúte 25 V tensiune alternativă sau 60 V
tensiune continuă;
- circuite TFJP unde tensiunea nominală nu depăúeúte 25 V tensiune alternativă sau 60 V
tensiune continuă úi părĠile conductoare accesibile úi/sau părĠile active sunt conectate prin
conductor de protecĠie la borna principală de legare la pământ.
În toate celelalte cazuri protecĠia de bază nu este necesară dacă tensiunea nominală a circuitelor
TFJS sau TFJP nu depăúeúte 12 V tensiune alternativă sau 30 V tensiune continuă.

4.1.4.4. Măsura de protecĠia prin separarea electrică

4.1.4.4.1. GeneralităĠi

4.1.4.4.1.1. Separarea electrică este o măsură de protecĠie prin care:

- protecĠia de baza este asigurata prin izolaĠia de bază a părĠilor active sau prin bariere sau
carcase conform art. 4.1.2.3;
- protecĠia la defect este asigurată prin separarea simplă a circuitului de alte circuite sau faĠă de
pământ.

4.1.4.4.1.2. Această măsură de protecĠie trebuie limitată la alimentarea unui singur echipament de
utilizare curentă, de la o sursă nelegată la pământ cu separare simplă.
Atunci când este utilizată această măsură de protecĠie, este necesar să existe conformitatea
izolaĠiei de bază cu standardul de produs.

4.1.4.4.1.3. Dacă mai multe echipamente de utilizare curentă sunt alimentate dintr-o sursă de separare
trebuiesc îndeplinite condiĠiile de la art. 4.1.4.4.1.4. până la 4.1.4.4.1.11.

4.1.4.4.1.4. Toate echipamentele trebuie să fie conform prevederilor protecĠiei de bază (împotriva
atingerilor directe) de la art.4.1.2.1.A) úi 4.1.4.2.
49
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

4.1.4.4.1.5. ProtecĠia prin separarea electrică a alimentării pentru mai multe echipamente (receptoare)
trebuie să fie asigurată de îndeplinirea condiĠiilor din art.4.1.4.4.1.1.

4.1.4.4.1.6. Trebuie luate măsuri de prevedere pentru a proteja circuitul separat (rezultat prin separare
electrică) de deteriorarea úi defectarea izolaĠiei (de exemplu prin alegerea sistemului de pozare).

4.1.4.4.1.7. PărĠile conductoare accesibile ale circuitelor separate trebuie conectate prin legături de
echipotenĠializare nelegate la pământ. Acestea nu trebuie conectate la conductoare de protecĠie sau
părĠi conductoare accesibile ale altor circuite.

4.1.4.4.1.8. Toate prizele trebuie să aibă contacte de protecĠie conectate la sistemul de

echipotenĠializare prevăzut la art.4.1.4.4.1.7.

4.1.4.4.1.9. Toate cablurile utilizate trebuie să conĠină un conductor de protecĠie pentru a fi utilizat
drept conductor de echipotenĠializare conform art.4.1.4.4.1.7. Această condiĠie nu este necesară când
se alimentează un echipament cu izolaĠie dublă sau întărită.

4.1.4.4.1.10. Trebuie să existe asigurarea că la apariĠia a două defecte simultane, pe două conductoare
de polarităĠi diferite, un dispozitiv de protecĠie va întrerupe alimentarea într-un timp mai mic decât cel
din tabelul 4.1.

4.1.4.4.1.11. Se recomandă ca produsul dintre tensiunea nominală a circuitului (în V) úi lungimea (în
m) a unui sistem de separare să nu depăúească 100.000 Vm úi ca lungimea reĠelei să nu fie mai mare de
500m.

4.1.4.4.2. Prevederi pentru protecĠia de bază împotriva atingerii directe

Toate echipamentele electrice trebuie să fie prevăzute cu una din prevederile protecĠiei de baza
de la subcap. 4.1.2. sau din măsurile de protecĠie de la subcap.4.1.4.

4.1.4.4.3. Prevederi pentru protecĠie în caz de defect împotriva atingerilor indirecte

4.1.4.4.3.1. Circuitul separat trebuie alimentat de la o sursă cu cel puĠin separare simplă úi tensiunea
circuitului separat să nu depăúească 500V.

4.1.4.4.3.2. PărĠile active separate nu trebuie conectate la nici un punct al altui circuit, la pământ sau la
un conductor de protecĠie. Între circuite se va asigura izolaĠia de bază.

4.1.4.4.3.3.Cablurile flexibile sau cordoanele folosite vor fi vizibile pe tot traseul pentru prevenirea
deteriorărilor mecanice sau de orice altă natură.

4.1.4.4.3.4. Pentru circuitele separate se recomandă trasee diferite de ale altor circuite. Dacă sunt în
acelaúi sistem de pozare, trebuie utilizate cabluri fără acoperiri metalice, conductoare izolate în tuburi
electroizolante, tuburi profilate izolante sau jghiaburi izolante, în următoarele condiĠii:
- tensiunea nominală nu este mai mică decât cea mai mare tensiune nominală;
- fiecare circuit este protejat împotriva supracurentului electric.

4.1.4.4.3.5. PărĠile conductoare accesibile ale circuitelor de separare nu trebuie conectate la nici una
din părĠile conductoarele accesibile ale altui circuit, la pământ sau la un conductor de protecĠie.

50
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 53

4.1.5. Măsuri tehnice suplimentare de protecĠie

4.1.5.1. GeneralităĠi

4.1.5.1.1. O măsură suplimentară de protecĠie însoĠeúte întotdeauna :

- o măsură tehnică de protecĠie pentru protecĠia de bază (conform 4.1.2.1.) sau
- o măsură tehnică principală pentru protecĠia în caz de defect (conform 4.1.3.2.)

4.1.5.1.2. O măsură suplimentară de protecĠie nu trebuie să împiedice nici una din măsurile de
protecĠie menĠionate la 4.1.2. úi 4.1.3.

4.1.5.2. ProtecĠia suplimentară prin deconectarea automată la apariĠia unui curent de defect
periculos prin utilizarea dispozitivelor de protecĠie la curent diferenĠial rezidual (DDR)

4.1.5.2.1. În sistemele de tensiune alternativă trebuie prevăzută o protecĠie suplimentară printr-un

dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual (DDR) care nu depăúeúte 30 mA pentru (conform
cu recomandările din SR HD 60364-4-41) :
- prize de utilizare generală cu un curent nominal care nu depăúeúte 20A, folosite de obicei
de persoane obiúuite ;
- excepĠii pot fi făcute pentru prize utilizate sub supravegherea unor persoane calificate (de
exemplu în unele amplasamente comerciale sau industriale) úi a prizelor dedicate pentru
conectarea unui anumit tip de echipament ;
- echipamente mobile cu un curent nominal care nu depăúeúte 32 A pentru utilizări în
exterior.

4.1.5.2.2. Utilizarea DDR având un curent diferenĠial rezidual nominal care nu depăúeúte 30 mA, este
recunoscută ca protecĠie suplimentară în cazul protecĠiei de bază úi/sau a protecĠiei la defect sau din
neatenĠia utilizatorilor .

4.1.5.2.3. Utilizarea unor astfel de dispozitive nu este recunoscută ca un mijloc unic de protecĠie úi nu
trebuie să împiedice aplicarea uneia dintre măsurile de protecĠie specificate de la art. 4.1.1.1.

4.1.5.2.4. CurenĠii electrici nominali ai dispozitivului de protecĠie la curent diferenĠial rezidual S

pentru utilizări casnice úi similare conform recomandărilor din SR EN 61008-1 úi SR EN 61009-1 sunt
: 6-10-30-100-300-500 mA úi 1 A.

4.1.5.2.5. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizări casnice úi similare, conform recomandărilor
SR EN 61008-1 úi SR EN 61009-1, este :
- de tip „AC” pentru care declanúarea este dată de curentul rezidual sinusoidal alternativ
aplicat brusc sau care creúte lent ;
- de tip „A” pentru care declanúarea este dată atât de curentul rezidual sinusoidal alternativ
cât úi de curentul rezidual continuu (pulsatoriu) aplicaĠi brusc sau care cresc lent .

4.1.5.2.6. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizări industriale, conform recomandărilor din SR
EN 60947-2, este :
- de tip „AC” úi „A” úi suplimentar
- de tip „B” pentru care declanúarea este dată de :
- curenĠi reziduali sinusoidali;
- curenĠi reziduali pulsatorii ;
- curenĠi reziduali pulsatorii cu o componentă continuă de 6 mA;
- pentru curenĠi reziduali care pot proveni de la circuite redresoare cum ar fi :
ƒ redresor simplă alternanĠă cu sarcina capacitivă care produce un curent
continuu neted ;
ƒ punte redresoare trifazată în stea sau punte hexafazată ;
51
54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

ƒ punte redresoare dublă alternanĠă .

Dispozitivele DDR sunt cu sau fără controlul unghiului de fază, independenĠă de polaritate,
pentru curenĠi electrici care se aplică brusc sau cu ceútere lentă.

4.1.5.2.7. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizări casnice úi similare úi industriale conform
recomandărilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1 úi SR EN 60947-2 în funcĠie de existenĠa
temporizării este :
- fără temporizare, de uz general, cu timpi de declanúare între 40...300 ms în funcĠie de
valoarea curentului diferenĠial rezidual de defect comparativ cu curentul diferenĠial rezidual
nominal al dispozitivului ;
- cu temporizare tip „S” pentru asigurarea selectivităĠii, cu timpi de declanúare între 150...500
ms, în funcĠie de valoarea curentului diferenĠial rezidual de defect comparativ cu curentul
diferenĠial rezidual nominal al dispozitivului .

4.1.5.2.8. Dacă dispozitivele diferenĠiale reziduale se montează, selectivitatea, conform recomandărilor

din SR CEI 61200-53, se realizează ca în fig. 4.1 sau fig. 4.2.
- în fig. 4.1. se prezintă o schemă unde sunt realizate 2 niveluri de selectivitate utilizând
dispozitive diferenĠiale reziduale de tip general, conform recomandărilor din SR EN 61008-
1, cu curent nominal ”100 mA úi de tip „S” având un curent diferenĠial rezidual nominal
•300 mA;
- în fig. 4.2. se prezintă o schemă unde sunt realizate 3 niveluri de selectivitate utilizând un
dispozitiv diferenĠial rezidual de tip general cu un curent nominal de 30 mA. În amonte
este instalat un dispozitiv diferenĠial rezidual de tip „S’ cu un curent nominal de 300 mA,
iar în amonte de aceasta un dispozitiv diferenĠial rezidual cu temporizare definită conform
recomandărilor din SR EN 60947-2, cu un curent nominal de 1A;
- selectivitatea între un dispozitiv de tip „S’ úi un altul de tip general în serie poate fi
considerată ca realizată dacă raportul între curenĠii diferenĠiali reziduali nominali respectivi
este de cel puĠin 3;
- în reĠeaua TT, rezistenĠa prizei de pământ trebuie să fie conform cu prevederea art.
4.1.4.1.14.

Tip S - 500mA Id Tip cu temporizare – 1A

Id (timp maximal de întrerupere)
sau tip general – 300mA

Id Tip general Tip general Id Tip „S” - 300mA

Id
100mA 30mA

Id Tip general
30mA

Fig. 4.1. Exemplu de circuite cu două niveluri Fig. 4.2. Exemplu de circuite cu trei niveluri
de selectivitate de selectivitate

52
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 55

4.1.5.3. ProtecĠia suplimentară folosind legătura de echipotenĠializare de protecĠie suplimentară

4.1.5.3.1.Legătura de echipotenĠializare de protecĠie suplimentară este considerată ca protecĠie
suplimentară pentru protecĠia la defect (împotriva atingerii indirecte).

4.1.5.3.2. Utilizarea legăturii de echipotenĠializare de protecĠie suplimentară nu trebuie să excludă

necesitatea întreruperii alimentării din alte motive (de exemplu, protecĠia împotriva focului, solicitării
termice a echipamentului etc.).

4.1.5.3.3. Legătura de echipotenĠializare de protecĠie suplimentară poate implica întreaga instalaĠie, o

parte a acesteia sau un amplasament.

4.1.5.3.4. Legătura de echipotenĠializare de protecĠie suplimentară trebuie să includă toate părĠile

conducătoare simultan accesibile ale echipamentului fix úi părĠile conductoare străine inclusiv dacă se
utilizează armătura metalică a betonului armat. Sistemul trebuie conectat la conductoarele de protecĠie
ale întregului echipament inclusiv cele ale prizelor.

4.1.5.3.5. Dacă există incertitudini referitoare la eficienta legăturii de echipotenĠializare de protecĠie

suplimentară, trebuie să se confirme ca rezistenĠa R între părĠile conductoare simultan accesibile úi
părĠile conductoare străine îndeplineúte condiĠia:
R d 50V / I a în sisteme de tensiune alterativă
R d 120V / I a în sisteme de tensiune continuă
unde:
I a – este curentul electric de funcĠionare în A, a dispozitivului de protecĠie :
- pentru dispozitive de curent diferenĠial rezidual (DDR), I 'n
- pentru dispozitive de supracurent, curentul electric de funcĠionare la 5 s.

4.1.5.3.6. Conductorul pentru legături principale de egalizare a potenĠialelor trebuie să aibă secĠiuni cel
puĠin egale cu jumătate din secĠiunea cea mai mare a conductorului de protecĠie din instalaĠie, dar
minim 10 mm2 Cu; secĠiunea lui se poate limita la maximum 25 mm2 Cu sau o secĠiune echivalentă
pentru alt material.
Conductorul pentru legături suplimentare de egalizare a potenĠialelor între două mase trebuie să
aibă secĠiunea cel puĠin egală cu cea mai mică secĠiune a conductoarelor de protecĠie legate la acele
mase.
Legăturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare nedemontabile (de ex.
úarpante metalice), prin conductoare suplimentare sau prin combinarea acestor două soluĠii.

4.1.5.3.7. Elementele conductoare ale construcĠiei sau din construcĠii (cum sunt de exemplu úarpantele
metalice, căile de rulare ale utilajelor de ridicat úi transport) pot fi utilizate drept conductoare de
protecĠie dacă îndeplinesc simultan următoarele condiĠii:
a) continuitatea lor electrică este asigurată fie prin construcĠie fie prin mijloace adecvate
realizându-se astfel încât să fie protejată împotriva deteriorărilor mecanice, chimice, electrochimice,
termice sau de altă natură;
b) secĠiunea lor este cel puĠin aceea determinată conform subcapitolului 5.5.;
c) demontarea lor nu se poate face decât dacă au fost prevăzute măsuri de compensare.

4.1.5.3.8. Dacă instalaĠiile electrice sunt în distribuĠie prefabricată în înveliúuri metalice (cutii,
carcase), aceste înveliúuri pot fi utilizate drept conductoare de protecĠie dacă satisfac următoarele trei
condiĠii:
a) continuitatea lor electrică este asigurată úi menĠinută în timp prin măsuri de protecĠie
corespunzătoare împotriva solicitărilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de altă natură.;
b) secĠiunea lor este cel puĠin egală cu aceea rezultată din subcapitolul 5.5.;
c) permit racordarea pe traseul lor a altor conductoare de protecĠie.

53
56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

4.1.5.3.9. Structura metalică de susĠinere a cablurilor poate fi utilizată drept conductor de protecĠie
dacă se iau măsuri în vederea satisfacerii condiĠiilor de la art. 4.1.5.3.8.

4.1.5.4. ProtecĠia suplimentară folosind legătura locală de echipotenĠializare nelegată la pământ.

4.1.5.4.1. Legătura locală de echipotenĠializare nelegată la pământ este prevăzută pentru a preveni
apariĠia unei tensiuni de atingere periculoase.

4.1.5.4.2. Toate echipamentele electrice trebuie să corespundă prevederilor de protecĠie de baza

(împotriva atingerilor directe) descrise la subcapitolul 4.1.2.

4.1.5.4.3. Conductoarele legăturii de echipotenĠializare trebuie să interconecteze toate părĠile

conductoare simultan accesibile úi părĠile conductoare străine.

4.1.5.4.4. Sistemul local de legături de echipotenĠializare nu trebuie să fie în contact electric cu

pământul, nici direct, nici prin părĠile conductoare simultan accesibile ori prin părĠi conductoare
străine. Dacă această condiĠie nu poate fi îndeplinită se aplică protecĠia prin întreruperea automată a
alimentării .

4.1.5.4.5. Trebuie luate măsuri de prevedere astfel încât orice persoană care intră în zona de
echipotenĠializare să nu poată fi expusă la o diferenĠă de potenĠial periculoasă, în special dacă planúeul
conductor, izolat faĠă de pământ, este conectat la sistemul de echipotenĠializare nelegat la pământ.

4.1.5.5. ProtecĠia suplimentară prin izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea

amplasamentului)
4.1.5.5.1. Această măsură de protecĠie este destinată prevenirii atingerii simultane cu părĠile
conductoare care pot fi la potenĠiale diferite prin defectarea părĠilor active.

4.1.5.5.2. Orice echipament electric trebuie să corespundă unei prevederi privind protecĠia de bază
(împotriva atingerii directe) descrisa la cap.4.1.2.

4.1.5.5.3. PărĠile conductoare accesibile trebuie dispuse astfel încât în împrejurări obiúnuite o persoană
să nu vină simultan în atingere cu:
- două părĠi conductoare accesibile ;
- o parte conductoare accesibilă úi orice parte conductoare străină, dacă aceste părĠi pot avea
potenĠiale diferite prin defectarea izolaĠiei de bază a părĠilor active.

4.1.5.5.4. În amplasamente neconductoare nu trebuie să existe nici un conductor de protecĠie.

4.1.5.5.5. Conformitatea cu art. 4.1.5.5.3. este realizată dacă amplasamentul are un planúeu úi pereĠi
izolanĠi úi în plus se aplică una sau mai multe din următoarele măsuri:
a) distanĠarea relativă a părĠilor conductoare accesibile úi a părĠilor conductoare străine.
CondiĠia este îndeplinită dacă distanĠa între două părĠi este mai mare de 2.5 m. Această distantă poate
fi redusa la 1,25 m în afara zonei de accesibilitate la atingere;
b) interpunerea de obstacole efective între părĠile conductoare accesibile úi părĠile conductoare
străine. Obstacolele nu trebuie legate la pământ sau la părĠi conductoare accesibile úi pe cât posibil să
fie din materiale electroizolante;
c) izolarea úi măsurile de izolare a părĠilor conductoare străine. IzolaĠia trebuie să aibă
suficientă rezistenĠă mecanică úi să reziste la o tensiune de încercare de cel puĠin 2000 V. Curentul
electric de fugă nu trebuie să depăúească 1 mA, în condiĠii normale de utilizare.

4.1.5.5.6. RezistenĠa de izolaĠie a pardoselii úi pereĠilor în fiecare punct de măsurare în condiĠiile

specificate în SR EN 61140 úi verificate printr-o metoda recomandată în Anexa 8.1 nu trebuie să fie
mai mică de:
54
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 57

- 50 kŸ, dacă tensiunea nominală a instalaĠiei nu depăúeúte 500 V în tensiune continuă sau
alternativă;
- 100 kŸ, dacă tensiunea nominală a instalaĠiei depăúeúte 500 V în tensiune continuă sau
alternativă úi mai mica de 1000V în tensiune alternativă úi 1500 V în tensiune continuă.
Dacă în orice punct rezistenĠa este mai mică decât valoarea specificată, pardoseala úi pereĠii se
consideră părĠi conductoare străine din punct de vedere al protecĠiei împotriva úocurilor electrice.

4.1.5.5.7. Măsurile trebuie să fie permanente úi să nu poată fi făcute inactive. Acestea trebuie să fie
sigure úi în cazul utilizării unui echipament mobil sau portabil.

4.1.5.5.8. Se vor respecta condiĠiile de la art. 4.1.5.4.4. úi art. 4.1.5.4.5.

4.1.5.6. ProtecĠia suplimentară prin deconectarea automată la apariĠia tensiunii de atingere

4.1.5.6.1. Se vor utiliza numai echipamente agrementate pentru ca deconectarea alimentării să se
producă în timpi mai mici decât timpii maximi indicaĠi în tabelul 4.1 pentru tensiuni de atingere de
50V. Aceste echipamente vor fi prevăzute cu sisteme de simulare a defectului, obligatorii de a fi puse
în funcĠiune la începutul fiecărui serviciu.

4.1.5.6.2. Echipamentele pentru deconectarea automată la apariĠia tensiunii de atingere se vor conecta
între părĠile conductoare ce accidental ar putea fi puse sub tensiune úi priza de pământ – prin
conductoarele (bara) de echipotenĠializare legate la pământ.

4.1.5.7. ProtecĠia suplimentară prin folosirea mijloacelor individuale de protecĠie

4.1.5.7.1. Se vor utiliza numai mijloace individuale de protecĠia certificate .

4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al úocului electric

4.1.6.1. Clasele de protecĠie ale echipamentelor electrice sunt:

Clasă 0 (fără marcaj): echipament la care izolaĠia de bază constituie măsură tehnică de
protecĠie de bază (la atingerea directă) úi nu are prevederi pentru protecĠia în caz de defect (atingere
indirectă). Măsurile de protecĠie în caz de defect trebuie prevăzute de proiectant.

Clasă I : echipament la care izolaĠia de bază constituie măsură tehnică de protecĠie de

bază (la atingere directă) úi conectarea la o legătură de echipotenĠializare constituie măsură tehnică
pentru protecĠie în caz de defect (atingere indirectă).

Clasă II : echipamentul la care izolaĠia de bază constituie măsură tehnică de protecĠie de

bază (la atingere directă) úi izolaĠia suplimentară constituie măsură tehnică de protecĠie în caz de defect
(atingere indirectă) sau echipamentul la care izolaĠia întărită constituie măsură tehnică de protecĠie de
bază (la atingere directă) úi măsură tehnică de protecĠie în caz de defect (atingere indirectă) .

Clasă III : echipamentul la care utilizarea tensiunilor TFJP úi TFJS constituie protecĠie
de bază (la atingere directă) úi nu sunt necesare prevederi pentru protecĠie în caz de defect (atingere
indirectă) .

4.1.6.2. Clasele de protecĠie ale echipamentelor electrice permise în funcĠie de măsurile de protecĠie
împotriva atingerilor directe úi indirecte aplicate, sunt indicate în tabelul 4.2.

4.1.6.3. Tensiunile maxime úi măsurile specifice de protecĠie împotriva úocurilor electrice pentru
corpuri de iluminat fixe, mobile úi portabile, utilizate trebuie să fie cele din tabelul 4.3.
În locuri puĠin periculoase, valoarea maximă a tensiunii de lucru admisă pentru corpuri de
iluminat, amplasate în afara zonei de accesibilitate, este 230 V.
55
58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Pentru corpurile de iluminat amplasate în zona de accesibilitate (sub 2,5 m) se iau masurile din
coloana 2) a tabelului 4.3.

Tabelul 4.2.
Clasele de protecĠie ale echipamentelor electrice

Clasa de protecĠie a
Măsura de protecĠie echipamentelor Art. nr.
1)
0 I2) II3) III
Fără întreruperea alimentării
- folosirea materialelor úi
echipamentelor de clasa II - - A A 4.1.4.2.1.1.
sau echivalente;
-amplasamente
A A(a) A - 4.1.5.5.
neconductoare (izolante)
- separarea de protecĠie; A(b) A(b) A(b) - 4.1.4.4.
- distanĠarea sau intercalarea
A A(a) A - 4.1.2.4.
de obstacole;
- legături locale de egalizare
a potenĠialelor fără legarea la A A(a) A - 4.1.5.4.
pământ
Cu întreruperea automată a
alimentării
- dispozitive automate de
A(a) A A - 4.1.4.1.
protecĠie
Alimentarea la tensiune
foarte joasă de securitate - - - A 4.1.4.3.
(TFJS, TFJP)
A – admis, numai în condiĠiile precizate la articolele respective;
A(a) – masele echipamentelor nu trebuie legate nici la pământ, nici la un conductor de
protecĠie;
A(b) – dacă sursa alimentează un singur echipament, masa nu trebuie legată nici la pământ, nici
la un conductor de protecĠie.
1) Echipamentele de clasă 0 nu sunt admise fără măsuri de protecĠie.
2) Echipamentele de clasa I pot fi utilizate în condiĠiile aplicării de măsuri de protecĠie cu
deconectare automată a alimentării.
3) Echipamentele de clasa II pot fi utilizate în condiĠiile aplicării de măsuri de protecĠie fără
deconectare automată a alimentării.

56
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 59

Tabelul 4.3
Tensiuni admise úi măsurile specifice de protecĠie împotriva úocurilor electrice pentru corpuri de
iluminat fixe, mobile úi portabile
Tensiune maximă de lucru Măsuri de protecĠie1)2)
Tipul corpurilor de iluminat CondiĠii de aplicare
1 2
230 V
- fixe - Legarea maselor la un conductor de protecĠie (reĠea TN sau
x fluorescente TT) úi prevederea unui dispozitiv DDR;
- Corpuri de iluminat clasa II
x incandescente - Corpuri de iluminat clasa II
- Legarea maselor la conductorul de protecĠie sau la pământ
x cu vapori de mercur printr-un conductor (reĠea TN sau TT) úi una din următoarele
măsuri suplimentare:
x cu vapori de sodiu - prevederea unui dispozitiv DDR
- o blocare care să nu permită deschiderea
(sau alte lămpi cu soclu Edison) corpului de iluminat decât cu scule speciale sau
după scoaterea de sub tensiune;
- un dispozitiv de deconectare a alimentării lămpii
la scoaterea globului de protecĠie
- mobile - Legarea maselor la un conductor de protecĠie (reĠea IT)
asigurându-se limitarea tensiunilor de atingere la valorile
limită admise.
24 V
- portabile TFJS
- fixe úi mobile Se va controla periodic izolaĠia faĠă de pământ a circuitului
TFJS úi transformatorului de protecĠie
1) În cazul amplasării în zona de accesibilitate conform art.4.1.6.3.
2) Măsurile de protecĠie pentru corpurile de iluminat din medii speciale conform cap. 7.

4.1.6.4. Măsurile specifice de protecĠie împotriva úocurilor electrice la echipamentele

electromedicale utilizate în vecinătatea pacientului trebuie alese úi aplicate în condiĠiile prevăzute în
SR EN 60601-1-1 úi în capitolul 7 al prezentului normativ.

4.1.6.5. Tensiunile maxime admise de alimentare úi măsurile specifice de protecĠie la úoc electric
care se iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform STAS 2612), trebuie să
fie cele din tabelul 4.4.
Tabelul 4.4
Tensiunile maxim admise de alimentare úi măsurile specifice de protecĠie la úoc electric care se
iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform recomandărilor din
STAS 2612)
Tensiuni maxime admise de
Măsuri de protecĠie
alimentare
În tensiune alternativă: Transformatoarele pentru sudare vor fi echipate cu dispozitiv de
500 V, pentru alimentarea înfăúurării protecĠie pentru realizarea, fie a deconectării de la reĠea la
primare a transformatorului de sudare întreruperea arcului electric, fie pentru limitarea tensiunii de mers
75 V, pentru înfăúurarea secundară a în gol la o valoarea de max. 24 V sau cu alte măsuri care asigură
transformatorului de sudare, la mers condiĠii nepericuloase pentru operator în cazul atingerii
în gol (la bornele de sudare) accidentale a porĠiunilor neizolate a circuitului de sudură.
În tensiune continuă la bornele de ProtecĠie împotriva atingerilor directe úi indirecte.
sudare pentru generatoare úi
convertoare:
100 V, la suprafaĠă;
65 V, în subteran
57
60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

4.2.ProtecĠia împotriva efectelor termice (din SR HD 384.4.42 S1)

4.2.1 GeneralităĠi
Persoanele, echipamentele fixe úi obiectele fixe din apropierea echipamentelor electrice, trebuie
protejate împotriva efectelor termice periculoase datorate funcĠionarii echipamentelor electrice sau
împotriva efectelor radiaĠiilor termice úi anume:
- arderea ,aprinderea sau degradarea materialelor;
- riscul de arsuri;
- reducerea siguranĠei funcĠionarii echipamentelor electrice instalate.

4.2.2. ProtecĠia împotriva producerii incendiului de către echipamentele electrice.

4.2.2.1. Echipamentul electric în funcĠionare normală, de avarie sau manevrare greúită, nu trebuie să
prezinte pericol de incendiu pentru materialele din apropiere.
În plus faĠă de prevederile normativului trebuiesc respectate instrucĠiunile relevante ale
producătorului.

4.2.2.2. Dacă temperaturile exterioare ale echipamentelor fixe pot atinge valori susceptibile de a
provoca incendierea materialelor din apropiere, echipamentele trebuie să fie:
- montate pe sau în interiorul materialelor care rezistă la astfel de temperaturi úi care au o
conductivitate termică redusă;
- separate de elementele de construcĠie prin materiale care rezistă la astfel de temperaturi úi
au o conductivitate termică redusă;
- montate la o distanĠă suficientă faĠă de orice material pe care astfel de temperaturi pot să le
deterioreze, permiĠând o disipare sigură a căldurii, suporturile echipamentelor având o
conductivitate termică redusă.

4.2.2.3. Echipamentele conectate permanent, care pot produce arc electric sau scântei în funcĠionare
normala trebuie:
- complet închise în materiale rezistente la arcul electric;
- separate de elemente constructive, asupra cărora arcul electric poate avea efecte
distructive, prin ecrane din material rezistent la arcul electric;
- instalate la o distanĠă suficient de mare de elementele constructive asupra cărora arcul
electric ar avea efecte distructive, permiĠând o stingere sigură a arcului electric úi al
scânteilor.
În cazul arcului electric, materialele rezistente la efectele acestuia, trebuie să fie necombustibile
úi cu o conductivitate termică redusă úi o grosime corespunzătoare, pentru stabilitatea mecanică.

4.2.2.4 Echipamentele fixe care prezintă efect de focalizare sau de concentrare a căldurii trebuie să fie
suficient de departe de orice obiect fix úi de orice element de construcĠie, astfel încât aceste elemente
sau obiecte să nu poată fi supuse, în condiĠii normale, la o temperatură periculoasă.

4.2.2.5.Atunci când echipamentele instalate în acelaúi loc conĠin o cantitate importantă de lichid
inflamabil (ulei), trebuie luate masuri care să împiedice ca lichidul aprins úi produsele de combustie ale
lichidului (flacără, fum, gaz toxic) să se propage în alte părĠi ale construcĠiei.
1. Exemple de astfel de măsuri sunt:
- prevederea unei cuve de colectare în care să se strângă lichidul (uleiul) scurs úi care să
asigure stingerea lui în caz de incendiu;
- instalarea echipamentului într-o încăpere cu pereĠi úi planúee din clasa de reacĠie la foc
A1, A2 s1 do, rezistente la foc (EI), corespunzător nivelului densităĠii sarcinii termice
prevăzut de reglementările specifice referitoare la securitatea la incendiu a
construcĠiilor, prevăzută cu praguri sau alte mijloace care să prevină propagarea
lichidului (uleiului) aprins în alte părĠi ale construcĠiei, având o instalaĠie de ventilaĠie
proprie, direct la exterior.
58
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 61

2. O cantitate importantă este o cantitate egală sau mai mare de 25 litri. Pentru lichide izolante
combustibile (uleiuri), limita poate fi mărită la 60 litri.
3.Pentru cantităĠi mai mici de 25 litri este suficient să se ia masuri de prevenire a scurgerii
lichidului.
4. Se recomandă scoaterea de sub tensiune a echipamentului, automat sau manual, la începutul
unui incendiu.

4.2.2.6. Materialele carcaselor care acoperă echipamentele electrice, în timpul punerii în funcĠiune,
trebuie să poată suporta temperaturile cele mai ridicate susceptibile să fie produse de echipamentele
electrice.
Materialele combustibile nu pot fi utilizate pentru construcĠia acestor carcase, în afara cazului
când sunt luate măsuri de prevenire a incendiilor, cum ar fi acoperirea cu material incombustibil úi de
conductivitate termică redusă.

4.2.2.7. Dispozitivele de protecĠie, în caz de incendiu, trebuie să se găsească la nivelul echipamentelor

de protejat, iar organul de manevră trebuie să fie uúor de recunoscut úi uúor accesibil.

4.2.2.8. Pentru diminuarea riscului de incendiu trebuie utilizat un dispozitiv de protecĠie cu curent
diferenĠial rezidual (DDR) cu curentul nominal de funcĠionare mai mic sau cel mult egal cu 300 mA
amplasat la branúament sau punct de alimentare. Prevederea este obligatorie pentru clădiri de
învăĠământ, sănătate, comerĠ, construcĠii de turism, construcĠii din lemn, unităĠi de mică producĠie sau
service cu încăperi cu umiditate ridicată, depozite de mărfuri combustibile, discoteci, săli de dans,
încăperi cu aglomerări de persoane úi săli aglomerate, clădiri înalte úi foarte înalte, clădiri de cult úi
cultură cu caracter de monument istoric la care se efectuează modernizări sau schimbări de destinaĠie.

4.2.2.9. Se prevăd obligatoriu cu protecĠie diferenĠială circuitele destinate alimentării receptoarelor

electronice care trebuie să funcĠioneze nesupravegheate (telefax, computere, televiziune cu circuit
închis, instalaĠii antiefracĠie etc.).

4.2.3. ProtecĠia împotriva incendiului în amplasamentele cu risc mare de incendiu –BE2 (din SR
HD 384.4.42 S1)
4.2.3.1. GeneralităĠi

4.2.3.1.1. PrescripĠiile acestei părĠi trebuie respectate suplimentar faĠă de cele de la 4.2.2.

4.2.3.1.2. Obiectul acestui capitol se referă la alegerea úi montarea instalaĠiilor electrice în

amplasamente cu risc de incendiu datorate naturii materialelor prelucrate sau depozitării materialelor
inflamabile pentru fabricaĠie sau prelucrare, prezenĠa prafului în hambare, în fabrici de prelucrare a
lemnului, în fabrici de textile sau similare (medii BE2) .
Pentru medii cu pericol de explozie (BE3) se va utiliza NP-099-04.

4.2.3.1.3. Echipamentele electrice trebuie alese úi montate astfel încât în funcĠionare normală,
temperaturile lor úi încălzirile previzibile în caz de defect să nu poată produce un incendiu, Ġinând
seama de influentele externe.
Acestea se pot realiza prin masuri constructive corespunzătoare sau prin măsuri suplimentare la
montarea lor,
Nu sunt necesare măsuri suplimentare dacă temperatura suprafeĠei acestor echipamente nu
poate provoca aprinderea materialelor combustibile din vecinătate.

4.2.3.2. Amplasamente cu risc de incendiu datorat naturii materialelor prelucrate sau depozitate
4.2.3.2.1. În amplasamente unde în vecinătatea echipamentelor electrice pot exista cantităĠi periculoase
de materiale combustibile, instalaĠiile trebuie limitate, pe cat posibil, numai la cele strict necesare
59
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

pentru aceste amplasamente.

4.2.3.2.2. Când praful se poate acumula pe carcasele acestor echipamente electrice în cantitate
suficientă pentru a produce un risc de incendiu, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru ca aceste
carcase să nu ajungă la temperaturi periculoase úi să se îndepărteze periodic depunerile combustibile.

4.2.3.2.3. Echipamentele electrice trebuie să fie corespunzătoare pentru aceste amplasamente. În cazul
prezenĠei prafului, carcasele lor trebuie să prezinte un grad de protecĠie de cel puĠin IP5X.

4.2.3.2.4. În principiu sunt aplicate regulile generale referitoare la sistemele de pozare. Totodată,
sistemele de pozare care nu sunt încastrate în materiale necombustibile precum tencuiala, betonul sau
un material similar, trebuie să aibă caracteristicile de nepropagare a flăcării.
Atunci când riscul de propagare a incendiului este ridicat, de exemplu pe trasee lungi verticale
sau în grupări de cabluri , cablurile trebuie să corespundă caracteristicilor de întârziere la propagarea
flăcării pozate în mănunchi cum sunt definite în SR EN 50266.

4.2.3.2.5. Sistemele de pozare electrică care traversează aceste amplasamente, dar care nu sunt
destinate alimentarii acestor amplasamente, trebuie să îndeplinească următoarele condiĠii:
- să nu aibă nici o conexiune pe traseul lor în interiorul acestor amplasamente, cu excepĠia
cazului în care
- aceste conexiuni sunt amplasate într-o carcasă care corespunde la încercări la foc pentru
cofrete definite în SR EN 60670.

4.2.3.2.6. Sistemele de pozare care traversează aceste amplasamente trebuie protejate împotriva
suprasarcinilor úi scurtcircuitelor prin dispozitive situate în afara amplasamentelor.
Sistemele de pozare care au originea în aceste amplasamente trebuie protejate împotriva
suprasarcinilor úi scurtcircuitelor prin dispozitive situate la originea acestor circuite.

4.2.3.2.7. Alte sisteme de pozare decât cele care au cabluri cu izolaĠie minerală úi sistemele de pozare
prefabricate trebuie protejate împotriva defectelor de izolaĠie:
a) în reĠelele TN sau TT, prin dispozitive de curent diferenĠial rezidual mai mic sau egal cu
300 mA .
Dacă un defect rezistiv poate constitui un risc de incendiu, de exemplu încălzirea în plafon cu
plăci încălzitoare, curentul diferenĠial rezidual nominal trebuie să fie mai mic sau egal cu 30 mA.
b) în reĠelele IT, trebuie prevăzute dispozitive de control permanent al izolaĠiei echipate cu
alarme sonore úi vizuale. În cazul unui al doilea defect, timpul de întrerupere a dispozitivului de
protecĠie împotriva supracurenĠilor nu trebuie să fie mai mare de 5 s. Trebuiesc prevăzute instrucĠiuni
prin care să se prevadă o întrerupere manuală cât se poate de repede după producerea primului defect.
Se recomandă utilizarea cablurilor cu manta metalică. Aceste mantale trebuie conectate la
conductorul de protecĠie.

4.2.3.2.8. Nu sunt admise conductoare PEN , cu excepĠia celor care aparĠin sistemelor de pozare care
traversează aceste amplasamente.

4.2.3.2.9. Fiecare conductor neutru trebuie să poată fi secĠionat printr-un dispozitiv asociat conform cu
5.3.4.5.1.

4.2.3.2.10. Nu sunt admise conductoare neizolate. Trebuiesc luate măsuri pentru prevenirea arcurilor
electrice, scânteilor sau particulelor fierbinĠi care pot aprinde materiale combustibile situate în
vecinătate.

4.2.3.2.11. Pentru cablurile flexibile trebuie alese cabluri úi cordoane conform recomandărilor din SR
HD 516.

60
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 63

4.2.3.2.12. Aparatajul trebuie amplasat în exteriorul acestor amplasamente, cu excepĠia cazului când
este montat în carcase cu grad de protecĠie conform art.4.2.3.2.3.
4.2.3.2.13. Motoarele comandate automat sau de la distanĠă, sau care nu sunt supravegheate în
permanenĠă, trebuie protejate împotriva temperaturilor excesive prin dispozitive de protecĠie împotriva
supracurenĠilor cu rearmarea manuală a releului termic sau prin dispozitive similare.
Motoarele cu pornire stea-triunghi trebuie protejate împotriva temperaturilor excesive în
înfăúurarea stea.

4.2.3.2.14. În amplasamente cu risc de incendiu datorita prafului úi /sau fibrelor, temperatura la

suprafaĠa corpurilor de iluminat, în caz de defect, să fie limitată úi fibrele sau praful să nu se poată
acumula într-o cantitate periculoasă:
- în condiĠii normale : 90º C
- în caz de defect : 115º C
În absenĠa informaĠiilor din partea constructorului, proiectoarele mici úi spoturile trebuie situate
faĠă de materialele combustibile la distanta de:
- 0.5 m până la 100 W;
- 0.8 m de la 100 W până la 300W;
- 1m de la 300 W până la 500 W.

4.2.3.2.15. Lămpile úi elementele corpurilor de iluminat trebuie protejate împotriva deteriorărilor

mecanice care se pot produce.
Componentele integrate, de exemplu lămpile úi elementele calde ale lămpilor, nu trebuie să
cadă din corpul de iluminat.

4.2.3.2.16. Dacă într-un amplasament se utilizează sisteme electrice de încălzit sau de ventilaĠie,
prezenĠa prafului úi temperatura aerului nu trebuie să creeze risc de incendiu. Dispozitivele de limitare
a temperaturii trebuie să fie cu rearmare manuală.

4.2.3.2.17. Aparatele electrice de încălzit trebuie montate pe suporturi care nu sunt combustibile.

4.2.3.2.18. Aparatele de încălzit situate în vecinătatea materialelor combustibile trebuie prevăzute cu

bariere corespunzătoare care să împiedice aprinderea acestor materiale.
Aparatele de încălzit cu acumulare trebuie să fie astfel realizate încât să împiedice ca aerul să
transporte praf sau fibre către elementele rezistive încălzitoare.

4.2.3.2.19. Carcasele úi rezistenĠele aparatelor de încălzit nu trebuie să aibă temperaturi mai mari decât
cele specificate la art.4.2.3.2.14. Carcasele trebuie proiectate pentru acest scop sau instalate astfel încât
să se evite depunerea de materiale care pot afecta disiparea căldurii.

4.2.3.4. Amplasamente cu materiale de construcĠie combustibile

4.2.3.4.1 Pentru ca echipamentele electrice să nu poată provoca aprinderea unei părĠi a clădirii trebuie
luate măsuri de prevedere. Aceasta poate fi realizată prin:
- prevenirea incendiului provocat de defecte de izolaĠie;
- proiectare, alegere úi montare corespunzătoare a echipamentelor electrice.

4.2.3.4.2. Alegerea úi montarea echipamentelor în pereĠi cu alveole

4.2.3.4.2.1. Echipamentele electrice, de exemplu cofrete sau tablouri de distribuĠie, instalate în pereĠi
cu alveole care sunt combustibili, trebuie să fie conform prevederilor standardelor corespunzătoare.

4.2.3.4.2.2. Dacă echipamentele electrice instalate în pereĠi cu alveole nu îndeplinesc prevederile de la

art. 4.2.3.4.2.1, ele trebuie protejate cu fibră de sticlă sau material similar necombustibil de 12 mm
grosime, sau cu vată minerală de 100 mm grosime. Dacă se utilizează aceste materiale, trebuie luate în
considerare efectele lor asupra disipării căldurii echipamentelor electrice.
Aceste măsuri se aplică, de asemenea, pereĠilor cu alveole construiĠi din materiale
61
64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

necombustibile dacă în pereĠi sunt încorporate materiale de izolare combustibile, de exemplu materiale
de izolare termică sau fonică.

4.2.3.4.2.3. Echipamentele electrice cum sunt prizele de curent úi întreruptoarele nu trebuie fixate prin
cleme.

4.2.3.4.2.4. Cablurile úi cordoanele trebuie să îndeplinească prevederile din SR EN 50266.

4.2.3.4.2.5. Tuburile úi jgheaburile de cabluri care nu propagă flacără, trebuie să respecte

recomandările din SR EN 50085 úi SR EN 61386.

4.2.4. ProtecĠia împotriva arsurilor

4.2.4.1. PărĠile accesibile ale echipamentelor electrice amplasate în zona de accesibilitate nu trebuie să
atingă temperaturi care pot provoca arsuri persoanelor úi nu trebuie să depăúească valorile indicate în
tabelul 4.5.
Toate părĠile accesibile care pot atinge, în regim normal de funcĠionare, chiar úi pentru scurtă
durată, temperaturi superioare celor din tabelul 4.5, trebuie protejate împotriva oricărui contact
accidental.

Tabelul 4.5
Temperaturile maxime admise pentru părĠile accesibile ale echipamentelor electrice
Materialul
Temperaturi
PărĠi accesibile părĠilor
maxime [oC]
accesibile

Elemente de comandă manuală Metalic 55

Nemetalic 65

PărĠi destinate pentru a fi atinse Metalic 70

dar care nu sunt destinate să fie
manevrate manual
Nemetalic 80

PărĠi care nu sunt destinate să fie Metalic 80

atinse în funcĠionare normală
Nemetalic 90

4.2.5. ProtecĠia împotriva supraîncălzirilor

4.2.5.1. InstalaĠie de încălzire prin ventilare artificială

4.2.5.1.1. InstalaĠiile de încălzire prin ventilare artificială, cu excepĠia încălzitoarelor cu acumulare,

trebuie concepute astfel încât elementul de încălzire să nu poată fi pus sub tensiune decât după
stabilirea debitului de aer úi să fie deconectat când debitul de aer este oprit. În plus ele trebuie
prevăzute cu două limitatoare de temperatură independente, unul de altul, care să împiedice orice
depăúire a temperaturilor admisibile în conductele de aer.

4.2.5.1.2. Carcasele corpurilor de încălzire trebuie să fie executate din materiale incombustibile.

4.2.5.2. Aparate producătoare de apa caldă sau vapori

4.2.5.2.1. Orice aparat care produce apă caldă sau vapori trebuie protejat prin proiectare sau instalare,
62
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 65

împotriva temperaturilor excesive, în toate condiĠiile de funcĠionare. În caz de nerespectare a

standardelor europene (CENELEC), protecĠia trebuie asigurată printr-un dispozitiv fără reanclanúare
automată, care să funcĠioneze independent de termostat.
Dacă aparatul nu are scurgere liberă, el trebuie prevăzut în plus, cu un dispozitiv de limitare a presiunii
apei.

4.3. ProtecĠia împotriva supracurenĠilor electrici (din SR HD 384.4.43-S2 úi SR HD 384.4.473-S1)

4.3.1. GeneralităĠi

4.3.1.1. Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate împotriva supracurenĠilor
datoraĠi suprasarcinilor sau scurtcircuitelor.
a) ProtecĠia împotriva suprasarcinilor.
Un circuit electric trebuie să fie protejat prin dispozitive care să întrerupă curentul în circuit
dacă unul sau mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce depăúeúte valoarea
curentului maxim admisibil úi care, în cazul unei durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea
izolaĠiei conductoarelor.
b) ProtecĠia împotriva scurtcircuitelor.
Un circuit trebuie să fie protejat prin dispozitive care să întrerupă curentul în acest circuit dacă
unul sau mai multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit. Întreruperea
trebuie să se producă într-un timp destul de scurt pentru a fi evitată deteriorarea conductoarelor.
ProtecĠia împotriva suprasarcinilor trebuie să fie coordonată cu protecĠia la scurtcircuit în
condiĠiile prevăzute la art. 4.3.6.1 úi 4.3.6.2.

4.3.1.2. Trebuie folosite următoarele tipuri de dispozitive de protecĠie împotriva supracurenĠilor

electrici:
- dispozitive care protejează la curenĠi de suprasarcină, relee de protecĠie la suprasarcină (relee
termice, disjunctoare, relee de protecĠie la supracurenĠi, siguranĠe fuzibile);
- dispozitive care protejează la curenĠi de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu declanúatoare
rapide la scurtcircuit, siguranĠe fuzibile);
- dispozitive care protejează atât la curenĠi de suprasarcină cât úi la curenĠi de scurtcircuit
(disjunctoare echipate cu relee de protecĠie la supracurenĠi úi cu declanúatoare rapide la
scurtcircuit, siguranĠe fuzibile).

4.3.2. ProtecĠia împotriva curenĠilor electrici de suprasarcină

4.3.2.1. Amplasarea dispozitivelor de protecĠie la suprasarcină

4.3.2.1.1. Dispozitivul care asigură protecĠia la suprasarcină trebuie să fie amplasat în locul unde o
schimbare antrenează o reducere a valorii curentului admisibil în conductoare, de exemplu o schimbare
de secĠiune, un mod de pozare sau de alcătuire, cu excepĠia cazurilor de la art.4.3.2.1.2 úi 4.3.2.2.

4.3.2.1.2. Dispozitivul de protecĠie la suprasarcină a unui circuit electric poate fi amplasat pe traseul
acestui circuit dacă pe partea de circuit dintre punctul unde apare schimbarea (de secĠiune, de natura
materialului, de modul de pozare sau de alcătuire) úi poziĠia dispozitivului de protecĠie nu sunt
conectate alte circuite sau prize úi dacă este îndeplinită una din următoarele condiĠii:
a) circuitul este protejat împotriva curentului de scurtcircuit conform prevederilor de la
art.4.3.3.
b) lungimea traseului nu depăúeúte 3 m úi este realizat astfel încât să reducă la minimum
riscurile unui scurtcircuit úi nu este amplasat în apropierea materialelor combustibile (a se vedea art .
4.3.2.2).

4.3.2.1.3 . Caracteristica de funcĠionare a unui dispozitiv pentru protecĠia unei distribuĠii împotriva
suprasarcinilor úi caracteristicile de funcĠionare a distribuĠiei respective trebuie să fie coordonate astfel
63
66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

încât să fie îndeplinite condiĠiile exprimate prin relaĠiile următoare:

- pentru disjunctoare:
1) I c d I N d I adm
2) I 2 d 1,45 ˜ I adm
în care:
I c – curentul de calcul al distribuĠiei (circuitului), în A;
I N – curentul nominal al dispozitivului de protecĠie (pentru dispozitive de protecĠie reglabile, IN
este curentul de reglaj ales Ir), în A;
I adm – curentul admisibil în conductorul distribuĠiei, Ġinând cont de coeficienĠii de corecĠie.
I 2 – curentul care asigură efectiv declanúarea dispozitivelor de protecĠie (Ideclanúare) în condiĠiile
stabilite în normele sau în prospectele pentru aparate (cel mai mare curent de încercare – curent
convenĠional), în A ;
- pentru siguranĠe fuzibile :
IC d IN ;
k ˜ I N d I adm
Factorul k are valorile următoare:
k = 1,31 pentru siguranĠe fuzibile gG cu I N d 16 A
k = 1,1 pentru siguranĠe fuzibile cu I N d 16 A

În cazurile în care suprasarcinile sunt de lungă durată úi valorile curenĠilor de suprasarcină sunt
superioare valorii curentului convenĠional al dispozitivului de protecĠie, este asigurată protecĠia
completă.

4.3.2.2. Exceptarea de la protecĠia de suprasarcină

4.3.2.2.1. Cazurile menĠionate în acest paragraf nu trebuie aplicate în instalaĠiile situate în locuri ori
amplasamente care prezintă riscuri de incendiu sau de explozie úi acolo unde sunt specificate condiĠii
diferite în reglementările speciale stipulate în cap.7.
Se admite să nu fie prevăzută protecĠia împotriva suprasarcinilor:
a) pe un circuit electric situat în aval de o schimbare de secĠiune, de natura materialului, de
modul de pozare úi de alcătuire úi care este protejat împotriva suprasarcinilor printr-un
dispozitiv de protecĠie amplasat în amonte ;
b) pe un circuit electric care nu este susceptibil de a fi parcurs de curenĠi de suprasarcină, cu
condiĠia ca acest circuit să fie protejat împotriva scurtcircuitelor conform regulilor enunĠate
la secĠiunea 4.3.3.
c) în instalaĠiile de telecomunicaĠii, comanda, semnalizare úi similare.

4.3.2.3. Prevederea sau lipsa protecĠiei împotriva suprasarcinilor în reĠelele IT

4.3.2.3.1. Posibilitatea de a prevede sau de a nu prevede un dispozitiv de protecĠie împotriva
suprasarcinilor de la art. 4.3.2.1.2 úi 4.3.2.2. nu sunt aplicate la reĠelele IT, cu excepĠia cazului în care
fiecare circuit neprotejat împotriva suprasarcinilor este protejat printr-un dispozitiv de curent
diferenĠial rezidual.

4.3.2.4. RenunĠarea la protecĠia de suprasarcină

4.3.2.4.1. Se recomandă să nu se prevadă protecĠia la suprasarcina pe circuite de alimentare a
aparatelor, dacă întreruperea neaúteptată a circuitului poate provoca pericole.
Exemple de astfel de cazuri sunt:
- circuitele de excitaĠie ale maúinilor rotative;
- circuitele de alimentare a electromagneĠilor de menĠinere sau ridicare;
- circuitele secundare ale transformatoarelor de curent;
64
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 67

- circuitele de alimentare ale dispozitivelor de stingere a incendiilor.

În astfel de cazuri se recomandă să se prevadă un dispozitiv de avertizare la apariĠia suprasarcinii.

4.3.3. ProtecĠia împotriva scurtcircuitelor

4.3.3.1.Amplasarea dispozitivelor de protecĠie împotriva scurtcircuitelor

4.3.3.1.1.Un dispozitiv de protecĠie împotriva scurtcircuitelor trebuie să fie amplasat în locul unde o
reducere a secĠiunii conductoarelor sau o altă schimbare antrenează o modificare a caracteristicilor
definite la 4.3.2.1.1 cu excepĠia cazului de la 4.3.3.1.2 .

4.3.3.1.2. Deplasarea locului de amplasare a protecĠiei împotriva scurtcircuitelor

4.3.3.1.2.1 Cazurile menĠionate în acest paragraf nu trebuie aplicate în locurile (sau amplasamentele)
care prezintă un risc de incendiu sau de explozie úi acolo unde se aplică reglementări speciale sau unde
sunt menĠionate condiĠii diferite.
Se admite să fie amplasate dispozitive de protecĠie împotriva scurtcircuitelor în alte locuri decât cele
indicate la art.4.3.3.1.1, în condiĠiile de la art.4.3.3.1.2.2.

4.3.3.1.2.2. Partea de circuit electric cuprinsă, pe de o parte, între reducerea de secĠiune sau o altă
schimbare úi dispozitivul de protecĠie, pe de altă parte, trebuie să îndeplinească simultan următoarele
condiĠii:
a) lungimea să nu fie mai mare de 3 m;
b) să fie realizată astfel încât să se reducă la minim riscul de scurtcircuit;
Această condiĠie poate fi obĠinută, de exemplu, printr-o întărire a protecĠiei circuitelor împotriva
influenĠelor externe.
c) să fie instalată astfel încât să se reducă la minimum riscul de foc sau pericol pentru
persoane.

4.3.3.1.2.3.Un dispozitiv de protecĠie amplasat în amonte de reducerea secĠiunii sau de altă schimbare
trebuie să prezinte o caracteristică de funcĠionare astfel încât el să protejeze împotriva scurtcircuitelor,
conform cu regula de la art. 4.3.3.1.2.2 úi circuitul situat în aval.

4.3.3.1.3.RenunĠare la protecĠia la scurtcircuit

4.3.3.1.3.1. Se permite renunĠarea la protecĠia la scurtcircuit pentru cazurile enumerate mai jos:
- pe circuitele de conectare a generatoarelor, transformatoarelor, redresoarelor, bateriilor de
acumulatoare, la tablourile de comandă corespunzătoare, dispozitivele de protecĠie fiind
montate la aceste tablouri;
- pe circuitele a căror deconectare ar putea produce pericole pentru funcĠionarea unor
instalaĠii ca cele arătate la art.4.3.2.4.1;
- anumite circuite de măsurare cu rezerva că sunt îndeplinite simultan următoarele două
prevederi:
a) circuitul electric este realizat astfel încât să se reducă la minimum riscul de
scurtcircuit ;
b) circuitul electric nu trebuie să fie amplasat în apropierea materialelor combustibile.

4.3.4.Prevederi referitoare la natura circuitelor

4.3.4.1.ProtecĠia conductoarelor de fază

4.3.4.1.1. ProtecĠia împotriva supracurenĠilor electrici trebuie pevăzută pe toate conductoarele de fază.
Aceasta trebuie să producă deconectarea conductorului în care este detectat supracurentul, fără a
provoca neapărat deconectarea celorlalte conductoare active, cu excepĠia cazului menĠionat la art.
4.3.4.1.2. úi 4.3.4.2.

65
68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

4.3.4.1.2 În reĠelele TT, pe circuitele alimentate între faze úi în care conductorul neutru nu este
distribuit, este posibil ca detectarea supracurentului să nu fie prevăzută pe unul din conductoarele de
fază, sub rezerva îndeplinirii simultane a prescripĠiilor următoare:
a) există, pe acelaúi circuit sau în amonte, o protecĠie diferenĠială prevăzută să producă
deconectarea tuturor conductoarelor de fază;
b) conductorul neutru nu este distribuit pe circuitele situate în aval de dispozitivul de protecĠie
diferenĠial menĠionat la punctul a).
Dacă deconectarea unei singure faze poate produce un pericol, de exemplu, în cazul motoarelor
trifazate, trebuie luate măsuri de deconectare trifazată.

4.3.4.2. ProtecĠia conductorului neutru

4.3.4.2.1. ReĠelele TT sau TN
a) Atunci când secĠiunea conductorului neutru este cel puĠin egală sau echivalentă cu a
conductorului de fază, nu este necesar să se prevadă o protecĠie de supracurent pe conductorul neutru.
b) Atunci când secĠiunea conductorului neutru este mai mica decât cea a conductoarelor de
fază, este necesar să se prevadă o protecĠie de supracurent pe conductorul neutru, corespunzătoare
secĠiunii acestui conductor. Această protecĠie trebuie să producă deconectarea conductoarelor de fază
úi a conductorului neutru.
Totuúi este admis să nu se prevadă protecĠie de supracurent pe conductorul neutru dacă sunt îndeplinite
simultan următoarele condiĠii:
- conductorul neutru este protejat împotriva scurtcircuitelor de un dispozitiv de protecĠie
pentru conductoarele de faza din circuit;
- curentul maxim care ar putea să parcurgă conductorul neutru este, în funcĠionare normală,
net inferior valorii curentului admisibil prin acest conductor.
Acestă a doua condiĠie este îndeplinită dacă puterea transportata este repartizata cat mai
uniform posibil între diferite faze, de exemplu, dacă suma puterilor absorbite de receptoarele
alimentate între fiecare faza úi neutru (iluminat, prize de curent) este mult mai mică decât puterea
totală transportata prin circuitul respectiv.
În reĠelele TN-C, conductorul PEN nu trebuie niciodată deconectat.
c) Deconectarea conductorului neutru este in conformitate si cu recomandarile SR EN 60898-
1b privind separarea circuitelor si cu prevederile art.5.3.4.0.3 al.2. din prezentul normativ.

4.3.4.2.2. ReĠelele IT
În schemele IT, se recomanda, în special, să nu se distribuie conductorul neutru.
Totuúi, acolo unde conductorul neutru este distribuit, este cazul să se prevadă un dispozitiv de
protecĠie de supracurent pe conductorul neutru al întregului circuit, protecĠie care trebuie să producă
deconectarea conductoarelor active din acest circuit, inclusiv a conductorului neutru. Această măsură
nu este necesară dacă:
- conductorul neutru considerat este efectiv protejat împotriva scurtcircuitelor printr-un
dispozitiv de protecĠie amplasat în amonte, de exemplu la tabloul de alimentare, conform
regulilor enunĠate la art.4.3.3.
- sau dacă circuitul considerat este protejat printr-un dispozitiv de protecĠie la curent
diferenĠial rezidual, al cărui curent diferenĠial rezidual nominal este cel mult egal cu 0,15
din curentul admisibil prin conductorul neutru corespondent. Acest dispozitiv trebuie să
deconecteze toate conductoarele active din circuitul corespondent, inclusiv conductorul
neutru.

4.3.4.3. Deconectarea úi reconectarea conductorului neutru

Deconectarea úi reconectarea conductorului neutru trebuie să se facă astfel încât conductorul
neutru să nu fie deconectat înaintea conductoarelor de fază úi să fie reconectat în acelaúi timp sau
înaintea conductoarelor de fază.

66
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 69

4.3.4.4. ProtecĠia la scurtcircuit a conductoarelor în paralel

Un singur dispozitiv de protecĠie poate proteja mai multe conductoare în paralel împotriva
curenĠilor de scurtcircuit dacă caracteristica sa de funcĠionare asigură funcĠionarea efectivă a
dispozitivului în cazul apariĠiei unui defect în punctul cel mai dificil al conductoarelor în paralel.
Trebuie să se tina cont de împărĠirea curentului de scurtcircuit între conductoarele în paralel. Un defect
poate fi alimentat din ambele capete ale conductoarelor în paralel.
Dacă funcĠionarea unui singur dispozitiv de protecĠie poate să nu fie asigurată atunci se poate
lua una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a) poate fi utilizat un singur dispozitiv de protecĠie dacă:
- sistemul de pozare este realizat astfel încât să reducă riscul de scurtcircuit în
conductoarele în paralel la minimum, de exemplu prin mijloace de protecĠie mecanică;
- sistemul nu trebuie să fie amplasat în apropierea materialelor combustibile.
b) pentru două conductoare în paralel un dispozitiv de protecĠie împotriva scurtcircuitelor este
prevăzut la originea fiecărui conductor în paralel;
c) pentru mai mult de două conductoare în paralel, dispozitivele de protecĠie se vor prevedea
la capătul de alimentare úi la celălalt capăt al conductoarelor în paralel.

4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protecĠie la scurtcircuit

Fiecare dispozitiv de protecĠie la scurtcircuit trebuie să respecte simultan condiĠiile de la 4.3.5.1 úi
4.3.5.2.

4.3.5.1. Capacitatea de rupere trebuie să fie cel puĠin egală cu cea a curentului de scurtcircuit prezumat,
la locul de instalare, cu excepĠia următoare:
- este admisă o capacitate de rupere mai mică, dacă alt dispozitiv de protecĠie având o
capacitate de rupere necesară, este instalat în amonte. În acest caz, trebuie coordonate caracteristicile
acestora, astfel ca energia care trece prin dispozitivul din amonte să fie inferioară capacităĠii celui din
aval.
În anumite cazuri trebuie să se Ġină seama de capacitatea de rezistenĠă dinamică úi capacitatea de
rupere a dispozitivului din aval (pe partea sarcinii). Detaliile caracteristicilor celor două dispozitive ce
trebuie coordonate vor fi date de producătorii acestora.

4.3.5.2. CurenĠii de scurtcircuit care pot apărea într-un punct de defect trebuie să fie întrerupĠi într-un
timp mai mic decât timpul admis pentru stabilitatea termică a conductorului. Pentru un timp mai mic
de 5 s, timpul t în care un conductor ajunge de la temperatura maximă admisibilă în regim normal la
temperatura maximă admisibilă în caz de scurcircuit poate fi calculat cu relaĠia:
t k˜S/I
unde:
t - este durata eliminării defectului în secunde;
S - secĠiunea conductorului în mm²;
I - curentul de scurtcircuit, în A, valoare efectivă ;
k - un factor care Ġine sama de rezistivitatea úi coeficientul de temperatură a materialului
conductorului precum úi de temperaturile iniĠială úi finală admisibilă a acestuia. Pentru materialele
uzuale folosite ca izolaĠii úi conductoarele uzuale coeficientul k este dat în tabelul 5.13.

4.3.6. Coordonarea între protecĠia la suprasarcini úi protecĠia la scurtcircuit.

4.3.6.1. ProtecĠia asigurata printr-un singur dispozitiv
Dacă un singur dispozitiv de protecĠie la suprasarcina îndeplineúte condiĠiile de la art.4.3.3 úi
are o putere de rupere cel puĠin egală cu curentul de scurtcircuit prezumat la locul de instalare (vezi art.
4.3.5.1), se consideră ca acesta va asigura atât protecĠia la suprasarcină cât úi cea de scurtcircuit.

4.3.6.2. ProtecĠia asigurată prin dispozitive separate

Se aplică prevederile de la 4.3.2 úi 4.3.3 privind protecĠia la suprasarcină úi la scurtcircuit.
Caracteristicile celor două dispozitive trebuie coordonate astfel încât curentul de scurtcircuit
67
70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

lăsat să treacă de dispozitivul de protecĠie la scurtcircuit să nu fie mai mare decât cel de stabilitate
dinamică úi termică a dispozitivului de protecĠie la suprasarcină.
Aceste cerinĠe nu exclud tipul de coordonare recomandat de SR EN 60 947-4-1.

4.3.6.3. Limitarea supracurentului electric de către caracteristicile sursei de alimentare

Conductoarele sunt considerate a fi protejate împotriva curenĠilor de suprasarcină úi de
scurtcircuit acolo unde ele sunt alimentate dintr-o sursă incapabilă de a furniza un curent mai mare
decât curentul admisibil al conductoarelor (de exemplu în cazul unor transformatoare de sudare, a unor
grupuri motor-generator etc.).

4.3.7. Selectivitatea protecĠiei

4.3.7.1 În cazurile în care mai multe dispozitive de protecĠie se inseriază într-o distribuĠie,
caracteristicile lor se aleg astfel încât să fie asigurată selectivitatea protecĠiei . În cazul unei avarii
trebuie să funcĠioneze protecĠia cea mai apropiată de aceasta, izolând doar porĠiunea respectivă, fără a
scoate din funcĠiune întreaga instalaĠie (de ex. între curenĠii nominali ale fuzibilelor a două siguranĠe
consecutive, diferenĠa să fie de cel puĠin două trepte).
Trebuie asigurată corelarea protecĠiei la supracurenĠii din instalaĠia electrică de la consumator,
cu protecĠia instalaĠiei electrice de racord a furnizorului de energie electrică, astfel încât să fie realizate
condiĠiile de selectivitate a protecĠiei.

4.4. ProtecĠia împotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate trăsnetului úi transmise prin

reĠele úi supratensiuni de comutaĠie)

4.4.1. GeneralităĠi
4.4.1.1. ApariĠia supratensiunilor în instalaĠiile electrice de joasă tensiune sunt determinate de
următoarelor fenomene:
 propagarea supratensiunilor prin conductoarele reĠelei electrice de alimentare;
 căderea trăsnetului pe instalaĠia de protecĠie împotriva loviturilor de trăsnet;
 comutaĠii în instalaĠii proprii;
 tensiuni induse datorate unor circuite din apropiere;
 defecte în instalaĠiile proprii sau în reĠeaua de alimentare;
 descărcări electrostatice.
Durata úi amplitudinea supratensiunilor depind de fenomenul care a determinat apariĠia
supratensiunii úi de distanĠa la care a avut loc evenimentul.

68
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 71

4.4.1.2. Supratensiunile datorate loviturilor de trăsnet în obiective sau în apropierea acestora au valori
ridicate, o creútere rapidă a tensiunii, dar o durată redusă (circa 100 Ps) úi determină, în mod obiúnuit,
cele mai mari pagube în instalaĠiile electrice de joasă tensiune (fig. 4.3). Caracteristicile
supratensiunilor datorate loviturilor de trăsnet sunt indicate în SR CEI/TR 62066.

a) b)

c) d)
Fig. 4.3  Supratensiuni datorate propagării prin conductoarele
electrice de alimentare, la căderea trăsnetului în liniile electice
aeriene (a) sau în apropierea acestora (b) úi datorate căderea
trăsnetului pe instalaĠia de protecĠie împotriva loviturilor de
trăsnet (c) sau în apropierea obiectivului (d).

4.4.1.3. Supratensiunile induse prin cuplaj inductiv, capacitiv sau rezistiv sunt datorate unor
evenimente din circuitele aflate în apropierea instalaĠiilor electrice de joasă tensiune. În figura 4.4 este
indicat modul de apariĠie a supratensiunilor în reĠeaua de joasă tensiune prin cuplaj rezistiv (curentul
electric de trăsnet care parcurge rezistenĠa prizei de pământ a obiectivului).

4.4.1.4. Supratensiunile datorate comutaĠiilor, în instalaĠiile proprii sau în sistemul de alimentare úi

care se propagă prin conductoarele de alimentare, au o creútere relativ redusă a tensiunii, amplitudine
redusă, dar pot avea durate relativ mari. Sunt datorate fenomenelor tranzitorii care apar la modificarea
configuraĠiei unei reĠele electrice. În figura 4.5 este indicat cazul simplu al deconectării unui circuit
RLC. Caracteristicile supratensiunilor de comutaĠie sunt indicate în SR CEI/TR 62066.

4.4.1.5. Supratensiunile datorate defectelor din reĠeaua electrică proprie sau din reĠeaua electrică de
alimentare sunt datorate, în general, întreruperii conductorului neutru úi creúterea tensiunii de fază
până la valori apropiate tensiunii între faze. Pentru limitarea efectelor acestor supratensiuni, sistemul
de protecĠie trebuie setat la valoarea de 270 V (în sistemele de joasă tensiune de 3x230/400 V).

it

it

A
B
C
N
SPD
PE

US
Rp
it
Fig. 4.4  Supratensiuni datorate
cuplajului rezistiv la căderea
trăsnetului în instalaĠia proprie de
protecĠie.

69
72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

u u2
1 R L 2
u1

C
t

Fig. 4.5  Supratensiuni la închiderea unui întreruptor într-un

circuit RLC.

4.4.1.6. Descărcările electrostatice sunt determinate de acumularea de sarcini electrice pe corpuri bune
conductoare úi amorsarea descărcării electrice la apropierea de instalaĠia electrică de joasă tensiune.

4.4.1.7. Caracteristici ale supratensiunilor care pot să apară în reĠelele de joasă tensiune sunt indicate în
tabelul 4.6.

Tabelul 4.6
Caracteristici ale supratensiunilor
Tipul Factorul de
Durata Forma ObservaĠii
supratensiunii supratensiune
foarte impuls cu pantă
De trăsnet > 4*) scurtă foarte mare
1˜˜˜100 Ps 1˜˜˜1000 kV/Ps
oscilatorie
*) redusă amortizată cu
De comutaĠie 2˜˜˜4
1˜˜˜100 ms frecvenĠa medie
de 1˜˜˜200 kHz
foarte
Energia depinde de
scurtă
Electrostatice >4 impuls foarte scurt capacitatea obiectului
front de
încărcat
ns
De frecvenĠă sinusoidală Durata depinde de
d1,73**) mare
industrială neamortizată sistemul de protecĠie
*)
raportat la valoarea de vârf a tensiunii de fază, de frecvenĠă industrială;
**)
raportat la valoarea efectivă a tensiunii de fază, de frecvenĠă industrială.

4.4.1.8. Supratensiunile care apar în instalaĠiile de joasă tensiune pot determina solicitări inadmisibile
ale izolaĠiei electrice faĠă de pământ sau între faze, cu deteriorarea acesteia úi apariĠia de scurtcircuite,
însoĠite de importante daune (incendiu, distrugere echipamente, pericole pentru oameni, întreruperea
alimentării cu energie electrică).

4.4.2. ProtecĠia instalaĠiilor electrice din clădiri împotriva supratensiunilor

4.4.2.1. ProtecĠia împotriva supratensiunilor a instalaĠiilor din interiorul clădirilor se realizează în
trepte, începând de la intrarea în clădire úi până la echipamentele sensibile. Problemele legate de
coordonarea sistemelor de protecĠie conectate în trepte sunt prezentate în detaliu în SR CEI / TR62066.

4.4.2.2. Utilizarea protecĠiei în trepte împotriva supratensiunilor face ca izolaĠia echipamentelor

conectate direct la reĠeaua electrică să fie cea mai solicitată, iar izolaĠia echipamentelor din interiorul
clădirii să fie mai puĠin solicitată. În acest sens, echipamentele de joasă tensiune se împart în patru
clase de încercare (tabelul 4.7), conform SR HD 60364-4-443.

70
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 73

Tabelul 4.7
Clasificarea echipamentelor din punctul de vedere al tensiunii de Ġinere
Categoria
Caracteristici ObservaĠii
echipamentului
Echipamente conectate în imediata apropiere a
Exemple: bloc de măsurare
intrării instalaĠiei electrice în clădire. Sunt
IV úi protecĠie, sisteme de tele-
caracterizate de un nivel ridicat al tensiunii de
măsurare
Ġinere úi fiabilitate mare.
Echipamente conectate în instalaĠia electrică
Exemple: dulapuri de
fixă, în avalul echipamentelor din clasa IV.
distribuĠie, întreruptoare,
III Sunt caracterizate de un nivel de Ġinere mai
motoare electrice conectate
redus faĠă de echipamentele din categoria de
permanent la instalaĠia fixă
supratensiuni IV úi au o fiabilitate ridicată.
Echipamente conectate în avalul instalaĠiilor
Exemple: aparate electro-
II fixe ale clădirii, inclusiv a tabloului de
casnice, scule portabile
distribuĠie. Au un nivel normal de fiabilitate.
Exemple: aparate electro-
Echipamente conectate în clădire, dacă
casnice cu circuite
I măsurile de protecĠie adecvate sunt adoptate în
electronice sensibile la
exteriorul echipamentului.
supratensiuni.

4.4.2.3. În cazul instalaĠiilor de joasă tensiune alimentate dintr-o reĠea electrică în cablu, subterană în
întregime, nu este necesară protecĠia contra supratensiunilor de trăsnet, determinate de propagarea pe
conductoarele de alimentare.

4.4.3. Dispozitivede protecĠie la supratensiuni (SPD)

4.4.3.1. Dispozitivele de protecĠie luate în consideraĠie sunt cele amplasate în exteriorul
echipamentelor de protejat.

4.4.3.2. Realizarea sistemului de protecĠie la supratensiuni pentru a se asigura limitarea perturbaĠiilor úi

avariilor la supratensiuni a echipamentelor electrice úi electronice trebuie să aibă în vedere
recomandările standardului SR EN 61643-11. Alegerea úi utilizarea SPD se face pe baza conceptului
de Zonă de ProtecĠie împotriva Trăsnetului (ZPT). Aceste zone se referă la volumele care cuprind
elementele de protejat.
Se definesc următoarele ZPT (a se vedea SR EN 62305-1) figura 4.6:

 Zone exterioare
- ZPT 0 Zonă pusă în pericol de câmpurile electrice úi magnetice neatenuate ale trăsnetului úi unde
reĠelele interioare pot fi supuse curenĠilor electrici de trăsnet integrali sau parĠiali. O zonă ZPT 0 se
subdivide în:
- ZPT 0A: zonă expusă la căderile directe ale trăsnetului úi la câmp electromagnetic integral.
Sistemele interioare pot suporta acĠiunea curentului electric de trăsnet integral sau a unor părĠi
din acesta;
- ZPT 0B : zonă protejată împotriva căderilor directe ale trăsnetului, în care pericolul este
reprezentat de câmpul electromagnetic integral. Sistemele interioare pot fi supuse la curenĠi
electrici de trăsnet parĠiali.

 Zone interioare (protejate împotriva căderilor directe ale trăsnetului)

- ZPT 1 Zonă unde curentul electric de trăsnet este limitat prin divizare úi prin SPD instalate
la frontierele acestei zone. Ecranele metalice pot atenua câmpul electromagnetic generat de
trăsnet.
- ZPT 2...n Zonă unde curentul electric de trăsnet poate fi limitat în continuare prin divizare
úi prin SPD suplimentare instalate la frontierele acestei zone. Ecrane metalice suplimentare
pot fi utilizate pentru a obĠine atenuarea suplimentară a câmpului electromagnetic generat de
71
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

trăsnet.

Caracteristicile ZPT pot fi îmbunătăĠite prin instalarea de protecĠii cu SPD coordonate úi/sau
ecrane magnetice. În funcĠie de numărul, de tipul, úi de nivelul de Ġinere al echipamentului de protejat,
poate fi definită o ZPT corespunzătoare. Acestea pot include zone mici locale (de exemplu carcasele
echipamentelor) sau zone mari în întregime (de exemplu volumul întregii structuri).
Interconectarea ZPT de acelaúi nivel poate fi necesară dacă două structuri separate sunt
conectate prin linii electrice de alimentare sau de comunicaĠii, ori poate fi redus numărul necesar de
SPD.
Frontiera unei ZPT este definită prin măsurile de protecĠie care se utilizează.

Tijă paratrăsnet

ZPT 0A InstalaĠie de protecĠie ZPT 0B

M Conductor de
coborâre

Ecran metalic
ZPT 0A

Receptor final
ZPT 3 ZPT 2
ZPT 0B ZPT 0B
Dulapuri metalice

ZPT 1 Priză de pământ de

fundaĠie
Fig. 4.6  Zonele de protecĠie la supratensiuni de trăsnet.

4.4.3.3. În funcĠie de caracteristicile úi solicitările la care sunt supuse, dispozitivele de protecĠie sunt
împărĠite în trei tipuri de încercare:
 SPD tipul 1 (SPD1)  cuprind descărcătoare cu rezistenĠă variabilă, supuse celor mai intense
solicitări úi având capacitatea de a conduce curenĠi electrici datoraĠi loviturilor se trăsnet (fig. 4.7). Au
rolul de a limita pătrunderea în instalaĠiile electrice a unor curenĠi electrici de impuls datoraĠi
loviturilor de trăsnet. Alegerea descărcătoarelor se face conform SREN62305-1. Descărcătoarele cu
rezistenĠă variabilă sunt conectate între conductoarele active (inclusiv conductorul neutru – dacă există
–) úi pământ.
 SPD de tipul 2 (SPD2)  cuprind limitatoare de supratensiuni amplasate în aval de dispozitivele
de tipul 1. Alegerea sistemului de protecĠie se face conform standardului SR HD 60364-4-443.
Limitatoarele de supratensiune sunt conectate între conductoarele active (inclusiv conductorul neutru –
dacă există –) úi pământ.
 SPD de tipul 3 (SPD3) sunt destinate protejării la supratensiuni a echipamentelor receptoare care
sunt conectate, în general, între o fază úi conductorul neutru. Alegerea sistemului de protecĠie se face
conform standardelor SR HD 60364-4-443 úi SR HD 60364-5-534. Limitatoarele de supratensiune
sunt conectate între conductoarele active (inclusiv conductorul neutru – dacă există –) úi pământ.
Coordonarea sistemelor de protecĠie SPD montate în cascadă se va efectua de proiectant în
funcĠie de caracteristicile echipamentelor producătorului (care trebuie să pună la dispoziĠie toate
informaĠiile necesare).
La clădirile fără instalaĠii exterioare de protecĠie la trăsnet nu se montează SPD de tipul 1
(acesta având rolul de deviere la pământ a curentului de trăsnet) .

4.4.3.4. Nivelul de protecĠie al SPD de tipul 1 nu trebuie să depăúească nivelul de Ġinere al

echipamentelor din tipul II de Ġinere la impuls, conform tabelului 4.8 (SR HD 60364-4-443).

72
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 75

Tabelul 4.8

Tensiuni de Ġinere la impuls prescrise pentru echipamente [kV]

Tensiunea Categoria de Ġinere la impuls
nominală a
IV III II I
reĠelei trifazate
400 V 6,0 4,0 2,5 1,5
*)
Tensiunea de Ġinere se referă la izolaĠie între fază úi conductorul de protecĠie PE.

10 OCPD3 10
OCPD1
1 2 L1 3
L2
L3
N
PEN PE

OCPD1 OCPD2

S S S S S S S
S S
P
D
P
D
P
D
5 8 P
D
P
D
P
D
P
D
P P 9
D D

Fig. 4.7 – Instalarea SPD-urilor de tipurile 1, 2 úi 3

Legendă :
1 Origine a instalaĠiei 7 Echipament fix de protejat
2 Tablou de distribuĠie 8 Dispozitiv de protecĠie la supratensiuni de Tip 2
3 Priză de curent 9 Dispozitiv de protecĠie la supratensiuni de Tip 2
sau 3
4 Bornă sau bară principală de legare la pământ 10 Element de decuplare sau lungimea liniei
5 Dispozitiv de protecĠie la supratensiuni de Tip OCPD1, OCPD 2, OCPD 3: Dispozitive de
1 protecĠie împotriva supracurenĠilor
6 Legarea la pământ (conductor de legare la 11 Legătură externă IPT (conductor de coborâre)
pământ) a dispozitivului de protecĠie la
supratensiuni
NOTA: - SPD 5 (de Tip 1) pe partea furnizorului de energie electrică se alege numai cu acordul
acestuia sau de către acesta ;
– SPD 5 úi 8 pot fi combinate într-un singur SPD.

4.4.4. Măsuri de protecĠie fundamentale

4.4.4.1. Măsurile de protecĠie fundamentale împotriva supratensiunilor includ:
x Legarea la pământ úi echipotenĠializarea. Sistemul de legare la pământ conduce úi dispersează
curentul electric de trăsnet în pământ. Legătura de echipotenĠializare minimizează diferenĠele de potenĠial úi
poate reduce câmpul magnetic.

73
76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

x Ecranare magnetică úi traseul liniilor. Ecranarea tridimensională atenuează câmpul magnetic, în

interiorul ZPT, datorat căderii directe a trăsnetului pe structură sau lângă aceasta úi reduce
supratensiunile úi/sau supracurenĠii electrici din interior. Ecranarea liniilor interioare, utilizând cabluri
ecranate sau canale ecranate pentru cabluri, minimizează supratensiunile úi/sau supracurenĠii electrici
interiori induúi. Traseul liniilor interioare poate minimiza buclele de inducĠie úi reduce supratensiunile
úi/sau supracurenĠii electrici interiori.
x Ecranarea tridimensională, ecranarea úi traseul liniilor interioare pot fi combinate sau utilizate separat.
x Ecranarea liniilor exterioare care pătrund în structură reduce supratensiunile úi/sau supracurenĠii
electrici care sunt transmiúi prin acestea reĠelelor interioare.

x ProtecĠia cu SPD coordonate limitează efectele supratensiunilor/supracurenĠilor electrici.

Trebuie ca legarea la pământ úi echipotenĠializarea să fie întotdeauna asigurată.
O legătură echipotenĠială (EB), conform recomandărilor din SR EN 62305-3, protejează numai
împotriva supratensiunilor periculoase. ProtecĠia reĠelelor interioare împotriva
supratensiunilor/supracurenĠilor electrici necesită o protecĠie cu SPD coordonate conform acestui
standard.
x Alte măsuri de protecĠie împotriva supratensiunilor pot fi utilizate singure sau în combinaĠie.
Măsurile de protecĠie împotriva supratensiunilor trebuie să reziste la solicitările prevăzute în
funcĠionare în locul unde sunt instalate (de exemplu solicitărilor de temperatură, de umiditate, de
atmosferă corozivă, de vibraĠii, de tensiune úi de curent electric).
Alegerea celor mai indicate măsuri de protecĠie împotriva supratensiunilor trebuie realizată utilizând o
evaluare a riscului în conformitate cu recomandările din SR EN 62305-2 luând în considerare factori
tehnici úi economici (a se vedea cap.6).
InformaĠii practice privind implementarea măsurilor de protecĠie împotriva supratensiunilor pentru
sistemele electronice din structuri existente sunt indicate în standardul SR EN 62305-4.

4.4.4.2. Alegerea SPD se face pe baza următoarelor caracteristici:

 tensiunea maximă pentru echipament úi curentul electric maxim de funcĠionare;
 nivelul de Ġinere la supratensiuni temporare;
 curentul electric de impuls nominal (pentru categoriile de încercare);
 nivelul de protecĠie;
 stabilitatea la scurtcircuit.

4.4.4.3. Procedura de alegere a SPD este indicată în SR CEI/TR 62066. Conectarea SPD, în funcĠie de
modul de legare la pământ, precum úi tensiunea de funcĠionare a acestora în regim permanent trebuie
făcută în conformitate cu recomandările din SR 60364-5-534.

4.4.4.4. SPD alese trebuie să fie verificate la supratensiunile temporare datorate defectelor din reĠeaua
electrică de joasă tensiune, în conformitate cu recomandările din SR CEI 60364-4-44.

4.4.4.5. Conectarea SPD în circuitul de protejat se face astfel încât să rezulte conductoare cât mai
scurte (în mod obiúnuit sub 0,5 m), având în vedere faptul că lungirea legăturii determină reducerea
eficienĠei sistemului de protecĠie. Conductoarele de legătură la pământ a SPD trebuie să aibă o arie a
secĠiunii transversale de cel puĠin 4 mm2 Cu sau o arie echivalentă la utilizarea unui alt material. În
cazul în care sunt utilizate SPD pentru protecĠia contra supratensiunilor de trăsnet, conform categoriei
IV de încercare, conductoarele de legare la pământ trebuie să aibă o arie a secĠiunii transversale de
minimum 16 mm2 Cu sau o arie echivalentă la utilizarea unui alt material.

4.4.4.6. PărĠile conductoare (de exemplu dulapuri, carcase, sertare) úi conductorul de legare la pământ
de protecĠie (PE) ale sistemelor interioare trebuie conectate la reĠeaua de echipotenĠializare.

4.4.4.7. Dacă se utilizează o configuraĠie S (fig. 4.8), toate componentele de metal (de exemplu
dulapuri, carcase, sertare) ale reĠelelor interioare trebuie izolate faĠă de sistemul de legare la pământ.

74
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 77

ConfiguraĠia S trebuie integrată în sistemul de legare la pământ numai printr-o singură bară de
echipotenĠializare care acĠionează ca un punct de referinĠă de legare la pământ (ERP) rezultând de tip
Ss. Dacă se utilizează configuraĠia S toate conductoarele între echipamente trebuie să fie dispuse pe
trasee paralele cu conductoarele de echipotenĠializare urmărind configuraĠia în stea pentru a se evita
buclele de inducĠie. ConfiguraĠia S poate fi utilizată atunci când sistemele interioare sunt amplasate în
zone relativ mici úi toate liniile pătrund în zonă numai printr-un singur punct.

4.4.4.8. Dacă se utilizează o configuraĠie M, toate componentele din metal (de exemplu dulapuri,
carcase, sertare) ale reĠelelor interioare nu sunt izolate de sistemul de legare la pământ, dar trebuie
integrate în acesta prin puncte de echipotenĠializare multiple, rezultând un tip M. ConfiguraĠia M este
de preferat pentru sistemele interioare extinse sau pentru structuri în ansamblu, cu numeroase
interconexiuni între echipamente úi unde liniile intră în structură prin mai multe puncte.

4.4.4.9. În sistemele complexe, avantajele ambelor configuraĠii (configuraĠia M úi S) pot fi combinate

aúa cum se prezintă în figura 4.9, rezultând configuraĠia 1 (Ss combinat cu M) sau configuraĠia 2 (Ms
combinat cu M).

ConfiguraĠia tip stea ConfiguraĠia tip reĠea

S M

ConfiguraĠie S
de bază M

Integrare în Ss
reĠeaua de Ms
echipotenĠializare

ERP

Fig. 4.8. – Integrarea echipamentelor electrice în reĠeaua de echipotenĠializare.

ReĠea de echipotenĠializare
Conductor de echipotenĠializare

Echipament
Punct de racordare la reĠeaua de echipotenĠializare
ERP Punct de referinĠă de legare la pământ
S ConfiguraĠie tip stea integrată printr-un punct de stea
ConfiguraĠie tip reĠea integrată printr-un ochi de
M
reĠea

75
78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

ConfiguraĠia 1 ConfiguraĠia 2

Ss Ms

Integrare în
reĠeaua de ERP ERP
echipotenĠializare
M M

ReĠea de echipotenĠializare
Conductor de echipotenĠializare
Echipament
Punct de racordare la reĠeaua de echipotenĠializare
ERP Punct de referinĠă de legare la pământ
S ConfiguraĠie tip stea integrată printr-un punct de stea
ConfiguraĠie tip reĠea integrată printr-un ochi de
M
reĠea
Fig. 4.9. – CombinaĠii ale metodelor de integrare a echipamentelor electrice
în reĠeaua de echipotenĠializare.

4.4.5. Legarea la pământ úi echipotenĠializare

4.4.5.1. O legare la pământ úi o echipotenĠializare corespunzătoare se bazează pe un sistem de legare la
pământ care cuprinde:
 priza de pământ (care asigură dispersarea curentul electric de trăsnet în pământ);
 reĠeaua de echipotenĠializare (care minimizează diferenĠele de potenĠial úi reduce câmpul
electromagnetic).

4.4.5.2. Priza de pământ a structurii trebuie să fie conformă cu subcap 5.5. În structuri în care există
numai reĠele electrice poate fi utilizată o dispunere de tip A a prizei la pământ, dar este de preferat o
dispunere de tip B. În structuri cu sisteme electronice se recomandă o dispunere de tip B a prizei de
pământ (a se vedea cap. 6).

4.4.5.3. Priza de pământ în buclă în jurul structurii sau priza de pământ în buclă, în beton, la perimetrul
fundaĠiei trebuie să fie integrate într-o reĠea cu ochiuri sub structură (atunci când este posibil – de
exemplu la halele industriale, depozite mari etc.) úi împrejurul acesteia. Aceasta îmbunătăĠeúte mult
performanĠa prizei de pământ. Dacă armăturile din betonul fundaĠiei planúeului formează o reĠea
interconectată bine definită úi conectată la priza de pământ, asigură aceleaúi performanĠe.

4.4.5.3. O reĠea de echipotenĠializare, cu impedanĠă mică, este necesară pentru a se evita diferenĠele de
potenĠial periculoase între toate echipamentele din interiorul ZPT. Mai mult, o astfel de reĠea de
echipotenĠializare reduce de asemenea úi intensitatea câmpului magnetic.

4.4.5.4. ReĠeaua de echipotenĠializare poate fi realizată din elemente care conĠin părĠi conductoare ale
structurii, sau părĠi ale reĠelelor interioare úi prin echipotenĠializarea părĠilor metalice sau ale
conductoarelor serviciilor de la frontiera fiecărei ZPT, în mod direct sau în mod indirect prin utilizarea
de SPD corespunzătoare.

4.4.5.5. ReĠeaua de echipotenĠializare poate fi realizată úi ca o reĠea cu ochiuri tridimensională.

Aceasta necesită interconectări multiple ale componentelor din metal din interiorul úi din exteriorul
76
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 79

structurii (cum ar fi armătura betonului, glisierele lifturilor, macarale, acoperiúuri metalice, faĠade
metalice, cadrele metalice ale ferestrelor úi uúilor, cadrele metalice ale planúeelor, conducte ale
serviciilor úi suporturi metalice de susĠinere pentru cabluri). Trebuie integrate în acelaúi mod, barele de
echipotenĠializare (de exemplu centuri de echipotenĠializare, mai multe bare de echipotenĠializare la
niveluri diferite ale structurii) úi ecranele magnetice ale ZPT.

4.4.5.6. Barele de echipotenĠializare trebuie să fie instalate pentru echipotenĠializarea:

- tuturor serviciilor conductoare racordate la ZPT (direct sau prin intermediul de SPD
corespunzătoare);
- conductorului de protecĠie PE,
- elementelor metalice ale sistemelor interioare (de exemplu, dulapuri, carcase, sertare);
- ecranele metalice ale ZPT de la periferia úi din interiorul structurii.

4.4.5.7. Pentru o echipotenĠializare eficientă, sunt importante următoarele reguli de instalare:

x realizarea unei reĠele de echipotenĠializare cu impedanĠă redusă;
x barele de echipotenĠializare trebuie conectate la sistemul de legare la pământ utilizând
traseul cel mai scurt posibil;
x materialele úi dimensiunile barelor de echipotenĠializare úi ale conductoarelor de
echipotenĠializare trebuie să fie conforme cu datele din subcap 5.5 (a se vedea úi SR EN
62305-3;
x pentru SPD trebuie utilizate cele mai scurte legături posibile la bara de echipotenĠializare
úi la conductoarele active minimizând astfel căderile de tensiune inductive;
x pe partea protejată a unui circuit (după un SPD), efectele inducĠiei mutuale pot fi
minimizate, fie diminuând aria suprafeĠei buclei, fie utilizând cabluri ecranate sau
canale de cabluri ecranate.

4.4.5.8. EchipotenĠializarea la frontiera unei ZPT, definită, trebuie asigurată pentru toate părĠile
metalice úi serviciile (de exemplu conducte metalice, linii de alimentare cu energie electrică sau linii
de comunicaĠii) care penetrează frontiera ZPT.
EchipotenĠializarea serviciilor care se racordează la ZPT 1 trebuie concepută împreună cu
operatorii reĠelelor implicate (de ex. autorităĠile reĠelelor electrice sau ale reĠelelor de telecomunicaĠii),
deoarece pot exista prescripĠii conflictuale.

4.4.5.9. EchipotenĠializarea trebuie realizată prin bare úi/sau conductoare de echipotenĠializare care se
instalează cât mai aproape posibil de punctul de intrare la frontieră. Atunci când este posibil, se
recomandă ca racordarea serviciilor la ZPT să se realizeze în acelaúi loc úi să fie conectate la aceeaúi
bară de echipotenĠializare. Dacă serviciile se racordează la ZPT prin zone diferite, fiecare serviciu
trebuie să fie conectat la o bară de echipotenĠializare úi aceste bare de echipotenĠializare trebuie
conectate împreună. Pentru acesta din urmă, se recomandă echipotenĠializarea la centura de
echipotenĠializare (conductor în buclă).

4.4.5.10. Cabluri ecranate sau canale de cabluri ecranate interconectate, echipotenĠializate la fiecare
frontieră a ZPT, pot fi utilizate fie pentru interconectarea mai multor ZPT de acelaúi ordin la o ZPT
apropiată, sau de extindere a unei ZPT la frontiera următoare.

4.4.5.11. Elementele de fixare trebuie dimensionate în funcĠie de valorile curenĠilor de trăsnet úi de

factorii care influenĠează divizarea curentului

4.4.6. Ecrane magnetice úi trasee pentru linii

4.4.6.1. Ecranele magnetice pot reduce câmpul electromagnetic precum úi amplitudinea
supratensiunilor úi/sau supracurenĠilor electrici interiori induúi. Alegerea unor trasee corespunzătoare
pentru circuitele interioare poate să reducă, de asemenea, amplitudinea supratensiunilor úi/sau a
supracurenĠilor electrici interiori, induúi Ambele măsuri sunt eficiente privind reducerea numărului de
defectări permanente al reĠelelor interioare.
77
80 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

4.4.6.2. Ecranele tridimensionale definesc zone protejate care pot acoperi întreaga structură, o parte a
acesteia, o singură încăpere sau numai carcasa unui echipament. Acestea pot fi tip grilă, sau ecrane
metalice continui sau să conĠină ”componente naturale” ale structurii însăúi (a se vedea recomandările
din SR EN 62305-3).

4.4.6.3. Ecranele tridimensionale sunt recomandate atunci când este practic úi util să se protejeze o
zonă definită a structurii decât mai multe părĠi individuale ale unor echipamente. Ecranele
tridimensionale ar trebui prevăzute încă din fazele iniĠiale ale unui studiu preliminar pentru o structură
nouă sau pentru un sistem interior nou. Retehnologizarea instalaĠiilor existente poate conduce la
costuri mai mari úi la dificultăĠi tehnice mai mari.

4.4.6.4. Ecranarea liniilor interioare poate fi limitată la protecĠia cablajului úi a echipamentului

sistemelor de protejat prin: ecranele metalice ale cablurilor, canalele metalice închise ale cablurilor úi
carcasele metalice ale echipamentelor sunt utilizate în acest scop.

4.4.6.5. Traseele adecvate ale liniilor interioare minimizează buclele de inducĠie úi reduc producerea de
supratensiuni în interiorul structurii. Aria suprafeĠei unei bucle poate fi redusă printr-un traseu de
cabluri adiacent la componentele naturale ale structurii care au fost legate la pământ úi/sau printr-un
traseu comun pentru liniile electrice úi de comunicaĠii.

4.4.6.6. Ecranarea liniilor exterioare care se racordează la structură cuprinde ecranele cablurilor,
canalele metalice închise ale cablurilor úi canalele de cabluri din beton, cu armături din oĠel,
interconectate. Ecranarea liniilor exterioare este utilă, dar adesea este în afara responsabilităĠii unui
proiectant al sistemului de protecĠie (deoarece proprietarul liniilor exterioare este în mod normal
operatorul reĠelei).

4.4.6.7. La frontiera ZPT 0A úi ZPT 1, materialele úi dimensiunile ecranelor magnetice (de exemplu
ecrane tridimensionale tip grilă, ecranele cablurilor úi carcasele echipamentelor) trebuie să fie
conforme cu recomandările din SR EN 62305-3 pentru conductoarele dispozitivelor de captare úi/sau
conductoarele de coborâre.

4.4.6.8. Pentru ecranele magnetice care nu sunt prevăzute pentru circulaĠia curenĠilor electrici de
trăsnet, nu este necesară dimensionarea acestor ecrane conform recomandărilor din SR EN 62305-3:
x la frontiera zonelor ZPT 1/2 sau mai mare, cu condiĠia ca distanĠa de separare s între ecranele
magnetice úi SPT să fie respectată (a se vedea cap.6).
x la frontiera oricărei ZPT, atunci când componenta de risc RD datorită căderii trăsnetului pe
structură este neglijabilă (a se vedea cap.6).

4.4.7. ProtecĠia împotriva supratensiunilor de frecvenĠă industrială

4.4.7.1. În mod obiúnuit, supratensiunile temporare, de frecvenĠă industrială, sunt determinate
de întreruperea conductorului neutru.

4.4.7.2. ProtecĠia împotriva supratensiunilor de frecvenĠă industrială se face cu releu de

protecĠie maximală de tensiune, conectat între fiecare fază úi conductorul neutru, setat la
tensiunea de 270 V.

4.4.7.3. Timpul de declanúare al dispozitivului de protecĠie trebuie să fie mai mic sau egal cu
0,2 s. Dispozitivul trebuie să conducă la deconectarea de către întreruptorul automat a secĠiunii
corespunzătoare a circuitului electric úi va fi plasat totdeauna în aval de întreruptorul pe care
îl acĠionează.

78
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 81

CAPITOLUL 5.
ALEGEREA ùI MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

5.1. Reguli generale

5.1.1. CondiĠii de funcĠionare ( din SR HD 60364-5-51 úi SR HD 384.3 S2)

5.1.1.1. Tensiune
Echipamentele trebuie să corespundă la valoarea maximă a tensiunii (valoarea efectivă în
tensiune alternativă) la care ele sunt alimentate în regim normal, ca úi la supratensiunile susceptibile de
a se produce.
Pentru anumite echipamente poate fi necesar să se Ġină seama de tensiunea cea mai scăzută care
poate să apară în regim normal.
În instalaĠiile în care se utilizează schema IT, cu conductorul neutru distribuit, echipamentele
conectate între o fază úi neutru trebuie izolate pentru tensiunea dintre faze.

5.1.1.2. Curent electric

Echipamentele trebuie alese Ġinând seama de curentul de utilizare (valoarea efectivă în cazul
curentului alternativ) care le străbate în funcĠionare normală.
Trebuie de asemenea să fie luat în considerare curentul electric susceptibil să le parcurgă în
condiĠii normale, Ġinând seama de durata de trecere a unui astfel de curent în funcĠie de caracteristicile
de funcĠionare ale dispozitivelor de protecĠie (de exemplu curentul de scurtcircuit).

5.1.1.3. FrecvenĠa
Dacă frecvenĠa are o influenĠă asupra caracteristicilor echipamentelor, frecvenĠa nominală a
echipamentelor trebuie să corespundă frecvenĠei tensiunii din circuitul respectiv.

5.1.1.4. Putere
Echipamentele alese pe baza caracteristicilor de putere trebuie să poată fi utilizate la puterea
maximă absorbită în funcĠionare, Ġinând seama de condiĠiile nominale de funcĠionare úi de factorii de
utilizare.

5.1.1.5. Compatibilitate
Echipamentele trebuie alese astfel încât să nu producă efecte dăunătoare asupra altor
echipamente úi asupra reĠelei de alimentare, în funcĠionare normală, inclusiv în timpul manevrelor, în
afara cazului în care se iau măsuri corespunzătoare în timpul montajului.
În acest context, printre factorii care pot avea influenĠă se pot enumera: factor de putere,
sarcină asimetrică, curent absorbit, armonici, supratensiuni tarnzitorii generate de echipamentele
instalaĠiei.

5.1.1.6. ğinere la tensiunea de impuls (úoc)

Echipamentele trebuie alese astfel încât Ġinerea lor la tensiunea de impuls (úoc) să fie cel
puĠin egală cu supratensiunea prezumată în punctul de instalare aúa cum este definită în subcap. 4.4.

5.1.2. InfluenĠe externe úi condiĠii de instalare

5.1.2.1. Echipamentele trebuie alese, montate úi utilizate încât să suporte în deplină siguranĠă
solicitările úi influenĠele externe la care pot fi supuse, specifice locului unde aceste echipamente sunt
instalate, conform prevederilor producătorului.
Caracteristicile echipamentelor trebuie determinate fie printr-un grad de protecĠie, fie prin
conformitatea cu încercările.

5.1.2.2. Atunci când un echipament nu conĠine, prin construcĠie, caracteristici corespunzătoare

influenĠelor externe ale locului (sau amplasamentului), el poate fi totuúi utilizat cu condiĠia să fie
prevăzut cu o protecĠie suplimentară corespunzătoare la realizarea instalaĠiei. Această protecĠie nu
trebuie să împiedice funcĠionarea echipamentului astfel protejat.
79
82 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.1.2.3. Atunci când diferitele influenĠe externe se produc simultan efectele lor pot fi independente sau
să influenĠeze mutual. Gradele de protecĠie trebuie alese în consecinĠă.

5.1.2.4. Alegerea caracteristicilor echipamentelor în funcĠie de influenĠele externe este necesară pentru
funcĠionarea lor corectă úi pentru garantarea fiabilităĠii măsurilor de protecĠie pentru asigurarea
securităĠii, conform reglementărilor din cap. 3 úi 4.

5.1.2.5. Clasificarea úi codificarea influenĠelor externe (din SR HD 60364-5-51 úi SR HD 384. 3 S2.

5.1.2.5.1. Clasificarea úi codificarea influenĠelor externe se folosesc pentru alegerea úi montarea

instalaĠiilor electrice.

5.1.2.5.2. Codificarea nu este destinată utilizării pentru marcarea echipamentelor.

5.1.2.5.3. Clasificarea
Fiecare condiĠie de influenĠă externă este determinată printr-un cod care conĠine totodeauna un grup de
două litere majuscule úi o cifră după cum urmează:
Prima literă se referă la categoria generală a influenĠelor externe :
A – caracteristici de mediu
B – utilizări
C – caracteristici constructive ale clădirilor
A doua literă reprezintă natura influenĠei externe.
Cifra reprezintă clasa fiecărei influenĠe externe.

De exemplu codul AC2 înseamnă

A = caracteristică de mediu
AC = caracteristică de mediu – altitudine
AC2 = caracteristică de mediu – altitudine > 2000m

5.1.2.5.4. InfluenĠele externe întocmite conform recomandărilor din SR HD 384.3S2, SR HD 60364 –

5 – 51 sunt prezentate în:
- anexa 5.1. Lista de abrevieri ale influenĠelor externe;
- anexa 5.2.Caracteristici ale influenĠelor externe.

5.1.3. Accesibilitatea
Echipamentele, inclusiv sistemele de pozare, trebuie dispuse astfel încât să permită
manevrarea, inspectarea, întreĠinerea úi accesul la conexiunile lor. Aceste posibilităĠi nu trebuie reduse
semnificativ pentru montarea echipamentelor în carcase sau compartimente.

5.1.3.1. La montarea în zidărie, atunci când este necesar accesul la cablul electric, acesta se montează
în tub de protecĠie .

5.1.3.2. Culoarele de acces pentru tablourile de distribuĠie sunt conform subcapitolul 5.3.3.

5.1.4. Identificarea
5.1.4.1. PlăcuĠele indicatoare sau alte mijloace corespunzătoare de identificare trebuie să permită
recunoaúterea destinaĠiei echipamentului, în afara cazurilor când nu există nici o posibilitate de
confuzie.
Dacă funcĠionarea echipamentului nu poate fi observată de operator úi acesta ar putea conduce
la un pericol trebuie amplasat un dispozitiv de semnalizare astfel încât să fie vizibil de la operator.

80
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 83

5.1.4.2. Sisteme de pozare

Sistemele de pozare trebuie realizate sau marcate astfel încât să poată fi identificate pentru verificări,
încercări, reparaĠii sau modificări ale instalaĠiei.

5.1.4.3. Identificarea conductoarelor

5.1.4.3.1. Identificarea conductoarelor de protecĠie úi neutru :
a) conductor de protecĠie (PE); marcarea se face prin culori verde/galben úi această combinaĠie
nu trebuie folosită pentru nici o altă utilizare;
b) conductor (PEN) care asigură simultan funcĠia de protecĠie úi de conductor neutru;
marcarea se face prin culori verde/galben pe toată lungimea úi suplimentar marcare cu
culoarea bleu la fiecare extremitate;
c) conductor neutru (N) sau de punct median; marcarea cu culoarea bleu se face pe toată
lungimea.

5.1.4.3.2. Identificarea conductoarelor de fază din cablurile multiconductoare :

a) culorile recomandate sunt maro, negru, gri. Se mai admit úi alte culori: roúu, galben,
albastru, portocaliu, violet, alb, roz, turcuoaz;
b) din motive de securitate se recomandă să nu se utilizeze culoarea verde sau galben dacă
există confuzia cu combinaĠia bicoloră verde/galben;
c) identificarea prin numere se utilizează pentru cabluri care au mai multe de 5 conductoare;
conductorul de protecĠie trebuie identificat úi prin combinaĠia bicoloră verde/galben la
fiecare extremitate; conductorul neutru trebuie identificat prin culoarea bleu la fiecare
extremitate.

5.1.4.3.3. Identificarea cablurilor cu un conductor úi a conductoarelor izolate

Conductoarele se marchează pe toată lungimea lor prin culorile recomndate la art. 5.1.4.3.1. úi
5.1.4.3.2.
Este permisă utilizarea unei singure culori pentru toate conductoarele de fază ale unui circuit,
cu marcarea corespunzătoare la cele două extremităĠi
Cablurile cu un singur conductor cu manta úi conductoarele izolate conform standardelor lor úi
care nu au nici o izolaĠie bicolară verde/galben sau bleu, de exemplu în cazul unei secĠiuni mai mari de
16 mm2, ele pot fi utilizate pentru:
a) conductor de protecĠie (PE) dacă marcarea verde/galben, este prevăzută la fiecare
extremitate pe cel puĠin 15mm până la 100mm;
b) conductor PEN, dacă marcarea verde/galben úi o marcare bleu este prevăzută la fiecare
extremitate pe cel puĠin 15mm până la 100mm;
c) conductor neutru (N) dacă marcarea bleu este prevăzută la fiecare extremitate, pe cel puĠin
15mm până la 100mm.

5.1.4.3.4. SituaĠia în care identificarea nu este necesară

Identificarea prin culoare sau prin numerotare nu este necesară pentru:
a) conductoarele concentrice ale cablurilor;
b) mantalele metalice ale cablurilor armate utilizate drept conductoare de protecĠie .
Identificarea prin culoare nu este necesară pentru cabluri care au o izolaĠie care nu permite
identificarea prin culoare, de exemplu cabluri cu izolaĠie minerală. Pentru aceste tipuri de cabluri,
conductoarele utilizate pentru conductoare de protecĠie (PE, PEN) sau conductor neutru (N), trebuie
identificate prin culoarea corespunzătoare conform art. 5.1.4.3.1. la fiecare extremitate.

5.1.4.4. Identificarea barelor úi conductoarelor neizolate conform prevederilor reglementărilor

tehnice specifice referitoare la proiectarea úi executarea instalaĠiilor de conexiuni úi distribuĠie cu
tensiuni până la 1000V tensiune alternativă în unităĠile energetice
a) sistemele de bare de tensiune alternativă:
- roúu, pentru faza L1;
81
84 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

- galben, pentru faza L2;

- albastru, pentru faza L3;
- negru pentru bara PEN sau PE ;
- negru cu dungi albe pentru bara N .

b) sistemele de bare de tensiune continuă:

- roúu, bara pozitivă (+);
- albastru, bara negativă (-);
- cenuúiu deschis, bara mediană (0).
c) la conductoarele neizolate, marcarea se face la capete.

5.1.4.5. Trebuie menĠinută aceeaúi culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce aparĠin
aceleiaúi faze, cel puĠin pentru toate circuitele electrice ale aceluiaúi tablou de distribuĠie.

5.1.4.6. Schemele, diagramele sau tabelele se recomandă să se întocmească conform SR EN 61346 –1

úi SR EN 61082-1, încât să indice, cel puĠin :
a) tipul úi componenĠa circuitelor :
- puncte de utilizare deservite ;
- tipul úi secĠiunea conductoarelor;
- tipul sistemelor de pozare;
- lungimea circuitelor;
- curentul electric nominal úi reglajul dispozitivelor de protecĠie;
- curenĠii electrici de scurtcircuit prezumaĠi úi puterea de rupere a dispozitivelor de
protecĠie .
b) caracteristicile necesare identificării dispozitivelor care asigură funcĠiile de protecĠie, de
secĠionare úi de comandă úi amplasarea lor;
c) datele susmenĠionate ce trebuie să fie furnizate pentru fiecare circuit al instalaĠiei úi să fie
actualizate după fiecare modificare a instalaĠiei;
d) simbolurile utilizate care se recomandă să fie alese din standardul CEI 60617 DB .

5.1.5. IndependenĠa echipamentelor

5.1.5.1. Echipamentele trebuie alese úi montate astfel încât să fie împiedicată influenĠa dăunătoare între
instalaĠiile electrice úi instalaĠiile neelectrice.
Echipamentele care nu sunt prevăzute cu o placă pe partea din spate nu trebuie instalate pe
peretele unei construcĠii decât dacă sunt îndeplinitre următoarele prescripĠii:
- orice transfer de potenĠial la peretele clădirii este împiedicat ;
- este prevăzută o separare împotriva focului între echipament úi suprafaĠa combustibilă a
peretelui .
Dacă peretele clădirii este incombustibil nu sunt necesare măsuri suplimentare. În caz contrar,
aceste prescripĠii pot fi îndeplinite prin una din următoarele măsuri:
- dacă suprafaĠa de montare este metalică ea trebuie legată la conductorul de protecĠie (PE)
sau la conductorul de echipotenĠializare a instalaĠiei ;
- dacă suprafaĠa de montare este combustibilă, echipamentul trebuie separat printr-un strat
intermediar de material incombustibil conf. art. 3.0.3.8.

5.1.5.2. Atunci când echipamentele parcurse de curenĠi electrici de tipuri sau de tensiuni diferite sunt
grupate în acelaúi ansamblu (tablou, dulap, pupitru de comandă, cutie de acĠionare etc), toate
echipamentele funcĠionând cu acelaúi tip de curent sau la aceeaúi tensiune trebuie separate efectiv
pentru evitarea oricărei influenĠe mutuale dăunătoare.

5.1.6. Montarea instalaĠiilor electrice

5.1.6.1. Pentru realizarea instalĠiilor electrice sunt esenĠiale:
- o execuĠie corectă de către personal calificat ;
- utilizarea echipamentelor corespunzătoare .
82
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 85

5.1.6.2. Caracteristicile echipamentelor electrice nu trebuie compromise în timpul montajului.

5.1.6.3. Echipamentele trebuie să fie identificate conform cu 5.1.4.

5.1.6.4. Conexiunile conductoarelor între ele úi cu alte echipamente electrice trebuie făcute astfel încât
să fie asigurată siguranĠa úi fiabilitatea contactului.

5.1.6.5. Echipamentele electrice trebuie instalate conform recomandărilor producătorului astfel încât să
asigure condiĠiile de răcire prevăzute.

5.1.6.6. Echipamentele electrice care pot produce temperaturi ridicate sau arc electric trebuie
amplasate sau protejate astfel încât să se elimine total riscul de aprindere a echipamentelor
inflamabile. Toate părĠile externe ale echipamentelor electrice a căror temperatură poate produce
vătămări persoanelor trebuie amplasate sau protejate încât să se prevină orice contact accidental.

5.1.6.7. Alegerea gradului de protecĠie al echipamentelor, inclusiv a racordurilor acestora, în funcĠie de

categoria de influenĠe externe în care se încadrează încăperea sau spaĠiul respectiv, se va face pe baza
prevederilor generale din anexa 5.2, standardul SR EN 60529 (grade de protecĠie asigurate prin carcase
cod IP)úi standardul SR EN 62262 (grade de protecĠie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice
împotriva impacturilor mecanice de exterior cod IK) anexele 5.3. úi 5.4.

5.1.6.8. În încăperi cu risc mare de incendiu (categoria BE2) se vor respecta úi prevederile din subcap.
4.2.

5.1.6.9. În încăperi din clasa AA5 úi clasa AA6 (anexa 5.2) se vor utiliza echipamente în execuĠie
rezistentă la temperaturile respective sau se vor prevedea măsuri suplimentare de răcire (de ex.
ventilaĠie forĠată etc).

5.1.6.10. În încăperi din clasa AD3, AD4, AF2b, AF3 úi AF4 în exterior úi în zona litoralului AF2a, se
utilizează echipamente în execuĠie rezistentă la coroziune, în funcĠie de natura agenĠilor corozivi.
Se admite úi utilizarea de echipamente în execuĠie normală cu condiĠia luării de măsuri la
montarea lor prin care să li se asigure protecĠia împotriva agenĠilor corozivi (de ex. acoperirea cu
vopsea rezistentă la agenĠii corozivi respectivi, capsulări) úi care să nu afecteze buna lor funcĠionare.

5.1.6.11. Echipamentele electrice nu trebuie amplasate în locuri în care ar putea fi expuse la apă, ulei,
substanĠe corozive, căldură, vapori sau úocuri mecanice, dacă această amplasare poate fi evitată prin
montare la distanĠă.
În cazurile în care nu se poate evita amplasarea în poziĠii expuse, trebuie luate măsuri
corespunzătoare de protecĠie (grade de protecĠie corespunzătoare, protecĠii anticorozive, capsulări etc).

5.1.6.12. Echipamentele electrice care conĠin mai mult de 60 litri de lichid combustibil pe unitatea de
echipament úi care în timpul funcĠionării produc fum, gaze toxice etc. (de ex. grupuri electrogene)
trebuie instalate în condiĠiile prevăzute în normele specifice, respectându-se úi condiĠiile din normele
referitoare la securitatea de incendiu.

5.1.6.13. Se admite montarea în contact direct cu elementele de construcĠie din materiale combustibile,
a echipamentelor electrice, dacă sunt protejate în carcase metalice cu grad de protecĠie minim IP54 sau
sunt omologate pentru a fi montate pe elemente combustibile.

5.1.6.14. Trebuie evitată amplasarea încăperilor din clasa BA5 destinate echipamente electrice lângă
încăperi din categoriile BE2, BE3a úi BE3b.

83
86 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

În cazul în care această condiĠie nu poate fi respectată, trebuie să se ia măsuri constructive de

protecĠie conform prevederilor din reglementărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a
construcĠiilor úi NP-099-04.

5.1.6.15. Se interzice traversarea încăperilor din clasa BA5, destinate echipamentelor electrice, cu
conducte pentru fluide de orice natură, cu excepĠia conductelor de încălzire sau ventilare aferente
încăperilor respective, cu condiĠia ca acestea să nu conĠină flanúe, ventile etc.

5.1.7. Materiale
5.1.7.1. În instalaĠiile electrice ale construcĠiilor se utilizează, conductoare izolate úi neizolate din
cupru sau aluminiu, cabluri cu conductoare din cupru sau aluminiu úi conductoare neizolate rigide
(bare), din cupru, aluminiu sau oĠel.

5.1.7.2. În mod special se prevăd conductoare din cupru în următoarele situaĠii:

a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanĠă deosebită (de
exemplu: receptoarele din blocul operator, din încăperi pentru reanimare din încăperile
pentru servicii de urgenĠă din clădiri de spitale úi similare, circuitele iluminatului de
siguranĠă (alimentate de la o sursă centrală) sisteme úi instalaĠii de prevenire úi stingere a
incendiilor etc., atunci când secĠiunea conductoarelor din aluminiu ar rezulta mai mică de
10 mm2;
b) în încăperi, zone sau spaĠii din exterior, cu mediu coroziv, în cazurile în care stabilitatea
chimică a aluminiului sau a oĠelului nu este corespunzătoare, dacă instalaĠiile nu se pot
executa cu acoperiri de protecĠie sau carcasări etanúe la agenĠii corozivi respectivi ;
c) la instalaĠiile electrice de pe echipamentele supuse vibraĠiilor permanente sau úocurilor
mecanice (de exemplu: pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale, poduri rulante
etc) dacă aceste solicitări pot fi transmise instalaĠiilor respective;
d) la conductoarele de protecĠie împotriva úocurilor electrice în cazurile prevăzute la subcap.
5.5.;
e) la circuitele electrice de comandă, automatizare, măsurare úi semnalizare;
f) la circuitele electrice pentru alimentarea echipamentelor care nu au borne speciale de racord
pentru conductoare de aluminiu conform art. 5.2.6.8. (prize de utilizare generală,
întreruptoare de lumină etc).

5.2. Sisteme de pozare, alegerea secĠiunii conductoarelor*)

*)
Prin „secĠiunea conductoarelor” se înĠelege aria transversală a conductorului metalic neizolat

Reguli generale
Prevederile din acest subcapitol sunt conform cu recomandările din SR HD 384.5.52.S1 .
Alegerea sistemelor de pozare úi a metodelor de instalare depind de:
- natura locurilor de amplasare;
- natura pereĠilor sau a altor părĠi ale clădirii pe care se face pozarea;
- accesibilitatea la sistemul de pozare a persoanelor úi animalelor domestice;
- tensiune;
- solicitările electromecanice care se pot produce în caz de scurtcircuit;
- alte solicitări (de exemplu: mecanice, termice úi asociate cu incendiu, etc) la care pot fi
supuse pozările în funcĠionare.

5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare

5.2.1.1. Sistemele de pozare în funcĠie de tipurile de conductoare sau de cabluri se aleg din tabelul 5.1,
cu condiĠia ca influenĠele externe să fie conform subcap. 5.2.2.

5.2.1.2. Sistemele de pozare în funcĠie de situaĠiile de amplasare trebuie să fie în conformitate cu

tabelul 5.2
84
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 87

Sunt permise úi alte metode de pozare nedefinite în tabelul 5.2. dacă satisfac prescripĠiile acestui
capitol.

5.2.1.3. Exemple de sisteme de pozare sunt prezentate în anexele 5.5. úi 5.6.

Alte tipuri de sisteme de pozare, necuprinse în acest capitol, pot fi utilizate cu condiĠia
satisfacerii prescripĠiilor generale ale acestui capitol.

5.2.1.4. Sisteme de bare prefabricate

Sistemele de bare prefabricate trebuie să fie confecĠionate conform recomandărilor din SR EN 60439-2
úi trebuie montate conform instrucĠiunilor producătorului:
Instalarea lor trebuie să satisfacă prescripĠiile din 5.2.2 (cu excepĠia 5.2.2.1.1., 5.2.2.3.3.), 5.2.5, 5.2.6,
5.2.7 úi 5.2.8.

5.2.1.5. Circuite de tensiune alternativă

Conductoarele úi cablurile monoconductoare ale circuitelor de tensiune alternativă instalate în carcase
din materiale feromagnetice trebuie instalate în aúa fel încât toate conductoarele fiecărui circuit să se
găsească în aceeaúi carcasă.
Dacă această condiĠie nu este îndeplinită, se pot produce supraîncălziri úi căderi de tensiune excesive,
datorate fenomenelor de inducĠie.

Tabelul 5.1
Alegerea sistemelor de pozare în funcĠie de tipurile de conductoare sau cabluri

Mod de pozare
Jgheaburi (inclusiv

profile la nivelul

Paturi de cabluri
Tuburi profilate

Pe fir purtator
Fixare directă

table,console
Pe izolatoare
Fără fixare

tip scară,
plinte si

solului)
Tuburi

Conductoare úi cabluri

Conductoare neizolate - - - - - - + -
Conductoare izolate - - + +* + - + -
Cabluri în manta
(inclusiv cabluri armate Multiconductor + + + + + + 0 +
úi conductoare cu
izolaĠie minerală) Cu un conductor 0 + + + + + 0 +
+ Admis
- Neadmis
0 Neaplicabil sau neutilizat în practică
* Conductoarele izolate sunt admise în cazul în care capacul
poate fi înlăturat numai cu ajutorul unei scule sau numai
depunând un efort important cu mâna úi jgheabul are un
grad de protecĠie IP 4X sau IP XX D

5.2.1.6. Pozarea în sisteme de tuburi de protecĠie úi paturi de cabluri

5.2.1.6.1. Sisteme de tuburi de protecĠie
Sistemele de tuburi de proteĠie care includ tuburi de protecĠie úi fitinguri se utilizează pentru protecĠia
úi pozarea conductoarelor úi/sau cablurilor din instalaĠiile electrice.
Sistemele de tuburi de protecĠie prefabricate, conform recomandărilor din standardele SR EN 61386 –
1, SR EN 61386-22, SR EN 61386-23 úi SR EN 50086 – 2 – 4, asigură protecĠia fiabilă pentru
utilizatori úi spaĠiile învecinate.

85
88 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Caracteristicile generale inclusiv marcarea tuburilor de protecĠie úi fitingurilor, conform standardelor

susmenĠionate sunt prezentate în anexa 5.7.

TABELUL 5.2
Montarea sistemelor de pozare în funcĠie de situaĠia de amplasare
Mod de pozare conform anexei 5.6.

Paturi de cabluri tip

scară, table,console
Tuburi profilate

Pe fir purtator
Fixare directă

Pe izolatoare
Fără fixare

Jgheaburi
Tuburi
Conductoare si cabluri

9;12;13;14

30;31;32;
6;7;8;
41;42

43;44

33;34
accesibile 40

33

0
-
În goluri ale
construcĠiei
41;42
neaccesibile
40

43
0

-
30;31;
32; 34
54;55

În canale pentru cabluri

56

56

-
72;73

70;71

70;71
Îngropat în pământ
0

0
-

-
57;58

50;51

46;45
1;2;5

;52;5
9;60

Încastrat în structură
3

-
20;21;2
2;23;33

;12;13;
6;7;8;9

6;7;8;9

30;31;
32;34
4;5

Aparent
14

36
-

-
30;31;
32; 34
10;11

10;11

Aerian
33

36

35
0
-

Tocul ferestrelor
16

16

Tocul uúilor
15

15

Imersat
0

Numărul din căsuĠă indică numărul de referinĠă úi modul de pozare din anexa 5.6. :
- neadmis ;
0 neaplicabil sau neutilizat în practică.

5.2.1.6.2. Sisteme de jgheaburi (SJ) úi tuburi profilate (STP)

Sisteme de jgheaburi (SJ) úi de tuburi profilate (STP) pentru instalaĠii electrice se utilizează pentru
protecĠia úi pozarea conductoarelor izolate, cablurilor, cordoanelor flexibile, aparate (întreruptoare,
prize, etc) úi dacă este cazul pentru separarea lor.
Sistemele (SJ) úi (STP) se pot poza orizontal sau vertical pe pereĠi, suspendate de tavan, încastrate în
pereĠi úi plafon, încastrate pe sol úi sub formă de coloană între planúeu úi tavan etc.

86
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 89

Sistemele (SJ) úi (STP), fabricate conform cu recomandările din standardul SR EN 50085-1 asigură
protecĠia fiabilă pentru utilizatori úi spaĠiile învecinate.
Caracteristicile generale, inclusiv marcarea sistemelor (SJ) úi (STP), conform standardului SR EN
50085-1 sunt prezentate în anexa 5.8.

5.2.1.6.3. Sisteme de suporturi tip scară

Sistemele trasee de cabluri úi sistemele scară de cabluri pentru poziĠionarea cablurilor sunt prezentate
în anexa 5.9.

5.2.2. Alegerea úi montarea în funcĠie de influenĠele externe

InfluenĠele externe la care pot fi expuse sistemele de pozare sunt următoarele:
- temperatura ambiantă ;
- surse externe de căldură ;
- prezenĠa apei ;
- prezenĠa corpurilor solide străine ;
- prezenĠa substanĠelor corozive sau poluante ;
- úocuri mecanice ;
- vibraĠii ;
- alte solicitări mecanice ;
- prezenĠa florei sau mucegaiului ;
- prezenĠa faunei ;
- radiaĠii solare ;
- efecte seismice ;
- vânt ;
- structura clădirilor .

5.2.2.1. Temperatura ambiantă (AA)

5.2.2.1.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate astfel încât să corespundă celei mai înalte sau
celei mai scăzute temperaturi ambiante locale astfel ca temperatura limită indicată în tabelul 5.3. să nu
fie depăúită.

5.2.2.1.2. Componentele sistemelor de pozare, inclusiv cablurile úi accesoriile lor, se instalează úi

manipulează numai în limitele de temperatură stabilite în normele de produs corespunzătoare sau
indicate de producători.

5.2.2.1.3. Atunci cînd cablurile prezintă caracteristici diferite de temperatură úi sunt dispuse în acelaúi
sistem de pozare, acesta se alege pentru condiĠiile cele mai severe.

Tabelul 5.3.
Temperaturi maximale în funcĠionare conform tipurilor de izolaĠie
Tip de izolaĠie Temperatura limită
[0C]
Policlorulă de vinil (PVC) Conductor : 70
Polietilenă reticulară (XLPE) Conductor : 90
Minerală (cu manta de PVC sau neizolat úi accesibil) Manta : 70
Nota 1 – Dacă un conductor funcĠionează la o temperatură mai mare de 700C, trebuie să existe
asigurarea că echipamentele conectate la acest conductor sunt indicate pentru temperatura care
rezultă la conexiune
Nota 2 – Pentru anumite tipuri de izolaĠii, pot fi admise temperaturi de funcĠionare mai ridicate
funcĠie de natura cablului, terminaĠiile sale, condiĠiile de mediu úi alte influenĠe externe

87
90 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.2.2.2 Surse externe de căldură

5.2.2.2.1. Pentru a evita efectele căldurii emise de surse externe, una sau mai multe din următoarele
metode sau o altă metodă la fel de eficientă trebuie utilizată pentru protejarea sistemelor de pozare:
- ecrane de protecĠie;
- amplasarea la distanĠă de sursele de căldură, indicată în tabelele 3.1 úi 3.2 ;
- alegerea unui sistem Ġinând seama de încălzirea suplimentară care poate apare;
- întărirea locală a izolaĠiei sau înlocuirea materialului izolant.

5.2.2.2.2. Căldura emisă de sursele exterioare poate fi transmisă prin radiaĠie, convecĠie sau prin
conducĠie úi poate proveni:
- de la reĠelele de distribuĠie apă caldă;
- de la utilaje úi corpuri de iluminat;
- din procesul de fabricaĠie;
- prin materiale termoconductoare;
- de la căldura solară sau a mediului înconjurător.

5.2.2.3. PrezenĠa apei (AB úi AD)

5.2.2.3.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate astfel încât să nu permită acumularea apei sau
să asigure, după instalare, gradul de protecĠie IP corespunzător amplasamentului considerat.

5.2.2.3.2. Înveliúul izolant al cablurilor pentru instalaĠii fixe este considerat, atunci când nu este
deteriorat, ca protecĠie împotriva pătrunderii umezelii.
Cablurile ce se montează în spaĠii umede frecvent (de exemplu spălătorii auto etc.) se aleg conform SR
HD 21.13 S1.
Cablurile ce alimentează receptoare submersibile (de exemplu pompe, corpuri de iluminat etc.) se aleg
conform SR HD 21.16 S1 .

5.2.2.3.3. Acolo unde se poate acumula apă sau condens pe sistemele de pozare trebuie luate măsuri de
evacuare.

5.2.2.4. PrezenĠa corpurilor solide străine (AZ)

5.2.2.4.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate astfel încât să limiteze pericolele ce provin de la
pătrunderea de corpuri solide străine. Sistemele de protecĠie trebuie să asigure după montaj gradul de
protecĠie IP corespunzător amplasamentului considerat.

5.2.2.4.2. În amplasamentele unde sunt prezente cantităĠi mari de praf (mediu BE2) trebuie luate
măsuri suplimentare pentru împiedicarea acumulării prafului sau altor substanĠe în cantităĠi ce ar putea
afecta disiparea căldurii de la sistemul de pozare. Este necesar un mod de pozare ce facilitează
îndepărtarea prafului (subcap. 5.2.9) .Pentru prafuri combustibile trebuie să se respecte prevederile din
subcap. 4.2.

5.2.2.5. PrezenĠa substanĠelor corozive sau poluante (AF)

5.2.2.5.1. Acolo unde prezenĠa substanĠelor corozive sau poluante, inclusiv apa, poate provoca
coroziuni sau degradări, părĠile sistemelor de pozare ce sunt afectate trebuie protejate corespunzător
sau executate dintr-un material rezistent la aceste substanĠe, cum ar fi : benzi protectoare, vopsele sau
unsori.

5.2.2.5.2. Nu trebuie puse în contact unul cu altul metale diferite ce pot iniĠia o acĠiune electrolitică,
decât dacă sunt luate măsuri speciale pentru evitarea consecinĠelor acestor contacte.

5.2.2.5.3. Materialele ce pot provoca deteriorări reciproce sau individuale sau degradări periculoase nu
trebuie puse în contact.

88
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 91

5.2.2.6. ùocuri mecanice (AG)

5.2.2.6.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate astfel încât să se limiteze pagubele provenite din
solicitările mecanice, ca úocuri, penetrări sau compresiuni în timpul montajului, utilizării úi întreĠinerii.

5.2.2.6.2. În instalaĠiile fixe în care se pot produce úocuri mecanice medii sau mari (conform anexei
5.2), protecĠia trebuie asigurată printr-unul din următoarele mijloace:
- caracteristicile mecanice ale sistemelor de pozare;
- amplasamentul ales;
- prevederea unei protecĠii mecanice suplimentare, locale sau generale sau
- prin combinarea acestora.

5.2.2.7. VibraĠii (AH)

Sistemele de pozare sprijinite sau fixate pe structuri sau echipamentele supuse vibraĠiilor medii sau
mari (conform anexei 5.2) trebuie să corespundă acestor condiĠii, în special cablurile úi conexiunile lor.
Trebuie acordată o atenĠie specială conexiunilor echipamentelor vibratoare. Pot fi adoptate măsuri
locale, cum ar fi utilizare de cabluri flexibile.

5.2.2.8. Alte solicitări mecanice

5.2.2.8.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate astfel încât să împiedice, în timpul montajului,
utilizării sau întreĠinerii, orice distrugere a mantalei úi a izolaĠiei conductoarelor izolate, a cablurilor úi
a capetelor acestora.

5.2.2.8.2. Tuburile úi canalele pentru cabluri încastrate în pereĠi trebuie montate integral pentru fiecare
circuit înaintea tragerii conductoarelor sau cablurilor.

5.2.2.8.3. Raza de curbură a unui sistem de pozare trebuie să fie astfel încât să nu cauzeze deteriorări
conductoarelor úi cablurilor. Este necesar să se respecte prevederile producătorului.

5.2.2.8.4. Sistemele de pozare fixate rigid úi înglobate în pereĠi trebuie să fie orizontale sau verticale,
sau paralele cu muchiile pereĠilor, cu excepĠia sistemelor de pozare înglobate în plafoane sau planúee
care pot urma cel mai scurt traseu.

5.2.2.8.5. Cablurile flexibile trebuie instalate astfel încât să se evite eforturile excesive de tracĠiune
asupra conductoarelor úi conexiunilor.

5.2.2.8.6. Suporturile pentru cabluri úi carcasele nu trebuie să prezinte muchii ascuĠite.

5.2.2.8.7. Acolo unde conductoarele úi cablurile nu sunt susĠinute pe toată lungimea lor de suporĠi sau
prin modul de pozare, ele trebuie susĠinute prin mijloace adecvate la intervale indicate de producător.
În lipsa acestora se vor respecta recomandările din NTE 007 / 08 / 00 .

5.2.2.8.8. Acolo unde sistemele de pozare sunt supuse unei întinderi permanente (de exemplu de către
propria greutate pe traseu vertical) trebuie ales un tip adecvat de cablu sau conductor, cu o secĠiune úi
un mod de pozare potrivit, astfel încât să se evite orice deteriorare a cablurilor úi suporĠilor acestora.

5.2.2.9. PrezenĠa florei sau mucegaiului (AK)

Acolo unde există riscul prezenĠei florei sau mucegaiului, sistemele de pozare trebuie alese astfel încât
să prevină formarea acestor sau să asigure îndepărtarea lor.

5.2.2.10. PrezenĠa faunei (AL)

Acolo unde condiĠiile cunoscute sau preconizate constituie un risc, sistemele de pozare trebuie alese
corespunzător influenĠelor externe AL2 sau trebuie luate măsuri speciale de protecĠie, cum ar fi:
- caracteristici mecanice adecvate pentru sistemele de pozare;
- alegerea amplasamentului;
89
92 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

- prevederea unei protecĠii mecanice suplimentare, locale sau generale sau

- orice combinaĠie a acestor măsuri.

5.2.2.11. RadiaĠii solare (AN)

Acolo unde se útie că există, sau se presupune că pot exista, radiaĠii solare, trebuie ales úi montat un
sistem de pozare adecvat, sau trebuie să se prevadă un ecran corespunzător, conform prevederilor din
5.2.2.2.1.

5.2.2.12. Efecte seismice (AP)

5.2.2.12.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate Ġinând seama de condiĠiile seismice din locul
de instalare.

5.2.2.12.2. Acolo unde se cunoaúte că riscurile seismice sunt importante (conform prevederilor
reglementărilor specifice referitoare la proiectarea antiseismică a construcĠiilor) o atenĠie specială se va
acorda:
- fixării sistemelor de pozare de structura clădirii ;
- conexiunile dintre sistemele de pozare fixe úi toate echipamentele esenĠiale, cum sunt cele
pentru serviciile de securitate, care trebuie alese avându-se în vedere calităĠile lor elastice.

5.2.2.13. Vânt (AR)

A se vedea paragrafele 5.2.2.7 úi 5.2.2.8.

5.2.2.14. Structura clădirilor (CB)

5.2.2.14.1. Atunci când structura clădirilor prezintă riscuri de miúcare, suporturile pentru cabluri úi
sistemele de protecĠie trebuie să permită o deplasare relativă astfel încât conductoarele úi cablurile să
nu fie supuse la solicitări mecanice excesive.

5.2.2.14.2. În structurile flexibile sau instabile, trebuie folosite sisteme de pozare flexibile, conform cu
5.2.2.7., 5.2.2.8. úi 5.2.2.12 .

5.2.3. CurenĠi admisibili în sisteme de pozare

5.2.3.0. PrescripĠii generale

5.2.3.0.1. PrescripĠiile din acest capitol sunt destinate să determine curenĠii admisibili în sistemele de
pozare specifice pentru clădiri, în scopul asigurării unei durate de viaĠă satisfăcătoare pentru
conductoarele úi izolaĠiile supuse efectelor termice ale curenĠilor admisibili pe perioade prelungite în
funcĠionare normală.

5.2.3.0.2. Alegerea secĠiunii conductoarelor úi cablurilor în funcĠie de curentul maxim admisibil pentru
anumite condiĠii de pozare se face în conformitate cu prescripĠiile producătorului. În situaĠia în care nu
se dispune de prescripĠiile producătorului, valorile curenĠilor admisibili pot fi determinate conform
metodelor descrise în SR CEI 60287, sau se poate proceda astfel :
a) utilizând recomandările din standardul SR HD 384.5.523 S2 pentru curenĠii admisibili în
sistemele de pozare în clădiri, pentru conductoare izolate úi cabluri (fără armătură úi armate
multifilare), cu tensiunea nominală mai mică de 1kV în tensiune alternativă sau 1,5 kV în
tensiune continuă, conform subcap. 5.2.3.1. úi anexele 5.10 – 5.17 ;
Pentru cablurile armate monofilare pozate în clădiri, curentul maxim admisibil se stabileúte conform cu
recomandările din SR CEI 60287
b) utilizând datele din normativul NTE007/08/00 pentru curenĠii admisibili în sistemele de
pozare pentru cabluri îngropate direct sau în tuburi în pământ, conform subcap. 5.2.3.2 úi
anexa 5.22.

90
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 93

5.2.3.0.4. Temperatura ambiantă

5.2.3.0.4.1. Valoarea temperaturii ambiante utilizată este temperatura mediului înconjurător atunci
când conductoarele cablurilor izolate nu sunt în sarcină.

5.2.3.0.4.2. Valoarile curenĠilor admisibili din tabelele din această secĠiune, sunt date în funcĠie de
temperatura de referinĠă a mediului ambiant :
- pentru conductoare izolate úi cabluri în aer, oricare ar fi modul de pozare…..30oC ;
- pentru cabluri îngropate direct în pământ sau în tuburi îngropate……. 20oC.
Dacă temperatura ambiantă a amplasamentului conductoarelor sau cablurilor este diferită de
temperatura ambiantă de referinĠă, pentru stabilirea curentului maxim admisibil trebuie aplicaĠi factori
de corecĠie corespunzători din anexa 5.18 úi 5.23 .

5.2.3.0.5. Grupări de mai multe circuite

Factorii de corecĠie pentru curenĠii maxim admisibili sunt aplicabili grupărilor de circuite care au
aceeaúi temperatură maximă de funcĠionare.
Pentru grupările care au cabluri sau conductoare izolate care prezintă temperatură maximă úi
funcĠionări diferite, curenĠi admisibili ai tuturor cablurilor sau conductoarelor izolate ale grupării
trebuie să se bazeze pe cea mai scăzută temperatură de funcĠionare a unui cablu din grupare cu factorul
de corecĠie corespunzător (anexele 5.19 – 5.21 úi anexele 5.24 – 5.28).
Dacă, pentru condiĠii cunoscute de funcĠionare, un cablu sau un conductor izolat este susceptibil să
transporte un curent mai mic de 30% din curentul nominal, acest cablu sau conductor poate fi omis la
stabilirea factorului de corecĠie pentru toată gruparea.

5.2.3.0.6. Grupări constituite din cabluri de dimensiuni diferite.

Grupările constituite din cabluri de dimensiuni diferite pot fi asimilate cu o grupare de referinĠă dacă :
- toate cablurile au aceeaúi temperatură maximă admisibilă úi
- secĠiunile acestora nu diferă cu mai mult de trei valori standardizate (dacă secĠiunile cablurilor
diferă cu mai mult de trei valori standardizate acestea se distanĠează la cel puĠin 2d – unde d este
diametrul cel mai mare).

5.2.3.0.7. Numărul de conductoare încărcate

5.2.3.0.7.1. Numărul de conductoare considerate într-un circuit este cel al conductoarelor parcurse
efectiv de curent.
Atunci când într-un circuit polifazat curenĠii sunt presupuúi aceeaúi pe faze, nu este necesar să se ia în
considerare conductorul neutru asociat pentru stabilirea curentului maxim admisibil .

5.2.3.0.7.2. ConsideraĠiile de mai sus nu se aplică în cazul prezenĠei armonicii 3 sau multiplu de 3 mai
mare de 15% (a se vedea 5.2.3.0.7.3.).

5.2.3.0.7.3. Dacă ponderea armonicilor de rangul 3 sau multiplu de 3 din curentul electric depăúeúte
15%, conductorul neutru nu trebuie să prezinte o secĠiune mai mică decât cea a conductoarelor de
fază.
Factorii de corecĠie în funcĠie de ponderea curenĠilor electrici armonici sunt prezentaĠi în anexa 5.29.
În subcap. 5.2.4.6 se tratează determinarea secĠiunii conductorului neutru.

5.2.3.0.7.4. Conductoarele utilizate numai pentru conductoare de protecĠie (PE) nu sunt luate în
considerare la stabilirea curentului maxim admisibil .

5.2.3.0.8. VariaĠii ale condiĠiilor unei instalaĠii pe un traseu

Dacă condiĠiile de disipare a căldurii variază pe o parte a traseului, curenĠii admisibili trebuie
determinaĠi pentru partea traseului care prezintă condiĠiile cele mai defavorabile.
În cazurile în care sunt numai condiĠii de răcire diferite, se admite ca dimensionarea să se facă după
condiĠiile de răcire ale traseului cel mai lung, când zona cu temperaturi ridicate reprezintă cel mult 10
m, dar nu mai mult de 20% din lungimea totală a cablului.
91
94 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.2.3.1. Sisteme de pozare în aer

Modurile de pozare de referinĠă sunt prezentate în anexele 5.5 úi 5.6.

5.2.3.1.1. În modurile de pozare A1 úi A2, tubul poate fi metalic sau din material plastic montat intr-un
perete cu izolaĠie termică .

5.2.3.1.2. În modurile de pozare B1 úi B2, tubul poate fi metalic sau din material plastic, fixat pe perete
la distanĠă mai mică de 0,3 ori diametrul tubului sau montat în perete.

5.2.3.1.3. În modul de pozare C, cablu este fixat pe perete sau montat în perete .
Termenul de “perete” cuprinde montarea în perete de cărămidă, beton, ghips sau similar (altele decât
materiale pentru izolare termică).

5.2.3.1.4. În modul de pozare D, cablul poate fi montat în pământ cu sau fără protecĠie suplimentară .

5.2.3.1.5. În modurile de pozare E, F úi G, distanĠa liberă între cablu úi orice suprafaĠă este mai mare de
0,3 din diametrul exterior al cablului.

5.2.3.1.6. Alte metode de pozare ( anexa 5.6.)

- cablu sub plafon, similar cu modul de pozare C
- cablu pe un planúeu sau pe tavă neperforată similar cu modul de pozare C
- cablu pe tavă perforată similar cu modul de pozare E sau F. Tava perforată trebuie să aibă
găuri a căror suprafaĠă este de minim 30% din suprafaĠa de pozare
- cablu pe suport scară pentru cabluri, la care consolele care susĠin cablurile ocupă mai puĠin
de 10% din suprafaĠa de pozare

5.2.3.1.7. În anexele 5.10 ... 5.12 curenĠii admisibili (Iz) pentru conductoare izolate úi cabluri electrice
pozate în aer prin metodele de pozare A1, A2, B1, B2, C, E, F úi G se referă la instalaĠii fixe ce,
funcĠionează permanent (factor de încărcare 100%), la temperatura ambiantă de 30oC.

5.2.3.1.8. Anexa 5.5. sintetizează modurile de pozare de referinĠă, pentru care au fost determinati
curenĠii admisibili din anexele 5.10 ... 5.17 pentru pozarea în aer úi anexa 5.22 pentru pozarea în
pământ.
În coloanele 8 úi 9 sunt indicate anexele care se utilizează pentru factorii de corecĠie K1 pentru
temperaturi ambiante diferite de 30oC úi K2 pentru pozare în grup.

5.2.3.1.9. Anexa 5.6 sintetizează modurile de pozare care furnizează indicaĠii pentru determinarea
curenĠilor admisibili.

5.2.3.1.10. Determinarea curentului admisibil IZ (A)

Curentul admisibil IZ (A), al conductoarelor/cablurilor dintr-un sistem de pozare în clădiri, în aer, se
determină astfel:
a) se selectează modul de pozare, tip A1, A2, B1, B2, C, E, F, G din anexele 5.5 úi 5.6 .
b) în funcĠie de caracteristicile conductoarelor/cablurilor:
- secĠiune úi material: cupru sau aluminiu
conductoare sau cabluri: 2 sau 3 conductoare;
- numărul de conductoare active: 2 sau 3;
- izolaĠie: PVC, XLPE, minerală úi modul de pozare selectat la pct.a), pentru temperatura
ambiantă de 30oC, se alege curentul admisibil IZ (A), din anexele5.10 ÷ 5.17.
c) în condiĠii diferite de pozare se aplică factorii de corecĠie următori:
- K1 – pentru temperatură ambiantă diferită de 30oC, care se alege din anexa 5.18;
- K2 – pentru pozarea în grup a mai multor circuite, care se alege din anexele 5.19 ÷ 5.21.

92
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 95

Se menĠionează că două circuite se află grupate, dacă distanĠa dintre ele este mai mică decât dublul
diametrului celui mai mare dintre ele.
Curentul admisibil se stabileúte cu relaĠia:
I Zc I Z ˜ K 1 ˜ K 2 A .

5.2.3.1.11. Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curenĠilor admisibili ai conductoarelor

úi ai cablurilor în funcĠie de modul de pozare în aer sunt date în anexa 5.30.

5.2.3.2. Sisteme de pozare în pământ

5.2.3.2.1. Regimul de funcĠionare normal
CurenĠii admisibili (IZ) sunt indicaĠi în anexa 5.22 pentru o sarcină admisibilă a cablurilor pozate în
pământ cu un grad de încărcare*) de 0,7 o temperatură a solului, la adâncimea de pozare (între 0,7 úi
1,2 m) de 20 oC úi o rezistenĠă termică specifică a solului de 1 Km/W.
*)
Gradul de încărcare reprezintă durata de funcĠionare ciclică dintr-o zi (24h), la curentul admisibil

Pentru alte valori ale rezistenĠei termice a solului valorile curenĠilor maximi admisibili se vor stabili
conform articolului A.1.4.3.1.3. din NTE 007/08/00.
Exemple de rezistenĠe specifice ale solurilor, conform NTE 007/08/00 (anexa 7):
- nisip cu 10% umiditate 1Km/W ;
- pământ argilos 0,65 Km/W ;
- teren nisipos cu humă sau lut 0,65 Km/W ;
- nisip uscat (0% umiditate) 3,00 Km/W ;
- teren obiúnuit uscat 3,00 Km/W .

Gradul de încărcare se poate determina din curba de sarcină zilnică conform NTE/007/08 art.
A.1.4.3.1.1.
Când nu se cunoaúte curba de sarcină, pentru determinarea gradului de încărcare, se admite gradul de
încărcare egal cu 1.

5.2.3.2.2. CondiĠii de pozare

- adâncimea de pozare 0,7 m (până la adâncimea de 1,2 m reducerea sarcinii admisibile este
neînsemnată) ;
- felul în care este realizat patul de pozare úi modul de acoperire a cablurilor, nu are influenĠă
asupra corecĠiei sarcinii admisibile ;
- dacă se utilizează plăci de acoperire cu o curbură pronunĠată, astfel încât nu se elimină
inclusiunile de aer, se recomandă un factor de corecĠie de 0,9 .
Diametrul tubului trebuie să permită tragerea cablurilor fără risc de gripare. În cazul tragerii unui
singur cablu în tub, diametrul interior al tubului trebuie să fie mai mare decât 1,5 ori diametrul exterior
la cablului .
În cazul unui circuit trifazat format din trei cabluri unifilare, diametrul interior al tubului de protecĠie
trebuie să fie mai mare decât 2,8 ori diametrul exterior al unuia din cablurile monofilare .

5.2.3.2.3. CondiĠii de mediu :

- temperatura solului la adâncimea de pozare : 20oC;
- rezistenĠa termică specifică a solului: 1Km/W .

5.2.3.2.4. Factorii de corecĠie care trebuie aplicaĠi la pozarea cablurilor în pământ, în condiĠii
diferite faĠă de regimul de funcĠionare normal de la pct. 5.2.3.2.1.

5.2.3.2.4.1. Factorul de corecĠie (f1) (din anexa 5.23) în funcĠie de:

- temperatura solului la adâncimea de pozare diferită de 20oC;
- rezistenĠa termică specifică a solului;
- gradul de încărcare.

93
96 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.2.3.2.4.2. Factorul de corecĠie (f2) din anexele 5.24 ... 5.28 în funcĠie de:
- numărul de sisteme pozate alăturat;
- tipul cablurilor;
- distanĠa dintre cabluri;
- rezistenĠa termică specifică a solului;
- gradul de încărcare.

5.2.3.2.4.3. Factorul de corecĠie (fx) :

- 0,85 pentru pozarea în tub de protectie ;
- 0,90 dacă se utilizează plăci de acoperire a cablului (cablurilor) cu o curbură pronunĠată astfel
încât nu se elimină incluziunile de aer .

5.2.3.2.5. Determinarea curentului admisibil IZ (A)

Curentul admisibil IZ (A), al cablurilor pozate direct în pământ, sau în tub de protecĠie în pământ se
determină astfel:
a) se alege curentul admisibil IZ (A), pentru condiĠii de funcĠionare normale din anexa 5.22 în
funcĠie de caracteristicile cablurilor:
- secĠiune úi material: cupru sau aluminiu úi numărul de conductoare active 1,2 sau 3;
- izolaĠie: PVC sau XLPE.
b) în condiĠii diferite de pozare se aplică factorii de corecĠie f1, f2 din anexele 5.23 ... 5.28 úi
factorii de reducere fx prevăzuĠi la art. 5.2.3.2.4.3. úi 5.2.3.2.4.4.
Curentul admisibil se stabileúte cu relaĠia :
I Zc I Z ˜ f1 ˜ f 2 ˜ f x (A)

5.2.3.2.6. Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curenĠilor admisibili a cablurilor pozate
în pământ, sunt date în anexa 5.31.

5.2.4. Alegerea secĠiunii conductoarelor izolate úi neizolate rigide

5.2.4.1. SecĠiunea conductoarelor active trebuie determinate pentru funcĠionarea normală (regim
permanent sau intermitent, în funcĠie de regimul de lucru al receptoarelor) úi pentru condiĠii de defect
în funcĠie de:
a) sarcina admisibilă;
b) temperatura maximă admisibilă;
c) sistemul de pozare;
d) solicitări termice susceptibile să apară datorită curenĠilor de punere la pământ úi
scurtcircuit;
e) alte solicitări mecanice la care pot fi supuse conductoarele;
f) valoarea maximă a impedanĠei care permite asigurarea funcĠionării protecĠiei împotriva
defectelor úi scurtcircuitelor.

5.2.4.1.1. Punctele a ÷ f se referă, în primul rând, la securitatea instalaĠiilor electrice

Pentru exploatarea economică din reĠelele de distribuĠie pot rezulta secĠiuni mai mari decât cele
pentru securitate, conform prevederilor reglementărilor tehnice referitoare la determinarea secĠiunii
economice a conductoarelor în instalaĠiile electrice de distribuĠie având 1-110kV.

5.2.4.1.2. SecĠiunea conductoarelor se alege din condiĠia :

I c d I z'
unde :
I c – este curentul de calcul
I z' - curentul maxim admisibil corectat (în funcĠie de temperatura mediului ambiant, sistem de
pozare, natura conductoarelor úi izolaĠiei) al secĠiunii în regimul de funcĠionare .

94
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 97

5.2.4.1.3. SecĠiunea determinată conform art. 5.2.4.1. se verifică:

a) la stabilitatea termică datorată curentului de scurtcircuit, potrivit prevederilor cuprinse în
reglementările tehnice specifice referitoare la dimensionarea úi verificarea instalaĠiilor
electroenergetice la solicitări mecanice úi termice în condiĠiile curenĠilor de scurtcircuit.
b) la căderea de tensiune (valorile admisibile sunt indicate în subcap. 5.2.5).
c) la alimentarea cu energie electrică a motoarelor, verificarea la condiĠia de stabilitate termică
în regim de scurtă durată la pornire, pe baza următoarelor valori pentru densitatea de curent
maxim admisă:
- pentru conductoarele din cupru de 35A/mm2 ;
- pentru conductoarele din aluminiu de 20A/mm2 .
În cazul motoarelor asincrone cu pornire controlată, utilizând soft-starter, secĠiunea se verifică în
funcĠie de valoarea setată a curenului electric de pornire.
Conform prevederilor cuprinse în reglementările tehnice specifice referitoare la dimensionarea úi
verificarea instalaĠiilor electroenergetice la solicitări mecanice úi termice în condiĠiile curenĠilor de
scurtcircuitnu este obligatorie verificarea la stabilitatea termică la scurtcircuit a următoarelor elemente:
- căile de curent electric de orice tensiune care alimentează înfăúurarea primară a
transformatoarelor de tensiune sau care fac legătura la descărcătoare ;
- circuitele de joasă tensiune protejate prin sigurante fuzibile (dacă este îndeplinită condiĠia :
I F d 3I z' unde IF este valoarea nominală a fuzibilului úi I Z' este curentul maxim admisibil
corectat al secĠiunii circuitului)

Conform recomandărilor din SR HD 603 úi SR CEI 60502-1 nu este obligatorie varificarea la

stabilitaea termică la scurtcircuit a cablurilor multiconductoare de joasă tensiune pentru curenĠii de
scurtcircuit mai mici sau egali cu 40 kA.

5.2.4.2. SecĠiunea conductoarelor neizolate rigide (bare), se determină úi se verifică conform

prevederilor cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea staĠiilor de conexiuni úi
transformare utilizând conductoare neizolate rigide úi ale standardului STAS 7944/79.

5.2.4.3. Alegerea secĠiunii conductoarelor úi cablurilor pentru branúamente se face conform

recomandărilor din standardul SR 234/2008 úi cerinĠelor operatorului de reĠea.

5.2.4.4. SecĠiunea conductorului de fază în circuitele de tensiune alternativă úi a conductoarelor active

din circuitele de tensiune continuă nu trebuie să fie mai mică decât valorile din anexa 5.32.

5.2.4.5. SecĠiunea conductoarelor úi barelor de protecĠie (PE) úi ale conductoarelor úi barelor folosite
simultan pentru protecĠie úi neutru (PEN) se dimensionează conform prevederilor din subcap. 5.5.

5.2.4.6. SecĠiunea conductorului neutru (N)

5.2.4.6.1. SecĠiunea conductorului neutru, dacă există, trebuie să fie egală cu secĠiunea conductoarelor
de fază în următoarele cazuri:
a) în circuitele monofazate cu două conductoare, indiferent de secĠiunea conductoarelor;
b) în circuitele polifazate ale căror conductoare de fază au o secĠiune mai mică sau egală cu 16
mm2 cupru sau 25 mm2 aluminiu;
c) în circuitele trifazate care ar putea fi parcurse de curenĠi având armonici de rangul 3 úi
multiplu de 3 cu nivelul cuprins între 15% úi 33%. (acest nivel de armonici se poate întâlni,
de exemplu, în circuitele de alimentare pentru iluminat cu lămpi cu descărcări úi
fluorescente);
d) în funcĠionare normală nu este asigurată echilibrarea între faze úi neutru (de exemplu
tablourile de iluminat úi prize)

5.2.4.6.2. Atunci când nivelul armonicelor de rangul 3 úi multiplu de 3 este mai mare de 33%, este
necesar alegerea unei secĠiuni a neutrului mai mare decât a conductorului de fază.
95
98 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Acest nivel de armonice apare în circuitele de alimetare a echipamentelor electrice, cum ar fi

:calculatoare, acĠionări cu viteză variabilă etc.
Factorii de corecĠie pentru curenĠii de fază necesari determinării secĠiunilor conductoarelor de fază úi
neutru, în prezenĠa armonicilor de rangul 3 úi multiplu de 3 în conductoarele de fază, sunt daĠi în anexa
5.29 .

5.2.4.6.3. În circuitele polifazate unde conductoarele de fază cu secĠiunea mai mare de 16 mm2 cupru
sau 25mm2 aluminiu, secĠiunea conductorului neutru poate fi mai mică decât a conductoarelor de fază,
dacă sunt îndeplinite condiĠile :
a) sarcina transportată prin circuit în serviciu normal este repartizată echilibrat pe faze úi
nivelul armonicilor de rangul 3 úi multiplu de 3 nu depăúesc 15% în conductorul de fază;
b) conductorul neutru este protejat contra supracurenĠilor (a se vedea subcap. 4.3.2)
SecĠiunea conductorului neutru nu poate fi mai mică decât cea prevăzută în anexa 5.32.

5.2.4.6.4. Un conductor neutru nu pote fi comun pentru mai multe circuite .

5.2.5 Căderi de tensiune maxime admisibile

5.2.5.1. În cazul în care alimentarea consumatorului se face din cofretul de branúament de joasă
tensiune, valorile căderilor de tensiune, în regim normal de funcĠionare faĠă de tensiunea nominală a
reĠelei, trebuie să fie de cel mult:
- 3% pentru receptoarele din instalaĠiile electrice de iluminat;
- 5% pentru restul receptoarelor de putere.
Căderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maximă absorbită, la care se dimensionează
coloanele úi circuitele electrice în cauză, pe traseul cel mai lung úi mai încărcat dintre tabloul general
(respectiv cofretul de branúament sau contorul, la clădiri de locuit) úi receptorul electric cel mai
îndepărtat.

5.2.5.2. În cazul în care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din
centrala proprie, valorile căderilor de tensiune în regim normal de funcĠionare a acestora trebuie să fie
de cel mult:
- 6% pentru receptoarele din instalaĠiile electrice de iluminat;
- 8% pentru restul receptoarelor de putere.
Căderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maximă absorbită, în regim normal de funcĠionare
pentru care s-a dimensionat ansamblul distribuĠiei, pe traseul dintre postul de transformare sau centrală
úi receptorul electric cel mai îndepărat.

5.2.5.3. În cazul instalĠiilor electrice de alimentare a motoarelor electrice căderea de tensiune, la

pornire, faĠă de tensiunea nominală trebuie să fie cel mult egală cu aceea specificată de producător
pentru motorul úi aparatele de comandă respective, dar de maxim 12% dacă nu se dispune de alte date.

5.2.6. Conexiuni electrice

5.2.6.1. Conexiunile între conductoare úi între conductoare úi alte echipamente trebuie să asigure
continuitatea electrică. Aceasta trebuie să fie durabilă, cu rezistenĠă úi protecĠie mecanică
corespunzătoare.

5.2.6.2. Alegerea mijloacelor de conexiuni trebuie să Ġină seama de:

- materialul conductoarelor úi izolaĠia acestora;
- numărul úi forma firelor ce formează conductoarele;
- secĠiunea conductoarelor ;
- numărul conductoarelor ce vor fi conectate împreună .

5.2.6.3. Conexiunile trebuie să fie accesibile pentru verificare, încercare úi întreĠinere, cu excepĠia
cazurilor următoare:
96
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 99

- îmbinări de cabluri îngropate;

- îmbinări umplute cu masă izolantă sau capsulate;
- conexiunile între racordurile reci úi elemente încălzitoare din sistemele de încălzire din
plafon úi planúee.

5.2.6.4. Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaĠii se fac numai în
accesoriile special prevăzute în acest scop (doze, cutii de legătură etc).

5.2.6.5. Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau Ġevilor
de protecĠie, golurilor din elementele de construcĠie úi trecerilor prin elemente de construcĠie.

5.2.6.6. Se interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracĠiune. Fac excepĠie de la această
prevedere legăturile liniilor de contact ce alimentează receptoarele mobile úi legăturile conductelor
electrice instalate liber, pe suporturi corespunzător alcătuite úi dimensionate.

5.2.6.7. Legăturile conductoarelor izolate se acoperă cu material electroizolant (de ex. tub varniú,
bandă izolantă, capsule izolante etc).

5.2.6.8. Legăturile pentru îmbinări sau derivaĠii între conductoare de aluminiu úi între conductoare úi
aparate trebuie să se facă numai prin cleme speciale cu suprafeĠe de strîngere striate úi elemente
elastice), prin presare cu scule adecvate úi elemente de racord speciale, prin metalizare asociată cu
lipire sau prin sudare.
Înainte de executarea legăturii, capetele conductoarelor din aluminiu se curăĠă de oxizi.

5.2.6.9. Legăturile între conductoare din cupru úi conductoare din aluminiu se fac prin legături speciale
omologate.

5.2.6.10. Legăturile barelor se execută cu ajutorul úuruburilor, clemelor sau prin sudare.

5.2.6.11. Legarea conductoarelor din cupru la aparate, echipamente, maúini, elemente metalice etc., se
face (de regulă) prin strângere mecanică cu úuruburi, în cazul conductoarelor cu secĠiuni mai mici sau
egale cu 10 mm2 úi direct sau prin intermediul pieselor speciale de prindere în cazul conductoarelor cu
secĠiuni egale sau mai mari de 16 mm2. Conductoarele care se leagă la elemente mobile se prevăd din
elemente elastice.

5.2.6.12. Legăturile conductoarelor de protecĠie trebuie executate prin sudare sau înúurubări, astfel,
încât să se asigure împotriva deúurubării în funcĠionare (contrapiuliĠă, úaibă elastică etc.).

5.2.7. Alegerea úi montarea pentru limitarea propagării focului

5.2.7.1. Măsuri în interiorul unui compartiment închis

5.2.7.1.1. Riscul propagării focului trebuie limitat prin alegerea materialelor úi montarea instalaĠiilor
electrice .
Echipamentele electrice se aleg în funcĠie de riscul la foc conform recomandărilor din standardul pe
părĠi SR EN 60695.

5.2.7.1.2. Sistemele de pozare trebuie instalate astfel încât să nu reducă performanĠele de rezistenĠă ale
clădirii úi de rezistenĠă la foc a elementelor de construcĠii.

5.2.7.1.3. Cablurile cu întârziere la propagarea flăcării (încercate conform procedurilor din seria de
standarde SR EN 60332) úi sistemele de tuburi, jgheaburi úi tuburi profilate care nu propagă flacăra

97
100 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

(încercate conform procedurilor din seria de standarde SR EN 61386, SR EN 50085 úi SR EN 61537)

pot fi instalate fără precauĠii speciale în instalaĠii cu influenĠe externe normale (BE1, CA1, CB1 etc.).

5.2.7.1.4. Atunci când într-o instalaĠie se prevede un risc specific (vezi anexa 5.2) trebuie utilizate
cabluri care să îndeplinească cele mai severe condiĠii de încercări din seria de standarde SR EN 50266
(cabluri cu întârziere la propagarea flăcării pozate în mănunchi).

5.2.7.1.5. Cablurile, inclusiv sistemul de pozare care trebuie să asigure funcĠionarea temporară a unor
instalaĠii în condiĠii de foc, trebuie să fie din categoria cu rezistenĠă la foc, corespunzător cu încercările
din standardele SR EN 50200 úi SR EN 50362.
Materialele sistemului trebuie să fie fără halogeni úi cu emisie redusă de fum.

5.2.7.1.6. Clasificarea cablurilor privind comportarea la foc este prezentată în anexa 5.33 .

5.2.7.1.7. Cablurile care nu satisfac cel puĠin prevederile de întârziere la propagarea flacării trebuie,
dacă sunt utilizate, limitate la legături scurte pentru conectarea aparatelor la sistemele de pozare fixe úi
în nici un caz să nu treacă dintr-un compartiment într-altul.

5.2.7.1.8. PărĠi ale sistemului de pozare, altele decât cablurile (de exemplu tuburi úi jgheaburi din
materiale plastice), care nu satisfac prescripĠiile de întârziere la propagarea flacării trebuie, dacă se
utilizează, să fie complet închise în construcĠii corespunzătoare din materiale incombustibile.

5.2.7.1.9. Pe fluxurile care conĠin cabluri cu întârziere la propagarea flacării, care în mănunchi nu
satisfac condiĠiile din standardul SR EN 50266, se prevăd separări (transversale) rezistente la foc,
omologate pentru cel puĠin 20 minute pentru limitarea propagării flăcării, dispuse la distanĠa de cel
mult 25 m úi la ramificaĠiile din fluxurile principale.
Se admite să se renunĠe la prevederea separărilor transversale menĠionate mai sus, dacă se prevăd alte
măsuri împotriva propagării flacării (de exemplu, acoperiri cu vopsele omologate care măresc
rezistenĠa la foc).

5.2.7.1.10. În cazul pozării în pământ nu se impun condiĠii speciale privind caracteristicile de

propagare a flacării sau rezistenĠa la foc a cablurilor.

5.2.7.2. Etanúarea traversărilor traseelor electrice

5.2.7.2.1. Atunci când un sistem de pozare traversează elemente de construcĠie cum sunt planúee,
pereĠi acoperiĠi, plafoane, ziduri etc. golurile rămase după trecerea traseului electric trebuie etanúate
conform rezistenĠei la foc prevăzut pentru elementul de construcĠie respectiv înainte de străpungere.

5.2.7.2.2. Sistemele de pozare cum sunt tuburile, canalele, jgheaburile sau sistemele de pozare
prefabricate, care străpung elemente de construcĠie având o anumită rezistenĠă la foc, trebuie etanúate
conform rezistenĠei la foc a elementului respectiv.

5.2.7.2.3. Tuburile úi jgheaburile din materiale cu întârzierea la propagarea flăcării care au secĠiunea
interioară de cel mult 710 mm2 nu necesită etanúare interioară dacă:
- tuburile úi jgheaburile au grad de protecĠie IP33;
- extremităĠile tuburilor úi jgheaburilor (deoparte úi de alta a elementului de construcĠie
străpuns) au gradul de protecĠie IP33.

5.2.7.2.4. Trecerea conductoarelor úi barelor electrice prin elemente de construcĠie din materiale
incombustibile, se execută în următoarele condiĠii:
a) în cazul conductoarelor neizolate libere trecerea se face folosind materiale electroizolante
de trecere executate din materiale incombustibile sau canale prefabricate de bare din
materiale incombustibile conform recomandărilor din SR EN 60439-2, încastrate etanú în
zid.
98
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 101

b) în cazul conductoarelor izolate libere, trecerea se face protejându-se în tuburi de protecĠie

incombustibile pe porĠiunea de trecere.
Capetele tuburilor se prevăd cu tile din porĠelan sau din alte materiale electroizolnate în încăperi uscate
sau umede cu intermitenĠă (categoriile AD1, AD2) úi cu pipe îndreptat în jos când ies în încăperi umede
sau ude (categoriile AD3, AD4).
Tilele úi pipele se montează astfel încât să iasă complet din elementele de construcĠie. La trecerea între
interior úi exterior sau între încăperi cu umidităĠi, temperaturi sau agenĠi corozivi diferiĠi, tilele úi
pipele se umplu cu masă izolantă (masă izolantă pentru cabluri, mastic etc.), în încăperea cu umiditatea
cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicată sau cu mediul coroziv cel mai agresiv. Tuburile de
protecĠie se montează înclinat cu partea descendentă spre încăperea cu condiĠiile cele mai grele.
c) în cazul conductoarelor sau cablurilor electrice instalate în tuburi, nu este necesară o altă
protecĠie. Fac excepĠie traversările prin rosturi de dilataĠie, caz în care conductoarele se
protejează în tuburi flexibile pe porĠiunea de trecere. Dacă trecerea se face între încăperi cu
medii diferite, tuburile de protecĠie se instalează înclinat spre încăperile cu condiĠiile cele
mai grele.
Etanúarea golurilor dintre tub úi elementul de construcĠie se face cu etanúare omologată .

5.2.7.2.5. Trecerea conductoarelor electrice prin elemente de construcĠie din materiale combustibile
trebuie să se facă în următoarele condiĠii:
a) în cazul conductoarelor neizolate libere, se aplică prevederile de la art. 5.2.7.2.4.a) úi se
etanúează golurile cu materiale incombustibile úi electroizolante, cu dopuri din vată de
sticlă, vată de sticlă cu ipsos etc;
b) în cazul conductoarelor izolate instalate în tuburi care sunt omologate pentru pozarea pe
elemente combustibile se protejează pe porĠiunea de trecere prin tuburi din materiale
incombustibile. Golurile dintre tuburi úi tub úi elementul de construcĠie se etanúează cu
materiale incombustibile (de exemplu: vată de sticlă, vată de sticlă cu ipsos etc.) .

5.2.7.2.6. Se admit treceri prin elemente de construcĠie rezistente la foc sau rezistente la explozie, în
mod justificat tehnic, numai cu respectarea simultană a următoarelor condiĠii:
- pe porĠiunea de trecere, conductoarele, tuburile etc. nu trebuie să aibă materiale
combustibile, cu excepĠia izolaĠiei conductoarelor;
- spaĠiile libere din jurul conductoarelor electrice, tuburilor etc. inclusiv în jurul celor pozate
în canale, galerii, estacade etc., să fie închise pe porĠiunea de trecere pe toată grosimea
elementului de construcĠie, cu materiale incombustibile (de exemplu beton, zidărie) care să
asigure rezistenĠa la foc egală cu aceea a elementului de construcĠie respectiv;
- trecerea cu conductoare, tuburi etc. să se facă astfel încât să nu fie posibilă dislocarea unor
porĠiuni din elementul de construcĠie ca urmare a dilatării elementelor de instalaĠii electrice;
- etanúarea să fie omologată .

5.2.7.2.7. În interiorul úi exteriorul ghenelor úi canalelor verticale úi orizontale în care se găsesc

conductoare în tuburi, cabluri sau bare electrice, golurile din jurul acestora se etanúează astfel încât să
asigure aceeaúi rezistenĠă la foc, cel puĠin egală, cu cea a elementului de construcĠie străpuns.

5.2.7.2.8. Se interzice traversarea coúurilor úi canalelor de fum cu cabluri úi tuburi de protecĠie sau cu
alte elemente ale instalaĠiilor electrice.

5.2.7.2.9. În scopul asigurării condiĠiilor de evacuare în caz de incendiu, conform recomandărilor din
SR HD 60364-5-51, trebuie să se utilizeze pentru instalaĠiile electrice echipamente executate cu
materiale cu întârziere la propagarea flacării la clădirile neaglomerate cu evacuare dificilă (BD2) úi cu
materiale cu întârziere la propagarea flăcării, cu emisie redusă de fum úi fără halogeni la clădirile
aglomerate cu evacuare uúoară sau dificilă (BD3, BD4).
În cazurile BD3 úi BD4 pot să se aleagă traseele cablurilor numai cu întârziere la propagarea flăcării
astfel încât emisia care provine de la cablurile supuse la foc să nu incomodeze evacuarea .

99
102 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.2.8. Apropieri de alte trasee

5.2.8.1. Apropieri de trasee electrice
Circuitele din domeniul de tensiuni I úi II nu trebuie instalate în acelaúi sistem de pozare, în afară de
cazul în care se adoptă una din următoarele metode:
- fiecare cablu este izolat pentru cea mai mare tensiune existentă;
- fiecare conductor al unui cablu multiconductor este izolat pentru cea mai mare tensiune
existentă în cablu;
- cablurile sunt izolate pentru tensiunea lor de sistem úi instalate într-un compartiment
separat printr-un tub profilat sau jgheab;
- cablurile sunt pozate pe pat de cabluri cu separarea fizică ;
- se utilizează un tub sau un jgheab separat ;
- pentru circuitele TFJS úi TFJP trebuie satisfăcute prescripĠiile din cap.4.
În cazul apropierii de sistemul de paratrăsnet se vor aplica suplimentar prevederile din SR EN 62305 .

5.2.8.3. Apropierea de trasee neelectrice

5.2.8.2.1. Sistemele de pozare nu trebuie amplasate în vecinătatea traseelor care degajă căldură, fum
sau vapori care pot dăuna traseului electric, în afară de cazul în care sunt protejate prin ecrane sau
dispuse astfel încât să nu fie afectate de disiparea căldurii generate .

5.2.8.2.2. Atunci când un sistem de pozare se află dedesubtul traseelor care pot produce condens (cum
sunt traseele de apă, abur sau gaze) trebuie luate măsuri pentru protejarea traseului electric de efectele
dăunătoare ale condensului.
5.2.8.2.3. Atunci când sistemele de pozare sunt instalate în vecinătatea traseelor neelectrice
ele trebuie dispuse astfel încât intervenĠiile previzibile la un traseu să nu provoace defecĠiuni celorlalte
úi reciproc. Aceasta se poate realiza prin:
- un spaĠiu corespunzător între trasee, sau
- folosirea de ecrane mecanice sau termice .

5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber în exteriorul clădirilor

5.2.9.1. Montarea liberă a conductoarelor electrice pe clădiri, la exterior, se admite numai în cazurile în
care pot fi îndeplinite simultan următoarele condiĠii:
- pereĠii exteriori ai clădirii sunt din materiale incombustibile;
- conductoarele electrice sunt instalate astfel încât atingerea lor să nu fie posibilă decât cu
ajutorul unor mijloace speciale;
- distanĠele minime dintre conductoarele electrice libere úi elementele de pe traseul lor sunt
cel puĠin egale cu acelea specificate pentru conductoarele izolate din tabelul 5.4
Se admite montarea conductoarelor electrice izolate pe pereĠi combustibili cu respectarea condiĠiilor de
la art. 3.0.3.7 úi 3.0.3.8.

5.2.9.2. Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie să aibă izolaĠia corespunzătoare mediului în
care se utilizează.

5.2.9.3. Conductoarele electrice se instalează liber la exterior pe pereĠii exteriori ai clădirilor, pe

suporturi de acoperiú úi pe stâlpi conform recomandărilor din SR 234/2008.
Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductoarele electrice libere.

100
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 103

Tabelul 5.4
DistanĠe minime dintre conductoarele electrice libere úi elementele de pe traseul lor
DistanĠe minime, [m]
Elemente faĠă de care se
Conductoare izolate
măsoară distanĠa minimă
Pe verticală Pe orizontală
Sol 4,0 -
Acoperiúuri circulabile,
terase, balcoane 3,0 1
Uúi, ferestre 0,3 0,3
Elemente ale instalaĠiilor
úi utilajelor cu manipulare 1,2 1,0
sau întreĠinere frecventă
Elemente ale instalaĠiilor
úi utilajelor fără manipulare 1,0 0,8
sau întreĠinere frecventă

5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare în interiorul clădirilor

5.2.10.1. Conductoare neizolate se utilizează montate pe izolatoare numai în încăperi din categoriile
BE1a sau BE1b din clădiri de producĠie în următoarele cazuri:
- la linii de contact pentru maúini de ridicat úi de transportat;
- la magistrale de distribuĠie de JT;
- în medii corozive pentru izolaĠia conductoarelor;

5.2.10.2. Conductoarele izolate se pot monta pe izolatoare în încăperi de categoria BE 1a sau BE 1b

din clădiri de producĠie sau din construcĠii care fac parte din organizări de úantier.

5.2.10.3. Se interzice montarea pe izolatoare a conductoarelor electrice active în încăperi de categoria

BE2, în podurile clădirilor úi în construcĠii executate din materiale combustibile.

5.2.10.4. Conductoarele electrice se montează pe izolatoare în interior numai în locuri în care sunt
îndeplinite următoarele condiĠii:
- atingerea lor de către oameni, direct sau prin manevrarea unor scule, obiecte sau dispozitive
de lucru sau de către utilaje în miúcare, să nu fie posibilă, cu excepĠia conductoarelor
electrice folosite drept conductoare de protecĠie;
- nu există pericol de deteriorare mecanică .

5.2.10.5. Conductoarele electrice se montează în clădiri pe izolatoare sau alte elemente speciale de
fixare sau susĠinere executate din materiale incombustibile.

5.2.10.6. DistanĠele maxime dintre punctele de susĠinere a conductoarelor electrice montate în clădiri
pe izolatoare se stabileúte în funcĠie de secĠiunea conductoarelor respectându-se valorile specificate de
tabelul 5.5. cu excepĠia liniilor de contact.

Tabelul 5.5.
DistanĠe maxime între punctele de susĠinere a conductoarelor libere
DistanĠe maxime între punctele de susĠinere pe un
Tipul traseu rectiliniu la conductoare electrice montate în interior [m]
conductoare lor SecĠiunea conductoarelor [mm2]
1……..2,5 4……….25 35……..70 95………120
neizolate 0,4 0,6 0,8 1,1
izolate 0,5 0,8 1,1 1,5

101
104 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.2.10.7. DistanĠele minime dintre conductoarele electrice montate pe izolatoare în clădiri úi suprafeĠe
de circulaĠie (de exemplu pardoselile încăperilor, platforme, pasarele etc.) se stabilesc în funcĠie de
tipul conductorului, neizolat sau izolat, conform tabelului 5.6.
Se admite montarea conductoarelor electrice la distanĠe mai mici decât cele specificate în tabelul 5.6.
cu condiĠia luării de măsuri prin care să se asigure inaccesibilitatea la aceste conductoare, astfel încât
să fie evitat pericolul atingerilor directe úi pericolul de deteriorare mecanică (de ex. prin îngrădiri,
acoperiri etc.).

Tabelul 5.6.
DistanĠe minime între conductoare úi suprafeĠele de circulaĠie
DistanĠa minimă până la suprafeĠele de circulaĠie [m]
Tipul conductoarelor
pe verticală pe orizontală
neizolate 3,5 2
izolate 2,5 1,5

5.2.10.8. Coborârile din distribuĠiile cu conductoare neizolate spre maúini electrice, aparate etc. trebuie
executate cu conductoare izolate. Sub înălĠimea de 2,5 m de la pardoseală, conductoarele electrice
trebuie protejate mecanic úi împotriva atingerilor directe.

5.2.10.9. RamificaĠiile se fixează astfel încât să nu solicite la tracĠiune conductoare electrice din traseul
principal.

5.2.11. Pozarea barelor electrice

5.2.11.1. La alegerea materialului barelor úi montarea lor, trebuie respectate, pe lângă prevederile din
acest normativ úi recomandările din STAS 7944.

5.2.11.2. Barele electrice se instalează, conform prevederilor cuprinse în reglementările tehnice

specifice referitoare la proiectarea úi executarea instalaĠiilor de conexiuni úi distribuĠie cu tensiuni până
la 1000V c.a. în unităĠile energetice, precum úi în cele referitoare la proiectarea staĠiilor de conexiuni úi
transformare utilizând conductoare neizolate rigide:
- în execuĠie deschisă liberă, numai în condiĠiile prevăzute la subcap. 5.2.10.
- în execuĠie închisă;
- în execuĠie capsulată
Gradul de protecĠie (IP) al sistemului de execuĠie se alege în funcĠie de categoria úi clasa de influenĠe
externe în care se încadrează încăperea sau spaĠiul în care acestea se instalează.

5.2.11.3. În încăperi de clasa BE2 fără praf combustibil, barele se instalează în cutii capsulate
executate din materiale incombustibile. Se admite instalarea deschisă numai a barelor utilizatate drept
conductoare de protecĠie.

5.2.11.4. În execuĠia închisă, barele se instalează în canale, în ghene în pereĠi sau cutii din materiale
incombustibile sau cu întârziere la propagarea flăcării.
Se admite instalarea barelor neizolate la linii de contact úi pentru utilaje speciale. în canale speciale sub
pardoseală numai în încăperi de clasa BA 5 pe porĠiuni scurte.
Canalele sub pardoseală se amplasează în locuri în care nu este posibilă pătrunderea materilelor cu
acĠiune distructivă asupra barelor (de ex. apă, ulei, păcură, materiale topite etc.).
Acoperirea canalelor pentru bare se execută cu plăci din materiale incombustibile sau care nu propagă
flacăra .

5.2.11.5. Barele se montează pe izolatoare sau pe suporturi de izolatoare executate din materiale
incombustibile sau care nu propagă flăcăra .

102
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 105

5.2.11.6. DistanĠele libere între bare sau pachete de bare trebuie stabilite conform recomandărilor din
STAS 7944.

5.2.11.7. DistanĠa dintre izolatoarele suporĠilor barelor se determină pe bază de calcul mecanic,
respectându-se recomandările din STAS 7944 úi din reglementările tehnice referitoare la proiectarea
staĠiilor de conexiuni úi transformare utilizând conductoare neizolate rigide.

5.2.11.8. Elementele de dilatare se vor prevedea conform cu instrucĠiunile date de producător.

5.2.11.9. RamificaĠiile de la bare spre receptoare, aparate de conectare etc., se execută cu bare,
conductoare izolate sau cabluri úi se protejează împotriva deteriorărilor mecanice.

5.2.11.10. Dispozitivele pentru separarea úi protecĠia barelor trebuie instalate în cutii închise sau
capsulate cu grad de protecĠie (IP) corespunzător categoriilor úi claselor în care se încadrează
încăperea.

5.2.11.11. Pentru sisteme prefabricate se vor respecta prevederile din art. 5.2.1.4.

5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate în sisteme de tuburi, Ġevi, sisteme de

jgheaburi, de tuburi profilate pentru instalaĠii electrice úi goluri ale elementelor de construcĠii.
5.2.12.1. Reguli generale

5.2.12.1.1. În instalaĠii electrice pentru protecĠia conductoarelor úi cablurilor electrice trebuie să se

utilizeze numai sisteme de tuburi, din materiale plastice sau metal, rigide sau flexibile, sisteme SJ/STP
din materiale plastice sau metal, speciale pentru instalaĠii electrice.
Atunci când sunt necesare dimensiuni mai mari decât dimensiunea maximă a tubului de protecĠie
pentru instalaĠii electrice se folosesc pentru protecĠie Ġevi de instalaĠii.

5.2.12.1.2. Caracteristicile generale ale sistemelor de tuburi de protecĠie, a sistemelor de jgheaburi

(SJ), tuburi profilate (STP) úi a modului de marcare úi codificare sunt prevăzute în subcap. 5.2.1.6.

5.2.12.1.3. În sisteme de tuburi, Ġevi, sisteme de jgheaburi úi tuburi profilate SJ/STP, trebuie instalate
numai conductoare izolate úi/sau cabluri.

5.2.12.1.4. Se interzice instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau Ġevi pozate în pământ.

5.2.12.1.5. Conductoarele electrice care aparĠin aceluiaúi circuit electric, inclusiv conductorul de
protecĠie, trebuie instalate în acelaúi element de protecĠie (tub, Ġeavă SJ/STP, gol în elemente de
construcĠie).
Se admite instalarea separată a conductorului de protecĠie în cazurile úi în condiĠiile prevăzute în
subcapitolul 5.5.

5.2.12.1.6. Se admite instalarea în acelaúi element sau gol a conductoarelor electrice care aparĠin mai
multor circuite numai dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiĠii:
- toate conductoarele sunt izolate pentru cea mai mare tensiune de lucru;
- între secĠiunile conductoarelor este o diferenĠă de cel mult 3 trepte;
- fiecare circuit este protejat împotriva supracurenĠilor;
- între circuite nu pot să apară influenĠe electromagnetice.
Fac excepĠie úi nu se instalează în acelaúi element de protecĠie sau în golul cu conductoarele altor
circuite electrice, circuitele iluminatului de siguranĠă úi conductoarele instalaĠiilor electrice pentru
alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu.
Circuitele din domeniul tensiunilor I úi II se instalează în acelaúi sistem de pozare numai în condiĠiile
prevăzut de art. 5.2.8.1.

103
106 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.2.12.1.7. Conductoarele electrice trebuie instalate în tuburi de protecĠie cu diametre alese

corespunzător tipului, secĠiunii úi numărului de conductoare conform prevederilor din tabelul 5.7.,
unde :
sc - este aria transversală a conductorului (metal úi izolaĠie);
S c - este aria totală a conductoarelor montate în tub ( S c n ˜ sc );
S i - este aria interioară minimă pentru tubul de protecĠie;
Di úi De - diametrele (minime) interior úi exterior pentru tubul de protecĠie.

Tabelul 5.7.
Alegerea diametrului interior al tubului de protecĠie pentru conductoare
FY, HO7V-U, HO7V-R úi AFY1)
Conductor FY (HO7V-U, HO7V-R) úi AFY Tub de protecĠie
SecĠiunea SecĠiune Diametru Diametru
Nr. Diametru Conductoa SecĠiune
unui SecĠiune Si interior exterior
crt. exterior re în tub Sc=n˜sc3)
conductor
de/mm
sc/ mm 2
n mm2
t 3.Sc5) Di4) De/mm6)
mm mm2 mm informativ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
2 16 48 7,8 (8,1) 12
1 1,5 3,2 (3,3)2) 8 3 24 72 9,6 (9,9) 12
4 32 96 11 (11,4) 16
5 40 120 12,3 (12,8) 16
2 23,9 71,7 9,6 (9,8) 12
2 2,5 3,9 (4) 11,94 3 35,8 107,4 11,7 (12) 16
4 47,7 143,1 13,5 (13,9) 20
5 59,7 179,1 15,1 (15,5) 20
2 30.4 91,2 10,8 (11.3) 16
3 4 4,4 (4,6) 15,2 3 45,6 136,8 13,2 (13,8) 16
4 60,8 182,4 15,2 (15,9) 20
5 76 228 17 (17,8) 25
2 39,2 117,6 12,2 (12,7) 16
4 6 5 (5,2) 19,62 3 58,9 176,7 15 (15,6) 20
4 78,5 235,5 17,3 (18) 25
5 98,1 294,3 19,4 (20,1) 25
2 64,3 192,9 15,7 (16,4) 20
5 10 6,4 (6,7) 32,15 3 96,4 289,2 19,2 (20,1) 25
4 128,6 385,8 22,2 (23,2) 32
5 160,8 482,4 24,8 (26) 32
2 95,5 286,5 19,1 25
6 16 7,8 47,76 3 143,3 430 23,4 32
4 191 573 27 32
5 238,8 716,4 30,2 46
2 147,7 443 23,7 32
7 25 9,7 73,86 3 221,6 664,8 29,1 40
4 295,4 886,2 33,6 40
5 369,3 1108 37,6 50
2 186,5 559,5 26,7 32
8 35 10,9 93,27 3 279,8 839,4 32,7 40
4 373,1 1119,3 37,8 50
5 466,4 1399,2 42,2 50
2 257,2 771,6 31,3 40
9 50 12,8 128,6 3 385,8 1157,4 38,4 50
4 514,4 1543,2 44,3 50
5 643 1929 49,6 63
2 334,7 1004 35,8 50
10 70 14,6 167,33 3 502 1506 43,8 50
4 669,3 2008 50,6 63
5 836,7 2510 56,5 63
2 459,1 1377,3 41,9 50
11 95 17,1 229,54 3 688,6 2065,8 51,3 63
4 918,2 2754,6 59,2 63
5 1147,7 3443 66,2 75
104
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 107

1. Caracteristicile conductoarelor FY, HO7V-U, HO7V-R

- conductor din cupru cu izolaĠie din PVC;
- standard de produs după SR HD 21.3S3;
- tensiune nominală U 0 / U 450 / 750V ;
- temperatura maximă admisă pe conductor în condiĠii normale de funcĠionare : 70 0C;
- conductor din cupru masiv - clasa 1- cu secĠiuni de la 1,5 la 10 mm2; FY clasa1 este
echivalent cu HO7V- U;
- conductor din cupru multifilar (5 toroane) clasa 2- cu sectiuni de la 16 mm2 la 400 mm2;
FY clasa 2 este echivalentul cu HO7V-R;
- izolaĠia cu întârziere la propagarea flăcării conform SR EN 60332 – 1 - 2.

Caracteristicile conductoarelor AFY .

- conductoare din aluminiu cu izolatie PVC cu sectiunea minimă de 4 mm2 ;
- standard de produs STAS 6865-89
- tensiunea nominala U 0 / U 450 / 750V .
- temperatura maximă admisă pe conductor 700C.

2. Valorile din paranteză sunt pentru conductoare FY clasa 2 úi HO7V-R .

3. Alegerea diametrului interior Di (mm) al tubului de protecĠie se face în funcĠie de secĠiunea
2
sc (mm ) a conductorului úi numărul de conductoare din tub .
4. Mărimea diametrului interior Di (mm) al tubului de protecĠie din coloana 8 este valabil în
următoarele condiĠii:
- S i t 3 ā S c unde S i (mm2) este aria secĠiunii interioare transversale a tubului úi S c (mm2)
este aria ocupată de conductoare;
- pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe între două doze;
- pentru curbe executate cu raza interioară egală cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al
tubului la montajul aparent úi egală cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la
montajul îngropat;
- tragerea conductoarelor în tub se face folosind materiale pentru lubrifierea conductoarelor.

5. În cazul în care aria sc (mm2) diferă de cea din coloana 4, diametrul interior Di (mm) al
tubului se recalculează cu formula S i t 3 ā S c .
În standardul pe părĠi SR EN 61386 pentru tuburi de protecĠie nu sunt tipizate diametrele interioare úi
exterioare pentru tuburile folosite în instalaĠii electrice, deoarece acestea depind de natura tubului úi de
producător.
Sunt tipizate diametrele exterioare De (mm), în standardul SR CEI 60423 astfel: 6, 8, 10, 12, 16, 20,
25, 32, 40, 50, 63, 75, dar nu sunt tipizate diametrele interioare.
6. În col. 9 diametru exterior De (mm) este dat informativ, urmând ca acesta să fie ales din
catalogul producătorului în funcĠie de diametrul interior Di (mm) din col 8.

5.2.12.1.8. La instalarea conductoarelor electrice în golurile prevăzute în elemente de construcĠie, în

profile etc., dimensiunile golurilor se aleg prin asimilare cu secĠiunile tuburilor.

5.2.12.1.9. Tragerea conductoarelor electrice în tuburi trebuie executată după montarea tuburilor sau
Ġevilor úi după uscarea tencuielii, dacă acestea au fost montate în tencuială.

5.2.12.2. Pozarea tuburilor úi Ġevilor de protecĠie

5.2.12.2.1. Tuburile úi Ġevile de protecĠie din metal sau din material plastic, se montează aparent,
îngropat, înglobate în elemente de construcĠie din materiale incombustibile sau în golurile acestora
(vezi tabelul 5.8) .

105
108 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Tabelul 5.8
Alegerea tuburilor de protecĠie pentru instalaĠii electrice
în funcĠie de modul de instalare (caracteristici minime)
Caracteristicile în acord cu SR EN 61386
Starea RezistenĠa RezistenĠa la RezistenĠa la
RezistenĠa la
la temperatura temperatura
impact
compresiune minimă maximă
Instalare în
exterior Instalare aparentă 3 3 4 1
Instalare aparentă 2 2 2 1
Instalare sub pardoseală 2 3 2 1
Instalare in interior

beton 3 3 2 1
goluri (cavităĠi în perete)
Ingropat

în zidărie
goluri în clădire
goluri în plafon 2 2 2 1
Montare aeriană 4 3 3 1
1 :Tuburile de protectie care sunt executate din materiale care propagă flacăra trebuie să fie de culoare
portocalie úi sunt permise numai pentru instalare în beton
2: Producătorul trebuie să menĠioneze compatibilitatea tuburilor de protecĠie în functie de influenĠele externe úi
codul de clasificare (conform anexei 5.7).

5.2.12.2.2. Se admite montarea tuburilor úi Ġevilor pe/sau în structura de rezistenĠă a construcĠiilor

numai în condiĠiile prevăzute în reglementările specifice referitoare la proiectarea antiseismică a
construcĠiilor.

5.2.12.2.3. Tuburile úi Ġevile montate aparent în încăperile din clasele de mediu AE4, AE5, AE6
trebuie dispuse astfel încât depunerile de praf, scame, fibre etc. pe tuburi úi pe elemente lor de
susĠinere să fie minime úi curăĠirea lor de praf să fie posibilă úi uúoară.

5.2.12.2.4. Se recomandă ca în încăperile de locuit úi similare, traseele tuburilor orizontale pe pereĠi să

fi distanĠate la circa 0,3 m de plafon.

5.2.12.2.5. Trebuie evitată montarea tuburilor pe pardoseala combustibilă a podurilor. Dacă tuburile se
montează totuúi pe pardoseala combustibilă a podurilor, ele trebuie să fie metalice.

5.2.12.2.6. Tuburile úi Ġevile montate înglobat într-un úliĠ în elementul de construcĠie trebuie acoperite
cu un strat de tencuială de min 1 cm.

5.2.12.2.7. Tuburile úi Ġevile trebuie fixate pe elementele de construcĠie cu accesorii de montare prin
care să se realizeze o prindere sigură în timp

5.2.12.2.8. DistanĠa dintre punctele de fixare pe porĠiunile drepte ale traseului tuburilor úi Ġevilor, se
stabileúte pe baza datelor din tabelul 5.9.

106
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 109

Tabelul 5.9
DistanĠe între punctele de fixare
DistanĠa între punctele de fixare [m]
Tipul tubului, Ġevii Montaj aparent
pe orizontală pe verticală
Tub din material plastic 0,6…….0,8 0,7……0,9
Tub metalic 1,0…….1,3 1,2…….1,6
ğeavă metalică sau din material
1,5…….3,0 1,5……..3,0
plastic

Limitele inferioare ale distanĠelor corespund celui mai mic diametru, iar cele superioare celui mai mare
diametru ale tubului sau Ġevii.
Se prevăd elemente de fixare úi la 10 cm de la capetele tuburilor úi curbelor faĠă de dozele de aparat,
dozele de tragere, echipamente úi derivaĠii.

5.2.12.2.9. Tuburile instalate în cofraje în vederea înglobării în beton trebuie fixate astfel încât în
timpul turnării úi vibrării betonului să nu îúi modifice poziĠia (de ex. se leagă cu sârmă de armătură),
amplasate la distanĠa minimă egală cu diametrul cel mai mare a tubului;

5.2.12.2.10. Pe suprafaĠa coúurilor de fum, a panourilor radiante sau pe alte suprafeĠe similare (în
spatele sobelor, a corpurilor de încălzire etc.) se vor monta numai tuburi de protecĠie rezistente la
temperatura respectivă. Conductoarele electrice din aceste tuburi vor fi cu izolaĠie rezistentă la aceeaúi
temperatură .

5.2.12.2.11. În încăperile din clasele AD3, AD4, AF2b, AF3 úi AF4, tuburile úi Ġevile metalice montate
aparent se instalează distanĠat la minim 3 cm faĠă de elementul de construcĠie.

5.2.12.2.12. Tuburile úi Ġevile metalice se pot monta direct pe elementele de construcĠie din materialele
combustibile .

5.2.12.2.13. Tuburile din materiale plastice, cu întârziere la propagarea flacării, se vor monta pe
elemente din materiale combustibile, în condiĠiile prevăzute la art. 3.0.3.7.

5.2.12.3. CondiĠii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi úi Ġevi

5.2.12.3.1. Îmbinarea tuburilor úi Ġevilor precum úi racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau
utilaje electrice se face cu accesorii corespunzătoare tipului respectiv de tub sau Ġeavă.
Acestea trebuie să asigure cel puĠin rezistenĠa mecanică, izolarea electrică, etanúarea, rezistenĠa la
coroziune, la căldură etc. ca úi tuburile úi Ġevile respective.

5.2.12.3.2. Accesoriile tuburilor úi Ġevilor trebuie montate respectându-se condiĠiile impuse de către
producător pentru tuburile úi Ġevile pentru care se folosesc,.

5.2.12.3.3. Îmbinările între tuburi sau Ġevi úi accesoriile de racordare la doze, la aparate, la
echipamente, trebuie executate astfel încât să corespundă gradului de protecĠie impus de clasele de
influenĠe externe din încăperea respectivă.

5.2.12.3.4. Se interzice îmbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcĠii.

5.2.12.3.5. Curbarea tuburilor se execută cu raza interioară egală cu minim de 5-6 ori diametrul
exterior al tubului la montaj aparent úi egală cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la
montaj îngropat (trebuie să se respecte úi prescripĠiile producătorului).

5.2.12.3.6. Legăturile sau derivaĠiile la conductoarele montate în tuburi trebuie să se facă în doze sau
cutii de derivaĠii.
107
110 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.2.12.3.7. Dozele de derivaĠie se instalează cu prioritate pe suprafeĠele verticale ale elementelor de

construcĠii.

5.2.12.3.8. Se admite montarea dozelor pe sau în pardoseală numai dacă sunt omologate, pentru
aceasta.

5.2.12.3.9. Se admite folosirea ca doze de derivaĠie a părĠilor fixe special prevăzute în corpurile de
iluminat .

5.2.12.3.10. Dozele de tragere a conductoarelor electrice în tuburi se prevăd pe trasee drepte la distanĠa
de maxim 25 m úi pe traseele cu cel mult 3 curbe la distanĠa de cel mult 15 m.
În cazurile în care distanĠele dintre doze sunt mai mari, trebuie să se utilizeze tuburi cu diametre mai
mari cu o treaptă faĠă de cele necesare.

5.2.12.3.11. Dozele de derivaĠie instalate sub tencuială sau înglobate în beton trebuie montate în aúa fel
încât capacul lor să se găsească la nivelul suprafeĠei finite a elementului de construcĠie respectiv.

5.2.12.3.12. Dozele úi accesoriile metalice de montaj trebuie protejate contra coroziunii în aceleaúi
condiĠii ca úi tuburile úi Ġevile pentru care sunt folosite.

5.2.12.3.13. IzolaĠia conductoarelor la capetele libere ale tuburilor úi Ġevilor metalice care intră în
corpurile de iluminat sau în echipamentele electrice se protejează .

5.2.12.14. DistribuĠii în sisteme de jgheaburi (SJ) úi tuburi profilate (STP)

Alegerea úi montarea sistemelor de jgheaburi (SJ) úi tuburi profilate (STP) se face conform
prevederilor de la art. 5.2.1.6.2.

5.2.12.4.1. Sisteme SJ/STP úi accesoriile lor (doze, piese de colĠ, piese de capăt, piese de îmbinare etc.)
pentru instalaĠiie electrice trebuie să fie executate din materiale incombustibile sau care nu propagă
flacăra conform recomandărilor din SR EN 50085-1.

5.2.12.4.2. Se admite pozarea în sisteme SJ/STP atât a circuitelor de iluminat úi de prize, cât úi a
circuitelor de curenĠi electrici „slabi“ (radio, TV, telefonie, comandă-control etc.), dacă sunt montate în
goluri distincte úi separate prin ecran.

5.2.12.4.3. SecĠiunea úi numărul minim de conductoare ce se pozează în golul unui sistem SJ/STP se
stabilesc, fie pe baza datelor producătorului, fie pe baza asimilării secĠiunii golului, canalului sau
profilului cu secĠiunile tuburilor.

5.2.12.4.4. Sistemele SJ/STP din PVC se recomandă să fie montate la distanĠe de minim 3cm de
locurile din materiale combustibile a uúilor úi ferestrelor úi de 10 cm de pardoseală.

5.2.12.4.5. Accesoriile sistemelor SJ/STP, inclusiv capacele dozelor, cu excepĠia elementelor de

adaptare pentru aparate, se montează după tragerea sau pozarea conductoarelor electrice úi verificarea
circuitelor.

5.2.13. Pozarea cablurilor electrice

5.2.13.1. La alegerea úi pozarea cablurilor electrice trebuie să se Ġină seama de instrucĠiunile
producătorului, de prevederile specifice pentru clădiri din prezentul normativ úi de normativul NTE
/007/08/00 pentru proiectarea úi executarea reĠelelor de cabluri electrice.

5.2.13.2. Clasificarea úi simbolizarea cablurilor se face conform standardelor menĠionate în Anexa

5.33.
108
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 111

5.3.InstalaĠii electrice de putere

5.3.1. GeneralităĠi

5.3.1.1. Alimentarea cu energie electrică a fiecărui receptor electric de putere trebuie să se facă prin
circuit separat.
Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de putere de aceeaúi natură úi destinaĠie (de ex.
motoare etc.) printr-un circuit prevăzut cu protecĠie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată
a acestor receptoare nu depăúeúte 15 kW.
5.3.1.2. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare úi alegerea caracteristicilor
dispozitivelor de protecĠie se face conform condiĠiilor de la subcap. 5.2 úi respectiv de la subcap. 4.3,
Ġinându-se seama de simultaneitatea sarcinilor în regim normal úi la pornire (de exemplu în cazul
motoarelor).

5.3.1.3. În cazul consumatorilor racordaĠi direct la reĠeaua de joasă tensiune a furnizorului, pornirea
motoarelor electrice:
a) se poate face direct, pentru:
- motoare monofazate (cu tensiunea de 230V) cu puteri până la 4 kW inclusiv;
- motoare trifazate (cu tensiunea între faze de 400V) cu puteri până la 5,5 kW inclusiv
b) se face cu aparate de pornire cu curent electric de pornire prestabilit (pentru motoare cu puteri
mai mari decât cele de la punctul a), la tensiunile respective.

5.3.1.4. La consumatorii alimentaĠi din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor
care poate porni direct se determină prin calcul pe baza verificării stabilităĠii termice úi electrodinamice
a transformatoarelor de alimentare, dar nu se va depăúi 20% din puterea transformatoarului din care
este alimentat úi va fi racordat direct la tablou general.

5.3.1.5. La consumatorii alimentaĠi din surse proprii de energie electrică, puterea motoarelor care pot fi
pornite direct se determină pe bază de calcul, verificându-se satisfacerea condiĠiei de cădere de
tensiune admisă.

5.3.1.6. Echipamentul electric acĠionat cu motor electric trebuie să asigure protecĠia persoanelor
împotriva úocurilor electrice datorate atingerilor directe úi atingerilor indirecte conform prevederilor
din subcap. 4.1

5.3.1.7. SR EN 60204-1 recomandă să fie luate măsuri de protecĠie, pentru motoare, împotriva
următoarelor efecte, în funcĠie de condiĠile tehnologice :
- supracurenĠi care rezultă de la un scurtcircuit;
- suprasarcină;
- temperaturi anormale;
- pierderea sau micúorarea tensiunii de alimentare;
- depăúirea vitezei de rotaĠie normate a maúinilor/elementelor maúinii;
- defectele de punere la pământ/curenĠi reziduali;
- secvenĠa de fază incorectă;
- supratensiuni de trăsnet sau datorită manevrelor de comutaĠie.

5.3.1.7.1. ProtecĠia motoarelor împotriva supracurenĠilor.

ProtecĠia împotriva supracurenĠilor se face conform subcap. 4.3.

5.3.1.7.2. ProtecĠia motoarelor împotriva încălzirilor anormale

ProtecĠia motoarelor împotriva încălzirilor anormale trebuie să fie asigurată pentru fiecare motor a
cărui putere nominală este mai mare de 0,5 kW.

109
112 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

ExcepĠii: pentru aplicaĠii unde o întrerupere automată a funcĠionării unui motor nu este admisă (de
exemplu pompele pentru incendiu), mijloacele de detecĠie trebuie să emită un semnal de avertizare la
care operatorul poate răspunde.
ProtecĠia motoarelor împotriva încălzirilor anormale poate fi realizată prin:
- o protecĠie contra suprasarcinilor;
- o protecĠie contra temperaturilor excesive;
- o protecĠie prin limitarea curentului.
Punerea în funcĠiune automată a unui motor după funcĠionarea unei protecĠii contra încălzirii anormale
trebuie să fie împiedicată, dacă aceasta poate provoca o situaĠie periculoasă sau o avarie a maúinii sau a
lucrărilor în curs.

5.3.1.7.2.1. ProtecĠia împotriva suprasarcinilor

ProtecĠia împotriva suprasarcinilor trebuie să fie prevăzută pe fiecare conductor activ cu excepĠia
conductorului neutru.
Pentru motoarele monofazate sau alimentate la tensiune continuă, protecĠia se face cel puĠin pe
conductorul activ care nu este legat la pământ.
Dacă protecĠia contra suprasarcinilor este realizată cu întrerupere, dispozitivul de comutaĠie trebuie să
întrerupă toate conductoarele active. Întreruperea conductorului neutru pentru protecĠia contra
suprasarcinilor nu este obligatorie.
ProtecĠia motoarelor trifazate se realizează cu un dispozitiv dependent de curent, cu temporizare, care
monitorizează toate cele trei faze, reglat la cel mult valoarea curentului nominal al motorului. Acesta
va acĠiona în 2 ore sau mai puĠin la o valoare de 1,20 ori curentul reglat úi nu va acĠiona într-un interval
de 2 ore la o valoare de 1,05 ori curentul reglat.

5.3.1.7.2.2. ProtecĠia împotriva depăúirii temperaturii admisibile pentru izolaĠie

ProtecĠia împotriva temperaturilor excesive este recomandată în cazurile unde răcirea este defectuoasă
(de exemplu în medii cu praf). În funcĠie de tipul motorului, protecĠia împotriva blocării rotorului sau a
lipsei tensiunii pe una din faze nu este totodeauna asigurată de o protecĠie împotriva temperaturilor
excesive este necesar să se prevadă o protecĠie suplimentară.
ProtecĠia se realizează cu controlul direct al temperaturii prin senzori de temperatură încorporaĠi în
înfăúurarea motorului (de exemplu termistoare).

5.3.1.7.3. ProtecĠia împotriva întreruperii sau scăderii tensiunii de alimentare úi restabilirea ei

ulterioară.
Dacă o întrerupere a sursei de alimentare sau o scădere a tensiunii poate produce o condiĠie
periculoasă, o deteriorare a maúinii sau afectarea activităĠii în curs de desfăúurare, trebuie să fie
prevăzută o protecĠie cum ar fi deconectarea maúinii când este atins un nivel predeterminat al tensiunii
(prin reglarea tensiunii minime).
Dacă funcĠionarea maúinii permite o întrerupere sau o scădere a tensiunii pe durata unei scurte
perioade de timp (perioada necesară funcĠionării automaticii de sistem de cca 3 sec), poate fi prevăzută
o protecĠie cu temporizare împotriva întreruperii sau scăderii tensiunii. FuncĠionarea dispozitivului de
protecĠie la tensiune minimă nu trebuie să compromită funcĠionarea nici uneia dintre comenzile de
oprire a maúinii.

5.3.1.7.4. ProtecĠia împotriva depăúirii vitezei de rotaĠie normate

ProtecĠia motoarelor la depăúirea vitezei de rotaĠie normate trebuie prevăzută cu un limitator de viteză
de rotaĠie. ProtecĠia la depăúirea vitezei de rotaĠie normate trebuie să interzică o repornire automată.

5.3.1.7.5. ProtecĠia împotriva punerii la pământ accidentale úi a curenĠilor reziduali

Suplimentar faĠă de folosirea protecĠiei împotriva supracurenĠilor prin deconectarea automată, protecĠia
împotriva punerii la pământ accidentale úi a curenĠilor reziduali trebuie prevăzută pentru evitarea
deteriorărilor echipamentului produse de curenĠii de punere la pământ accidentali mai mici decât
nivelul de detecĠie al protecĠiei la spracurent.
Reglajul dispozitivelor de protecĠie trebuie făcut la cel mai jos nivel de operare a echipamentului.
110
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 113

5.3.1.7.6. ProtecĠia la succesiunea fazelor

Dacă o succesiune incorectă a fazelor unei tensiuni de alimentare poate genera o situaĠie
periculoasă sau o deteriorare a maúinii, trebuie să se prevadă o protecĠie la succesiunea fazelor. De
exemplu: un motor transferat de la o sursă de alimentare la alta nesincronă .

5.3.1.7.7. ProtecĠia împotriva supratensiunilor de trăsnet sau a supratensiunilor de comutaĠie

Aceste protecĠii se realizează, de regulă, în tabloul de distribuĠie conform subcap. 4.4.

5.3.2 Receptoare electrice

5.3.2.1. La alimentarea cu energie electrică úi montarea receptoarelor electrice trebuie să se respecte
prevederile din capitolele 4 úi 5 úi instrucĠiunile producătorului.
Suplimentar se vor respecta prevederile din cap.7 pentru receptoarele montate în spaĠii speciale

5.3.2.2. În cazul receptoarelor care în timpul funcĠionării pot produce perturbaĠii electromagnetice în
reĠeaua furnizorului de energie electrică (de ex. regim deformant), trebuie luate măsuri pentru limitarea
acestor perturbaĠii conform normelor SR EN 50160.

5.3.2.3. Este admisă racordarea prin prize a receptoarelor electrice cu putere nominală până la 2 kW.
Receptorele cu puteri peste 2 kW se pot racorda prin prize dedicate ( numai pentru un singur receptor)
sau prin racorduri fixe. Pentru conectarea úi deconectarea acestora receptoarele se prevăd cu
dispozitive de acĠionare pe circuitul fix de alimentare, dacă receptorul nu este echipat cu întreruptor de
către producător.

5.3.2.4. Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, II úi III de protecĠie împotriva úocurilor
electrice (definite conform SR EN 61140) se face din circuite fără conductor de protecĠie, iar a
receptoarelor din clasa I de protecĠie, din circuite cu conductor de protecĠie.

5.3.2.5. DistanĠele dintre receptoarele electrice fixe precum úi distanĠele dintre acestea úi elementele de
construcĠie, obiecte fixe din încăperi etc. trebuie alese astfel încât manevrarea, întreĠinerea, verificarea
úi repararea acestora să se poată defăúura în condiĠii corespunzătoare, respectându-se úi prevederile din
Legea nr. 319/2006.

5.3.2.6. ProtecĠia receptoarelor electrice împotriva supracurenĠilor úi protecĠia împotriva úocurilor

electrice trebuie asigurate în condiĠiile prevăzute în subcapitolele 4.3. úi 4.1.

5.3.3. Tablouri de distribuĠie

5.3.3.1. Tabloul de distribuĠie de aparataj de joasă tensiune conform definiĠiei din SR EN 60439, este
combinaĠia unuia sau mai multor aparate de comutaĠie de joasă tensiune cu aparate de comandă,
măsurare úi reglare, complet asamblate sub responsabilitatea producătorului, având toate legăturile
electrice úi mecanice interioare úi elementele lor constructive.

5.3.3.2. Tablourile de distribuĠie prefabricate se execută úi verifică conform recomandărilor din

standardul pe părĠi SR EN 60439 úi a standardului SR EN 50274 .

5.3.3.3. Clasificarea tablourilor de distribuĠie conform SR EN 60439

Tablourile de distribuĠie sunt clasificate după:
- aspect exterior;
- loc de instalare;
- condiĠii de instalare Ġinând cont de posibilitatea de amplasare;
- grad de protecĠie;
- tip carcasă;
111
114 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

- metodă de montare, de exemplu parte fixă sau parte mobilă;

- măsuri pentru protecĠia personalului;
- forma de separare internă;
- tipuri de legături electrice între unităĠi funcĠionale.

5.3.3.3.1. Aspect exterior

a. ansamblu deschis: ansamblu care constă dintr-un saúiu care susĠine echipamentul electric,
părĠile active ale echipamentului electric fiind accesibile;
b. ansamblu deschis protejat frontal: ansamblu deschis prevăzut cu un panou frontal care
asigură un grad de protecĠie minim IP2X pentru această direcĠie. PărĠile active sunt
accesibile din celelalte direcĠii;
c. ansamblu în carcasă: ansamblu prevăzut cu câte un panou pe fiecare faĠă, mai puĠin,
eventual, pe suprafaĠa de montare úi care îi asigură un grad de protecĠie cel puĠin IP2X;
d. ansamblu montat în dulap: ansamblu în carcasă amplasat, în principiu, pe pardoseală
putând fi compus din mai multe coloane;
e. ansamblu montat în dulapuri multiple: combinaĠie de mai multe dulapuri fixate rigid între
ele;
f. ansamblu montat în pupitru: ansamblu în carcasă care conĠine un pupitru de comandă
orizontal, înclinat sau o combinaĠie a acestora, echipat cu aparate de comandă, măsurare,
semnalizare etc.;
g. ansamblu montat în cofret: ansamblu în carcasă prevăzut pentru a fi montat, în principiu pe
un plan vertical;
h. ansamblu multimodular: combinaĠie de mai multe cofrete fixate mecanic între ele montate
sau nu pe un cadru comun, legăturile între două cofrete alăturate trecând prin deschideri
speciale făcute pe feĠele adiacente.

5.3.3.3.2. Loc de instalare

a. ansamblu pentru instalarea interioară: ansamblu destinat a fi utilizat în locuri în care
temperatura aerului ambiant nu depăúeúte + 40oC, iar media sa, măsurată pe o perioadă de
24 h nu depăúeúte + 35oC. Limita inferioară a temperaturii aerului ambiant este de -5oC;
b. ansamblu pentru instalarea exterioară: ansamblu destinat a fi utilizat în locuri în care
temperatura aerului ambiant nu depăúeúte + 40oC, iar media sa, măsurată pe o perioadă de
24 h nu depăúeúte + 35oC. Limita inferioară a temperaturii aerului ambiant este de –25oC.

5.3.3.3.3. CondiĠii de instalare Ġinând seama de posibilitatea de amplasare

a. ansamblu fix: ansamblu destinat a fi fixat la locul său de montare, de exemplu pe
pardoseală sau pe un perete, úi a fi utilizat pe acest amplasament
b. asamblu mobil: ansamblu prevăzut a fi mutat cu uúurinĠă dintr-un loc de montare în altul .

5.3.3.3.4. Grad de protecĠie

Gradul de protecĠie asigurat de orice ansamblu împotriva atingerii părĠilor active, a pătrunderii
corpurilor străine, solide úi lichide. Acesta este indicat prin codul IP conform SR EN 60529.
Gradul de protecĠie al unui tablou în carcasă trebuie să fie de cel puĠin IP2X, după montarea conform
instrucĠiunilor producătorului.
Pentru tablourile destinate utilizării în exterior care nu au o protecĠie suplimentară a doua cifră
caracteristică trebuie să fie minim 3 (exemplu: protecĠia suplimentară poate fi un acoperiú protector sau
ceva similar).

5.3.3.3.5. Metodă de montare

a. montaj fix;
b. montaj debroúabil.

112
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 115

5.3.3.3.6. Măsuri pentru protecĠia personalului

a. protecĠia împotriva atingerilor directe;
b. protecĠia împotriva atingerilor indirecte;
c. descărcarea sarcinilor electrice (unde sunt echipamente care permit acumularea unei sarcini
electrice periculoase după conectarea acestora);
d. culoare de lucru úi de întreĠinere în interiorul ansamblurilor;
e. prescripĠii referitoare la accesibilitatea personalului autorizat în timpul utilizării.

5.3.3.3.7. Forma de separare internă

Separarea interiorului unui tablou prin bariere sau pereĠi despărĠitori se face pe următoarele criterii
principale:
a. nici o separare;
b. separarea barelor colectoare de unităĠile funcĠionale;
c. separarea barelor colectoare de unităĠile funcĠionale úi separarea tuturor unităĠilor
funcĠionale între ele. Separarea bornelor pentru conductoarele exterioare de unităĠile
funcĠionale dar nu úi separarea bornelor între ele;
d. separarea barelor colectoare de unităĠile funcĠionale úi separarea tuturor unităĠilor
funcĠionale între ele, inclusiv a bornelor pentru conductoarele exterioare, care fac parte
integrantă din unitatea funcĠională.

5.3.3.3.8. Tipuri de legături electrice între unităĠi funcĠionale

a. legărură fixă, care este conectată sau deconectată cu ajutorul unei scule;
b. legătură deconectabilă, care este conectată sau deconectată manual, fără ajutorul unei scule;
c. legătură debroúabilă, care este conectată sau deconectată prin aducerea unităĠii funcĠionale
în situaĠia de serviciu sau de separare.

5.3.3.4. La amplasarea tablourilor electrice este necesar să se Ġină seama de recomandările din
reglementările tehnice specifice referitoare la proiectarea úi executarea instalaĠiilor de conexiuni úi
distribuĠie cu tensiuni până la 1000V c.a. în unităĠile energetice úi anume:
a. condiĠiile de influenĠe externe;
b. să nu împiedice circulaĠia pe coridoare în special la cele utilizate pentru evacuare în caz de
incendiu;
c. să permită exploatarea, întreĠinerea úi verificarea .

5.3.3.5. Tablourile de distribuĠie se vor executa în construcĠie deschisă sau închisă (protejată) în funcĠie
de condiĠiile de influenĠe externe úi grad de protecĠie .

5.3.3.6. Tablourile de distribuĠie în execuĠie deschisă se instalează în încăperi din clasa BA5.
Se admite instalarea lor úi în încăperi din clasa AD1 dacă acestea corespund úi categoriilor BE1a úi
BE1b, cu condiĠia ca părĠile aflate sub tensiune să nu fie accesibile personalului obiúnuit (neautorizat).

5.3.3.7. Se interzice amplasarea tablourilor de distribuĠie în poduri úi în subsoluri de cabluri, cu

excepĠia cazurilor prevăzute în normativul NTE 007/08/00.

5.3.3.8 Se recomandă să nu se amplaseze tablouri de distribuĠie care conĠin aparate de măsurare, în

încăperi cu temperaturi sub 0oC úi peste +40oC, sau în alte condiĠii decât în acelea permise de
producătorul aparatelor respective. În cazul în care nu pot fi respectate prevederilor de mai sus,
producătorul tabloului trebuie să ia măsuri pentru a asigura funcĠionarea corectă a aparatelor de
măsurare (de exemplu, realizarea unei încălziri locale, ventilaĠie naturală sau forĠată) sau utilizatorul
trebuie să asigure climatizarea încăperii.

5.3.3.9. Tablourile de distribuĠie trebuie amplasate la distanĠa de cel puĠin 3 cm faĠă de elementele din
materiale combustibile sau în condiĠiile prevăzute la art. 3.0.3.8.

113
116 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fac excepĠie tablourile în carcasă metalică cu grad de protecĠie IP54 care pot fi montate direct pe
elemente din materiale combustibile.

5.3.3.10. Trebuie evitată instalarea tablourilor de distribuĠie în încăperi din categoria BE2.
În cazurile în care se impune totuúi o asfel de amplasare, trebuie luate măsuri pentru prevenirea úi
protecĠia împotriva propagării incendiilor, utilizându-se tablouri de distribuĠie din materiale
incombustibile, cu gradul de protecĠie IP indicat în subcap. 4.2.

5.3.3.11. Tablourile de distribuĠie se prevăd cu dispozitiv de secĠionare, întrerupere úi comandă

conform subcap. 5.3.4.

5.3.3.12. La clădirile cu săli aglomerate, tabloul de distribuĠie al acestora trebuie prevăzut cu

posibilitatea de întrerupere a alimentării cu energie electrică a instalaĠiilor electrice aferente (cu
excepĠia celor de siguranĠă).
Întreruperea alimentării cu energie electrică trebuie să se facă dintr-un loc în care nu are acces
publicul, marcat úi uúor accesibil pentru intervenĠii în caz de incendiu.

5.3.3.13. Pentru depozite de materiale combustibile úi depozite apreciate de beneficiar úi comunicate

proiectantului ca având importanĠă deosebită sau care adăpostesc valori importante, precum úi în toate
cazurile cu risc de incendiu, fără personal permanent de exploatare, tabloul general de distribuĠie
trebuie prevăzut cu posibilitatea de întrerupere úi din exteriorul clădirii respective. Întreruperea
alimentării cu energie electrică trebuie să se facă dintr-un loc marcat, protejat úi accesibil pentru
intervenĠii în caz de incendiu.

5.3.3.14. La confecĠionarea carcaselor tablourilor de distribuĠie trebuie să se folosească materiale

incombustibile sau nehigroscopice úi cu întârziere la propagarea flăcării.

5.3.3.15. La alegerea úi instalarea tablourilor pentru receptoare de siguranĠă úi a tabloului staĠiei

pompelor de incendiu se va Ġine seama úi de prevederile din subcap. 7.22.

5.3.3.16. Alegerea secĠiunii conductoarelor úi barelor din interiorul unui tablou este responsabilitatea
producătorului.
Alegerea acestor conductoare se face Ġinând sema, în afară de curentul admisibil indicat în schema
monofilară din proiect, de solicitările mecanice la care tabloul este supus, de modul de pozare, de tipul
izolaĠiei úi, dacă este cazul, de tipul elementelor racordate .

5.3.3.17. Se recomandă evitarea grupării în acelaúi tablou a aparatelor de tensiune alternativă împreună
cu aparatele de tensiune continuă sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite între fază úi pământ. În
cazurile în care nu se pot respecta aceste condiĠii, aparatele pentru acelaúi tip de curent sau aceleaúi
tensiuni trebuie instalate separat úi marcate distinct. Fac excepĠie aparatele care necesită pentru
funcĠionarea lor, tensiuni de natură diferită sau tensiuni de valori diferite, pentru care nu se impune
respectarea condiĠiilor de mai sus.

5.3.3.18. Se interzice instalarea în tablourile de distribuĠie a aparatelor cu dielectrici combustibili (de

exemplu ulei).

5.3.3.19. DistanĠe minime de protecĠie pentru tablouri de distribuĠie cu bare neizolate montate
deasupra tabloului (conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice referitoare la proiectarea
úi executarea instalaĠiilor de conexiuni úi distribuĠie cu tensiuni până la 1000V c.a. în unităĠile
energetice).

5.3.3.19.1. Între părĠile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum úi între acestea úi
elemente úi părĠi metalice legate la pământ, trebuie prevăzută o distanĠă de conturnare de minimum 30
mm úi o distanĠă de izolare în aer de 15 mm.
114
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 117

5.3.3.19.2. DistanĠa liberă între bare în tablouri se stabileúte conform STAS 7944.

5.3.3.19.3. DistanĠa de izolare în aer între părĠile neizolate aflate sub tensiune ale tabloului trebuie să
fie de cel puĠin:
- 50 mm, până la elementele de construcĠie (uúi pline, pereĠi etc.);
- 100 mm, până la îngrădiri sau uúi din plasă metalică.
- 200 mm până la bariere de protectie.
PereĠii úi îngrădirile de protecĠie úi uúile pline sau din plasă se execută cu înălĠimea de minimum 1,7 m,
iar barierele cu înălĠimea de minimum 1,2 m.

5.3.3.20. DistanĠele de izolare în aer, de conturnare úi de protecĠie împotriva úocurilor electrice în cazul
tablourilor de distribuĠie prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din standardul pe părĠi SR EN
60439.

5.3.3.21. Tablourile de distribuĠie se instalează astfel încât înălĠimea laturii de sus a tablourilor faĠă de
pardosela finită să nu depăúească 2,3 m.
Fac excepĠie tablourile din locuinĠe pentru care se admite o înălĠime de cel mult 2,5 m.

5.3.3.22. La tablourile capsulate, înălĠimea laturii de jos a tabloului faĠă de pardoseala finită se
stabileúte avându-se în vedere posibilitatea de realizare a razei de curbură admisă pentru cablul cu cel
mai mare diametru care se racordeză la tablou.

5.3.3.23. Aparatele de măsurare ale tablourilor cu înregistrare sau citire directă se amplasează pe uúa
acestora Ġinându-se seama de recomandările din reglementările tehnice referitoare la proiectarea
staĠiilor de conexiuni úi transformare privind reprezentarea úi marcarea instalaĠiilor electrice.

5.3.3.24. Coridorul de acces din faĠa sau din spatele unui tablou, se prevede cu o lăĠime de cel puĠin 0,8
m măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului úi elementele neelectrice de pe traseul
coridorului (pereĠi, balustrade de protecĠie etc.).
Se admit îngustări locale de la 0,8 m la 0,6 m, cu condiĠia ca uúa tabloului să se poată deschide
complet.

5.3.3.25. Coridorul de acces între două tablouri de distribuĠie úi coridorul dintre tablou úi părĠi metalice
proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie să aibă o
lăĠime de cel puĠin 1 m.

5.3.3.26. În încăperi de clasa BA5 între elementele sub tensiune neizolate úi protejate împotriva
atingerilor directe ale tablourilor aúezate pe ambele părĠi ale unui coridor de acces úi alte elemente úi
utilaje electrice, trebuie asigurată o distanĠă de cel puĠin 1,4 m.

5.3.3.27. În încăperi de clasa BA5 între elementele sub tensiune neizolate din spatele unui tablou de
distribuĠie úi elementele neelectrice de pe peretele opus, trebuie asigurată o distanĠă de cel puĠin 1 m.

5.3.3.28. Între pardoseala finită a coridorului din faĠa sau din spatele tabloului de distribuĠie, plafonul
încăperii sau elementele metalice care nu fac parte din circuitele curenĠilor de lucru, se prevede o
distanĠă liberă pe verticală de cel puĠin 1,9 m. DistanĠa dintre aceste elemente úi elementele care fac
parte din circuitele curenĠilor de lucru, care în exploatare se găsesc sub tensiune úi nu sunt protejate
împotriva atingerilor, trebuie să fie de cel puĠin 2,5 m. Aceste elemente se protejează împotriva
atingerilor directe si trebuie sa fie de cel puĠin de 2,5 m de la pardoseală.

5.3.3.29. La coridoarele de acces ale tablourilor de distribuĠie, formate din mai multe panouri cu o
lungime totală mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete.
În cazul coridoarelor cu o lăĠime mai mare de 3 m, prevederea a două căi de acces nu este obligatorie.
115
118 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.3.3.30. Tablourile cu acces prin spate úi care nu sunt instalate în încăperi de clasa BA5 se prevăd cu
îngrădiri de protecĠie pe partea laterală a tablourilor. Îngrădirile de protecĠie se execută din panouri
pline din materiale incombustibile sau din rame cu plasă cu ochiuri de cel mult 20x20 mm, amplasate
astfel încât să nu fie posibilă atingerea părĠilor sub tensiune.

5.3.3.31. Aparatele de protecĠie, de comandă, de separare, de conectare etc, cât úi circuitele de intrare
úi de ieúire din tablourile de distribuĠie, se etichetează clar úi vizibil astfel încât să fie uúor de
identificat pentru manevre, reparaĠii úi verificări. Pe etichetele siguranĠelor fizibile se menĠionează úi
curenĠii nominali ale acestora.

5.3.3.32. Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate în caz de incendiu, calamitate naturală etc.,
se marchează distinct, vizibil úi clar astfel încât să poată fi identificate rapid la necesitate.

5.3.3.33. Tablourile de distribuĠie trebuie montate vertical úi fixate sigur pentru a corespunde cerinĠelor
Legii nr. 10/1995 privind rezistenĠa úi stabilitatea atât statică cât úi dinamică (la vibraĠii).

5.3.3.34. Tablourile destinate instalării în locuri accesibile persoanelor obiúnuite în timpul utilizăriilor
trebuie să respecte úi recomandările din standardul SR EN 60439-3+A1 + A2 úi anume :
- tablourile de distribuĠie, conform standardului SR EN 60439-3+A1+A2 sunt destinate utilizării la
tensiune alternativă, la o tensiune nominală fază/pământ care să nu depăúească 300 V;
- circuitele de ieúire cuprind dispozitivele de protecĠie la scurtcircuit, fiecare având un curent
nominal care să nu depăúească 125 A cu un curent total la intrare care să nu depăúească 250 A:
a) gradul de protecĠie al tabloului în carcasă trebuie să fie de cel puĠin IP2X, după montare
conform instrucĠiunilor producătorului;
b) tablourile cu protecĠie prin izolare totală (clasa II), trebuie să asigure cel puĠin gradul de
protecĠie IP3X;
c) carcasa trebuie să Ġină la impact 0,75 J;
d) fuzibilele pentru circuitele de ieúire trebuie să fie conform prescripĠiilor din standardul SR
EN 60269;
e) părĠile debroúabile nu sunt permise în tablouri destinate a fi instalate în locuri în care
persoane obiúnuite (neautorizate) au acces pe timpul utilizării acestora.

5.3.3.35. Tablourile destinate utilizării pe úantier trebuie să respecte úi recomandările din standardul
SR EN 60439-4- (PrescripĠii particulare pentru ansambluri utilizate pe úantiere) úi anume:
a) curentul nominal al tabloului trebuie respectat de către producător ca fiind curentul nominal
al circuitului de alimentare;
b) toate conexiunile cablurilor externe trebuie să fie demontabile sau să se facă prin
intermediul prizelor de curent;
c) prizele trebuie să fie conform standardelor corespunzătoare úi trebuie să aibă un curent
nominal de cel puĠin 16A;
d) rezistenĠa mecanică a carcasei la impact trebuie să fie mai mare sau egală cu 6 J;
e) gradul de protecĠie al tuturor părĠilor tabloului trebuie să fie cel puĠin IP44;
f) soclurile prizelor de curent neprotejate de carcasa tabloului trebuie să asigure un grad de
protecĠie de cel puĠin IP44, indiferent dacă fiúa este introdusă în priză sau nu;
g) părĠi accesibile ale tabloului sunt:
- numai soclurile prizelor de curent, manetele operaĠionale úi butoanele de comandă care
pot fi accesibile fără utilizarea unei chei sau a unei scule;
- úi organul de comandă al întreruptorului principal ce trebuie să poată fi acĠionat cu
uúurinĠă;
h) tabloul trebuie prevăzut cu urechi de ridicare úi manete de manipulare;
i) atunci când se utilizează socluri de prize de curent úi fiúe, este necesar ca un conductor de
protecĠie corespunzător să fie conectat între bornele principale de legare la pământ ale
tabloului úi bornele de legare la pământ ale soclurilor prizelor;
116
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 119

j) secĠiunea fiecărui conductor de protecĠie situat în interiorul tabloului nu trebuie să fie mai
mică de 2,5 mm2 din cupru;
k) prizele care au curenĠi sau tensiuni nominale diferite nu trebuie să fie interschimbabile
pentru a se evita erorile de conectare (a se vedea SR EN 60309-1 úi SR EN 60309-2).

5.3.4. Dispozitive de protecĠie, separare (secĠionare), întrerupere úi comandă

5.3.4.0. PrescripĠii comune

5.3.4.0.1 PrescripĠiile din prezentul subcapitol sunt conform cu recomandările din standardele SR EN
61140/A1, SR CEI 60364-5-53 úi SR HD 384.5.537S2.

5.3.4.0.2 Contactele mobile ale tuturor polilor aparatelor multipolare trebuie cuplate mecanic în aúa fel
încât se deschid úi se închid împreună, cu excepĠia acelor contacte destinate numai pentru neutru (N)
care pot să se închidă înainte úi să se deschidă după celelalte contacte.

5.3.4.0.3. În circuitele monofazate se prevăd dispozitive bipolare (2P sau 1P+N).

În circuitele monofazate din locuinĠe (cu personal obiúnuit) se prevăd întreruptoare bipolare cu
protecĠie la suprasarcină úi scurtcircuit cel puĠin pe conductorul de fază (1P+N).

5.3.4.0.4. Dispozitivele care asigură mai multe funcĠiuni trebuie să satisfacă toate prescripĠiile
corespunzător pentru fiecare din aceste funcĠiuni.

5.3.4.0.5. Dispozitivele de protecĠie trebuie să funcĠioneze la valori de curent, tensiune úi timp adaptate
caracteristicilor circuitelor úi pericolelor posibile.

5.3.4.1. Dispozitive de protecĠie împotriva atingerii indirecte prin întreruperea automată a

alimentării
5.3.4.1.1. Dispozitive de protecĠie la supracurent
Se aleg úi se montează conform condiĠiilor specificate în subcap.4.3 úi subcap. 5.3.4.3.

5.3.4.1.2. Dispozitive de protecĠie la curent diferenĠial rezidual

5.3.4.1.2.1. CondiĠii generale de instalare
a) dispozitivele de protecĠie la curent diferenĠial rezidual în reĠelele de tensiune continuă
trebuie să fie destinate în mod special pentru detectarea curenĠilor reziduali în curent
continuu úi pentru întreruperea curenĠilor din circuit în condiĠii normale úi în situaĠii de
defect
b) un dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual trebuie să fie instalat astfel încât să
asigure întreruperea tuturor conductoarelor active ale circuitului protejat.
c) nici un conductor de protecĠie nu trebuie să treacă prin circuitul magnetic al dispozitivului
de protecĠie la curent diferenĠial rezidual.
În cazul cablurilor unde conductorul de protecĠie este cuprins în mantaua comună împreună cu
conductoarele de fază, dacă torul dispozitivului diferenĠial rezidual se montează pe cablu, conductorul
de protecĠie se trece din nou în sens invers prin tor.
Dispozitivele de protecĠie la curent diferenĠial rezidual trebuie alese úi circuitele electrice împărĠite
astfel încât curentul de scurgere la pământ, susceptibil să apară în timpul funcĠionării normale a
sarcinii (sarcinilor) să nu producă întreruperea inutilă a dispozitivului.

5.3.4.1.2.2. Utilizarea dispozitivelor de protecĠie la curent diferenĠial rezidual conform reĠelei de

alimentare .
5.3.4.1.2.2.1. Dispozitivele de protecĠie la curent diferenĠial rezidual pot sau nu pot să aibă o sursă
auxiliară, luând în considerare prescripĠiile de la 5.3.4.1.2.2.2.

117
120 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.3.4.1.2.2.2. Utilizarea dispozitivelor de protecĠie la curent diferenĠial rezidual cu o sursă auxiliară,

care nu se deschide automat în cazul defectării sursei auxiliare, este permisă numai dacă una din
următoarele două condiĠii este îndeplinită:
- protecĠia împotriva contactului indirect este asigurată chiar úi în cazul defectării sursei
auxiliare
- dispozitivele sunt instalate în instalaĠii exploatate, încercate úi verificate de către persoane
instruite (BA4) sau persoane calificate (BA5)

5.3.4.1.2.3. ReĠeaua TN
În reĠelele TN-S dispozitivele de protecĠie la curent diferenĠial (DDR) rezidual pot fi utilizate ca
măsură de protecĠie suplimentară .
În circuitele electrice din locuinĠe utilizarea DDR-urilor este măsură tehnică principală de protecĠie
(conform HG nr. 1146/2006) .
Dacă pentru un anumit echipament sau pentru anumite părĠi ale instalaĠiei, una sau mai multe dintre
condiĠiile menĠionate la 4.1.3.1. nu pot fi satisfăcute, acele părĠi pot fi protejate printr-un dispozitiv de
protecĠie la curent diferenĠial rezidual.
De exemplu: circuitele cu impedanĠa buclei de defect foarte mare, astfel încât dispozitivul de protecĠie
la scurtcircuit nu acĠionează .
Dispozitivele de curent diferenĠial rezidual se pot monta pe circuitele fără conductor de
protecĠie (PE ) ca o măsură tehnică de protecĠie la defect (împotriva atingerii indirecte) cu condiĠia de a
fi de cel mult 30 mA.

5.3.4.1.2.4. ReĠea TT
În reĠelele TT dispozitivele de protecĠie la curent diferenĠial rezidual pot fi utilizate ca măsură de
protecĠie suplimentară .
Dacă o instalaĠie este protejată printr-un singur dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual,
acesta trebuie amplasat la originea instalaĠiei (racordul de alimentare)

5.3.4.1.2.5. ReĠea IT
Acolo unde protecĠia este prevăzută cu un dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual úi nu
este prevăzută deconectarea ca urmare a primului defect, curentul diferenĠial trebuie să fie cel puĠin
egal cu valoarea dublului curentului care circulă de la primul defect la pământ .

5.3.4.1.3. Dispozitive pentru controlul izolaĠiei

Dispozitivul pentu controlul izolaĠiei monitorizează continuitatea izolaĠiei unei instalaĠii electrice.
Acesta este destinat să semnalizeze o diminuare a nivelului de izolaĠie al instalaĠiei în scopul de a
permite găsirea cauzei acestei diminuări, înainte de apariĠia unui al doilea defect. În acest mod se
previne întreruperea alimentării.
Dispozitivele pentru controlul izolaĠiei trebuie astfel concepute sau montate încât să fie posibilă
modificarea setării numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule.

5.3.4.2. Dispozitive de protecĠie împotriva efectelor termice

PrescripĠiile de protecĠie împotriva efectelor termice sunt prevăzute în subcap. 4.2.

5.3.4.3. Dispozitive de protecĠie împotriva supracurenĠilor

Alegerea dispozitivelor de protecĠie, împotriva supracurenĠilor (suprasarcină úi scurtcircuit) se face
conform subcap 4.3., recomandărilor din standardul pe părĠi SR EN 60269 pentru siguranĠe úi
recomandărilor din standardele pe părĠi SR EN 60896 úi SR EN 60947 pentru întreruptoare.

5.3.4.3.1. PrescripĠii generale de montaj úi utilizare

5.3.4.3.1.1. Dispozitivele trebuie montate úi utilizate conform indicaĠiilor producătorului.

118
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 121

5.3.4.3.1.2. La montarea siguranĠelor cu filet, conductorul de fază se leagă la contacul central al

soclului.

5.3.4.3.1.3. SiguranĠele fuzibile ale căror elemente de înlocuire sunt susceptibile a fi înlocuite sau
conectate de către alte persoane decât cele instruite (BA4) sau calificate (BA5), trebuie să fie conform
recomandărilor din standardul SR EN 60269-3.
SiguranĠele fuzibile sau ansamblurile de elemente de înlocuire susceptibile de a fi conectate sau
înlocuite de către alte persoane decât cele instruite (BA4) sau calificate (BA5), trebuie montate în aúa
fel încât să se asigure că elementele de înlocuire (de exemplu, port-fuzibilele) pot fi înlocuite sau
conectate fără riscul unui contact neintenĠionat cu părĠile active.

5.3.4.3.1.4. Acolo unde întreruptoarele pot fi manevrate de către alte persoane decât cele instruite
(BA4) sau calificate (BA5), ele trebuie să fie de un model sau montate în aúa fel încât să nu fie posibilă
modificarea reglării releelor de supracurent, fără acĠionare voluntară, prin utilizarea unei chei sau scule
úi menĠinând o indicaĠie vizibilă a reglării sau calibrării.

5.3.4.3.2. Alegerea dispozitivelor de protecĠie împotriva supracurenĠilor în funcĠie de sistemele

de pozare .
Curentul nominal (sau curentul de reglaj) al dispozitivului de protecĠie trebuie ales în conformitate cu
subcap. 4.3.
În cazul sarcinilor ciclice, valorile I n úi I 2 trebuie alese la valorile de bază I c úi I z (sau I z' ) pentru
sarcină constantă echivalentă termic unde:
I c – este curentul de calcul pentru care s-a proiectat circuitul în regim continuu de
funcĠionare. Curentul de calcul corespunde celei mai mari puteri electrice pe care o suportă circuitul în
regim normal.
I z (sau I z' ) – este curentul admisibil al instalaĠiei de conectare
I n – este curentul nominal al dispozitivului de protecĠie
I 2 – este curentul care asigură funcĠionarea efectivă a dispozitivului de protecĠie

5.3.4.4. Dispozitive de protecĠie împotriva perturbaĠiilor electromagnetice.

Alegerea dispozitivelor de protecĠie împotriva perturbaĠiilor electromagnetice se face conform subcap.
4.4.

5.3.4.5. Dispozitive de separare (secĠionare), întrerupere úi comandă

5.3.4.5.0. GeneralităĠi

5.3.4.5.0.l Măsurile de separare (secĠionare), întrerupere úi comandă neautomată, locală sau de la

distanĠă sunt utilizate în scopul prevenirii sau evitarea pericolelor de accidentare a persoanelor sau
deteriorarea (distrugerea) echipamentelor din instalaĠiile electrice.

5.3.4.5.0.2 Dispozitivele de separare trebuie să poată permite deconectarea instalaĠiei electrice, a

circuitelor úi a aparatelor individuale pentru a se permite întreĠinerea, verificarea, detectarea defectelor
úi efectuarea reparaĠiilor.

5.3.4.5.0.3 Dispozitivele de întrerupere de urgenĠă (inclusiv oprirea de urgenĠă), trebuie instalate, dacă
este necesar în caz de pericol, astfel ca tensiunea să fie întreruptă imediat printr-o menevră rapidă úi
uúor recunoscută.

5.3.4.5.0.4 Dispozitivele de comandă funcĠională trebuie prevăzute pentru fiecare element al

circuitului, care poate să fie comandat independent de celelalte părĠi ale instalaĠiei electrice.

119
122 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.3.4.5.1. Dispozitive de separare (secĠionare)

5.3.4.5.1.1. Dispozitivele de separare (secĠionare) din tablourile de distribuĠie trebuie să separe în mod
efectiv toate conductoarele active de alimentare de circuitul considerat, inclusiv conductorul neutru
(N).
Pot fi luate măsuri pentru separarea (secĠionarea) unui ansamblu de circuite prin acelaúi dispozitiv,
dacă condiĠiile de serviciu permit aceasta.

5.3.4.5.1.2. În reĠelele TN-C, conductorul (PEN) nu trebuie întrerupt, iar în reĠelele TN-S, conductorul
de protecĠie (PE) nu trebuie întrerupt.
În toate reĠelele conductoarele de protecĠie nu trebuie să fie întrerupte.

5.3.4.5.1.3 Dispozitivele de separare (secĠionare) trebuie să corespundă următoarelor condiĠii:

a) să suporte în stare nouă, curată úi în condiĠii uscate, în poziĠia deschis, între bornele fiecărui
pol, tensiunea de impuls la valoarea indicată în tabelul 5.10 în funcĠie de tensiunea
nominală a instalaĠiei.
b) să aibă un curent de scurgere transversal pe poli în poziĠia deschis care nu depăúeúte:
- 0,5 mA pe pol, în stare nouă, curată úi în condiĠii uscate úi
- 6 mA pe pol la sfârúitul duratei de viaĠă convenĠională, determinată prin standardele
corespunzătoare (atunci când se aplică între bornele fiecărui pol o tensiune de încercare
egală cu 110% din tensiunea nominală între fază úi neutrul instalaĠiei). În cazul
încercării în tensiune continuă valoarea tensiunii trebuie să fie egală cu valoarea
efectivă a tensiunii alternative de încercare.

Tabelul 5.10
Tensiunea de Ġinere la impuls în funcĠie de tensiunea nominală
Tensiunea nominală a instalaĠiei Tensiunea de Ġinere la impuls (kV)
pentru dispozitivele de secĠionare
ReĠea trifazată (V) ReĠea monofazată Supratensiune de Supratensiune
cu punct median categoria III de
(V) categoria IV
230/400 120 ÷ 240 3 5
277/480 5 8
400/690 8 10
1.000 10 15
1 – Din punct de vedere al supratensiunilor de trăsnet nu se face nici o distincĠie,
între reĠelele legate la pământ úi cele care nu sunt legate la pământ
2 – Tensiunile de Ġinere la impuls se referă la o altitudine de până la 2000 m.

5.3.4.5.1.4. DistanĠa deschiderii între contactele dispozitivului în poziĠia deschis trebuie să fie vizibilă
sau în mod clar úi sigur indicată prin marcarea "Închis" sau "Deschis".
Marcarea poate fi realizată prin utilizarea simbolurilor "0" úi "I" care să indice poziĠia "Deschis"
respectiv "Închis", acolo unde utilizarea acestor simboluri este permisă prin standardele de echipament
corespunzătoare.

5.3.4.5.1.5. Dispozitivele cu semiconductoare nu trebuie utilizate ca dispozitive de secĠionare.

5.3.4.5.1.6. Dispozitivele de secĠionare trebuie concepute úi/sau instalate astfel încât să prevină
închiderea neintenĠionată provocată, de exemplu prin úocuri úi vibraĠii sau adoptarea de alte măsuri,
după cum urmează: încuietori cu lacăt, amplasare în locuri încuiate cu cheie sau sub carcase úi panouri
de avertizare.
Legarea în scurtcircuit úi la pământ pot fi utilizate ca măsuri suplimentare.

120
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 123

5.3.4.5.1.7. Trebuie prevăzute măsuri pentru protejarea dispozitivelor de secĠionare fără rupere în
sarcină, împotriva deschiderii accidentale sau nepermise.
Aceasta poate fi realizată prin amplasarea dispozitivului într-un spaĠiu sau carcasă care poate fi
încuiată. Ca alternativă, dispozitivul fără sarcină poate fi interblocat cu un întreruptor de sarcină.

5.3.4.5.1.8. Mijloacele de separare (secĠionare) trebuie prevăzute să deconecteze toĠi polii de

alimentare corespunzători .
SecĠionarea poate fi realizată, de exemplu, cu ajutorul:
- separatoarelor, întreruptoarelor - separatoare multipolare sau unipolare;
- întreruptoarelor garantate prin norme pentru separare (secĠionare);
- prizelor úi fiúelor;
- siguranĠelor fuzibile în distribuĠiile în care nu există conductor neutru sau acesta nu trebuie
întrerupt (de exemplu: alimentarea motoarelor trifazate, în reĠele TNC);
- bornelor special concepute care împiedică deplasarea conductorului.

5.3.4.5.1.9. Toate dispozitivele utilizate pentru secĠionare trebuie să fie în mod clar identificate, de
exemplu, prin marcarea circuitului pe care-l separă.

5.3.4.5.1.10. Aptitudinea de separare a întreruptoarelor automate, este indicată prin simbolul

marcat pe aparat, (din SR EN 60898 úi SR EN 60947).
Pentru întreruptoarele automate, altele decât cele acĠionate prin buton de comandă, poziĠia deschis
trebuie să fie indicată prin simbolul 0 (un cerc) úi poziĠia închis prin simbolul I (o linie scurtă
verticală).
Pentru întreruptoarele automate acĠionate cu ajutorul a două butoane, butonul de comandă prevăzut
numai pentru comanda de deschidere trebuie să fie roúu úi/ sau marcat cu simbolul 0.

5.3.4.5.2. Dispozitive de întrerupere de urgenĠă (inclusiv oprirea de urgenĠă)

5.3.4.5.2.1.Dispozitivele de întrerupere de urgenĠă trebuie să poată întrerupe curentul de plină sarcină a
părĠii respective din instalaĠie .

5.3.4.5.2.2. Mijloacele pentru întreruperea de urgenĠă pot fi compuse:

- dintr-un dispozitiv de întrerupere capabil să întrerupă în mod direct alimentarea respectivă;
- dintr-o combinaĠie de echipamente puse în funcĠiune printr-o singură acĠionare pentru
întreruperea alimentării respective.
Prizele úi fiúele nu trebuie prevăzute pentru a fi utilizate ca mijloace de întrerupere de urgenĠă.
Pentru oprirea de urgenĠă menĠinerea alimentării poate fi necesară, de exemplu, pentru frânarea părĠilor
aflate în miúcare.

5.3.4.5.2.3 Întreruperea de urgenĠă poate fi realizată, de exemplu, cu ajutorul:

- întreruptoarelor din circuitul principal;
- butoane de comandă úi aparate similare din circuitele de comandă (auxiliare)

5.3.4.5.2.4 Dispozitivele de întrerupere cu acĠionare manuală pot fi alese pentru întreruperea directă a
circuitului principal acolo unde acesta se poate efectua.
Întreruptoarele automate, contactoarele etc. se deschid de la distanĠă prin butonul (comutatorul) care
acĠionează în circuitul de declanúare al bobinei.

5.3.4.5.2.5 Mijloacele de comandă (butoane de comandă, comutatoare etc.) ale dispozitivelor de

întrerupere de urgenĠă trebuie să fie identificate în mod clar, de preferinĠă prin culoarea roúie care să
contrasteze cu fondul.

5.3.4.5.2.6 Mijloacele de comandă trebuie să fie uúor accesibile în locurile unde poate să apară
pericolul, eventual, în toate locurile suplimentare de unde pericolul poate fi îndepărtat de la distanĠă.

121
124 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.3.4.5.2.7 Mijloacele de comandă ale unui dispozitiv de întrerupere de urgenĠă trebuie să poată fi
zăvorâte sau blocate în poziĠia de întrerupere a funcĠionării "Închis" sau "Oprit", în afară de cazul în
care mijloacele de comandă ale unui dispozitiv de întrerupere de urgenĠă úi cele pentru realimentare
sunt sub comanda aceleiaúi persoane.
Decuplarea unui dispozitiv de întrerupere de urgenĠă nu trebuie să permită realimentarea părĠii
respective a instalaĠiei.
Dispozitivele de oprire de urgenĠă cu zăvorâre mecanică trebuie să respecte standardul SR EN 60947-
5-5.

5.3.4.5.2.8. Exemple de instalaĠii unde se utilizează întreruperi de urgenĠă:

- sisteme de pompare pentru lichide inflamabile;
- sisteme de ventilaĠie normală;
- laboratoare electrice úi platforme de încercări;
- bucătării mari.

5.3.4.5.2.9. Exemple de instalaĠii unde se utilizează opriri de urgenĠă:

- scări rulante;
- ascensoare;
- elevatoare;
- transportoare;
- maúini - unelte.

5.3.4.5.2.10. Pentru maúinile cu motor electric, suplimentar, se vor aplica úi recomandările din
standardul SR EN 60204-1.

5.3.4.5.3. Dispozitive de întrerupere (comandă) funcĠională

5.3.4.5.3.1 Dispozitivele de întrerupere funcĠională, trebuie să corespundă celor mai severe condiĠii
pentru care ele pot fi solicitate să funcĠioneze.

5.3.4.5.3.2 Dispozitivele de întrerupere funcĠională pot întrerupe curentul electric fără să fie necesară
deschiderea polilor corespondenĠi :
a) dispozitivele de comandă cu semiconductoare sunt exemple de dispozitive capabile să
întrerupă curentul din circuit dar nu deschid polii corespondenĠi.
b) întreruperea funcĠională poate fi realizată prin intermediul unor întreruptoare, dispozitive
semiconductoare, contactoare, relee, prize de curent nominal de cel mult 16 A.

5.3.4.5.3.3 Separatoarele, siguranĠele fuzibile úi elementele de conectare nu trebuie utilizate pentru

întreruperea funcĠională.

5.4 InstalaĠii electrice pentru prize úi iluminat normal

5.4.1. Circuitele iluminatului normal trebuie să fie distincte de circuitele de prize.

5.4.2. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă úi de
semnalizare, dacă circuitele respective funcĠionează la aceeaúi tensiune.

5.4.3. Circuitele úi dozele iluminatului normal trebuie să fie distincte de cele ale iluminatului de
siguranĠă. ExcepĠiile sunt menĠionate în cap. 7.

5.4.4. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de iluminat normal se face respectând prevederile din
subcap. 5.4 úi secĠiunile minime din anexa 5.32.

122
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 125

5.4.5. Se recomandă ca la stabilirea numărului circuitelor de iluminat normal să nu se depăúească o

putere totală instalată de 3 kW pe un circuit monofazat úi de 8 kW pe un circuit trifazat.

5.4.6. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de priză monofazate se face respectându-se

prevederile din subcap. 5.2.4. úi secĠiunile minime din anexa 5.32.

5.4.7. Puterea instalată pe un circuit monofazat de prize din clădirile de locuit úi social - culturale este
de 2kW.
În locuinĠe, pentru receptoare cu puteri de peste 2 kW (de ex. maúini de spălat, aparate de climatizare
etc.), trebuie prevăzute circuite de priză separate.
SecĠiunile conductoarelor se dimensionează corespunzător puterii receptorului /receptoarelor dar nu
vor fi mai mici decât cele din anexa 5.32.

5.4.8. Prizele cu tensiunea de 230 V vor fi prevăzute cu contact de protecĠie.

5.4.9. Dimensionarea circuitelor de priză trifazate se face respectând condiĠiile din subcap. 5.2.4 úi
prevederile din subcap. 5.3.1 referitoare la condiĠiile de alimentare a receptoarelor de putere.

5.4.10. Dimensionarea circuitelor care alimentează prize de tensiuni reduse prin transformator, se
face pe baza puterii nominale a transformatorului.

5.4.11. Dimensionarea coloanei de alimentare a tablourilor de lumină úi prize se face conform

prevederilor din subcap.5.2.4 úi prevederilor recomandate de SR 234.

5.4.12. Trebuie evitată traversarea încăperilor din clasele de mediu AD 2, AD 3, AD 4, AF 2, AF 3,

AF 4, AA 5 úi din categoria BE 2 cu circuite electrice care deservesc alte încăperi.
Fac excepĠie încăperile pentru bucătării úi băi din locuinĠe, precum úi alte cazuri justificate de către
proiectant, în care se admit astfel de traversări, cu luarea de măsuri de protecĠie corespunzătoare
influenĠelor externe .

5.4.13. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de
iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribuĠie.

5.4.14. La instalarea conductoarelor unui circuit sau mai multor circuite în acelaúi element de protecĠie
(tuburi, jgheaburi etc.) trebuie se respectă úi prevederile din subcap. 5.2.12.

5.4.15. Corpurile de iluminat se aleg úi se montează respectându-se pe lângă prevederile din acest
normativ, precum úi condiĠiile din reglementările specifice referitoare la proiectarea úi executarea
sistemele de iluminat artificial.
Pentru corpurile de iluminat din încăperile cu destinaĠii speciale se vor respecta úi condiĠiile din
capitolul 7.

5.4.16. Alegerea corpurilor de iluminat úi a surselor de lumină se face în funcĠie de :

- influenĠele externe (anexa 5.2);
- destinaĠiile încăperilor úi a construcĠiei;
- cerinĠele luminotehnice;
- măsurile de protecĠie împotriva úocurilor electrice (subcap.4.1);
- regimul de funcĠionare;
- criteriile economice.

5.4.17. În încăperi cu aglomerări de persoane úi săli aglomerate se folosesc corpuri de ilumint

executate din materiale incombustibile sau cu întârziere la propagarea flăcării.

5.4.18. În încăperi din clasa BE2 corpurile de iluminat se aleg conform subcap. 4.2.
123
126 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.4.19. Corpurile de ilumint echipate cu lămpi incandescente, fluorescente sau cu descărcări în vapori
metalici care se instalează în depozite cu materiale combustibile, categoria BE 2, trebuie să fie
prevăzute cu glob, respectiv cu difuzor úi dacă există úi pericol de úocuri mecanice, vor avea úi grătar
protector.
Conductorul de fază se leagă în dulia lămpii la borna din interior, conductorul neutru (N) la borna
conectată la partea filetată a duliei, iar conductorul de protecĠie (PE) la borna marcată pentru acesta .

5.4.20. Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări se prevăd cu dispozitive pentru

îmbunătăĠirea factorului de putere.

5.4.21. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige de tavan, bolĠuri, dibluri etc.)
se aleg astfel încât să poată suporta fără deformări o masă egală cu de 5 ori masa corpului de iluminat
respectiv, dar nu mai puĠin de 10 kg.

5.4.22. Întreruptoarele úi butoanele pe circuitele pentru iluminat trebuie montate numai pe

conductoarele de fază.
Se recomandă ca întreruptoarele, comutatoarele úi butoanele să se monteze la înălĠimea de 0,6 ... 1,5m,
măsurată de la aparat până la nivelul pardoselii finite.

5.4.23. Butonul de sonerie din locuinĠe se montează pe circuitul secundar al transformatorului ce

asigură alimentarea cu TFJS.

5.4.24. În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere prize după necesităĠi.

5.4.25. Se recomandă ca prizele să fie montate pe pereĠi la următoarele înălĠimi măsurate de la axul
aparatului până la nivelul pardoselii finite:
- peste 2,0 m , la úcoli, în clase;
- peste 1,5 m în camerele de copii din creúe, grădiniĠe, cămine, spitale de copii úi alte clădiri
similare;
- peste 0,1 m în alte încăperi decât grupuri sanitare, duúuri, băi, spălătorii úi bucătării,
indiferent de natura pardoselii

5.4.26. În cazul instalării prizelor în pardoseli sau pe pardoseli trebuie să se folosească fie prize în
execuĠie specială, omologate pentru acest scop, fie prize în execuĠie normală, protejate în cutii speciale
care asigură gradul de protecĠie (la pătrunderea corpurilor solide, a apei úi la úocurile mecanice
(conform recomandărilor din SR EN 60529) necesar în scopul respectiv.

5.4.27. Prizele dintr-o instalaĠie electrică utilizate pentru diferite tensiuni nominale, trebuie să fie
distincte ca formă sau să se marcheze distinct în mod vizibil.

5.4.28. Se admite instalarea prizelor în depozitele cu materiale combustibile categoria BE2 cu condiĠia
ca acestea să fie prevăzute cu dispozitiv de protecĠie diferenĠială. (curentul diferenĠial rezidual nominal
trebuie să fie d 30 mA) úi amplasate la min. 1 m de materialele combustibile.

5.4.29. În încăperi în care se impun condiĠii speciale de protecĠie datorită utilizatorilor (copii, bolnavi
mintal etc.), prizele trebuie să fie de tip special (de ex. cu obturatori) úi prevăzute cu dispozitive de
protecĠie diferenĠială d 30 mA.

5.4.30. Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutaĠie pentru montaj îngropat în
elemente de construcĠie se montează în doze de aparat.

5. 4.31. Întreruptoarele, comutatoarele, butoanele úi prizele din încăperi pentru băi, grupuri sanitare úi
piscine, se instalează respectându-se condiĠiile din subcap. 7.1 úi 7.2.
124
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 127

5.5. Sisteme de legare la pământ

5.5.1.GeneralităĠi

5.5.1.1.Sistemele de legare la pământ au drept scop:

a) asigurarea potenĠialului pământului pentru:
- conductorul PEN, în reĠelele TN-C. Conductorul PEN, la consumator, este conectat la
borna (bara) principală de legare la pământ a instalaĠiei (fig. 5.1.), care oferă posibilitatea
conectării electrice a unui număr de conductoare în scopul legării la pământ;
- conductorul neutru (N), în reĠelele TN-S pentru a permite conectarea la reĠea a
receptoarelor monofazate sau trifazate legate în stea úi neuniform încărcate pe faze;
- conductorul de protecĠie (PE), în reĠelele TN-S, pentru a asigura protecĠia persoanelor úi a
animalelor împotriva úocurilor electrice;
- masele metalice, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, în schemele IT, TT sau în
reĠelele TN-C úi TN-S atunci când se impune.
b) limitarea influenĠelor electroenergetice datorate unor supratensiuni (a se vedea 4.4);
c) disiparea sarcinilor electrice în sol, datorate supratensiunilor de trăsnet, loviturilor de
trăsnet directe (cap.6).

125
128 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fig. 5.1 Sistem de legare la pământ . Conductoare de protecĠie úi conductoare de echipotenĠializare

Legendă :
M – masă; C – parte conductoare străină; parte conductoare care nu face parte din instalaĠia electrică úi care poate introduce
un potenĠial electric, în general potenĠialul electric al pământului local; C1 – conductă metalică de apă, din exterior; C2 -
conductă metalică de apă uzată, din exterior; C3 – conductă metalică de gaz racord electroizolant, din exterior; C4 – aer
condiĠionat; C5 – sistem de încălzire; C6 – conductă metalică de apă, de exemplu, într-o baie; C7 – părĠi conductoare
străine în zona de accesibilitate la atingere a părĠilor conductoare; B – bornă principală de legare la pământ (bară colectoare
principală de legare la pământ); T – priză de pământ, (electrod de pământ); T1 – priză de pământ (electrod de pământ) în
fundaĠie; T2 – priză de pământ, (electrod de pământ) pentru IPT dacă este necesar; IPT - instalaĠie de protecĠie împotriva
trăsnetului; PE – bară pentru conectarea conductoarelor de proteĠie; 1 – conductor de protecĠie; 2 – conductor de
echipotenĠializare; 3 – conductor de echipotenĠializare pentru echipotenĠializare suplimentară; 4 – conductor de coborâre
pentru o instalaĠie de protecĠie împotriva trăsnetului (IPT); 5 – conductor de legare la pământ

5.5.1.2. Un sistem de legare la pământ se compune din:

- borna (bara) principală de legare la pământ;
- conductoare de protecĠie (PE);
- conductoare pentru legătură de echipotenĠializare (conductoare principale de legare la
pământ) ;
- conductoare de ramificaĠii;
- conductoare de legare la priza de pământ;
- priza de pământ.
126
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 129

5.5.1.3. Sistemul de legare la pământ trebuie:

- să fie sigur úi corespunzător pentru prescripĠiile de protecĠie;
- să fie stabil termic la curentii de defect .
Acesta nu trebuie să conducă la solicitări termice, termomecanice, electromecanice úi úocuri electrice.
- să asigure robusteĠe, protecĠie mecanică úi rezistenĠă corespunzătoare la coroziune faĠă de
influenĠele externe la care ar putea fi supus.

5.5.2. Bornă /bara principală de legare la pământ

5.5.2.1. În fiecare instalaĠie la nivelul tabloului general trebuie prevăzută o bornă /bară principală de
legare la pământ, la care trebuie conectate următoarele conductoare:
- conductorul PEN din racordul de alimentare;
- conductorul (conductoarele) PEN, ce se distribuie la consumator atunci când reĠeaua de
distribuĠie este TN-C;
- conductorul PE, ce se distribuie la consumator în cazul în care alimentarea receptoarelor se
face în sistem TN-S;
- conductorul N, ce se distribuie la consumator în cazul în care alimentarea receptoarelor se
face în sistem TN-C-S;
- conductoare pentru legătură de echipotenĠializare;
- conductoare de legare la pământ.

5.5.2.2. Nu se conectează fiecare conductor de protecĠie în parte direct la bornă /bara principală de
legare la pământ dacă sunt conectate prin alte conductoare principale de protecĠie .

5.5.2.3. Fiecare conductor conectat la bornă /bara principală de legare la pământ trebuie să poată fi
deconectat individual. Această conectare trebuie să fie sigură úi deconectabilă numai prin intermediul
unei scule.

5.5.3. Conductoare de protecĠie

5.5.3.1. Conductoarele de protecĠie (PE) pot fi:
- conductoare în cabluri multiconductoare;
- conductoare neizolate sau izolate instalate fix;
- conductoare izolate sau neizolate într-o incintă comună cu conductoarele active;
- mantaua metalică a cablului, ecranul cablului, armătura cablului, tresa metalică, conductorul
concentric, conducta metalică de protecĠie, jgheaburi pentru sisteme de bare colectoare,
carcasele aparatajului de joasă tensiune sau suporturi metalice ale echipamentelor, dacă sunt
îndeplinite simultan următoarele prescripĠii:
x continuitatea lor electrică este asigurată prin construcĠie sau printr-o conectare
corespunzătoare astfel încât să se asigure protecĠia împotriva deteriorări mecanice,
chimice sau electrochimice;
x trebuie să permită conectarea altor conductoare de protecĠie la fiecare punct de
conectare predeterminat.

5.5.3.2. Nu este permisă utilizarea următoarelor părĠi metalice drept conductoare de protecĠie:
- conducte pentru apă;
- conducte pentru gaze úi/sau lichide inflamabile;
- părĠi constructive supuse solicitărilor mecanice în funcĠionare normală;
- părĠi metalice flexibile;
- conducte metalice flexibile sau pliabile, numai dacă nu sunt destinate pentru acest scop;
- suporturi pentru conducte;
- tăvi de cabluri úi scări pentru cabluri, dacă nu se asigură continuitatea electrică a acestora.

127
130 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.5.3.3. Conductoarele de protecĠie trebuie protejate corespunzător împotriva deteriorărilor mecanice,

chimice sau electrochimice, împotriva forĠelor electrodinamice úi termodinamice.

5.4.3.4. Îmbinările conductoarelor de protecĠie trebuie să fie accesibile pentru verificare úi încercare cu
următoarele excepĠii:
- îmbinări umplute cu masă izolantă;
- îmbinări capsulate;
- jgheaburi pentru sisteme de bare colectoare;
- îmbinări care formează parte a unui echipament, care respectă standardele echipamentului.

5.5.3.5. Nici un dispozitiv de comutaĠie nu trebuie înseriat pe conductorul de protecĠie, dar trebuie
prevăzute îmbinări care pot fi deconectate în scopuri de încercare, prin utilizarea unei scule.

5.5.3.6. Unde se utilizează monitorizarea legării la pământ, nici un dispozitiv specializat (de exemplu
senzori de acĠionare, bobine) nu trebuie conectat, în serie, în conductoarele de protecĠie.

5.5.3.7. SecĠiunea minimă a conductoarelor de protecĠie :

a. secĠiunea minimă a fiecărui conductor de protecĠie trebuie să îndeplinească condiĠiile
întreruperii automate a alimentării (de văzut 4.1.3.1) úi trebuie să fie capabil să reziste la
curentul de defect prezumat.
b. secĠiunea conductoarelor de protecĠie nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de
tabelul 5.17 sau de valoarea determinată de relaĠia de mai jos, atunci când timpii de
întrerupere, în caz de defect, nu depăúesc 5s:
I t
S
k
unde:
- S - este secĠiunea în mm2;
- I - este valoarea efectivă, în A a curentului de defect prezumat, pentru un defect cu
impedanĠă neglijabilă, care poate trece prin dispozitivul de protecĠie;
- t - este timpul de acĠionare, în secunde, a dispozitivului de protecĠie pentru întrerupere
automată;
- k - este factorul care depinde de materialul conductorului de protecĠie, de izolaĠie úi de
temperaturile iniĠiale úi finale.
Valorile coeficientului k sunt date de relatia:
Qc ( E  200 C ) E  T f
k ln
U 20 E  Ti
unde:
Qc - este capacitatea caloric volumetrică a materialului conductorului (J/0C mm3) la 200C .
E – este inversul coeficientului de temperatură a rezistivităĠii la 00C pentru conductor (0C);
U 20 - rezistivitatea electrică a materialului conductorului la 200C (:mm);
T i - temperatura iniĠială a conductorului (0C);
T f - temperatura finală a conductorului (0C);

Valorile parametrilor E , Qc úi U 20 sunt date în tabelul 5.11 pentru principalele materiale

conductoare .

128
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 131

Tabelul 5.11.
Valoarea parametrilor pentru diferite materiale
Qc ( E  200 C )
E Qc U 20 U 20
Material 0
C J/ C mm3
0
:mm A s
mm 2
Cupru 234,5 3,45 u 10-3 17,241 u 10-6 226
Aluminiu 228 2,5 u 10-3 28,264 u 10-6 148
Plumb 230 1,45 u 10-3 214 u 10-6 41
OĠel 202 3,8 u 10-3 138 u 10-6 78

Utilizând formula de mai sus úi date din tabelul 5.11 valorile coeficientului k pentru conductorul de
protecĠie, în funcĠie de natura acestuia (soluĠiile cele mai utilizate în tehnica de proiectare) sunt date în
tabelele 5.12 – 5.16.

Tabelul 5.12.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecĠie izolate neîncorporate în cabluri úi
nici în mănunchi cu alte cabluri
Materialul conductorului
Temperatura 0Cb
IzolaĠia conductorului Cupru Aluminiu OĠel
IniĠială Finală Valori pentru k
0 a a
70 C PVC 30 160/140 143/133 95/88a 52/49a
900C PVC 30 160/140a 143/133a 95/88a 52/49a
0
90 C materiale termo-
30 250 176 116 64
rigide (XLPE, EPR)
600C cauciuc 30 200 159 105 58
850C cauciuc 30 220 166 110 60
Cauciuc siliconic 30 350 201 133 73
a - Valoarea cea mai mică se aplică conductoarelor izolate cu PVC cu secĠiune mai mare
de 300 mm2
b - Limite de temperatură pentru diferite tipuri de izolaĠie sunt indicate în CEI 60724

Tabelul 5.13.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecĠie neizolate în contact cu canalul unui
cablu dar nu în mănunchi cu alte cabluri
Materialul conductorului
Temperatura 0Ca
Acoperirea cablului Cupru Aluminiu OĠel
IniĠială Finală Valori pentru k
PVC 30 200 159 105 58
Polietilenă 30 150 138 91 50
CSP (cauciuc rezistent la
30 220 166 110 60
ulei)
a - Limite de temperatură pentru diferite tipuri de izolaĠie sunt indicate în CEI 60724

129
132 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Tabelul 5.14.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecĠie ca un conductor izolat încorporat
într-un cablu sau în mănunchi cu alte cabluri sau conductoare izolate
Materialul conductorului
Temperatura 0C
IzolaĠia conductorului Cupru Aluminiu OĠel
IniĠială Finală Valori pentru k
700C PVC 70 160/140a 115/103a 76/68a 42/37a
0 a a a
90 C PVC 90 160/140 100/86 66/57 36/31a
900C materiale termo-
90 250 143 94 52
rigide (XLPE, EPR)
600C cauciuc 60 200 141 93 51
0
85 C cauciuc 85 220 134 89 48
Cauciuc siliconic 180 350 132 87 47
a - Valoarea cea mai mică se aplică conductoarelor izolate cu PVC cu secĠiune mai mare
de 300 mm2
b - Limite de temperatură pentru diferite tipuri de izolaĠie sunt indicate în CEI 60724

Tabelul 5.15.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecĠie ca strat metalic al cablului de
exemplu armătură, manta metalică, conductor concentric etc.
Materialul conductorului
Temperatura 0Ca
IzolaĠia conductorului Cupru Aluminiu Plumb OĠel
IniĠială Finală Final Valori pentru k
700C PVC 60 200 141 93 26 51
900C PVC 80 200 128 85 23 46
0
90 C materiale termo-
80 200 128 85 23 46
rigide (XLPE, EPR)
600C cauciuc 55 200 144 95 26 52
0
85 C cauciuc 75 220 140 93 26 51
Acoperire cu material
70 200 135 - - -
PVC
Neizolat în manta
105 250 135 - - -
minerală
a - Limite de temperatură pentru diferite tipuri de izolaĠie sunt prezentate în CEI 60724

Tabelul 5.16.
Valorile ale coeficientului k pentru un conductor activ
Materialul conductorului
Cupru Aluminiu Plumb
CondiĠii Temperatura Valoare k Temperatura Valoare Temperatura Valoare Temperatura
iniĠială 0C maximă 0C k maximă 0C k maximă 0C
Vizibil úi în
zonă 30 228 500 125 300 82 500
restricĠionată
CondiĠii
30 159 200 105 200 58 200
normale
Risc de
30 138 150 91 150 50 150
incendiu

130
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 133

Tabelul 5.17
SecĠiune minimă pentru conductoare de protecĠie
SecĠiunea minimă corespunzătoare conductorului de
protecĠie
SecĠiunea conductorului mm2
de fază S mm2 Când conductorul de protecĠie Când conductorul de protecĠie nu
este de acelaúi material cu al este de acelaúi material cu al
conductorului de fază conductorului de fază
S d 16 S k1
˜S
k2
16  S d 35 16a k1
˜16
k2
S ! 35 Sa k1 S
˜
2 k2 2
unde
k1 este valoarea pentru conductorul de fază, provenită din tabelul 5.13.
k 2 este valoarea pentru conductorul de protecĠie, aleasă din tabelele de la 5.11 până la 5.15.
a
Pentru conductorul PEN, reducerea secĠiunii este permisă numai cu îndeplinirea regulilor pentru
dimensiuni ale conductorului neutru (a se vedea 5.2.4.6)

Dacă aplicarea formulei conduce la o secĠiune nestandardizată, trebuie utilizat un conductor cu

secĠiunea standardizată mai mare cea mai apropiată.
c. atunci când se utilizează cablu cu izolaĠie minerală nu trebuie calculată secĠiunea mantalei
metalice, când aceasta este folosită drept conductor de protecĠie, deoarece mantaua metalică
are o capacitate la defect faĠă de pământ mai mare decât a conductoarelor de fază (conf. SR
EN 60702-1).
d. secĠiunea fiecărui conductor de protecĠie care nu face parte din cablu sau care nu este într-o
incintă cu conductorul de fază, nu trebuie să fie mai mică de:
- 2,5 mm2 Cu sau 16 mm2 Al, dacă este asigurată protecĠia împotriva deteriorărilor
mecanice,
- 4 mm2 Cu sau 16 mm2 Al, dacă nu este prevăzută protecĠia împotriva deteriorărilor
mecanice.
e. dacă conductorul de protecĠie face parte dintr-un cablu sau se află într-un tub de protecĠie
împreună cu conductoarele de fază ale aceluiaúi circuit secĠiunea minimă pentru aluminiu
este de 4 mm2.
f. când conductorul de protecĠie este comun pentru unul sau mai multe circuite, secĠiunea
trebuie stabilită după cum urmează:
- calculată cu relaĠia de la punctul c pentru cei mai dezavantajoúi curenĠi de defect
prezumaĠi úi timpi de acĠionare corespunzători acestor circuite, sau
- selectată conform tabelului de la punctul b, dar să corespundă conductorului de fază;
- identică cu secĠiunea cea mai mare din circuit.

5.5.3.8. Dacă dispozitivele de protecĠie la supracurent sunt utilizate pentru protecĠia împotriva úocului
electric, conductorul de protecĠie trebuie încorporat în acelaúi sistem de pozare ca úi conductoarele
active sau amplasate în imediata apropiere a acestuia.

5.5.4. Conductoare PEN

5.5.4.1. Un conductor PEN poate fi utilizat numai în instalaĠii electrice fixe úi din considerente
mecanice nu trebuie să aibă o secĠiune mai mică de:
- 10 mm2 Cu sau
- 16 mm2 Al

131
134 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.5.4.2. Conductorul PEN trebuie izolat pentru tensiunea nominală a reĠelei.

5.5.4.3. Carcasele metalice ale sistemelor de pozare nu trebuie utilizate drept conductoare PEN.

5.5.4.4. Dacă de la orice punct al unei instalaĠii funcĠiile de conductor neutru (N) úi de conductor de
protecĠie (PE) sunt asigurate prin conductoare separate, nu este permis să se conecteze conductorul
neutru la orice altă parte a instalaĠiei legată la pământ.
Este permis să se formeze mai mult de un conductor neutru sau mai mult de un conductor de protecĠie
din conductorul PEN. Se prevăd borne sau bare separate pentru conductoarele de neutru úi respectiv
conductoarele de protecĠie. În acest caz conductorul PEN, din racordul de alimentare, trebuie conectat
la borna sau bara prevăzută pentru conductorul de protecĠie.

5.5.4.5. PărĠile conductoare străine nu trebuie utilizate drept conductoare PEN în tensiune alternativă úi
PEL în tensiune continuă.

5.5.4.6. Un conductor de întoarcere PEL pentru o alimentare în tensiune continuă a unui echipament
din tehnologia informatică poate servi drept conductor de legare la pământ úi conductor de protecĠie.

5.5.5. Conductoare de echipotenĠializare

5.5.5.1. SecĠiunea minimă a conductoarelor de echipotenĠializare care sunt conectate la borna (bara)
principală de legare la pământ este :
- 6 mm2 Cu sau
- 16 mm2 Al sau
- 50 mm2 OL

5.5.5.2. Conductorul de echipotenĠializare pentru echipotenĠializare suplimentară care conectează două

părĠi conductoare accesibile trebuie să aibe secĠiunea egală (sau mai mare) cu secĠiunea cea mai mică a
conductoarelor de protecĠie care au úi rol de echipotenĠializare (fig. 5.2).
SPE1 SPE2

Sb

M1 M2

SPE1” SPE2
Sb• SPE1
Fig. 5.2 Conductor pentru echipotenĠializare suplimentară. M1, M2 – părĠi conductoare accesibile,
Sb – secĠiunea conductorului de legătură pentru echipotenĠializare.

5.5.5.3. Un conductor de echipotenĠializare pentru echipotenĠializare suplimentară care conectează

părĠi conductoare accesibile la părĠile conductoare străine trebuie să aibă secĠiunea mai mare sau cel
puĠin egală cu 0,5 din secĠiunea conductorului de protecĠie al părĠii conductoare accesibile (fig. 5.3) cu
condiĠia ca Sb să fie de cel puĠin 2,5 mm2 Cu dacă conductorul este protejat mecanic sau 4 mm2 Cu
dacă conductorul nu este protejat mecanic.
Un conductor de echipotenĠializare se consideră protejat mecanic prin introducerea lui într-
un tub de protecĠie, într-un jgheab pentru cabluri sau dacă este protejat similar.

132
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 135

SPE
Structură din oĠel
Sb (conductă, cadru, etc.)

Sb• 0,5 SPE

Fig. 5.3 Conductor pentru echipotenĠializare suplimentară care corectează părĠi conductoare accesibile

5.5.6. Conductoare de legare la pământ

5.5.6.1. Conductoarele de legare la pământ fac legătura dintre:
- borna sau bara principală de legare la pământ,
- bara de egalizare a potenĠialelor,
- părĠi metalice accesibile, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune (atunci când nu există o
bară de egalizare a potenĠialelor) úi priza de pământ.

5.5.6.2. Conectarea unui conductor de legare la pământ la un electrod al prizei de pământ trebuie
realizată ferm úi corespunzător din punct de vedere electric. Conectarea trebuie să fie realizată prin
sudare exotermică, conector cu presiune, cleme sau alte conectoare mecanice. Conectoarele mecanice
trebuie montate conform cu instrucĠiunile producătorului. Când se folosesc cleme acestea nu trebuie să
deterioreze conductorul de legare la pământ sau electrodul.

5.5.6.3. SecĠiunea minimă a conductoarelor de legare la pământ, când nu sunt îngropate în pământ,
trebuie să corespundă condiĠiilor de la 5.5.3.7.

5.5.6.4. SecĠiunea minimă a conductoarelor de legare la pământ, când sunt îngropate, trebuie să fie
conform cu tabelul 5.18.

Tabelul 5.18
SecĠiunea minimă a conductorului de legare la pământ îngropat
SecĠiunea minimă în mm2 SecĠiunea minimă în mm2
Conductor de legare la pământ Protejat împotriva deteriorărilor Neprotejat împotriva deteriorărilor
mecanice mecanice
C OĠe C OĠel
upru l upru
Protejat împotriva coroziunii 2 10 1 16
,5 6
Neprotejat împotriva coroziunii 2 50 2 50
5 5

5.5.7. Prize de pământ

5.5.7.1. Priza de pământ este realizată dintr-unul sau mai mulĠi electrozi (electrozi de pământ).

5.5.7.2. Sunt recomandate următoarele tipuri de electrozi:

- bare rotunde, Ġevi sau profil cruce;
- bandă (panglică) sau cornier;
- plăci;
- structură metalică subterană îngropată în fundaĠii sau în sol;
- armătura metalică (sudată) a betonului (cu excepĠia betonului precomprimat) îngropată în
pământ;

133
136 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.5.7.3. Nu trebuie utilizate ca electrozi conductele metalice pentru lichide inflamabile sau gaze.
Această prescripĠie nu trebuie să împiedice legătura de echipotenĠializare a unor astfel de conducte (a
se vedea fig. 5.1) .

5.5.7.4. Obiectele metalice cufundate în apă nu pot fi utilizate ca electrozi.

5.5.7.5. Materialele úi dimensiunile electrozilor (electrozilor de pământ) trebuie alese pentru a rezista
la coroziune úi pentru a avea rezistenĠa mecanică adecvată.

5.5.7.6. Pentru materialele utilizate în mod obiúnuit, dimensiunile minime, din punctul de vedere al
coroziunii úi solicitării mecanice, pentru electrozi, când sunt îngropaĠi în pământ, sunt prezentate în
tabelul 5.19.

5.5.7.7. La alegerea tipului úi a adâncimii de montare a electrodului în sol trebuie acordată atenĠie
condiĠiilor locale, útiind că unui sol uscat úi îngheĠat îi creúte rezistenĠa la o asemenea valoare încât să
influenĠeze negativ măsurile de protecĠie împotriva úocurilor electrice .

5.5.7.8. Când se utilizează materiale diferite în sistemul de legare la pământ, trebuie avut în vedere să
nu se producă coroziune electrolitică care ar duce la întreruperea continuităĠii electrice.
Electrozii realizaĠi din oĠel úi încorporaĠi în beton (în fundaĠie) au acelaúi potenĠial electrochimic cu al
cuprului înglobat în pământ úi oĠelului inox îngropat în pământ.

5.5.7.9. Atunci când electrodul este încorporat în beton (armătura din fundaĠie), pentru a evita
coroziunea, se recomandă o distanĠă de cel puĠin 5 cm între electrod úi suprafaĠa betonului.

5.5.7.10. RezistenĠa prizei de pământ, atunci când aceasta este folosită pentru protecĠie
împotriva úocurilor electrice, trebuie să fie astfel încât să se obĠină condiĠiile necesare pentru
declanúare în cel mult timpul menĠionat în 4.1.8.

5.5.7.11. RezistenĠa prizei de pământ poate fi:

- cel mult 4 : atunci când este folosită numai pentru protecĠia împotriva úocurilor electrice ;
- cel mult 1 : atunci când aceasta este comună cu priza de pământ pentru instalaĠia de
protecĠie a clădirii împotriva trăsnetelor (vezi cap. 6).

5.5.8. Dimensionarea prizelor de pământ

Aceasta se face conform anexei 5.34. Între priza de pământ a clădirii úi priza de pământ a postului de
transformare (ce alimentează clădirea) trebuie să fie o distanĠă de cel puĠin 20 m. Când această distanĠă
nu se poate respecta se prevede o priză de pământ comună cu rezistenĠă de cel mult 1 : .

134
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 137

Tabelul 5.19
Dimensiuni minime pentru electrozii de pământ din material obiúnuit din punctul de vedere al
coroziunii úi al solicitării mecanice, dacă sunt încorporaĠi în pământ
Dimensiune minimă
Grosimi
pentru
Diametru SecĠiune Grosime acoperire/ma
Materia SuprafaĠa Forma nta
mm m2 mm Valoare Valoare
individuală Medie
Pm Pm
OĠel Galvanizare c 3 63 70
Bandă
la cald sau 90
oĠel Profilat 3 63 70
a,b 90
inoxidabil
Bară rotundă 16 63 70
pentru electrozi de
pământ de
adâncime
Conductor rotund 10 50e
pentru electrod cu
extensie orizontală
Bară tubulară 25 2 47 55
(Ġeavă)
Profil galvanizat 50 u 50 u 3 3 63 70
în cruce
Manta din Bară rotundă 15 2000
cupru pentru electrod de
pământ de
adâncime
Cu depunere Bară rotundă 14 90 100
electrochi- pentru electrod de
mică de cupru pământ de
adâncime
Cupru Neacoperită Bandă 2
50
Conductor rotund
pentru electrod cu 50f
extensie orizontală
Cablu torsadat 1,7 pentru
fiecare 50
toron
Bară tubulară 2
(Ġeavă) 20
Acoperită Cablu torsadat 1,7 pentru 1 5
prin stanare fiecare 50
toron
Acoperit cu Bandă d 2 20 40
zinc 50
a Corespunzător pentru electrozi încorporaĠi în beton
b Nu foloseúte acoperire
c Ca bandă roluită sau o bandă útanĠată crestată cu muchii rotunjite
d Bandă cu muchii rotunjite
e În cazul unei acoperiri continue în baie galvanică, numai o grosime de 50 Pm este tehnic posibil în prezent
f Dacă experienĠa arată că riscul de coroziune úi de deteriorare mecanică este foarte scăzut, se poate utiliza secĠiune 16 mm2.

Calitatea electrozilor trebuie să corespundă standardului pe părĠi de SR EN 50164.

5.6. Sisteme de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate

5.6.1. PrescripĠii generale (din standardele SR HD 60364-5-56, SR HD 60364-5-551 úi SR HD
60364-5-559)

5.6.1.1. Sistemele de alimentare electrică pentru servicii de securitate sunt prevăzute pentru menĠinerea
în funcĠiune a echipamentelor úi instalaĠiilor necesare:
a) pentru sănătatea úi securitatea persoanelor úi/sau
b) pentru evitarea deteriorării importante a mediului sau a unor echipamente .

5.6.1.2. Sistemul de alimentare include sursa úi circuitele electrice până la bornele echipamentului (în
anumite cazuri poate să includă úi aceste echipamente).

135
138 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Exemple de servicii de securitate sunt:

- iluminat de siguranĠă/securitate;
- pompe electrice de incendiu;
- ascensoare pentru pompieri;
- sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO, în cazul scurgerilor de
GPL, pentru efracĠie;
- sisteme de evacuare (lifturi);
- sisteme de evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi;
- echipament medical de primă necesitate, conform cap.7.9.

5.6.1.3. Pentru serviciile de securitate care sunt necesare să funcĠioneze în condiĠii de foc trebuie
îndeplinite următoarele condiĠii:
a) sursa de alimentare de securitate trebuie aleasă astfel încât să menĠină alimentarea pe o
durată corespunzătoare;
b) toate echiapamentele trebuie să prezinte prin construcĠie sau prin amplasare, o rezistenĠă la
foc pe o durată corespunzătoare;
c) sursa de alimentare de securitate, în general, suplimentează sursa de alimentare normală
(reĠeaua de distribuĠie publică).

5.6.1.4. Sunt de preferat măsurile de protecĠie împotriva atingerii indirecte fără deconectarea automată
a alimentării în cazul unui prim defect.
În schemele IT trebuie prevăzut un dispozitiv de control permanent al izolaĠiei care trebuie să aibă o
indicaĠie sonoră sau vizuală a unui prim defect de izolaĠie.

5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate

Alimentarea cu energie electrică poate fi:
a) neautomată, dacă punerea sa în funcĠiune se face prin intervenĠia unui operator;
b) automată, dacă punerea sa în funcĠiune nu depinde de intervenĠia unui operator.
Alimentarea cu energie electrică automată se clasifică după durata sa de comutare, după cum
urmează:
a) fără întrerupere: alimentarea automată care poate asigura o alimentare continuă în condiĠii
specificate pe o perioadă de tranziĠie, în ceea ce priveúte de exemplu, variaĠiile de tensiune
úi de frecvenĠă (UPS, gr. Diesel no –breaker în rotaĠie permanentă);
b) întrerupere foarte scurtă: alimentare automată disponibilă în timp de 0,15 s (UPS);
c) întrerupere scurtă: alimentare automată disponibilă în timp de 0,5 s (baterii de acumulatoare
cu AAR);
d) întrerupere medie: alimentare automată disponibilă în timp de 15 s;
e) întrerupere lungă: alimentare automată disponibilă după mai mult de 15 s.

5.6.3. Sisteme de alimentare

5.6.3.1. Surse electrice de securitate

5.6.3.1.1. Sursele de securitate pentru alimentarea instalaĠiilor de securitate trebuie alese în funcĠie de
timpul de răspuns úi timpul de funcĠionare nominal necesar.
Pot fi folosite următoarele surse pentru servicii de securitate :
a) baterii de acumulatoare electrochimice;
b) celule fotoelectrice;
c) surse de alimentare neîntreruptibile (UPS);
d) generatoare independente de alimentarea normală;
e) alte surse corespunzătoare.

5.6.3.1.2. Sursele electrice de securitate trebuie instalate ca un echipament fix úi în aúa fel încât să nu
fie afectate prin defectarea sursei normale de alimentare.

136
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 139

5.6.3.1.3. Sursele electrice de securitate trebuie să fie accesibile numai persoanelor calificate sau
instruite (BA5 sau BA4).

5.6.3.1.4. Sursa electrică de securitate poate fi utilizată úi pentru alte scopuri decât serviciile de
securitate, numai dacă alimentarea instalaĠiilor de securitate nu este prin aceasta perturbată. Un defect
care apare într-un circuit utilizat pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, nu trebuie să conducă
la întreruperea nici unui circuit care alimentează serviciile de securitate.
Aceasta necesită în general deconectarea în mod automat a sarcinii echipamentului, care nu asigură
servicii de securitate úi selectivitatea între dispozitivele de protecĠie.

5.6.3.1.5. Starea de funcĠionare a unei surse de securitate (funcĠionarea normală sau în caz de defect)
trebuie indicată úi supravegheată la un punct central care este în permanenĠă urmărit în condiĠii
precizate. Aceasta nu se aplică în cazul surselor care conĠin acumulatoare.

5.6.3.2. Baterii de acumulatoare staĠionare electrochimice

La alegerea úi montarea bateriilor de acumulatoare se vor respecta instrucĠiunile furnizorului úi
recomandările din SR EN 50272-2 privind prescripĠiile de securitate pentru acumulatoare úi instalaĠii
pentru baterii.

5.6.3.3. Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS)

La alegerea úi montarea surselor de alimentare neîntreruptibile (UPS) se vor respecta instrucĠiunile
furnizorului úi recomandările din SR EN 62040 privind cerinĠe generale úi de securitate pentru UPS
utilizate în zone de acces pentru operator.

5.6.3.4. Grupuri generatoare de joasă tensiune

La alegerea úi montarea grupurilor generatoare de joasă tensiune se vor respecta instrucĠiunile
furnizorului úi recomandările din ISO 8528 úi SR EN 12601 privind securitatea pentru grupurile
generatoare .

5.6.3.4.1. PrescripĠii speciale pentru instalaĠii în care grupul generator nu poate funcĠiona în paralel cu
reĠeaua de distribuĠie publică (sisteme în aúteptare):
a) trebuie luate măsuri de prevedere astfel încât generatorul să nu poată funcĠiona în paralel cu
reĠeaua de distribuĠie publică, care pot fi:
- o blocare electrică, mecanică sau electromecanică între mecanismele de funcĠionare sau
circuite de comandă a dispozitivelor de inversare;
- un dispozitiv automat de comutare cu blocare corespunzătoare.
b) protecĠia împotriva scurtcircuitelor úi protecĠia împotriva atingerii indirecte este asigurată
pentru fiecare dintre surse;
c) în schema TN-S când conductorul neutru nu are prevăzut echipament de secĠionare, trebuie
instalat un dispozitiv diferenĠial rezidual pentru evitarea funcĠionării incorecte datorită
existenĠei unei legături paralele între conductorul neutru úi pământ.

5.6.3.4.2. PrescripĠii speciale pentru instalaĠiile în care grupul generator poate funcĠiona în paralel cu
reĠeaua de distribuĠie publică:
a) la alegerea unui grup generator destinat să funcĠioneze în paralel cu reĠeaua de distribuĠie
publică trebuie luate măsurile de prevedere pentru evitarea efectelor nedorite asupra reĠelei
de distribuĠie publică, fiind necesar să se consulte distribuitorul;
Acesta poate solicita dispozitive speciale, de exemplu o protecĠie de putere inversă.
Pentru cuplarea la reĠeaua de distribuĠie publică prin sincronism, este preferabil să se utilizeze sisteme
automate de sincronizare care să Ġină seama de frecvenĠă, fază úi tensiune.
b) trebuie prevăzută o protecĠie pentru decontarea grupului generator de la reĠeaua de
distribuĠie publică în caz de pierdere a acestei alimentări sau de variaĠii de tensiune sau de
frecvenĠă mai mari decât cele declarate pentru alimentarea normală;

137
140 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

c) trebuie prevăzute mijloace care să permită grupului generator să fie separat de reĠeaua de
distribuĠie publică;
d) protecĠia împotriva scurtcircuitelor úi protecĠia împotriva atingerilor indirecte trebuie
asigurată la fel dacă instalaĠia este alimentată separat de la una din cele două surse sau de la
cele două surse în paralel.

5.6.3.2.3 Alimentările pentru echipamentul utilizat în comun

Atunci când echipamentul electric este alimentat din două surse diferite, un defect produs într-
un circuit al unei surse nu trebuie să afecteze protecĠia împotriva úocurilor electrice úi funcĠionarea
corectă a celuilalt circuit. Dacă într-un astfel de ehipament este necesar un conductor de protecĠie,
acesta trebuie racordat la conductoarele de protecĠie ale ambelor circuite.

5.6.4. Circuite
5.6.4.1. Circuitele pentu servicii de securitate trebuie să fie independente faĠă de alte circuite. Aceasta
înseamnă că un defect electric, sau orice intervenĠie la un circuit sau modificarea acestuia nu trebuie să
afecteze funcĠionarea corectă a altuia.
Aceasta poate necesita o separare prin materiale rezistente la foc, trasee diferite sau carcase.

5.6.4.2. Circuitele serviciilor de securitate nu trebuie să traverseze amplasamente care prezintă risc
mare de incendiu (BE2), cu excepĠia cazului în care sunt rezistente la foc.
În nici un caz ele nu trebuie să traverseze amplasamente care prezintă risc de explozie (BE3).

5.6.4.3. ProtecĠiile împotriva scurtcircuitelor úi împotriva úocurilor electrice, în condiĠi normale de

funcĠionare úi în cazul unui defect, trebuie asigurate în orice configuraĠie a surselor de alimentare
normală.

5.6.4.4. Dispozivele de protecĠie la supracurenĠi trebuie alese úi puse în funcĠiune astfel încât să se
evite ca un supracurent într-un circuit să afecteze funcĠionarea corectă a altor circuite ale serviciilor de
siguranĠă.

5.6.4.5. ProtecĠia împotriva suprasarcinilor poate fi omisă atunci când pierderea alimentării cu energie
electrică poate cauza un pericol mai mare.

5.6.4.6. Dispozitivele de protecĠie úi comandă trebuie să fie clar identificate úi grupate în

amplasamente accesibile numai persoanelor calificate sau instruite (BA5 sau BA4).

5.6.4.7. Dispozitivele de alarmă trebuie clar identificate.

5.6.4.8. Circuitele prevăzute pentru serviciile de securitate care sunt necesare să funcĠioneze în caz de
incendiu, trebuie să se execute din :
- cabluri cu izolaĠie minerală conform cu SR EN 60702-1 úi SR EN 60702-2;
- cabluri rezistente la foc conform SR EN 50200, SR EN 50362, CEI 60331-11 úi CEI
60331-21;
- úi sisteme de pozare care să-úi păstreze caracteristicile de protecĠie la foc úi mecanice
corespunzătoare cablurilor .

5.6.4.9. Sistemele de pozare úi cablurile circuitelor de securitate altele decât cele menĠionate la art.
5.6.4.8., trebuie să fie separate în mod adecvat úi sigur de celelalte cabluri, inclusiv cablurile altor
circuite de securitate prin distanĠare sau prin bariere.

5.6.4.10. Cablurile pentru încărcarea acumulatoarelor autonome, nu sunt considerate ca părĠi ale
circuitului de siguranĠă.

138
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 141

CAPITOLUL 6
PROTECğIA STRUCTURILOR ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI

6.1 GENERALITĂğI
6.1.1 Domeniu de aplicare
Nu există dispozitive sau metode capabile să modifice fenomenele meteorologice naturale, în măsura
în care acestea să prevină descărcările electrice sub formă de trăsnet. Trăsnetul pe/sau lângă structură
(sau serviciile/utilităĠile conectate la structură) sunt periculoase pentru persoane, pentru structură în
sine, pentru conĠinutul său úi instalaĠiile lor precum úi pentru servicii/utilităĠi. Din aceste motive
aplicarea măsurilor de protecĠie împotriva trăsnetului sunt esenĠiale.
Prezentul capitol stabileúte principiile generale de care să se Ġină seama pentru protecĠia împotriva
trăsnetului:
a) a structurilor, inclusiv instalaĠiile din acestea úi tot ceea ce conĠin, precum úi a persoanelor;
b) a serviciilor dintr-o structură.
Următoarele cazuri nu fac parte din domeniul de aplicare al acestui capitol:
a) – sisteme feroviare;
b) – vehicule, navele maritime úi aeriene, instalaĠii maritime;
c) – conducte de mare presiune îngropate;
d) conducte, linii de alimentare cu energie electrică úi de telecomunicaĠii care nu sunt
racordate la o structură.
În general aceste cazuri fac obiectul unor reglementări speciale emise de autorităĠile competente.
Acest normativ se aplică la:
a) proiectarea, instalarea, inspecĠia úi mentenanĠa unei instalaĠii de protecĠie împotriva trăsnetului
(IPT) pentru structuri fără limitarea înălĠimii lor;
b) stabilirea úi alegerea măsurilor de protecĠie împotriva vătămării fiinĠelor vii datorită tensiunilor de
atingere úi de pas.

6.1.2 Termeni úi definiĠii proprii

Pentru scopul acestui normativ se aplică definiĠiile úi termenii:
avarie fizică
avarie a unei structuri (sau a conĠinutului ei) sau a unui serviciu din cauza efectelor mecanice, termice,
chimice úi de explozie ale trăsnetului
componentă naturală a IPT
componentă conductoare care nu este instalată în mod special pentru protecĠia împotriva trăsnetului,
dar care poate fi utilizată suplimentar de o IPT sau în unele cazuri poate asigura funcĠia unui element
sau a mai multor elemente ale unei IPT.
Exemplele de utilizare a acestui termen includ:
a) element de captare natural;
b) conductor de coborâre natural;
c) priză de pământ naturală (electrod de pământ natural).
conductor de coborâre
parte exterioară sau interioară a unei IPT destinată conducerii curentului de trăsnet de la dispozitivul
de captare la priza de pământ
conductor de ecranare
conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauza trăsnetelor asupra unui
serviciu/utilităĠi
conductor în buclă
conductor care formează o buclă în jurul structurii úi interconectează toate conductoarele de coborâre
pentru distribuĠia curentului de trăsnet prin ele
defectarea reĠelelor electrice úi a sistemelor electronice
avarie permanentă a reĠelelor electrice úi a sistemelor electronice din cauza impulsului electromagnetic
generat de trăsnet

139
142 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

dispozitiv de captare
parte exterioară a unei IPT care utilizează elemente metalice cum ar fi tije, reĠea de conductoare sau
conductoare întinse destinată captării trăsnetelor
dispozitiv de protecĠie la supratensiuni úi supracurenĠi - SPD
dispozitiv destinat să limiteze supratensiunile tranzitorii úi să devieze supracurenĠii. Acesta conĠine cel
puĠin o componentă neliniară (descărcător cu rezistenĠă variabilă)
durata trăsnetului - T
timp în care există circulaĠie de curent electric prin punctul de impact
ecran magnetic
anvelopă metalică tip grilă sau continuă care îmbracă obiectul de protejat sau o parte a acestuia,
utilizată pentru reducerea defectărilor reĠelelor electrice úi sistemelor electronice
elemente conductoare exterioare
orice fel de element metalic care pătrunde sau iese din structura de protejat cum ar fi conducte,
elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc. care pot transporta o parte a curentului de
trăsnet
eveniment periculos
trăsnet care cade pe obiectul de protejat sau în apropierea acestuia
impedanĠă convenĠională de dispersie
raportul dintre valorile de vârf ale tensiunii úi curentului din priza de pământ care, în general, nu apar
simultan
impuls electromagnetic generat de trăsnet - IEMT
efecte electromagnetice ale curentului de trăsnet
instalaĠie exterioară a sistemului de protecĠie împotriva trăsnetului (IPT)
parte a sistemului de protecĠie împotriva trăsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare,
conductoare de coborâre úi o priză de pământ
instalaĠie interioară a sistemului de protecĠie împotriva trăsnetului (IPT)
parte a sistemului de protecĠie împotriva trăsnetului care cuprinde legăturile de echipotenĠializare
úi/sau izolaĠia electrică a unei instalaĠii exterioare a sistemului de protecĠie împotriva trăsnetului
LMPS sistem de protecĠie împotriva efectelor trăsnetului
măsuri de protecĠie
măsuri care se adoptă pentru obiectul de protejat în scopul reducerii riscului
mediu rural
zonă cu o densitate mică a clădirilor.
”La Ġară” este un exemplu de mediu rural.
mediu suburban
zonă cu o densitate medie a clădirilor
“Periferiile/suburbiile unui oraú” sunt un exemplu de mediu suburban.
mediu urban
zonă cu o densitate mare de clădiri sau comunităĠi dens populate cu clădiri înalte
”Centrul unui oraú” este un exemplu de mediu urban.
nivel de protecĠie împotriva trăsnetului - NPT
valoare asociată unui ansamblu de valori semnificative ale parametrilor curentului de trăsnet úi
probabilităĠii ca valorile minime úi maxime preconizate să nu fie depăúite la apariĠia unui trăsnet
Nivelul de protecĠie împotriva trăsnetului este utilizat pentru a stabili măsurile de protecĠie în funcĠie
de ansamblul parametrilor curentului de trăsnet
obiect de protejat
structură sau serviciu de protejat împotriva efectelor trăsnetului
protecĠie coordonată prin SPD
ansamblu de SPD alese în mod corespunzător, coordonate úi puse în funcĠiune pentru a reduce
defectările reĠelelor electrice úi sistemelor electronice
punct de impact
punct în care trăsnetul loveúte pământul sau un obiect înalt (de exemplu o structură, o instalaĠie de
protecĠie împotriva trăsnetului, servicii, copaci etc.). Un trăsnet poate să aibă mai multe puncte de
impact.
140
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 143

sarcina secvenĠei de lungă durată - Qlong

integrala în raport cu timpul a curentului electric de trăsnet pe durata secvenĠei de lungă durată
secvenĠă
o singură descărcare electrică din componenĠa unui trăsnet
secvenĠă de scurtă durată
parte a trăsnetului care corespunde la un impuls de curent
secvenĠă de lungă durată
parte a trăsnetului care corespunde unei circulaĠii continue de curent electric
secvenĠe multiple
trăsnet care cuprinde în medie 3 sau 4 secvenĠe, cu o pauză de timp între ele în mod tipic de
aproximativ 50 ms. Au fost observate fenomene care au avut câteva zeci de secvenĠe cu o pauză între
ele de la 10 ms până la 250 ms.
sisteme interioare
reĠele electrice úi sisteme electronice din interiorul unei structuri
sistem de protecĠie împotriva trăsnetului (SPT)
cuprinde o instalaĠie interioară úi o instalaĠie exterioară de protecĠie împotriva trăsnetului
supratensiune/supracurent electric
undă tranzitorie care apare ca o supratensiune/supracurent electric din cauza IEMT
Supratensiunile/supracurenĠii electrici din cauza IEMT pot să apară din (fracĠiuni de) curenĠi de trăsnet
prin efectele de inducĠie în buclele instalaĠiei úi ca solicitare remanentă în aval de SPD (dispozitiv de
protecĠie la supratensiuni úi supracurenĠi).
structuri cu riscuri de explozie
structuri care conĠin materiale explozibile solide sau zone periculoase ca acelea determinate în
conformitate cu recomandările din SR EN 60079-10 úi SR EN 61241-10
structuri periculoase pentru mediul înconjurător
structuri care pot fi cauza unor emisii biologice, chimice sau radioactive ca o consecinĠă a trăsnetului
(precum uzine chimice, uzine petrochimice, centrale nucleare etc).
tensiune a prizei de pământ
diferenĠa de potenĠial între priza de pământ úi pământul îndepărtat
trăsnet
descărcare electrică care se produce între nor úi pământ constând din una sau mai multe secvenĠe
trăsnet descendent
trăsnet iniĠiat de un precursor descendent care se propagă de la nor la pământ
trăsnet ascendent
trăsnet iniĠiat de un precursor ascendent care se propagă de pe o structură de pe pământ către nor
structură de protejat
structură pentru care este necesară protecĠia împotriva efectelor trăsnetului în conformitate cu acest
standard. O structură de protejat poate fi úi o parte a unei structuri mai mari.
trăsnet pe un obiect
trăsnet care loveúte un obiect de protejat
trăsnet în apropierea unui obiect
trăsnet care loveúte în vecinătatea unui obiect de protejat úi care poate provoca supratensiuni
periculoase
vătămarea fiinĠelor vii
vătămări inclusiv pierderea vieĠii a persoanelor sau animalelor din cauza tensiunilor de atingere úi de
pas generate de trăsnet
zonă de protecĠie împotriva trăsnetului - ZPT
zonă în care mediul electromagnetic al trăsnetului este definit
Limitele unei ZPT nu sunt în mod necesar limite fizice ( de exemplu pereĠi, planúeu sau plafon).

6.1.3 Parametri caracteristici ai curentului de trăsnet

Sunt acceptate patru niveluri de protecĠie a construcĠiilor/structurilor împotriva trăsnetului:
- întărit: I úi II,
- normal: III úi IV.
141
144 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Valorile maxime ale parametrilor curentului de trăsnet pentru diferite niveluri de protecĠie sunt
indicate în tabelul 6.1 úi sunt utilizate pentru concepĠia componentelor de protecĠie împotriva
trăsnetului (de exemplu secĠiunea conductoarelor, grosimea foilor din metal, dimensionarea SPD,
distanĠele de separare împotriva scânteilor periculoase) úi pentru definirea parametrilor de încercare de
simulare a efectelor trăsnetului asupra componentelor.
Valorile minime ale amplitudinii curentului de trăsnet pentru diferite niveluri de protecĠie sunt utilizate
pentru a se obĠine raza sferei fictive, cu scopul de a se defini zona de protecĠie împotriva trăsnetului
ZPT 0B care nu poate fi atinsă de o lovitură directă. Valorile minime ale parametrilor curentului de
trăsnet împreună cu raza sferei fictive sunt indicate în tabelul 6.2. Aceste valori sunt utilizate pentru
poziĠionarea dispozitivului de captare úi pentru definirea zonei de protecĠie ZPT 0B .

Tabelul 6.1
Valorile maxime ale parametrilor trăsnetului corespunzătoare nivelului de protecĠie
împotriva trăsnetului
Prima secvenĠă de scurtă durată Nivel de protecĠie
Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV
Valoare de vârf a I kA 200 150 100
curentului
Sarcina secvenĠei de Q short C 100 75 50
scurtă durată
Energia specifică W/R MJ/: 10 5,6 2,5
Parametrii timp T 1 /T 2 μs/μs 10 / 350
SecvenĠă de scurtă durată ulterioară Nivel de protecĠie
Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV
Valoare de vârf a I kA 50 37,5 25
curentului
Panta medie di/dt kA/μs 200 150 100
Parametrii timp T 1 /T 2 μs/μs 0,25 / 100
SecvenĠă de lungă durată Nivel de protecĠie
Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV
Sarcina secvenĠei de Q long C 200 150 100
scurtă durată
Parametrii de timp T long s 0,5
Trăsnet Nivel de protecĠie
Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV
Sarcina trăsnetului Q flash C 300 225 150

Tabelul 6.2
Valori minime ale parametrilor trăsnetului úi raza sferei fictive asociată corespunzătoare
nivelului de protecĠie
Criterii de captare Nivel de protecĠie
Simbol Unitate I II III IV
Valoare de vârf minimă a I kA 3 5 10 16
curentului
Raza sferei fictive r m 20 30 45 60
Poate fi determinată o probabilitate ponderată astfel încât parametrii curentului de trăsnet să fie mai
mici decât valorile maxime úi respectiv, mai mari decât valorile minime definite pentru fiecare nivel de
protecĠie (a se vedea tabelul 6.3).

Tabelul 6.3
ProbabilităĠi pentru limitele parametrilor curentului de trăsnet
Probabilitatea ca parametrii curentului de trăsnet Nivel de protecĠie
să fie I II III IV
Mai mici decât valorile maxime definite în tabelul 6.1 0,99 0,98 0,97 0,97
Mai mari decât valorile minime definite în tabelul 6.2 0,99 0,97 0,91 0,84

142
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 145

Măsurile de protecĠie specificate în prezentul normativ sunt eficiente împotriva trăsnetului dacă
parametrii curentului de trăsnet sunt în domeniul definit pentru nivelul de protecĠie prezumat prin
concepĠie.
Astfel, eficacitatea unei măsuri de protecĠie se presupune că este egală cu probabilitatea ca parametrii
curentului de trăsnet să fie în interiorul acestui domeniu.

6.2 INSTALAğII DE PROTECğIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI (IPT)

6.2.1 Stabilirea necesităĠii prevederii unei IPT pentru o construcĠie úi alegerea nivelului de
protecĠie împotriva trăsnetului. Evaluarea riscului.

6.2.1.1 Explicarea termenilor

6.2.1.1.1 Avarii úi pierderi
a. Surse de avarii
Curentul de trăsnet este prima sursă de avarie. În funcĠie de situarea punctului de impact al trăsnetului
se disting următoarele surse (a se vedea tabelul 6.4):
S1: căderea trăsnetului pe o structură;
S2: căderea trăsnetului lângă o structură;
S3: căderea trăsnetului pe un serviciu;
S4: căderea trăsnetului lângă un serviciu.
b. Tipuri de avarii
Un trăsnet poate cauza avarii în funcĠie de caracteristicile obiectului de protejat. Unele dintre cele mai
importante caracteristici sunt: tipul construcĠiei, conĠinutul úi modul de utilizare, tipul de serviciu úi
măsurile de protecĠie asigurate.
Pentru aplicaĠiile practice de evaluare a riscului, este util să se facă distincĠie între cele trei tipuri de
bază de avarii care pot apărea ca urmare a căderii trăsnetului. Acestea sunt următoarele (a se vedea
tabelele 6.4 úi 6.5):
D1: vătămarea fiinĠelor vii;
D2: avarie fizică;
D3: defectări ale sistemelor electrice úi electronice.
Avarierea unei structuri datorită trăsnetului poate fi limitată la o parte a structurii sau poate fi extinsă la
întreaga structură. Pot fi implicate, de asemenea, structurile înconjurătoare sau mediul înconjurător (de
exemplu emisii chimice sau radioactive).
Trăsnetul care afectează un serviciu poate cauza o avariere a mijloacelor fizice ale acesteia – linie sau
conductă – utilizate pentru furnizarea serviciului, precum úi a sistemelor electrice úi electronice
asociate. Avarierea poate fi, de asemenea, extinsă la sistemele interioare conectate la serviciu
c. Tipuri de pierderi
Fiecare tip de avarie, singură sau în combinaĠie cu altele, poate să producă pierderi diferite în obiectul
de protejat. Tipul de pierdere care poate apărea depinde de caracteristicile obiectului de protejat úi de
conĠinutul său. Trebuie luate în considerare următoarele tipuri de pierderi (a se vedea tabelul 6.4):
L1: pierderea de vieĠi omeneúti;
L2: pierderea unui serviciu public;
L3: pierderea unor elemente din patrimoniu cultural;
L4: pierdere economică (structura úi conĠinutul său, serviciul úi pierderea activităĠii lui).
Tipurile de pierderi care pot să apară într-o structură sunt următoarele:
L1: pierderea de vieĠi omeneúti;
L2: pierderea unui serviciu public;
L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural;
L4: pierdere economică (structura úi conĠinutul acesteia).
Tipurile de pierderi care pot să apară într-un serviciu sunt următoarele:
Lc 2: pierderea serviciului public;
L c 4: pierdere economică (serviciu úi activitatea lui).
Pentru scopul acestui normativ nu este luată în considerarea pierderea de vieĠi omeneúti asociată unui
serviciu.
143
146 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Tabelul 6.4
Surse de avarii, tipuri de avarii úi tipuri de pierderi în funcĠie de punctul de impact al trăsnetului
Structură Serviciu
Sursă de Tip de Tip de Tip de Tip de
Punct de impact
avarie avarie pierdere avarie pierdere

D1 L1, L42)
D2 L`2, L`4
S1 D2 L1,L2, L3, L4
D3 L`2, L`4
D3 L11), L2, L4

S2 D3 L11), L2 , L4

D1 L1, L42)
D2 L`2, L`4
S3 D2 L1, L2, L3, L4
D3 L`2, L`4
D3 L11), L2, L4

S4 D3 L11), L2, L4 D3 L`2, L`4

1) Numai pentru structuri cu risc de explozie úi pentru spitale sau alte structuri în care defectări ale sistemelor
interioare pun imediat în pericol viaĠa oamenilor.
2) Numai pentru proprietăĠi în care pot surveni pierderi de animale.

Tabelul 6.5
Componente de risc într-o structură pentru fiecare tip de avarie úi de pierdere
Pierdere L3
L1 L2 L4
Pierdere a unui
Pierdere de vieĠi Pierdere a unui Pierdere
Avarie element de
omeneúti serviciu public economică
patrimoniu cultural
D1
Vătămare a RS _ _ RS 1)
fiinĠelor vii
D2
Avarie RF RF RF RF
fizică
D3
Defectare a
sistemelor RO 2) RO _ RO
electrice úi
electronice
1) Numai pentru proprietăĠi în care pot surveni pierderi de animale
2) Numai pentru structuri cu risc de explozie úi pentru spitale sau alte structuri în care defectări ale
sistemelor interioare pun imediat în pericol viaĠa oamenilor.

6.2.1.1.2 Risc úi componentele de risc

a. Risc
Riscul R este o măsură a pierderii medii anuale probabile. Pentru fiecare tip de pierdere care poate
apărea într-o structură sau într-un serviciu trebuie evaluat riscul corespunzător.

144
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 147

Riscurile care pot fi evaluate într-o structură pot fi următoarele:

R 1 : risc de pierdere de vieĠi omeneúti;
R 2 : risc de pierdere a unui serviciu public;
R 3 : risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural;
R 4 : risc de pierdere economică.
Riscurile care pot fi evaluate într-un serviciu pot fi următoarele:
R c 2 : risc de pierdere a serviciului public;
R c 4 : risc de pierdere economică.
Pentru a evalua riscurile, R, trebuie definite úi calculate componentele de risc relevante (riscurile
parĠiale depind de sursa úi de tipul avariei) .
Fiecare risc, R, este suma componentelor sale. Când se calculează un risc, componentele de risc pot fi
grupate în funcĠie de sursa avariei úi de tipul avariei.

b. Componente de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură

R A : Componentă asociată vătămării fiinĠelor vii, produsă de tensiunile de atingere úi de pas în zonele de
până la 3 m în afara structurii. Pot să apară pierderi de tip L1 úi, în cazul unor structuri care
adăpostesc ferme de animale, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi de animale.Pentru scopul
acestui normativ componenta de risc asociată tensiunilor de atingere úi de pas în interiorul
structurii produse de căderea trăsnetului pe structură nu este luată în considerare.
În structuri speciale, oamenii pot fi în pericol datorită căderii directe a trăsnetului (de exemplu
partea superioară a unei parcări de maúini sau stadioane). Principiile acestui normativ pot fi
utilizate úi pentru aceste cazuri.
R B : Componentă de risc asociată avariilor fizice produse de scântei periculoase în interiorul structurii
capabile să iniĠieze un incendiu sau o explozie reprezentând, la rândul său, un pericol pentru
mediul înconjurător. Ar putea să apară toate tipurile de pierderi (L1, L2, L3 úi L4) .
R C : Componentă de risc asociată defectelor produse de acĠiunea IEMT asupra sistemelor interioare.
În toate cazurile ar putea să apară pierderi de tipurile L2 úi L4 însoĠite de tipul L1 în cazul
structurilor cu risc de explozie úi a spitalelor sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme
interioare pune imediat în pericol viaĠa oamenilor.

c. Componentă de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă structură

R M : Componentă de risc asociată defectelor produse de acĠiunea IEMT asupra sistemelor interioare.
În toate cazurile ar putea să apară pierderi de tipurile L2 úi L4 însoĠite de tipul L1 în cazul
structurilor cu risc de explozie úi a spitalelor sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme
interioare pun imediat în pericol viaĠa oamenilor

d. Componentă de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la o

structură
R U : Componentă de risc asociată vătămării fiinĠelor vii prin acĠiunea tensiunii de atingere în
interiorul structurii datorată curentului de trăsnet injectat într-o linie racordată la structură. Pot
apare pierderi de tip L1 úi, în cazul proprietăĠilor agricole, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi
de animale.
R V : Componentă de risc asociată avariilor fizice (iniĠierea unui incendiu sau a unei explozii datorită
unor scântei periculoase între o instalaĠie exterioară úi părĠile metalice prezente în general în
punctul de pătrundere a unei linii în interiorul structurii) datorită curentului de trăsnet circulând
prin sau în lungul serviciilor care pătrund în structură. Pot să apară toate tipurile de pierderi (L1,
L2, L3, L4).
R W : Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare, produsă prin acĠiunea
supratensiunilor induse pe liniile care pătrund în structură úi transmise acesteia. În toate cazurile
ar putea să apară pierderi de tipurile L2 úi L4 împreună cu tipul L1 în cazul structurilor cu risc de
explozie úi a spitalelor sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme interioare pune
imediat în pericol viaĠa oamenilor. Serviciile luate în considerare pentru evaluarea acestei
145
148 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

componente sunt numai liniile care intră în structură. Căderea trăsnetului pe conducte sau lângă
acestea nu este luată în considerare ca sursă de avarie dacă conductele sunt conectate la o bară de
echipotenĠializare. Dacă nu există o bară de echipotenĠializare, un astfel de pericol trebuie să fie
de asemenea luat în considerare.
e. Componentă de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă un serviciu racordat
la o structură
R Z : Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare prin acĠiunea supratensiunilor induse
pe liniile care intră în structură úi transmise acesteia. În toate cazurile ar putea să apară pierderi
de tipurile L2 úi L4 împreună cu tipul L1 în cazul structurilor cu risc de explozie úi a spitalelor
sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme interioare pune imediat în pericol viaĠa
oamenilor. Serviciile luate în considerare pentru evaluarea acestei componente sunt numai liniile
care intră în structură. Căderea trăsnetului pe conducte sau lângă acestea nu este luată în
considerare ca sursă de avarie dacă conductele sunt conectate la o bară de echipotenĠializare.
Dacă nu există o bară de echipotenĠializare, un astfel de pericol trebuie să fie de asemenea luat în
considerare.

f. Componente de risc pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe serviciu

R c V: Componentă de risc asociată avariilor fizice produse de efectele mecanice úi termice ale
curentului de trăsnet. Ar putea să apară pierderi de tipurile L c 2 úi Lc 4;
R c W : Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat, prin acĠiunea supratensiunilor
produse datorită unui cuplaj rezistiv. Ar putea să apară pierderi de tipurile L c 2 úi Lc 4.

g. Componentă de risc pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului lângă serviciu

R c Z : Componentă de risc asociată defectării liniilor úi echipamentului conectat produsă de
supratensiunile induse pe linii. Ar putea să apară pierderi de tipurile L c 2 úi L c 4.

h. Componente de risc pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe structura la care este
racordat serviciul
RcB: Componentă de risc asociată avariilor fizice produse prin efectele mecanice úi termice ale curentului de trăsnet care
circulă pe linie. Ar putea să apară pierderi de tipurile Lc2 úi Lc4;
RcC: Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat prin acĠiunea supratensiunilor produse datorită unui
cuplaj rezistiv. Ar putea să apară pierderi de tipurile Lc2 úi Lc4.

6.2.1.1.3 Compunerea componentelor de risc asociate unei structuri

Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-o structură
sunt:
R 1 : risc de pierdere de vieĠi omeneúti:
R1 = RA + RB + RC 1) + RM 1) + RU + RV + RW 1) + RZ 1) (6.1)

1) Numai pentru structuri cu risc de explozie úi pentru spitale cu echipament electric de reanimare sau alte structuri în
care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viaĠa oamenilor.
R 2 : risc de pierdere a unui serviciu public:
R2 = RB + RC + RM + RV + RW + RZ (6.2)
R3 : risc de pierdere a unui element de patrimoniu cultural:
R3 =RB + RV (6.3)
R4 : risc de pierdere economică:
R4 = RA 2) + RB + RC + RM + RU 2) + RV + RW + RZ (6.4)
2) Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale.
Componentele de risc care corespund fiecărui tip de pierdere sunt sintetizate de asemenea în tabelul 6.6.

146
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 149

Tabelul 6.6
Componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-o
structură
Căderea Căderea
Căderea trăsnetului pe
Căderea trăsnetului pe trăsnetului trăsnetului lângă
o linie racordată la o
Sursă de avarie o structură lângă o o linie racordată
structură
S1 structură la o structură
S3
S2 S4
Componentă de risc RA RB RC RM RU RV RW RZ
Risc pentru fiecare
tip de pierdere
R1 * * *1) *1) * * *1) *1)
R2 * * * * * *
R3 * *
R4 * 2) * * * * 2) * * *
1) Numai pentru structuri cu risc de explozie úi pentru spitale sau alte structuri în care defectarea unor sisteme
interioare pun imediat în pericol viaĠa oamenilor.
2) Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale.

Compunerea componentelor de risc în funcĠie de sursa de avarie

R = RD + RI (6.5)
unde
RD este riscul asociat căderii trăsnetului pe structură (sursă S1) definit prin suma:
RD = RA + RB + RC (6.6)
úi
RI este riscul asociat trăsnetelor care au influenĠă asupra structurii dar nu cad pe ea (surse: S2,
S3 úi S4). Este definit prin suma:
RI = RM + RU + RV + RW + RZ (6.7)
Pentru componentele de risc úi compunerea lor aúa cum este prezentată mai sus a se vedea de
asemenea tabelul 6.12.

Compunerea componentelor de risc în funcĠie de tipul de avarie

R = RS + RF + RO (6.8)
unde
R S este riscul asociat vătămării de fiinĠe vii (D1) care este definit prin suma:
RS = RA + RU (6.9)
R F este riscul asociat avariilor fizice (D2) care este definit prin suma:
RF = RB + RV 6.10)
R O este riscul asociat defectării sistemelor interioare (D3) care este definit prin suma:
RO = RM + RC + RW + RZ (6.11)
Pentru componentele de risc úi compunerile lor aúa cum sunt prezentate mai sus a se vedea úi tabelul
6.12.

6.2.1.1.4 Compunerea componentelor de risc asociate unui serviciu

Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-un serviciu
sunt:
147
150 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

R c 2 : risc de pierdere a serviciului public:

Rc2 = RcV + RcW + RcZ + RcB + RcC (6.12)
R c 4 : risc de pierdere economică:
Rc4 = RcV + RcW + RcZ + RcB + RcC (6.13)
Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-un serviciu
sunt indicate în tabelul 6.7.

Tabelul 6.7
Componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-un
serviciu
Căderea trăsnetului pe Căderea trăsnetului Căderea trăsnetului pe
Sursă de avarie un serviciu lângă un serviciu structură
S3 S4 S1
Componentă de risc RcV RcW RcZ RcB RcC
Risc pentru fiecare tip de
pierdere
Rc2 * * * * *
Rc4 * * * * *

6.2.1.1.4.1 Compunerea componentelor de risc în funcĠie de sursa de avarie

Rc = RcD + RcI (6.14)
unde
R c D este riscul asociat căderii trăsnetului pe serviciu (sursă S3); definit prin suma:
RcD = RcV + RcW (6.15)
R c I este riscul asociat trăsnetelor care au influenĠă asupra serviciului dar nu cad pe el (surse S1 úi
S4); definit prin suma:
RcI = RcB + RcC + RcZ (6.16)
Pentru compunerea componentelor de risc pentru un serviciu aúa cum s-a prezentat mai sus, a se vedea
úi tabelul 6.14.

6.2.1.1.4.2 Compunerea componentelor de risc în funcĠie de tipul de avarie

Rc = R cF + RcO (6.17)
unde
RcF este riscul asociat avariilor fizice (D2); definit prin suma:
RcF = RcV + RcB (6.18)
R c O este riscul asociat defectării sistemelor interioare (D3); definit prin suma
RcO = RcW + RcZ + RcC (6.19)
Pentru compunerea componentelor de risc pentru un serviciu aúa cum s-a prezentat mai sus, a se vedea
úi tabelul 6.14.

6.2.1.1.5 Factori care influenĠează componentele de risc

Factori care influenĠează componentele de risc într-o structură
Caracteristicile structurii úi acele măsuri de protecĠie care pot influenĠa componentele de risc pentru o
structură sunt indicate în tabelul 6.8.

148
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 151

Tabelul 6.8
Factori care influenĠează componentele de risc într-o structură
Caracteristici ale structurii
sau ale sistemelor
interioare RA RB RC RM RU RV RW RZ

Măsuri de protecĠie
SuprafaĠă echivalentă de
X X X X X X X X
expunere
Rezistivitatea de suprafaĠă
X
a solului
Rezistivitatea planúeului X
RestricĠii fizice, izolaĠie,
panouri de avertizare, X X
echipotenĠializarea solului
SPT X 1) X X 2) X 2) X 3) X 3)
ProtecĠie cu SPD
X X X X
coordonate
Ecran tridimensional X X
Ecranarea liniilor
X X X X
exterioare
Ecranarea liniilor
X X
interioare
PrecauĠii pentru trasee X X
ReĠea de echipotenĠializare X
PrecauĠii împotriva
X X
incendiilor
Sensibilitate la foc X X
Pericol special X X
Tensiune de Ġinere la
X X X X X X
impuls
1) În cazul unui SPT “natural” sau standardizat, cu o distanĠă între conductoarele de coborâre mai mică de 10 m
sau dacă este asigurată o restricĠie fizică, se poate neglija riscul asociat vătămării fiinĠelor vii prin acĠiunea
tensiunilor de atingere úi de pas
2) Numai pentru IPT exterioară tip grilă.
3) Datorită legăturii de echipotenĠializare.

6.2.1.1.6 Factori care influenĠează componentele de risc pentru un serviciu

Caracteristicile serviciului, a structurii la care acesta este racordat úi a măsurilor de protecĠie care pot
influenĠa componentele de risc sunt prezentate în tabelul 6.9.

Tabelul 6.9
Factori care influenĠează componentele de risc pentru un serviciu
Caracteristici ale serviciului
Rc V Rc W Rc Z Rc B Rc C
Măsură de protecĠie
SuprafaĠă echivalentă de expunere X X X X X
Ecranarea cablurilor X X X X X
Cablu de protecĠie împotriva trăsnetului X X X X X
Canal de protecĠie a cablurilor împotriva trăsnetului X X X X X
Conductoare ecranate suplimentare X X X X X
Tensiune de Ġinere la impuls X X X X X
SPD X X X X X

149
152 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.2.1.2 Evaluarea riscului

Procedura de bază
Decizia de a proteja o structură sau un serviciu împotriva trăsnetului, precum úi alegerea măsurilor de
protecĠie se iau după aplicarea următoarei proceduri:
– identificarea obiectului de protejat úi a caracteristicilor sale;
– identificarea tuturor tipurilor de pierderi în obiect úi a riscului asociat R (de la R 1 până la R4 );
– evaluarea riscului R pentru fiecare tip de pierdere (de la R1 până la R4 );
– evaluarea necesităĠii protecĠiei, prin compararea riscurilor R 1 , R2 úi R 3 pentru o structură ( R c 2
pentru un serviciu) cu riscul acceptabil R T;
– evaluarea eficienĠei tehnice úi economice a protecĠiei prin compararea costurilor pierderilor totale
cu úi fără măsuri de protecĠie. În acest caz, evaluarea componentelor de risc R4 pentru o structură
( Rc 4 pentru un serviciu) trebuie realizată în vederea evaluării acestor costuri.
Structura de luat în considerare pentru evaluarea riscului
Structura de luat în considerare include:
– structura în sine;
– instalaĠiile din structură;
– conĠinutul structurii;
– persoanele din interiorul structurii sau care stau într-o zonă de până la 3 m în partea exterioară a
structurii;
– mediul afectat de o avarie a structurii.
ProtecĠia poate să nu includă serviciile conectate în afara structurii.
Structura de protejat poate fi divizată în mai multe zone.
Serviciu de luat în considerare pentru evaluarea riscului
Serviciul care se ia în considerare cuprinde mijloacele fizice prin care sunt conectate:
– clădirea centralei de telecomunicaĠii úi clădirea utilizatorului sau două clădiri de centrale de
telecomunicaĠii sau două clădiri ale utilizatorilor, pentru liniile de telecomunicaĠii,
– clădirea centralei de telecomunicaĠii sau clădirea utilizatorului úi un nod de distribuĠie sau între
două noduri de distribuĠie, pentru liniile de telecomunicaĠii,
– staĠia de transformare de înaltă tensiune úi clădirea utilizatorului pentru liniile de alimentare cu
energie electrică,
– staĠia principală de distribuĠie úi clădirea utilizatorului pentru conducte.
Serviciul considerat cuprinde echipamentul liniei úi echipamentul de la extremităĠile liniilor, cum ar fi:
– multiplexor, amplificator, optocuplor, contoare, echipamentul de la extremitatea liniei etc.;
– întreruptoare, protecĠii împotriva supracurenĠilor, contoare etc.;
– sisteme de comandă, sisteme de securitate, contoare etc.
ProtecĠia nu include echipamentul utilizatorului sau oricare altă structură conectată la extremităĠile
serviciului
Risc acceptabil RT
Identificarea valorii riscului acceptabil este în responsabilitatea unei autorităĠi cu competenĠă juridică.
Valori reprezentative ale riscului acceptabil RT, când căderea trăsnetului poate produce pierderi de
vieĠi omeneúti sau pierderi de valori sociale sau de valori culturale sunt indicate în tabelul 6.10.

Tabelul 6.10
Valori pentru riscul acceptabil RT
–1
Tipuri de pierderi RT (y )
–5
Pierderi de vieĠi omeneúti sau vătămări 10
permanente
–3
Pierderea unui serviciu public 10
–3
Pierderea unui element de patrimoniu 10
cultural

150
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 153

Procedură specifică pentru evaluarea necesităĠii unei protecĠii

La evaluarea necesităĠii unei protecĠii împotriva trăsnetului pentru un obiect, trebuie luate în
considerare următoarele riscuri:
– riscurile R1 , R2 úi R3 pentru o structură;
– riscurile Rc 1 úi Rc 2 pentru un serviciu.
Pentru fiecare risc considerat, trebuie să fie parcurse următoarele etape:
– identificarea componentelor R X care compun riscul;
– calculul componentelor de risc identificate RX;
– calculul riscului total R;
– identificarea riscului acceptabil RT ;
– compararea riscului R cu valoarea acceptabilă RT .
Dacă R d RT, protecĠia împotriva trăsnetului nu este necesară.
Dacă R > RT trebuie adoptate măsuri de protecĠie în vederea reducerii lui R d RT pentru toate riscurile
la care obiectul este supus.
Procedura pentru evaluarea necesităĠii unei protecĠii este prezentată în figura 6.1.

Identificarea structurii de protejat

Identificarea tipurilor de pierderi asociate structurii sau

serviciului de protejat

Pentru fiecare tip de pierdere:

x identificare a riscului acceptabil RT
x identificarea úi calculul tuturor componentelor de risc
relevante RX

Calculează
R = 6 RX

Structură sau serviciu

NU
protejat pentru acest tip
R > RT
de pierdere

DA

Se prevăd măsuri de protecĠie adecvate capabile să reducă R

Fig 6.1 – Procedură pentru luarea unei decizii privind necesitatea unei protecĠii

151
154 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Procedură pentru evaluarea eficienĠei tehnice úi economice a unei protecĠii

Pe lângă necesitatea unei protecĠii împotriva trăsnetului pentru o structură sau un serviciu, poate fi utilă
determinarea beneficiilor economice ale instalării măsurilor de protecĠie în vederea reducerii
pierderilor economice L4.
Evaluarea componentelor de risc R4 pentru o structură (R’4 pentru un serviciu) permite utilizatorului să
evalueze pierderile economice cu măsuri de protecĠie adoptate úi fără acestea.
Procedura de determinare a eficienĠei tehnice úi economice a unei protecĠii necesită:
– identificarea componentelor R X care compun riscul R4 pentru o structură ( R’ 4 pentru un serviciu);
– calculul componentelor de risc identificate R X în absenĠa unor măsuri de protecĠie
noi/suplimentare;
– calculul costului anual al pierderii datorită fiecărei componente de risc RX;
– calculul costului anual CL al pierderii totale în absenĠa unor măsuri de protecĠie;
– adoptarea măsurilor de protecĠie alese;
– calculul componentelor de risc RX cu luarea în considerare a măsurilor de protecĠie alese;
– calculul costului anual al pierderilor reziduale datorită fiecărei componente de risc R X în structura
sau serviciul protejat;
– calculul costului anual total C RL al pierderilor reziduale cu luarea în considerare a măsurilor de
protecĠie alese;
– calculul costului anual CPM al măsurilor de protecĠie alese;
– compararea costurilor.
Dacă CL < CRL + CPM, protecĠia împotriva trăsnetului nu poate fi considerată eficientă economic.
Dacă CL t CRL + CPM, măsurile de protecĠie pot realiza economii pe durata de viaĠă a structurii sau a
serviciului.
Procedura de evaluare a eficienĠei tehnice úi economice a protecĠiei este prezentată sintetic în figura 6.2.

152
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 155

Identifică valoarea:
x structurii úi a activităĠilor sale
x instalaĠiilor interioare

Calculează toate componentele de risc RX relevante pentru R4

Calculează costul anual CL al pierderii totale

úi costul CRL
al pierderii reziduale considerând măsurile de protecĠie
(a se vedea anexa 6.7)

Calculează costul anual CPM

al măsurilor de protecĠie alese

Nu este eficientă tehnic úi

DA
CPM + CRL >CL economic adoptarea
măsurilor de protecĠie

NU

Este eficientă tehnic úi economic

adoptarea măsurilor de protecĠie

Fig. 6.2 – Procedură pentru evaluarea eficienĠei tehnice úi economice a măsurilor de protecĠie

Măsuri de protecĠie
Măsurile de protecĠie sunt destinate să reducă riscul asociat tipurilor de avarii.
Măsurile de protecĠie trebuie să fie considerate eficiente numai dacă ele sunt conforme cu
recomandările din următoarele standarde importante:
– SR EN 62305-3 pentru protecĠia împotriva vătămării fiinĠelor vii úi a avariilor fizice într-o
structură;
– SR EN 62305-4 pentru protecĠia împotriva defectării sistemelor interioare;
– CEI 62305-5 pentru protecĠia serviciilor
Alegerea măsurilor de protecĠie
Alegerea celor mai potrivite măsuri de protecĠie trebuie să fie făcută de proiectant în funcĠie de
ponderea fiecărei componente de risc în riscul total R úi în funcĠie de aspectele tehnice úi economice
ale diferitelor măsuri de protecĠie.
Pentru fiecare tip de pierdere, există un număr de măsuri de protecĠie care, individual sau în
combinaĠie, realizează condiĠia R d RT. SoluĠia care va fi adoptată trebuie să fie aleasă Ġinând seama de
aspectele tehnice úi economice. O procedură simplificată pentru alegerea măsurilor de protecĠie este
indicată în figura 6.3 pentru structuri úi în figura 6.4 pentru servicii. Instalatorul sau proiectantul
trebuie să identifice componentele de risc cele mai critice úi să le reducă, luând în considerare de
asemenea aspectele economice.
153
156 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Identifică structura de protejat

Identifică tipurile de pierderi asociate structurii

Pentru fiecare tip de pierdere identifică úi calculează

componentele de risc RA, RB, RC, RM, RU, RV, RW, RZ

NU
R > RT Structură protejată

DA
DA Este LPMS DA
Este SPT
instalat? instalat?
Noile valori calculate NU
ale componentelor de
risc
NU NU
RB > RT

DA

Instalează un tip Instalează un LPMS Instalează altă

adecvat de SPT corespunzător măsură de protecĠie

Fig. 6.3 – Procedură pentru alegerea măsurilor de protecĠie într-o structură

154
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 157

Identifică serviciul de protejat

Identifică tipurile de pierderi asociate serviciului

Pentru fiecare tip de pierdere identifică úi calculează

componentele de risc RƍB, RƍC, RƍV, RƍW, RƍZ

NU
Rƍ > RT Serviciu protejat

DA

Sunt SPD DA Linia este DA

instalate? ecranată?

Noile valori calculate ale

NU
componentelor de risc

NU NU
RƍZ > RT

DA

Instalează un SPD Instalează un ecran Instalează altă măsură

adecvat adecvat de protecĠie

Fig. 6.4 – Procedură pentru alegerea măsurilor de protecĠie pentru un serviciu

155
158 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.2.1.3 Evaluarea componentelor de risc pentru o structură

EcuaĠia de bază
Fiecare componentă de risc RA, RB, RC, RM, RU, RV, RW úi RZ poate fi exprimată prin relaĠia generală
următoare
R x = N x × Px × L x (6.20)
unde
Nx este numărul de evenimente periculoase pe an ;
Px probabilitatea de avariere a unei structuri ;
Lx pierderea rezultantă.
Numărul Nx de evenimente periculoase este influenĠat de densitatea de trăsnete la sol (Ng) úi de
caracteristicile fizice ale obiectului de protejat, vecinătăĠile sale úi de sol.
Probabilitatea de avariere Px este influenĠată de caracteristicile obiectului de protejat úi de măsurile de
protecĠie asigurate.
Pierderea rezultantă Lx este influenĠată de utilizarea atribuită obiectului, de prezenĠa unor persoane, de
tipul serviciului public, de valoarea bunurilor afectate de avarie úi de măsurile prevăzute pentru a
limita valoarea pierderilor.
Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe structură (S1)
Pentru evaluarea componentelor de risc asociate căderii trăsnetului pe structură, se utilizează
următoarele relaĠii:
– componentă asociată vătămării fiinĠelor vii (D1)
R A = N D × PA × L A (6.21)
– componentă asociată avariilor fizice (D2)
RB = N D × PB × LB (6.22)
– componentă asociată defectării sistemelor interioare (D3)
RC = N D × PC × LC (6.23)
Parametrii pentru evaluarea acestor componente de risc sunt indicaĠi în tabelul 6.11.
Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului lângă structură (S2)
Pentru evaluarea componentei de risc asociate căderii trăsnetului lângă structură, se utilizează
următoarele relaĠii:
– componentă asociată defectării sistemelor interioare (D3)
RM = N M × PM × LM (6.24)
Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indicaĠi în tabelul 6.11.

Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe o linie racordată la structură

(S3)
Pentru evaluarea componentelor de risc asociate căderii trăsnetului pe o linie racordată la structură, se
utilizează următoarele relaĠii:
– componentă asociată vătămării fiinĠelor vii (D1)
RU = ( N L + N Da ) × PU × LU (6.25)
– componentă asociată avariilor fizice (D2)
RV = ( N L + N Da ) × Pv × Lv (6.26)
– componentă asociată defectării sistemelor interioare (D3)
Rw = ( N L + N Da ) × Pw × Lw (6.27)
Parametrii pentru evaluarea acestor componente de risc sunt indicaĠi în tabelul 6.11.
Dacă linia are mai multe secĠii, valorile RU, RV úi RW sunt suma valorilor RU, RV úi RW
corespunzătoare fiecărei secĠii a liniei (fig. 6.5). SecĠiile care trebuie luate în considerare sunt cele
dintre structură úi primul nod de distribuĠie.
În cazul unei structuri la care sunt racordate mai multe linii cu trasee diferite, calculele trebuie realizate
pentru fiecare linie.
156
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 159

Evaluarea componentei de risc datorită căderii trăsnetului lângă o linie racordată la structură
(S4)
Pentru evaluarea componentei de risc asociate căderii trăsnetului lângă o linie racordată la structură, se
aplică următoarele relaĠii:
– componentă asociată defectării sistemelor interioare (D3)
Rz ( N I - N L ) u Pz u Lz (6.28)
Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indicaĠi în tabelul 6.11.
Dacă linia are mai multe secĠii, valoarea lui RZ este suma RZ a componentelor corespunzătoare fiecărei
secĠii a liniei. SecĠiile care trebuie luate în considerare sunt cele dintre structură úi primul nod de
distribuĠie.
În cazul unei structuri la care sunt racordate mai multe linii cu trasee diferite, calculele trebuie realizate
pentru fiecare linie.
Dacă ( N I - N L ) < 0, atunci se presupune că ( N I - N L ) = 0.

157
160 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Tabelul 6.11
Parametrii asociaĠi evaluării componentelor de risc pentru o structură
Simbol Denumire Valoare conform cu
Număr mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului

ND – pe structură Anexa 6.1

NM – în proximitatea unei structuri Anexa 6.1

NL – pe o linie racordată la structură Anexa 6.1

NI – lângă o linie racordată la structură Anexa 6.1

NDa – pe structură la extremitatea “a” a liniei (a Anexa 6.1

se vedea figura 6.5)
Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă

PA – vătămarea fiinĠelor vii Anexa 6.2

PB – avarii fizice Anexa 6.2

PC – defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2

Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă structură să producă

PM – defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2

Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă

PU – vătămarea fiinĠelor vii Anexa 6.2

PV – avarii fizice Anexa 6.2

PW – defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2

Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă o linie să producă

PZ – defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2

Pierderi datorită

LA = LU = ra × Lt – vătămării fiinĠelor vii Anexa 6.3

LB = LV = rp × rf × h z × Lf – avariilor fizice Anexa 6.3

LC = LM = LW = LZ = Lo – defectării sistemelor interioare Anexa 6.3

NOTĂ – Valori ale pierderilor Lt , Lf , Lo ; factorii rp , ra , ru , rf de reducere a pierderilor úi factorul hz de

amplificare a pierderilor sunt indicaĠi în anexa 6.3..

3Ha
3Hb

Hb
a Ha
b

SecĠie 1 SecĠie 2
(îngropată) (aeriană)

Structura b Structura a
(structură de protejat) (structură adiacentă)

Fig.6 5 – Structuri la extremităĠile liniilor: la extremitatea “b” structura de protejat

(structura b) úi la extremitatea “a” o structură adiacentă (structura a)

Sinteza componentelor de risc pentru o structură

Componentele de risc pentru structuri sunt sintetizate în tabelul 6.12, în funcĠie de diferite tipuri de
avarii úi diferite surse ale avariei.

158
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 161

Tabelul 6.12
Componentele de risc pentru o structură pentru diferite tipuri de avarii produse de diferite surse
Sursă de avarii S2 S3
S1 S4
Căderea Căderea Risc rezultant
Căderea Căderea
Avarie trăsnetului trăsnetului pe în funcĠie de
trăsnetului pe o trăsnetului lângă
lângă o un serviciu tipul avariei
structură un serviciu
structură racordat
D1 RA= ND×PA RU = (NL+NDa)
Vătămarea fiinĠelor RS = RA+RU
×ra×Lt ×PU×ru×Lt
vii
D2 RV = (NL+NDa)
Avarii fizice RB = ND×PB× rp
×PV× rp RF = RB+RV
×hz×rf×Lf
×hz×rf×Lf
D3
Defectarea RM = RW = (NL + RZ = (NI–NL) RO = RC+RM
RC= ND×PC×Lo
sistemelor electrice NM×PM×Lo NDa) ×PW×Lo ×PZ × Lo +RW+RZ
úi electronice
Risc rezultant în
funcĠie de sursa de RD= RA+RB+RC RI = RM+RU+RV+RW+RZ
avarie

Dacă structura este împărĠită în zone ZS, fiecare componentă de risc trebuie să fie evaluată pentru
fiecare zonă ZS.
Riscul total R al structurii este suma componentelor de risc asociate zonelor ZS care constituie
structura.

ÎmpărĠirea structurii în zone ZS

Pentru evaluarea fiecărei componente de risc, structura poate fi împărĠită în zone ZS fiecare având
caracteristici omogene. Totuúi, o structură poate fi, sau poate fi luată în consideraĠie ca fiind o singură
zonă.
Zonele ZS sunt definite în principal prin
– tipul solului sau al planúeului (componente de risc R A úi RU ),
– compartimente rezistente la foc (componente de risc RB úi R V ),
– ecrane tridimensionale (componente de risc R C úi RM ).
Celelalte zone pot fi definite în funcĠie de
– amplasarea sistemelor interioare (componente de risc R C úi R M ),
– măsurile de protecĠie existente sau care vor fi prevăzute (toate componentele de risc),
– valorile pierderilor LX (toate componentele de risc).

Evaluarea componentelor de risc într-o structură cu zone ZS

Regulile de evaluare a componentelor de risc depind de tipul de risc.

Riscuri R1, R2 úi R3
Structură cu o singură zonă
În acest caz este definită o singură zonă ZS care cuprinde toată structura. Riscul R este suma
componentelor de risc RX dintr-o structură. Pentru evaluarea componentelor de risc úi selectarea
parametrilor semnificativi implicaĠi, se aplică regulile următoare:
– parametrii care se referă la numărul de evenimente periculoase N trebuie evaluaĠi în conformitate cu
anexa 6.1;
– parametrii care se referă la probabilitatea P de avariere trebuie evaluaĠi în conformitate cu
anexa 6.2.

159
162 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

În plus:
– Pentru componentele RA , R B , RU , R V , R W úi R Z , numai o singură valoare trebuie determinată
pentru fiecare parametru implicat. Dacă se pot aplica mai multe valori, trebuie aleasă valoarea cea
mai mare.
– Pentru componentele RC úi R M , dacă în zonă sunt implicate mai multe sisteme interioare, valorile
P C úi PM sunt date de:

PC = 1 – (1 – PC1) × (1 – PC2) × (1 – PC3) (6.29)

PM = 1 – (1 – PM1) × (1 – PM2) × (1 – PM3) (6.30)

unde P Ci, úi PMi sunt parametrii care se referă la sistemul interior i.

– Parametrii care se referă la volumul pierderilor L trebuie evaluaĠi în conformitate cu anexa
6.3.
Valorile medii tipice care derivă din anexa 6.3 pot fi asumate pentru zonă, în conformitate cu
utilizarea structurii.
Cu excepĠia făcută pentru PC úi PM, dacă, într-o zonă, există mai mult de o valoare pentru oricare alt
parametru, este asumată valoarea parametrului care conduce la cea mai mare valoare a riscului.
Definirea structurii cu o singură zonă poate conduce la măsuri de protecĠie costisitoare deoarece
fiecare măsură trebuie extinsă la întreaga structură.

Structură cu zone multiple

În acest caz, structura este împărĠită în mai multe zone ZS. Riscul pentru structură este suma riscurilor
asociate fiecăreia dintre zonele structurii; în fiecare zonă, riscul este suma tuturor componentelor de
risc asociate zonei.
Pentru evaluarea componentelor de risc úi selectarea parametrilor implicaĠi, se aplică regulile de la
structura cu o singură zonă.
ÎmpărĠirea structurii în zone permite proiectantului să Ġină seama de caracteristicile particulare ale
fiecărei părĠi a structurii în evaluarea componentelor de risc úi să aleagă măsurile de protecĠie potrivite,
zonă cu zonă, reducând costul total al protecĠiei împotriva trăsnetului.

Risc R4
Independent de decizia privind adoptarea unei protecĠii împotriva trăsnetului pentru reducerea
riscurilor R1, R2, úi R3, este util să se evalueze consecinĠele economice ale adoptării măsurilor de
protecĠie în vederea reducerii riscului R4 al pierderilor economice.
Elementele pentru care se realizează evaluarea riscului R4 trebuie definite pentru:
– întreaga structură;
– o parte a structurii;
– o instalaĠie interioară;
– o parte a instalaĠiei interioare;
– un echipament;
– conĠinutul structurii.
Costul pierderilor dintr-o zonă trebuie evaluat conform cu anexa 6.7. Costul total al pierderilor pentru
structură este suma costurilor pierderilor tuturor zonelor.

6.2.1.4 Evaluarea componentelor de risc pentru un serviciu

EcuaĠia de bază
Fiecare componentă de risc RcV, RcW, RcZ, RcB úi RcC, poate fi exprimată prin ecuaĠia generală:
RcX = NX × PcX × LcX (6.31)
unde
N X este numărul de evenimente periculoase (a se vedea anexa 6.1);
P c X probabilitatea de avariere a unui serviciu (a se vedea anexa 6.4);
160
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 163

L c X pierderea rezultantă (a se vedea anexa 6.5).

Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe un serviciu (S3)

Pentru evaluarea componentelor de risc asociate căderii trăsnetului pe un serviciu, se utilizează
următoarele relaĠii:
– componentă de risc asociată avariilor fizice (D2)
RcV = NL × PcV × LcV (6.32)
– componentă de risc asociată defectării echipamentelor racordate (D3)
RcW = NL × PcW × LcW (6.33)
Parametrii pentru evaluarea acestor componente de risc sunt indicaĠi în tabelul 6.13.
Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului lângă serviciu (S4)
Pentru evaluarea componentei de risc asociată căderii trăsnetului lângă un serviciu, se utilizează
următoarele relaĠii:
– componentă de risc asociată defectării echipamentelor racordate (D3)
RcZ = (NI – NL ) PcZ LcZ (6.34)
Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indicaĠi în tabelul 6.13.
Dacă ( N I - N L ) < 0, atunci se adoptă ( N I - N L ) = 0.
Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe structuri la care este racordat
serviciul (S1)
Pentru evaluarea componentei de risc asociată căderii trăsnetului pe fiecare structură la care serviciul
este racordat, se aplică următoarele relaĠii pentru fiecare secĠie a serviciului racordat la structură:
– componentă de risc asociată avariei fizice (D2):
RcB = ND PcB LcB (6.35)
– componentă de risc asociată defectării echipamentelor (D3):
RcC = ND × PcC × LcC (6.36)
Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indicaĠi în tabelul 6.13.

Tabelul 6.13
Parametrii asociaĠi evaluării componentelor de risc pentru un serviciu
Simbol Denumire Valoare conform cu
Număr mediu anual de trăsnete care cad
ND – pe structura racordată la un serviciu Anexa 6.1
NL – pe serviciu Anexa 6.1
NI – lângă serviciu Anexa 6.1
Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o structură adiacentă să producă
P’ B – avarii fizice Anexa 6.4
P’ C – defectări ale echipamentului serviciului Anexa 6.4
Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă
P’ V – avarii fizice Anexa 6.4
P’ W – defectări ale echipamentului serviciului Anexa 6.4
Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă un serviciu să producă
P’ Z – defectări ale echipamentului serviciului Anexa 6.4
Pierderi datorită
L’ B = Lc V = Lc f – avariilor fizice Anexa 6.5
Lc C = Lc W = Lc Z = L’ o – defectării echipamentului serviciului Anexa 6.5

161
164 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Sinteza componentelor de risc pentru un serviciu

Componentele de risc pentru un serviciu sunt sintetizate în tabelul 6.14 în funcĠie de diferite tipuri de
avarii úi diferite surse de avarii.Tabelul 6.14

Tabelul 6.14
Componente de risc pentru un serviciu pentru tipuri diferite de avarii produse de surse diferite
S1
Sursă de avarie S3 S4 Riscul rezultant
Căderea
Căderea trăsnetului Căderea trăsnetului în funcĠie de
trăsnetului pe o
Tip de avarie pe un serviciu lângă un serviciu tipul avarie
structură
D2 RcB = ND × PcB ×
Deteriorare fizică RcV = NL × PcV ×LcV RF = RcV + RcB
LcB
D3 RcW = NL × PcW RcZ = (NI – NL ) × PcZ RcC = ND × PcC RO = RcZ +RcW
Defectare a sistemelor
× Lc W ×LcZ × LcC + RcC
electrice úi electronice
Riscul rezultant în
funcĠie de sursa de RD = RcV + RcW RI = RcZ + RcB + RcC
avarie

Dacă serviciul este divizat în secĠii SS, componentele de risc RcV, R c W úi RcZ ale serviciului trebuie să
fie evaluate ca sumă a componentelor de risc asociate fiecărei secĠii a serviciului.
Componenta de risc Rc Z trebuie să fie evaluată în fiecare punct de tranziĠie al serviciului úi valoarea
cea mai mare trebuie să fie adoptată ca valoare a lui Rc Z.
Componentele de risc Rc B úi Rc C ale serviciului trebuie să fie evaluate ca sumă a componentelor de risc
asociate fiecărei structuri conectate la serviciu.
Riscul total R al serviciului este suma componentelor de risc RcB, RcC, RcV, RcW úi RcZ.
ÎmpărĠirea unui serviciu în secĠii SS
Pentru evaluarea componentelor de risc, serviciul poate fi împărĠit în secĠii SS. Totuúi, un serviciu poate
fi format dintr-o singură secĠie, sau considerat ca atare.
Pentru toate componentele de risc (Rc B, R c C, Rc V, R c W, Rc Z), secĠiile SS sunt definite în principal prin:
– tipul serviciului (aerian sau subteran);
– factori care afectează suprafaĠa echivalentă de expunere ( C d , Ce , Ct );
– caracteristici ale serviciului (tipul izolaĠiei cablului, rezistenĠa ecranului).
Alte secĠii pot fi definite în funcĠie de:
– tipul aparaturii conectate;
– măsuri de protecĠie existente sau care vor fi prevăzute.
Dacă într-o secĠie există mai mult de o valoare pentru un parametru, se adoptă valoarea parametrului
care conduce la cea mai mare valoare a riscului.
Operatorul reĠelei sau proprietarul serviciului trebuie să evalueze volumul pierderilor anuale posibile
pentru serviciu. Dacă această evaluare nu poate fi făcută, în anexa 6.5 sunt sugerate valori
reprezentative.

6.2.2 Cazuri în care echiparea cu IPT este obligatorie

6.2.2.1 InstalaĠia de protecĠie împotriva trăsnetului este formată din:
A. InstalaĠie IPT exterioară, compusă din următoarele elemente legate între ele:
- dispozitivul de captare;
- conductoare de coborâre;
- piese de separaĠie pentru fiecare coborâre;
- priză de pământ tip IPT;
- piesă de legătură deconectabilă;
- legături între prizele de pământ;
- legături echipotenĠiale;
- legături echipotenĠiale prin intermediul eclatoarelor la suportul antenei;

162
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 165

B. InstalaĠia IPT interioară, compusă din:

- legături de echipotenĠializare;
- bare pentru egalizarea potenĠialelor (BEP);

6.2.2.2 O construcĠie sau o parte a unei construcĠii pentru care este necesară o IPT normală (de nivel
III sau IV) nu este necesar să fie echipată cu IPT exterioară dacă intră complet în volumul de protecĠie
creat de IPT exterioară al unei alte construcĠii (cu excepĠia situaĠiei în care dispozitivul de captare este
constituit dintr-o singură tijă simplă).

6.2.2.3 În toate cazurile se prevăd IPT interioare pentru construcĠiile care intră în raza de protecĠie.

6.2.2.4 În situaĠiile în care numai unele spaĠii dintr-o construcĠie necesită IPT úi aceste spaĠii nu
determină încadrarea întregii construcĠii în categoria lor (deci nu se impune IPT pentru întreaga
construcĠie) se procedează astfel:
- dacă spaĠiile sunt situate la ultimul nivel al construcĠiei, se realizează IPT numai pentru spaĠiile
respective;
- dacă spaĠiile se găsesc la parterul sau la etajele intermediare ale unei construcĠii etajate úi există
pericolul ca efectele secundare ale trăsnetului să producă daune, se realizează IPT interioare necesare
în spaĠiile respective.

6.2.2.5 La construcĠiile etajate cu arhitectură asimetrică sau formate din mai multe corpuri de clădiri
de înălĠimi diferite, IPT se rezolvă separat pentru fiecare corp de clădire úi se leagă între ele.

6.2.2.6 Se prevede obligatoriu protecĠie la trăsnet de nivelul stabilit conform art. 6.2.1. la următoarele
categorii de construcĠii sau instalaĠii:
a) ConstrucĠii care cuprind încăperi cu aglomerări de persoane sau săli aglomerate, indiferent de
nivelul la care aceste încăperi sunt situate, având următoarele capacităĠi sau suprafeĠe:
- teatre, cinematografe, săli de concert úi de întruniri, cămine culturale, săli de sport acoperite,
circuri etc., cu o capacitate mai mare de 400 locuri;
- clădiri bloc pentru spitale, sanatorii etc., cu mai mult de 75 paturi;
- hoteluri, cămine, cazărmi cu mai mult de 400 de paturi;
- construcĠii pentru învăĠământ - universităĠi, úcoli, grădiniĠe de copii úi creúe, cu mai multe de
10 săli de clasă sau joc, de laborator sau de atelier;
- restaurante úi magazine cu o suprafaĠă desfăúurată mai mare de 1000 m2, exclusiv depozitele
úi spaĠiile anexe de deservire;
- clădiri pentru călători, din categoriile I úi II, în care în perioada de vârf a traficului, la ora de
maximă aglomerare se pot afla mai mult de 300 de călători.
b) ConstrucĠii care constituie sau adăpostesc valori de importanĠă naĠională, cum sunt muzeele,
expoziĠiile permanente, monumentele istorice sau de arhitectură, arhivele pentru documente de valoare
etc.
În cazul monumentelor istorice soluĠia se stabileúte de comun acord cu forurile de specialitate.
c) ) ConstrucĠii înalte úi foarte înalte definite conform reglementărilor specifice referitoare la
securitatea la incendiu a construcĠiilor.
d) ConstrucĠii de locuit înalte úi foarte înalte.
În cazul în care la aceste construcĠii, deasupra ultimului nivel se mai află o construcĠie cu un
singur nivel ce ocupă până la 70% din aria construită a clădirii úi este compusă numai din
încăperi pentru spălătorii, uscătorii sau maúini ale ascensoarelor, IPT se prevede úi la această
porĠiune (sau tronson) de construcĠie.
e) ConstrucĠii úi instalaĠii tehnologice exterioare care sunt cel puĠin de două ori mai înalte decât
construcĠiile, proeminenĠele de teren sau copacii din jur úi au cel puĠin 10 m înălĠime (de ex. coúuri de
fum, castele de apă, silozuri, turnuri, clădiri în formă de turn etc.).
f) ConstrucĠii úi instalaĠii tehnologice exterioare amplasate izolat, în zone cu Nk mai mare de 30 cum
sunt: cabanele sau construcĠiile similare amplasate izolat, clădirile petnru călători de categoriile III, IV
úi V de pe liniile de cale ferată.
163
166 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

g) ConstrucĠii stabilite ca prezentând importanĠă pentru diverse domenii pentru economia naĠională (de
ex. clădiri destinate producerii de energie electrică, centrale de telecomunicaĠii, centrele de calcul etc.).
h) ConstrucĠii úi instalaĠii tehnologice exterioare încadrate în categoria BE2, risc mare de incendiu,
dacă sunt situate în zone cu Nk mai mare de 30 úi dacă materialele combustibile care se prelucrează,
utilizează sau depozitează în ele sunt considerate obiecte de bază ale întreprinderii sau ca având
valoare mare sau importanĠă deosebită.
i) Depozite deschise de materiale úi substanĠe încadrate în clasele de periculozitate prevăzute în
reglementărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcĠiilor, dacă sunt situate în zone
cu Nk mai mare de 30 úi dacă sunt considerate obiecte de bază ale întreprinderii sau ca având valoare
mare sau importanĠă deosebită.
j) ConstrucĠii úi instalaĠii tehnologice exterioare încadrate în categoriile BE3a sau BE3b, risc foarte
mare de incendiu.
k) ConstrucĠii pentru adăpostirea animalelor dacă sunt:
- grajduri pentru animale mari de rasă, indiferent de capacitate;
- grajduri pentru animale mari, cu o capacitate de peste 200 capete;
- grajduri pentru anumale mari, cu o capacitate de peste 100 capete, amplasate în zone cu indice
Nk mai mare de 30;
- depozite de furaje fibroase amplasate în zone cu indice Nk mai mare de 30;
l) Amenajări sportive cu public, cu peste 5000 locuri.
m) Poduri amplasate izolat, în zone cu indice Nk mai mare de 30 m.
n) InstalaĠii mobile de ridicat úi transportat, existente în aer liber (de ex. macarale).

6.2.3 InstalaĠii exterioare de protecĠie împotriva trăsnetului

CondiĠii generale

6.2.3.1 Utilitatea unei IPT exterioare

IPT exterioară este destinată să capteze trăsnetele care cad pe structură, inclusiv pe cele care cad pe
părĠile laterale ale structurii, úi să conducă curentul de trăsnet de la punctul de impact la pământ. IPT
exterioară este destinată de asemenea să disperseze acest curent în pământ fără să producă avarii
termice sau mecanice, nici scântei periculoase care pot declanúa incendii sau explozii.

6.2.3.2 Alegerea unei IPT exterioare

În cele mai multe cazuri, IPT exterioară poate fi ataúată structurii de protejat.
Trebuie utilizată o IPT exterioară, izolată faĠă de volumul de protejat, atunci când efectele termice úi
explozive din punctul de impact al trăsnetului sau pe conductoarele prin care circulă curentul de trăsnet
pot produce avarii ale structurii sau a conĠinutului acesteia. Exemplele tipice includ structuri cu înveliú
combustibil, structuri cu pereĠi combustibili úi zone cu risc de explozie úi de incendiu.
Utilizarea unei IPT izolate poate fi convenabilă dacă sunt prevăzute schimbări ale structurii, ale
conĠinutului său sau ale utilizării sale care vor necesita modificări ale IPT.
O IPT exterioară izolată poate să fie luată în considerare de asemenea atunci când caracteristicile
conĠinutului garantează reducerea câmpului electromagnetic radiat asociat impulsului de curent care
circulă prin conductoarele de coborâre.

6.2.3.3 Utilizare de componente naturale

Componentele naturale realizate din materiale conductoare, care vor rămâne totdeauna în/pe structură
úi nu vor fi modificate (de exemplu armătura de oĠel interconectată, cadrul de metal al structurii etc.)
pot fi utilizate ca elemente ale unei IPT.
Alte componente naturale se recomandă să fie considerate ca fiind complementare unui SPT.

6.2.3.4 IPT neizolată

În cele mai multe cazuri, o IPT exterioară poate fi fixată la structura de protejat.
Dacă efectele termice în punctul de impact sau pe conductoarele prin care circulă curentul de trăsnet
pot produce avarierea structurii, sau a conĠinutului structurii de protejat, distanĠa între conductoarele
IPT úi materialele inflamabile trebuie să fie de cel puĠin 0,1 m.
164
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 167

Cazurile tipice sunt

 structuri cu învelitori combustibile,
 structuri cu pereĠi combustibili.

6.2.3.5 IPT izolată

O IPT exterioară izolată trebuie utilizată atunci când circulaĠia curentului de trăsnet prin părĠile
conductoare interioare de echipotenĠializare poate produce avarii structurii úi conĠinutului său.
IPT izolate sunt realizate fie prin instalarea de bare sau de catarge de captare în proximitatea structurii
de protejat fie prin suspendarea de conductoare aeriene între catarge în conformitate cu distanĠele de
separare indicate în Anexa 6.8.

IPT izolate se pot instala pe structuri de material electroizolant, cum ar fi cărămidă sau lemn, dacă sunt
menĠinute distanĠe de separare indicate în Anexa 6.8 úi nu sunt realizate conexiuni ale părĠilor
conductoare ale structurii úi nici ale echipamentului instalat în interior, cu excepĠia conectărilor la
sistemul prizei de pământ la nivelul solului.
Echipamentul conductor din interiorul structurii úi conductoarele electrice nu trebuie instalate, faĠă de
conductoarele dispozitivului de captare úi faĠă de conductoarele de coborâre, la distanĠe mai mici decât
distanĠa de separare definită conform Anexei 6.8. Toate instalaĠiile viitoare trebuie să fie conforme cu
condiĠiile pentru o IPT izolată.
Toate părĠile echipamentului instalat în interiorul unei structuri cu o IPT izolată trebuie să fie
amplasate în interiorul volumului de protejat úi să respecte condiĠiile pentru distanĠele de separare.
Conductoarele IPT trebuie montate pe dispozitive de fixare electroizolante ale conductoarelor, dacă
dispozitivele de fixare ale conductoarelor direct pe pereĠii structurii sunt prea aproape de părĠile
conductoare, astfel încât distanĠa între IPT úi părĠile conductoare interioare să depăúească distanĠa de
separare definită conform Anexei 6.8.

Dispozitive de captare
6.2.3.6 GeneralităĠi
Probabilitatea pătrunderii unui trăsnet într-o structură este considerabil redusă de prezenĠa unui
dispozitiv de captare proiectat corespunzător.
Dispozitivele de captare pot fi constituite din oricare combinaĠie a următoarelor elemente:
a) tije (inclusiv piloni separaĠi);
b) conductoare întinse;
c) reĠea de conductoare.
Tijele de captare individuale trebuie să fie conectate împreună la nivelul acoperiúului pentru a se
asigura divizarea curentului.
Elemente de captare radioactive nu sunt permise.

6.2.3.7 PoziĠionare
Elementele de captare instalate pe o structură trebuie să fie amplasate la colĠuri, pe marginile úi în
punctele expuse (pe partea superioară a oricărei faĠade) în conformitate cu una sau mai multe dintre
metodele următoare:
a) metoda unghiului de protecĠie;
b) metoda sferei fictive;
c) metoda ochiului reĠelei.
Metoda sferei fictive poate fi utilizată în toate cazurile.
Metoda unghiului de protecĠie poate fi utilizată pentru clădiri cu o formă simplă dar este supusă la
limitări ale înălĠimii dispozitivului de captare indicate în tabelul 6.15.
Metoda ochiului reĠelei este o formă potrivită de protecĠie atunci când sunt de protejat suprafeĠe plate.
Valorile unghiului de protecĠie, ale razei sferei fictive úi ale dimensiunii ochiului reĠelei pentru fiecare
clasă de IPT sunt indicate în tabelul 6.15.

165
168 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Tabelul 6.15
Valorile maxime ale razei sferei fictive, ale dimensiunii ochiului reĠelei úi ale unghiului de
protecĠie corespunzătoare clasei SPT
Metodă de protecĠie
Clasa Raza sferei Dimensiunea Unghi de protecĠie
IPT fictive ochiului reĠelei D
r W grade
m m
ÎnălĠime maximă a dispozitivului de
captare h(m)
20 30 45 60
I 20 5u5 25 - - -
II 30 10 u 10 35 25 - -
III 45 15 u 15 45 35 25 -
IV 60 20 u 20 55 45 35 25

D ° 80

70

60

50
Clasa SPT
40

30
IV
II III
I
20

10

0
0 2 10 20 30 40 50 60

H m

Fig. 6.6
- Nu se aplică dincolo de valorile marcate cu x. În acest caz se aplică numai metodele sferei fictive úi
a ochiului reĠelei.
- H este înălĠimea dispozitivului de captare deasupra planului de referinĠă a suprafeĠei de protejat.
- Unghiul nu se va schimba pentru valori ale lui H sub 2 m.

6.2.3.7.1 PoziĠionarea dispozitivului de captare când se foloseúte metoda unghiului de protecĠie

PoziĠia unui dispozitiv de captare este considerată corespunzătoare dacă structura de protejat este
situată complet în interiorul volumului protejat asigurat de dispozitivul de captare.
Pentru determinarea volumului protejat trebuie considerate numai dimensiunile fizice ale
dispozitivelor de captare.

6.2.3.7.1.1 Volum protejat prin tijă de captare verticală

Volumul protejat printr-o o tijă de captare verticală se presupune că are forma unui con circular drept,
cu vârful situat pe axa dispozitivului de captare, unghiul de deschidere D, depinde de clasa IPT úi de
înălĠimea dispozitivului de captare aúa cum este indicat în tabelul 6.15.
Exemple de volume protejate sunt ilustrate în figurile 6.7 úi 6.8.

166
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 169

h1

O C
B
Fig. 6.7– Volum protejat printr-o tijă de captare verticală

Legendă
A vârful tijei de captare
B plan de referinĠă
OC raza suprafeĠei protejate
h1 înălĠime a tijei de captare deasupra planului de referinĠă al suprafeĠei de protejat
D unghi de protecĠie

D1 D2

h1 h1

h2
H

Fig. 6.8 – Volum protejat printr-o tijă de captare verticală

Legendă
h1 înălĠimea fizică a unei tije de captare
Unghiul de protecĠie D 1 corespunde înălĠimii de captare h 1 , fiind înălĠimea de deasupra
suprafeĠei acoperiúului de protejat; unghiul de protecĠie D 2 corespunde înălĠimii h 2 = h 1 + H ,
solul fiind planul de referinĠă; D1 este funcĠie de h1 úi D2 este funcĠie de h2 .

6.2.3.7.1.2 Volum protejat printr-un conductor de captare întins

Volumul protejat printr-un conductor întins este definit prin compunerea volumului protejat din bare
verticale virtuale care au vârful pe conductorul întins. Exemple de volume protejate sunt ilustrate în
figura 6.9.

167
170 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

D
h1

0 C

D
B
h1

0 C

Fig. 6.9 – Volum protejat printr-un conductor de captare întins

Pentru legendă a se vedea figura 6.7.

6.2.3.7.1.3 Volum protejat prin reĠea de conductoare

Volumul protejat printr-o reĠea de conductoare este definit printr-o combinaĠie de volume protejate
determinate de conductoarele individuale care formează reĠeaua.
Exemple de volume protejate printr-o reĠea de conductoare sunt ilustrate în figurile 6.10 úi 6.11.

r
D1
D2
h1

h2
H

r = h2 tan D2 Dispozitiv de captare

Fig. 6.10 – Volum protejat printr-o reĠea de conductoare izolate prin metoda unghiului de protecĠie úi metoda sferei fictive

168
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 171

rc = h tan D

H = h.
Fig. 6.11– Volum protejat printr-o reĠea de conductoare neizolate prin metoda ochiului reĠelei úi metoda unghiului de
protecĠie

6 . 2.3.7.1.4 Exemple de IPT poziĠionate prin metoda unghiului de protecĠie

Conductoarele dispozitivului de captare, tijele, stâlpii úi conductoarele trebuie poziĠionate astfel încât
toate elementele structurii de protejat să se afle în interiorul suprafeĠei înfăúurătoare generată de
punctele de proiecĠie ale conductoarelor dispozitivului de captare pe planul de referinĠă, sub un unghi
D faĠă de verticală în toate direcĠiile.
Unghiul de protecĠie D trebuie să fie conform tabelului 6.15, h fiind înălĠimea dispozitivului de captare
deasupra suprafeĠei de protejat.
Conform tabelului 6.15, unghiul de protecĠie D este diferit în funcĠie de diferite înălĠimi ale
dispozitivului de captare deasupra suprafeĠei de protejat (a se vedea figura 6.12).
D1

h1 h1

D2

h2
H

Fig. 6.12 – Metoda unghiului de protecĠie pentru proiectarea unui dispozitiv de captare în funcĠie de diferite înălĠimi
conform tabelului 6.15

169
172 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Legendă
H ÎnălĠimea clădirii faĠă de planul de referinĠă care este solul
h1 ÎnălĠimea fizică a unei tije de captare
h2 h 1 + H, este înălĠimea tijei de captare faĠă de sol
(1 Unghiul de protecĠie care corespunde înălĠimii h= h1 a dispozitivului de captare, fiind înălĠimea de la suprafaĠa
acoperiúului care trebuie măsurată (planul de referinĠă)
(2 Unghiul de protecĠie corespunzător înălĠimii h 2

Metoda unghiului de protecĠie are limite geometrice úi nu poate fi aplicată dacă h este mai mare decât
raza sferei fictive, r, aúa cum este definită în tabelul 6.15.

6.2.3.7.2 PoziĠionarea unui dispozitiv de captare utilizând metoda sferei fictive

Atunci când se aplică această metodă, poziĠionarea dispozitivului de captare este corespunzătoare dacă
nici un punct al structurii de protejat nu vine în contact cu o sferă cu raza r, care depinde de clasa IPT
(a se vedea tabelul 6.15) úi care se rostogoleúte în jurul structurii cât úi pe partea de sus a structurii în
toate direcĠiile posibile. În acest mod, sfera atinge numai dispozitivul de captare (a se vedea
figura 6.13).

r
r

h > 60 m
r 0,8 h
h < 60 m

Dispozitiv de captare

r
Raza sferei fictive

Fig. 6.13 – Proiectarea unui sistem de captare prin metoda sferei fictive

Raza sferei fictive r trebuie să corespundă clasei alese pentru IPT (a se vedea tabelul 6.17).
H = h.

Pe toate structurile mai înalte decât raza sferei fictive r, pot să apară căderi ale trăsnetului pe părĠile
laterale ale structurii. Fiecare punct lateral al structurii atins de sfera fictivă este un punct posibil de
impact. Totuúi, probabilitatea căderii trăsnetului pe părĠile laterale este în general neglijabilă pentru
structuri cu înălĠime mai mică de 60 m.

6.2.3.7.2.1 Exemple de IPT poziĠionate prin metoda sferei fictive

Metoda sferei fictive trebuie utilizată pentru identificarea volumului protejat al părĠilor úi al zonelor
unei structuri pentru care tabelul 6.15 exclude utilizarea metodei unghiului de protecĠie.
Aplicând această metodă, poziĠionarea unui dispozitiv de captare este adecvată dacă nici un punct al
volumului de protejat nu este în contact cu o sferă de rază, r, care se rostogoleúte pe sol, împrejurul úi
170
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 173

pe partea superioară a structurii în toate direcĠiile posibile. Sfera trebuie să atingă numai solul úi/sau
dispozitivul de captare.
Raza r a sferei fictive depinde de clasa IPT (a se vedea tabelul 6.15).
Figura 6.14 prezintă aplicarea metodei sferei fictive la diferite structuri. Sfera de rază r se rostogoleúte
în jurul úi pe toată structura până se atinge planul solului sau orice structură permanentă sau obiect în
contact cu planul solului care este capabil să acĠioneze ca un conductor de trăsnet. Un punct de impact
poate să apară acolo unde sfera fictivă care se rostogoleúte atinge structura úi în astfel de puncte este
necesar să se prevadă un conductor de captare.

Dispozitiv de captare
r

r r

Fig. 6.14 – Proiectarea unui dispozitiv de captare al unei IPT conform metodei sferei fictive
r - Raza sferei fictive conform cu tabelul 6.15.

Conductoarele de captare ale IPT sunt instalate în toate punctele úi segmentele care sunt în contact cu sfera fictivă a cărei
rază corespunde cu nivelul de protecĠie ales cu excepĠia părĠii inferioare a structurii în conformitate cu 6.2.3.7.4.
Dacă metoda sferei fictive este aplicată pe desenele structurii, structura trebuie analizată în toate
direcĠiile cu scopul asigurării că nici o parte nu pătrunde într-o zonă neprotejată – un punct poate fi
scăpat din vedere dacă sunt analizate numai desene cu vederile din faĠă, lateral úi în plan.
Volumul protejat generat de un conductor al IPT este volumul nepenetrat de sfera fictivă când aceasta
este în contact cu conductorul úi cu structura.
În cazul a două conductoare de captare, paralele, orizontale, ale unei IPT amplasate deasupra unui plan
de referinĠă orizontal, a se vedea figura 6.15, distanĠa de penetrare p a sferei fictive sub nivelul
conductoarelor în spaĠiul situat între conductoare poate fi calculată:
p = r – [r2 – (d/2)2]1/2
DistanĠa de penetrare p ar trebui să fie mai mică decât ht minus înălĠimea obiectelor de protejat.

171
174 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

r
1 1

ht = h

2
3

Fig. 6.15 – Volum protejat de două conductoare întinse paralele úi orizontale sau de două tije de captare (r > ht )

Legendă
1 Conductoare orizontale
2 Plan de referinĠă
3 Volum protejat de două conductoare de captare, orizontale, paralele sau de două tije de
captare
ht ÎnălĠimea fizică a tijelor de captare de la planul de referinĠă
p DistanĠa de penetrare a sferei fictive
h ÎnălĠimea dispozitivului de captare conform tabelului 6.15
r Raza sferei fictive
d DistanĠa care separă cele două conductoare de captare, orizontale, paralele sau cele două tije
de captare
DistanĠa de penetrare p a sferei fictive ar trebui să fie mai mică decât ht minus cea mai mare
înălĠime a obiectelor de protejat, cu scopul protejării obiectelor în spaĠiul dintre extremităĠi.

Exemplul prezentat în figura 6.15 este valabil, de asemenea, pentru trei sau patru tije de captare, de
exemplu, patru tije verticale amplasate în colĠurile unui pătrat úi care au aceeaúi înălĠime h. În acest
caz, d din figura 6.15 corespunde diagonalelor pătratului format de cele patru tije.
Punctele de impact ale trăsnetului pot fi determinate utilizând metoda sferei fictive. Metoda sferei
fictive poate identifica, de asemenea, probabilitatea de apariĠie a unui impact în fiecare punct al
structurii.
Figura 6.16 prezintă o clădire peste care se rostogoleúte o sferă fictivă. Liniile întrerupte indică traseul
centrului sferei fictive. Acesta este de asemenea locul geometric al vârfului precursorului descendent,
care generează descărcarea finală. Toate acele trăsnete cu vârfurile dispuse pe traseul centrului sferei
fictive vor cădea pe cele mai apropiate puncte ale clădirii. Împrejurul marginilor acoperiúului există un
traseu în formă de sfert de cerc cu posibile poziĠii ale vârfului precursorului descendent care se va lovi
de marginea clădirii. Aceasta indică faptul că o parte considerabilă dintre trăsnete vor întâlni marginea
acoperiúului, pereĠii úi suprafaĠa acoperiúului.

172
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 175

R R r
r

r r

Fig. 6.16 – Puncte de impact ale trăsnetului pe o clădire

a) Vedere laterală
b) Vedere în plan
r raza sferei fictive

6.2.3.7.3 PoziĠionarea dispozitivului de captare utilizând metoda ochiului reĠelei

În scopul protecĠiei unei suprafeĠe plate, se consideră că o reĠea cu ochiuri asigură protecĠia întregii
suprafeĠe dacă sunt îndeplinite condiĠiile următoare:
a) Conductoarele de captare sunt amplasate
– pe linia marginilor acoperiúului,
– pe streúinile acoperiúului,
– pe coamele acoperiúului, dacă panta acoperiúului depăúeúte 1/10.

Metoda ochiului reĠelei este indicată pentru acoperiúuri orizontale úi înclinate fără curbură.
Metoda ochiului reĠelei este indicată pentru suprafeĠe laterale plate pentru a proteja împotriva
loviturilor care cad lateral.
Dacă panta acoperiúului depăúeúte 1/10, pot fi utilizate conductoare de captare paralele în locul
unei reĠele, cu condiĠia ca distanĠa între conductoare să nu fie mai mare decât latura prescrisă a
ochiului reĠelei.
b) Dimensiunile ochiurilor reĠelei de captare nu sunt mai mari decât valorile indicate în tabelul 6.15.
c) ReĠeaua dispozitivului de captare este construită în aúa fel încât curentul de trăsnet să circule cel
puĠin prin două trasee metalice distincte spre priza de pământ.
d) Nici un element metalic nu depăúeúte volumul protejat de dispozitivele de captare.
e) Pe cât este posibil, conductoarele de captare urmează drumul cel mai scurt úi cel mai direct.

173
176 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Exemple de IPT poziĠionate prin metoda ochiului reĠelei

Exemple de IPT neizolate care utilizează metoda ochiului reĠelei pentru proiectarea dispozitivului de
captare sunt prezentate în figura 6.17 a) pentru o structură cu acoperiú terasă úi în figura 6.17 b) pentru
o structură cu acoperiú în pantă.

w w

w Dimensiunea ochiului reĠelei

Dimensiunea ochiului reĠelei trebuie să fie conform cu
tabelul 6.15.
a – Dispozitiv de captare al unei IPT pe o structură cu b – Dispozitiv de captare a unei IPT pe o structură cu
acoperiú terasă acoperiúul în pantă

Fig. 6.17 – Exemplu de proiectare, în conformitate cu metoda ochiului reĠelei, a unui dispozitiv de captare pentru o IPT
neizolată

Figura 6.18 prezintă protecĠia asigurată de un dispozitiv de captare al unei IPT conform metodei
ochiului reĠelei, metodei sferei fictive úi metodei unghiului de protecĠie cu o dispunere generală a
elementelor de captare.

2 1

D
3

Fig. 6.18 – Proiectarea unui dispozitiv de captare a unei IPT conform cu metoda sferei fictive, metoda unghiului de
protecĠie úi metoda ochiului reĠelei úi o dispunere generală a elementelor unui dispozitiv de captare
Legendă
1 Conductor de captare
2 Tijă de captare
3 Dimensiunea ochiului reĠelei
4 Conductor de coborâre
5 Priză de pământ cu conductor în buclă
h ÎnălĠimea dispozitivului de captare de la nivelul solului
D Unghi de protecĠie
174
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 177

6.2.3.7.4 Dispozitive de captare împotriva trăsnetelor care cad pe părĠile laterale ale unei
structuri înalte
Pe structuri mai înalte de 60 m, trăsnetele care cad pe părĠile laterale pot lovi în special vârfurile,
colĠurile úi marginile suprafeĠelor.
Riscul datorită acestor trăsnete este redus deoarece numai câteva procente din totalul trăsnetelor care
cad pe structurile înalte vor fi cu impact pe părĠile laterale úi în plus parametrii acestora sunt
semnificativ mai mici decât ai acelora care cad pe părĠile superioare ale structurilor. Totuúi,
echipamentul electric úi electronic de pe pereĠii exteriori ai structurilor poate fi distrus chiar de trăsnete
cu valori de vârf mici ale curentului.
Dispozitivul de captare trebuie să fie instalat astfel încât să protejeze partea superioară a structurilor
înalte (în general 20 % din înălĠime, în partea superioară a structurii) úi echipamentul instalat în
interiorul acesteia.

6.2.3.7.5 ConstrucĠie
Dispozitivele de captare ale unei IPT neizolată faĠă de structura de protejat pot fi instalate astfel:
a) dacă acoperiúul este realizat din material necombustibil conductoarele dispozitivului de captare
pot fi poziĠionate pe suprafaĠa acoperiúului;
b) dacă acoperiúul este realizat din materiale combustibile dispozitivele de captare vor fi
poziĠionate la 0,1 m de acesta.
Pentru acoperiúuri din paie/stuf unde nu sunt utilizate bare din fier pentru fixarea acoperiúului distanĠa
trebuie să fie de cel puĠin 0,15 m.
c) părĠile combustibile ale structurii de protejat nu trebuie să rămână în contact direct cu
componentele unei IPT exterioare úi nu trebuie să fie situate sub acoperiúuri din membrane
metalice care pot fi perforate de trăsnet (6.2.3.7.6).
De asemenea, trebuie să se Ġină seama úi de membranele mai puĠin combustibile cum ar fi scândurile
de lemn.
Dacă este posibil ca apa să se acumuleze pe un acoperiú plan, dispozitivele de captare trebuie instalate
deasupra nivelului maxim probabil al apei.
Un acoperiú sau un perete construit din materiale inflamabile trebuie protejat, împotriva efectului
periculos al încălzirii conductoarelor unui SPT de către curentul de trăsnet, prin utilizarea uneia sau
mai multe din măsurile următoare:
a) reducerea temperaturii conductoarelor prin mărirea secĠiunii;
b) mărirea distanĠei între conductoare úi învelitoarea acoperiúului ;
c) inserĠia unui strat de protecĠie împotriva căldurii între conductoare úi materialul inflamabil.

6.2.3.7.5.1 InstalaĠii de captare neizolate

Conductoarele de captare úi conductoarele de coborâre trebuie să fie interconectate prin intermediul
unor conductoare la nivelul acoperiúului pentru a se asigura distribuĠia curentului între conductoarele
de coborâre.
Conductoarele de pe acoperiúuri úi conexiunile tijelor de captare pot fi fixate pe acoperiú utilizând
distanĠiere sau elemente de fixare conductoare sau neconductoare. Conductoarele pot fi poziĠionate, de
asemenea, pe suprafaĠa unui perete dacă peretele este realizat din material neinflamabil.
Punctele de fixare recomandate pentru aceste conductoare sunt indicate în tabelul 6.16.

175
178 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Tabelul 6.16
Puncte de fixare recomandate
Puncte de fixare Puncte de fixare
pentru conductoare pentru conductoare
PoziĠionare tip bandă úi unifilare rotunde
conductoare torsadate
mm mm
Conductoare orizontale pe suprafeĠe 500 1 000
orizontale
Conductoare orizontale pe suprafeĠe verticale 500 1 000
Conductoare verticale de la sol până la 20 m 1 000 1 000
Conductoare verticale de la 20 m úi peste 500 1 000
Acest tabel nu se aplică elementelor de fixare prefabricate care pot necesita analize speciale.
In cazul luării în considerare a condiĠiilor de mediu (de exemplu forĠa estimată a vântului) se
poate ca punctele de fixare să difere de cele recomandate.

Pe casele mici úi pe structuri similare cu acoperiúuri cu coame, trebuie instalat un conductor de captare
pe coamă. Dacă structura este în totalitate în zona protejată asigurată de conductorul de pe coama
acoperiúului, trebuie pozate cel puĠin două conductoare de coborâre peste marginile frontonului
colĠurilor opuse ale structurii.
DistanĠa între două conductoare de coborâre, măsurată de-a lungul perimetrului structurii nu trebuie să
depăúească distanĠele indicate în tabelul 6.18.
Jgheaburile de la marginea acoperiúului pot fi utilizate drept conductoare naturale cu condiĠia ca
acestea să fie conform 6.2.3.7.6.
Pe structuri cu acoperiúuri terasă, conductoarele perimetrului trebuie instalate cât mai aproape de
marginile exterioare ale acoperiúului dacă acest lucru este posibil practic.
Dacă suprafaĠa acoperiúului depăúeúte dimensiunea ochiului reĠelei indicată în tabelul 6.15, trebuie să
se instaleze conductoare de captare suplimentare.
Figura 6.18 ilustrează un exemplu de detalii constructive ale elementelor de fixare pe un acoperiú
terasă.
1
2

3 4 5

Fig. 6.18 – ConstrucĠia unei IPT utilizând componente naturale de pe acoperiúul structurii

176
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 179

Legendă
a de la 500 mm până la 1 000 mm, a se vedea tabelul 6.15
1 Parapetul acoperiúului
2 Conductor flexibil
3 Racorduri
4 Racorduri în T
5 Element de fixare a conductorului de captare
6 IPT traversează un sistem de etanúare împotriva apei
7 Grindă din oĠel
8 Racord

Acoperirea metalică a parapetului acoperiúului este utilizată drept conductor de captare úi este
conectată la grinda de oĠel utilizată drept conductor de coborâre natural al IPT.

Figura 6.19 ilustrează poziĠionarea unei IPT exterioare pe o structură cu un acoperiú terasă realizat din
material electroizolant aúa cum sunt lemnul sau cărămizile. Elementele de fixare pe acoperiú sunt în
volumul de protejat. Pe structurile înalte, un conductor în buclă conectat la toate conductoarele de
coborâre este instalat pe faĠadă. DistanĠele între aceste conductoare în buclă sunt indicate în
tabelul 6.18.

2 1
4

5 8

10 11
6

Fig. 6.19 – Dispunerea unei IPT exterioare pe o structură de material electroizolant cu o înălĠime maximă de până la 60 m,
cu acoperiú terasă úi cu elemente de fixare pe acoperiú

177
180 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Legendă
1 Tijă de captare
2 Conductor de captare orizontal
3 Conductor de coborâre
4 Racord în T
5 Racord de traversare
6 Racord pentru verificare
7 Dispunere de tip B a prizei de pământ, electrod de pământ în buclă
8 Conductor de echipotenĠializare în buclă
9 Acoperiú terasă cu elemente de fixare de acoperiú
10 Racord pentru conectarea barei de echipotenĠializare a IPT interioare
11 Dispunere de tip A a prizei de pământ

Se utilizează un conductor de echipotenĠializare în buclă. DistanĠa între conductoarele de coborâre

corespunde condiĠiilor din tabelul 6.18.

Învelitorile metalice utilizate pentru protecĠia mecanică a pereĠilor exteriori pot fi utilizate drept
componentă naturală a dispozitivului de captare, conform 6.2.3.7.6, dacă nu există nici un risc de
incendiu prin topirea metalului. Inflamabilitatea depinde de tipul de material al straturilor de placare de
sub învelitoarea metalică.
Sistemul de etanúeitate al acoperiúurilor metalice, precum úi al altor tipuri de acoperiúuri, poate fi
perforat de trăsnet. În astfel de cazuri, apa poate pătrunde úi se poate infiltra prin acoperiú la un punct
îndepărtat de punctul de impact. Pentru a evita această posibilitate trebuie instalat un dispozitiv de
captare.
Cupolele uúoare úi clapetele instalaĠiilor de evacuare a fumului úi a căldurii sunt în mod normal
închise.Dispozitivele de captare se vor amplasa astfel incât să asigure protecĠia împotriva loviturilor de
trăsnet pentru poziĠia cea mai dezavantajoasă a cupolelor sau clapetelor (deschis, închis sau în poziĠie
intermediară).
Acoperiúurile învelite cu tablă conductoare care nu este conformă cu 6.2.3.7.6 pot fi utilizate drept
dispozitive de captare dacă topirea în punctul de impact poate fi acceptată. Dacă acest lucru nu este
acceptat, învelitoarea de tablă conductoare a acoperiúului trebuie să fie protejată cu un sistem de
captare de înălĠime suficientă (a se vedea figura 6.15).
Dacă sunt utilizate suporturi electroizolante, trebuie respectate condiĠiile pentru distanĠa de separare
faĠă de tabla conductoare indicată în Anexa 6.8.
Figura 6.18 prezintă un exemplu de dispozitiv de captare natural utilizând parapetul acoperiúului drept
conductor de captare la marginea acoperiúului.
Structurile încastrate úi structurile cu proeminenĠe de pe suprafaĠa acoperiúului trebuie protejate prin
intermediul unor tije de captare. PărĠile metalice exterioare trebuie conectate la o IPT în afară de cazul
în care este în conformitate cu 6.2.3.7.6.
Figura 6.20 prezintă un exemplu de conectare a dispozitivului de captare cu conductoare de coborâre
naturale prin beton.

178
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 181

4 2
3
9 1
5

10

Fig. 6.20 – ConstrucĠia unei IPT exterioare pe o structură de beton armat utilizând armăturile pereĠilor exteriori ai structurii
drept componente naturale

Legendă
1 Tijă de captare
2 Conductor de captare orizontal
3 Conductor de coborâre
4 Racord în T
5 Racord de intersectare
6 Conectare la tijele armăturii de oĠel
7 Racord pentru verificare
8 Dispunere de tip B a prizei de pământ, electrod de pământ în buclă
9 Acoperiú terasă cu elemente de fixare de acoperiú
10 Racord în T – rezistent la coroziune
Toate dimensiunile unei IPT trebuie să corespundă nivelului de protecĠie ales.

6.2.3.7.5.2 Structuri din beton armat, cu acoperiú terasă inaccesibil publicului

Pe un acoperiú terasă inaccesibil publicului pe care este amplasat un dispozitiv de captare, exterior,
conductoarele de captare trebuie să fie instalate ca în figura 6.18 Pentru conductorul de
echipotenĠializare în buclă de pe acoperiú, stratul metalic al parapetului acoperiúului poate fi utilizat
aúa cum se indică în figura 6.18.
Figura 6.20 prezintă modul de instalare a reĠelei de conductoare pe acoperiú.
Dacă reducerea rezistenĠei mecanice a betonului datorită coroziunii nu este permisă, dispozitivul de
captare trebuie instalat úi echipotenĠializat la armătura din oĠel, prevenind astfel căderea directă a
trăsnetului pe armătura din oĠel a betonului.
Învelitoarea metalică care este prevăzută pentru o protecĠie mecanică a pereĠilor exteriori poate fi
179
182 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

utilizată drept componentă naturală a dispozitivului de captare conform 6.2.3.7.6 dacă nu există risc de
incendiu prin topirea metalului.
Învelitorile de tablă conductoare ale acoperiúurilor care nu sunt conforme cu tabelul 6.16 pot fi
utilizate drept conductoare de captare dacă topirea în punctul de impact a trăsnetelor poate fi acceptată.
Dacă nu, învelitorile conductoare ale acoperiúurilor trebuie protejate cu un dispozitiv de captare (a se
vedea figura 6.15). În acest caz, trebuie să se aplice metoda sferei fictive.
PărĠile metalice care nu satisfac condiĠiile pentru dispozitivele de captare menĠionate în 6.2.3.7.6 pot,
cu toate acestea, să fie utilizate pentru conexiunea diferitelor părĠi care conduc curentul de trăsnet din
zona acoperiúului.

6.2.3.7.5.3 ProtecĠia echipamentelor de fixare de acoperiú care încorporează echipamente

electrice sau de procesare a informaĠiei
Toate elementele de fixare de acoperiú din materiale electroizolante sau conductoare, care încorporează
echipamente electrice úi/sau echipamente de prelucrare a informaĠiei, trebuie situate în interiorul
volumului protejat de dispozitivul de captare.
Elementele de fixare de acoperiú pe structuri din oĠel, de asemenea, trebuie situate în interiorul
volumului protejat de dispozitivul de captare. În acest caz conductoarele de captare trebuie conectate
nu numai la dispozitivul de captare dar úi direct la structura din oĠel, dacă este posibil. Când sunt
conectate la structură nu este necesar să se respecte distanĠele de separare.
PrescripĠiile pentru elementele de fixare de acoperiú trebuie aplicate, de asemenea, úi pentru elementele
instalate pe suprafeĠe verticale pe care este posibilă o cădere a trăsnetului, adică suprafeĠe care pot fi
atinse de sfera fictivă.
În figura 6.21 este prezentat un exemplu de dispozitiv de captare care protejează elementele de fixare
de acoperiú de materiale conductoare sau electroizolante, care încorporează instalaĠii electrice.
Figura 6.21 este indicată numai dacă distanĠa de separare s (a se vedea Anexa 6.8) nu poate fi
menĠinută.

180
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 183

2
4
d<s

Fig. 6.21– Element de fixare de acoperiú metalic protejat împotriva captării directe a trăsnetului, conectat la dispozitivul de
captare

Legendă
1 Conductor de captare
2 Învelitoare metalică
3 Conductor de echipotenĠializare
4 Conductor de captare orizontal
5 Echipament electric
6 Cutie de joncĠiune a liniei electrice de alimentare cu SPD
7 Bornă de conexiune la elementele conductoare ale structurii

Dacă elementele de fixare necesită o protecĠie suplimentară, pot fi amplasate la nivelul acoperiúului
SPD între conductoarele active.
DistanĠa de separare trebuie menĠinută nu numai în aer ci úi pentru căile prin material solid (km = 0,5).

6.2.3.7.5.4 ProtecĠia elementelor conductoare instalate pe un acoperiú

Elemente conductoare instalate pe acoperiúuri cum sunt cele cu grosimea peretelui insuficientă care nu
pot rezista căderilor trăsnetului úi de asemenea învelitorile conductoare ale acoperiúurilor sau părĠi ale
structurilor care nu îndeplinesc prescripĠiile pentru dispozitive de captare naturale conform 6.2.3.7.6 úi
tabelului 6.17, úi pentru care o cădere de trăsnet nu poate fi tolerată, trebuie să fie protejate prin
conductoare de captare.
Pentru proiectarea instalaĠiei de protecĠie împotriva trăsnetului a elementelor conductoare instalate pe
acoperiú trebuie aplicată metoda sferei fictive pentru dispozitive de captare.
În figura 6.21 este prezentat un exemplu de proiectare a unui dispozitiv de captare pentru protecĠia
împotriva căderii directe a trăsnetului a unui element de fixare de acoperiú conductor când distanĠa de
protecĠie s nu poate fi menĠinută.

181
184 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.2.3.7.5.5 ProtecĠia structurilor acoperite cu pământ

Pentru structuri care conĠin un strat de pământ pe acoperiú pentru izolaĠie termică poate fi utilizat un
SPT normal. Dispozitivul de captare poate fi o reĠea de captare la sol sau un număr de tije de captare,
conectate printr-o reĠea îngropată, conform cu metoda sferei fictive sau a unghiului de protecĠie
Structuri cu un strat de pământ de până la 0,50 m în care persoane sunt prezente cu regularitate,
necesită o reĠea de captare cu dimensiunea ochiurilor de 5 m u 5 m pentru prevenirea tensiunilor
periculoase de pas. Pentru protejarea persoanelor la nivelul solului de căderi directe ale trăsnetului sunt
necesare, de asemenea, tije de captare conform metodei sferei fictive. Aceste tije pot fi înlocuite cu
componente naturale, aúa cum sunt gardurile metalice, stâlpii de iluminat etc. ÎnălĠimea dispozitivelor
de captare trebuie să Ġină seama de înălĠimea persoanelor presupusă de 2,5 m împreună cu distanĠele de
separare necesare. Dacă nici un tip din acestea nu este posibil, persoanele trebuie prevenite că pot fi
expuse la căderi directe ale trăsnetului.
Pentru structuri subterane cu un strat de pământ de peste 0,5 m se recomandă să se utilizeze aceleaúi
măsuri ca úi pentru un strat de pământ de până la 0,5 m.
Pentru structuri subterane care conĠin materiale explozibile, este necesară o IPT suplimentară. IPT
suplimentară poate fi izolată sau amplasată pe structură. Prizele de pământ ale celor două instalaĠii
trebuie să fie interconectate.

6.2.3.7.6 Componente naturale

Următoarele părĠi ale structurii pot fi considerate componente naturale de captare úi parte a unei IPT în
conformitate cu 6.2.3.3 .
a) Foliile de metal care acoperă structura de protejat în condiĠiile următoare:
1. continuitatea electrică între diferitele părĠi să fie realizată în mod durabil (de exemplu
prin lipire, sudare, sertizare, îndoire a marginilor (bordurare), fixare cu úuruburi sau
fixare cu buloane);
2. grosimea foliei de metal să nu fie mai mică decât valoarea t’ indicată în tabelul 6.17
dacă este importantă prevenirea perforării foliei de metal sau evitarea aprinderii oricărui
material uúor combustibil situat dedesubt;
3. grosimea foliei de metal să nu fie mai mică decât valoarea t indicată în tabelul 6.17 dacă
este necesar să se ia măsuri de precauĠie împotriva perforării sau să se evite problemele
legate de punctele calde;
4. acestea nu sunt acoperite cu material electroizolant.

Tabelul 6.17
Grosime minimă a tablelor de metal sau a conductelor metalice ale dispozitivelor de captare
Grosime a Grosime b
Clasa SPT Material t tc
mm mm
Plumb – 2,0
OĠel
(inoxidabil, 4 0,5
De la I până la galvanizat)
IV Titaniu 4 0,5
Cupru 5 0,5
Aluminiu 7 0,65
Zinc – 0,7
a
t previne perforarea, punctele calde sau aprinderea.
b
tc numai pentru tabla de metal dacă nu este importantă prevenirea
problemelor privind perforarea, punctele calde sau aprinderea.

b) Componentele metalice ale construcĠiei acoperiúului (grinzi, armături din oĠel interconectate etc.),
aflate sub acoperiúuri nemetalice, cu condiĠia ca acestea din urmă să poată fi excluse din structura
de protejat.

182
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 185

c) PărĠi metalice de tipul ornamentaĠiilor, balustradelor, conductelor, înveliúurilor de parapeĠi etc. ale
căror secĠiuni nu sunt mai mici decât cele specificate pentru componentele standardizate ale
dispozitivului de captare.
d) Conducte úi rezervoare metalice de pe acoperiú, cu condiĠia ca acestea să fie realizate dintr-un
material cu grosimi úi secĠiuni în conformitate cu tabelul 6.20.
e) Conducte úi rezervoare metalice prin care circulă amestecuri uúor combustibile sau explozibile, cu
condiĠia ca acestea să fie realizate dintr-un material cu grosimea cel puĠin egală cu cea a valorii
corespunzătoare t indicate în tabelul 6.20 úi dacă creúterea temperaturii suprafeĠei interioare în
punctul de impact nu constituie un pericol.

Dacă nu sunt îndeplinite condiĠiile privind grosimea, conductele úi rezervoarele trebuie să fie integrate
în structura de protejat.
Conductele pentru circulaĠia amestecurilor uúor combustibile sau explozibile nu trebuie să fie
considerate drept componente naturale ale dispozitivului de captare dacă garnitura cuplărilor cu flanúe
nu este metalică sau dacă faĠetele flanúelor nu sunt conectate între ele în mod corespunzător.
O acoperire cu un strat subĠire de vopsea protectoare sau cu aproximativ 1 mm de bitum sau cu
0,5 mm de PVC nu este considerată ca o izolaĠie electrică.
Elementele conductoare instalate deasupra suprafeĠei acoperiúului, cum sunt rezervoarele metalice,
sunt în mod obiúnuit conectate la echipamentul instalat în interiorul structurii. Pentru a preveni
circulaĠia curentului de trăsnet integral în interiorul structurii, este necesar să se realizeze o conexiune
între aceste componente naturale ale IPT úi reĠeaua de captare.
Elementele conductoare instalate deasupra suprafeĠei acoperiúului, cum sunt rezervoarele metalice úi
barele de armătură din oĠel, din beton, trebuie conectate la dispozitivul de captare.
Dacă nu se admite o cădere directă a trăsnetului pe un element conductor al acoperiúului, acest element
trebuie instalat în interiorul volumului protejat al unui dispozitiv de captare.
Învelitorile conductoare de pe faĠade úi elemente echivalente ale structurii, unde riscul de incendiu este
neglijabil, trebuie realizate conform 6.2.3.7.6.
Legăturile de echipotenĠializare de acoperiú trebuie să fie impermeabile. În acest caz particular legătura
de echipotenĠializare este asigurată de armătura structurii din betonul armat.
În figura 6.22 este prezentat un exemplu de echipotenĠializare a elementelor conductoare de fixare de
acoperiú la conductoarele de captare.

1
3

Fig. 6.22 – Conectarea unei tije de captare naturală la un conductor de captare

Legendă
1 Element de fixare a unui conductor de captare
2 Conductă metalică
3 Conductor de captare orizontal
4 Armătură din oĠel în beton

Conductele din oĠel trebuie să corespundă cu condiĠiile 6.2.3.7.6 úi cu dimensiunile minime din tabelul
183
186 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.20, iar conductorul de echipotenĠializare trebuie să corespundă cu dimensiunile din tabelul 6.20.
Armătura din oĠel din structurile din beton armat este considerată că asigură continuitatea electrică
dacă cea mai mare parte din interconexiunile barelor verticale úi orizontale sunt sudate sau sunt
conectate solid.
Barele verticale trebuie să fie conectate prin sudare, îmbinare fixă sau suprapuse pe o distanĠă de
minimum 20 de ori diametrul lor úi legate sau conectate sigur prin alt procedeu. Pentru structurile noi,
conectările între elementele armăturii trebuie să fie specificate de proiectant sau de instalator, în
cooperare cu inginerul de construcĠii civile úi cu constructorul.
Pentru structuri care utilizează beton armat (care includ elemente de prefabricate din beton armat,
elemente de beton armat precomprimat), continuitatea electrică a barelor armăturilor trebuie să fie
verificată prin măsurare între partea cea mai de sus úi nivelul solului. RezistenĠa electrică totală nu
trebuie să fie mai mare de 0,2 :, valoare măsurată utilizând un echipament de măsurare adecvat. Dacă
această valoare nu este realizată, sau tehnic nu este posibilă realizarea unei astfel de încercări, armătura
de oĠel nu poate fi utilizată ca un conductor de coborâre. În acest caz trebuie instalat un conductor de
coborâre exterior. În cazul structurilor din prefabricate din beton armat, continuitatea electrică a
armăturii metalice trebuie să fie stabilită între elementele individuale adiacente ale prefabricatelor din
beton.

6.2.3.7.7 Dispozitiv de captare izolat

Stâlpii de captare adiacenĠi structurilor sau echipamentelor de protejat sunt destinaĠi să reducă la
minimum riscul căderilor de trăsnet pe structurile aflate în interiorul volumului de protecĠie al acestora,
dacă este instalată o IPT izolată.
Dacă se instalează mai mulĠi stâlpi, aceútia pot fi interconectaĠi cu ajutorul unor conductoare aeriene úi
condiĠiile de proximitate ale acestor instalaĠii faĠă de IPT trebuie să fie conform Anexei 6.8.
O IPT izolată se poate utiliza, de asemenea, pentru o structură din beton armat pentru îmbunătăĠirea
ecranului electromagnetic. Pentru structurile înalte construcĠia unei IPT izolate nu este practică.
Dispozitivele de captare izolate realizate prin conductoare întinse pe suporturi electroizolante sunt
indicate pentru protecĠia unui număr mare de elemente de fixare pe suprafaĠa acoperiúului, cu
proeminenĠe extinse. IzolaĠia suporturilor trebuie să fie adecvată pentru o tensiune calculată pentru o
distanĠă de separare conform Anexei 6.8.

Conductoare de coborâre
6.2.3.8 GeneralităĠi
Conductoarele de coborâre au rolul de a reduce probabilitatea de avariere datorită circulaĠiei curentului
de trăsnet în IPT úi trebuie dispuse în aúa fel încât de la punctul de impact la pământ:
a) să existe trasee de curent paralele;
b) lungimea traseelor de curent să fie redusă la minimum;
DistanĠele între conductoarele de coborâre úi între conductoarele în buclă sunt indicate în tabelul 6.18.

6.2.3.9 PoziĠionarea unei IPT izolate

a) Dacă dispozitivul de captare este format din tije montate pe piloni separaĠi (sau pe un singur pilon)
care nu sunt din metal sau nu au armătura de oĠel interconectată, este necesar cel puĠin un
conductor de coborâre pentru fiecare pilon. Pentru piloni confecĠionaĠi din metal sau cu armătura
din oĠel interconectată nu este necesar nici un conductor de coborâre suplimentar.
b) Dacă dispozitivul de captare este format din unul sau mai multe conductoare orizontale separate
(sau dintr-un singur conductor), este necesar să fie cel puĠin un conductor de coborâre pentru
fiecare structură de susĠinere.
c) Dacă dispozitivul de captare este format dintr-o reĠea de conductoare, este necesar cel puĠin un
conductor de coborâre pe structura de susĠinere pentru fiecare extremitate a conductorului de
captare.

6.2.3.9.1 PoziĠionarea unei IPT neizolată

Fiecare IPT neizolată trebuie să aibă cel puĠin două conductoare de coborâre distribuite pe perimetrul
structurii de protejat, în funcĠie de limitările privind arhitectura úi condiĠiile practice.
184
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 187

Este de preferat repartizarea conductoarelor de coborâre la intervale egale pe perimetrul clădirii.

DistanĠele între conductoarele de coborâre sunt indicate în tabelul 6.18.
DistanĠa dintre conductoarele de coborâre se corelează cu distanĠa de separare indicată în Anexa 6.8.

Tabelul 6.18
DistanĠele maxime între conductoarele de coborâre
DistanĠe minime
Clasa SPT
m
I 10
II 10
III 15
IV 20

Dispozitivul de captare, conductoarele de coborâre úi prizele de pământ trebuie coordonate astfel încât
să se realizeze cel mai scurt traseu posibil pentru curentul de trăsnet.
În figura 6.23 se prezintă un exemplu de IPT exterioară pentru o structură cu diferite niveluri de
construcĠie a acoperiúului úi în figura 6.19 se prezintă un exemplu de IPT exterioară proiectată pentru o
structură de 60 m înălĠime cu acoperiú terasă úi cu elemente de fixare de acoperiú.

7
1
6

Fig. 6.23 – ConstrucĠia unei IPT exterioare pe o structură de material electroizolant cu diferite niveluri de acoperiú

Legendă
1 Conductor de captare orizontal
2 Conductor de coborâre
3 Racord în T – rezistent la coroziune
4 Racord pentru verificare
5 Dispunere de tip B a prizei de pământ, electrod de pământ în buclă
6 Racord în T, pe coama acoperiúului
7 Dimensiunea ochiului reĠelei

6.2.3.9.2 ConstrucĠie
Conductoarele de coborâre trebuie instalate astfel încât, pe cât este posibil, să constituie o continuare
directă a conductoarelor dispozitivului de captare.
Conductoarele de coborâre trebuie să fie instalate rectiliniu úi vertical astfel încât acestea să asigure cea
185
188 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

mai scurtă cale spre pământ. Trebuie să se evite formarea de bucle, dar acolo unde acest lucru nu este
posibil, distanĠa s, măsurată de la o margine la cealaltă a deschiderii dintre două puncte de pe
conductor úi lungimea l a conductorului între aceleaúi puncte trebuie să fie conforme cu Anexa 6.8
l1

s l2

l3

l = l1 + l2 + l3

Fig. 6.24 – Bucla unui conductor de coborâre

Conductoarele de coborâre nu trebuie instalate în streúini sau în burlane de scurgere chiar dacă acestea
sunt acoperite cu material electroizolant.
Dacă nu este posibilă realizarea unei conexiuni directe din cauza unor console mari ale acoperiúului
etc. conectarea dispozitivului de captare úi a conductorului de coborâre trebuie să fie realizată printr-un
conductor destinat pentru aceasta úi nu prin componente naturale cum ar fi jgheaburile pentru
scurgerea apei de ploaie etc.
Amplasarea conductoarelor de coborâre trebuie să se facă astfel încât să se asigure o distanĠă de
separare conformă cu Anexa 6.8 între ele úi eventualele uúi úi ferestre.
Conductoarele de coborâre ale unei IPT neizolate faĠă de structura de protejat pot fi instalate după cum
urmează:
a) dacă peretele este realizat din material necombustibil, conductoarele de coborâre pot fi
amplasate pe suprafaĠa peretelui sau în perete;
b) dacă peretele este realizat din material inflamabil úi creúterea temperaturii conductoarelor de
coborâre este periculoasă, conductoarele de coborâre pot fi amplasate astfel încât distanĠa între
ele úi perete să fie mereu mai mare de 0,1 m. Suporturi de montare pot fi în contact cu peretele.
Atunci când distanĠa între conductorul de coborâre úi materialul combustibil nu poate fi asigurată,
secĠiunea conductorului nu trebuie să fie mai mică de 100 mm2.
Pentru structurile mari, cum sunt blocurile turn de apartamente úi, în special, structurile industriale úi
administrative, care sunt proiectate adesea ca structuri pe schelete de oĠel sau pe schelete din oĠel úi
beton, sau care utilizează beton armat, componentele conductoare ale structurii pot fi utilizate drept
conductoare de coborâre.
ImpedanĠa totală a SPT pentru acest tip de clădiri este mică úi asigură o protecĠie împotriva trăsnetului
foarte eficientă pentru instalaĠiile interioare. Este avantajos să se utilizeze suprafeĠele conductoare ale
pereĠilor drept conductoare de coborâre. Astfel de pereĠi cu suprafeĠe conductoare pot fi: pereĠii din
beton armat, suprafeĠele faĠadelor cu folii metalice úi faĠadele din panouri prefabricate din beton, dacă
sunt conectate úi interconectate conform 6.2.3.9.5 .

6.2.3.9.3 Conductoare de coborâre neizolate

În structurile cu elemente conductoare numeroase în pereĠii exteriori, dispozitivele de captare úi priza
de legare la pământ trebuie conectate la elementele conductoare ale structurii într-un număr de puncte.
Aceasta reduce distanĠa de separare conform Anexei 6.8.
Ca rezultat al acestor conexiuni, elementele conductoare ale structurii sunt utilizate drept conductoare
de coborâre úi de asemenea drept bare de echipotenĠializare.
În cazul structurilor întinse, mari (structuri industriale, hale pentru expoziĠii etc.) cu dimensiuni de
peste patru ori distanĠa între conductoarele de coborâre, trebuie asigurate conductoare de coborâre
interioare suplimentare la aproximativ fiecare 40 m, acolo unde este posibil.
186
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 189

Toate coloanele interioare úi toĠi pereĠii despărĠitori cu elemente conductoare, cum sunt barele de
armătură din oĠel, care nu îndeplinesc condiĠiile distanĠei de separare, trebuie conectate la dispozitivul
de captare úi la priza de pământ.
Pentru evitarea descărcărilor electrice periculoase între diferitele elemente conductoare ale unei
structuri mari cu coloane interioare de beton armat, armătura coloanelor este conectată la dispozitivul
de captare úi la priza de pământ.
Pentru astfel de structuri, este deosebit de important ca, înainte de începerea proiectării structurii, să fie
coordonate proiectarea structurii úi proiectarea SPT astfel încât elementele conductoare ale structurii să
poată fi utilizate pentru protecĠia împotriva trăsnetului.

6.2.3.9.4 Conductoare de coborâre izolate

Dacă, din considerente arhitecturale, conductoarele de coborâre nu pot fi montate pe suprafaĠa
structurii, acestea trebuie instalate în canale deschise în zidărie. În acest caz, trebuie să se acorde
atenĠie menĠinerii distanĠei de separare, conform Anexei 6.8, între conductorul de coborâre úi orice
element de metal din interiorul structurii.
Instalarea direct în tencuiala exterioară nu este recomandată deoarece tencuiala se poate deteriora ca
rezultat al dilatării termice. Tencuiala este adesea avariată ca rezultat a creúterii temperaturii úi a
forĠelor mecanice exercitate de curentul de trăsnet.

6.2.3.9.5 Componente naturale

Pot fi considerate conductoare de coborâre naturale următoarele elemente ale structurii:
a) instalaĠiile metalice, cu condiĠia ca:
1. să fie realizată durabil continuitatea electrică între diferitele elemente,
2. dimensiunile lor să fie cel puĠin egale cu acelea care sunt specificate în tabelul 6.20 pentru
conductoarele de coborâre.
Conductele prin care circulă lichide inflamabile sau explozibile nu trebuie folosite drept
componente naturale ale dispozitivului de captare dacă garnitura cuplărilor cu flanúe nu este
metalică sau dacă faĠetele flanúelor nu sunt conectate între ele în mod corespunzător.
InstalaĠiile metalice pot fi acoperite cu materiale electroizolante.
b) scheletul metalic al betonului armat care prezintă o continuitate electrică;
Pentru prefabricate din beton armat, trebuie să se realizeze puncte de interconectare între
elementele de armare. De asemenea, este important ca betonul armat să conĠină o legătură
conductoare între punctele de interconectare. PărĠile separate trebuie să fie conectate la faĠa
locului în timpul asamblării.
c) scheletul din oĠel interconectat al structurii;
Conductoarele în buclă nu sunt necesare dacă scheletul de metal al structurilor sau armăturile
din oĠel interconectate ale structurii sunt utilizate drept conductoare de coborâre.
d) elementele faĠadei, úine profilate úi prefabricate metalice ale faĠadei, cu condiĠia ca
1. dimensiunile lor să respecte prescripĠiile pentru conductoarele de coborâre (a se vedea 6.2.3.14)
iar grosimile tablelor de metal sau a conductelor de metal să nu fie mai mici de 0,5 mm,
2. continuitatea electrică a acestora pe verticală să fie conform prescripĠiilor de la 6.2.3.15 .

6.2.3.9.6 Racorduri pentru verificare (piese de separare)

Pe fiecare conductor de coborâre trebuie instalat un racord pentru verificare la conectarea acestuia la
priza de pământ, cu excepĠia conductoarelor de coborâre naturale care sunt legate la electrozii de
pământ de fundaĠie.
Pentru scopuri de măsurare, racordul trebuie să poată fi deschis cu ajutorul unei scule. În utilizare
normală acesta trebuie să rămână închis.
În figura 6.25 sunt prezentate exemple de construcĠie a unui racord pentru verificare care poate fi
instalat pe un perete interior sau exterior al unei structuri.

187
190 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

4
1

2 3

a 6.25a
Figure

2
b
Figure 6.25b

Fig. 6.25 – Exemple de conectare a prizei de pământ la IPT a structurilor utilizând conductoare de coborâre naturale
(grinzi)
Racord pentru verificare pe perete
1 Racord pentru verificare pe perete (piesă de separare)
2 Racord în T rezistent la coroziune în sol
3 Racord rezistent la coroziune în sol
4 Racord între conductorul de legătură la priza de pământ úi o grindă din oĠel

Priza de pământ
6.2.3.10 GeneralităĠi
RezistenĠa de dispersie a prizei de pământ numai pentru instalaĠia de protecĠie împotriva trăsnetului
trebuie să fie de cel mult 10 ȍ.

6.2.3.11 Dispunerea prizelor de pământ în condiĠii obiúnuite

Pentru prizele de pământ sunt utilizate două tipuri de bază de dispunere a electrozilor de pământ.

6.2.3.11.1 Dispunere de tip A

Acest tip de dispunere conĠine electrozi de pământ orizontali sau verticali instalaĠi în exteriorul
structurii de protejat. Fiecare conductor de coborâre se conectează individual la o astfel de priză ce
poate fi singulară sau multiplă.
În dispunerile de tip A, numărul total de electrozi de pământ trebuie să nu fie mai mic de doi.

188
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 191

100

90

80 Clasa I

70

60
l1 m

50
Clasa II

40

30

20

10
Clasa III-IV
0

0 500 1 000 1 500 2 000 2 500 3 000

U :m
Fig. 6.26 – Lungimea minimă l1a fiecărui electrod de pământ în funcĠie de clasa SPT
Lungimea minimă a fiecărui electrod de pământ de la extremitatea fiecărui conductor de coborâre este
– l1 pentru electrozii de pământ orizontali, sau
– 0,5 l1 pentru electrozii de pământ verticali (sau înclinaĠi),
unde l1 este lungimea minimă a electrozilor de pământ orizontali aúa cum rezultă aceasta din
figura 6.26.
În cazul electrozilor de pământ combinaĠi (verticali sau orizontali), trebuie să se considere lungimea
totală.
Lungimile minime indicate în figura 6.26 pot să nu fie luate în considerare cu condiĠia ca rezistenĠa
prizei de pământ să fie mai mică de 10 : (măsurată la o frecvenĠă diferită de frecvenĠa industrială úi de
multiplii acesteia pentru a se evita interferenĠa).

6.2.3.11.2 Dispunere de tip B

Acest tip de dispunere presupune o priză de pământ multiplă exterioară structurii (din electrozi
verticali legaĠi între ei cu electrozi orizontali, sau numai electrozi orizontali):
- pe contur închis (în buclă) sau pe contur deschis,
- în fundaĠie.
Tot o priză de pământ de dispunere de tip B poate fi o combinaĠie între cele două tipuri de mai
sus, interconectate.

6.2.3.11.3 Instalarea electrozilor de pământ

Electrodul de pământ în buclă (dispunere de tip B) trebuie îngropat la o adâncime de cel puĠin 0,5 m
dar nu mai mică decât adâncimea de îngheĠ a solului úi la o distanĠă de cel puĠin 1 m faĠă de fundaĠia
clădirii.
Pentru structuri cu multe sisteme electronice sau cu risc ridicat de incendiu, este preferabilă o legare la
pământ cu o dispunere de tip B.

6.2.3.11.4 Electrozi de pământ naturali

Pot fi utilizaĠi ca electrozi naturali de pământ armăturile din oĠel interconectate ale fundaĠiilor din
beton în conformitate cu 6.2.3.14, sau alte structuri metalice subterane corespunzătoare. Dacă armătura
metalică a betonului este utilizată ca electrod de pământ, o atenĠie deosebită trebuie să se acorde
interconexiunilor pentru a se preveni fisurarea mecanică a betonului.

189
192 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.2.3.12 ConstrucĠie
6.2.3.12.1 GeneralităĠi
Dispozitivele de captare ar trebui să realizeze următoarele cerinĠe:
a) circulaĠia curentului de trăsnet la pământ;
b) legătura de echipotenĠializare între conductoarele de coborâre;
c) controlul tensiunii în vecinătatea pereĠilor conductori ai clădirii.
Electrozii de pământ în fundaĠie úi electrozii de pământ în buclă în dispunere de tip B satisfac aceste
condiĠii. Electrozii de pământ radiali în dispunere de tip A sau electrozii de pământ verticali îngropaĠi
adânc în pământ nu satisfac condiĠiile cu privire la legătura de echipotenĠializare úi la controlul
tensiunii.
FundaĠiile din beton cu armături din oĠel interconectate ale unei structuri ar trebui utilizate drept
electrozi de pământ în fundaĠie. Aceste fundaĠii prezintă o rezistenĠă de legare la pământ foarte mică úi
realizează un nivel de referinĠă excelent pentru echipotenĠializare. Dacă acest lucru nu este posibil, ar
trebui instalată în jurul structurii o priză de pământ, de preferat un electrod de pământ în buclă în
dispunere de tip B.

6.2.3.12.2 Electrozi de pământ în fundaĠie

Un electrod de pământ în fundaĠie, conform 6.2.3.11.4, conĠine conductoare instalate în fundaĠia
structurii sub pământ. Lungimea electrozilor de pământ suplimentari ar trebui determinată utilizând
diagrama din figura 6.26.
Electrozii de pământ în fundaĠie sunt încorporaĠi în beton. Aceútia au avantajul că, dacă betonul este
turnat corespunzător úi acoperă până la cel puĠin 50 mm din electrozii de pământ în fundaĠie, aceútia
sunt protejaĠi împotriva coroziunii. Trebuie de asemenea amintit că barele de armătură din oĠel, din
beton, generează un potenĠial electric de aceeaúi mărime cu cea a conductoarelor de cupru îngropate.
Acest lucru oferă o soluĠie tehnică bună pentru proiectarea prizelor de pământ pentru structuri din
beton armat.
Metalele utilizate pentru electrozii de pământ trebuie să satisfacă prescripĠiile pentru materiale indicate
în tabelul 6.21.
Pentru electrozii de pământ din sol trebuie utilizate conductoare din cupru sau din oĠel inoxidabil dacă
acestea sunt conectate la oĠelul din beton.
Pe perimetrul structurii trebuie instalat în fundaĠie un conductor metalic, conform tabelului 6.5, sau o
bandă din oĠel galvanizat, care să fie adusă deasupra gropii de fundaĠie, prin conductoare de legătură,
la punctele de conectare desemnate pentru racordurile pentru verificare ale conductoarelor de coborâre.
Stratul hidroizolant introdus de obicei sub fundaĠia structurii pentru reducerea umidităĠii în planúeele
subsolului asigură o izolaĠie electrică corespunzătoare. Electrodul de pământ trebuie instalat sub
fundaĠie, sub beton. În acest caz proiectul trebuie să conĠină acordul constructorului pentru proiectul
prizei de pământ.
Atunci când priza de pământ este comună (rezistenĠa de dispersie sub 1ȍ) la aceasta se leagă
a) conductoarele de legare la pământ;
b) conductoarele de coborâre.
Atunci când constructorul clădirii nu permite trecerea conductorului prin stratul de izolaĠie, conectarea
la priza de pământ trebuie realizată în afara structurii.
În figura 6.27 sunt prezentate trei exemple diferite a modului de instalare a electrozilor de pământ în
fundaĠie, pe o structură cu fundaĠii impermeabile, cu evitarea străpungerii barierei împotriva umidităĠii.
Sunt ilustrate, de asemenea, mai multe soluĠii de conectare corespunzătoare a prizei de pământ la
structuri cu fundaĠii izolate.
În figurile 6.27 a úi 6.27 b se prezintă conexiuni exterioare, astfel încât izolaĠia să nu fie deteriorată; în
figura 6.27 c se prezintă o trecere etanúă prin izolaĠie.

190
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 193

1 1

2 3 2
3

7 7

6 6

Fig. 6.27 a – FundaĠie izolată cu electrod de pământ în Fig. 6.27 b – FundaĠie izolată cu conductorul
fundaĠie într-un strat de beton nearmat sub prizei de pământ trecând parĠial prin
izolaĠia de bitum sol

8 9

6 10

Fig. 6.27c – Conductor de conexiune între electrodul de pământ în fundaĠie úi bara de echipotenĠializare care traversează
stratul electroizolant cu bitum
Fig. 6.27 – ConstrucĠia unei prize de pământ în buclă în fundaĠie pentru structuri
cu fundaĠii de concepĠii diferite
Legendă
1 Conductor de coborâre
2 Racord pentru verificare
3 Conductor de echipotenĠializare la IPT interioară
4 Strat din beton nearmat
5 Conductor de conexiune a IPT
6 Electrod de pământ în fundaĠie
7 IzolaĠie cu bitum, strat electroizolant impermeabil
8 Conductor de conexiune între armăturile din oĠel úi racordul de verificare
9 Armătură din oĠel în beton
10 Străpungere a stratului impermeabil cu bitum

191
194 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.2.3.12.3 Dispunere de tip A – Electrozi de pământ radiali úi verticali

Electrozii de pământ trebuie conectaĠi la extremităĠile inferioare ale conductoarelor de coborâre prin
utilizarea racordurilor pentru verificare.
Fiecare conductor de coborâre trebuie prevăzut cu un electrod de pământ.
Electrozii de pământ trebuie să fie la o distanĠă mai mare decât distanĠa de separare faĠă de cablurile úi
conductele de metal existente în sol.
În dispunerea de tip A sunt de preferat electrozii de pământ verticali, deoarece au un raport cost-
eficienĠă mai bun úi asigură o rezistenĠă a prizei de pământ mai stabilă în majoritatea solurilor în raport
cu electrozii orizontali.
În unele cazuri poate fi necesar să se instaleze electrozi de pământ în interiorul structurii, de exemplu
într-un subsol sau o pivniĠă.
În timpul exploatării dacă există riscul creúterii rezistenĠei de dispersie a stratului superficial (de
exemplu datorită evaporării apei) este necesară completarea cu electrozi de pământ de lungimi mai
mari, îngropaĠi adânc.
Dacă este prevăzută o dispunere de tip A a prizei de pământ, egalizarea de potenĠial necesară pentru
toĠi electrozii este obĠinută cu ajutorul conductoarelor de echipotenĠializare úi a barelor de
echipotenĠializare (de preferat în afara structurii).

6.2.3.12.4 Dispunere de tip B – Electrozi de pământ în buclă

Pentru structurile care utilizează materiale electroizolante, cum sunt zidăria din cărămidă sau lemnul
fără fundaĠie cu armătură din oĠel, trebuie instalată o priză de pământ tip B.
Pentru reducerea rezistenĠei de dispersie echivalente, priza de pământ cu dispunere de tip B poate fi
îmbunătăĠită, dacă este necesar, prin adăugarea de electrozi de pământ verticali sau radiali.
DistanĠa de izolare în aer úi adâncimea pentru dispunere de tip B a electrodului de pământ sunt optime
în condiĠii de sol normale pentru protecĠia persoanelor din proximitatea structurii.
Electrozii de pământ în dispunere de tip B realizează echipotenĠializarea între conductoarele de
coborâre la nivelul solului, deoarece diferitele conductoare de coborâre dau potenĠiale diferite datorită
distribuĠiei inegale a curenĠilor de trăsnet din cauza rezistenĠei de dispersie diferite.
Dacă un număr mare de persoane se află frecvent în zone din vecinătatea structurii de protejat, trebuie
executate dirijări suplimentare de potenĠial în aceste zone. Trebuie instalaĠi mai mulĠi electrozi de
pământ în buclă la distanĠe de aproximativ 3 m. Se recomandă ca electrozii de pământ în buclă cei mai
îndepărtaĠi de structură să fie îngropaĠi mai adânc faĠă de suprafaĠă, adică cei aflaĠi la 4 m faĠă de
structură la o adâncime de 1 m, cei aflaĠi la 7 m faĠă de structură la o adâncime de 1,5 m úi cei aflaĠi la
10 m faĠă de structură la o adâncime de 2 m.
Dacă zona din vecinătatea structurii este acoperită cu dale din asfalt cu o grosime 50 mm cu
conductivitate scăzută, se asigură o protecĠie suficientă persoanelor care circulă prin această zonă.

6.2.3.12.5 Electrozi de pământ în sol stâncos

Un electrod de pământ în fundaĠie trebuie încorporat în betonul fundaĠiei în timpul construcĠiei Chiar
dacă un electrod de pământ în fundaĠie are un efect redus într-un sol stâncos, acesta reacĠionează însă
ca un conductor de echipotenĠializare.
Dacă nu este prevăzut un electrod de pământ în fundaĠie, trebuie utilizată o dispunere de tip B (un
electrod de pământ în buclă). Dacă electrodul de pământ nu poate fi instalat în sol úi este instalat la
suprafaĠă, trebuie protejat împotriva deteriorărilor mecanice.

6.2.3.12.6 Prize de pământ pe suprafeĠe întinse

O instalaĠie industrială cuprinde în mod tipic un număr de structuri asociate, între care sunt instalate un
număr mare de cabluri de alimentare cu energie electrică úi de semnalizare (de comunicaĠii).
O impedanĠă redusă a prizei de pământ poate fi obĠinută prin prevederea structurii cu electrozi de
pământ în fundaĠie úi suplimentar o dispunere de tip B úi A.
Interconectările între electrozii de pământ, electrozii de pământ în fundaĠie úi conductoarele de
coborâre trebuie realizate la racordurile de verificare. Unele dintre racordurile de verificare trebuie
conectate, de asemenea, la barele de echipotenĠializare ale IPT interioare.
Partea inferioară a unui conductor de coborâre expus trebuie izolată cu un tub din PVC cu grosimea de
192
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 195

cel puĠin 3 mm sau cu o izolaĠie echivalentă.

Prin interconectarea prizelor de pământ a mai multor structuri, se obĠine o reĠea de legare la pământ aúa
cum este indicat în figura 6.28.

Fig. 6.28– Priză de pământ de tip reĠea cu ochiuri pentru o instalaĠie industrială
Legendă
1 Clădire cu reĠea de ochiuri în armătură
2 Turn în interiorul instalaĠiei industriale
3 Echipament singular
4 Canale pentru cabluri

În figura 6.28 este prezentat proiectul unei reĠele cu ochiuri de legare la pământ care cuprinde canalele
pentru cabluri între structurile asociate protejate împotriva trăsnetului. Aceasta reduce impedanĠa între
clădiri úi are avantaje semnificative de protecĠie împotriva IEMT.
Acest sistem oferă o impedanĠă scăzută între clădiri úi are avantaje semnificative privind
compatibilitatea electromagnetică. Dimensiunea ochiurilor reĠelei în apropierea clădirilor úi a altor
obiecte poate fi de ordinul 20 m × 20 m. La o distanĠă de peste 30 m dimensiunea ochiurilor se poate
mări la 40 m × 40 m.

6.2.3.13 Componente
Componentele unei IPT trebuie să fie realizate din materialele indicate în tabelul 6.19 sau din alte
materiale cu caracteristici echivalente ale performanĠelor mecanice, electrice úi chimice (coroziune).
Pentru fixare pot fi utilizate úi componente realizate din alte materiale decât cele metalice.

193
196 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Tabelul 6.19
Materiale pentru IPT úi condiĠii de utilizare
Utilizare Coroziune
Poate fi
Material distrus prin
În aer liber În pământ În beton RezistenĠă Crescută prin
cuplaj
galvanic cu
Cupru Masiv Masiv Masiv Bun în multe Compuúi de sulf
Torsadat Torsadat Torsadat medii Materiale –
Ca înveliú Ca înveliú organice
OĠel Masiv Masiv Masiv Acceptabil în aer, ConĠinut ridicat Cupru
galvanizat Torsadat Torsadat în beton úi în sol de cloruri
la cald normal
OĠel Masiv Masiv Masiv Bun în multe ConĠinut ridicat –
inoxidabil Torsadat Torsadat Torsadat medii de cloruri
Aluminiu Masiv Nepotrivit Nepotrivit Bun în atmosfere SoluĠii alcaline Cupru
Torsadat care conĠin sulf úi
cloruri în
concentraĠii
reduse
Plumb Masiv Masiv Nepotrivit Bun în atmosfere Soluri acide Cupru
În înveliú Ca înveliú care conĠin OĠel
concentraĠii mari inoxidabil
de sulfaĠi

6.2.3.13.1 Fixare
Dispozitivele de captare úi conductoarele de coborâre trebuie să fie fixate solid astfel încât să se
împiedice ruperea sau desprinderea conductoarelor ca urmare a forĠelor electrodinamice sau a forĠelor
mecanice accidentale (de exemplu vibraĠii, alunecare a straturilor de zăpadă, dilatare termică etc.)

6.2.3.14 Materiale úi dimensiuni

Materialul úi dimensiunile trebuie să fie alese luând în considerare posibilitatea coroziunii atât a
structurii de protejat cât úi a SPT.
ConfiguraĠiile úi secĠiunile minime ale elementelor dispozitivului de captare, tijelor de captare úi a
conductoarelor de coborâre sunt indicate în tabelul 6.20.
ConfiguraĠiile úi dimensiunile minime ale electrozilor de pământ sunt indicate în tabelul 6.21.

Tabelul 6.20
Material, configuraĠie úi secĠiune minimă a conductoarelor de captare, tijelor de captare úi a
conductoarelor de coborâre
SecĠiunea
Material ConfiguraĠie minimă Comentarii 10)
mm2
Cupru Bandă masivă 50 8) Grosime de minim 2 mm
Bară rotundă masivă 7) 50 8) Diametru de 8 mm
Torsadat 50 8) Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Bară rotundă masivă 3), 4) 200 8) Diametru de 16 mm
Cupru acoperit cu Bandă masivă 50 8) Grosime de minim 2 mm
staniu 1) Bară rotundă masivă 7) 50 8) Diametru de 8 mm
Torsadat 50 8) Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Aluminiu Bandă masivă 70 Grosime de minim 3 mm
Bară rotundă masivă 50 8) Diametru de 8 mm
Torsadat 50 8) Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Aliaj de aluminiu Bandă masivă 50 8) Grosime de minim 2,5 mm
Bară rotundă masivă 50 Diametru de 8 mm
Torsadat 50 8) Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Bară rotundă masivă 3) 200 Diametru de 16 mm

194
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 197

OĠel galvanizat Bandă masivă 50 8) Grosime de minim 2,5 mm

la cald 2) Bară rotundă masivă 9) 50 Diametru de 8 mm
Torsadat 50 8) Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Bară rotundă masivă 3), 4), 9) 200 Diametru de 16 mm
OĠel inoxidabil 5) Bandă masivă 6) 50 8) Grosime de minim 2 mm
Bară rotundă masivă 6) 50 Diametru de 8 mm
Torsadat 70 8) Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Bară rotundă masivă 3), 4) 200 Diametru de 16 mm
1) Grosimea minimă a acoperirii prin galvanizare la cald sau prin electroliză de 1 Pm.
2) Acoperirea trebuie să fie netedă, continuă úi fără flux de staniu, cu o grosime minimă de 50 Pm.
3) Aplicabil numai pentru tije de captare. Pentru aplicaĠiile în care eforturile mecanice nu sunt critice cum ar fi
sarcina datorită vântului, poate fi utilizat un diametru de 10 mm, o tijă de captare lungă de 1 m cu o fixare
suplimentară.
4) Aplicabil numai electrozilor de pământ ghidaĠi.
5) Crom t 16 %, nichel t 8 %, carbon d 0,07 %.
6) Pentru oĠel inoxidabil înglobat în beton, úi/sau în contact direct cu un material inflamabil, dimensiunile minime trebuie
să fie mărite la 78 mm2 (10 mm diametru) pentru o bară masivă úi la 75 mm2 (grosime minimum 3 mm) pentru o
bandă masivă.
7) Pentru anumite aplicaĠii în care eforturile mecanice nu sunt esenĠiale, poate fi redus de la 50 mm2 (diametru de 8 mm)
la 28 mm2 (diametru de 6 mm). În acest caz, trebuie acordată atenĠie reducerii spaĠiului pentru elementele de prindere.
8) Dacă aspectele termice úi mecanice sunt importante, aceste dimensiuni pot fi mărite la 60 mm2 pentru
banda masivă úi la 78 mm2 pentru bara masivă.
9) SecĠiunea minimă pentru evitarea topirii este de 16 mm2 (cupru), 25 mm2 (aluminiu), 50 mm2 (oĠel) úi
50 mm2 (oĠel inoxidabil) pentru o energie specifică de 10 000 kJ/:.
10) Grosime, lăĠime úi diametru sunt definite cu r10 %.

Tabelul 6.21
Material, configuraĠie úi dimensiuni minime ale electrozilor de pământ
Dimensiuni minime
Electrod Electrod tip Electrod tip
Material ConfiguraĠie tip tijă conductor placă Comentarii
(vertical) (orizontal)
‡ mm mm
Cupru Torsadat 3) 50 mm2 Diametru minim al
fiecărui toron de
Bară rotundă masivă 3) 50 mm 2 1,7 mm
Bandă masivă 3) Diametru de 8 mm
50 mm2
Bară rotundă masivă 15 8) Grosime de minim
Bară tubulară 20 2 mm
Grosime a peretelui
de minim 2 mm
Placă masivă 500 x 500 Grosime de minim
Placă cu zăbrele 600 x 600 2 mm
SecĠiune 25 mm x
2 mm Lungime
minimă a
configuraĠiei cu
zăbrele: 4,8 m

195
198 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

OĠel Bară rotundă masivă 16 9) Diametru 10 mm

galvanizată 1) 2)
Bară tubulară galvanizată 1) 2) 25 Grosime a peretelui
de minim 2 mm
Bandă masivă galvanizată 1) 90 mm2
Placă masivă galvanizată 1) 500 x 500 Grosime de minim
Placă cu zăbrele galvanizată 1) 600 x 600 3 mm
Grosime de minim
3 mm
Bară rotundă masivă acoperită 14 SecĠiune 30 mm x
cu cupru 4) 3 mm
Rază minimă
250 Pm
acoperire cu cupru de
99,9 % conĠinut de
cupru
Bară rotundă masivă Diametru 10 mm
neacoperită5)
Bară sau bandă masivă 75 mm2 Grosime de minim
galvanizată 5) 6) 3 mm
Torsadate galvanizate 5) 6) 70 mm2
Diametru minim al
Profile galvanizate în formă de 50x50x3 fiecărui toron de
cruce 1) 1,7 mm
OĠel Bară rotundă masivă 15 Diametru 10 mm
inoxidabil Bandă masivă 100 mm2 Grosime de minim
7) 2 mm
1) Acoperirea trebuie să fie netedă, continuă úi fără flux de staniu cu o grosime minimă de 50 Pm pentru bară
rotundă úi de 70 Pm pentru bandă.
2) Conductoarele trebuie mai întâi prelucrate úi apoi galvanizate.
3) Poate fi de asemenea acoperită cu staniu.
4) Cupru trebuie să fie legat intrinsec de oĠel.
5) Se admite numai dacă este înglobat complet în beton.
6) Se admite numai dacă sunt conectate corect la cel puĠin fiecare 5 m împreună cu armăturile naturale de oĠel
în contact cu fundaĠia în partea dinspre pământ.
7) Crom t 16 %, nichel t 5 %, molibden t 2 %, carbon d 0,08 %.
8) În unele Ġări se admite o valoare de 12 mm.
9) Legarea la pământ cu tije este utilizată în unele Ġări pentru conectarea conductorului de coborâre la punctul
în care acesta întră în pământ.

6.2.3.15 Racorduri
Numărul de racorduri de-a lungul conductoarelor trebuie redus la minimum. Racordurile trebuie
realizate în mod sigur prin lipire, sudare, sertizare, presare, îndoire a marginilor (bordurare), fixare cu
úuruburi úi fixare cu buloane.

6.2.4 InstalaĠie interioară de protecĠie împotriva trăsnetului

6.2.4.1 GeneralităĠi
IPT interioară trebuie să evite apariĠia scânteilor periculoase în structura de protejat datorită curentului
de trăsnet care circulă în IPT exterioară sau în alte elemente conductoare ale structurii.
Scântei periculoase pot apare între IPT exterioară úi alte componente ca:
– instalaĠii din metal;
– sisteme interioare;
– elemente conductoare úi linii racordate la structură.
Scânteile care apar în structuri cu risc de explozie sunt totdeauna periculoase. În acest caz sunt
necesare măsuri de protecĠie suplimentare.
Scânteile periculoase între elemente diferite pot fi evitate prin
– legătură de echipotenĠializare conform cu 6.2.4.2 sau
– izolaĠie electrică între elemente conform cu 6.2.4.3.

196
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 199

6.2.4.2 Legătură de echipotenĠializare

EchipotenĠializarea este realizată prin interconectarea IPT cu
– scheletul metalic al structurii,
– instalaĠii metalice,
– sisteme interioare,
– elemente conductoare exterioare úi linii conectate la structură.
Mijloacele de interconectare pot fi
– conductoare de echipotenĠializare, dacă continuitatea electrică nu este asigurată de legături
naturale,
– dispozitive de protecĠie la supratensiuni úi supracurenĠi (SPD), dacă conectările directe cu
conductoare de echipotenĠializare nu sunt posibile.
Este important modul în care este realizată legătura de echipotenĠializare úi trebuie discutată cu
operatorul reĠelei de telecomunicaĠii, cu operatorul reĠelei electrice úi cu alĠi operatori sau cu autorităĠi
implicate datorită faptului că pot fi prescripĠii conflictuale.
SPD trebuie astfel instalate încât să permită inspectarea lor.

6.2.4.3 Legătură de echipotenĠializare pentru instalaĠiile metalice

În cazul unei IPT exterioare izolate, legătura de echipotenĠializare trebuie să fie realizată numai la
nivelul solului.
Pentru o IPT exterioară care nu este izolată, legătura de echipotenĠializare trebuie să fie instalată în
amplasamentele următoare:
a) în subsol sau aproximativ la nivelul solului. Conductoarele de echipotenĠializare trebuie să fie
legate la o bară de echipotenĠializare construită úi dispusă astfel încât să permită un acces facil
pentru inspecĠie. Bara de echipotenĠializare trebuie conectată la priza de pământ. În cazul
structurilor mari (tipic cu o înălĠime de peste 20 m), pot fi instalate mai multe bare de
echipotenĠializare pe verticala clădirii care trebuie să fie interconectate între ele;
b) în amplasamentele în care nu sunt satisfăcute prescripĠiile de izolaĠie (a se vedea 6.3).
Conductoarele prin care se realizează legăturile de echipotenĠializare trebuie să fie amplasate pe traseul
cel mai scurt úi drept atât cât este posibil.
Valorile minime ale secĠiunilor conductoarelor de echipotenĠializare care conectează bare de
echipotenĠializare diferite úi ale conductoarelor care conectează barele de echipotenĠializare la prizele
de pământ sunt indicate în tabelul 6.22.
Valorile minime ale secĠiunilor conductoarelor de echipotenĠializare care conectează instalaĠiile
metalice interioare la barele de echipotenĠializare sunt indicate în tabelul 6.23.

Tabelul 6.22
Dimensiuni minime ale conductoarelor care conectează bare de echipotenĠializare diferite sau
care conectează bare de echipotenĠializare la priza de pământ
SecĠiune
Clasa SPT Material
mm2
Cupru 14
de la I până la IV Aluminiu 22
OĠel 50

Tabelul 6.23
Dimensiuni minime ale conductoarelor care conectează instalaĠiile de metal interioare la bara de
echipotenĠializare
SecĠiune
Clasa SPT Material
mm2
Cupru 5
de la I până la IV Aluminiu 8
OĠel 16

197
200 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Dacă părĠi electroizolante sunt inserate pe conductele de gaze sau de apă, în interiorul structurii de
protejat, cu acordul distribuitorilor de apă úi de gaz, acestea trebuie să fie úuntate de SPD concepute
pentru astfel de operaĠie.
SPD trebuie să aibă caracteristicile următoare:
– încercare de clasă I;
– Iimp t kcI unde kcI este curentul de trăsnet care circulă de-a lungul părĠilor importante ale unei IPT
exterioare ;
– nivelul de protecĠie UP trebuie să fie mai mic decât nivelul de Ġinere la impuls a izolaĠiei dintre
părĠi;

6.2.4.4 Legătură de echipotenĠializare pentru părĠile conductoare exterioare

Pentru părĠile conductoare exterioare, legătura de echipotenĠializare trebuie să fie stabilită cât mai
aproape posibil de punctul lor de racordare la structura de protejat.
Dacă nu poate fi acceptată o legătură de echipotenĠializare directă, trebuie utilizate SPD cu următoarele
caracteristici:
– încercare de clasă I;
– Iimp t If unde If este curentul de trăsnet care circulă prin partea conductoare exterioară
considerată;
– nivelul de protecĠie UP trebuie să fie mai mic decât nivelul de Ġinere la impuls a izolaĠiei dintre
părĠi;
Când IPT nu este necesară, poate fi utilizată, ca legătură de echipotenĠializare, priza de pământ a
instalaĠiei electrice de joasă tensiune.

6.2.4.5 Legătură de echipotenĠializare pentru sistemele interioare

Legătura de echipotenĠializare trebuie realizată conform cu 6.2.4.3.
Dacă sistemele interioare au conductoare ecranate sau amplasate în tuburi de protecĠie metalice, este
suficient să se lege numai aceste ecrane sau tuburi de protecĠie.
Dacă conductoarele sistemelor interioare nu sunt nici ecranate nici amplasate în tuburi de protecĠie
metalice acestea se vor lega la bara de echipotenĠializare prin SPD. Conductoarele PEN sau/úi PE din
reĠelele TN se vor lega la bara de echipotenĠializare direct sau prin SPD.
Conductoarele de echipotenĠializare úi SPD trebuie să aibă aceleaúi caracteristici cu cele indicate la 6.2.4.3.

6.2.4.6 Legătură de echipotenĠializare pentru liniile racordate la structura de protejat

Legătura de echipotenĠializare pentru liniile electrice úi de telecomunicaĠii trebuie să fie realizată
conform cu 6.2.4.4.
Toate conductoarele ale fiecărei linii se recomandă să fie echipotenĠializate direct sau printr-un SPD.
Conductoarele active trebuie să fie echipotenĠializate numai la bara de echipotenĠializare printr-un
SPD. În reĠelele TN, conductoarele PE sau PEN trebuie să fie echipotenĠializate direct sau prin SPD la
bara de echipotenĠializare.
Legătura de echipotenĠializare pentru ecranele sau tuburile de protecĠie ale cablurilor trebuie să fie
realizată cât mai aproape de punctul de racordare la structură.

6.2.5 Măsuri de protecĠie împotriva vătămării fiinĠelor vii datorate tensiunilor de atingere úi de
pas
6.2.4.1 Măsuri de protecĠie împotriva tensiunilor de atingere
În anumite condiĠii, apropierea de conductoarele de coborâre ale unui SPT, în afara structurii, poate
prezenta un pericol pentru viaĠă chiar dacă SPT a fost proiectat úi construit conform prescripĠiilor
menĠionate mai sus.
Riscul este redus la un nivel acceptabil dacă una dintre condiĠiile următoare este îndeplinită:
a) probabilitatea apropierii unei persoane, sau durata prezenĠei sale în afara structurii úi în apropierea
conductoarelor de coborâre, este foarte mică;
b) conductoarele de coborâre naturale sunt constituite din mai multe coloane ale cadrului metalic
extins al structurii sau din mai mulĠi piloni din oĠel interconectaĠi ai structurii fiind asigurată
198
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 201

continuitatea electrică;
c) rezistivitatea stratului de suprafaĠă a solului, la cel mult de 3 m de conductorul de coborâre, nu este
mai mică de 5 kȍm.
Un strat de material electroizolant, de exemplu asfalt cu o grosime de 5 cm (sau un strat cu pietriú
de 15 cm grosime) reduce riscul la un nivel acceptabil.
Dacă nici una din aceste condiĠii nu este îndeplinită, trebuie să fie adoptate măsuri de protecĠie
împotriva vătămării fiinĠelor vii datorită tensiunilor de atingere după cum urmează:
 izolaĠia conductoarelor de coborâre expuse este prevăzută pentru o tensiune de Ġinere de 100 kV
considerând un impuls de 1,2/50 ȝs, de exemplu cu un strat de minimum 3 mm de polietilenă
reticulată;
 restricĠii fizice úi/sau panouri de avertizare cu scopul de a reduce la minimum probabilitatea ca un
conductor de coborâre să fie atins.

6.2.5.2 Măsuri de protecĠie împotriva tensiunilor de pas

În anumite condiĠii, apropierea de conductoarele de coborâre în afara structurii poate prezenta un
pericol pentru viaĠă chiar dacă SPT a fost conceput úi construit conform regulilor menĠionate mai sus.
Riscul este redus la un nivel acceptabil dacă una din următoarele condiĠii este îndeplinită:
a) probabilitatea apropierii unei persoane, sau durata prezenĠei sale în zona periculoasă la cel mult
3 m de conductoarelor de coborâre, este foarte mică;
b) rezistivitatea stratului de suprafaĠă a solului, la cel mult 3 m de conductorul de coborâre, nu este
mai mică de 5 kȍm.
Un strat de material electroizolant, de exemplu asfalt cu o grosime de 5 cm (sau un strat de pietriú de
15 cm grosime) în general reduce riscul la un nivel acceptabil.
Dacă nici una din aceste condiĠii nu este îndeplinită, trebuie să fie adoptate măsuri de protecĠie
împotriva vătămării fiinĠelor vii datorită tensiunilor de pas după cum urmează:
 echipotenĠializare cu ajutorul unui reĠele de legare la pământ;
 restricĠii fizice úi/sau panouri de avertizare cu scopul de a reduce la minim probabilitatea accesului
în zona periculoasă, nu mai departe de 3 m de conductorul de coborâre.

6.3 INSTALAğII DE PROTECğIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI CU DISPOZITIVE DE

AMORSARE (PDA)
6.3.1. GeneralităĠi

6.3.1.1. Prezentul capitol se aplică la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) împotriva loviturilor
directe de trăsnet ale tuturor construcĠiilor care fac obiectul prezentului normativ, cu înălĠimi mai mici
de 60 m, precum úi a zonelor deschise la care considerentele economice úi estetice impun această
soluĠie.
Acest capitol nu tratează protecĠia instalaĠiilor electrice împotriva supratensiunilor de origine
atmosferică transmisă prin reĠele.

6.3.1.2. Pentru protecĠia construcĠiilor împotriva loviturilor de trăsnet se pot aplica úi alte norme
similare ale unor Ġări europene, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006.

6.3.1.3. Un paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) este compus dintr-un vârf de captare, un
dispozitiv de amorsare úi o tijă suport pe care se găseúte un sistem de conexiune al conductorului de
coborâre.

6.3.2. Determinarea zonei de protecĠie

6.3.2.1. PDA se instalează, de preferinĠă, pe locul cel mai înalt al construcĠiei, respectiv al zonei care o
protejează.

6.3.2.2. Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsării (ǻT). Acesta este determinat de
către producător prin încercări de laborator úi în situ. Prin aceste încercări se compară un PDA cu o tijă
199
202 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

simplă de aceeaúi înălĠime, amplasată în aceleaúi condiĠii (fig. 6.29).

Avansul amorsării ǻT, care serveúte la calculul razei de protecĠie se determină cu relaĠia:
ǻT = TPTS - TPDA
TPTS - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un paratrăsnet cu tijă simplă;
TPDA - idem pentru paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare.

a b

Fig. 6.29

6.3.2.3. Volumul de protejat este delimitat de suprafaĠa de revoluĠie care are aceeaúi axă cu PDA úi
este delimitată de razele de protecĠie Rp corespunzătoare diferitelor înălĠimi h, conform fig. 6.30.

Fig. 6.30

6.3.2.4. Raza de protecĠie a unui PDA, Rp, depinde de nivelul de protecĠie ales, de lungimea
suplimentară determinată de avansul amorsării ǻL (fig. 6.29b) úi de înălĠimea sa de instalare h.
ǻL este lungimea suplimentară determinată de avansul ǻT al PDA úi se calculează cu relaĠia:
ǻL = v (m/ȝs) x ǻT (ȝs) în care:
ǻT este avansul amorsarii al PDA dat de producator úi este caracteristic tipului de PDA;
v [m/ȝs] - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; în calcule se poate adopta
valoarea medie v = 1 m/ȝs; experimental s-a constatat ca v = 0,9÷1,1 m/ȝs
ÎnălĠimea de instalare h reprezintă înălĠimea vârfului PDA în raport cu planul orizontal care trece prin
elementul de construcĠie protejat (fig. 6.30)
Raza de protecĠie se calculează cu relaĠia:
RP = h ( 2 R h ) + ǻL ( 2 R + ǻL ) în care:
pentru h • 5m
Pentru h ” 5m, Rp se determină cu ajutorul abacelor din fig. 6.31a, fig. 6.31b, fig. 6.31c úi fig.6.31d.
200
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 203

Raza de protecĠie se reduce cu 40% în cazurile în care există riscuri cu consecinĠe asupra persoanelor
úi mediului, de exemplu: clădiri înalte úi foarte înalte, depozite pentru materiale din cauciuc, masă
plastică, etc.
InstalaĠiile de protecĠie cu dispozitiv de amorsare nu se utilizează pentru instalaĠiile de protecĠie
împotriva trăsnetului a structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil).

Fig. 6.31a

201
204 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fig. 6.31b

202
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 205

Fig. 6.31c

203
206 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fig. 6.31d
Fig. 6.31

6.3.2.5. PDA pot fi din cupru, oĠel cuprat sau oĠel inox. Tija úi vârful au o secĠiune conductoare mai
mare de 120 mm2.

6.3.2.6. Vârful unui PDA trebuie să fie cu cel puĠin 2 m deasupra zonei pe care o protejează (de
exemplu antenele, turnurile de răcire, acoperiúurile, rezervoarele etc.).
204
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 207

6.3.2.7. Atunci când IPT conĠine mai multe PDA pentru aceeaúi construcĠie, acestea se leagă între ele
printr-un conductor, cu excepĠia situaĠiilor în care acesta trebuie să ocolească obstacole (corniúe,
aticuri) denivelări pozitive úi negative mai mari de 1,5 m.

6.3.2.8. Dacă trebuie protejate suprafeĠe deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), PDA se
instalează pe suporĠi speciali: stâlpi, catarge, piloni, sau pe altă construcĠie învecinată care permite
acesteia să acopere întreaga zonă de protejat.

6.3.2.9. Atunci când catargele sunt ancorate cu odgoane, acestea se leagă în punctele de ancorare de
jos, la conductoarele de coborâre.

6.3.2.10. La proiectarea unei instalaĠii de protecĠie la trăsnet, trebuie să se Ġină seama de elementele
arhitecturale favorabile instalării unui PDA. Acestea sunt de regulă elementele cele mai înalte ale
construcĠiei.

6.3.3 Conductoarele de coborâre

6.3.3.1. Fiecare PDA este legat la pământ prin cel puĠin două coborâri.
Sunt necesare cel puĠin patru coborâri în următoarele cazuri:
- dacă proiecĠia pe orizontală a conductorului de coborâre este mai mare decât proiecĠia pe verticală;
- dacă înălĠimea construcĠiei este mai mare de 28 m;
Acestea trebuie dispuse pe faĠade opuse.

6.3.3.2 Conductoarele de coborâre trebuie să aibă dimensiunile minime din tabelul 6.18.
Este interzisă utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborâre.

Se prevăd patru coborâri când B>A sau A>28m

Fig. 6.32

6.3.3.3 În cazul în care se utilizează un contor de lovituri de trăsnet, acesta trebuie amplasat pe
conductorul de coborâre cel mai scurt úi deasupra piesei de separaĠie.

6.3.3.4 Dacă se utilizează coborâri naturale, PDA se leagă la partea superioară direct la structura
metalică, iar aceasta se leagă la partea inferioară la priza de pământ.
Coborârea naturală trebuie să îndeplinească condiĠiile de la scubcap. 6.2.3.

6.3.4. Prize de pământ

6.3.4.1 Fiecare coborâre a PDA trebuie să aibă cel puĠin o legătură la o priză de pământ.

6.3.4.2 Prizele de pământ artificiale sunt din:

a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (7-8 m lungime) îngropate la cel
puĠin 50 cm adâncime, dar nu mai puĠin de adâncimea de îngheĠ a solului;
205
208 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

b) mai mulĠi electrozi verticali cu lungimea totală de minimum 6 m dispuúi în linie sau triunghi,
distanĠaĠi între ei la o distanĠă cel puĠin egală cu lungimea electrozilor legaĠi între ei.
Se recomandă forma triunghiulară pentru electrozii verticali.

6.3.5. Reguli particulare

6.3.5.1 În cazul în care în volumul de protejat se află o antenă individuală sau colectivă, catargul
antenei trebuie legat prin intermediul unui dispozitiv de protecĠie împotriva supratensiunilor sau
descărcător, la conductoarele de coborâre ale IPT.

6.3.5.2 Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA úi antenă, un catarg obiúnuit în următoarele
condiĠii:
- catargul este din Ġeavă suficient de rezistentă úi nu necesită ancorare prin odgoane;
- PDA se fixează în vârful catargului;
- vârful PDA depăúeúte cu cel puĠin 2 m antena cea mai apropiată;
- fixarea conductorului de coborâre se face prin intermediul unui colier de legătură fixat direct pe tijă;
- traseul cablului coaxial al antenei este în interiorul catargului sau într-un tub metalic.

6.3.5.3 Datorită înălĠimii mari úi ionizării aerului produsă de fum úi gaze calde, coúurile uzinelor sunt
puncte de impact predilecte ale trăsnetului.
La partea superioară a acestora, pe direcĠia vântului dominant se instalează PDA, confecĠionat din
materiale rezistente la coroziune, temperatură ú.a.

6.3.5.4 Pentru coúuri cu înălĠimi mai mari de 40 m sunt necesare cel puĠin patru coborâri, repartizate
uniform, dintre care una pe direcĠia vântului dominant. Aceste coborâri se leagă între ele prin centuri în
părĠile de sus úi jos la baza coúurilor. Fiecare coborâre se leagă la priza de pământ.

6.3.5.4 Toate elementele metalice exterioare úi interioare se leagă la conductoarele de coborâre în locul
cel mai apropiat, conform subcap. 6.2.3.

6.3.6. Turle, clopotniĠe úi foiúoare

6.3.6.1 Turlele, clopotniĠele úi foiúoarele sunt puncte preferenĠiale ale trăsnetului, datorită formelor
proeminente.

6.3.6.2 Atunci când construcĠia are mai multe proeminenĠe, PDA se instalează pe proeminenĠa cea mai
înaltă. PDA se leagă direct la pământ astfel încât unul din conductoarele de coborâre să se afle pe un
traseu care este în lungul acestei proeminenĠe.

206
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 209

CAPITOLUL 7
INSTALAğII ELECTRICE SPECIALE

7.1. InstalaĠii electrice în încăperi cu cadă de baie sau duú

7.1.1. Domeniul de aplicare
PrescripĠiile particulare ale acestui capitol se aplică instalaĠiilor electrice din încăperi cu cadă de baie
fixă (cadă de baie) sau duú úi zonelor învecinate, conform recomandărilor sandardului SR HD 60364 –
7 – 701. PrescripĠiile se aplică úi cabinelor prefabricate cu cadă de baie sau duú, pentru care se va
consulta úi standardul SR EN 60335 – 2 – 105. PrescripĠiile nu se aplică pentru încăperi cu cadă de
baie sau duú pentru tratament medical úi nici pentru duúurile de urgenĠă utilizate în industrie sau
laboratoare.

7.1.2. Descrierea volumelor

Pentru aplicarea acestor prescripĠii trebuie luate în considerare volumele descrise mai jos.
Pentru cabinele prefabricate cu cadă de baie sau duú, volumele sunt aplicabile în situaĠia când cada de
baie sau duúul sunt pregătite a fi utilizate.

Volumul 0 este zona din interiorul căzii de baie sau al bazinului duúului (fig. 7.1.1).
Pentru duúuri fără bazin, înălĠimea volumului 0 este de 10 cm úi mărimea suprafeĠei sale este aceeaúi
cu suprafaĠa orizontală a volumului 1 (fig. 7.1.2).

Volumul 1 este limitat de:

a- nivelul finisat al pardoselii úi plafonul orizontal corespunzător poziĠiei celei mai înalte a
capului de duú fix sau a dispozitivului de pulverizare a apei sau de planul orizontal situat la 225
cm deasupra nivelului finisat al pardoselii; se va adopta varianta ce corespunde distanĠei celei
mai mari dintre acestea;
b- suprafaĠa verticală:
- care circumscrie cada de baie sau bazinul duúului (fig. 7.1.1);
- la o distanĠă de120 cm de capul de duú fixat pe un perete sau pe un plafon, pentru duúuri
fără bazin (fig. 7.1.2).
Volumul 1 nu trebuie să includă volumul 0.
Volumul situat sub cada de baie sau bazinul duúului se consideră că aparĠine volumului 1.

Volumul 2 este limitat de:

a- nivelul finisat al pardoselii úi planul orizontal corespunzător poziĠiei celei mai înalte a
capului duúului fix sau a dispozitivului de pulverizare a apei sau de planul orizontal situat la
225 cm deasupra nivelului finsat al pardoselii;
b- suprafaĠa verticală exterioară la limita volumului 1 úi de suprafaĠa verticală paralelă la o
distanĠă de 60 cm de marginea volumului 1 (fig. 7.1.1).
Pentru duúurile fără bazin, nu există volumul 2, dar este asigurat un volum 1 mărit prin dimensiunea pe
orizontală de 120 cm (fig. 7.1.2).
Plafoanele orizontale sau înclinate, pereĠii cu sau fără ferestre, uúile, pardoselile úi pereĠii fixi pot
limita dimensiunile încăperilor cu cadă de baie sau duú, precum úi a volumelor lor. Dacă dimensiunile
definite de pereĠii fixi sunt mai mici decât dimensiunile volumelor corespunzătoare, de exemplu pereĠii
despărĠitori cu o înălĠime mai mică de 225 cm, trebuie să fie luată în considerare distanĠa minimă pe
verticală úi orizontală (fig. 7.1.1, 7.1.2).
Pentru echipamentele electrice aflate pe pereĠi sau pe plafoanele care limitează volumele specificate úi
care fac parte din suprafaĠa peretelui sau a plafonului, se aplică prescripĠiile pentru volumul respectiv.

7.1.3. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice

7.1.3.1. Sunt interzise măsurile care asigură o protecĠie de bază (împotriva atingerilor directe) conform
subcap. 4.1: obstacole úi amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere.
De asemenea sunt interzise măsurile tehnice de protecĠie în caz de defect (atingerilor indirecte)
conform subcap. 4.1: amplasamente care nu sunt conductoare úi protecĠie prin legătură echipotenĠială
207
210 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

locală care nu este legată la pământ.

7.1.3.2. ProtecĠia prin separare electrică trebuie să fie utilizată numai pentru circuite care alimentează
un singur receptor sau o singură priză de curent.

7.1.3.3. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice poate fi realizată prin utilizarea tensiunilor foarte joase
(TFJS úi TFJP).
Unde se foloseúte TFJS úi TFJP, protecĠia de bază (împotriva atingerii directe) în volumele 0, 1 úi 2
trebuie să fie asigurată pentru toate echipamentele electrice prin:
- bariere sau carcase care asigură un grad de protecĠie cel puĠin IP XX B sau IP 2X, sau prin
- izolaĠia capabilă să reziste la tensiunea de încercare de 500 V c.a. valoare efectivă, timp de 1
min.

7.1.3.4. ProtecĠia suplimentară se va asigura prin utilizarea de dispozitive de protecĠie la curent

diferenĠial rezidual (DDR) úi prin utilizarea legăturilor echipotenĠiale suplimentare.

7.1.3.5. În încăperile cu cadă de baie sau duú trebuie să se asigure protecĠia tuturor circuitelor cu unul
sau mai multe dispozitive de protecĠie la curent diferenĠial rezidual (DDR) cu un curent nominal care
să nu depăúească 30 mA.
Utilizarea unui astfel de dispozitiv DDR nu este necesară pentru circuitele:
- care folosesc ca măsură de protecĠie “separarea electrică”, dacă orice circuit alimentează un
singur receptor;
- care folosesc ca măsură de protecĠie “tensiunea foarte joasă TFJS úi TFJP”.

7.1.3.6. Legătura echipotenĠială suplimentară poate fi montată în exteriorul sau în interiorul încăperii
cu cadă de baie sau duú, de preferat în apropierea punctului de intrare al elementelor conductoare
exterioare accesibile în aceste încăperi.
SecĠiunea conductoarelor acestei legături echipotenĠiale locale trebuie să fie conform subcap. 5.5.
Exemple de posibile elemente conductoare exterioare:
- părĠile metalice ale sistemelor de alimentare cu apă úi ale sistemelor de ape uzate;
- părĠile metalice ale sistemelor de încălzire úi ale sistemelor de condiĠionare a aerului;
- părĠile metalice ale sistemelor de alimentare cu gaz;
- elementele metalice accesibile ale structurii.
Conductele din metal cu manta din plastic nu este necesar să fie conectate la legătura echipotenĠială
locală suplimentară, cu condiĠia să nu fie accesibile în încăpere, chiar dacă acestea sunt conectate la
elemente conductoare accesibile nelegate la pământ.
În cazurile în care o clădire nu are o legătură echipotenĠială principală, următoarele elemente
conductoare exterioare care intră într-o încăpere cu cadă de baie sau duú trebuie să facă parte dintr-o
legătură echipotenĠială suplimentară:
- părĠi metalice ale sistemelor de alimentare cu apă potabilă úi ale sistemelor de ape uzate;
- părĠi metalice ale sistemelor de încălzire úi ale sistemelor de condiĠionare a aerului;
- părĠi metalice ale sistemelor de alimentare cu gaz.

7.1.4. Alegerea úi montarea echipamentului electric

7.1.4.1. Echipamentul electric specificat la subcap. 7.1.4.3. úi 7.1.4.4. trebuie să aibă cel puĠin
următoarele grade de protecĠie:
- în volumul 0 : IPX7
- în volumul 1 : IPX4
- în volumul 2 : IPX4
Această prevedere nu se aplică prizelor pentru aparatele de ras conform recomandărilor din SR EN
61558 – 2 – 5, instalate în volumul 2 úi unde stropirea directă de la duúuri este puĠin probabilă.
Echipamentul electric supus jeturilor de apă (ex. la băile publice, în scop de curăĠat), trebuie să aibă un
grad de protecĠie de cel puĠin IPX 5.

208
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 211

7.1.4.2. Sisteme de pozare

a. Sistemele de pozare care alimentează echipamentul electric din volumele 0, 1 sau 2 úi sunt
montate pe pereĠii care limitează aceste volume trebuie să fie montate fie pe perete, fie
înglobate în perete la o adâncime de minim 5 cm.
Sistemele de pozare care alimentează receptoare utilizate în volumul 1 trebuie să fie montate:
- fie pe un traseu vertical pe deasupra, fie pe un traseu pe orizontală prin perete, prin spatele
aparatului, când echipamentul este fixat pe perete deasupra căzii de baie (de ex. aparatele
pentru încălzirea apei);
- fie pe verticală pornind de la sol sau pe orizontală prin peretele adiacent, când echipamentul
este amplasat în spaĠiul de sub cada de baie.
b. Toate sistemele de pozare pentru celelalte circuite înglobate, inclusiv accesoriile lor, aflate în
pereĠi sau în pereĠii despărĠitori care limitează un volum 0, 1 sau 2 trebuie să fie montate la cel
puĠin 5 cm adâncime (în suprafaĠa peretelui care limitează volumul).
c. Dacă “a sau b” nu sunt îndeplinite, sistemele de pozare pot fi montate dacă:
- protecĠia în caz de defect (la atingere indirectă) se realizează prin una dintre măsurile de
protecĠie TFJS sau TFJP, fie prin separarea electrică sau protecĠie suplimentară prin
echipare cu DDR cu un curent diferenĠial rezidual care nu depăúeúete 30 mA; astfel de
circuite trebuie să conĠină un conductor de protecĠie, sau
- cablurile sau conductoarele care au încorporat un înveliú metalic legat la pământ conform
prescripĠiilor pentru conductor de protecĠie al circuitului respectiv, sau cablurile sau
conductorele sunt în jgheaburi de cabluri sau tuburi legate la pământ care corespund
prescripĠiilor pentru conductor de protecĠie, sau este utilizată o izolaĠie concentrică, sau
- cablurile sau conductoarele echipate cu o protecĠie mecanică, de ex. tub metalic, care să
prevină penetrarea cablului de cuie, úuruburi, burghie úi similar.

7.1.4.3. Montarea aparatelor de comutaĠie, de comandă úi a accesoriilor

Aparatele de comutaĠie, de comandă úi accesoriile pot fi instalate astfel:
- în volumul 0 : nici unul;
- în volumul 1 : doze úi dispozitive de fixare pentru alimentarea receptoarelor, permise în
volumele 0 úi 1, conform art. 7.1.5;
- accesorii ale circuitelor protejate prin TFJS sau TFJP cu o tensiune nominală care nu depăúeúte
25 V tensiune alternativă sau 60 V tensiune continuă, inclusiv prizele de curent; sursa de
alimentare trebuie instalată în afara volumelor 0 úi 1;
- în volumul 2 : accesorii, altele decât prizele de curent;
- accesorii ale circuitelor TFJS sau TFJP, inclusiv prizele de curent; sursa de alimentare trebuie
instalată în afara volumelor 0 úi 1;
- alimentare pentru aparatele de ras conform recomandărilor SR EN 61558 – 2 – 5;
- accesorii, inclusiv prizele de curent pentru echipamentul de semnalizare úi de comunicaĠie,
dacă acest echipament este TFJS sau TFJP.
Pentru montarea aparatelor de comutaĠie, de comandă úi a accesoriilor, se aplică prevederile art.
7.1.4.2 b.

7.1.5. Receptoare electrice

În volumul 0, receptoarele nu pot fi instalate decât dacă:
- sunt în conformitate cu standardul corespunzător úi sunt indicate pentru utilizare în acest volum
prin instrucĠiunile de utilizare úi de montare ale fabricantului;
- sunt fixe úi conectate în mod permanent úi
- sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominală care nu depăúeúte 12 V tensiune alternativă
sau 30 V tensiune continuă.
În volumul 1, trebuie instalate numai receptoare fixe úi conectate permanent. Echipamentul trebuie să
fie indicat pentru instalare în volumul 1 potrivit instrucĠiunilor de utilizare úi de montare ale
fabricantului.

209
212 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Astfel de receptoare electrice sunt:

- căzile de baie cu jeturi;
- pompele pentru duúuri;
- echipamente TFJS sau TFJP cu o tensiune nominală care nu depăúeúte 25 V tensiune
alternativă. sau 60 V tensiune continuă;
- echipament de ventilaĠie;
- stative de uscat prosoape;
- aparate de încălzire a apei;
- corpuri de iluminat.

7.1.6. Sisteme de încălzire electrică a pardoselii

Pentru sistemele de încălzire electrică a pardoselii se vor utiliza numai cabluri de încălzire sau
filme de încălzire flexibile, care să corespundă standardelor de produs. Acestea pot fi montate numai
dacă au o manta metalică sau o carcasă metalică sau o grilă metalică cu ochiuri fine care să fie
conectate la conductorul de protecĠie al circuitului de alimentare, cu excepĠia cazului în care sistemul
de încălzire al pardoselii este alimentat cu TFJS.
Pentru sistemele de încălzire electrică ale pardoselii este interzisă măsura de protecĠie prin “separare
electrică”.

distanta
minima in
f

Fig. 7.1.1. Dimensiunile volumelor în incinte cu cadă de baie sau duú cu bazin

210
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 213

120
distanta
minima in

Volum

120
distanta minima in afara peretelui

Fig. 7.1.2. Dimensiunile volumelor 0 úi 1 în încăperi cu duú fără bazin

Toate dimensiunile sunt în cm

7.2. InstalaĠii electrice pentru piscine úi alte bazine

7.2.1. Domeniul de aplicare
Prevederile particulare din acest capitol se aplică instalaĠiilor electrice ale bazinelor piscinelor,
bazinelor fântânilor úi bazinelor de igienizare úi volumelor înconjurătoare acestor bazine úi sunt
întocmite conform recomandărilor din SR HD 384.7.702.S2. Aceste prevederi nu se aplică piscinelor
cuprinse în standardul de produs úi piscinelor utilizate în scopuri medicale.
Bazinul unei fântâni este conceput a nu fi ocupat de persoane úi nu poate fi accesibil acestora decât
prin utilizarea unei scări sau a unor mijloace similare.

211
214 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.2.2. Clasificarea influenĠelor externe. Descrierea volumelor.

Pentru aplicarea prezentelor prevederi trebuie luate în considerare 3 volume descrise mai jos úi
prezentate ca exemple în fig. 7.2.1, 7.2.2; 7.2.3 úi 7.2.4.

Volumul 0 conĠine interiorul bazinului úi include deschiderile din pereĠi úi planúee, bazinele pentru
curăĠarea picioarelor úi jeturile sau căderile de apă de pe pereĠi úi spaĠiul de sub acesta.

Volumul 1 este limitat de:

- volumul 0;
- un plan vertical la 2 m de la marginea bazinului;
- planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafeĠei care poate fi ocupată de
persoane.
Când piscina conĠine platforme pentru sărituri, trambuline, bloc-startere, tobogane sau alte elemente
structurale ce pot fi ocupate de persoane, volumul 1 cuprinde úi volumul limitat de:
- un plan vertical situat la 1,5 m de platformele pentru sărituri, trambuline, bloc-startere,
tobogane sau alte componente cum ar fi sculpturi accesibile sau bazine decorative;
- un plan orizontal situat la 2,5 m deasupra celei mai înalte suprafeĠe ce poate fi ocupată de
persoane.

Volumul 2 este limitat de:

- un plan vertical exterior volumului 1 úi un plan paralel situat la 1,5 m faĠă de primul;
- planúeul sau suprafaĠa ce poate fi ocupată de persoane;
- planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafeĠei care poate fi ocupată de
persoane.
Pentru fântâni úi piscine mici nu există volumul 2.
Volumele 1 úi 2 pot fi limitate prin pereĠi fixi despărĠitori cu o înălĠime minimă de 2,5 m.

7.2.3. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice

7.2.3.1 Sunt interzise măsurile de protecĠie de bază (împotriva atingerii directe) realizate prin obstacole
úi prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere.
De asemenea, sunt interzise măsurile de protecĠie la defect (împotriva atingerilor indirecte) prin
amplasarea în mediu neconductor úi prin legături echipotenĠiale locale nelegate la pământ.

7.2.3.2. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice poate fi realizată prin utilizarea tensiunilor foarte joase
(TFJS úi TFJP).
Unde se foloseúte tensiunea foarte joasă de securitate TFJS, indiferent de tensiunea nominală, protecĠia
de bază (împotriva atingerilor directe) trebuie asigurată prin:
- bariere sau carcase care prezintă un grad de protecĠie de cel puĠin IP XX B conform SR EN
60529 sau
- izolaĠia care poate suporta o tensiune alternativă de încercare de 500 V în valoare efectivă,
timp de 1 minut.

7.2.3.3. ProtecĠia în caz de defect (împotriva atingerii indirecte) se va realiza prin legături
echipotenĠiale suplimentare.
Toate părĠile conductoare din volumele 0, 1 úi 2 trebuie legate între ele prin conductoare de
echipotenĠializare úi apoi la conductorul de protecĠie al maselor echipamentelor amplasate în aceste
volume.
Legătura la conductorul de protecĠie poate fi realizată în imediata apropiere a amplasamentului, de ex.
într-un tablou de distribuĠie.

7.2.3.4. Măsuri de protecĠie împotriva úocurilor electrice specifice fiecărui volum.

212
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 215

7.2.3.4.1. Volumele 0 úi 1
Cu excepĠia fântânilor menĠionate la 7.2.3.4.2 úi cu excepĠiile menĠionate la 7.2.4.3, în volumele 0 úi 1
este admisă numai protecĠia prin utilizarea tensiunii foarte joasă (TFJS), tensiunea nominală
nedepăúind 12 V tensiune alternativă. sau 30 V tensiune continuă, sursa de TFJS fiind instalată în afara
volumelor 0, 1 úi 2.
Echipamentele destinate funcĠionării în interiorul bazinelor (volum 0), numai în lipsa persoanelor,
trebuie să asigure protecĠia la úoc electric prin una din următoarele metode :
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de TFJS
poate fi amplasată în volumul 2, dacă circuitul său de alimentare este protejat printr-un
dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual (DDR) cu un curent diferenĠial rezidual
nominal I 'n care nu depăúeúte 30 mA;
- întreruperea automată a alimentării utilizând un DDR cu un curent diferenĠial rezidual
nominal I 'n de cel mult 30 mA;
- separarea electrică; sursa de separare electrică alimentând un singur echipament electric úi
fiind amplasată în exteriorul volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de separare electrică poate fi
amplasată în volumul 2 dacă circuitul său de alimentare este protejat printr-un DDR cu un
curent diferenĠial rezidual nominal I 'n de cel mult 30 mA.
Prizele de curent ale circuitelor de alimentare ale acestor echipamente úi dispozitivul lor de comandă
trebuie prevăzute cu o plăcuĠă de avertizare care să prevină utilizatorul că aceste echipamente pot fi
utilizate numai dacă în piscină nu se află persoane.

7.2.3.4.2. Volumele 0 úi 1 pentru fântâni.

În volumele 0 úi 1 pentru fântâni trebuie luată una sau mai multe măsuri de protecĠie:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0 úi 1;
- întreruperea automată a alimentării utilizând un DDR cu un curent diferenĠial rezidual
nominal I 'n care nu depăúeúte 30 mA;
- separarea electrică; sursa de separare electrică alimentând numai un singur echipament
electric úi fiind amplasată în afara volumelor 0 úi 1.

7.2.3.4.3. Volumul 2
Trebuie folosite una sau mai multe din următoarele măsuri de protecĠie:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de TFJS
poate fi amplasată în volumul 2, dacă circuitul său de alimentare este protejat printr-un
DDR cu un curent diferenĠial rezidual I 'n care nu depăúeúte 30 mA;
- întreruperea automată a alimentării utilizând un DDR cu un curent diferenĠial rezidual
nominal I 'n care nu depăúeúte 30 mA;
- separarea electrică; sursa de separare alimentând un singur echipament electric úi fiind
amplasată în exteriorul volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de separare electrică poate fi amplasată în
volumul 2, dacă circuitul său de alimentare este protejat printr-un dispozitiv DDR cu un
curent diferenĠial rezidual nominal I 'n de cel mult 30 mA.

7.2.4. Alegerea úi montarea echipamentelor electrice

7.2.4.1. InfluenĠe externe
Echipamentele electrice trebuie să aibă cel puĠin următoarele grade de protecĠie conform SR EN
60529:
- volumul 0 : IP X 8;
- volumul 1 : IP X 4;
IP X 5, acolo unde se folosesc jeturi de apă pentru curăĠare;
- volumul 2 : IP X 2, pentru amplasament în interiorul clădirilor;
IP X 4, pentru amplasament în exteriorul clădirilor;
IP X 5, acolo unde jeturile de apă se folosesc pentru curăĠare

213
216 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.2.4.2. Sisteme de pozare

Regulile se aplică la sisteme de pozare aparentă úi sisteme de pozare îngropate în pereĠi, tavane sau în
planúee la o adâncime de cel mult 5 cm.
În volumele 0, 1úi 2 toate mantalele metalice sau capacele metalice ale sistemelor de pozare trebuie
conectate la legătura echipotenĠială suplimentară. De preferinĠă, cablurile se vor monta în tuburi de
protecĠie din material electroizolant.
În volumele 0 úi 1 sistemele de pozare trebuie limitate numai la cele necesare alimentării
echipamentelor în aceste volume.
Pentru fântâni trebuie satisfăcute următoarele condiĠii suplimentare:
a. cablurile pentru echipamentul electric din volumul 0 trebuie instalate cât mai departe de
marginea bazinului úi trebuie fixate pe cel mai scurt traseu posibil către echipamentul
electric din volumul 0.
b. în volumul 1, cablurile trebuie prevăzute cu o protecĠie mecanică corespunzătoare.
Cablurile trebuie să corespundă SR HD 22.16, dar trebuie utilizate dacă producătorul declară că
acestea corespund unei imersări permanente.
Este interzisă montarea dozelor în volumele 0 úi 1; în cazul circuitelor TFJS dozele pot fi montate în
volumul 1.

7.2.4.3. Aparataj (de comutaĠie úi comandă)

În volumele 0 úi 1 nu este permisă instalarea niciunui aparat, inclusiv prize de curent.
În volumul 2 este permisă instalarea prizelor de curent electric úi întrerupătoarelor numai dacă se
adoptă una din următoarele măsuri:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0, 1 úi 2; sursa de TFJS
poate fi amplasată în volumul 2, dacă circuitul său de alimentare este protejat printr-un
DDR cu un curent diferenĠial rezidual nominal I 'n care nu depăúeúte 30 mA;
- întreruperea automată a alimentării utilizând un DDR cu un curent diferenĠial rezidual
nominal I 'n care nu depăúeúte 30 mA;
- separarea electrică; sursa de separare alimentând un singur receptor electric úi fiind
amplasată în exteriorul volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de separare electrică poate fi amplasată în
volumul 2, dacă circuitul său de alimentare este protejat printr-un DDR cu un curent
diferenĠial rezidual nominal I 'n care nu depăúeúte 30 mA.
Pentru piscine mici, care nu au volumul 2, unde nu este posibil să se amplaseze prize de curent úi
întreruptoare în afara volumului 1, este permisă amplasarea în volumul 1 a prizelor de curent úi
întreruptoarelor, de preferat nemetalice, dacă acestea sunt amplasate în afara zonelor de accesibilitate
(125 cm) de la limita volumului 0 úi la cel puĠin 0,3 m deasupra planúeului úi trebuie să se adopte una
din următoarele măsuri:
- utilizarea TFJS cu o tensiune nominală de max. 25 V tensiune alternativă sau 60 V tensiune
continuă, sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0 úi 1; sau
- întreruperea automată a alimentării, utilizând un DDR cu un curent diferenĠial rezidual
nominal I 'n de max. 30 mA;
- separarea electrică individuală, sursa de separare electrică fiind amplasată în exteriorul
volumelor 0 úi 1.

7.2.4.4. Alte echipamente

7.2.4.4.1 Echipamente electrice specifice piscinelor
În volumele 0 úi 1 pot fi instalate numai echipamente electrice fixe special concepute pentru a fi
utilizate în piscine, Ġinând seama de prevederile de la 7.2.4.4.2 úi 7.2.4.4.4.
Aparatele destinate a funcĠiona numai când persoanele se găsesc în afara volumului 0, pot funcĠiona în
toate volumele dacă sunt alimentate prin circuite protejate conform 7.2.3.4.
Elementele de încălzire electrică îngropate în pardoseală pot fi instalate numai dacă:
- sunt utilizate TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de TFJS
poate fi amplasată în volumul 2 dacă circuitul său de alimentare este protejat printr-un DDR
cu un curent diferenĠial rezidual nominal care nu depăúeúte 30 mA sau
214
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 217

- sunt acoperite cu un grilaj metalic îngropat sau să aibă un înveliú metalic legat la pământ úi
la legătura echipotenĠială suplimentară menĠionată la pct. 7.2.3.3, respectând condiĠia ca
circuitele lor de alimentare să fie protejate, în plus, printr-un DDR cu un curent diferenĠial
rezidual nominal care să nu depăúească 30 mA.

7.2.4.4.2. Corpuri de iluminat subacvatice pentru piscine

Corpurile de iluminat amplasate în apă sau în contact cu apa trebuie să fie montate úi executate
conform cu SR EN 60598-2-18.
Corpurile de iluminat subacvatice amplasate în spatele unor hublouri etanúe úi alimentate prin partea
din spate trebuie să fie conforme cu secĠiunea respectivă din SR EN 60598 úi trebuie să fie instalate
încât să nu se producă niciun contact (intenĠionat sau nu), între părĠile conductoare expuse ale corpului
de iluminat subacvatic úi orice parte conductoare a hubloului.

7.2.4.4.3. Echipamente electrice specifice fântânilor

Echipamentul electric din volumele 0 úi 1 trebuie protejat mecanic, de exemplu, prin utilizarea sticlei
armate sau utilizarea unui grilaj care să nu poată fi îndepărtat decât cu ajutorul unei scule.
Corpurile de iluminat din volumele 0 úi 1 trebuie să fie montate úi construite în conformitate cu
recomandările din SR EN 60598-2-18.
Pompele electrice trebuie să corespundă prescripĠiilor din SR EN 60335-2-41.
Dacă se aplică drept măsură de protecĠie întreruperea automată a alimentării, atunci trebuie utilizat
numai echipament de clasa I de izolaĠie.

7.2.4.4.4. Prevederi speciale pentru instalarea echipamentelor electrice în volumul 1 al piscinelor úi

altor bazine.
Echipamentele fixe concepute a fi utilizate în piscine úi în alte bazine (de ex. grupuri de filtrare,
dispozitive pentru producerea unor jeturi sau curenĠi de apă) alimentate la joasă tensiune, alta decât
TFJS cu o tensiune alternativă nominală de max. 12 V sau continuă de 30 V sunt permise în volumul
1, cu condiĠia respectării următoarelor prescripĠii:
a. echipamentul trebuie amplasat într-o carcasă (furnizată de producător) care să asigure cel
puĠin o clasă de izolaĠie II sau echivalentă úi să asigure o protecĠie de securitate medie
împotriva úocurilor mecanice;
b. echipamentul trebuie să fie accesibil numai prin intermediul unei trape (sau a unei uúi) cu
ajutorul unei chei sau unei scule. Deschiderea trapei (uúii) trebuie să deconecteze toate
conductoarele sub tensiune.
Cablul de alimentare úi întreruptorul principal trebuie astfel instalate încât să asigure o izolaĠie de clasă
II sau echivalentă;
c. circuitul de alimentare trebuie să respecte una din următoarele măsuri:
- utilizarea TFJS cu o tensiune alternativa nominală de max. 25 V sau continuă de 60 V;
sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0, 1 úi 2;
- DDR cu un curent diferenĠial rezidual nominal I 'n care nu depăúeúte 30 mA;
- separare electrică; sursa de separare alimentând un singur echipament electric úi fiind
amplasată în exteriorul volumelor 0, 1 úi 2.
Pentru piscine mici, amplasarea corpurilor de iluminat în volumul 1 este permisă dacă acestea sunt
amplasate în afara zonei de accesibilitate la atingerea (1,25 m) úi sunt prevăzute una din următoarele
metode:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0 úi 1;
- DDR cu un curent diferenĠial rezidual nominal care nu depăúeúte 30 mA;
- separare electrică; sursa de separare electrică fiind amplasată în exteriorul volumelor 0 úi 1.
În plus, corpurile de iluminat trebuie să aibă o carcasă care să asigure o clasă de izolaĠie II sau
echivalentă úi să asigure o protecĠie de severitate medie la úocuri mecanice.

215
218 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fig. 7.2.1. Dimensiunile volumelor petru bazinele piscinelor úi bazinelor de igienizare

Fig. 7.2.2. Dimensiunile volumelor pentru bazinele situate deasupra solului

216
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 219

Fig. 7.2.3. Exemple de dimensiuni ale volumelor (în plan) cu pereĠi fixi despărĠitori cu o
înălĠime de cel puĠin 2,5 m

Fig. 7.2.4. Exemple de determinare a volumelor unei fântâni

7.3. InstalaĠii electrice pentru încăperi úi cabine prevăzute cu încălzitoare pentru saune
7.3.1. Prevederile speciale ale acestui capitol se aplică cabinelor de saună instalate pe un loc fix úi
încăperilor unde este instalat încălzitorul pentru saună sau elementele acestuia, caz în care întreaga
încăpere este considerată saună.
Prevederile acestui subcapitol respectă recomandările din SR HD 60364 – 7 – 703.
Prevederile nu se aplică cabinelor de saună prefabricate.

7.3.2. În cadrul acestor încăperi úi cabine se definesc următoarele volume, conform fig. 7.3.1. :

Volumul 1: volumul care conĠine încălzitorul saunei, limitat de pardoseală, de partea rece a izolaĠiei
termice a tavanului úi de o suprafaĠă a cărei generatoare este o verticală în jurul încălzitorului la o
distanĠă de 0,5 m de suprafaĠa acestuia. Dacă încălzitorul este la mai puĠin de 0,5 m de un perete,
volumul 1 este limitat de partea rece a izolaĠiei termice a acestui perete.

217
220 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Volumul 2: volumul exterior volumului 1, limitat de pardoseală, partea rece a izolaĠiei termice a
pereĠilor úi de un plan orizontal situat la 1,0 m deasupra pardoselii.

Volumul 3: volumul exterior volumului 1, limitat de partea rece a izolaĠiei termice a plafonului úi a
pereĠilor úi de o suprafaĠă orizontală situată la 1,0 m deasupra pardoselii.

7.3.3. ProtecĠia de bază (împotriva atingerilor directe) trebuie realizată prin următoarele măsuri:
- bariere sau carcase care asigură un grad de protecĠie de cel puĠin IP XXB sau IP2X, sau
- printr-o izolaĠie care poate suporta o încercare dielectrică la 500 V tensiune alternativă
valoare efectivă, timp de 1 minut.

7.3.4. Nu sunt admise măsurile pentru protecĠia de bază (împotriva atingerilor directe) prin obstacole úi
prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere.

7.3.5. Nu sunt admise măsurile tehnice de protecĠie la defect (împotriva atingerilor indirecte) prin
amplasamente neconductoare úi prin legături echipotenĠiale suplimentare nelegate la pământ.

7.3.6. Pentru toate circuitele saunei cu excepĠia celui de încălzire al saunei trebuie realizată o protecĠie
suplimentară prin utilizarea unuia sau mai multor dispozitive de protecĠie de curent diferenĠial rezidual
cu curent nominal care nu depăúeúte 30 mA.

Alegerea úi instalarea echipamentelor

7.3.7. Echipamentul electric trebuie să prezinte cel puĠin gradul de protecĠie IP 24.
Dacă se prevede curăĠirea cu jet de apă, echipamentul trebuie să prezinte cel puĠin gradul de protecĠie
IP 55.

7.3.8. În volumul 1, trebuie instalat numai echipamentul pentru încălzirea saunei.

În volumul 3 echipamentele trebuie să suporte o temperatură de 125oC, iar sistemele de pozare trebuie
să fie rezistente la o temperatură de 170oC.

7.3.9. Este recomandabil ca sistemele de pozare să fie instalate în afara volumelor, de exemplu pe
peretele rece al izolaĠiei termice. Dacă sistemele de pozare sunt instalate în volumele 1 sau 3, de
exemplu pe suprafaĠa caldă a izolaĠiei termice, ele trebuie să fie rezistente la o temperatură de 170oC.

7.3.10. Aparatajul de comandă care face parte din încălzitorul saunei sau alte echipamente fixe
instalate în volumul 2 pot fi amplasate în saună sau în cabină conform instrucĠiunilor producătorului.
Alte echipamente de comandă (de exemplu pentru lumină) trebuie instalate în afara saunei sau a
cabinelor.
Este interzisă montarea prizelor de curent în zona care conĠine încălzitorul pentru saună.

218
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 221

Fig. 7.3.1. Volumele încăperii sau cabinei cu încălzitoare pentru saune

7.4. InstalaĠii electrice pentru úantiere de construcĠii úi de demolare

7.4.1. PrescripĠiile particulare pentru instalaĠiile electrice ce se prevăd pentru úantierele de construcĠii
úi de demolare respectă recomandările prevăzute în SR HD 60364-7-704 úi SR CEI 61200-704.

7.4.2. Prevederile specifice din prezentul capitol completează dispoziĠiile generale úi se aplică
instalaĠiilor electrice temporare pentru úantiere de construcĠii úi de demolare pe perioada activităĠilor
de construcĠie úi de demolare, incluzând (de exemplu):
- lucrări de construcĠie pentru clădiri noi;
- reparare, modificare, extindere sau demolare a clădirilor existente sau părĠi ale clădirilor
existente;
- lucrări de inginerie (reglări, parametrizări);
- lucrări de terasamente.
DispoziĠiile nu se aplică instalaĠiilor din amplasamentele administrative ale úantierelor (birouri,
vestiare, cantine, dormitoare etc) unde se aplică prevederile generale din capitolele anterioare. De
asemenea, cerinĠele nu vizează instalaĠii în care este implicat echipament de natură similară cu cel
utilizat în exploatări miniere de suprafaĠă.
Prevederile se aplică instalaĠiilor fixe sau mobile.

Alimentarea cu energie electrică

7.4.3. La alimentarea cu energie electrică a úantierului se va Ġine seama de soluĠia stabilită pentru
construcĠia definitivă, evitându-se pe cât posibil, alimentarea provizorie.

7.4.4. În cazul în care pentru alimentarea cu energie electrică a úantierului se utilizează posturi de
transformare provizorii, se recomandă ca acestea să fie amplasate pe cât posibil în centrele de greutate
al consumului dat de receptoarele de energie electrică.

219
222 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.4.5. De regulă, în úantiere se prevăd următoarele sisteme de distribuĠie a energiei electrice:

a) instalaĠia este direct conectată la reĠeaua de alimentare pentru intermediul unui tablou
general de distribuĠie ("ansamblu de aparataj de joasă tensiune " - AUS);
b) instalaĠia este conectată la reĠeaua de alimentare prin intermediul unui tablou general AUS,
care alimentează tablouri secundare AUS la care se racordează echipamente fixe, mobile úi
portabile.

7.4.6. Tabloul general de distribuĠie AUS cuprinde pe lângă prevederile din 5.3.3.35 úi următoarele:
- în reĠelele TT úi TN-S, un DDR cu întârziere montat pe circuitul de alimentare úi
dispozitive de protecĠie împotriva supracurenĠilor;
- în reĠelele TN-C, dispozitive de protecĠie împotriva supracurenĠilor;
- în reĠelele IT, un dispozitiv de control permanent al izolaĠiei úi dispozitive de protecĠie
împotriva supracurenĠilor.

7.4.7. Tabloul secundar de distribuĠie AUS pentru echipamente fixe vor fi echipate identic conform
prevederilor 7.4.6.

7.4.8. Tabloul secundar de distribuĠie AUS pentru aparate mobile úi portabile cuprinde dispozitive
diferenĠiale de 30mA, fără întârziere úi dispozitive de protecĠie împotriva supracurenĠilor.

ProtecĠia împotriva úocurilor electrice

ProtecĠia de bază (împotriva atingerilor directe)
7.4.9. Următoarele măsuri pentru protecĠia de bază (împotriva atingerilor directe) sunt recomandate a fi
aplicate:
- izolarea părĠilor active;
- bariere sau carcase.
Utilizarea de obstacole care ar proteja numai împotriva atingerilor directe întâmplătoare cu părĠile
active nu este admisă decât în cazurile în care nu pot fi utilizate alte măsuri de protecĠie, úi numai
pentru o durată foarte scurtă.
Amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere nu este admisă decât pentru linii aeriene care
traversează úantierul.

ProtecĠia în caz de defect (împotriva atingerilor indirecte)

Măsura de protecĠie prin întreruperea automată a alimentării
7.4.10. În instalaĠiile de úantier se vor utiliza de preferinĠă reĠelele TT úi TN-S.

7.4.11. În reĠeaua TN-C se admite în partea fixă a instalaĠiei electrice úi anume între alimentarea
instalaĠiei úi ansamblul general de aparataj (AUS).

7.4.12. Se admite utilizarea reĠelei IT dacă este necesar să se evite întreruperea la primul defect de
punere la pământ în special pentru o parte a instalaĠiei, de exemplu alimentarea pompelor de evacuare
a apei sau alimentarea ventilatoarelor de aerisire.
Această alimentare se va alege luând în considerare dezavantajele ei datorate condiĠiilor impuse
privind controlul permanent al izolaĠiei în vederea detectării rapide a primului defect.

7.4.13. Alimentarea cu tensiune redusă, când tensiunea cea mai mare nu depăúeúte 110 V tensiune
alternativa între faze (65 V între fază úi neutru legat la pământ, în circuite trifazate, 55 V între fază úi
neutru legat la pământ, în circuite monofazate), trebuie să îndeplinească condiĠiile pentru reĠeaua TN în
care:
- punctul neutru al secundarului transformatorului sau generatorului trebuie legat la pământ,
úi
- prizele de curent nu trebuie să fie interúanjabile cu prizele de curent prevăzute pentru alte
tensiuni.
220
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 223

Aceasta poate fi utilă în special acolo unde sunt prevăzute condiĠii severe de funcĠionare sau de mediu
úi unde TFJP úi TFJS nu sunt utilizabile.

ProtecĠia fără întreruperea alimentării

7.4.14. ProtecĠia prin utilizarea echipamentelor de clasa II sau prin izolaĠie echivalentă se referă la
construcĠia echipamentelor úi este recomandată pentru utilajele portabile. Aceste echipamente trebuie
să aibă protecĠia mecanică IPX4 dacă sunt utilizate în amplasamente în care sunt prezente frecvent
picături de apă.

7.4.15. Amplasamentele neconductoare nu sunt admise ca măsură tehnică de protecĠie.

7.4.16. Legături echipotenĠiale locale nelegate la pământ nu sunt admise ca măsură tehnică de
protecĠie.

7.4.17. Măsura de protecĠie prin separare electrică a circuitelor este limitată la alimentarea unui singur
receptor prin intermediul unui transformator úi a unui cablu flexibil.

7.4.18. Măsura de protecĠie prin utilizarea tensiunii foarte joasă TFJS úi TFJP se aplică în special în
cazurile când condiĠiile de lucru sunt severe (exemplu în incinte electroconductoare de mici
dimensiuni pentru alimentarea uneltelor portabile, pentru echipamentul de úlefuire utilizat în mediu
umed sau pentru încălzirea betonului).

7.4.19. La receptoarele mobile úi portabile se aplică măsurile recomandate în SR HD 60364-4-41, SR

EN 60745 (pe părĠi) úi SR EN 61029 (pe părĠi) cu următoarele precizări: utilajele portabile folosite în
mediu sau procese umede (ex. maúini de frecat mozaic, vibratoare pentru beton, maúini de curăĠat
parchetul etc.) se alimentează la o tensiune redusă de protecĠie de cel mult 24 V, conform prevederilor
STAS 2612 úi subcap. 4.1. Se admit tensiuni de lucru mai mari de 24 V în cazul în care se aplică
măsurile de protecĠie “separarea de protecĠie” sau “izolaĠie întărită“, conform recomandărilor din SR
HD 60364-4-41 úi prevederile din subcap.4.1.

7.4.20. ProtecĠia împotriva supracurenĠilor este asigurată prin dispozitive de întrerupere automată
(disjunctoare sau microîntreruptoare) montate în interiorul unui ansamblu AUS.

7.4.21. Toate circuitele trebuie să fie protejate împotriva suprasarcinilor. Este permis ca circuitele care
alimentează echipamente pentru ridicare comandate manual să nu fie protejate împotriva
suprasarcinilor.

7.4.22. Tablourile de distribuĠie AUS trebuie echipate cu aparataj cu capacitate de rupere a curenĠilor
de scurtcircuit bazată pe curentul de scurtcircuit prezumat la sursa de alimentare.

7.4.23. Circuitele care alimentează prize de curent având curentul nominal până la 32 A inclusiv úi alte
circuite care alimentează echipamentul electric portabil având curent nominal până la 32 A inclusiv
trebuie protejate prin una din următoarele metode:
- dispozitive de curent diferenĠial rezidual având curent nominal de funcĠionare de maxim 30
mA;
- tensiune foarte joasă asigurată prin TFJS úi TFJP;
- separare electrică, fiecare priză de curent úi echipament electric portabil fiind alimentate
printr-un transformator individual de separare sau prin înfăúurări separate ale unui
transformator de separare.

7.4.24. Pentru circuitele care alimentează prize de curent cu un curent nominal mai mare de 32 A
trebuie utilizate dispozitive de curent diferenĠial rezidual care au un curent diferenĠial rezidual nominal
de maxim 500 mA.
221
224 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.4.25. CondiĠiile minimale de influenĠe externe care pot fi întâlnite pe úantiere sunt următoarele:
A A temperatura ambiantă: - 5oC ... + 40oC (AA4)
A D prezenĠa apei: proiecĠie de apă (AD4)
A E prezenĠa corpurilor străine: foarte mică (AE3)
A G úocuri mecanice: mari (AG3)
A H vibraĠii: medii (AH2)
B A competenĠa persoanelor: obiúnuite, în general (BA1)
instruite (BA4)
calificate pentru manevrări
în exploatare (BA5)
B C contactul persoanelor cu
potenĠialul pământului: frecvent (BC3)
continuu în incinte electro-
conductoare de mici dimen-
siuni (cuve, goluri tehnice) (BC4)

7.4.26. Echipamentul electric de pe úantiere este supus la condiĠii foarte severe úi trebuie să poată
suporta solicitările respective.
Echipamentul utilizat în instalaĠiile de pe úantiere trebuie ales úi montat astfel încât să îndeplinească
următoarele condiĠii:
- flexibilitate, care permite utilizarea succesivă pe úantiere diferite;
- uúurinĠa reamplasării componentelor;
- montare, transport úi depozitare uúoare;
- robusteĠe;
- securitate corespunzătoare.

7.4.27. Accesul în funcĠionare normală trebuie să fie prevăzut astfel încât lucrările să fie executate de
persoane cu competenĠe corespunzătoare:
- manevre simple, de către persoane obiúnuite (BA1);
- celelalte manevre, fără acces la părĠile active, de către persoane instruite (BA4);
- lucrări úi manevre la părĠile active, numai de către persoane calificate (BA5).

7.4.28. În instalaĠiile de pe úantiere se pot produce úocuri mecanice importante (AG3).

ProtecĠia sistemelor de pozare este asigurată prin:
- alegerea unor sisteme de pozare cu caracteristici mecanice corespunzătoare;
- amplasamente care protejează sistemele de pozare la úocuri;
- o protecĠie mecanică suplimentară în pasajele pietonale sau ale vehiculelor.

7.4.29. În incinta úantierelor, reĠelele electrice de joasă tensiune trebuie executate pe cât posibil în
soluĠia definitivă.
Se recomandă ca executarea reĠelelor de joasă tensiune să se facă în cabluri.
Atunci când se utilizează cabluri flexibile se recomandă ca acestea să fie de tipul celor recomandate de
SR HD 22, iar cablurile rigide trebuie să aibe o rezistenĠă mecanică echivalentă.
În cazul în care nu se pot utiliza cabluri, reĠelele de joasă tensiune se vor executa aerian cu conductoare
torsadate, respectându-se prevederile din normativul PE106.
Se va evita utilizarea conductoarelor neizolate în incinta úantierelor cu excepĠia celor pentru instalaĠiile
de ridicat úi transportat úi pentru instalaĠiile de protecĠie împotriva úocurilor electrice.

7.4.30. Toate echipamentele electrice utilizate trebuie să aibe gradul de protecĠie minim IP44.

7.4.31. ReĠeaua generală a conductoarelor principale de legare la pământ de protecĠie se realizează

buclat în toate cazurile în care acest lucru este posibil.

222
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 225

7.4.32. Prizele de pământ úi conductoarele de protecĠie pentru legare la pământ de pe úantiere se

execută cu prioritate utilizându-se elementele metalice naturale existente (structura metalică a
construcĠiei, conductele metalice, armătura betonului etc) cu respectarea condiĠiilor din subcap. 5.5.
Receptoarele mai îndepărtate de clădirea a cărei construcĠie metalică este utilizată drept priză naturală,
trebuie legate la aceasta printr-un conductor de protecĠie care însoĠeúte reĠeaua de alimentare,
asigurându-se astfel continuitatea reĠelei generale a conductoarelor de protecĠie de pe úantier.

7.4.33. Carcasele úi elementele de susĠinere metalice ale echipamentelor electrice úi toate

conductoarele de protecĠie locale se leagă la reĠeaua generală de protecĠie. Dacă există mai multe reĠele
generale de protecĠie, acestea se leagă între ele în cel puĠin două puncte diferite.

7.4.34. RezistenĠa de dispersie a prizei de pământ úi rezistenĠa conductoarelor de protecĠie până la

receptor trebuie să fie de maximum 4 : , respectându-se condiĠia de deconectare în caz de defect din
subcap. 4.1.

7.4.35. ReĠeaua generală de protecĠie care se execută ramificat, se leagă la toate capetele de linie úi la
punctele de ramificaĠie la câte o priză de pământ fixă de 10 : .
RezistenĠa ansamblului trebuie să fie de maxim 4 : .
Lungimea conductorului de protecĠie între două prize de pământ fixe sau de la oricare dintre
receptoarele eletrice până la cea mai apropiată priză, se admite să fie de cel mult 200m, în cazul
conductoarelor de cupru úi de cel mult 150m în cazul celor din oĠel. Dacă aceste lungimi (sau distanĠe)
sunt mai mari, se intercalează prize de pământ suplimentare astfel încât lungimile, respectiv distanĠele
specificate mai sus să fie respectate.

7.4.36. La úantierele cu suprafaĠă redusă de teren, unde spaĠiul nu permite executarea de prize de
pământ concentrate de 4 : pentru reĠeaua de protecĠie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul
traseului reĠelei, numărul lor alegându-se astfel încât să se realizeze în ansamblu o rezistenĠă de
maximum 4 : .
Pe úantiere se admit úi prize de pământ complexe, constituite din electrozi verticali úi orizontali. La
priza de pământ orizontală din apropierea liniei aeriene se leagă un număr sufient de electrozi verticali
astfel încât rezistenĠa totală maximă să fie de 4 : .
Se admite ca o priză de pământ orizontală îngropată în imediata apropiere a stâlpilor liniei aeriene úi
care urmează traseul acesteia să fie utilizată pentru protecĠie. În acest caz, la fiecare stâlp se prevede o
ramificaĠie la care se leagă bornele de protecĠie ale utilajelor úi cele ale tablourilor de distribuĠie.

7.4.37. Alimentarea receptoarelor prin linii aeriene se face conform PE 106 .

7.4.38. ReĠeaua conductelor de protecĠie pe úantiere se execută conform subcap. 5.5.

7.4.39. Conductoarele de protecĠie pentru legarea la pământ a echipamentelor supuse la deplasări

frecvente sau vibraĠii, trebuie să fie flexibile.

7.4.40. La utilajele alimentate prin cabluri flexibile din cupru într-o reĠea TT, se admite utilizarea unui
singur conductor de legare la pământ cu condiĠia utilizării ca măsură suplimentară a mijloacelor
individuale de protecĠie.

7.5. InstalaĠii electrice pentru construcĠii agroindustriale úi agrozootehnice

7.5.1. PrescripĠiile speciale din acest capitol se aplică instalaĠiilor electrice fixe interioare úi exterioare
construcĠiilor agroindustriale úi agrozootehnice úi la alte amplasamente care aparĠin acestora úi sunt în
conformitate cu recomandările din SR HD 60364 – 7 - 705.

223
226 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

ConstrucĠiile agroindustriale úi agrozootehnice cuprind :

- grajduri pentru animale (bovine, porci, cai, oi, capre) úi clădiri pentru păsări, inclusiv
anexele (de exemplu locurile unde se prepară úi se depozitează hrana, spaĠiile pentru
maúinile de muls, încăperile pentru depozitarea laptelui etc.);
- hambare, antrepozite úi depozite pentru fân, paie úi nutreĠuri, îngrăúăminte, cereale, cartofi,
sfeclă, zarzavaturi, fructe, plante ornamentale, carburanĠi, sere;
- clădiri în care se prepară produse agricole úi horticole pentru comercializare (prin uscare,
fierbere, presare, tăiere, procesarea cărnii etc.).
LocuinĠele úi alte amplasamente care aparĠin construcĠiilor agroindustrale úi agrozootehnice (birouri,
spaĠii comune, hangare, ateliere, garaje, magazine) sunt clădiri care sunt conectate din punct de vedere
electric la acestea fie prin conductoarele de protecĠie ale aceleiaúi instalaĠii sau prin părĠi conductoare
externe care pot să inducă tensiuni electrice periculoase.
În construcĠiile agroindustriale úi agrozootehnice poate fi realizată creúterea intensivă a animalelor. În
acest caz este necesară utilizarea sistemelor automatizate pentru asigurarea vieĠii, cum ar fi cele
utilizate pentru ventilaĠie, hrănire úi aer condiĠionat.

7.5.2. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice se realizează prin următoarele măsuri:

- întreruperea/deconectarea automată a alimentării;
- utilizarea tensiunii foarte joasă asigurată prin TFJS úi TFJP;
- utilizarea legăturii echipotenĠiale, ca măsură de protecĠie suplimentară.

7.5.2.1. Măsuri de protecĠie pentru întreruperea/deconectarea automată a alimentării.

În circuite, indiferent de sistemul de legare la pământ, trebuie prevăzute următoarele dispozitive de
întrerupere/deconectare:
- un DDR al cărui curent diferenĠial rezidual nominal I 'n nu depăúeúte 30 mA, în circuitele
finale care alimentează prizele de curent al căror curent nominal nu depăúeúte 32 A;
- un DDR al cărui curent diferenĠial rezidual nominal I 'n nu depăúeúte 100 mA, în circuitele
finale care alimentează prizele de curent al căror curent nominal este mai mare de 32 A;
- un DDR al cărui curent diferenĠial rezidual nominal I 'n nu depăúeúte 300 mA, în toate
celelalte circuite.
În cazul în care este necesară asigurarea continuităĠii funcĠionării se recomandă ca DDR al cărui curent
diferenĠial rezidual nominal I 'n nu depăúeúte 300 mA, să fie de tip S sau cu temporizare.
Această protecĠie este utilă úi pentru protecĠia împotriva incendiului.
În cazul în care instalaĠia electrică este conectată la o reĠea TN, conductorul neutru úi
conductorul de protecĠie trebuie să fie separate în aval de originea instalaĠiei. Această prevedere se
aplică atât locuinĠelor úi altor amplasamente care aparĠin construcĠiilor agroindustriale úi
agrozootehnice.

7.5.2.2. Măsura de protecĠie prin utilizarea tensiunii foarte joasă asigurată prin TFJS úi TFJP.
În cazul în care se aplică măsura de protecĠie prin TFJS sau TFJP, indiferent de tensiunea
nominală, protecĠia de bază (protecĠia împotriva atingerilor directe) trebuie asigurată prin următoarele
măsuri:
- bariere sau carcase care asigură un grad de protecĠie cel puĠin IP XXB sau IP2X, sau
- izolaĠia care să Ġină la o tensiune alternativă de încercare de 500 V valoare efectivă, timp de
1 minut.

7.5.2.3. ProtecĠia suplimentară prin utilizarea legăturii echipotenĠiale

În amplasamentele prevăzute pentru adăpostirea animalelor toate părĠile conductoare accesibile úi
părĠile conductoare externe instalaĠiei care pot fi atinse de animale trebuie conectate printr-o legătură
echipotenĠială suplimentară. Acolo unde se află un grătar metalic în pardoseală/podea acesta trebuie
inclus în legătura echipotenĠială a spaĠiului respectiv (a se vedea figurile 7.5.1 ...7.5.4).
Din această legătură trebuie să facă parte úi părĠile conductoare externe instalaĠiei care se află în/pe
podea (armătura betonului sau armătura bazinului pentru colectarea bălegarului), precum úi pardoseala
224
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 227

din elemente prefabricate din beton (fig. 7.5.3).

Legătura echipotenĠială, cât úi grătarele metalice (dacă există) trebuie să fie protejate durabil la
coroziune úi solicitări mecanice.

7.5.3. ProtecĠia împotriva efectelor termice

ProtecĠia împotriva efectelor termice se realizează, în principal, prin măsuri de protecĠie împotriva
incendiului.
Aparatele electrice de încălzire utilizate pentru clădirile în care are loc reproducerea úi creúterea
intensivă a animalelor trebuie să corespundă recomandărilor din SR CEI 60335 – 2 – 71 úi trebuie
fixate într-o poziĠie corespunzătoare pentru a evita riscul de arsuri pentru animale úi riscul apariĠiei
unui incendiu prin aprinderea materialelor combustibile.
Aparatele de încălzire prin radiaĠii trebuie instalate la o distanĠă de cel puĠin 0,5 m de animale úi de
materialele combustibile, în afară de cazul în care furnizorul acestora a indicat în instrucĠiunile de
utilizare o distanĠă mai mare.
Pentru protecĠia împotriva incendiului trebuie instalate dispozitive DDR cu curent diferenĠial rezidual
nominal care nu depăúeúte 300 mA. DDR trebuie să întrerupă toate conductoarele active.
În amplasamentele care prezintă risc de incendiu, conductoarele circuitelor alimentate de la o sursă de
tensiune foarte joasă trebuie protejate pentru bariere sau mantale (carcase, tuburi) care să asigure un
grad de protecĠie IPXXD sau IP4X, sau în plus faĠă de izolaĠia lor de bază printr-o manta (carcasă) din
material electroizolant (de exemplu, cablurile tip HO7RN-F sau similare, pentru utilizare în exterior,
sunt corespunzătoare pentru această condiĠie).

7.5.4. ProtecĠia împotriva supratensiunilor úi a perturbaĠiilor electromagnetice.

Atunci când se utilizează echipamente electronice se recomandă să se prevadă măsuri de protecĠie
împotriva trăsnetului conform cap.6 úi împotriva supratensiunilor conform subcap.4.4.

7.5.5. Alegerea úi montarea echipamentelor

7.5.5.1. Reguli generale privind condiĠiile de funcĠionare, influenĠe externe, accesibilitate,
identificare.
În construcĠiile agroindustriale úi agrozootehnice echipamentele electrice trebuie să aibe gradul de
protecĠie minim IP44, atunci când se utilizează în condiĠii normale. În cazul în care nu este disponibil
un echipament cu gradul de protecĠie minim IP44, acesta poate fi amplasat într-o carcasă care să
asigure gradul de protecĠie IP44.
Prizele de curent electric nu trebuie instalate pe materiale combustibile.
Acolo unde condiĠiile de influenĠe externe sunt superioare condiĠiilor AD4, AE3 úi/sau AG1, prizele
trebuie prevăzute cu protecĠie corespunzătoare.
ProtecĠia mecanică poate fi asigurată úi prin utilizarea de carcase suplimentare sau prin instalare în niúe
prevăzute în construcĠia clădirii.
Aceste prescripĠii nu se aplică pentru locuinĠe, birouri, magazine úi pentru locuri/spaĠii în care
condiĠiile de influenĠe externe sunt asemănătoare úi aparĠin construcĠiilor agrondustriale úi
agrozootehnice.
În prezenĠa substanĠelor corozive (de exemplu, în depozitele de lapte sau în grajduri), echipamentele
electrice trebuie protejate în mod corespunzător.
În general, echipamentul electric nu trebuie să fie accesibil pentru animale. În particular, echipamentul
electric accesibil pentru animale, cum ar fi cel din utilajele pentru hrănire sau din bazinele pentru
adăpare, trebuie să fie construite în mod adecvat úi instalate astfel încât să fie evitată deteriorarea de
către animale, cât úi să fie redus la minim riscul de rănire a animalelor.
La terminarea lucrărilor úi punerea în funcĠiune trebuie predată utilizatorului instalaĠiei următoarea
documentaĠie:
- planul detaliat al amplasării echipamentelor electrice;
- traseele tuturor cablurilor de distribuĠie;
- schema monofilară de distribuĠie;
- schema legăturilor de echipotenĠializare.

225
228 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.5.5.2. Sisteme de pozare

În amplasamentele accesibile animalelor úi în care animalele sunt închise sistemele de pozare trebuie
să fie inaccesibile animalelor úi să fie protejate corespunzător împotriva deteriorărilor mecanice.
Conductoarele liniilor electrice aeriene trebuie să fie izolate.
ReĠelele electrice exterioare aferente construcĠiilor agroindustriale úi agrozootehnice, unde vehiculele
úi maúinile agricole mobile fac manevre, trebuie realizate cu cabluri pozate astfel:
- în pământ, la o adâncime de 0,6 m, cu o protecĠie mecanică suplimentară. Tuburile de
protecĠie suplimentară trebuie să reziste la comprimarea cu o forĠă de 450 N úi la impact în
conformitate cu recomandările din SR EN 50086-2-4/A1;
- în pământ arabil sau cultivat, la o adâncime de cel puĠin 1 m;
- suspendat, la o înălĠime de cel puĠin 6 m.
Se preferă instalarea cablurilor în pământ. Cablurile care alimentează tablourile de distribuĠie trebuie
să fie protejate împoriva deteriorărilor mecanice, de exemplu, prin îngroparea în pământ sau prin
instalarea în jgheaburi sau tuburi prefabricate, separate ferm.
Aceste prescripĠii trebuie să se aplice úi la locuinĠele úi la alte spaĠii care aparĠin construcĠiilor
agroindustriale úi agrozootehnice.
O atenĠie deosebită se va acorda protecĠiei la rozătoare.
Pentru amplasamentele unde sunt Ġinute animalele, condiĠiile de influenĠe externe trebuie clasificate
AF4, iar tuburile trebuie să fie protejate împotriva coroziunii corespunzător cel puĠin clasei 2 (medie)
pentru utilizare în interior úi clasei 4 (ridicată) pentru utilizare în exterior, conform cu recomandările
din SR EN 61386-21.
Pentru amplasamentele unde sistemele de pozare pot fi expuse la impact úi la úocuri mecanice din
cauza vehiculelor úi maúinilor agricole în deplasare, condiĠiile de influenĠe externe trebuie trebuie să
fie clasificate AG3:
- tuburile trebuie să aibă un grad de protecĠie la comprimare corespunzător cel puĠin clasei 4
(ridicată) conform SR EN 61386 – 21;
- sistemele de tuburi úi jgheaburi pentru cabluri trebuie să aibă un grad de protecĠie împotiva
úocurilor considerat ca "ridicat" conform recomandărilor din SR EN 50085.

7.5.5.3. Separare, comutare/întrerupere úi comandă

InstalaĠia electrică a fiecărei clădiri sau a unei părĠi dintr-o clădire trebuie să fie separată printr-un
singur dispozitiv de separare conform subcap 5.3.4.
Dispozitivele de separare se prevăd pentru toate conductoarele active úi conductorul neutru, chiar úi
pentru circuitele care se utilizează ocazional, de exemplu, în timpul recoltărilor.
Dispozitivele de separare úi comutaĠie, cât úi dispozitivele de oprire de urgenĠă sau de comutaĠie de
urgenĠă nu trebuie montate în locuri accesibile animalelor sau în nicio poziĠie în care poate fi
împiedicat accesul la ele de către animale, fără să provoace panică în rândul animalelor.

7.5.5.4. Conductoare de echipotenĠializare de protecĠie suplimentară

Conductoarele de echipotenĠializare de protecĠie suplimentară trebuie să fie protejate împotriva
deteriorărilor mecanice úi coroziunii úi trebuie să fie alese astfel încât să se evite efectele electrolitice.
De exemplu, pot fi utilizate următoarele materiale:
- benzi din oĠel galvanizat la cald cu dimensiunile 30 mm x 3 mm;
- tije rotunde din oĠel galvanizat la cald cu diametrul de cel puĠin 8 mm;
- conductoare din cupru cu secĠiunea minimă de 4 mm2.
Pot fi utilizate úi alte materiale corespunzătoare.

7.5.5.5. Alte echipamente

Prizele de curent utilizate în construcĠile agroindustriale úi agrozotehnice trebuie să fie conforme cu
recomandările din:
- SR EN 60309-1, sau
- SR EN 60309-2, dacă este necesară interschimbabilitatea, sau
- când curentul nominal nu depăúeúte 20 A.

226
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 229

Corpuri de iluminat úi instalaĠii de iluminat

Corpurile de iluminat trebuie să fie conforme cu standardul de părĠi SR EN 60598-2 úi trebuie alese în
funcĠie de gradul de protecĠie úi de temperatura suprafeĠei Ġinând seama de condiĠiile de mediu ambiant
úi de locurile de instalare (de exemplu, IP54, cu marcarea adecvantă pentru temperatură F pentru
montare pe material combustibil).
În zonele în care există risc de incendiu, cât úi pericol de aprindere a depunerilor de praf trebuie
utilizate numai corpuri de iluminat cu marcarea D conform SR EN 60598-2-24 úi corpuri de iluminat
cu temperatura suprafeĠei limitată. Trebuie instalate numai corpuri de iluminat care sunt marcate cu D
úi care corespund gradului de protecĠie IP54.
Corpurile de iluminat trebuie montate în zonele unde există o distanĠă suficient de mare faĠă de
materialele combustibile, luând în considerare depozitarea mărfurilor úi alte procese de lucru
periculoase. DistanĠele de securitate úi temperaturile suprafeĠei corpului de iluminat sunt precizate în
instrucĠiunile de montaj ale fabricantului úi în subcap. 4.2. PoziĠiile întreruptorului (aprins/stins)
corpurilor de iluminat instalate în zonele de depozitare a paielor sau fânului sau în zone similare,
trebuie să fie uúor de identificat.

Serviciile de securitate trebuie instalate numai dacă sunt cerute de proprietarul instalaĠiei sau de
autorităĠi.
Sistemele de automatizare necesare vieĠii pentru creúterea intensivă a animalelor trebuie să Ġină
seama de următoarele prescripĠii:
a) când nu este asigurată alimentarea cu hrană, apă, aer úi alimentarea instalaĠiei de iluminat
pentru animale, în caz de defect în alimentarea cu energie electrică, trebuie prevăzută o
sursă sigură de alimentare alternativă sau de rezervă sau de siguranĠă; trebuie prevăzute
circuite separate numai pentru alimentarea echipamentelor de ventilaĠie úi de iluminat;
b) trebuie asigurată selectivitatea protecĠiei circuitelor principale de alimentare a sistemului de
ventilaĠie pentru supracurent úi/sau scurtcircuit monofazat;
c) dacă într-o instalaĠie este necesar să funcĠioneze o ventilaĠie electrică trebuie asigurată una
din următoarele condiĠii:
-o sursă de rezervă pentru întregul sistem de ventilaĠie, care să fie verificată periodic în
conformitate cu instrucĠiunile fabricantului;
-supravegherea temperaturii úi tensiunii de alimentare úi dispozitive care să transmită
semnale optice úi acustice care pot fi sesizate de utilizator úi care trebuie să funcĠioneze úi
în cazul întreruperii alimentării normale.

Aparatele electrice de încălzire trebuie să fie prevăzute cu indicarea optică a poziĠiei de funcĠionare.

227
 230

Elementele conductoare ale

grilajului metallic sunt
pozate pe stalpi pentru a
asigura continitatea electrica
sunt interconectate prin cel putin
doua puncte de sudura

7.5.4

Dimensiunile ochiurilor
grilajului etalic din tije
rotunde ĭ8 mm
sunt de aproximativ
150mm x 150mm
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fig. 7.5.1. Exemplu de legătură de echipotenĠializare într-un grajd de vite

228
]

Elementele conductoare ale

grilajului metallic sunt Fig. 7.5.1. Exemplu de legătură de echipotenĠializare într-un grajd de vite
pozate pe stalpi pentru a
asigura continitatea electrica
sunt interconectate prin cel putin
doua puncte de sudura

7.5.4

4 figuri care prezintă exemple de leg. echip.

Dimensiunile ochiurilor
grilajului etalic din tije
rotunde ĭ8 mm
sunt de aproximativ
150mm x 150mm
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fig. 7.5.2. Exemplu de legătură de echipotenĠializare sub formă de buclă într-un grajd de vite.

229
231
 232

structurii
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fig. 7.5.3. Exemplu de legătură de echipotenĠializare care se aplică la o construcĠie de beton prevăzută cu spaĠii în podea pentru colectarea bălegarului .

230
din fundaĠie pământ din fundaĠie

Fig. 7.5.4. Ex
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fig. 7.5.4. Exemplu de dispunere a prizei de pământ în fundaĠie la un grajd.

231
233
234 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.6. InstalaĠii electrice pentru incinte electroconductoare înguste

7.6.1. PrescripĠiile particulare din acest capitol sunt în conformitate cu recomandările din SR HD
60364-7-706:2007 úi se aplică echipamentelor fixe din amplasamente electroconductoare,în care
deplasarea persoanelor este restricĠionată de amplasament úi alimentările pentru echipamente mobile
utilizate în aceste amplasamente.
Un amplasament conductor îngust este compus în principal din părĠi înconjurătoare metalice sau alte
materiale electroconductoare, în care este posibil ca o persoană să vină în contact cu o porĠiune mare a
corpului cu părĠile metalice sau alte părĠi conductoare înconjurătoare úi unde posibilitatea întreruperii
acestui contact electric este limitată.
PrescripĠiile nu se aplică amplasamentului care permite libertatea de miúcare a unei persoane în timpul
lucrului, de a intra úi de a ieúi din amplasament fără dificultate fizică.

7.6.2. În amplasamente electroconductoare înguste se aplică următoarele măsuri de protecĠie împotriva

úocului electric pentru circuite care alimentează echipamentele de utilizare curentă:
a) – pentru alimentarea dispozitivelor manuale úi echipamentului portabil:
- TFJS sau
- separarea electrică numai la un singur element al echipamentului conectat la
înfăúurarea secundară a transformatorului de separare;
b) – pentu alimentarea lămpilor portabile:
- TFJS;
c) – pentru alimentarea echipamentului fix:
- întrerupere automată a alimentării cu legătură de echipotenĠializare suplimentară care
trebuie să conecteze părĠile conductoare accesibile ale echipamentului fix úi părĠile
electroconductoare ale amplasamentului, sau
- TFJS, sau
- TFJP, unde legătura de echipotenĠializare trebuie prevăzută între toate părĠile
conductoare accesibile, toate părĠile conductoare străine din interiorul amplasamentului
conductor îngust úi legarea sistemului TFJP la pământ, sau
- separarea electrică privind un element al echipamentului conectat la înfăúurarea
secundară a transformatorului de separare, sau
- utilizarea echipamentului clasă II sau a echipamentului care are o izolaĠie echivalentă,
numai dacă circuitele de alimentare sunt prevăzute cu dispozitive de curent diferenĠial
rezidual având un curent diferenĠial rezidual nominal de funcĠionare care nu depăúeúte
30 mA.

7.6.3. Dacă unele echipamente (ex. aparatura de masurare úi de control) trebuie legate la pământ, este
necesar să se prevadă o legătură de echipotenĠializare între toate părĠile conductoare accesibile, părĠile
conductoare străine din interiorul amplasamentului conductor îngust úi legătura la pământ funcĠională.

7.6.4. Sursa de separare (de protecĠie) trebuie situată în afara amplasamentului conductor îngust cu
restricĠie în deplasare, în afara cazului când sursele sunt parte a instalaĠiei fixe în interiorul incintei
electroconductoare înguste, aúa cum este prevăzut în art. 7.6.2.c.

7.7. InstalaĠii electrice pentru campinguri

7.7.1. Prevederile speciale din acest capitol sunt în conformitate cu recomandările din SR HD 384-7-
708 S2 úi se aplică acelei porĠiuni din instalaĠia electrică din camping care asigură facilităĠi pentru
alimentarea vehiculelor de agrement locuibile (inclusiv rulote) sau corturi. Ele nu se aplică instalaĠiilor
electrice din interiorul vehiculului de agrement locuibil sau unităĠi mobile sau transportabile.

7.7.2. Se definesc următoarele noĠiuni legate de aceste instalaĠii:

- vehicul de agrement: unitatea de locuit pentru a fi ocupată temporar sau sezonier care
poate îndeplini prescripĠii pentru construcĠia úi utilizarea vehiculelor rutiere;
- amplasament pentru rulotă: loc de pe sol destinat să fie ocupat de vehiculul de agrement
pentru locuit sau de cort;
232
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 235

- camping: suprafaĠă de teren pe care sunt dispuse două sau mai multe amplasamente pentru
rulote;
- punct de alimentare electrică a rulotei: echipament cu reĠea de alimentare electrică
prevăzut cu mijloace de conectare úi deconectare a cablurilor de alimentare la vehiculele de
locuit sau corturi.

7.7.3. Tensiunea nominală a instalaĠiei pentru alimentarea vehiculelor de agrement locuibile trebuie să
fie maxim 230 V tensiune alternativă monofazată sau 400 V trifazată.

7.7.4. În cazul în care instalaĠia este alimentată printr-o reĠea TN, se va utiliza numai sistemul TN-S.

7.7.5. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice în funcĠionare normală nu se va realiza prin bariere úi prin
amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere.

7.7.6. Măsurile tehnice împotriva úocurilor electrice în caz de defect (atingere indirectă)
„amplasamente neconductoare” úi „legătură de echipotenĠializare nelegată la pământ” nu sunt admise.

7.7.7. Echipamentul electric instalat în afara campingurilor trebuie să corespundă la cel puĠin una din
următoarele influenĠe externe:
- prezenĠa apei: AD4 (stropi), IPX4 conform SR EN 60529;
- prezenĠa corpurilor străine: AE2 (obiecte mici), IP3X conform recomandărilor din SR EN
60529;
- solicitări mecanice (severitate ridicată, úocuri): AG3 (mari), IK08 conform recomandărilor
din SR EN 62262.

7.7.8. Echipamentul electric la punctul de alimentare electrică a rulotei se alimentează prin circuite de
distribuĠie subterane sau aeriene. Circuitele de distribuĠie subterane sunt preferate.
Cablurile subterane trebuie îngropate la o adâncime de minim 0,6 m, exceptând cazul când este
prevăzută o protecĠie mecanică suplimentară, úi trebuie să fie amplasată în afara amplasamentului
rulotei sau în afara suprafeĠei unde se pot monta stâlpii cortului sau piesele de ancorare.
Circuitele de distribuĠie aeriene se vor realiza cu conductoare izolate.
Stâlpii úi alte suporturi pentru cabluri aeriene trebuie amplasaĠi sau protejaĠi pentru a nu împiedica
miúcările previzibile ale vehiculelor.
Conductoarele (cablurile) aeriene se vor monta la o înălĠime mai mare de 6 m deasupra solului, pe
suprafeĠele unde se deplasează vehiculul úi de 3,5 m pe toate celelalte suprafeĠe.

7.7.9. Punctul de alimentare electrică al rulotei trebuie amplasat în vecinătatea amplasamentului rulotei
úi la mai puĠin de 20 m de echipamentul de conectare al vehiculului de agremet locuibil sau cort (când
este pe amplasament).
Pe un circuit de alimentare nu se vor grupa mai mult de 4 prize.

7.7.10. Fiecare priză úi carcasa ei care face parte din punctul de alimentare al rulotei trebuie să
corespundă cu SR EN 60309-2 úi să aibe grad de proteĠie IP44 conform SR EN 60529.
Soclurile prizelor trebuie amplasate la o înălĠime cuprinsă între 0,5 m úi 1,5 m de la sol; în cazuri
speciale de zone cu riscuri de inundaĠie sau căderi masive de zăpadă înălĠimea maximă poate depăúi
1,5 m.
Curentul nominal al prizei trebuie să fie maxim 16 A.
Pentru fiecare punct de conexiune (rulotă) trebuie prevăzută cel puĠin o priză.
Fiecare priză trebuie prevăzută cu protecĠie la supracurent.
Fiecare priză trebuie prevăzută individual cu un dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual cu
curent nominal de cel mult 30 mA.

233
236 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.8. InstalaĠii electrice pentru porturi mici úi ambarcaĠiuni de agrement

7.8.1. Prevederile speciale din acest capitol sunt în conformitate cu recomandările din SR CEI 60364-
7-709 úi se aplică la:
- instalaĠiile electrice ale porturilor mici necesare pentru alimentarea cu energie electrică a
ambarcaĠiunilor de agrement acostate la chei, úi
- instalaĠia electrică de pe ambarcaĠiunile de agrement alimentate cu energie electrică numai
de la o sursă situată pe chei.
Trebuie avut în vedere că aceste instalaĠii se caracterizează prin riscul de coroziune úi riscuri crescute
de úocuri electrice datorate atingerilor directe úi indirecte.

7.8.2. Se definesc următoarele noĠiuni legate exclusiv de aceste amplasamente:

- ambarcaĠiune de agrement: orice ambarcaĠiune, vas, iaht, casă plutitoare sau altă unitate
plutitoare cu motor utilizată exclusiv pentru sporturi úi agrement;
- porturi mici: orice chei, debarcader, dană, ponton plutitor fixat corespunzător pentru
ancorare sau legare la chei a cel puĠin unei ambarcaĠiuni de agrement.

7.8.3. Tensiunea nominală de alimentare a instalaĠiilor ambarcaĠiunilor de agrement trebuie să fie

maxim 230V, 50Hz, monofazată.

7.8.4. Echipamentele electrice instalate pe úi sub puntea ambarcaĠiunilor de agrement trebuie să aibe
gradul de protecĠie IP55, conform SR EN 60529, în afara cazului când este asigurată o protecĠie
echivalentă prin alte mijloace.

7.8.5. Pentru protecĠia de bază (împotriva atingerilor directe) nu se admite utilizarea de bariere sau
amplasare în afara zonei de accesibilitate la atingere.

7.8.6. În cazul utilizării reĠelei TN, se va utiliza numai sistemul TN-S.

Pentru protecĠia în caz de defect (împotriva atingerilor indirecte) trebuie utilizată ca măsură
suplimentară protecĠia la curent rezidual, cu excepĠia cazului în care se utilizează un transformator de
separare montat la chei (fig. 7.8.1).
Nu se admite măsura tehnică de protecĠie prin amplasamente neconductoare.

7.8.7. PărĠile conductoare accesibile ale ambarcaĠiunii de agrement care pot ajunge la potenĠialul
pământului sau la tensiunea de defect, trebuie conectate între ele printr-o legătură de echipotenĠializare,
conectată la un conductor de protecĠie. Conductorul de protecĠie trebuie să fie din cupru, flexibil, cu
secĠiunea minimă de 4mm2.
Prevederea nu se aplică în cazul prezentat în figura 7.8.4.

7.8.8. Măsura de protecĠie prin separare electrică se va realiza cu transformatoare de separare conform
recomandărilor din SR EN 61558-2-4 úi SR HD 60364-4-41.
Se prezintă 3 tipuri de protecĠie prin separare electrică:
a) alimentare prin transformator de separare montat la chei (fig. 7.8.2.).
Nu se va realiza nici o conexiune între legătura de echipotenĠializare a ambarcaĠiunii de agrement úi
conductorul de protecĠie al cheiului.
La o bornă a unei înfăúurări secundare a transformatorului de separare se va conecta numai o
ambarcaĠiune de agrement.
Următoarele elemente trebuie conectate la un conductor al legăturii de echipotenĠializare care, la
rândul ei, trebuie conectată la o bornă a unei înfăúurări secundare a unui transformator de separare:
- părĠile metalice ale ambarcaĠiunii de agrement în contact electric cu apa; dacă tipul de
construcĠie nu asigură continuitatea, este necesar ca această legătură să se realizeze în
mai multe puncte;
- contactele de protecĠie ale tuturor prizelor de curent;
- masele echipamentelor electrice.

234
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 237

b) alimentare de la chei prin transformator de separare montat la bordul ambarcaĠiunii de

agrement (fig. 7.8.3).
0Nu trebuie realizată nicio conexiune între legătura de echipotenĠializare a ambarcaĠiunii de agrement
úi conductorul de protecĠie al cheiului.
În cazul în care înfăúurarea secundară a transformatorului de separare trebuie conectată la părĠile
metalice ale ambarcaĠiunii de agrement, următoarele părĠi metalice trebuie conectate efectiv la un
conductor al legăturii de echipotenĠializare, care la rândul ei trebuie conectată la o bornă a înfăúurării
secundare a transformatorului de separare:
- contactele de protecĠie ale tuturor prizelor de curent;
- masele echipamentelor electrice ale ambarcaĠiunii de agrement;
- părĠile metalice în contact electric cu apa din jurul ambarcaĠiunii.
c) alimentarea de la chei prin transformator de separare nelegat la pământ montat la bordul
ambarcaĠiunii (fig. 7.8.4.).
Dacă înfăúurarea secundară a transformatorului de separare nu este conectată la părĠile metalice ale
ambarcaĠiunii, la o singură înfăúurare secundară a transformatorului se va conecta o singură priză de
curent sau un singur aparat.

7.8.9. Sisteme de pozare pentru porturile mici

Pentru porturile mici sunt permise următoarele sisteme de cabluri:
- cabluri cu conductoare de cupru, cu izolaĠie úi manta termoplastică sau elastomerică, pozată
în tuburi flexibile metalice sau în Ġevi galvanizate cu rezistenĠă medie sau ridicată;
- cabluri cu izolaĠie minerală úi manta de PVC;
- cabluri armate, cu manta din material termoplastic sau elastomeri.

7.8.10. Pentru instalaĠii flotante sau pe structurile cheiului din porturile mici sunt interzise următoarele
sisteme de pozare pentru instalaĠii electrice:
- linii aeriene;
- cabluri care pot prezenta risc de rupere;
- cabluri cu conductoare din aluminiu.

7.8.11. Tuburile de protecĠie trebuie prevăzute cu fante sau găuri pentru evacuarea umidităĠii.

7.8.12. Fiecare circuit electric trebuie să aibe un conductror de protecĠie. Face excepĠie sistemul din
fig. 7.8.4 .

7.8.13. Cablurile trebuie instalate astfel încât miúcările ambarcaĠiunii să nu poată produce deteriorări
mecanice.
Cablurile trebuie instalate astfel pentru a se evita:
- deplasările datorate miúcărilor ambarcaĠiunii;
- deteriorările prin frecări, tensionări sau striviri;
- expunerile la temperaturi ambiante neadmise.
Cu excepĠia cazului în care cablurile sunt instalate în elemente de protecĠie (tuburi din plastic,
conducte, goluri din construcĠie) ele trebuie să fie fixate prin coliere sau cleme necorozive la intervale
de cca. 30 cm. Acestea trebuie pozate la distanĠa de securitate faĠă de rezervoarele de combustibil,
Ġevile de evacuare a gazelor de eúapament úi de sursele de căldură.

7.8.14. Trebuie utilizate următoarele tipuri de cabluri cu conductoare din cupru, cu secĠiune minimă de
1,5mm2:
- cabluri flexibile, cu un singur conductor (SR HD 22) montate în tuburi nemetalice;
- cabluri rigide cu toroane, cu minim 7 toroane (SR HD 21), montate în tuburi nemetalice;
- cabluri flexibile, cu manta obiúnuită de policloropren (SR HD 22) sau similare.
Tuburile de protecĠie trebuie să corespundă cu SR EN 61386. Nu trebuie utilizate tuburi din polietilenă
pliabilă.

235
238 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.8.15. Înădirile cablurilor trebuie realizate prin manúoane etanúe, utilizând borne, îmbinare cu
úuruburi sau conexiuni sertizate.
La îmbinările cu úuruburi acestea trebuie să se autoblocheze.
Conexiunile cablurilor trebuie amplasate în cutii care asigură o protecĠie adecvată. Capacele cutiilor
trebuie să fie înlăturate cu ajutorul unor scule speciale.

7.8.16. Nu trebuie să existe conexiuni pe zonele unde cablurile sunt inaccesibile.

7.8.17. Manúoanele cablurilor la trecerile prin punte úi prin pereĠii etanúi de compartimentare trebuie să
aibe o construcĠie care să asigure etanúeitate la apă (IP 55).

Aparataj
7.8.18. Tablourile de distribuĠie care alimentează porturile mici pentru ambarcaĠiuni de agrement
trebuie dispuse în imediata apropiere a danelor.

7.8.19. Tablourile situate la exterior trebuie să aibe un grad de protecĠie IP44 conform SR EN 60529.
Carcasele trebuie să fie protejate la coroziune úi împotriva deteriorărilor mecanice.
Tablourile electrice úi prizele asociate montate pe instalaĠii flotante sau pe debarcader trebuie fixate le
cel puĠin 1m deasupra pasarelei. Această înălĠime poate fi redusă la 0,3m dacă sunt luate măsuri
suplimentare de protecĠie împotriva jeturilor de apă.

7.8.20. Tablourile de distribuĠie care alimentează porturile mici trebuie să conĠină, pentru fiecare punct
de acostare, câte o priză de curent. Prizele de curent trebuie să corespundă SR EN 60309-2, să fie
conectate la conductorul de protecĠie úi să aibe următoarele caracteristici tehnice:
- Tensiune nominală : 250V
- Curent nominal : 16A
- PoziĠie orară :6h
- Număr de poli : 2P +PE
- Grad de protecĠie : IP44 úi IK08

7.8.21. Într-o carcasă pot fi grupate cel mult 6 prize de curent.

Prizele de curent sau grupurile de prize destinate utilizării pe aceeaúi pasarelă sau pe acelaúi debarcader
trebuie alimentate de pe aceeaúi fază, dacă nu sunt alimentate printr-un transformator de separare.

7.8.22. Fiecare grup de prize de curent trebuie prevăzute cu un dispozitiv de curent diferenĠial rezidual
cu un curent nominal de maxim 30 mA (fig. 7.8.1) sau fiecare priză trebuie protejată printr-un
transformator de separare (fig. 7.8.2) sau printr-o combinaĠie de dispozitive diferenĠiale reziduale úi
transformator de separare (fig. 7.8.3 úi 7.8.4).

7.8.23. Fiecare priză de curent trebuie prevăzută cu un dispozitiv individual împotriva supracurenĠilor,
având un curent nominal cel mult egal cu 16A. În funcĠie de caracteristicile alimentării, poate fi
prevăzută o protecĠie bipolară ( a se vedea subcap.4.3).

Conectarea ambarcaĠiunii de agrement

7.8.24. Dispozitivul de conectare a ambarcaĠiunii de agrement se compune din:
a) o fiúă 2P + PE cu caracteristicile de la art. 7.8.20;
b) un cablu flexibil cu 3 conductoare, tip 245 din SR EN 60065 sau echivalent, conectat
permanent la ambarcaĠiunea de agrement sau prin intermediul unui conector cu
caracteristicile de la art. 7.8.20. Lungimea cablului nu va depăúi 25 m úi nu va avea
conexiuni intermediare pe lungimea sa (va fi dintr-o bucată).

7.8.25. Când conectarea ambarcaĠiunii este realizată prin intermediul unei cutii de conexiuni úi a unui
conector, acestea trebuie fixate într-un punct uúor accesibil, unde nu pot fi deteriorate prin miúcările
236
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 239

ambarcaĠiunii, frecările prin atingerea de cablurile ancorei, prin atingerea de parâme, prin strivire sau
frecare de orice altă parte mobilă.

7.8.26. Circuitele tabloului ambarcaĠiunii trebuie să îndeplinească condiĠiile din art. 7.8.18 ...7.8.25.
Tablourile de distribuĠie ale ambarcaĠiunii trebuie să fie uúor accesibile. Carcasele tablourilor trebuie
să fie executate din metal sau alte materiale rezistente la foc. (vezi SR EN 60695-2-11).

7.8.27. Toate circuitele trebuie protejate prin dispozitive de protecĠie la supracurenĠi prin siguranĠe
fuzibile sau disjunctoare.

7.8.28. AmbarcaĠiunea de agrement trebuie prevăzută cu un întreruptor general, uúor accesibil, pentru
izolarea tuturor circuitelor. Dacă există un singur circuit, dispozitivul de protecĠie la supracurenĠi va
realiza separarea.

Fig. 7.8.1. Conectarea directă la reĠeaua de alimentare cu dispozitiv de protecĠie

de curent diferenĠial rezidual

Transformator de separare în carcasă II

Fig. 7.8.2. Transformatoare de separare la chei. Conectare la reĠeaua de alimentare printr-un

transformator de separare (cocă úi părĠi metalice legate)

237
240 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fig. 7.8.3. Transformatoare de separare la bord. Conectare la reĠeaua de alimentare cu dispozitiv de

protecĠie de curent diferenĠial rezidual printr-un transformator de separare (cocă úi părĠi metalice
legate)

Transformator de separare în carcasă II

Fig. 7.8.4. Conexiune la reĠeaua de alimentare cu dispozitiv de protecĠie de curent diferenĠial

rezidual prin transformator de separare la bord, fără echipotenĠializare

O singură priză de curent sau un singur aparat pe infăúurarea de ieúire (a se vedea 7.8.8.c)

7.9. InstalaĠii electrice în amplasamente pentru utilizări medicale

7.9.1. Domeniul de aplicare

Prevederile particulare din acest capitol sunt aplicabile instalaĠiilor electrice din amplasamente pentru
utilizări medicale în scopul asigurării securităĠii pacienĠilor úi personalului medical. Aceste prevederi
se referă în general la spitale, clinici private, cabinete medicale úi dentare, centre de îngrijire a sănătăĠii
úi cabinete medicale pentru consultaĠii la locul de muncă.
Prevederile sunt conforme cu recomandările din SR CEI 60364-7-710.

7.9.2. Pentru corecta aplicare a acestor prevederi se definesc următoarele noĠiuni:

x amplasamente pentru utilizări medicale: amplasamente prevăzute pentru scopuri de
diagnostic, tratamente, inclusiv cele cosmetice, supraveghere úi îngrijiri pacienĠi;
x pacient: persoană sau animal în viaĠă supuse unei examinări sau unui tratament medical
sau dentar;
238
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 241

x echipament electric medical: echipament electric dotat cu cel mult un mijloc de conectare
la reĠeaua de alimentare, utilizat pentru:
- diagnostic;
- tratament;
- supravegherea pacientului sub control medical;
- stabilirea unui contact fizic sau electric cu pacientul;
- transferul de energie sau detectarea acestuia spre sau dinspre pacient;
x parte aplicată: parte a echipamentului electric medical care, în utilizarea normală:
- vine în mod necesar, în contact fizic cu pacientul pentru îndeplinirea funcĠiei sale, sau
- poate fi adusă în contact cu pacientul, sau
- necesită să fie atinsă de pacient;
x amplasamentele medicale se clasifică din punctul de vedere al úocurilor electrice astfel
(tabelul 7.1):
- grupa 0: amplasament cu utilizare medicală în care nu este utilizată nici o parte
aplicată;
- grupa 1: amplasament cu utilizare medicală în care părĠile aplicate sunt utilizate în
exterior sau prin intervenĠie asupra tuturor părĠilor corpului, cu excepĠia cazurilor din
grupa 2;
- grupa 2: amplasament pentru utilizare medicală în care părĠile aplicate sunt destinate a
fi utilizate în aplicaĠii cum ar fi proceduri intracardiace, câmpuri operatorii úi tratamente
vitale în care întreruperea alimentării pune în pericol viaĠa;
x sistem electromedical: asocierea mai multor aparate care nu sunt electromedicale, care au
o funcĠie specifică úi sunt interconectate printr-un cuplor sau la o priză multiplă mobilă;
x mediul pacientului: orice volum în care poate să se producă contactul intenĠionat sau
neintenĠionat între pacient úi părĠile unui sistem electric medical sau între pacient úi alte
persoane care ating părĠile acestui sistem;
x reĠea IT medical: reĠea care prezintă prevederi speciale pentru aplicaĠii medicale.

7.9.3 . Clasificarea amplasamentelor pentru utilizare medicală trebuie să se facă în acord cu

personalul medical, organizaĠia de sănătate interesată sau organizaĠia responsabilă de
securitatea úi sănătatea muncii. În scopul determinării clasificării unui amplasament pentu
utilizări medicale este necesar ca personalul medical să indice procedurile medicale care
trebuie utilizate în acest amplasament.

Tabel 7.9.1.
Exemple de clasificare a grupelor úi a claselor de comutare
Nr. Amplasament Explicarea termenului Grupa Clasa
crt. medical 0 1 2 d 0,5 >0,5s d 15s
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Sală de masaj X X X
Sală sau grup de săli pentru utilizări X
2 Saloane medicale în care pacienĠii sunt cazaĠi în
perioada de spitalizare sau în orice
aúezământ medical
3 Sală de naúteri X X1) X
4 Sală de ECG, EEG, ECG- electrocardiogramă; EEG-
EHG electroencefalogramă; EHG- X X
electrohisterogramă
5 Sală de endoscopie Se aplică metodele de endoscopie pt.
examinarea organelor prin orificii naturale
sau artificiale (bronhoscopie, laringoscopie, X2 X2)
)
gastroscopie etc)
6 Sală de consultaĠii úi Sală de examinare úi tratament X X
tratament

239
242 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7 Sală de urologie Nu este sală de operaĠie

Sala în care actul de diagnostic úi tratament
pe canalul urogenital sunt efectuate cu un
echipament electromedical, de ex. cu radiaĠii X2 X2)
)
X, de endoscopie sau de chirurgie cu înaltă
frecvenĠă
8 Sală de diagnostic úi Sală de diagnostic radiologic pentru
de radioterapie alta utilizarea radiaĠiei ionizante sau terapie prin X X
decât cea de la pct. 21 utilizarea radiaĠiei ionizante
9 Sală de hidroterapie Tratamente terapeutice cu apă, apă sărată,
nămol, argilă, vapori, nisip, apă cu bule cu
gaz, apă sărată cu gaz, terapie prin inhalaĠii,
electroterapie în apă, termoterapie prin
masaj sau în apă. Piscinele de uz general úi X X
sălile de baie nu fac parte din această
categorie.
10 Sală de fizioterapie Sală în care pacienĠii sunt trataĠi prin metode X X
fizioterapeutice
11 Sală de anestezie Sală pentru utilizări medicale în care se X X1) X
aplică anestezia generală
12 Sală de operaĠie Sală în care se practică intervenĠii X X1) X
chirurgicale
13 Sală de pregătire a Sală în care pacienĠii sunt pregătiĠi înainte de
operaĠiei intervenĠia chirurgicală, de ex. prin aplicarea X X X1) X
anestezicului
14 Sală de pansamente Sală în care gipsul de mulaj sau alt
(montarea gipsului) pansament similar sunt aplicate când
pacientul este sub anestezie. Sala face parte X X X1) X
din blocul operator úi comunică cu ea.
15 Sală de reanimare Sală în care pacientul aflat sub anestezie se
trezeúte. Sala se află în general foarte X X X1) X
aproape de blocul operator
16 Sală de cateterism Examinare sau tratament al inimii prin
cardiac catetere. Ex: măsuri de acĠiune
hemodinamică a inimii, prelevare de sânge, X X1) X
injecĠii cu substanĠe de contrast sau implant
de simulatoare
17 Sală de tratamente Sală în care pacienĠii sunt supravegheaĠi în
intensive afara intervenĠiei chirurgicale printr-un
echipament electric medical cu care acĠiunile X X1) X
corpului pot fi stimulate
18 Sală de examinări Sală prevăzută pentru vizualizarea arterelor X X1) X
angiografice sau venelor cu produse de contrast
19 Sală de hemodializă Sală în care pacienĠii sunt conectaĠi la un
echipament electric medical pt. X X
dezintoxicarea sângelui
20 Sală de imagistică
prin rezonanĠă X X
magnetică (RMN)
21 Medicină nucleară X X
22 Sală de prematuri X X1) X
1) Lămpile úi echipamentul electric medical care necesită o alimentare cu energie în care întreruperea
nu poate depăúi 0,5 s.
2) Nu este sală de operaĠie

ProtecĠia împotriva úocurilor electrice

7.9.4. Utilizarea reĠelei TN – C este interzisă în amplasamente pentru utilizare medicală úi în
construcĠii pentru utilizări medicale în aval de tabloul principal.

7.9.5. Pentru amplasamente pentru utilizări medicale din grupele 1 úi 2, tensiunile nominale ale
echipamentelorTFJS úi/sau TFJP trebuie să fie limitate la 25 V în tensiune alternativă sau 60V în
tensiune continuă filtrată.
240
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 243

7.9.6. ProtecĠia de bază (împotriva atingerilor directe) se asigură prin izolarea părĠilor active úi prin
bariere sau carcase conform subcap. 4.1.

7.9.7. În amplasamente pentru utilizări medicale din grupa 2 masele echipamentelor trebuie conectate
printr-o legătură de echipotenĠializare.

7.9.8. ProtecĠia de bază (împotriva atingerilor directe) prin obstacole úi prin amplasamente în afara
zonei de accesibilitate la atingere nu este admisă.

7.9.9. ProtecĠia la defect (împotriva atingerilor indirecte) se realizează prin întreruperea automată a
alimentării.

7.9.10. În amplasamentele pentru utilizări medicale pentru grupele 1 úi 2 se aplică regulile:

- în reĠelele IT, TN úi TT tensiunea convenĠională de atingere UL nu trebuie să
depăúească 25 V (UL d 25 V);
- timpii de deconectare la apariĠia unui defect în reĠelele TN si TT sunt cei din tabelul 4.1.
- timpii de deconectare la apariĠia celui de al doilea defect în reĠeaua IT sunt identici cu
cei pentru reĠeaua TN din tabelul 4.1.

7.9.11. Pentru reĠeaua TN, circuitele terminale din amplasamentele din grupa 1, care au un curent
nominal până la 32 A trebuie prevăzute cu dispozitive diferenĠiale de curent diferenĠial rezidual
nominal de maximum 30 mA (protecĠie suplimentară).

7.9.12. Pentru reĠeaua TN, în amplasamentele din grupa 2, protecĠia prin întreruperea automată a
alimentării prin dispozitive de protecĠie de curent diferenĠial rezidual cu un curent mai mic de 30 mA
trebuie utilizată pentru următoarele circuite:
- circuitele de alimentare a meselor de operaĠie;
- circuitele pentru aparate cu radiaĠii X;
- circuitele pentru echipamente, cu o putere nominală mai mare de 5 kVA;
- circuitele pentru echipamente electrice necritice (care nu pun viaĠa în pericol).
Dispozitivele diferenĠiale prescrise la art. 7.9.11 úi 7.9.12 trebuie să fie numai de tip A sau B.

7.9.13. În amplasamentele pentru utilizări medicale din grupele 1 úi 2 prescripĠiile referitoare la reĠeaua
TN sunt aplicabile úi pentru reĠeaua TT úi în toate cazurile trebuie utilizate dispozitive de protecĠie la
curent diferenĠial rezidual.

7.9.14. În amplasamentele pentru utilizări medicale din grupa 2 trebuie utilizată reĠeaua IT medical
pentru circuitele care alimentează echipamente electrice medicale úi sistemele destinate supravegherii
procedurilor pentru aplicaĠii de chirurgie úi alte ehipamente amplasate în mediul pacientului, cu
excepĠia echipamentelor citate la art. 7.9.12.
7.9.15. Pentru fiecare amplasament din grupa 2 destinat aceleiaúi funcĠii este necesară prevederea a cel
puĠin o reĠea IT medical separată. ReĠeaua IT medical trebuie echipată cu un dispozitiv de control
permanent a izolaĠiei cu următoarele caracteristici tehnice:
- rezistenĠa electrică internă, la tensiune alternativă trebuie să fie cel puĠin egală cu 100
k: ;
- tensiunea de încercare trebuie să nu depăúească 25 V tensiune continuă;
- valoarea de vârf a curentului de testare, în aceleaúi condiĠii de defect, nu trebuie să
depăúească 1 mA.

7.9.16. Pentru fiecare reĠea “IT medical”se va prevedea un echipament de semnalizare vizuală úi
sonoră, amplasat într-un spaĠiu cu supraveghere permanentă (funcĠionare normală, atingerea valorii
inferioare a rezistenĠei de izolaĠie etc.).

241
244 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.9.17. Când un transformator destinat reĠelei IT medical alimentează numai un echipament nu este
necesară instalarea unui dispozitiv de control al izolaĠiei. Este necesară supravegherea suprasarcinii úi
creúterile de temperatură ale transformatorului.

7.9.18. În fiecare amplasament pentru utilizare medicală din grupele 1 úi 2 trebuie realizată o legătură
echipotenĠială suplimentară pentru egalizarea diferenĠelor de potenĠial între următoarele părĠi din
mediul pacientului:
- conductoare de protecĠie;
- elemente conductoare care nu aparĠin unei instalaĠii electrice;
- ecrane de protecĠie împotriva câmpurilor electrice perturbatoare;
- grilaje de protecĠie ale părĠilor conductoare electrice;
- părĠile conductoare accesibile ale transformatoarelor de separare;
- mesele de operaĠii fixe neconductoare electrice, paturile de fizioterapie, scaunele
dentare.

7.9.19. În amplasamente medicale din grupa 2, rezistenĠa conductoarelor, inclusiv a conexiunilor între
borna de legare la pământ a prizelor de curent sau a echipamentelor fixe sau elementelor conductoare
úi bara de echipotenĠializare nu trebuie să depăúească 0,2 : (se verifică prin utilizarea unei secĠiuni
corespunzătoare a conductorului de protecĠie).

7.9.20. Bara de echipotenĠializare trebuie situată în interiorul sau în vecinătatea amplasamentului. În

fiecare tablou de distribuĠie sau lângă acesta trebuie să existe o bară de echipotenĠialitate suplimentară
la care trebuie conectate vizibil conductoarele de protecĠie úi echipotenĠializare.

Transformatoare pentru reĠeaua “IT medical”

7.9.21. Transformatoarele trebuie instalate la interiorul sau exteriorul amplasamentului medical, cât
mai aproape posibil de spaĠiul deservit, în dulapuri sau carcase care să împiedice contactul întâmplător
cu părĠile active.

7.9.22. Tensiunea nominală Un în secundarul transformatorului trebuie să fie cel mult 250 Vc.a.

7.9.23. Transformatoarele pentru reĠeaua IT medical pentru amplasamente medicale din grupa 2
trebuie se recomandă să fie conform SR EN 60558-2-15, cu următoarele prevederi suplimentare:
- curentul electric de fugă al înfăúurării secundare la pământ úi curentul electric de fugă
prin carcasă nu trebuie să fie mai mari de 0,6 mA, atunci când transformatorul în gol
este alimentat la tensiunea úi frecvenĠa nominală;
- puterea nominală a transformatoarelor monofazate care alimentează echipamente
portabile úi fixe să fie de cel puĠin 0,5 kVA úi cel mult de 10 kVA.

7.9.24. Pentru alimentarea sarcinilor trifazate în reĠeaua IT medical trebuie prevăzut un transformator
separat cu tensiunea în secundar mai mică de 250 V.

Risc de incendiu
7.9.25. În scopul minimizării aprinderii gazelor, aparatele electrice (prize de curent, întreruptoare)
trebuie instalate la o distanĠă de cel puĠin 0,2 m (în cele trei axe) de locul de evacuare (degajare) a
gazelor.

7.9.26. Se recomandă măsuri de prevenire a apariĠiei electricităĠii statice pe conductele care transportă
gaze medicale.

ProtecĠia circuitelor în amplasamente pentru utilizări medicale din grupa 2

7.9.27. Fiecare circuit trebuie protejat împotriva curenĠilor de suprasarcină úi de scurtcircuit.
SiguranĠele fuzibile pot fi utilizate pentru protecĠia împotriva scurtcircuitelor.
ProtecĠia împotriva curenĠilor de suprasarcină nu este admisă în amonte úi în aval de circuitele de
242
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 245

alimentare ale transformatorului din reĠeaua IT medical.

Servicii de securitate (alimentare de rezervă)

7.9.28. Clasificarea serviciilor de securitate pentru amplasamentele medicale din grupele 1 úi 2 este
prezentată în tabelul 7.9.2.
Tabel 7.9.2.
Clasificarea serviciilor de securitate necesare amplasamentelor
pentru utilizări medicale
1)
Clasa 0 (fără întrerupere) Alimentare automată de rezervă
disponibilă fără întrerupere
Clasa 0,15 (întrerupre foarte scurtă) Alimentare automată de rezervă
disponibilă în mai puĠin de 0,15s)2
Clasa 0,5 (întrerupere scurtă) Alimentare automată de rezervă
disponibilă în mai puĠin de 0,5s
Clasa 15 (întrerupere medie) Alimentare automată de rezervă
disponibilă în mai puĠin de 15s
Clasa >15 (întrerupere lungă) Alimentare automată de rezervă
disponibilă în mai mult de 15s
1) Necesară pentru echipamente electrice medicale
2) Expresia "în mai puĠin de" este echivalentă cu " d ".

7.9.29. Comutarea pe sursa de alimentare de securitate trebuie să se facă cu o întârziere

corespunzătoare, care Ġine seama de timpul necesar pentru automenĠinerea disjuntoarelor (la întreruperi
scurte).

7.9.30. Alimentarea serviciilor de securitate cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 0,5 s.
În eventualitatea unei lipse de tensiune cel puĠin pe una dintre fazele ale tabloului principal de
distribuĠie, o sursă de securitate trebuie să menĠină alimentarea lămpilor scialitice úi altor lămpi
esenĠiale, de exemplu pentru endoscoape, timp de 3 ore, asigurând comutarea automată în cel mult
0,5s.

7.9.31. Alimentarea serviciilor de siguranĠă cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s.
Echipamentele trebuie conectate în cel mult 15 s la o sursă de alimentare de securitate pentru o durată
de minim 24 ore, când tensiunea pe cel puĠin una din faze ale tabloului principal de distribuĠie a scăzut
cu mai mult de 10% din valoarea tensiunii nominale de alimentare, mai mult de 3 s.
Durata de 24 ore poate fi redusă la minim 3 ore dacă prescripĠiile medicale úi de uilizare ale
amplasamentului permit tratamentul/examinările.
Echipamentele care necesită o astfel de alimentare sunt:
- iluminatul de securitate pentru evacuare (pe căile de evacuare cu un corp de iluminat
din două se conectează la sursa de securitate);
- iluminatul de siguranĠă pentru continuarea lucrului în camera generatorului úi în
camerele tablourilor electrice principale de distribuĠie normală úi de siguranĠă, în
amplasamentele în care se desfăúoară servicii esenĠiale (în fiecare amplasament cel
puĠin un corp de iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguranĠă), în amplasamente
pentru utilizări medicale din grupa 1 (în fiecare amplasament cel puĠin un corp de
iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguranĠă), în amplasamentele pentru utilizări
medicale din grupa 2 (minim 50% din corpurile de iluminat trebuie alimentate de la
sursa de securitate);
- ascensoarele de pompieri;
- sistemele de evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi;
- sistemele de sonorizare pentru situaĠii de urgenĠă;
- echipamentele electrice medicale în amplasamente din grupa 2 utilizate la chirurgie sau
alte echipamente definite de personalul responsabil;

243
246 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

- echipamentul electric pentru furnizarea gazului medical incluzând aerul comprimat,

instalaĠii de aspirare úi de eliminare a anestezicelor úi dispozitivelor lor de
supraveghere;
- sistemele de detectare, semnalizare, alarmare úi de stingere a incendiului.

7.9.32. Alimentarea serviciilor de securitate cu timp de comutare mai mare de 15 s

Alte echipamente decât cele specificate în art. 7.9.30. úi 7.9.31, necesare pentru menĠinerea serviciilor
de spital, pot fi conectate manual sau automat la o sursă de alimentare de siguranĠă care funcĠionează
pe o durată de minim 24 ore.
Astfel de echipamente sunt, de exemplu:
- echipamente de sterilizare;
- instalaĠii tehnice: aer condiĠionat, încălzire, ventilare, eliminare a deúeurilor;
- echipamente de răcire;
- echipamente pentru bucătărie;
- echipamente de încărcare a acumulatoarelor.

7.9.33. În fiecare amplasament din grupa 2 de tratament pentru pacient, fiecare priză de curent din
reĠeaua IT medical trebuie protejată individual împotriva supracurenĠilor
În acelaúi amplasament pot fi circuite alimentate din reĠeaua TN-S conform art. 7.9.12.

ProtecĠia împotriva perturbaĠiilor electromagnetice

7.9.34. Încăperile în care trebuie luate măsuri de protecĠie împotriva perturbaĠiilor electromagnetice
sunt următoarele:
- săli de ECG, EEG, EMG;
- săli de reanimare úi de terapie intensivă;
- săli de cateterism;
- săli de angiografie;
- săli de operaĠie.
Echipamentele electrice care pot produce astfel de perturbaĠii sunt:
- transformatoarele, motoarele, tablourile de distribuĠie;
- balasturile surselor fluorescente.

7.9.35. În încăperile în care funcĠionarea aparatelor electromedicale poate fi perturbată trebuie să se ia

următoarele măsuri:
- pereĠii, pardoselile úi tavanele trebuie prevăzute cu un sistem de ecranare corespunzător;
- cablurile circuitelor care intră în aceste încăperi trebuie să fie ecranate, cu ecranul legat
la pământ;
- carcasele metalice ale echipamentelor fixe de clasă II sau III trebuie să fie legate la bara
de egalizare a potenĠialelor.

7.10. InstalaĠii electrice pentru sălile pentru expoziĠii, spectacole úi standuri

7.10.1. Prevederile speciale din acest capitol se aplică instalaĠiilor electrice temporare de la expoziĠii,
spectacole úi standuri úi sunt în conformitate cu recomandările din SR HD 384.7.711 S1.

7.10.2. Pentru scopurile acestui capitol se definesc următoarele noĠiuni ale amplasamentelor speciale:
- expoziĠie: eveniment destinat prezentării úi/sau vânzării de produse etc., care poate avea loc
în orice amplasament convenabil fie o încăpere, fie o construcĠie, fie o structură temporară;
- spectacol: prezentare sau manifestare în orice amplasament convenabil;
- stand: o zonă sau structură temporară utilizată pentru prezentare, publicitate, vânzare,
jocuri etc.;
- structură temporară: entitate sau parte a unei entităĠi care conĠine elemente mobile
portabile, situate în interior sau exterior úi destinată a fi montată sau demontată;
244
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 247

- instalaĠie electrică temporară: instalaĠia electrică pusă în funcĠiune úi demontată în acelaúi

timp cu standul sau expoziĠia la care este asociată;
- originea instalaĠiei electrice temporare: punct al instalaĠiei permanente sau a unei surse
de la care se livrează energia electrică.

7.10.3. Tensiunea nominală a instalaĠiilor electrice temporare ale expoziĠiilor, spectacolelor úi

standurilor trebuie să fie maxim 230 V/400 V tensiune alternativă sau 500 V tensiune continuă.

7.10.4. În instalaĠiile electrice temporare se utilizează numai reĠele TN-S.

ReĠeaua IT poate fi utilizată numai în aplicaĠii cu tensiune continuă.

7.10.5. Nu vor fi utilizate măsurile pentru protecĠia de bază (împotriva atingerilor directe) prin bariere
úi prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingeri (subcap.4.1).

7.10.6. Nu vor fi utilizate măsurile tehnice pentru protecĠia în caz de defect (împotriva atingerilor
indirecte) prin amplasamente neconductoare úi prin legături de echipotenĠializare locale nelegate la
pământ (subcap.4.1).

7.10.7. Datorită riscului de defectare a cablurilor în amplasamentele temporare se recomandă ca pe circuitele

de alimentare a structurilor temporare să fie prevăzută deconectarea automată realizată prin dispozitive de
curent diferenĠial rezidual al cărui curent diferenĠial rezidual nominal să fie de cel mult 300 mA.
Aceste dispozitive trebuie să prezinte o întârziere conform SR EN 60947-2 sau să fie de tip S conform
SR EN 61008-1 sau SR EN 61009-1 pentru a asigura selectivitatea cu dispozitivele diferenĠiale ale
circuitelor terminale.

7.10.8. Toate circuitele pentru prize de curent de valoare nominală până la 32 A úi toate ciruitele
terminale, altele decât cele de iluminat de siguranĠă trebuie prevăzute cu un dispozitiv diferenĠial
rezidual al cărui curent rezidual nominal este de cel mult 30 mA.

7.10.9. Trebuie luate măsuri de protecĠie împotriva focului pentru:

- motoarele prevăzute cu comandă automată sau de la distanĠă, nesupravegheate permanent,
care trebuie echipate cu dispozitiv de protecĠie, împotriva temperaturilor excesive;
- echipamentele pentru iluminat (spoturi, lămpi cu incandescenĠă, mici proiectoare) úi alte
echipamente sau aparate a căror temperaturi la suprafaĠă sunt ridicate, care trebuie
supravegheate úi instalate departe de materialele combustibile, împiedicând orice contact cu
acestea. În toate aceste cazuri trebuie luate în considerare instrucĠiunile constructorului.

7.10.10. Aparatajul de comandă úi protecĠie trebuie amplasat în carcase închise ferm (protecĠie IP4X)
care nu pot fi deschise decât cu ajutorul unei chei sau a unei scule speciale, cu excepĠia părĠilor
concepute úi destinate a fi manevrate de persoane obiúnuite (BA1).

7.10.11. În instalaĠiile electrice temporare cablurile vor fi armate sau protejate mecanic.
Conductoarele cablurilor trebuie să fie din cupru, cu secĠiune minimă de 1,5 mm2 úi să fie conform SR
HD 21 sau SR HD 22, după caz.

7.10.12. Cablurile (cordoanele) flexibile nu se vor poza în locuri accesibile publicului úi vor fi
protejate cel puĠin împotriva deteriorărilor mecanice.

7.10.13. În clădirile utilizate pentru expoziĠii, care nu sunt prevăzute cu instalaĠii de detectare úi
semnalizare a incendiilor, cablurile vor fi:
- de tip rezistente la foc sau cu degajare redusă de fum (conform SR EN 61034) sau
- cabluri nearmate cu un conductor sau multifilare închise în sisteme de jgheaburi sau de
tuburi metalice sau nemetalice (întârziere la propagarea flăcării), etanúe, cu grad de
protecĠie de minim IP 4X.
245
248 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.10.14. Conexiunile electrice se realizează numai în doze (carcase) cu grad de protecĠie minim IP4X.

7.11. InstalaĠii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie

7.11.1. Domeniul de aplicare
PrescripĠiile speciale din acest capitol se aplică la instalaĠiile electrice ale sistemelor de alimentare cu
“energie solară fotoelectrică “ (PV) inclusiv modulele cu tensiune alternativă. Aceste prescripĠii sunt
conforme cu recomandările din standardul SR HD 60364-7-712.

7.11.2. DefiniĠii
NoĠiunile specifice acestui capitol se definesc cu exemplificări în fig. 7.11.1 úi 7.11.2:
- celulă PV: dispozitiv de bază PV care poate genera electricitate, atunci când este expus
radiaĠiei solare;
- modul PV: cel mai mic ansamblu de celule PV interconectate, protejat la influenĠele
mediului;
- lanĠ PV: circuit în care modulele PV sunt conectate în serie pentru a forma ansamblul care să
genereze tensiunea la ieúire specificată;
- grup PV: ansambluri de module PV, integrate mecanic úi electric úi alte componente necesare
pentru a constitui o unitate de alimentare cu energie electrică la tensiune continuă;
- cutia de joncĠiune a grupurilor PV: carcasă în care toate lanĠurile PV ale tuturor grupurilor
PV sunt conectate electric úi în care pot fi amplasate dispozitive de protecĠie, dacă este
necesar;
- generator PV: ansamblu de grupuri PV;
- cutia de joncĠiune a generatorului PV: carcasă în care toate grupurile PV sunt conectate
electric úi în care pot fi amplasate dispozitive de protecĠie, dacă este necesar;
- cablul lanĠului PV: cablu de conectare a modulelor PV pentru formarea unui lanĠ PV;
- cablul grupului PV: cablul de ieúire al unui grup PV;
- cablul principal PV de tensiune continuă: cablul care conectează cutia de joncĠiune a
generatorului PV la bornele de tensiune continuă ale unui invertor PV;
- invertor PV: dispozitiv care transformă tensiunea úi curentul continuu în tensiune úi curent
alternativ;
- cablu de alimentare PV: cablul care conectează bornele de tensiune alternativă ale
invertorului PV la un circuit de distribuĠie al unei instalaĠii electrice;
- modul PV de tensiune alternativă: ansamblu integrat modul/invertor pentru care bornele de
interfaĠă electrică sunt numai de tensiune alternativă; partea de tensiune continuă nu este
accesibilă;
- instalaĠie PV: echipament de funcĠionare al unui sistem de alimentare PV;
- condiĠii de încercare standardizată (STC): condiĠii de încercare specificate în SR EN
60904-3 pentru celule úi module PV;
- tensiune a unui circuit deschis în condiĠii de încercare standardizate UOCSTC: tensiune la
bornele fără sarcină ale unui modul, lanĠ, grup, generator PV sau la bornele de tensiune
continuă ale unui invertor PV, în condiĠii de încercare standardizate;
- curent de scurtcircuit în condiĠii de încărcare standardizate ISC STC: current de scurtcircuit
al unui modul, lanĠ, grup sau generator PV, în condiĠii de încercare standardizate;
- zona de tensiune continuă: parte a unei instalaĠii PV situată într-o celulă PV úi bornele de
tensiune continuă ale unui invertor PV;
- zona de tensiune alternativă: parte a unei instalaĠii PV situată între bornele de tensiune
alternativă ale unui invertor PV úi punctul de conectare al unui cablu de alimentare PV la o
instalaĠie electrică;
- separare simplă: separare între circuite sau între un circuit úi pământ printr-o izolaĠie de
bază.

246
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 249

7.11.3. Legarea la pământ a unei părĠi conductoare active a zonei de tensiune continuă este permisă
dacă există cel puĠin separare simplă între zonele de tensiune continuă úi de tensiune alternativă.

7.11.4. Echipamentul PV pe zona de tensiune continuă trebuie să fie considerat ca fiind sub tensiune,
chiar úi atunci când sistemul este deconectat pe partea de tensiune alternativă.
7.11.5. În cazul protecĠiei prin utilizarea TFJS úi TFJP, Un se înlocuieúte cu UOCSTC care nu trebuie să
depăúească 120 V tensiune continuă.

ProtecĠia în caz de defect (atingere indirectă)

7.11.6. Pe zona de tensiune alternativă, cablul de alimentare PV trebuie conectat la dispozitivul de
protecĠie prin întreruperea automată a circuitelor care alimentează echipamentul utilizat.

7.11.7. Când o instalaĠie electrică conĠine un sistem de alimentare PV fără cel puĠin o separare simplă
între zona de tensiune alternativă úi cea de tensiune continuă, dispozitivul de protecĠie la curent
diferenĠial rezidual DDR instalat pentru a asigura protecĠia în caz de defect (prin atingere indirectă)
prin întreruperea automată a alimentării trebuie să fie de tip B.

7.11.8. Când construcĠia invertorului PV nu permite trecerea curentului electric continuu de defect în
instalaĠia electrică nu este necesară prevederea unui dispozitiv de curent diferenĠial rezidual.

7.11.9. Pentru protecĠia în caz de defect pe zona de tensiune continuă este preferabilă utilizarea unei
izolaĠii de clasa II sau echivalentă.

7.11.10. Măsurile tehnice de protecĠie prin utilizarea amplasamentelor neconductoare úi legăturilor de

echipotenĠializare locală nu sunt permise pe zona de tensiune continuă.

ProtecĠia cablurilor împotriva suprasarcinilor pe partea de curent continuu

7.11.11. Pe cablurile lanĠurilor úi grupurilor PV nu se prevede protecĠia împotriva suprasarcinilor dacă
curentul maxim admisibil al cablului este egal sau mai mare de
1,25 ISC STC în orice punct.

7.11.12. Pe cablul principal PV nu se prevede protecĠia împotriva suprasarcinilor dacă curentul maxim
admisibil al cablului este egal sau mai mare de 1,25 ISC STC al generatorului PV.

ProtecĠia împotriva curenĠilor de scurtcircuit

7.11.13. Cablul de alimentre PV pe partea de tensiune alternativă trebuie să fie protejat împotriva
curenĠilor de scurtcircuit printr-un dispozitiv de protecĠie amplasat în circuitul principal de tensiune
alternativă.

ProtecĠia împotriva interferenĠelor electromagnetice (IEM) în clădire

7.11.14. Pentru a se reduce la minim tensiunile induse din cauza trăsnetului suprafaĠa tuturor buclelor
de cabluri trebuie să fie cât mai mică posibil.

Alegerea úi punerea în funcĠiune a echipamentului electric

7.11.15. Modulele PV trebuie să fie conforme cu prescripĠiile din standardele de echipament. Se
recomandă utilizarea modulelor PV de construcĠie clasa II sau cu izolaĠie echivalentă dacă UOC STC a
lanĠurilor PV depăúeúte 120 V tensiune continuă.
Cutiile de joncĠiune ale generatorului úi a grupului PV, cât úi ansamblele de aparataj trebuie să fie
conforme cu SR EN 60439-1.

7.11.16. Echipamentul electric pe partea de tensiune continuă trebuie să fie corespunzător pentru
tensiunea úi curentul electric continuu de lucru.

247
250 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.11.17. Modulele PV pot fi conectate în serie până la tensiunea de funcĠionare maximum permisă a
modulelor PV (UOC STC a lanĠurilor PV) úi invertorului PV, dar cea mai mică dintre cele două valori.
SpecificaĠiile pentru acest echipament trebuie obĠinute de la fabricantul echipamentului (fig. 7.11.1 úi
7.11.2).

7.11.18. Dacă se utilizează diode de blocare, tensiunea lor nominală inversă trebuie să fie de 2UOC STC a
lanĠului PV. Diodele de blocare trebuie conectate în serie cu lanĠurile PV.

7.11.19. Modulele PV trebuie instalate astfel încât să existe o disipare a căldurii în condiĠii de radiaĠie
solară maximă locală.

7.11.20. Cablurile de tensiune continuă ale lanĠurilor PV, ale grupurilor PV úi cablurile principale PV
trebuie alese úi puse în fucĠiune astfel încât să fie reduse la minim riscurile de defect de punere la
pământ úi scurtcircuit. Aceasta poate fi realizată prin utilizarea cablurilor monopolare cu manta.

7.11.21. Pentru a se permite întreĠinerea invertorului PV trebuie prevăzute mijloace de separare a

invertorului faĠă de tensiune continuă úi zona de tensiune alternativă.

7.11.22. La alegerea úi punerea în funcĠiune a dispozitivelor de separare úi comandă care să fie

instalate între instalaĠia PV úi reĠeaua de distribuĠie publică, reĠeaua de distribuĠie publică trebuie
considerată sursa, iar instalaĠia PV trebuie considerată sarcina.

7.11.23. Pe zona de tensiune continuă a invertorului PV se va prevedea un separator de sarcină.

7.11.24. Toate cutiile de joncĠiune (generator PV úi grupurile PV) trebuie să aibe o etichetă de
avertizare care să indice că părĠile active din interiorul cutiilor pot rămâne sub tensiune după separarea
invertorului PV.

7.11.25. Conductoarele de echipotenĠializare de protecĠie trebuie să fie puse în paralel úi în contact cât
mai strâns cu cablurile de tensiune continuă, de tensiune alternativă úi accesoriile lor.

248
 (7.11.13)

7.11.18

DDR
(7.11.21 úi 7.11.23)

(7.11.21 úi 7.11.22)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fig. 7.11.1. Instalarea PV – Schema generală a unui grup

249
251
 252

7.11.18

(7.11.21 úi 7.11.23)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Fig. 7.11.2. Instalarea PV – Exemplu cu mai multe grupuri

250
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 253

7.12. InstalaĠii electrice pentru mobilier

7.12.1. Prevederile acestui capitol sunt conforme cu recomandările din SR CEI 60364-7-713: 2005 úi
se aplică sistemelor de pozare pentru mobilier (úi similare) conectate prin cablare fixă sau prize
conectate la instalaĠia electrică a spaĠiului în care este amplasat. Astfel de mobilier poate fi: paturi,
dulapuri, birouri úi etajere, utilizate în locuinĠe, amplasamente comerciale sau industriale în scop
lucrativ sau de odihnă, în care sunt instalate echipamente electrice precum corpuri de iluminat, prize de
curent, dispozitive de comutare úi sisteme de pozare.
Nu fac obiectul acestui capitol aparatele electrice úi echipamentele speciale destinate instalării în
mobilier cum ar fi aparatele de radio, televizoarele, frigiderele úi mesele de laborator etc., instalate în
mobilier úi conectate la instalaĠia electrică a clădirilor prin prize úi fiúe.

7.12.2. Echipamentul electric al mobilierului trebuie conectat la o sursă de alimentare monofazată cu o

tensiune de cel mult 230 V, iar curentul maxim de utilizare trebuie să fie 16 A.

7.12.3. Echipamentele electrice úi accesoriile pentru sistemele de pozare ale mobilierului trebuie alese
úi instalate astfel încât să corespundă mediului, în special solicitărilor mecanice úi riscurilor de
incendiu.

7.12.4. Conectarea între instalaĠia fixă a amplasamentului úi sistemul de pozare al mobilierului poate fi
o conectare fixă sau o conectare prin priză úi fiúă. Circuitul va fi prevăzut cu protecĠie diferenĠială
pentru un curent rezidual nominal de cel mult 30 mA.

7.12.5. Sistemele de pozare între instalaĠia fixă a amplasamentului úi mobilier trebuie să fie realizate:
- cu cabluri rigide conform cu recomandările din SR CEI 60502, SR HD 21.3 sau SR HD
22.1, în cazul conectării fixe;
- cu cabluri flexibile úi cordoane cu izolaĠie din cauciuc conform cu recomandările din SR
HD 22.4.S3 sau cu izolaĠie din PVC conform cu recomandările din SR HD 21, în cazul
conexiunii prin priză úi fiúă úi în cazul sistemului de pozare supus deplasărilor.

7.12.6. Conductoarele trebuie să fie din cupru, cu secĠiunea minimă de 1,5mm2.

SecĠiunea conductoarelor din cupru din cablurile flexibile úi cordoane poate fi redusă la 0,75
2
mm , dacă acestea nu alimentează o priză de curent úi dacă lungimea lor nu este mai mare de 10 m.

7.12.7. Cablurile úi cordoanele trebuie protejate împotriva deteriorărilor, întinderilor úi torsiunilor.

Acestea trebuie fixate pe pereĠii mobilierului sau amplasate în tuburi, jgheaburi pentru cabluri sau
goluri prevăzute în construcĠia mobilierului. La punctele de intrare în mobilier sau în apropierea
conexiunilor trebuie prevăzute dispozitive de prindere împotriva solicitărilor mecanice.

7.12.8. Accesoriile sistemelor de pozare fixate pe mobilier trebuie să îndeplinească prescripĠiile pentru
cofrete, conform SR EN 60670:
- rezistenĠă mecanică ridicată;
- rezistenĠa termică conform SR EN 60695-2-1/1 (850oC la încercare cu fir incandescent);
- protecĠia împotriva pătrunderii corpurilor străine IP3X, conform SR EN 60529.

7.12.9. Temperatura maximă a incintei corpurilor de iluminat úi a altor echipamente nu trebuie să

depăúească următoarele valori:
- 90oC în funcĠionare normală;
- 115oC în caz de defect.
Trebuie aplicate instrucĠiunile furnizorului, în special cele referitoare la amplasarea úi distanĠele de
securitate faĠă de părĠile inflamabile.

7.12.10. Deasupra úi dedesubtul corpurilor de iluminat în mobilier trebuie marcată puterea admisibilă a
lămpii, dacă construcĠia corpului de iluminat nu împiedică amplasarea unei lămpi de putere mai mare.
251
254 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.13. InstalaĠii electrice pentru unităĠi mobile sau transportabile

7.13.1. Domeniul de aplicare
PrescripĠiile din acest capitol sunt conforme cu recomandările din standardul SR HD 60364-7-717 úi
sunt aplicabile instalaĠiilor electrice din unităĠile mobile sau transportabile.
Termenul “unitate” se aplică vehiculelor úi/sau unei structuri mobile sau transportabile în care este
încorporată o instalaĠie electrică sau o parte a ei.
UnităĠile pot fi de tip mobil – vehicule autopropulsate sau remorcate sau de tip transportabil –
containere sau cabine instalate în úantier, cu următoarele exemple de utilizare: staĠii mobile de radio,
servicii medicale, publicitate, lupta împotriva incendiilor etc.
Aceste prescripĠii nu se aplică:
- unităĠilor cu grupuri generatoare;
- ambarcaĠiunilor de agrement;
- echipamentelor mobile conform SR EN 61140;
- rulotelor, autorulotelor úi caselor mobile;
- echipamentelor de tracĠiune ale autovehiculelor rutiere;
- unităĠilor mobile pentru vânzare, remorcare úi similare.

7.13.2. În interiorul unei unităĠi nu este admisă reĠeaua TN-C.

7.13.3. Pentru alimentarea unei unităĠi pot fi utilizate următoarele metode:

a) conectarea la un grup generator de joasă tensiune conform SR HD 384.5.551 S1 (fig.
7.13.1 úi 7.13.2)
b) conectare la o instalaĠie electrică fixă în care măsurile de protecĠie sunt efective (fig. 7.13.3
úi 7.13.4);
c) conectare prin mijloace care asigură separarea simplă conform SR EN 61140 în raport cu o
instalaĠie electrică fixă (fig. 7.13.5, 7.13.6, 7.13.7):
d) conectare prin mijloace care asigură o separare electrică în raport cu o instalaĠie electrică
fixă (fig. 7.13.8).
În cazurile a, b, c poate fi prevăzută o priză de pământ.
În cazul figurii 7.13.5 este necesară o priză de pământ din motive de protecĠie.
Se poate utiliza o separare electrică sau o reĠea TN dacă în unitate sunt instalate echipamente de
prelucrare a informaĠiei cu valori ridicate ale curenĠilor electrici de fugă sau dacă este necesară o
reducere a influenĠelor.
Sursele, dispozitivele de conectare sau de separare pot fi în interiorul unităĠii.

ProtecĠia de bază (împotriva atingerilor directe)

7.13.4. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice se va realiza prin utilizarea unei protecĠii suplimentare
prin dispozitive de protecĠie la curent rezidual cu un curent rezidual nominal de cel mult 30 mA
montate pe circuitele prizelor de curent úi pe circuitele de alimentare a echipamentelor exterioare
unităĠii, cu excepĠia circuitelor prizelor de curent alimentate prin TFJS sau TFJP sau separare electrică.

7.13.5. ProtecĠia de bază prin utilizarea măsurii de amplasare în afara zonei de accesibilitate la atingere
nu este admisă.

ProtecĠia la defect (împotriva atingerilor indirecte)

7.13.6. ProtecĠia se realizează prin întreruperea automată a alimentării úi prin legături de
echipotenĠializare.

7.13.7. UnităĠile alimentate prin metoda “a” (art. 7.13.3) admit numai reĠelele TN úi TT úi protecĠia
trebuie asigurată prin întreruperea automată a alimentării.

252
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 255

7.13.8. UnităĠile alimentate prin metoda “b” (art.7.13.3) admit numai reĠelele TN sau TT úi
întreruperea alimentării trebuie asigurată prin dispozitiv de curent diferenĠial rezidual, al cărui curent
diferenĠial rezidual nominal este cel mult 30 mA. Această măsură nu se aplică circuitelor din interiorul
unităĠii dacă aceasta are o carcasă neconductoare úi pentru care se utilizează protecĠia prin legătură de
echipotenĠializare locală nelegată la pământ (fig. 7.13.4).

7.13.9. În cazul unităĠilor alimentate prin metodele “a”, “b”, “c”, “d” (art. 7.13.3) toate echipamentele
în amonte de dispozitivele care asigură întreruperea automată a alimentării în unitate, inclusiv
dispozitivele de protecĠie, trebuie să fie de clasa II de izolaĠie sau să prezine o izolaĠie echivalentă.

7.13.10. PărĠile conductoare ale unităĠilor cum sunt úasiele, structura ansamblului sau sistemele de
tuburi trebuie interconectate úi legate la conductorul de protecĠie în reĠelele TT, IT úi TN în unitate,
prin legătura principală de echipotenĠialitate.

7.13.11. În cazul utilizării reĠelei TN în unităĠi cu carcasă conductoare alimentată conform metodelor
“a” sau “c” (art. 7.13.3), această carcasă trebuie legată la punctul neutru (a se vedea fig. 7.13.1, 7.13.2
úi 7.13.7).
În cazul utilizării reĠelei TN în unităĠi cu carcasă neconductoare, masele echipamentelor din interiorul
unităĠii trebuie conectate prin intermediul unui conductor de protecĠie la punctul neutru al
generatorului sau transformatorului, sau dacă acesta nu este posibil, la un conductor activ (de fază).

7.13.12. În cazul utilizării schemei IT în unităĠi cu carcasă conductoare este necesară o conexiune între
masele echipamentelor úi carcasa conductoare.
În cazul unităĠilor cu carcasă neconductoare, masele structurii trebuie interconectate úi apoi conectate
la conductorul de protecĠie.

7.13.13. ReĠeaua IT poate fi realizată prin utilizarea:

- unui transformator de izolare sau unui generator de joasă tensiune montat conform SR EN
61557-8, cu un dispozitiv de control permanent al izolaĠiei;
- unui transformator care asigură separare simplă, de exemplu conform SR EN 61558-1 în
următoarele cazuri:
- un dispozitiv de control al izolaĠiei este montat cu sau fără priză de pământ, asigurând
întreruperea automată a alimentării în cazul unui prim defect între părĠile active úi úasiul
unităĠii (fig. 7.13.6) sau
- un dispozitiv de curent diferenĠial rezidual úi o priză de pământ sunt montate pentru a
asigura întreruperea automată a alimentării în caz de defectare a transformatorului care
asigură separarea simplă (fig. 7.13.5). Echipamentele situate în exteriorul unităĠii trebuie
prevăzute printr-un dispozitiv de curent diferenĠial rezidual separat al cărui curent
diferenĠial rezidual nominal este cel mult egal cu 30 mA.

7.13.14. Măsura tehnică de protecĠie în caz de defect (împotriva atingerilor indirecte) prin utilizarea
amplasamentelor neconductoare nu este admisă.

7.13.15. În mod particular, dacă metoda de alimentare este “a” sau “c” úi dacă un conductor activ este
conectat la carcasa conductoare a unităĠii pot fi omise dispozitivele de protecĠie împotriva
supracurenĠilor pe acest conductor.

Alegerea úi montarea echipamentelor electrice

7.13.16. O placă indicatoare, montată într-un loc vizibil pentru utilizatorul unităĠii, va prezenta clar úi
precis metoda de alimentare a unităĠii, conform descrierilor de la art. 7.13.3.

7.13.17. Pentru conectarea unităĠii trebuie utilizate cablurile de tipul HO7RN-F (sau similar) sau
cablurile cu conductoare din cupru echivalente, cu secĠiunea de 2,5 mm2. Cablurile flexibile trebuie
253
256 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

introduse printr-un gol izolant pentru a se evita orice defect de izolaĠie care poate pune accidental sub
tensiune masele unităĠii. Mantalele cablurilor trebuie fixate solid prin garnituri de etanúare sau ancorate
de unitate.

7.13.18. Pentru cablarea internă a unităĠii sunt permise următoarele tipuri de cabluri sau echivalente cu
ele:
- cabluri monopolare izolate cu PVC, conform SR HD 21.3 sau conductoare izolate, conform
SR HD 21.7, protejate în tuburi de protecĠie conform SR EN 61386-1;
- cabluri cu manta úi izolaĠie din PVC, conform SR HD 21.3 sau cabluri cu manta úi izolaĠie
din cauciuc, conform SR HD 22.4, dacă sunt luate măsuri de protecĠie pentru a se evita
deteriorări mecanice.
Se recomandă utilizarea cablurilor flexibile.

7.13.19. Fiúele úi prizele de curent electric trebuie să fie conform SR EN 60309-1 sau alte standarde
echivalente.
Dispozitivele care conectează unitatea trebuie să corespundă SR EN 60309-2 úi următoarelor
prescripĠii:
- fiúele trebuie să aibă o carcasă de material electroizolant;
- fiúele úi prizele exterioare trebuie să aibe un grad de protecĠie minim IP54;
- presetupele aparatelor úi carcasele trebuie să asigure un grad de protecĠie de cel puĠin IP55.

Grup generator
Clasa I-II

L1
DDR
L2

L3
1c 14
N

PE
7
15 15 15
14 7a

16a 13 M
6 6

5
DDR 18
d 30
mA

2
7b 7d 7c úi/sau 7e

15 15

4
10 10

ProtecĠia prin întreruperea automată a alimentării este asigurată de dispozitive de protecĠie de

curent diferenĠial rezidual (DDR).

Figura 7.13.1 – Exemplu de conectare la un grup generator de joasă tensiune clasa I sau II situat în
interiorul unei unităĠi, cu sau fără priză de pământ

254
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 257

Grup generator
Clasa II - LV
Clasa Grup
II-JTgenerator
L1
DDR
L2

L3
14
N
1c

PE
7
15 15 15
14 7a
5
16a 13 M
6 6

DDR 18
d 30
mA

2
7b 7d 7c úi/sau 7e

15 15

4
10 10

Figura 7.13.2 – Exemplu de conectare la un grup generator de tensiune joasă clasă II situat în
exteriorul unităĠii
Legenda figurilor 7.13 1 úi 7.13 2:
1c conectarea la grupul generator de JT;
2 izolaĠie clasă II sau echivalentă până la primul dispozitiv de protecĠie asigurând
întreruperea automata a alimentării;
4 scară conductoare, dacă există;
5 conectarea punctului neutru (sau, dacă nu există, a unui conductor de fază) la
carcasa conductoare a unităĠii;
6 prize de curent pentru utilizare exclusiv în interiorul unităĠii;
7 legătură de echipotenĠializare principală;
7a pentru o antenă, dacă există;
7b pentru trepte exterioare conductoare în contact cu pământul, dacă există;
7c pentru priza de pământ funcĠională (dacă este necesar);
7d pentru carcasa conductoare a unităĠii;
7e pentru priza de pământ cu scop de protecĠie, dacă există;
10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unităĠii;
13 echipament de utilizare curentă pentru utilizare în interiorul unităĠii;
14 dispozitiv de protecĠie împotriva supracurenĠilor, dacă este necesar;
15 dispozitiv de protecĠie împotriva supracurenĠilor (de exemplu disjunctor);
16a dispozitiv de protecĠie de curent diferenĠial rezidual, de curent diferenĠial rezidual
nominal de cel mult 30 mA pentru protecĠia prin întreruperea automată a
alimentării circuitelor utilizate în exteriorul unităĠii;
16b dispozitiv de protecĠie de curent diferenĠial rezidual pentru protecĠia prin
întreruperea automată a alimentării a circuitelor utilizate în interiorul unităĠii;
18 bornă sau bară de legare la pământ.

255
258 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

L1 L1
DDR
L2 L2

1b L3 L3
14
N N

PE PE
7
15 15 15
14

7a
16a 13 M
6 6

DDR
d 30 18
mA

2
7b 7d 7c úi/sau 7e

15 15

4
10 10

Figura 7.13.3 – Exemplu de conectare la toate tipurile de reĠelele legate la pământ a unei instalaĠii fixe cu întreruperea
automată a alimentării prin dispozitive de curent diferenĠial rezidual (DDR), cu sau fără priză de pământ
DDRd30mA

Figura 7.13.4 – Acelaúi exemplu cu protecĠie prin legătură de echipotenĠializare locală nelegată la
pământ cu o carcasă neconductoare în interiorul unităĠii

Legenda figurilor 7.13.3 úi 7.13.4:

1b conectarea unităĠii la o alimentare unde măsurile de protecĠie sunt efective;
2 izolaĠie clasă II sau echivalentă până la primul dispozitiv de protecĠie asigurând
întreruperea automata a alimentării;
2a mediu neconductor;
4 scară conductoare, dacă există;
256
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 259

6 prize de curent utilizate exclusiv în interiorul unităĠii;

7 legătură de echipotenĠializare principală;
7a pentru o antenă, dacă există;
7b pentru trepte exterioare conductoare în contact cu pământul, dacă există;
7c pentru o priza de pământ funcĠională (dacă este necesar);
7d pentru o carcasa conductoare a unităĠii;
7e pentru o priza de pământ cu scop de protecĠie, dacă există;
10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unităĠii;
13 echipament de utilizare curentă pentru utilizare în interiorul unităĠii;
14 dispozitiv de protecĠie împotriva supracurenĠilor, dacă este necesar;
15 dispozitiv de protecĠie împotriva supracurenĠilor (de exemplu disjunctoare uni sau
bipolare);
16a dispozitiv de protecĠie diferenĠial, de curent diferenĠial rezidual nominal cel mult
30 mA pentru protecĠia prin întreruperea automată a alimentării circuitelor
utilizate în exteriorul unităĠii;
16b dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual pentru protecĠia prin
întreruperea automată a alimentării;
18 bornă sau bară de pământ principală;
20 legătură de echipotenĠializare locală nelegată la pământ.

L1 L1
1a DDR
L2 L2

L3 L3
8
14
2

PE
7

9 9 9 7a

21
6

18

9 9 9

13 7b 7d 7e
6 DDR DDR
16a 16a
d 30 mA d 30 mA

4
10b 10a

Figura 7.13.5 – Exemplu de conectare la o instalaĠie electrică fixă, cu orice tip de reĠea legată la pământ,
utilizând un transformator cu separare simplă úi o reĠea IT cu o priză de pământ

257
260 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

L1 L1 L1 L1
1a 1a DDR
L2 L2 L2 L2

L3 L3 L3 L3
8 8
14 14 N

25 R<
2 2

PE
7 7

7a 7a

18 5 18

7b 7d 7c úi/sau7e 7b 7d 7c úi/sau 7e

4 4

Figura 7.13.6 – Exemplu de conectare cu o Figura 7.13.7 – Exemplu de conectare cu separare

separare simplă úi o reĠea cu dispozitiv de supraveghere simplă úi o reĠea TN cu sau fără priză de pământ
a izolaĠiei úi întreruperea alimentării la primul defect,
cu sau fără priză de pământ

Legenda figurilor 7.13.5, 7.13.6 úi 7.13.7:

1a conectarea unităĠii la o printr-un transformator de separare simpla;
2 izolaĠie clasă II sau echivalentă până la primul dispozitiv de protecĠie (a se vedea punctele 8 úi
9 ) asigurând întreruperea automată a alimentării;
4 scară conductoare, dacă există;
5 conectarea punctului neutru (sau, dacă nu există, a unui conductor de fază) la carcasa
conductoare a unităĠii;
6 prize de curent pentru utilizare exclusiv în interiorul unităĠii;
7 legătură de echipotenĠializare principală;
7a pentru o antenă, dacă există;
7b pentru trepte exterioare conductoare în contact cu pământul, dacă există;
7c pentru o priza de pământ funcĠională (dacă este necesar);
7d pentru carcasa conductoare a unităĠii;
7e pentru o priza de pământ de protecĠie, opĠională;
8 dispozitive de protecĠie, dacă este necesar, împotriva supracurenĠilor úi/sau pentru protecĠia prin
întreruperea automată a alimentării în cazul unui al doilea defect;
9 dispozitiv de protecĠie împotriva supracurenĠilor úi prin întreruperea automată a
alimentării în caz de al doilea defect;
10a prize de curent trifazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unităĠii;
10b prize de curent monofazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unităĠii;
13 echipament de utilizare curentă utilizat exclusiv în interiorul unităĠii;
14 dispozitiv de protecĠie împotriva supracurenĠilor, dacă este necesar;
16a dispozitiv de protecĠie la curent diferenĠial rezidual, de curent diferenĠial rezidual nominal cel
mult 30 mA pentru protecĠia prin întreruperea automată a alimentării circuitelor utilizate în
exteriorul unităĠii;
16b dispozitiv de curent diferenĠial rezidual pentru protecĠia prin întreruperea automată a
alimentării;
18 bornă sau bară de pământ principală;
21 transformator pentru echipament de tilizare curentă, de exemplu 230 V;
25 dispozitiv de control permanent al izolaĠiei.

258
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 261

IEC 2675/2000

Figura 7.13.8 – Exemplu de conectare la o instalaĠie electrică fixă, cu orice tip de reĠea legată la pământ, utilizând o
separare electrică asigurată de un transformator de izolare

Legenda fig. 7.13. 8:

1a conectarea uniăĠii la alimentarea prin transformator asigurând o separare electrică;
2 izolaĠie de clasă II sau echivalentă până la primul dispozitiv de protecĠie asigurând o
întrerupere automată a alimentării;
4 scară conductoare, dacă există;
6 prize de curent pentru utilizare exclusivă în interiorul unităĠii;
8 dispozitive de protecĠie pentru protecĠia prin întreruperea automată a alimentării în caz de al
doilea defect úi daca este necesar, împotriva supracurenĠilor;
10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unităĠii;
11 legătură de echipotenĠializare izolată nelegată la pământ;
13 echipament de utilizare curentă utilizat în interiorul unităĠii;
14 dispozitiv de protecĠie împotriva supracurenĠilor, dacă este necesar;
21 transformator, de exemplu, pentru echipament de utilizare curentă 230V.

7.14. InstalaĠii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement úi barăci din
bâlciuri, parcuri de distracĠie úi circuri
7.14.1. Domeniul de aplicare
Acest capitol prezintă prescripĠiile particulare pentru instalaĠia electrică care să asigure funcĠionarea
echipamentelor electrice care fac parte din structuri úi dispozitive pentru agrement, mobile sau
transportabile úi instalate temporar, în conformitate cu recomandările din SR HD 60364-7-740.
PrescripĠiile acestui capitol nu se aplică instalaĠiilor electrice permanente úi echipamentelor electrice
ale maúinilor electrice.

7.14.2. DefiniĠii
Pe lângă definiĠiile generale prezentate în normativ se aplică următoarele definiĠii speciale:
- bâlci: amplasament care cuprinde una sau mai multe standuri, structuri, dispozitive pentru
agrement sau barăci instalate pentru agrement;
259
262 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

- baracă: element care nu este fix, destinat să cuprindă în general echipamente pentru jocuri
sau demonstraĠii;
- stand: zonă sau structură temporară utilizată pentru expoziĠie, publicitate, vânzare úi jocuri;
- dispozitiv pentru agrement: manej, stand, construcĠie de material textil sau de folie,
chioúc, scenă de spectacol, cort, baracă, grădină destinate pentru agrementul publicului;
- instalaĠie electrică temporară: instalaĠie electrică montată úi demontată odată cu structura
la care este asociată.

7.14.3. Tensiunea nominală de alimentare a unei instalaĠii electrice temporare al unui dispozitiv pentru
agrement trebuie să fie maxim 230V/400V tensiune alternativă sau 440V tensiune continuă.
Dacă instalaĠia electrică temporară este alimentată de la reĠeaua de distribuĠie publică, oricare ar fi
numărul surselor de alimentare, conductoarele de fază úi neutru ale acestora nu trebuie interconectate
în aval de punctele de alimentare.

7.14.4. Pentru protecĠia de bază (la atingeri directe) nu se admite protecĠia prin obstacole.

7.14.5. Pentru protecĠia de bază (la atingere directă) se admite ca măsură suplimentară utilizarea
dispozitivelor de curent diferenĠial rezidual de cel mult 30 mA pentru:
- circuitele de iluminat;
- circuitele de priză pentru un curent de cel mult 32 A;
- circuitele pentru alimentarea echipamentelor portabile racordate prin cabluri sau
conductoare flexibile al cărui curent nominal este de cel mult 32 A.

7.14.6. Nu se aplică prevederea de la 7.14.5 circuitelor :

- de iluminat amplasate în afara zonei de accesibilitate la atingere, dacă nu sunt alimentate
prin prize de curent de uz casnic (sau scopuri similare) sau prize de curent conform SR EN
60309-1 ;
- pentru care este utilizată ca măsură de protecĠie alimentarea cu TFJS úi TFJP sau separarea
electrică .

7.14.7. Pentru automobilele electrice în miniatură pentru diverstisment se admite ca măsură tehnică de
protecĠie de bază (la atingere directă) amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere .

7.14.8. ProtecĠia împotriva úocului electric în caz de defect (atingere indirectă) se va realiza prin una
din următoarele măsuri:
- utilizarea întreruperii automate; în cazul circuitelor de alimentare a motoarelor de tensiune
alternativă dispozitivul DDR trebuie să fie cu temporizare sau să fie de tip S;
- utilizarea unei reĠele legate la pământ TN; în acest caz nu trebuie utilizat un conductor PEN
în aval de punctul de alimentare a instalaĠiei electrice temporare;
- utilizarea unei reĠele IT pentru instalaĠii tensiune continuă când este necesară continuitatea
funcĠionării serviciului;
- utilizarea legăturii suplimentare de echipotenĠializare; într-un amplasament destinat
animalelor o astfel de legătură trebuie să conecteze toate părĠile conductoare accesibile úi
toate părĠile conductoare străine care pot fie atinse simultan.

7.14.9. Măsurile tehnice de protecĠie împotriva úocului electric în caz de defect (atingere indirectă)
prin utilizarea amplasamentelor neconductoare úi prin legătură de echipotenĠializare nelegată la pământ
nu sunt admise.

7.14.10. Pentru protecĠia împotriva úocului electric în caz de defect (atingere indirectă) a instalaĠiei
electrice temporare se va utiliza úi măsura întreruperii automate printr-un DDR al cărui curent
diferenĠial rezidual nominal este de maxim 300 mA, cu temporizare sau de tip S (pentru selectivitate
cu circuitele din aval), montat pe circuitul de alimentare a tabloului instalaĠiei temporare.
260
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 263

7.14.11. Motoarele comandate automat sau de la distanĠă, care nu sunt supravegheate permanent
trebuie echipate cu dispozitive de protecĠie împotriva supratemperaturii cu reanclanúare manuală.

7.14.12. Fiecare grupă de circuite aparĠinând unei categorii de receptoare a unei instalaĠii electrice
temporare ale unui dispozitiv de agrement úi fiecare circuit de alimentare a unei instalaĠii exterioare
trebuie să fie prevăzute cu întreruptoare uúor accesibile úi clar identificate.

7.14.13. Aparatajul trebuie amplasat numai în dulapuri care nu pot fi deschise decât cu ajutorul unei
chei sau a unei scule, cu excepĠia părĠilor concepute úi prevăzute pentru a fi manevrate de persoane
obiúnuite (BA1).

7.14.14. Echipamentele electrice trebuie să aibă un grad de protecĠie de minim IP44.

7.14.15. Cablurile pot fi montate în tuburi de protecĠie, pe sisteme tip jgheab sau scară.
Cablurile trebuie să aibe o tensiune nominală minimă de 450/750 V, cu excepĠia cablurilor úi a
cordoanelor utilizate în interiorul dispozitivelor pentru agrement pentru care tensiunea nominală
minimă este de 300/500 V.

7.14.16. Traseul cablurilor îngropate trebuie marcat. Cablurile îngropate trebuie să fie armate sau
protejate în tuburi de protecĠie clasificate ca 450N în ceea ce priveúte protecĠia împotriva comprimării
úi clasificat ca normal în ceea ce priveúte protecĠia la impact.

7.14.17. În zonele de acces a publicului úi în zonele de traversare a drumurilor úi aleilor cablurile

armate trebuie protejate împotriva deteriorărilor mecanice cu tuburi de protecĠie. Tuburile de protecĠie
trebuie să corespundă la:
- compresiune – 1250N;
- impact - “ridicat”;
- coroziune - “mediu/ridicat” (conform anexa 5.7);

7.14.18. Cablurile supuse deplasărilor trebuie să aibe o construcĠie flexibilă în execuĠie grea ( HO7
RNF, HO7 BN4 – F sau similare).

7.14.19. Conexiunile electrice pentru îmbinarea cablurilor trebuie să fie realizate în carcase având un
grad de protecĠie cel puĠin IP4X sau IPXXD.

7.14.20. Întreruptoarele trebuie să întrerupă conductoarele de fază úi conductorul neutru.

7.14.21. Corpurile de iluminat úi ghirlandele luminoase nu se vor suspenda de cablul de alimentare.

Dacă acestea sunt montate la mai puĠin de 2,5 m faĠă sol sau pot fi atinse în mod accidental trebuie
fixate ferm, iar accesul la sursa de lumină va fi posibil decât după îndepărtarea unei bariere sau a unei
carcase cu ajutorul unei scule speciale.

7.14.22. Corpurile de iluminat dintr-o galerie pentru tir sau altă demonstraĠie în care se utilizează
proiectile trebuie protejate corespuzător împotriva oricăror deteriorări accidentale.

7.14.23. Un proiector mobil trebuie instalat astfel încât lampa să nu fie accesibilă, cablul de alimentare
trebuie să fie flexibil úi să aibe o protecĠie mecanică corespunzătoare, zonei unde este amplasat.

7.14.24. Corpul de iluminat sau proiectorul trebuie fixate úi protejate astfel ca focalizarea sau
concentrarea căldurii lămpii să nu poată produce aprinderea unui material.

261
264 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.14.25. Se prevăd circuite separate ce alimentează corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu descărcare
în gaze sau firme úi sunt comandate printr-un dispozitiv de oprire de urgenĠă.

7.14.26. Transformatoarele de securitate trebuie să fie conform SR EN 61558-2-6.

Convertoarele electronice trebuie să fie conform SR EN 61347-2-2.
Acestea trebuie montate în afara zonei de accesibilitate la atingere.
Circuitul secundar al fiecărui transformator sau convertor trebuie protejat de un dispozitiv de protecĠie
cu reanclanúare manuală.

7.14.27. Într-o baracă sau stand se recomandă să se amplaseze o priză de curent pe metru pătrat sau
metru liniar de perete.

7.14.28. Pentru fiecare dispozitiv pentru agrement trebuie să existe un punct de conexiune uúor
accesibil marcat cu următoarele caracteristici:
- tensiune nominală;
- curent nominal;
- frecvenĠă nominală.

7.14.29. Un automobil electric miniatură cu tamponare trebuie alimentat cu o tensiune de maxim 50V
tensiune alternativă sau 120 V tensiune continuă. Circuitul în tensiune continuă trebuie separat electric
de reĠeaua principală de alimentare printr-un trasformator sau printr-un grup motor generator.

7.14.30. Dacă un generator este instalat într-o clădire pentru a alimenta o instalaĠie temporară, utilizând
o reĠea TN sau TT, legarea la pământ a instalaĠiei trebuie să fie conform subcap.5.5. úi în cazul
utilizării unuia sau mai multor electrozi de pământ, legarea la pământ trebuie să fie conform subcap.
5.5.
Cu excepĠia reĠelei IT, punctul neutru al conexiunii în stea a unui generator trebuie conectat la masa
generatorului.

7.15.InstalaĠii electrice pentru sisteme de încălzire în pardoseală sau tavan

7.15.1. Domeniul de aplicare
Prevederile acestui capitol se aplică la instalarea sistemelor de încălzire în pardoseală sau tavan care
realizează o încălzire directă sau un sistem de încălzire cu acumularea energiei termice. Ele nu se
aplică la instalarea sistemelor de încălzire în pereĠi.
Aceste prevederi sunt conforme cu recomandările standardului SR HD 384.7.753 S1.

7.15.2. DefiniĠii
Pentru scopul particular al acestui capitol se definesc următoarele noĠiuni úi termeni:
- sistem de încălzire cu acumularea energiei termice, amplasat în pardoseală: sistemul
de încălzire în care, din cauza unei perioade limitate de încărcare, o cantitate redusă de
energie electrică este transformată în căldură disipată prin suprafaĠa pardoselii în încăperea
de încălzit într-un timp stabilit;
- sistem de încălzire direct: sistemul de încălzire în tavan sau în pardoseală care generează
căldură pe baza energiei electrice, o disipă în camera de încălzit, într-un timp de răspândire
cât mai mic posibil;
- sistem de încălzire complementar: sistemul de încălzire direct înglobat în pardoseală, care
completează un sistem de încălzire cu acumulare (ex. în zonele de lângă pereĠii exteriori);
- zonă fără încălzire: zona complet acoperită de mobilier sau păstrată disponibilă pentru
mobilier prefabricat;
- cablu de încălzire: cablu cu sau fără ecran sau manta metalică aparĠinând unui sistem de
încălzire fix;

262
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 265

- element de încălzire flexibil tip placă: element format din mai multe straturi laminate
electroizolante în care sunt integrate rezistoare electrice, sau un material de bază pe care
sunt fixate cabluri electrice de încălzire izolate;
- element de încălzire: cablu de încălzire sau element de încălzire flexibil tip placă cu
conexiuni reci sau borne fixate rigid, conectate la instalaĠia electrică;
- conexiune rece: cablu izolat sau cordon destinat conectării elementului de încălzire la
instalaĠiile electrice;
- cablu de încălzire cu autoreglare: cablu a cărui temperatură nu poate depăúi 70oC úi care
nu necesită conexiuni reci intermediare pentru conectare la instalaĠia electrică.

7.15.3. Măsuri de protecĠie pentru asigurarea securităĠii

7.15.3.1. Măsuri de protecĠie împotriva úocurilor electrice

Pentru protecĠia de bază (împotriva úocurilor electrice datorate atingerilor directe) nu se admit măsurile
prin folosirea obstacolelor úi prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere.
ProtecĠia în caz de defect (împotriva úocurilor electrice datorate atingerilor indirecte) se realizează prin
folosirea următoarelor măsuri:
- întreruperea automată a alimentării prin utilizarea de dispozitive de protecĠie la curent
diferenĠial rezidual (DDR) cu un curent nominal diferenĠial care să nu depăúească 30 mA;
- legături echipotenĠiale suplimentare: în cazul în care deasupra elementelor de încălzire din
pardoseală sau sub elementele de încălzire din tavan este prevăzut un înveliú de protecĠie
sau grilaj conductiv acesta trebuie conectat la conductorul de protecĠie al instalaĠiei
electrice prin conductoare de echipotenĠializare;
- utilizarea echipamentelor de clasă II sau cu izolaĠie echivalentă; circuitele de alimentare ale
acestor echipamente trebuie protejate suplimentar prin utilizarea dispozitivelor DDR al
căror curent nominal să fie maxim 30 mA;
- separarea electrică.

Pentru protecĠia în caz de defect (împotriva úocurilor electrice datorată atingerilor indirecte) nu se
admit măsurile tehnice prin folosirea mediului neconductor úi a legăturilor echipotenĠiale nelegate la
pământ.

7.15.3.2. Măsuri de protecĠie împotriva supraîncălzirii.

În scopul evitării supraîncălzirii sistemelor de încălzire din tavan sau pardoseală din clădiri, prin
limitarea temperaturii în zona de încălzire la maxim 80oC, trebuie aplicată cel puĠin una din
următoarele măsuri:
- proiectarea corespunzătoare a sistemului de încălzire;
- instalarea corespunzătoare a sistemului de încălzire conform instrucĠiunilor producătorului;
- utilizarea dispozitivelor de protecĠie la suprasarcină.
Elementele de încălzire trebuie conectate la instalaĠia electrică prin conexiuni reci (astfel încât să nu
poată fi separate) sau prin borne.
Elementele de încălzire nu trebuie să traverseze rosturile de dilatare.

7.15.4. Alegerea úi montarea echipamentelor

Elementele de încălzire flexibile tip placă trebuie să corespundă prescripĠiilor SR EN 60335-2-96.
Cablurile de încălzire se recomandă să corespundă prescripĠiilor din SR CEI 60800 (pentru locuinĠe)
sau SR EN 62 395-1 (pentru aplicaĠii industriale).
Elementele de încălzire pentru instalarea în tavan trebuie să aibă o protecĠie mecanică cel puĠin IPX1,
iar cele pentru instalare în pardoseală din beton sau din material similar cel puĠin IPX7.
Proiectantul sistemelor trebuie să întocmească un plan pentru fiecare element de încălzire conĠinând
următoarele detalii:
- tipul elementului de încălzire;
- numărul elementelor de încălzire instalate;
263
266 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

- lungimea/suprafaĠa elementelor de încălzire;

- densitatea de putere pe suprafaĠă;
- dispunerea elementelor de încălzire;
- amplasarea/adâncimea elementelor de încălzire;
- amplasarea cutiilor de joncĠiune;
- conductoare, ecrane úi elemente similare;
- zona instalată/încălzită úi zonele fără încălzire;
- tensiunea nominală;
- rezistenĠa electrică nominală(la rece) a elementelor de încălzire;
- curentul nominal al dispozitivelor de protecĠie la suprasarcină;
- curentul diferenĠial rezidual de funcĠionare al DDR.
Acest plan trebuie amplasat lângă întreruptorul sistemului de încălzire.
Proiectul instalaĠiei de încălzire în tavan sau pardoseală trebuie coordonat cu celelalte proiecte de
reĠele de utilităĠi pentru a evita folosirea de mijloace de fixare penetrante (ex.: úuruburi pentru opritorul
de uúi etc.).

7.16. InstalaĠii electrice pentru rulote sau autorulote

7.16.1. Domeniul de aplicare
Prevederile din acest capitol respectă recomandările standardului SR HD 384.7.754 S1: 2006 úi se
aplică instalaĠiilor electrice interioare ale rulotelor sau autorulotelor pentru tensiuni nominale până la
440 V. Pentru instalaĠiile electrice ale rulotelor care funcĠionează la tensiune continuă până la 12 V se
aplică úi recomandările standardelor SR EN 1648-1 úi SR EN 1648-2.

7.16.2. DefiniĠii
DefiniĠiile specifice acestui capitol sunt:
- vehicul de agrement: unitate echipată pentru locuit temporar sau sezonier, care
îndeplineúte prescripĠiile pentru construcĠie úi utilizarea vehiculelor rutiere;
- autorulotă: vehicul de agrement cu tracĠiune proprie utilizat pentru turism, care
îndeplineúte prescripĠiile pentru construcĠie úi utilizarea vehiculelor rutiere;
- rulotă: vehicul de agrement remorcat utilizat pentru turism, care îndeplineúte prescripĠiile
pentru construcĠia úi utilizarea vehiculelor rutiere;
- locuinĠă mobilă de agrement: vehicul de agrement transportabil care include mijloace de
deplasare, dar nu îndeplineúte prescripĠiile pentru construcĠia úi utilizarea vehiculelor
rutiere.

7.16.3. Tensiunea nominală a instalaĠiei electrice pentru rulote sau autorulote nu trebuie să depăúească
230 V tensiune alternativă monofazată sau 400 V tensiune alternativă trifazată.

7.16.4. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice

Nu sunt admise măsurile prin utilizarea obstacolelor, prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate la
atingere sau prin amplasamente neconductoare.
Circuitele electrice trebuie prevăzute cu un conductor de protecĠie, care să fie conectat la borna de
pământ a rulotei, care leagă toate masele echipamentelor electrice úi contactele de protecĠie ale prizelor
de curent. În cazul în care tipul de construcĠie al rulotei nu asigură continuitatea, elementele
conductoare ale rulotei trebuie conectate la conductorul de protecĠie în mai multe puncte.
SecĠiunea nominală a conductoarelor din cupru utilizate în acest scop nu trebuie să fie mai mică de 4
mm2 sau o secĠiune echivalentă pentru conductanĠa úi rezistenĠa mecanică pentru alte materiale.
Dacă rulota este construită din materiale electroizolante, aceste prescripĠii nu se aplică părĠilor metalice
care nu sunt susceptibile să ajungă sub tensiune în caz de defect.

7.16.5. Echipamentele electrice situate într-un amplasament umed trebuie să aibe un grad minim de
protecĠie IP55, conform recomandărilor din SR EN 60529.
264
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 267

7.16.6. Sisteme de pozare

Trebuie utilizate următoarele tipuri de cabluri:
- cabluri monopolare flexibile (HO7 HV-K sau similar) pozate în tuburi nemetalice;
- cabluri rigide cu conductoare multifilare cu minim 7 toroane (HO7 V-R sau similar) pozate
în tuburi nemetalice;
- cabluri cu manta obiúnuită din policloropren (HO5 RN-F sau echivalent).
Dacă nu sunt pozate în tuburi, cablurile trebuie fixate prin bride electroizolante la intervale de maxim
0,4 m pe traseu vertical úi 0,25 m pe traseu orizontal.
Tuburile trebuie să îndeplinească condiĠiile din standardul SR EN 61386. Nu se admit tuburi din
polietilenă. Materialul tuburilor úi cutiilor de conexiuni trebuie să fie conform standardelor pe părĠi SR
EN 60695-2, dacă nu sunt indicate alte produse în specificaĠii.
Deoarece sistemele de pozare sunt supuse vibraĠiilor, ele trebuie protejate împotriva deteriorărilor
mecanice fie prin amplasament, fie prin protecĠie suplimentară. Sistemele de pozare care traversează
părĠile metalice trebuie protejate prin presetupe sau garnituri de trecere corespunzătoare, cu fixare
sigură úi prin măsuri pentru evitarea deteriorărilor produse de muchiile ascuĠite sau părĠile abrazive.
În compartimentul buteliilor de gaz este interzisă montarea sau traversarea sistemelor de pozare.
SecĠiunea conductoarelor trebuie să fie corespunzătoare pentru curenĠii admisibili ai sarcinilor
conectate la rulotă, dar nu mai mică de 1,5 mm2 Cu sau echivalent.
Cablurile utilizate în circuite de tensiuni diferite trebuie pozate separat pentru a nu exista contact fizic
între ele.
Conexiunile cablurilor trebuie realizate în cutii corespunzătoare. Când capacul poate fi înlăturat cu
uúurinĠă fără ajutorul unei scule, conexiunile trebuie izolate.

7.16.7. Aparataj
Conectorul racordului rulotei trebuie realizat conform cu recomandările din SR EN 60309-2,
corespunzător tipului de conector úi trebuie să cuprindă:
- o fiúă conform SR EN 60309-2;
- un cablu flexibil de tip HO7 RN-F sau echivalent, prevăzut cu conductor de protecĠie având
următoarele caracteristici:
-lungime max. 25m
-secĠiune minimă pentru un curent nominal de 16A: 2,5mm2 Cu sau echivalent (pentru
curenĠi nominali mai mari, secĠiunea trebuie aleasă astfel încât să asigure declanúarea
dispozitivului de protecĠie împotriva supracurenĠilor, pentru un curent de scurtcircuit
minim la capătul cordonului de alimentare);
-culoare de identificare conform SR HD 308;
-conector conform SR EN 60309-2.
Racordul rulotei trebuie instalat:
- la maxim 1,80 m deasupra solului;
- într-un amplasament uúor accesibil;
- într-un locaú corespunzător prevăzut cu capac, în exteriorul rulotei.
Lângă locaúul pentru pentru racord, în exteriorul rulotei, trebuie să existe următoarele informaĠii:
- tensiune nominală;
- curent nominal;
- frecvenĠa.
Orice instalaĠie electrică internă trebuie echipată cu un dispozitiv de întrerupere a tuturor
conductoarelor active úi a conductorului neutru, amplasat în rulotă, într-un loc uúor accesibil. În
apropierea acestui dispozitiv trebuie fixată o notă cu instrucĠiuni de exploatare.
Toate circuitele terminale trebuie protejate pe conductoarele de fază împotriva supracurenĠilor.
În cazul unui singur circuit final, dispozitivul de protecĠie împotriva supracurenĠilor poate fi utilizat ca
dispozitiv de întrerupere.
Accesoriile, precum întreruptoarele, duliile úi altele similare, nu trebuie să aibă părĠi metalice.
Prizele de curent de joasă tensiune trebuie să fie prevăzute cu contact de protecĠie pentru conectarea
265
268 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

conductorului de protecĠie. Dacă în rulotă sunt prevăzute prize de TFJS, prizele vor fi diferite pentru a
nu permite greúeli în conectarea fiúelor.
Orice echipament conectat permanent la instalaĠia fixă trebuie să fie comandat printr-un întreruptor
amplasat fie pe echipament, fie în apropierea acestuia.

7.17. InstalaĠii electrice pentru firme úi reclame luminoase

7.17.1. Proiectarea úi executarea instalaĠiei electrice interioare úi exterioare a firmelor úi reclamelor
luminoase trebuie să se facă respectându-se pe lângă prevederile din subcap. 5.3., condiĠiile din
capitolul de faĠă, recomandările normei SR EN 50107 (standard pe părĠi) úi prevederile instrucĠiunilor
tehnice ale producătorului firmei/reclamei luminoase. Materialele din care se execută firma/reclama
luminoasă trebuie să fie omologate din punctul de vedere al reacĠiei la foc.

7.17.2. DistanĠa de la părĠile sub tensiune ale firmelor úi reclamelor luminoase amplasate în exteriorul
clădirilor, până la sol úi respectiv până la elemente ale constucĠiilor, trebuie să fie de cel puĠin:
- 3,0 m până la sol (trotuare etc.);
- 1,5 m până la balcoane, terase, ferestre;
- 3,0 m până la acoperiúuri accesibile în mod normal;
- 1,0 m până la acoperiúuri inaccesibile în mod normal;
În cazul în care aceste distanĠe nu pot fi respectate, construcĠia firmelor úi reclamelor luminoase se
realizează în aúa fel încât să nu permită accesul direct la niciuna din părĠile ei sub tensiune.
Firmele úi panourile luminoase executate din materiale din clase de reacĠie la foc C, D, E úi F, vor fi
amplasate numai pe faĠade úi pereĠi exterioare (inclusiv elementele de placare, izolare termică) din
clasele de reacĠie la foc A1 sau A2 s1do, potrivit reglementărilor specifice.

7.17.3. DistanĠa minimă pe orizontală de la firme sau reclame luminoase până la cea mai apropiată
linie de contact pentru tramvaie sau troleibuze, trebuie să fie de 2,2 m.

7.17.4. DistanĠa minimă de la firma sau reclama luminoasă până la suporturile liniilor de contact ale
tramvaielor sau troleibuzelor (stâlpi, console, suspensii etc.) în legătura cu pământul, trebuie să fie de
0,5 m.

7.17.5. DistanĠa minimă de la părĠile neizolate aflate sub tensiune înaltă ale firmelor úi reclamelor până
la elemente din materiale combustibile din clasa de reacĠie la foc B, conform reglementărilor specifice
referitoare la securitatea la incendiu a construcĠiilor, trebuie să fie cel puĠin de 10 cm; dacă această
distanĠă nu poate fi asigurată, părĠile neizolate trebuie protejate prin elemente din materiale izolante
incombustibile.

7.17.6. Firmele úi reclamele luminoase cu lămpi cu descărcări electrice, alimentate la tensiune înaltă
amplasate în interiorul construcĠiilor, în vitrine închise sau deschise sau în locuri accesibile persoanelor
neautorizate, trebuie realizate în aúa fel încât să nu fie posibil accesul la părĠile lor aflate sub tensiune.

7.17.7. Alimentarea cu energie electrică a lămpilor cu descărcări electrice la tensiune înaltă ale
firmelor sau reclamelor se face prin intermediul transformatoarelor speciale cu dispersie de flux
magnetic, ale căror caracteristici nominale se aleg în funcĠie de acelea ale lămpilor.
Transformatoarele se instalează în cutii proprii pentru un transformator sau o cutie pentru mai multe
transformatoare, care se prevăd cu blocaj, astfel încât deschiderea lor să fie însoĠită de întreruperea
alimentării din reĠea pe toate fazele.

7.17.8. Se interzice instalarea aparatelor care sunt alimentate la tensiunea primară, în interiorul cutiei
transformatoarelor, cu excepĠia celor pentru blocaj úi pentru îmbunătăĠirea factorului de putere.

7.17.9. Transformatoarele se amplasează, în măsura posibilităĠilor, cât mai aproape de lămpile ce

266
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 269

trebuie alimentate. Se admite instalarea transformatoarelor în interiorul clădirilor numai în locuri

inaccesibile persoanelor neautorizate úi numai cu condiĠia utilizării cablurilor pentru tensiune înaltă
ecranate.

7.17.10. În clădirile noi care urmează să fie dotate cu firme luminoase se prevăd firide speciale în care
se instalează transformatoarele împreună cu dispozitivele de conectare úi de programare.

7.17.11. Tranformatoarele se alimentează prin circuite independente de acelea ale altor receptoare, pe
un circuit putând fi alimentate cel mult 5 transformatoare. Fiecare circuit trebuie protejat prin siguranĠe
fuzibile sau disjunctoare.

7.17.12. Circuitele pentru alimentarea transformatoarelor se execută cu conductoare sau cabluri cu

întârziere la propagarea flăcării , iar secĠiunea minimă admisă pentru conductoarele de cupru este de
2,5 mm2. În cazul în care aceste circuite se pozează la exterior, ele trebuie protejate în tuburi metalice
etanúe.
La clădirile înalte úi foarte înalte, circuitele pentru alimentarea transformatoarelor úi/sau
firmelor/reclamelor luminoase se execută cu cabluri rezistente la foc pe o durată de cel puĠin 30
minute.

7.17.13. Circuitele pentru alimentarea firmelor úi reclamelor luminoase trebuie prevăzute cu

dispozitive de protecĠie úi comandă amplasate în loc accesibil.

7.17.14. Transformatoarele sau grupurile de transformatoare trebuie prevăzute cu deconectare vizibilă

úi sigură pe toate fazele.

7.17.15. InstalaĠia electrică cu tensiuni peste 1000 V a firmelor úi reclamelor luminoase se execută cu
cabluri electrice, cu tensiunea de încercare de cel puĠin 15000V.
Conexiunile trebuie să fie realizate cu ajutorul unor borne conforme cu EN 60999-1 pentru a
avea un contact electric cât mai bun.
Dacă instalaĠia electrică de înaltă tensiune a firmei sau reclamei este montată în exterior, trebuie
utilizate conductoare electrice cu izolaĠie suplimentară, rezistentă la intemperii.

7.17.16. Intrările úi ieúirile tuburilor sau conductoarelor electrice din cutia transformatorului trebuie
protejate prin izolatoare de trecere, prin tile sau pipe de porĠelan, după caz, montate în aúa fel încât să
nu fie posibilă pătrunderea apei sau a zăpezii în interiorul cutiei.

7.17.17. Toate părĠile metalice ale firmei sau reclamei luminoase care nu sunt sub tensiune
(construcĠia metalică a firmei, cutia transformatoarelor, carcasa transformatoarelor, tuburile metalice
de protecĠie etc.), trebuie conectate la instalaĠia de legare la pământ comună a clădirii (conform
prevederilor subcap.4.1).

7.18. InstalaĠii electrice pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor

ascensoarelor, maúinilor de ridicat úi transportat
Ascensoare

7.18.1. La proiectarea úi executarea instalaĠiilor electrice pentru alimentarea cu energie electrică a

echipamentelor ascensoarelor trebuie respectate, pe lângă condiĠiile generale din prezentul normativ úi
prevederile instrucĠiunilor tehnice ale producătorului de ascensoare.

7.18.2. La blocurile de locuinĠe, coloana pentru alimentarea tabloului principal al ascensoarelor trebuie
racordată la tabloul comun de lumină úi putere (forĠă).

267
270 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.18.3. La clădirile încadrate din punctul de vedere a condiĠiilor de evacuare în caz de urgenĠă BD3 úi
BD4 (anexa 5.2), coloana de alimentare a tabloului ascensoarelor se racordează la tabloul general sau
la un tablou de putere (forĠă), înaintea întreruptorului general sau a siguranĠelor generale.

7.18.4. Alimentarea cu energie electrică a tablourilor ascensoarelor de pompieri în caz de incendiu,

trebuie asigurată din două surse de alimentare independente, în condiĠiile prevăzute la subcap. 7.22 úi
SR EN 81-72 sau alte reglementări echivalente. La aceste tablouri se racordează numai ascensoarele de
pompieri.

7.18.5. Coloanele pentru alimentarea tabloului ascensorului de pompieri în caz de incendiu trebuie
realizate cu cabluri rezistente la foc sau cu un sistem de cablaj care să-úi păstreze caracteristicile de
protecĠie pe o perioada de cel puĠin 120 minute.

7.18.6. Alimentarea instalaĠiilor electrice ale ascensoarelor de materiale se face din tabloul general din
clădirea respectivă sau dintr-un tablou secundar de putere (forĠă).

7.18.7. SecĠiunea coloanei tabloului ascensorului se dimensionează pentru căderea de tensiune la

pornire admisă, conform instrucĠiunilor producătorului ascensorului sau, în lipsa acestora, pentru o
cădere de tensiune la pornire de cel mult 3% faĠă de tensiunea nominală.

7.18.8. Pentru iluminatul puĠului închis al ascensorului trebuie prevăzut în tabloul ascensorului un
circuit independent de alte circuite.

7.18.9. La blocurile de locuinĠe, circuitul iluminatului puĠului de ascensor se racordează la tabloul

comun de lumină úi putere (forĠă). Întreruptorul pentru comanda acestui circuit se prevede în interiorul
acestui tablou.
La clădirile prevăzute cu iluminat de securitate de evacuare alimentat din sursă de rezervă, circuitul
pentru iluminatul puĠului ascensorului se alimentează din circuitele acestui iluminat.
Circuitul pentru iluminatul puĠului ascensorului de pompieri în caz de incendiu se racordează din
tabloul ascensorului respectiv.

7.18.10. Coloanele de alimentare ale tablourilor ascensoarelor (persoane, marfă, de pompieri) úi

circuitul de iluminat pentru puĠul ascensorului se protejază cu tuburi de protecĠie pe toate porĠiunile de
traseu pe care există pericol de deteriorare mecanică.

7.18.11. ProtecĠia în caz de defect (împotriva úocurilor electrice prin atingere indirectă - atingerea
părĠilor metalice ale ascensorului care în mod normal nu se află sub tensiune) se realizează conform
prevederilor din subcap. 4.1. Glisierele ascensoarelor pot fi utilizate drept conductoare naturale de
legare la pământ conform subcap. 5.5.

Maúini de ridicat úi transportat

7.18.12. Liniile de contact pentru maúini de ridicat úi transportat trebuie proiectate úi executate
respectându-se pe lângă prevederile generale din prezentul normativ úi instrucĠiunile tehnice ale
furnizorului.

7.18.13. Materialul liniei de contact se alege avându-se în vedere condiĠiile de mediu în care aceasta
urmează să lucreze úi în funcĠie de tipul culegătorilor de curent electric.

7.18.14. SecĠiunea coloanei de alimentare a liniei, secĠiunea liniei úi modul de alimentare a liniei se
aleg astfel încât la curentul de pornire suma tuturor căderilor de tensiune (pe coloană úi linie) pentru
poziĠia cea mai defavorabilă de funcĠionare a maúinilor să respecte prevederilor furnizorului. În lipsa
acestora căderile de tensiune trebuie să nu depăúească 12% la tensiune alternativă úi 15% tensiune
continuă.
268
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 271

7.18.15. În cazul în care o linie de contact alimentează mai multe maúini de ridicat sau transportat, la
ambele capete ale liniei se prevăd zone de reparaĠie având o lungime cel puĠin egală cu lungimea unei
maúini. Între zona de reparaĠie úi restul liniei se lasă un "rost de separaĠie". Zona de reparaĠie trebuie
prevăzută cu posibilitatea de scoatere de sub tensiune a zonei úi legarea zonei la pământ în timpul
reparării unei maúini.

7.18.16. În afară de aparatele de protecĠie de la tabloul din care pleacă coloana ce alimentează linia, se
prevede suplimentar un dispozitiv de separare cu blocaj mecanic pentru deconectarea alimentării liniei
în timpul reparaĠiilor úi reviziilor ei, care se montează într-un cofret la care are acces numai personalul
autorizat.

7.18.17. ProtecĠia în caz de defect (împotriva úocurilor electrice prin atingere indirectă) se realizează
prin legarea la conductorul de protecĠie PE úi la pământ, conform subcap. 4.1 úi 5.5.

7.18.18. InstalaĠiile de ridicat úi transportat cu cale de rulare se leagă la pământ folosind úinele căii de
rulare drept conductor de protecĠie în condiĠiile prevăzute în subcap. 5.5.

7.19. InstalaĠii electrice pentru echipamente informatice

7.19.1. InstalaĠiile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucrării informaĠiilor se
proiectează úi se execută respectânduse pe lângă prevederile prezentului normativ úi recomandările din
standardul pe părĠi SR EN 60950.

7.19.2. InstalaĠiile electrice pentru echipamente informatice se vor alimenta de regulă dintr-o reĠea TN-
S, pentru a micúora pericolul de avarie prin supracurenĠi úi fenomene EMC (perturbaĠii
electromagnetice). ReĠelele TT úi IT se pot utiliza numai conform art. 7.19.12 úi 7.19.13.

7.19.3. Toate conductoarele de protecĠie utilizate trebuie să fie din cupru.

7.19.4. Este obligatorie separarea circuitelor de putere (forĠă) de circuitele pentru semnalizari (curenĠi
electrici „slabi“).

7.19.5. Pe traseele verticale se recomandă o distanĠă de 30 cm între circuitele de putere (forĠă) úi cele
pentru semnalizări neecranate.

7.19.6. Pe treseele orizontale se recomandă o distanĠă de minimum 5 cm între circuitele de putere

(forĠă) úi cele pentru semnalizări neecranate.

7.19.7. Pentru a evita perturbaĠiile cauzate de aparate care produc câmpuri electromagnetice (de ex.
balasturi pentru lămpi fluorescente, motoare pentru storuri) se recomandă o distanĠă de minim 30 cm
între aceste aparate úi traseul circuitelor pentru semnalizări.

7.19.8. Intersectarea circuitelor de putere (forĠă) cu cele pentru semnalizări se recomandă să se facă la
un unghi de 90oC.

7.19.9. În distribuĠiile orizontale se recomandă folosirea plintelor cu mai multe compartimente separate
prin pereĠi despărĠitori cu rol de ecranare. Circuitele de putere (forĠă) se amplasează în partea de sus a
plintelor, canalelor, iar circuitele pentru semnalizări se amplasează în compartimentul cel mai de jos,
cât mai aproape de planul maselor.

7.19.10. În cazul în care curentul electric de fugă prezumat din echipamentele informatice este mai
269
272 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

mare de 10 mA, protecĠia în caz de defect (împotriva úocurilor electrice prin atingere indirectă) este
realizată dacă se respectă una din următoarele condiĠii:
a) conductorul de protecĠie utilizat se alege conform subcap. 4.1 úi 5.5 dar trebuie să aibă o
secĠiune de cel puĠin 10 mm2 cupru. Se admite folosirea mai multor conductoare legate în
paralel dacă suma secĠiunilor acestora este de cel puĠin 10 mm2 cupru;
b) se prevede un dispozitiv de control al continuităĠii circuitului de legare la pământ care să
deconecteze automat alimentarea cu energie electrică în momentul întreruperii acestei
continuităĠi;
c) atunci când echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator cu înfăúurări
distincte sau prin intermediul unei surse care să prezinte o separare electrică între circuitul
primar úi secundar (de ex. grup motor-generator, UPS) circuitele secundare se realizează,
de preferinĠă, în reĠea TN úi pentru aplicaĠii specifice în reĠea IT. Legarea la pământ se face
cu respectarea condiĠiilor de la pct. a) úi b).
Aceste prevederi se aplică úi la un circuit care alimentează mai multe echipamente úi în care suma
curenĠilor electrici de fugă depăúeúte 10 mA.

7.19.11. În cazul reĠelei de alimentare TT, circuitul trebuie prevăzut cu un dispozitiv de protecĠie la
curent diferenĠial rezidual al cărui curent nominal de funcĠionare rezultă din condiĠiile:
I U
I 1 d 'n d L
2 2RA
în care:
I1 – este curentul total de fugă prezumat, [A];
I 'n - curentul nominal de funcĠionare al dispozitivului de protecĠie diferenĠial, [A];
UL- tensiunea de atingere maximă admisă, [V];
RA – rezistenĠa de dispersie a prizei de pământ, [ : ];

7.19.12. Se recomandă ca echipamentele având curenĠi electrici de fugă importanĠi să nu fie legate
direct la o reĠea IT, datorită dificultăĠii monitorizării (semnalizării) primului defect. Se recomandă ca
echipamentul să fie alimentat printr-o reĠea TN (racordată la reĠeaua principală IT), prin intermediul
unui transformator.

7.19.13. ProtecĠia împotriva supratensiunilor se va realiza conform cu subcap. 4.4.

7.20. InstalaĠii electrice în construcĠii din lemn

Echipamente

7.20.1. La proiectarea úi executarea instalaĠiilor electrice din construcĠii din lemn se vor respecta pe
lângă prevederile din capitolul 3 úi subcap. 4.2 úi recomandările din SR HD 384.4.42 S1 úi SR HD
384.4.482 S1 úi cele din prezentul subcapitol.

7.20.2. La executarea instalaĠiilor electrice înglobate în elementele de construcĠie din lemn se folosesc
conductoare sau cabluri din cupru.
Cablurile ce se montează în contact direct cu lemnul trebuie să fie cu întârziere la propagarea flăcării,
conform cu recomandările din SR EN 50266.

7.20.3. Se recomandă utilizarea conductoarelor úi cablurilor încărcate cu circa 85% din curentul maxim
admisibil.

7.20.4. Tablourile electrice de distribuĠie trebuie să fie confecĠionate din materiale incombustibile sau
cu întârziere la propagarea flăcării (care satisfac proba cu fir incandescent la 960oC conform SR EN
60695-2-11) úi să fie nehigroscopice.

270
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 273

7.20.5. Dozele de derivaĠie úi de aparat trebuie executate din metal sau din materiale plastice care
satisfac proba cu fir incandescent la 960oC conform SR EN 60695-2-11 úi trebuie să fie etanúe.
IzolaĠiile ce protejează conexiunile trebuie de asemenea să satisfacă proba cu firul incandecent la
temperatura de 960oC.

7.20.6. Corpurile de iluminat montate direct pe lemn trebuie să prezinte cel puĠin gradul de protecĠie IP
5X executate din materiale cu întârziere la propagarea flăcării (pentru cel puĠin 750oC conform SR EN
60695-2-11). Lămpile trebuie să fie protejate împotriva loviturilor la care pot fi supuse, cu dispersoare
din materiale plastice rezistente la úocuri mecanice (de exemplu policarbonat), cu grătare sau sticlă
rezistentă.

7.20.7. Corpurile de iluminat trebuie confecĠionate din materiale incombustibile sau să fie omologate
pentru montaj direct pe lemn.

7.20.8. Tuburile, plintele, canalele de protecĠie trebuie să fie metalice sau din materiale plastice
omologate pentru montaj în construcĠii din lemn, cu sau fără halogeni.

7.20.9. Accesoriile de îmbinare ale tuburilor, plintelor úi canalelor trebuie să asigure aceeaúi rezistenĠă
mecanică, izolaĠie electrică, grad de etanúare, rezistenĠă la temperatură ca úi tuburile, plintele úi
canalele la care se folosesc.

7.20.10. Se admite folosirea ca doze de derivaĠie a părĠilor fixe, special prevăzute în corpurile de
iluminat, în condiĠiile subcap. 5.3.6

DistribuĠii úi condiĠii de montaj

7.20.11. ExecuĠia distribuĠei electrice în construcĠii din lemn se face după terminarea structurii, a
acoperiúului úi închiderii perimetrale ale acestora.

7.20.12. Atunci când instalaĠia electrică este înglobată în interiorul elementelor de construcĠie, se
recomandă ca circuitele să se monteze între placa dinspre interior a peretelui úi bariera de vapori, iar
unde bariera de vapori este integrată în placa dinspre interior a peretelui, între acesta úi izolaĠie.

7.20.13. În situaĠia în care apar deteriorări ale barierei de vapori în timpul execuĠiei distribuĠiei, acestea
trebuie remediate asigurând continuitatea úi etanúeitatea barierei de vapori.

7.20.14. Pozarea tuburilor úi a dozelor se face înainte de montarea materialului fonoizolant.

7.20.15. Se admite numai montarea aparentă în contact direct cu elementele de construcĠie din lemn a
tuburilor, plintelor sau canalelor de protecĠie din materiale plastice omologate pentru montare pe lemn,
aparatele úi echipamentele electrice cu grad de protecĠie minim IP54 sau omologate pentru montarea
pe lemn.
În cazurile în care gradul de protecĠie al echipamentelor electrice este inferior gradului IP 54 se vor
respecta prevederile de la 3.0.3.8.

7.20.16. Tuburile úi canalele de protecĠie metalice úi tuburile din materiale plastice cu întârziere la
propagarea flăcării úi omologate pentru montarea pe lemn, se montează direct pe elemente
combustibile ale construcĠiei, atât în montaj aparent cât úi în interiorul pereĠilor sau planúeelor.

7.20.17. Tuburile flexibile din materiale plastice omologate pentru montare pe lemn se utilizează
numai pentru protecĠia conductelor pe trasee scurte, dificil de realizat cu tub rigid.

7.20.18. La montarea dozelor în pereĠii exteriori, pe lângă asigurarea continuităĠii barierei de vapori, se
271
274 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

urmăreúte úi păstrarea continuităĠii stratului de termoizolaĠie.

7.20.19. La proiectarea úi executarea instalaĠiilor electrice se vor respecta soluĠii tehnice ce se stabilesc
de comun acord cu proiectantul structurii de rezistenĠă.

7.20.20. Dozele metalice úi din materiale plastice cu grad de protecĠie mai mic de IP 54 se montează
respectându-se condiĠiile de la art.7.20.18.

7.20.21. Circuitele electrice vor fi prevăzute cu protecĠie diferenĠială úi conductor de protecĠie.

7.20.22. Se recomandă reducerea, pe cât posibil, a numărului de doze de ramificaĠie pe parcursul unui
circuit.

7.20.23. Legăturile electrice trebuie realizate astfel încât să nu permită formarea de scântei sau arcuri
electrice.

DistribuĠii în cabluri

7.20.24. La trecerea prin elementele combustibile, cablurile se protejează în tuburi metalice.

7.20.25. Fixarea cablurilor se face numai cu elemente prefabricate care să nu le útranguleze úi care să
nu aibă muchii tăioase care pot deteriora izolaĠia acestora.

7.20.26. DistanĠele maxime între elementele de fixare a cablurilor trebuie să fie:

- 50 cm, la montajul orizontal úi 100 cm, la montajul vertical, pentru cablurile nearmate
montate aparent;
- 80 cm, la montajul orizontal úi 150 cm, la montajul vertical, pentru cablurile armate.

7.20.27. Cablurile se fixează la maximum 10 cm de intrarea în doze sau în aparate.

7.20.28. Golurile din elementele de construcĠie trebuie să aibă un diametru mai mare cu ¼ decât
diametrul exterior al cablului.

7.20.29. Circuitele electrice pentru încălzire realizate cu cabluri înglobate în elemente de construcĠie
din lemn úi care sunt armate, trebuie protejate la curent diferenĠial rezidual de cel mult 100 mA.

7.20.30. În cazul în care alimentarea instalaĠiei electrice de încălzire se face dintr-o reĠea IT impedanĠa
dispozitivului de control permanent al izolaĠiei úi caracteristicile dispozitivelor de protecĠie la curent
diferenĠial trebuie alese astfel încât să asigure întreruperea în cazul apariĠiei primului defect de izolaĠie.
Conductorul de protecĠie al circuitului de încălzire se leagă la fiecare din extremităĠile armăturii sau la
înveliúul metalic al cablului de încălzire.

ProtecĠii úi măsuri de protecĠie

7.20.31. În cazul reĠelelor TN úi TT, circuitele care alimentează receptoarele de lumină úi prize se
protejează fiecare la suprasarcină scurtcircuit úi la curent rezidual diferenĠial cu curentul nominal de
cel mult 30 mA.

7.20.32. În reĠeaua IT, dacă sunt prevăzute dispozitive diferenĠiale de protecĠie, trebuie să se prevadă úi
un dispozitiv de control permanent al izolaĠiei pe fiecare circuit care deserveúte încăperi din lemn.

7.20.33. În circuitele TFJP úi TFJS părĠile active trebuie să îndeplinească una din condiĠiile:
272
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 275

- să fie protejate în înveliúuri cu gradul de protecĠie IP 2X;

- să fie protejate cu o izolaĠie care să suporte o tensiune de încercare de 500 V timp de 1 min,
oricare ar fi tensiunea nominală a circuitului.

7.20.34. Branúamentul la care este racordată instalaĠia electrică trebuie să fie prevăzut cu un întreruptor
automat cu protecĠie la curent diferenĠial rezidual de cel mult 300 mA de tip S. Asigurarea selectivităĠii
protecĠiilor se face respectând prevederile subcap. 4.1.

7.21. InstalaĠii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru îmbunăĠirea

factorului de putere
7.21.1. În instalaĠiile electrice cu condensatoare pentru îmbunătăĠirea factorului de putere, respectiv
pentru compensarea energiei reactive absorbite de receptoarele inductive ale consumatorului electric,
se utilizează condensatoarele derivaĠie, fixe sau reglabile în trepte, după caz.
Se recomandă utilizarea condensatoarelor cu pierderi în dielectric cât mai mici úi a condensatoarelor cu
dielectric biodegradabil.

7.21.2. Amplasarea bateriilor de condensatoare se face astfel încât pierderile de putere úi energie să fie
cât mai mici, în unele din următoarele moduri:
- centralizat, la tablourile generale de distribuĠie sau tablourile de distribuĠie ale grupurilor de
receptoare;
- local (individual), la bornele receptorului electric;
- mixt (centralizat sau semicentralizat combinat cu local).

7.21.3. Valoarea puterii reactive a condensatoarelor destinate îmbunătăĠirii factorului de putere úi

modul de instalare a acestora (art. 7.21.2.) se stabileúte pe baza unei analize tehnico-economice
efectuată conform prevederilor reglementărilor tehnice referitoare la compensarea puterii reactive în
reĠelele electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali úi similari.

7.21.4. Nu se instalează instalaĠii cu condensatoare pentru îmbunătăĠirea factorului de putere înainte de

realizarea unui studiu privind distorsiunea curbei de tensiune a locul de montare.
La consumatori electrici cu regim deformant (datorită receptoarelor producătoare de armonice de
tensiune sau de curent), bateriile de condensatoare se amplasează în puncte în care factorul de
distorsiune úi nivelul armonicelor nu conduc la solicitări ale instalaĠiilor peste limitele admisibile (Umax
= 1,1 Un; Imax = 1,3 In úi Qmax = 1,42Qn, unde Un, In, Qn sunt valori nominale în regim sinusoidal).
În cazul în care rezultă o depăúire a valorilor maxime admisibile de tensiune sau curent se iau măsuri
de utilizare a instalaĠiilor de limitare, filtrare, compensare a armonicilor perturbatoare (conform
recomandărilor din reglementările tehnice referitoare la compensarea puterii reactive în reĠelele
electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali úi similari).

7.21.5. La consumatorii electrici cu sarcini reactive fluctuante care produc fluctuaĠii de tensiune
(flicker), se prevăd instalaĠii statice de compensare automată a variaĠiilor de putere reactivă, corelat cu
necesitatea reducerii fluctuaĠiilor de tensiune la valori normate.

7.21.6. În cazul compensării centralizate, bateriile de condensatoare trebuie prevăzute cu aparate de

comutaĠie pentru cuplare-decuplare la reĠeaua electrică. Dacă sarcina reactivă este variabilă în timp, se
prevăd baterii de condensatoare fracĠionabile, comutabile automat în trepte de putere reactivă.

7.21.7. La consumatorii cu posturi de transformare proprii, în cazul compensării centralizate automate,

se interzice funcĠionarea în gol a transformatorului, cu bateria de condensatoare conectată.

7.21.8. Compensarea locală (individuală) a energiei reactive consumate se prevede pentru receptoare
273
276 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

inductive cu consum mare de putere reactivă úi cu funcĠionare continuă úi pentru cele de putere foarte
mică, dar aflate în număr foarte mare (de ex. lămpi cu descărcare în gaze úi/sau vapori metalici).

7.21.9. În cazul compensării locale (individuale), la receptoarele de putere mare (motor asincron,
transformator etc.), puterea reactivă a bateriei de condensatoare trebuie să compenseze cel mult 90%
din puterea de mers în gol a receptorului.

7.21.10. Circuitul de alimentare al bateriei de condensatoare (cabluri, aparate de acĠionare úi protecĠie)

se dimensionează la un curent electric de 1,5 ori curentul nominal al bateriei.

7.21.11. Dacă circuitul se protejază cu întreruptor automat (disjunctor) acesta se reglează astfel:
- pentru protecĠie la suprasarcină la 1,5 ori curentul nominal al bateriei;
- pentru protecĠie la scurtcircuit la cel puĠin 5 ori curentul nominal al bateriei.

7.21.12. Bateriile de condensatoare se prevăd cu dispozitive de descărcare automate sau manuale, alese
astfel încât după cel mult 1 minut de la deconectarea bateriei de la reĠea, tensiunea reziduală la bornele
ei să scadă sub 42 V. La bateriile de condensatoare fracĠionabile cu trepte comutabile se prevăd
dispozitive de descărcare automată. Fac excepĠie úi nu se prevăd cu dispozitive speciale de descărcare,
condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor.

7.21.13. Bateriile de condensatoare se instalează, de regulă, în încăperi separate de categoria BA5 (EE)
pe stelaje metalice sau în dulapuri speciale.
În încăperile în care sunt instalate bateriile de condensatoare se asigură menĠinerea condiĠiilor de
tempertură úi umiditate cerute de producătorul lor. Ele se amplasează astfel încât să fie ferite de apă,
praf, agenĠi corozivi, lovituri, vibraĠii, căldură, foc, luându-se măsuri corespunzătoare de protecĠie.
Fac excepĠie bateriile de condensatoare impregnate cu uleiuri incombustibile (garantate de producător).
Acestea pot să fie instalate în încăperi de clasa BA5 (EE) (de ex. în încăperea tabloului general de
distribuĠie), în încăperi de producĠie, luându-se măsuri de protecĠie împotriva atingerilor sau în
tablourile electrice închise, de alimentare úi comandă ale receptoarelor (de ex. ale motoarelor
asincrone).

7.21.14. Montarea pe stelaje a bateriilor de condensatoare úi a conductelor de legătură se face astfel

încât o persoană să nu poată atinge simultan două părĠi metalice la o înălĠime mai mică de 2,5 m úi
între care există o tensiune mai mare de 120 V. Accesul personalului în spaĠiul bateriilor de
condensatoare este permis numai personalului autorizat úi numai după deconectarea úi descărcarea în
prealabil a acestora pe rezistoarele de descărcare.

7.22. InstalaĠii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu.

7.22.1. Alimentarea cu energie electrică a tabloului de distribuĠie al staĠiei pompelor de incendiu, al
electrovanelor de incendiu úi al altor dispozitive de securitate la incendiu trebuie asigurată după caz
astfel:
a) dintr-o singură sursă de alimentare. Se consideră o singură sursă de alimentare racordarea
la un post de transformare al sistemului energetic naĠional, la o centrală electrică, la reĠeaua de joasă
tensiune a furnizorului prin firida de branúament sau la tabloul general de distribuĠie al clădirii (dacă
firida de branúament sau tabloul general de distribuĠie îndeplinesc condiĠiile de la art. 7.22.2.).
Alimentarea de la o singură sursă, într-una din variantele de mai sus, se face la instalaĠiile la care,
conform normativului NP 086-05, nu se prevăd pompe de incendiu de rezervă astfel:
- clădiri civile úi industriale, de producĠie úi/sau depozitare sau cu funcĠiuni mixte, la care nu
sunt prevăzute instalaĠii automate de stingere (sprinklere, drencere – sprinklere deschise,
apă pulverizată úi ceaĠă de apă);
- clădiri civile, de producĠie úi/sau depozitare ori cu funcĠiuni mixte, la care pentru stingerea
incendiilor din interior se folosesc mai puĠin de 2 jeturi simultane;
274
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 277

- construcĠii úi grupuri de construcĠii la care debitul de apă pentru incendiu exterior nu

depăúeúte 20 litri/s.
În aceleaúi condiĠii se alimentează úi vanele de incendiu acĠionate electric care pot fi manevrate direct
de către personalul de serviciu în mai puĠin de 5 minute de la darea semnalului de alarmă din cadrul
obiectivelor de mai sus.
b) din două surse de alimentare independente
Alimentarea din două surse independente se face în:
- situaĠiile în care se prevede pompă de rezervă activă pentru incendiu;
- clădirile în care, conform reglementărilor specifice referitoare la securitatea la
incendiu a construcĠiilor, se prevăd obligatoriu sisteme de evacuare a fumului úi a
gazelor fierbinĠi;
- clădirile prevăzute cu instalaĠii automate de stingere cu apă (sprinklere, drencere –
sprinklere deschise, apă pulverizată úi ceaĠă de apă);
- parcaje potrivit reglementărilor specifice;
- clădirile prevăzute cu ascensoare de pompieri în caz de incendiu (subcap.7.18).
Sursa de alimentare de bază este asigurată conform punctului a). În cazuri justificate tehnic în care nu
exista posibilitatea asigurarii unei surse de baza de alimentare cu energie electrica pentru pompe se
admite utilizarea motoarelor cu ardere interna.
Sursa de alimentare rezervă poate fi:
- altă sursă de energie electrică (centrală electrică la consumator), astfel încât
nefuncĠionarea sursei de bază să nu o afecteze;
- grup de intervenĠie, cu intrarea automată în funcĠiune în 15 s, la dispariĠia tensiunii
sursei de bază úi preluarea eúalonată a receptoarelor în maxim 60 secunde.
Indiferent de numărul de instalaĠii electrice prin care un loc de consum este racordat la reĠeaua
operatorului de transport/distribuĠie, acestea constituie o singură sursă de alimentare (SEN) pentru
locul de consum respectiv.
În toate cazurile trebuie asigurată trecerea automată (dublată de acĠionare manuală) de pe alimentarea
de bază pe cea de rezervă la nefuncĠionarea sursei de bază printr-un sistem AAR reversibil.
În cazul în care este obligatorie úi nu se poate asigura a 2-a sursă de energie electrică de rezervă, se
montează pompe fixe cu motor cu ardere internă cu pornire automată sau pompe cu abur cu alimentare
permanentă printr-o conductă separată, direct de la sursă.

7.22.2. Se admite ca alimentarea tabloului de distribuĠie al staĠiei pompelor úi electrovanelor de

incendiu úi a altor dispozitive de securitate la incendiu să se facă din tabloul general al une clădiri
numai dacă acesta este amplasat astfel încât funcĠionarea lui nu este periclitată în caz de incendiu în
clădirea respectivă. Se consideră că amplasarea satisface aceste condiĠii dacă tabloul general este
amplasat în exteriorul clădirii respective, în construcĠii independente de nivelul I sau II de stabilitate la
incendiu, sau în interiorul clădirii, în încăperi cu acces uúor din exterior. Încăperea tabloului general
trebuie să fie separată de restul clădirii prin pereĠi de A1, A2 - s1do, fără goluri úi cu rezistenĠa la foc
REI/EI 180 úi planúee REI 90, având asigurat acces direct din exterior. Se admite úi comunicarea
încăperii tabloului general cu restul construcĠiei printr-o uúa cu rezistenĠă la foc de minimum EI2 90 -
C, echipată cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.
Separarea faĠă de încăperile din categoriile BE3a úi BE3b cu risc foarte mare de incendiu, se realizează
cu pereĠi úi planúee antiex úi goluri de comunicare funcĠională protejate potrivit reglementărilor
specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcĠiilor.

7.22.3. Căile de alimentare ale tabloului de distribuĠie al staĠiilor pompelor úi electrovanelor de

incendiu úi instalaĠiei pentru evacuarea fumului úi gazelor fierbinĠi trebuie amplasate pe cât posibil, pe
trasee ferite de pericol de incendiu.
În cazul în care se prevăd două căi de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau sunt separate
antifoc prin amenajări constructive de separare, astfel încât avarierea unei căi să nu poată provoca
întreruperea în alimentarea cu energie electrică a celeilalte căi.
Se consideră că traseul unei linii aeriene este ferit de pericol de incendiu dacă linia este amplasată la
275
278 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

cel puĠin 10 metri faĠă de construcĠii cu nivelul I, II úi III de stabilitate la incendiu, la cel puĠin 20 metri
faĠă de cele de nivelul IV úi V de stabilitate la incendiu, precum úi faĠă de depozite deschise de
materiale combustibile úi la o distanĠă cel puĠin egală cu de 1,5 ori înălĠimea suportului liniei aeriene,
dar la cel puĠin 15 metri faĠă de clădirile cu risc foarte mare de incendiu, categoria BE3a sau BE3b.
În exterior, dacă traseul uneia dintre căile de alimentare este aerian, traseul celei de a doua căi se
execută de regulă subteran, în condiĠiile prevăzute de normativul NTE 007/08/00. În interior se
interzice ca traseul acestor căi să treacă prin încăperi de categoria BE3a, BE3b (risc foarte mare de
incendiu). Se admite ca traseul să treacă prin încăperi de categoria BE2 (risc mare de incendiu), dacă
cablul úi sistemul de pozare sunt rezistente la foc minim o oră.

7.22.4. În cazul alimentării dintr-o singură sursă coloana tabloului de distribuĠie a staĠiei pompelor de
incendiu se leagă înaintea întreruptorului general sau a siguranĠelor generale ale tabloului din reĠeaua
furnizorului din care se alimentează. Întreruptorul sau siguranĠele de pe coloanele ce alimentează
tablourile staĠiei pompelor, electrovanelor de incendiu se va prevedea cu blocare sigilată care să nu
permită întreruperea alimentării decât în caz de strictă necesitate. Această blocare nu este necesară în
cazul în care întreruptorul se află în încăperi unde au acces numai persoane autorizate (de exemplu
camera tabloului general de distribuĠie).
Face excepĠie cazul în care tabloul general de distribuĠie are două bare distincte racordate la două
transformatoare care se pot rezerva reciproc. În acest caz coloanele se pot racorda la barele generale.

7.22.5. În cazul alimentării din două surse, tablourile staĠiei de pompe de incendiu úi sistemului de
evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi pot fi alimentate:
- pe două căi de alimentare (câte una de la fiecare sursă) cu un sistem AAR cu acĠionare la
dispariĠia tensiunii sursei de bază. Alimentarea din sursa de bază se va face din faĠa
întreruptorului general;
- pe o singură cale dintr-o bară (tablou) alimentată de la cele două surse printr-un sistem
AAR, în cazul în care aceasta se află în apropierea (în aceeaúi încăpere sau încăperi
alăturate categoria BE1) tablourilor pompelor de incendiu úi sistemului de evacuarea
fumului úi gazelor fierbinĠi.

7.22.6. Din tabloul staĠiei pompelor de incendiu se admite numai alimentarea receptoarelor care
contribuie direct úi indirect la intervenĠia de stingere a incendiilor (pompele de incendiu, electrovanele
de incendiu, sistemele de evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi, instalaĠia de automatizare pentru
stingerea incendiilor, instalaĠia pentru iluminat normal úi de siguranĠă a staĠiei pompelor de incendiu,
sursa de rezervă, pompa de epuismente care evită pericolul inundării pompelor de incendiu etc.).

7.22.7. Trebuie prevăzută comandă automată pentru pornirea pompelor de incendiu:

- în cazurile în care nu există personal calificat pentru punerea lor în funcĠiune în timp util;
- pentru instalaĠiile speciale de stingere (sprinklere, drencere – sprinklere deschise, apă
pulverizată úi ceaĠă de apă).
Intrarea automată în funcĠiune a pompelor (mai puĠin a pompei pilot), trebuie semnalizată optic úi
acustic în locurile precizate la art. 7.22.8. În aceste locuri se prevede posibilitatea opririi manuale a
semnalizării acustice. Semnalizarea optică se opreúte automat odată cu oprirea pompelor de incendiu.
InstalaĠiile de alimentare se prevăd úi cu posibilităĠi de acĠionare manuală.
Dispozitivele de protecĠie de pe circuitele pompelor trebuie să nu acĠioneze cel puĠin 20 secunde la
curentul electric de pornire.
Cablurile de alimentare a pompelor se vor dimensiona la un curent egal cu 150% din curentul nominal,
atunci când pompele de incendiu úi tabloul electric nu sunt în aceeaúi încăpere. Acestea se realizează
dintr-o bucată fără îmbinări.
Echipamentele de acĠionare se vor alege pentru regimul AC4 (conform SR EN 60947 – 1 úi SR
EN60947 – 4).
Oprirea pompelor de incendiu se prevede numai manual, cu excepĠia situaĠiei de la art. 7.22.11.
Prevederile din acest articol sunt conforme cu recomandările din SR EN 12845 .
276
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 279

7.22.8. Comanda manuală de acĠionare a pompelor úi electrovanelor de incendiu se admite să se facă úi

prin butoane speciale de pornire amplasate atât în încăperea pompelor úi electrovanelor de incendiu cât
úi, după caz, la distanĠă în diferite puncte de comandă (de ex. la serviciul de pompieri, în camera
dispeceratului de comandă, în clădirile respective, în secĠii de fabricaĠie, depozite etc. pentru care sunt
prevăzute aceste instalaĠii).
Oprirea manuală a pompelor úi electrovanelor de incendiu se face numai din staĠia pompelor de
incendiu.
Butoanele pentru comandă manuală a pompelor úi electrovanelor de incendiu care servesc instalaĠii de
hidranĠi interiori neautomatizate se amplasează în apropierea fiecărui hidrant interior. Aceste butoane
trebuie să fie special executate pentru instalaĠii de stins incendii, fiind dispuse în cutii sau niúe cu geam
sigilate.

7.22.9. În toate instalaĠiile de stins incendii, schema de comandă a pompei (pompelor) de rezervă
trebuie stabilită astfel încât acestea să intre automat în funcĠiune în următoarele situaĠii:
- la dispariĠia tensiunii de alimentare a pompei (pompelor) aflate în funcĠiune;
- la oprirea pompei (pompelor) în funcĠiune prin declanúarea protecĠiei termice sau
electromagnetice;
- atunci când pompa (pompele) aflate în funcĠiune nu asigură presiunea necesară.
În cazul staĠiilor de pompare cu mai multe pompe, intrarea în funcĠiune a acestora se face succesiv
(temporizat) funcĠie de capacitatea sursei de alimentare de rezervă. În cazul pornirii manuale, aceasta
se stabileúte prin "InstrucĠiuni de exploatare".

7.22.10. Schema de comandă a pompelor de incendiu se stabileúte astfel încât să se poată alterna
situaĠia de pompă în funcĠiune cu cea de rezervă, pentru a se putea controla permanent starea
instalaĠiilor úi a realiza o uzură uniformă a pompelor.

7.22.11. Pompele de incendiu trebuie protejate împotriva funcĠionării în gol, la lipsa de apă, prin
asigurarea opririi automate a acestora. Această situaĠie trebuie semnalizată optic úi acustic în camera
serviciului de pompieri sau în alt loc cu supraveghere permanentă.

7.22.12. Coloanele de alimentare a tabloului staĠiei de pompare pentru incendiu úi a altor sisteme de
securitate la incendiu trebuie să fie din cupru úi trebuie protejate împotriva deteriorărilor mecanice.
Aceste coloane se executată cu cabluri cu izolaĠie minerală conform SR EN 60702- 1, SR EN 60702- 2
sau cu cabluri rezistente la foc, conform SR EN 50200 úi SR EN 50362 sau un sistem de cablaj care
să-úi păstreze caracteristicile de protecĠie la foc úi mecanice care trebuie să asigure durata cea mai mare
normată de funcĠionare dintre instalaĠiile de stingere a incendiului din clădire pe care le alimentează
din acelaúi tablou sau aflate pe trasee comune.

7.22.13. Circuitele de alimentare a pompelor, electrovanelor úi a altor elemente aferente instalaĠiilor cu

rol de securitate la incendiu precum úi circuitele de control, comandă úi semnalizare, trebuie să fie din
cupru úi vor fi cu întâziere la propagarea flăcării în mănunchi (ex. CYYF) conform SR EN 50266, dacă
receptoarele electrice sunt în aceeaúi încăpere (sau încăpere alăturată) cu tabloul de alimentare. În alte
cazuri se aplică art 7.22.12.

7.22.14. Dispozitivele pentru acĠionarea cortinelor de siguranĠă din clădirile cu orice destinaĠie se
alimentează conform prevederilor art. 7.22.1 punctul b). AcĠionarea lor se face automat la declanúarea
instalaĠiei de semnalizare a incendiului din sală sau scenă. În încăperea serviciului de pompieri de
lângă cortina de siguranĠă se asigură úi posibilităĠi de acĠionare manuală a acesteia. AcĠionarea
automată a cortinei trebuie semnalizată optic úi acustic local úi la serviciul de pompieri.

7.22.15. SoluĠiile de alimentare electrică a altor instalaĠii úi dispozitive de securitate la incendiu (uúi,
obloane rezistente la foc, clapete antifoc etc.) se stabilesc de proiectant în funcĠie de condiĠiile
277
280 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

specifice úi de securitatea la incendiu, adoptându-se una din variantele a) sau b) de la art. 7.22.1.
Este obligatorie alimentarea din două surse independente a dispozitivelor de securitate la incendiu de
tipul celor de la aliniatul anterior, în afara cazurilor prevăzute la art. 7.22.1, pentru clădiri înalte úi
foarte înalte, clădiri cu săli aglomerate, clădiri civile din categoriile A úi B de importanĠă, clădiri de
turism cu peste 150 persoane, clădiri pentru învăĠământ cu peste 300 de persoane úi clădiri de sănătate
cu peste 100 de paturi.

7.22.16. StaĠiile de pompare, echipamentele de control úi semnalizare (centralele de semnalizare) a

incendiilor úi zonele în care se află elemente de prevenire úi stingere a incendiilor care trebuie
acĠionate (electrovane etc.) trebuie prevăzute cu instalaĠie de iluminat de siguranĠă pentru continuarea
lucrului.

7.22.17. Grupul de intervenĠie pentru alimentarea de rezervă se instalează în clădiri independente sau
poate fi înglobat în interiorul clădirilor cu risc de incendiu mare (BE2), mediu (BE1a) úi mic (BE1b)
sau alipite de acestea.

7.22.18. Încăperea grupului de intervenĠie, înglobată sau alipită construcĠiilor cu alte destinaĠii, se
separă de restul construcĠiei prin pereĠi de A1, A2 - s1do cu rezistenĠă la foc REI/EI 180 úi planúee REI
90, având acces direct din exterior. Această încăpere trebuie prevăzută cu goluri pentru aspiraĠia
aerului de combustie úi goluri de evacuare spre exterior a gazelor de ardere, astfel încât să fie eliminat
pericolul introducerii acestora în clădire. Se admite úi comunicarea acestor funcĠiuni cu restul
construcĠiei numai dintr-un coridor comun, printr-o uúă cu rezistenĠă la foc de minim EI2 90 - C,
echipată cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, fără a se renunĠa la
accesul direct din exterior.

7.22.19. Clădirile independente pentru grupurile de intervenĠie trebuie să fie de nivelul I, II sau III de
stabilitate la incendiu úi trebuie prevăzute cu posibilitatea de evacuare a gazelor de ardere.

7.22.20. Încăperile în care se găsesc grupurile de intervenĠie trebuie prevăzute cu iluminat de siguranĠă
pentru continuarea lucrului.

InstalaĠii electrice aferente dispozitivelor úi sistemelor de evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi.

7.22.21. Alimentarea cu energie electrică a utilajelor úi echipamentelor de acĠionare a dispozitivelor de

evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi sau a instalaĠiilor de ventilare úi climatizare utilizate úi pentru
evacuarea fumului úi gazelor fierbinĠi se asigură în condiĠiile art. 7.22.1 b) úi 7.22.5., standardelor de
referinĠă SR EN 12101 cu părĠile 5, 6 úi 10 sau reglementărilor echivalente. Sistemele AAR prevăzute
la art 7.22.5 vor fi reversibile (la revenirea tensiunii sursei de bază, alimentarea se va face automat pe
acesta).

7.22.22. În zonele în care sunt montate dispozitive úi sisteme de evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi
se va prevedea iluminat de securitate pentru intervenĠie.

7.22.23. Timpul de funcĠionare în caz de incendiu, respectiv punerea în funcĠiune a ventilatoarelor de

evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi se stabileúte în conformitate cu reglementările tehnice specifice.

7.22.24. Oprirea ventilatoarelor trebuie realizată din cel puĠin două puncte ale instalaĠiei; unul din
acele puncte trebuie să fie amplasat într-o zonă accesibilă direct.

7.22.25. Intrarea în funcĠiune a sistemului de evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi trebuie să se facă
automat la acĠionarea detectoarelor de incendiu. Aceste detectoare transmit prin echipamentul de
contriol úi semnalizare (centrala de detectare – semnalizare), după caz, comanda pentru:
278
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 281

- acĠionarea elementelor de compartimentare rezistente la foc;

- închiderea uúilor rezistente la foc;
- oprirea ascensoarelor cu funcĠionare normală;
- închiderea uúilor de separare a încăperilor tampon, degajamentelor úi tunelurilor de
evacuare;
- închiderea/oprirea sistemului de ventilare/climatizare care nu face parte din sistemul de
evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi, precum úi a clapetelor antifoc;
- sistemul de ventilare ce face parte din sistemul de evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi
care va îndeplini cerinĠele specifice acestuia.

7.22.26. Comanda sistemului de evacuare a fumului gazelor fierbinĠi se face:

- automat, prin detectoare de incendiu úi echipamentul de control úi semnalizare (centrala
de semnalizare) úi detectare a incendiului, amplasate în compartimentele de incendiu;
- manual, prin declanúatoare manuale de alarmă (butoane de semnalizare manuală)
amplasate pe căile de evacuare, la fiecare nivel;
- manual, prin comandă la distanĠă, în cazul existenĠei unui post central de comandă úi
control pentru apărare împotriva incendiilor.

7.22.27. Realizarea circuitelor de comandă, control úi semnalizare se va face în conformitate cu

prevederile reglementărilor tehnice specifice.

7.22.28. Cablurile electrice pentru coloanele tabloului úi pentru circuitele de alimentare a elementelor
aferente sistemului de evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi úi cablurile pentru circuitele de comandă,
control úi semnalizare vor avea conductoare din cupru úi vor fi rezistente la foc astfel încât să asigure
funcĠionarea sistemului pe durata normată (clasificarea temperatură/timp a componentei pe care o
deserveúte) stabilită potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Cablurile electrice utilizate pentru sistemele mecanice de evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi úi de
presiune diferenĠială trebuie să fie protejate împotriva expunerii la incendiu pentru perioadele de timp
cerute prin reglementările tehnice aplicabile în locul de utilizare al sistemelor, asigurându-se:
a) cabluri úi sistemele de pozare rezistente la foc care întrunesc criteriul de temperatură úi
de timp în conformitate cu standardele aplicabile sau
b) cabluri protejate în construcĠie rezistentă la foc, sau instalate în exteriorul clădirii unde
cablurile nu pot fi puse în pericol de incendiu úi
c) cabluri protejate de incendiu ce trebuie să corespundă cu clasificarea temperatură/timp
a componentei pe care o deserveúte.

7.23. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de siguranĠă . CondiĠii de alimentare úi de

funcĠionare
7.23.1. Iluminatul de siguranĠă trebuie prevăzut în clădirile menĠionate în cap.1

7.23.2. În conformitate cu reglementările specifice referitoare la proiectarea úi executarea sistemelor de

iluminat artificial din clădiri, precum úi SR EN 1838 úi SR 12294 iluminatul de siguranĠă se clasifică
astfel:
a) iluminat pentru continuarea lucrului;
b) iluminat de securitate, care se compune din:
1. iluminat pentru intervenĠii în zonele de risc;
2. iluminat pentru evacuarea din clădire;
3. iluminat pentru circulaĠie;
4. iluminat împotriva panicii;
5. iluminat pentru veghe;
6. iluminat pentru marcarea hidranĠilor interiori de incendiu;
7. iluminat de siguranĠă portabil.
279
282 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Iluminatul pentru continuarea lucrului este parte a iluminatului de siguranĠă prevăzut pentru
continuarea activităĠii normale fără modificări esenĠiale.

Iluminatul pentru intervenĠii în zone de risc este parte a iluminatului de securitate prevăzut
să asigure nivelul de iluminare necesar siguranĠei persoanelor implicate într-un proces sau activitate cu
pericol potenĠial úi să permită desfăúurarea adecvată a procedurilor de acĠionare pentru siguranĠa
ocupanĠilor zonelor, precum úi evacuarea în caz de incendiu.

Iluminatul pentru evacuarea din clădire este parte a iluminatului de securitate destinat să
asigure identificarea úi folosirea, în condiĠii de securitate, a căilor de evacuare.

Iluminatul pentru circulaĠie este parte a iluminatului de securitate destinat să asigure

deplasarea ocupanĠilor în condiĠii de securitate către căile de evacuare sau către zonele de intervenĠie.

Iluminatul împotriva panicii este parte a iluminatului de securitate prevăzut să evite panica úi
să asigure nivelul de iluminare care să permită persoanelor să ajungă în locul de unde calea de
evacuare poate fi identificată.

Iluminatul pentru marcarea hidranĠilor interiori de incendiu este parte a iluminatului de

securitate prevăzut să permită identificarea uúoară a hidranĠilor interiori de incendiu.

Iluminatul de siguranĠă portabil este parte a iluminatului de securitate destinat a fi utilizat în

spaĠiile fără personal permanent úi este asigurat cu echipament portabil prevăzut cu alimentare proprie.
Timpii de punere în funcĠiune de la întreruperea iluminatului normal sunt daĠi în tabelul 7.23.1.

Tabelul 7.23.1.
Timpii de punere în funcĠiune a sistemelor de iluminat de
siguranĠă la întreruperea iluminatului normal
Tipul sistemului de Timpul de punere în Timpul de punere în
iluminat funcĠiune în clădirile funcĠiune în industrie
destinate publicului sau conform SR 12294
lucrărilor
iluminat pentru în 0,5 s – 5 s1) în 0,5 – 15 s în funcĠie de
continuarea lucrului gradul de pericol 1)
2)
iluminat pentru intervenĠii în 0,5 s – 5 s în 0,5 – 15 s în funcĠie de
în zonele de risc gradul de pericol 2)
2) 3) 4)
iluminat de evacuare în 5 s în 1– 15 s în funcĠie de
gradul de pericol 2)
2)
iluminat pentru circulaĠie în 5 s în 1– 15 s în funcĠie de
gradul de pericol 2)
2)
iluminat împotriva panicii în 5 s -
iluminat pentru veghe în 5 s -
2)
iluminat pentru marcarea în 5 s în 1– 15 s în funcĠie de
hidranĠilor gradul de pericol 2)
1) Timpul de funcĠionare este până la terminarea activităĠii cu risc.
2) Timpul de funcĠionare este de cel puĠin 1h.
3) Timpul de funcĠionare este de cel puĠin 3h pentru clădiri foarte înalte, clădiri cu săli aglomerate din
categoria S1, spitale úi hoteluri.
4) Timpul de funcĠionare este cel puĠin 2h pentru clădiri înalte, clădiri cu săli aglomerate din categoria S2,
clădiri de sănătate, de învăĠământ, de turism, pentru cultură, clădiri civile subterane, centre comerciale,
hypermagazine, parcaje subterane de tip P3 úi P4, precum úi parcaje supraterane închise cu mai mult de 3
niveluri.
280
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 283

7.23.3. Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranĠă

7.23.3. 1. Corpurile de iluminat pentru:
- continuarea lucrului;
- intervenĠie;
- împotriva panicii;
- circulaĠie,
trebuie integrate în iluminatul normal al spaĠiilor respective, dar trebuie să li se asigure punerea în
funcĠiune la întreruperea iluminatului normal în timpul prevăzut în tabelul 7.23.1.

7.23.3. 2. Corpurile de iluminat pentru:

- evacuarea din clădire;
- marcarea hidranĠilor
trebuie să respecte recomandările din SR EN 60598-2-22 úi tipurile de marcaj (sens, schimbări de
direcĠie) stabilite prin H.G. nr. 971/2006, SR ISO 3864-1 (simboluri grafice) úi SR EN 1838 privind
distanĠele de identificare, luminanĠă úi iluminarea panourilor de semnalizare de securitate.
Punerea în funcĠiune la întreruperea iluminatului normal se face în timpul prevăzut în tabelul
7.23.1.
7.23.3.3. Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguranĠă trebuie să fie realizate din materiale
clasa B de reacĠie la foc, potrivit reglementărilor specifice.

7.23.4. Surse de alimentare

7.23.4.1. Sursa principală de alimentare este reĠeaua de distribuĠie publică.

7.23.4.2. Sursa de alimentare de securitate (de rezervă) trebuie aleasă astfel încât să intre în funcĠiune
în timpul menĠionat în tabelul 7.23.1 úi să menĠină alimentarea un timp minim de 1 h, cu excepĠia
iluminatului pentru continuarea lucrului úi iluminatul de securitate pentru intervenĠii în zonele de risc,
care trebuie asigurat pe durata de timp stabilită în funcĠie de tipul activităĠii.
Sursele de alimentare de securitate (de urgenĠă) sunt cele prezentate în 5.5.3. úi pot fi locale úi
centralizate.
Sursele locale sunt cele conĠinute în corpul de iluminat (corp de iluminat de tip autonom).
Sursele centralizate sunt cele care se amplasează în spaĠii special destinate.

7.23.5. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de siguranĠă pentru continuarea lucrului

7.23.5.1. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de siguranĠă pentru continuarea lucrului se prevede în
următoarele cazuri:
a) în locuri de muncă dotate cu receptoare care trebuie alimentate fără întrerupere úi la locurile
de muncă legate de necesitatea funcĠionării acestor receptoare (staĠii de pompe pentru
incendiu, surse de rezervă, spaĠiile serviciilor de pompieri, încăperile supapelor de control
úi semnalizare, ventilatoarelor de evacuare a fumului úi gazelor fierbinĠi, centralelor de
semnalizare, dispecerate etc.);
b) în încăperile blocului operator (săli de operaĠie, de sterilizare, de pregătire medici, de
pregătire bolnavi, de reanimare etc.);
c) în clădirile construcĠiilor de producĠie úi/sau depozitare, laboratoare úi altele similare în care
utilajele necesită o permanentă supraveghere.

7.23.5.2. Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct a) úi b) de la art. 7.23.5.1

trebuie stabilită astfel încât să se asigure funcĠionarea iluminatului de siguranĠă pentru continuarea
lucrului în tot timpul necesar pentru luarea unor măsuri în vederea continuării pe o perioadă de timp,
fără pericol, a activităĠii, efectuarea unor manevre pentru oprirea activităĠii.

281
284 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.23.6. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de securitate pentru intervenĠii

7.23.6.1. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de securitate pentru intervenĠii trebuie prevăzute în
următoarele cazuri:
a) în locurile în care sunt montate armături (de ex. vane, robinete úi dispozitive de comandă-
control) ale unor instalaĠii úi utilaje care trebuie acĠionate în caz de avarie;
b) în zonele cu elemente care, la ieúirea din funcĠiune a iluminatului normal, trebuie acĠionate
în vederea scoaterii din funcĠiune a unor utilaje úi echipamente sau a reglării unor
parametrii aferenĠi, în scopul protejării utilajelor, echipamentelor sau persoanelor precum úi
în încăperi de garare a utilajelor destinate apărării împotriva incendiilor.

7.23.7. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare

7.23.7.1. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie prevăzute în :
- clădirile civile úi încăperile cu mai mult de 50 de persoane ;
- încăperile amplasate la nivelurile supraterane ca suprafaĠa mai mare de 300 m2, indiferent
de numărul de persoane ;
- încăperile amplasate la nivelurile subterane cu suprafaĠa mai mare de 100 m2, indiferent de
numărul de persoane ;
- parcajele subterane úi supraterane închise;
- toaletele cu suprafaĠa mai mare de 8 m2 úi cele destinate persoanelor cu dizabilităĠi;
- spaĠiile de producĠie cu mai mult de 20 de persoane sau atunci când distanĠa dintre uúa de
evacuare úi punctul de lucru cel mai depărtat depăúeúte 30 m.

7.23.7.2. Corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie amplasate astfel încât să se asigure un nivel de
iluminare adecvat (conform reglementărilor specifice referitoare la proiectarea úi executarea sistemelor de
iluminat artificial din clădiri) lângă fiecare uúă de ieúire úi în locurile unde este necesar să fie semnalizat un
pericol potenĠial sau amplasamentul unui echipament de siguranĠă, după cum urmează:
a) lângă*) scări, astfel încât fiecare treaptă să fie iluminată direct;
b) lângă*) orice altă schimbare de nivel:
c) la fiecare uúă de ieúire destinată a fi folosită în caz de urgenĠă;
d) la panourile/indicatoarele de semnalizare de securitate;
e) la fiecare schimbare de direcĠie;
f) în exteriorul úi lângă * fiecare ieúire din clădire;
g) lângă*) fiecare post de prim ajutor;
h) lângă*) fiecare echipament de intervenĠie împotriva incendiului (stingătoare) úi fiecare
punct de alarmă (declanúatoare manuale de alarmă în caz de incendiu), panouri repetoare de
semnalizare úi sau comandă în caz de incendiu;
i) la scările rulante.
De-a lungul căilor de evacuare, distanĠa dintre corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie să
fie de maxim 15 metri.
*)
"lângă" este considerat ca fiind sub 2 m măsuraĠi pe orizontală

7.23.7.3. Iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie să funcĠioneze permanent cât timp există
personal în clădire, cu următoarele excepĠii :
- unde există sistem de supraveghere permanent al iluminatului ;
- unde acest sistem de iluminat este asigurat de iluminatul natural pe perioada activităĠii
în clădire.

7.23.8. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de securitate pentru circulaĠie

7.23.8.1. InstalaĠiile electrice pentru iluminatul de securitate pentru circulaĠie trebuie prevăzute pe căile
de circulaĠie din interiorul sălilor de spectacol ale clădirilor úi pe căile de circulaĠie din încăperile de
producĠie din clădiri industriale úi similare.
282
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 285

7.23.8.2. Corpurile de iluminat ale iluminatului de securitate pentru circulaĠie se amplasează în locurile
în care este necesar să se asigure publicului, respectiv utilizatorilor, distingerea unor obstacole de pe
căile de circulaĠie atunci când iluminatul normal lipseúte sau acolo unde iluminatul de evacuare nu este
suficient pentru distingerea obstacolelor.

7.23.8.3. Iluminatul de circulaĠie completează iluminatul de evacuare pentru a asigura o bună circulaĠie
pe căile de evacuare (culoare, scări, etc.).

7.23.9. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de securitate împotriva panicii

7.23.9.1. InstalaĠiile electrice pentru iluminatul de securitate împotriva panicii se prevăd în :
- încăperi din clădirile publice cu mai mult de 50 de persoane dacă se află la nivelurile subterane
úi în încăperi cu peste 100 de persoane dacă sunt amplasate la nivelurile supraterane;
- încăperi cu suprafaĠa mai mare de 60 m2;
- spaĠiile de producĠie cu mai mult de 100 de persoane úi cu densitate mai mare de 1
persoană/10 m2.

7.23.9.2. Iluminatul de securitate împotriva panicii se prevede cu comandă automată de punere în

funcĠiune după căderea iluminatului normal.

7.23.9.3. În afară de comanda automată a intrării lui în funcĠiune, iluminatul de securitate împotriva panicii
se prevede úi cu comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al clădirii,
respectiv personalului instruit în acest scop. Scoaterea din funcĠiune a iluminatului de securitate împotriva
panicii trebuie să se facă numai dintr-un singur punct accesibil personalului însărcinat cu aceasta.

7.23.10. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de securitate pentru veghe

7.23.10.1.InstalaĠiile electrice pentru iluminatul de securitate pentru veghe se prevăd în încăperi acolo
unde este necesară o supraveghere în timpul nopĠii (de exemplu: camere pentru bolnavi, maternităĠi,
spitale, cămine pentru bătrâni úi infirmi, ospicii úi altele similare).

7.23.11. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de securitate pentru marcarea hidranĠilor interiori
de incendiu
7.23.11.1.1.1 InstalaĠiile electrice destinate iluminatului pentru marcarea hidranĠilor interiori de
incendiu sunt destinate identificării hidranĠilor în lipsa iluminatului normal.

7.23.11.1.1.2 Corpurile de iluminat pentru iluminatul destinat marcării hidranĠilor interiori de incendiu
se amplasează în afara hidrantului (alături sau deasupra) la maximum 2 m úi poate fi comun cu unul
din corpurile de iluminat de securitate (evacuare, circulaĠie, panică), cu condiĠia ca nivelul de
iluminare să asigure identificarea tuturor indicatoarelor de securitate aferente lui.

7.23.12. Circuite, coloane úi tablouri de distribuĠie pentru iluminatul de siguranĠă

7.23.12.1 Corpurile de iluminat de tip autonom (executate conform SREN 60598-2-22) se alimentează
pe circuite din tablourile de distribuĠie pentru receptoare normale. Pot fi alimentate de pe circuite
comune cu corpurile de iluminat pentru iluminatul normal. Conductoarele úi/sau cablurile de
alimentare trebuie să fie cu întârziere la propagarea flăcării în mănunchi (conform cu SR EN 50266
pe părĠi – de exemplu CYY-F).

7.23.12.2 Circuitele úi coloanele corpurilor de iluminat de siguranĠă alimentate din surse centralizate se
execută astfel:
- cu cabluri cu izolaĠie minerală, conform cu SR EN 60702-1 úi SR EN 60702-2 sau
283
286 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

- cu cabluri cu rezistenĠă la foc, conform cu SR EN 50200, SR EN 50362, CEI 60331-11 úi

CEI 60331-21.
Sistemele de pozare trebuie să-úi păstreze caracteristicile de protecĠie mecanică úi electrice la foc
corespunzătoare cablurilor.

7.23.12.3. Tablourile de distribuĠie pentru iluminatul de siguranĠă trebuie să fie distincte faĠă de
tablourile iluminatului normal cu excepĠia cazurilor de la 7.23.12.1.
Aceste tablouri se amplasează în încăperi sau spaĠii diferite faĠă de cele ale tablourilor pentru
iluminatul normal. Se admite úi amplasarea în aceeaúi încăpere sau spaĠiu cu condiĠia luării de măsuri
constructive sau de montaj prin care să se evite influenĠa reciprocă.

7.23.12.4. Dimensionarea circuitelor úi coloanelor iluminatului de siguranĠă se face respectâdu-se

condiĠiile indicate la 5.2.4. În încăperile úi pe căile de evacuare cu mai multe corpuri de iluminat de
siguranĠă, acestea trebuie alimentate de la cel puĠin două circuite separate, dacă alimentarea se face de
la o sursă centrală.

7.24. Instalatii de balizaj

7.24.1. Domeniul de aplicare
Prescriptiile din acest capitol se aplica semnalizării obstacolelor, denumit in continuare balizaj, în
vederea zborului în condiĠii de siguranĠă a avioanelor úi elicopterelor, în apropierea aeroporturilor úi
elioporturilor, în conformitate cu Reglementările Aeronautice Civile Române privind Proiectarea úi
exploatarea tehnică a aerodromurilor, vol 1-Aeroporturi , Cap. 6, aprobat cu Ord. Min. Transporturilor
nr.1148/12.09.2008.

7.24.2.Balizajul luminos (de noapte)

7.24.2.1. Balizajul luminos poate fi cu lumini de joasă, medie sau mare intensitate (a se vedea tabelul
7.24.2). Cel de mare intensitate poate fi folosit atât pe timpul zilei cât úi în timpul nopĠii, iar cel de
joasă intensitate numai pe timpul nopĠii.

7.24.2.2.Balizajul cu lumini de joasă intensitate, tip A sau B, se foloseúte pentru obiecte cu dimensiuni
reduse úi cu înălĠimea mai mică de 45 m. Luminile de joasă intensitate tip B se folosesc singure sau în
combinaĠie cu luminile de medie intensitate tip B.
7.24.2.3. Balizajul cu lumini de intensitate medie se foloseúte pentru obiective extinse sau când
înălĠimea acestora este mai mare de 45 m. Un grup de clădiri este considerat ca un obiectiv extins.

7.24.2.4. Balizajul cu lumini de mare intensitate, tip A, este necesar când obiectivul este mai înalt de
150 m úi acesta este necesar să fie recunoscut úi în timpul zilei. Balizajul de mare intensitate tip B se
utilizează pentru a indica prezenĠa unui pilon de linie aeriană atunci când nu este posibil a instala
marcaje pe conductoarele liniei.

7.24.2.5. În cazul obstacolelor tip coú de fum sau altele asemănătoare, luminile se montează suficient
de jos din vârful acestuia pentru ca, contaminarea datorită fumului să fie minimă (a se vedea fig. 7.24.1
úi 7.24.2 ).

7.24.2.6. Una sau mai multe lumini de joasă, medie sau mare intensitate vor fi amplasate cât de mult
posibil pe punctul cel mai înalt, vârful sau muchia obstacolului.

7.24.2.7. În cazul unei structuri tip antenă sau turn, mai mare de 12 m, unde nu este posibilă
amplasarea unei surse de mare intensitate pe vârful acesteia, amplasarea se va face în punctul cel mai
înalt posibil úi dacă este posibil, o sursa de medie intensitate, tip A, va fi amplasată în vârful
obstacolului.

284
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 287

cu O.M.T. nr. 1148/1.09.2008

N= Y/X

Fig. 7.24.1. Exemplu de balizaj a structurilor înalte

7.24.2.8. În cazul unui obiectiv extins sau un grup de obiecte apropiate, luminile vor fi amplasate în
punctul sau muchia cea mai înaltă a obstacolului, astfel ca să indice extinderea obiectivului. Dacă
două sau mai multe muchii sunt la aceiaúi înălĠime, va fi marcată muchia cea mai apropiată de direcĠia
de aterizare. Când se folosesc lumini de joasă intensitate distanĠa orizontală dintre acestea nu va depaúi
45 m. Când se utilizează lumini de medie intensitate distanĠa între acestea nu va depaúi 90 m.
285
288 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.24.2.9. Când un obiectiv este balizat de o lumină de medie intensitate tip A, úi obiectivul este mai
înalt de 105 m faĠă de cota terenului sau de vârful celorlalte clădiri înconjurătoare, trebuiesc adăugate
lumini intermediare cât mai egal amplasate între vârf úi nivelul terenului sau nivelul vârfurilor
clădirilor înconjurătoare.

Fig.7.24.2. Balizajul luminos al construcĠiilor

7.24.2.10. Când un obiectiv este balizat de o lumină de medie intensitate tip B úi vârful obiectivului
este mai mare de 45 m faĠă de nivelul solului sau de nivelul clădirilor înconjurătoare trebuiesc folosite
lumini la înălĠimi intermediare. Luminile intermediare vor fi lumini de joasă intensitate tip B ce vor
alterna cu lumini de medie intensitate tip B, pe cât posibil la distanĠe egale între vârf úi nivelul solului
sau vârful clădirilor înconjurătoare. DistanĠa între lumini nu va depăúi 52 m.

7.24.2.11. Când se folosesc lumini de medie intensitate tip C se vor respecta condiĠiile de la art.
7.24.2.10.

7.24.2.12. Când se folosesc lumini de balizaj de mare intensitate tip A acestea vor fi amplasate la
intervale egale între vârf úi nivelul solului, distanĠa nedepăúind 105 m, cu excepĠia cazului când
obiectul ce trebuie balizat este înconjurat de alte clădiri úi vârful acestora este considerat nivelul
solului.

7.24.2.13. Când sunt utilizate lumini de mare intensitate tip B acestea trebuie localizate pe trei nivele;
- la vârful pilonului;
- la punctul cel mai de jos al conductoarelor;
- la jumatatea distanĠei între cele două nivele de mai sus.

Caracteristicile luminilor de balizaj de joasa intensitate (ji).

7.24.2.14. Luminile de balizaj pentru obiective fixe vor fi de culoare rosie.

7.24.2.15. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de joasă intensitate tip A si B este indicat în
tabelul 7.24.2.

Caracteristicile luminilor de balizaj de medie intensitate (mi).

7.24.2.16. Luminile de balizaj de medie intensitate de tip A vor fi lumini albe intermitente; de tip B
vor fi lumini roúii intermitente úi tip C vor fi lumini roúii fixe.

286
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 289

7.24.2.17. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de intensitate medie (tip A, B úi C) este indicat
în tabelul 7.24.3.

7.24.2.18. Luminile de balizaj de intensitate medie de tip A úi B, amplasate pe un obiect, vor pulsa
simultan.

Caracteristicile luminilor de balizaj de mare intensitate (Mi).

7.24.2.19. Luminile de balizaj de intensitate mare de tip A úi B vor fi lumini albe. Unghiul de reglaj
este indicat în tabelul 7.24.1.

7.24.2.20. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de intensitate mare, tipurile A úi B, este indicat
în tabelul 7.24.2.

7.24.2.21. Luminile de balizaj de intensitate mare, tip A, amplasate pe un obiect, vor pulsa simultan.

7.24.2.22. Se recomandă ca luminile de balizaj de intensitate mare, tip B, indicând prezenĠa unui pilon
de susĠinere pentru fire, cabluri etc. suspendate, să pulseze secvenĠial lumina de mijloc, lumina de vârf
úi lumina de jos. Intervalele între pulsaĠiile luminilor să fie aproximativ în următoarele proporĠii:

Intervalul pulsaĠilor dintre ProporĠia în cadrul unui ciclu

Luminile intermediare úi superioare 1/13

Luminile superioare úi inferioare 2/13
Luminile inferioare úi intermediare 10/13

Tabelul 7.24.1
Reglajul unghiului luminilor de balizaj de mare intensitate.
ÎnălĠimea de montaj faĠă de sol Unghiul vârfului fascicolului luminos faĠă de
orizontală
Mai mare de 151 m 0°
Între 122 úi 151 m 1°
Între 92 úi 122 m 2°
Mai mică de 92 m 3°

7.24.3. Balizajul turbinelor eoliene

7.24.3.1. Dacă turbinele eoliene sunt considerate un obstacol ele vor fi balizate noaptea, prin balizaj
luminos. Turbinele eoliene sunt considerate obstacole dacă acestea sunt indicate ca atare de
Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) sau dacă înalĠimea lor depăúeúte 150 m.

7.24.5.2. Atunci când este necesar un balizaj de noapte vor fi utilizate lumini de balizaj de medie
intensitate. În cazul unui parc de turbine eoliene, de exemplu două sau mai multe turbine, ele sunt
considerate ca un obiectiv extins (a se vedea art. 7.24.2.8.) úi vor fi balizate astfel:
a) pentru a identifica perimetrul parcului de turbine;
b) cu respectarea distanĠei maxime între lumini conform art. 7.24.2.8 pentru lămpile dealungul
perimetrului parcului, în afara cazului că o evaluare a autorităĠii competente stabileste altfel;
c) unde se folosesc lumini intermitente ele trebuie să pulseze simultan;
d) în interiorul parcului de turbine eoliene fiecare turbina trebuie să fie balizată;
e) luminile de balizaj se vor instala pe nacelă de asemenea manieră încât să fie vizibile din
orice direcĠie de apropiere.

287
290 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7.24.4. Alimentarea instalatiei de balizaj luminos

7.24.4.1. Pentru siguranĠa funcĠionării, alimentarea instalaĠiei de balizaj luminos se va realiza în
sistemul dublei alimentări cu comutare automata sau manuală. Amplasarea sistemului de comutare
automată se va face cât mai aproape posibil de sistemul de balizaj (la baza stâlpului, la o cota
superioara a clădirii etc.).

7.24.4.2. Sistemul de iluminat pentru balizaj se consideră ca un sistem de iluminat de siguranĠă pentru
continuarea lucrului (a se vedea cap. 7.23.4).

7.24.4.3. Aprinderea instalaĠiei de balizaj se poate face manual, acolo unde există personal (din cabina
portarului) sau automat (programatoare orare sau cu senzori de luinozitate). Întreruptorul se montează
după instalaĠia de comutare automată a susrselor de alimentare.

Tabel 7.24.2.
Caracteristicile luminilor de balizaj
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Tipul Culoare Tip de Intensitatea de vârf (cd) la Deschide- Intensitatea (cd) la unghiul de elevatie
luminii semnal luminaĠa fondalului dată re dat cand lumina este aliniata (d)
de (Rata de Peste 50-500 Sub fascicul -10° -1° ±0° +6° +10°
balizaj pulsatie) 500 cd/m² 50 pe (e) (f) (f)
cd/m² cd/m² verticala
(c)
Ji,tipA Rosie Continu N/A >10 >10 10° - - - >10 >10
(fixe) (g) (g)
Ji,tipB Rosie Continu N/A >32 >32 10° - - - >32 >32
(fixe) (g) (g)
mi,tipA Alba Pulsatorie 20.000 20.000 2.000 <3° >3% 50% <100 - -
(20-60) (b) (b) (b) - %
p/min ±25% ±25% ±25% 70%
mi,tipB Rosie Pulsatorie N/A N/A 2.000 <3° - 50% <100 - -
(20-60) (b) - %
p/min ±25% 70%
mi,tipC Rosie Continu N/A N/A 2.000 <3° - 50% <100 - -
(b) - %
±25% 70%
Mi,tipA Alba Pulsatorie 200.000 20.000 2.000 3°-7° >3% 50% <100 - -
(40-60) (b) (b) (b) - %
p/min ±25% ±25% ±25% 70%
Mi,tipB Alba Pulsatorie 100.000 20.000 2.000 3°-7° >3% 50% <100 - -
(40-60) (b) (b) (b) - %
p/min ±25% ±25% ±25% 70%
a) N/A
b) Intensitatea efectivă aúa cum este determinată în Manualul de proiectare pentru aeroporturi,
Partea 4.
c) Dispersia fascicolului este definită ca unghiul dintre două direcĠii într-un plan pentru care
intensitatea este egală cu 50% din valoarea toleranĠei minime a intensităĠii din coloanele 4, 5
si 6. Dispersia fascicolui nu este necesar să fie simetrică în raport cu unghiul în care
intensitatea este maximă.
d) Unghiul de ridicare vertical este în raport cu planul orizintal.
e) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub formă de procent din intensitatea de vârf
efectivă, pe acelaúi plan, când luminile funcĠionează la oricare din intensităĠile indicate în
coloanele 4, 5 úi 6.
f) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub formă de procent din intensitatea minimă a
intensităĠii, indicată în coloanele 4, 5 úi 6.
g) Suplimentar faĠă de valoarea specificată, lumina trebuie să aibă o intensitate suficientă, să
288
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 291

asigure vizibilitatea la un unghi între ± (0°...50°).

h) Intensitatea maximă trebuie să fie la un unghi vertical de aproximativ 2,5°.
i) Intensitatea maximă trebuie să fie la un unghi vertical de aproximativ 17 °.

Dispunerea pe orizontală a surselor de lumină se va face astefel încât să asigure o ocupare completă a
obiectivului (360°).

7.24.5 Balizajul construcĠiilor aflate în afara zonei aeroportului.

Balizajul acesta se execută numai dacă sunt considerate un obstacol de către AACR.

289
292 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

CAPITOLUL 8 .
VERIFICAREA ùI ÎNTREğINEREA INSTALAğIILOR ELECTRICE ùI A
SISTEMULUI DE PROTECğIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI (SPT)

8.1. Verificări úi punerea în funcĠiune

8.1.01. GeneralităĠi
InstalaĠiile electrice úi de paratrăsnet trebuie să fie supuse în timpul execuĠiei úi înainte de punerea în
funcĠiune verificărilor iniĠiale úi apoi verificărilor periodice. La verificări se va Ġine seama de
prevederile din SR HD 60364-6 úi a reglementărilor specifice referitoare la încercări, măsurători,
verificarea calităĠii lucrărilor de instalaĠii electrice pentru a se stabili dacă componentele instalaĠiilor
sunt în stare de utilizare.
Verificarea instalaĠiilor electrice este prevăzută în conformitate cu recomandările din standardul SR
HD 60364-6.
Verificarea sistemului de protecĠie împotriva trăsnetului se va face conform 8.5.

8.1.1. Verificarea iniĠială

8.1.1.1. GeneralităĠi

8.1.1.1.1. Verificarea iniĠială a instalaĠiilor electrice se face în timpul montării úi la finalizarea

construcĠiei unei instalaĠii noi sau finalizarea unei extinderi sau a unei modificări a unei instalaĠii
existente înainte de a fi puse în funcĠiune de către utilizator.

8.1.1.1.2 Verificarea iniĠială a instalaĠiilor electrice trebuie efectuată de o persoană calificată,

competentă în verificări.

8.1.1.1.3 Verificarea iniĠială se face prin inspecĠie úi încercare.

8.1.1.2. InspecĠie

8.1.1.2.1. InspecĠia trebuie să preceadă încercarea úi trebuie efectuată înainte de a pune instalaĠia sub
tensiune.

8.1.1.2.2. InspecĠia trebuie să confirme că echipamentul electric montat este:

- în conformitate cu prescripĠiile de securitate ale standardelor de echipament
corespunzătoare;
- ales úi montat în mod corect conform normativelor úi instrucĠiunilor fabricantului;
- fără deteriorări vizibile astfel încât să afecteze siguranĠa.

8.1.1.2.3. InspecĠia trebuie să stabilească dacă instalaĠiile electrice corespund proiectului úi notelor de
úantier emise pe durata execuĠiei úi să includă următoarele verificări:
a) măsurile de protecĠie împotriva úocurilor electrice prin atingere directă;
b) prezenĠa barierelor pentru oprirea focului úi alte măsuri împotriva focului precum úi măsuri
împotriva efectelor termice;
c) alegerea conductoarelor pentru intensitatea admisibilă a curentului úi căderea de tensiune;
d) alegerea úi reglarea dispozitivelor de protecĠie úi de supraveghere;
e) prezenĠa úi amplasarea corectă a dispozitivelor corespunzătoare de separare úi de comutare;
f) alegerea echipamentului úi a măsurilor de protecĠie corespunzătoare pentru influenĠele
externe;
g) identificarea corectă a conductoarelor de protecĠie úi a conductoarelor neutre;
h) întreruptoarele de pe circuitele de iluminat trebuie să fie montate pe conductoarele de fază;
i) existenĠa schemelor, inscripĠiilor de avertizare sau a altor informaĠii similare;
290
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 293

j) identificarea circuitelor, a dispozitivelor de protecĠie la supracurenĠi, întreruptoare, borne,

doze, tablouri electrice, etc.
k) conectarea corespunzătoare a conductoarelor (în doze, tablouri electrice etc.);
l) prezenĠa úi utilizarea corectă a conductoarelor de protecĠie, inclusiv a conductoarelor pentru
legătura de echipotenĠializare de protecĠie úi legătura de echipotenĠializare suplimentară;
m) posibilitatea de acces la echipamente pentru uúurinĠa acĠionării, a identificării úi a
mentenanĠei.

8.1.1.3. Încercări
8.1.1.3.1. GeneralităĠi
Încercările trebuie efectuate (atunci când sunt aplicabile) de regulă în următoarea ordine:
a. continuitatea conductoarelor;
b. rezistenĠa izolaĠiei instalaĠiei electrice;
c. protecĠia prin TFJS, TFJP, sau prin separarea electrică;
d. rezistenĠele / impedanĠele izolaĠiilor pardoselii úi a pereĠilor;
e. protecĠia prin întreruperea automată a alimentării;
f. protecĠia suplimentară;
g. încercarea de polaritate;
h. verificarea secvenĠei succesiunii fazelor;
i. încercări funcĠionale;
j. căderea de tensiune.

8.1.1.3.2. Continuitatea conductoarelor

Trebuie efectuată o încercare privind continuitatea electrică a:
a) conductoarelor de protecĠie, a conductoarelor pentru legături de echipotenĠializare, a
conductoarelor de echipotenĠializare suplimentare;
b) conductoarelor active.
Încercarea continuităĠii conductoarelor de protecĠie úi a legăturilor de egalizare a potenĠialelor, se
efectuează cu o sursă de tensiune de 4 – 24 V (în gol) la tensiune continuă sau alternativă úi un curent
electric de minimum 0,2 A.

8.1.1.3.3. RezistenĠa izolaĠiei instalaĠiei electrice

RezistenĠa electrică a izolaĠiei trebuie măsurată între conductoarele active úi conductorul de protecĠie
conectat la reĠeaua de legare la pământ.
În scopul acestei încercări conductoarele active pot fi conectate împreună.
RezistenĠa electrică a izolaĠiei măsurate trebuie să corespundă valorilor din tabelul 8.1.

Tabel 8.1.
Valori minime ale rezistenĠei electrice a izolaĠiei
Tensiunea nominală a circuitului Tensiunea continuă de RezistenĠa de izolaĠie
(V) încercare (Mȍ)
(V)
TFJS úi TFJP 250 t 0,5
Până la úi inclusiv 500 V 500 t1
Peste 500 V 1000 t1

RezistenĠa electrică a izolaĠiei se măsoară cu tensiune continuă având valorile din tabelul 8.1. úi un
curent de 1 mA.
Toate măsurătorile se fac cu instalaĠia deconectată de la sursa de alimentare.

8.1.1.3.4. ProtecĠia prin TFJS, TFJP sau prin separare electrică

Separarea părĠilor active ale unor circuite faĠă de altele cât úi faĠă de pământ se verifică prin măsurarea
rezistenĠei izolaĠiei.
291
294 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

a) ProtecĠia prin TFJS

Separarea părĠilor active de cele ale altor circuite cât úi faĠă de pământ se verifică prin măsurarea
rezistenĠei izolaĠiei. RezistenĠa electrică obĠinută trebuie să fie conform tabelului 8.1.
b) ProtecĠia prin TFJP
Separarea părĠilor active de cele ale altor circuite se verifică prin măsurarea rezistenĠei izolaĠiei.
RezistenĠa electrică obĠinută trebuie să fie conform tabelului 8.1.
c) ProtecĠia prin separare electrică
Separarea părĠilor active de cele ale altor circuite cât úi faĠă de pământ se verifică prin măsurarea
rezistenĠei izolaĠiei. Valoarea rezistenĠei izolaĠiei obĠinute trebuie să fie conform tabelului 8.1.
În cazul unei separări electrice pentru mai multe receptoare, fie prin măsurare sau prin calcul, trebuie
să se verifice că în cazul a două defecte simultane cu impedanĠă neglijabilă între conductoarele de fază
diferite úi / sau conductorul de protecĠie sau părĠi conductoare conectate la acesta, cel puĠin unul din
circuitele defecte trebuie să fie deconectat.
Timpul de întrerupere trebuie să fie în conformitate cu cel pentru metoda de protecĠie prin deconectare
automată pentru reĠelele TN.

8.1.1.3.5. RezistenĠele / impedanĠele izolaĠiilor pardoselilor úi a pereĠilor

RezistenĠa izolaĠiei pardoselii se va măsura în toate cazurile în care se impune ca pardoseala să fie
izolantă.
Trebuie efectuate cel puĠin trei măsurări în acelaúi amplasament; una din aceste măsurări se efectuează
la aproximativ 1 m de orice conductor extern accesibil din amplasament.
Celelalte două măsurări trebuie efectuate la distanĠe mai mari.
Măsurarea rezistenĠei / impedanĠei izolaĠiei (a pardoselii sau a pereĠilor) se face cu tensiunea sistemului
faĠă de pământ úi la frecvenĠă nominală.
Pentru detalii privind metodele de măsurare a rezistenĠei / impedanĠei izolaĠiei (a pardoselii sau a
pereĠilor) în raport cu pământul sau în raport cu conductorul de protecĠie se pot utiliza recomandările
din SR HD 60364-6 – (Anexa 8.1.) sau altele similare.

8.1.1.3.6. – ProtecĠia prin întreruperea automată a alimentării

8.1.1.3.6.1. – GeneralităĠi
ğinându-se seama de tipul de reĠea TN, TT, IT, verificarea eficienĠei măsurilor de protecĠie la defect
(protecĠia împotriva atingerilor indirecte) prin deconectare automată a alimentării se face verificându-
se:
a) pentru reĠelele TN:
1) impedanĠa buclei de defect, prin măsurare;
2) caracteristicile úi / sau eficienĠa dispozitivelor de protecĠie asociate, prin examinare
vizuală úi încercare.
Această verificare trebuie realizată:
- pentru dispozitivele de protecĠie la supracurenĠi prin examinare vizuală (de exemplu
reglajul pentru declanúare de scurtă durată sau instantanee pentru întreruptoare, curentul
nominal úi tipul pentru siguranĠele fuzibile);
- pentru DDR prin examinare vizuală úi încercare.
Timpii de deconectare trebuie să fie cei prevăzuĠi în standarde.
Timpii de deconectare trebuie verificaĠi în caz de:
- reutilizare a echipamentelor DDR;
- extinderi sau modificări ale unei instalaĠii existente unde DDR existente sunt utilizate de
asemenea ca dispozitive de deconectare pentru aceste extinderi sau modificări.

b) pentru reĠelele TT:

1) rezistenĠa RA a prizei de pământ (electrodului de pământ) pentru elemente conductoare
ale instalaĠiei prin măsurare;
2) caracteristicile úi / sau eficienĠa dispozitivelor de protecĠie asociate prin examinare
292
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 295

vizuală úi încercare.
Această verificare trebuie realizată:
- pentru dispozitive de protecĠie la supracurenĠi: prin examinare vizuală (de exemplu reglajul
pentru declanúare de scurtă durată sau instantanee pentru întreruptoare, curentul nominal úi
tipul pentru siguranĠele fuzibile);
- pentru DDR: prin examinare vizuală úi încercare.
Timpii de deconectare trebuie să fie cei prevăzuĠi în standarde.
Timpii de deconectare trebuie verificaĠi în caz de:
- reutilizare a echipamentelor DDR;
- extinderi sau modificări ale unei instalaĠii existente unde DDR existente sunt utilizate de
asemenea ca dispozitive de deconectare pentru aceste extinderi sau modificări.

c) pentru reĠelele IT:

Verificarea prin calcul sau măsurare a curentului Id în cazul primului defect al conductorului de linie
sau a conductorului neutru.
Atunci când se produce un al doilea defect într-un alt circuit úi condiĠiile sunt similare cu cele din
reĠeaua TT, verificarea se efectuează ca úi pentru o reĠea TT (vezi punctul b) de mai sus).
Atunci când se produce un al doilea defect într-un alt circuit úi condiĠiile sunt similare cu cele din
reĠeaua TN, verificarea se efectuează ca úi pentru o reĠea TN (vezi punctul a) de mai sus).

8.1.1.3.6.2. – Măsurarea rezistenĠei electrice a prizei de pământ

Măsurarea rezistenĠei electrice a prizei de pământ în toate cazurile se efectuează cu metode úi aparate
specializate.
Măsurarea rezistenĠei electrice a prizei de pământ se poate face după recomandările din SR HD 60364-
6 – (Anexa 8.2) sau o altă metodă similară.

8.1.1.3.6.3. – Măsurarea impedanĠei buclei de defect

Înainte de a realiza măsurarea impedanĠei buclei de defect este necesară o încercare de continuitate
electrică ce trebuie efectuată conform punctului 8.1.1.3.2.
Măsurarea impedanĠei buclei de defect Ġine seama de particularităĠile reĠelei (TN sau IT).
Măsurarea impedanĠei buclei de defect se poate face conform cu recomandările din SR HD 60364-6 -
(Anexa 8.3) sau cu o metodă similară.

8.1.1.3.7. ProtecĠia suplimentară

Verificarea eficienĠei măsurilor aplicate pentru protecĠia suplimentară se realizează prin examinare
vizuală úi încercare.
Dacă sunt necesare DDR pentru protecĠie suplimentară, eficienĠa deconectării automate a alimentării
prin DDR trebuie să fie verificată utilizând echipamente de încercare corespunzătoare care să confirme
că prescripĠiile din proiect au fost îndeplinite.

8.1.1.3.8. Încercarea de polaritate

Se va verifica existenĠa dispozitivelor monopolare de întrerupere pe conductorul (conductoarele) de
fază.

8.1.1.3.9. –Verificarea secvenĠei succesiunii fazelor

În cazul circuitelor polifazate trebuie să se verifice dacă secvenĠa succesiunii fazelor este respectată.

8.1.1.3.10. Încercări funcĠionale

Ansamblurile, cum sunt ansamblurile de comutaĠie úi de comandă, de acĠionări, organe de comandă úi
de interblocare, trebuie să facă obiectul unei încercări a funcĠionării lor pentru a se vedea dacă sunt
corect montate, reglate úi instalate în conformitate cu prescripĠiile documentaĠiei tehnice.
Dispozitivele de protecĠie trebuie să fie supuse la o încercare de verificare a funcĠionării lor, pentru a
verifica dacă sunt corect instalate úi reglate.
293
296 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

8.1.1.3.11 Verificarea la căderea de tensiune

Verificarea la căderea de tensiune poate fi făcută prin:
- măsurare sau;
- prin calcul.

8.1.1.4. Raportul pentru verificarea iniĠială

8.1.1.4.1. - Raportul pentru verificarea iniĠială se face după finalizarea verificării unei instalaĠii noi sau
extinderi, sau a unei modificări la o instalaĠie existentă.
Raportul trebuie să conĠină detalii ale părĠii instalaĠiei care face obiectul raportului împreună cu
consemnarea inspecĠiei úi rezultatul încercărilor.
Defectele constatate în raport trebuie remediate înaintea punerii în funcĠiune úi consemnate în
documentele de recepĠie ale instalaĠiei.

8.1.1.4.2. Raportul pentru verificarea iniĠială poate conĠine recomandări pentru reparaĠii úi
îmbunătăĠiri.

8.1.1.4.3. Raportul iniĠial trebuie să cuprindă:

- consemnări ale inspecĠiilor;
- consemnări ale circuitelor încercate úi rezultatele încercărilor.
În consemnările detaliilor circuitelor úi ale rezultatelor încercărilor trebuie să se identifice fiecare
circuit, inclusiv dispozitivul (dispozitivele) de protecĠie asociate úi trebuie să se consemneze rezultatele
încercărilor úi măsurătorilor corespunzătoare.

8.1.1.4.4. Raportul pentru verificarea iniĠială trebuie redactat conform cu reglementările specifice
referitoare la verificarea calităĠii lucrărilor de construcĠii úi semnat sau autentificat de o persoană sau
de persoane competente pentru verificare.

8.2. Verificări periodice

8.2.1. GeneralităĠi

8.2.1.1. Verificarea periodică are rolul de a determina dacă tot echipamentul din componenĠa instalaĠiei
electrice este în stare de utilizare.

8.2.1.2. Verificările periodice, care includ o examinare detaliată a instalaĠiei, trebuie efectuate fără
demontare sau cu demontare parĠială, pentru a arăta că timpii de deconectare a echipamentelor de
protecĠie sunt respectaĠi úi confirmaĠi prin măsurări úi asigură cumulativ:
a) securitatea persoanelor úi animalelor împotriva efectelor úocurilor electrice úi a arsurilor;
b) protecĠia împotriva deteriorării bunurilor prin focul úi căldura dezvoltată de un defect al
instalaĠiei;
c) confirmarea că această instalaĠie nu este avariată sau deteriorată aúa încât să afecteze
siguranĠa în funcĠionare;
d) identificarea defectelor instalaĠiei úi abaterea de la prescripĠii care pot conduce la un
pericol.

8.2.1.3. Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că verificarea nu constituie un pericol pentru persoane
sau animale úi nu produce deteriorări de bunuri úi echipamente, chiar dacă circuitul este în stare de
defect.
Instrumentele de măsurare úi echipamentul de supraveghere úi metodele trebuie alese conform
recomandărilor din SR EN 61557.
294
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 297

8.2.1.4. Aria de verificare úi rezultatul unei verificări periodice a instalaĠiei, sau a oricărei părĠi a
instalaĠiei trebuie să fie înregistrate.

8.2.1.5. Orice avarie, deteriorare, defecte sau condiĠii periculoase trebuie înregistrate.

8.2.1.6. Verificarea trebuie efectuată de o persoană calificată competentă în verificări.

8.2.2. FrecvenĠa verificărilor periodice

8.2.2.1. FrecvenĠa verificărilor periodice ale unei instalaĠii trebuie să fie determinată de tipul instalaĠiei
úi de echipamentele folosite, de frecvenĠa úi calitatea mentenanĠei úi de influenĠele externe la care
acestea sunt supuse.
În condiĠii normale de funcĠionare verificările pentru securitatea úi sănătatea în muncă sunt indicate în
tabelele 8.3 úi 8.4.
FrecvenĠa verificărilor funcĠionale pentru echipamentele electrice se face conform instrucĠiunilor
furnizorilor. În lipsa acestora se pot utiliza recomandările din PE 116.

8.2.2.2. În cazul unei instalaĠii aflate într-un sistem de management efectiv, pentru mentenanĠă
preventivă în utilizare curentă, verificarea periodică poate fi înlocuită cu un regim adecvat de
monitorizare úi mentenanĠă continuă a instalaĠiei úi a tuturor echipamentelor sale de persoane
competente.
Pentru monitorizarea úi mentenanĠa continuă trebuie să fie păstrate înregistrări.

8.2.3. Rapoarte pentru verificări periodice

8.2.3.1. Verificările periodice ale unei instalaĠii se finalizează cu un raport periodic

Raportul trebuie să conĠină detalii ale acelor părĠi ale instalaĠiei úi limitele verificării, acoperite de
documentaĠii, împreună cu o consemnare care include orice defecĠiune úi rezultatele încercărilor.
Raportul trebuie să consemneze rezultatele încercărilor.

8.2.3.2. Rapoartele trebuie redactate úi semnate sau autentificate de o persoană sau de persoane
competente.

8.3. ÎntreĠinerea úi verificări pentru iluminatul de siguranĠă

8.3.1. Utilizatorul sau proprietarul instalaĠiei iluminatului de siguranĠă trebuie să denumească o
persoană competentă pentru a supraveghea, întreĠine úi verifica iluminatul de siguranĠă.

8.3.2. Încercările instalaĠiei de iluminat de siguranĠă trebuie să fie efectuate fără a afecta funcĠionarea
instalaĠiei.

8.3.3. Zilnic vor fi controlaĠi vizual indicatorii alimentării de la sursa centrală pentru verificarea
funcĠionării lor corecte.

8.3.4. Lunar se va verifica fiecare corp de iluminat úi fiecare semnalizare de ieúire iluminată din
interior de la bateria de acumulatoare prin simularea unui defect în alimentarea iluminatului normal
pentru un interval de timp suficient, pentru a se asigura că fiecare corp de iluminat este funcĠional.
Atunci când alimentarea iluminatului de siguranĠă se face de la o sursă centrală (baterie, generator)
aceasta din urmă va fi monitorizată.

8.3.5. Anual fiecare corp de iluminat úi fiecare semnalizare iluminată din interior trebuie să fie
încercate la toate intervalele de timp stabilite în conformitate cu informaĠiile producătorului.
295
298 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Alimentarea iluminatului normal úi toĠi indicatorii luminoúi vor fi controlaĠi pentru a verifica
funcĠionarea lor corectă.

8.3.6. Toate încercările úi rezultatele trebuie să fie consemnate în Registrul de control pentru
instalaĠiile de dectare, semnalizare, alertare, limitare úi stingere a incendiilor.

8.3.7. Pentru verificarea sistemelor de iluminat de siguranĠă din amplasamente pentru utilizări
medicale se vor respecta prevederile speciale din SR CEI 60364-7-710.

8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joasă tensiune

La punerea în funcĠiune a echipamentelor electrice de joasă tensiune în concordanĠă cu precizările din
HG nr. 457/2003 se va verifica dacă ele au asigurate protecĠia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca
urmare a montării úi utilizărilor lor úi protecĠia împotriva riscului cauzat de influenĠe externe asupra
lor.

8.4.1. Pentru protecĠia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montării úi utilizării
echipamentului electric de joasă tensiune se va verifica dacă:
a) persoanele úi animalele domestice sunt protejate faĠă de pericolul rănirii fizice sau de altă
natură care pot fi cauzate de atingerile directe sau indirecte;
b) nu se produc încălziri, radiaĠii sau arcuri electrice periculoase;
c) persoanele, animalele domestice úi bunurile mobile úi imobile sunt protejate împotriva
pericolelor de natură neelectrică ce pot fi cauzate de echipamentul electric de joasă tensiune;
d) rezistenĠa electrică de izolaĠie respectă valorile din tabelul 8.1.

8.4.2. Pentru protecĠia împotriva riscului cauzat de influenĠe externe asupra echipamentului electric de
joasă tensiune se va verifica dacă:
a) echipamentul electric satisface cerinĠele de natură mecanică astfel încât persoanele,
animalele domestice úi proprietatea să nu fie puse în pericol;
b) echipamentul electric este rezistent la influenĠe de natură nemecanică în condiĠii de mediu
astfel încât persoanele, animalele domestice úi proprietatea să nu fie puse în pericol;
c) echipamentul electric nu periclitează persoanele, animalele domestice úi proprietatea în
condiĠii de suprasarcini.

8.5. Verificarea úi întreĠinerea instalaĠiei de protecĠie împotriva trăsnetului (IPT)

8.5.1. Scopul verificărilor
Scopul verificărilor este de a constata că IPT este conform cu acest normativ sub toate aspectele úi că
este în stare funcĠională. Verificarea IPT trebuie realizată de o persoană competentă în protecĠia
împotriva trăsnetului. Acesta trebuie să primească proiectul SPT úi rapoartele anterioare de întreĠinere
úi verificări ale IPT. Proiectul IPT trebuie să conĠină descrierea SPT-ului, criteriile de proiectare úi
desenele tehnice.

8.5.1.1. Verificarea unui IPT se va face:

a) în timpul instalării IPT, în special în timpul instalării elementelor care sunt înglobate în
structură úi care vor deveni inaccesibile, ce se vor menĠiona în procesele verbale pentru
lucrări ascunse;
b) după finalizarea instalării IPT;
c) după un program conform tabelului 8.2.

296
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 299

Tabelul 8.2.
Perioada maximă între inspecĠiile unui IPT
InspecĠie vizuală InspecĠia completă InspecĠii complete a
Nivel de protecĠie sistemelor critice
(an) (an) (an)
I úi II 1 2 1
III úi IV 2 4 1

8.5.1.2. Ori de câte ori se fac modificări sau reparaĠii la structura protejată sau în urma oricărei
descărcări de trăsnet pe IPT trebuie făcută o inspecĠie. Sistemele de protecĠie împotriva trăsnetului
utilizate pentru structuri cu risc de explozie trebuie verificate vizual la fiecare 6 luni.

8.5.2. Ordinea verificărilor

8.5.2.1. Procedura de verificare
Verificarea cuprinde controlul documentaĠiei tehnice, verificările vizuale, încercarea úi înregistrarea
rezultatelor într-un raport de verificare.

8.5.2.2. Verificarea documentaĠiei tehnice

Persoana competentă va verifica documentaĠia tehnică pentru a constata dacă este completă úi
conformă cu acest normativ.

8.5.2.3. Verificări vizuale

Verificările vizuale trebuie efectuate cu scopul de a se constata că:
- IPT este în stare bună úi executată conform documentaĠiei verificate;
- nu sunt conexiuni desfăcute úi nici întreruperi accidentale ale conductoarelor IPT úi ale
îmbinărilor;
- nici o parte a instalaĠiei nu este slăbită de coroziune, în special la nivelul solului;
- toate conexiunile vizibile de legare la pământ sunt intacte (operaĠionale din punct de
vedere funcĠional );
- toate conductoarele úi componentele vizibile ale instalaĠiei sunt fixate pe suprafeĠele de
montaj úi componentele care asigură protecĠia mecanică sunt intacte (operaĠionale din
punct de vedere funcĠional ) úi la locul lor;
- nu există nici o extindere sau modificare a structurii protejate care să impună protecĠie
suplimentară;
- nu există indicaĠii de avariere a IPT, a SPD sau siguranĠe fuzibile defecte pentru
protecĠia SPD;
- legătura de echipotenĠializare este corectă pentru orice serviciu nou sau extinderi
efectuate în interiorul structurii după ultima inspecĠie úi că încercările de continuitate s-
au făcut după aceste suplimentări;
- conductoarele úi conexiunile de echipotenĠializare din interiorul conexiunii există úi
sunt intacte (operaĠionale din punct de vedere funcĠional );
- distanĠele de separare sunt menĠinute;
- conductoarele de echipotenĠializare, îmbinările, ecranele dispozitivelor, traseele de
cabluri úi SPD au fost verificate úi încercate;
- piesele de separare asigură continuitatea electrică.

8.5.2.4. Încercări ale instalaĠiei de protecĠie împotriva trăsnetului (IPT)

Încercarea unei IPT cuprinde următoarele:
- încercări de continuitate a conductoarelor;
- măsurarea rezistenĠei de dispersie a prizei de pământ.

297
300 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Rezultatele verificărilor vizuale ale tuturor conductoarelor, a legăturilor de echipotenĠializare úi a

îmbinărilor precum úi rezultatele măsurărilor continuităĠii electrice úi a rezistenĠei de dispersie a prizei
de pământ se vor înscrie în documentaĠiile verificărilor.

8.5.2.5. DocumentaĠia verificării

Persoana competentă trebuie să întocmească un raport care trebuie păstrat împreună cu proiectul SPT
úi cu rapoartele anterioare.
Raportul de verificare trebuie să conĠină:
- condiĠiile generale ale conductoarelor de captare úi ale componentelor de captare;
- nivelul general de coroziune al conductoarelor úi starea protecĠiei împotriva coroziunii;
- securitatea elementelor de fixare a conductoarelor úi a componentelor IPT;
- rezultatele măsurării rezistenĠei de dispersie a prizei de pământ;
- abaterile constatate ale IPT faĠă de prevederile normativului;
- documentaĠia tehnică pentru modificările úi extinderile IPT úi orice schimbări ale structurii;
- rezultatele încercărilor efectuate;

8.5.3. ÎntreĠinerea
IPT trebuie întreĠinut cu regularitate pentru a asigura că nu este deteriorat úi continuă să îndeplinească
funcĠiile pentru care a fost proiectat úi executat iniĠial.
Ciclurile necesare de întreĠinere úi inspecĠie vor fi conform tabelului 8.2. úi art. 8.5.1.2
Toate procedurile de întreĠinere trebuie să aibă înregistrări complete care să conĠină acĠiunile
întreprinse. Acestea vor fi păstrate cu proiectul IPT úi cu rapoartele de verificare a IPT.

8.5.4. Verificarea protecĠiei împotriva úocurilor eletrice.

Procedurile de verificare sun indicate în tabelele 8.3 úi 8.4.

298
 Tabelul 8.3
VERIFICAREA PROTECğIEI ÎMPOTRIVA ùOCURILOR ELECTRICE
(Atingerea directă a părĠilor aflate normal sub tensiune)

Nr. Denumirea verificării Metoda de verificare CondiĠia de acceptare Periodicitatea maximă Se consemnează în
crt. a verificării de verificare buletinul de verificare
0 1 2 3 4 5
1 Verificarea protecĠiei împotriva Vizual Constatarea stării Anual Da
atingerii directe a părĠilor aflate normal corespunzătoare a
sub tensiune, asigurate de carcase, în carcasei
funcĠie de gradul normal de protecĠie
2 Verificarea integrităĠii izolaĠiei aparente Vizual Constatarea integrităĠii Anual Da
izolaĠiei
3 Verificarea integrităĠii îngrădirilor Vizual Constatarea integrităĠii Anual Da
îngrădirilor
4 Verificarea distanĠei dintre piesele Măsurări cu metrul Constatarea distanĠelor 1) Da
aflate normal sub tensiune úi îngrădire prevăzute în proiecte
(distanĠe de protecĠie) sau cărĠile tehnice
5 Verificarea distanĠei de inaccesibilitate Măsurări cu metrul Constatarea distanĠelor 1) Da
faĠă de părĠile aflate normal sub prevăzute în proiecte
tensiune sau cărĠile tehnice
1) Verificarea se face la punerea în funcĠiune
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

299
301
 302

Tabelul nr. 8.4

VERIFICAREA PROTECğIEI ÎMPOTRIVA ùOCURILOR ELECTRICE
(Atingerile indirecte a părĠilor care în mod normal nu sunt sub tensiune)

Nr. Denumirea verificării Metoda de verificare CondiĠia de acceptare Periodicitatea maximă Se consemnează în
crt. a verificării de verificare buletinul de verificare
0 1 2 3 4 5
1. Verificarea instalaĠiilor de protecĠie prin legare la conductorul de neutru úi / sau legare la pământ
- Echipamente electrice clasa I de protecĠie -
1 Verificarea separării conductorului neutru Vizual la bara de nul a ExistenĠa separării Anual Da
(N) de conductorul de protecĠie (PE) ultimului tablou de
distribuĠie spre receptor
2 Verificarea că nu există elemente de Vizual Nu există un element 1) Da
întrerupere pe conductoarele PE úi PEN de întrerupere
3 Verificarea continuităĠii legăturii - Vizual la cutia de borne ExistenĠa Anual Da
echipamentelor la conductorul de sau la contactul de continuităĠii
protecĠie (PE) protecĠie al prizei
- Verificarea continuităĠii
cu ohmmetrul între bara
PE a ultimului tablou de
distribuĠie úi capătul
conductorului de
protecĠie legat la masă
4 Verificarea legării la pământ a barelor - Vizual: existenĠa legării Constatarea valorii Anual Da
PE electrice a barei PE la rezistenĠei de
instalaĠia de legare la dispersie la pământ
pământ conform proiectului
- Prin măsurare: a
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

rezistenĠei de dispersie
la pământ a barei PE,
determinată cu aparatele
de măsurare a prizei de
pământ

300
0 1 2 3 4 5
5 Verificarea existenĠei siguranĠelor - Vizual – verificând Constatarea valorii Anual Da
fuzibile úi verificarea funcĠionării corespondenĠa valorilor fuzibilului conform
elementelor de protecĠie la scurtcircuit nominale a patronului proiectului úi/sau a
(siguranĠe fuzibile, întreruptoare siguranĠei cu valoarea funcĠionării la
automate) din proiect valoarea de curent
- Prin măsurări – în cazul reglată a elementelor
întreruptoarelor de protecĠie automată
automate sau a
siguranĠelor automate
Se determină curentul de
defect úi se verifică
funcĠionarea acestora
utilizând o trusă de curent
6 Verificarea funcĠionării protecĠiei la Simularea unei puneri la Declanúarea Anual Da
deconectarea (semnalizarea) sectorului pământ printr-un dispozitiv întrerupătorului
defect (pus la masă/pământ), inclusiv propriu al protecĠiei sau un
protecĠia automată la curenĠi de defect dispozitiv specializat.
(diferenĠiali)
7 Verificarea marcajului conductoarelor Vizual ExistenĠa marcajului 1) Da
de protecĠie conform proiectului
8 ExistenĠa legăturilor de protecĠie de la Verificări cu ohmmetrul ExistenĠa Anual Da
tablourile de distribuĠie la utilaje sau la continuităĠii
prize
9 Verificarea existenĠei măsurilor Vizual ExistenĠa măsurilor Anual Da
suplimentare de protecĠie suplimentare
prevăzute în proiect
10 Verificarea strângerii úuruburilor de Cu cheia sau úurubelniĠa Constatarea că La doi ani Da
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

îmbinare de pe circuitele conductoarelor legăturile nu se

de protecĠie úi asigurarea acestora desfac
împotriva deúurubării
11 Verificarea că la un úurub este conectat Vizual Constatarea că la Anual Da
un singur conductor de protecĠie fiecare úurub este un
singur conductor
301
303
 304

0 1 2 3 4 5
12 Verificarea rezistenĠei de dispersie la Măsurarea cu aparate de Constatarea valorilor - La doi ani Da
pământ a maselor echipamentelor măsurare a prizelor de înscrise în proiect - Anual în medii
electrice pământ sau prin metoda periculoase úi foarte
volt-ampermetru conform periculoase
Anexei 8.2.
13 Verificarea continuităĠii legăturilor de Măsurări cu ohmmetru ExistenĠa La doi ani Da
echipotenĠializare continuităĠii
14 Verificarea continuităĠii legăturilor de Măsurări - metodă de Constatarea 5 ani Da
protecĠie de la masele echipamentelor injectare de curenĠi mici continuităĠii
până la priza de pământ sau mari
15 Verificarea corodării electrozilor Vizual prin dezgroparea a În cazul în care se 5 ani Da
prizelor artificiale de pământ 10% din priza de pământ constată reducerea Nu se verifică periodic
grosimii sau a prizele de pământ
diametrului cu mai naturale constituite din
mult de o treime din armăturile fundaĠiilor
valoarea iniĠială se clădirilor
înlocuiesc electrozii
prizelor de pământ
2. Verificarea protecĠiei prin izolare suplimentară
- Echipamente electrice clasa II de protecĠie -
16 Verificarea încadrării echipamentului în Examinarea certificatului ExistenĠa în certificat 1) Da
clasa II de protecĠie a confirmării clasei
17 RezistenĠa electrică de izolaĠie Măsurare cu RezistenĠa electrică de Anual Da
megohmmetrul de 500 V izolaĠie trebuie să fie
mai mare de 1 M:
18 Verificarea stării de protecĠie împotriva Vizual Lipsa unor deteriorări Anual Da
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

atingerilor directe prin carcase úi/sau a a izolaĠiei carcasei sau

izolaĠiei conductoarelor electrice de a conductoarelor
legătură electrice de legătură

302
0 1 2 3 4 5
3. Verificarea protecĠiei prin alimentarea la tensiune foarte joasă
- Echipamente electrice clasa III de protecĠie -
19 Verificarea încadrării echipamentului în Examinarea certificatului ExistenĠa în certificat 1) Da
clasa III de protecĠie a confirmării clasei
20 Verificarea rezistenĠei electrice de Măsurare cu RezistenĠa electrică de Anual Da
izolaĠie între înfăúurările megohmmetrul de 500 V izolaĠie trebuie să fie
transformatorului coborâtor mai mare de 1,0 M: 2)
21 Verificarea rezistenĠei electrice de Măsurare cu RezistenĠa electrică de
izolaĠie între circuitele de tensiune megohmmetrul de 250 V izolaĠie trebuie să fie
foarte joasă úi celelalte circuite alăturate mai mare de 0,5 M: 2)
cu tensiuni mai mari
22 Imposibilitatea introducerii fiúelor Vizual Nu trebuie să fie Anual Da
(útecherelor) în prize de alimentare cu compatibile
tensiune mai mare (dacă nu este
inscripĠionată tensiunea de lucru)
23 Verificarea certificării transformatorului Examinarea certificatului ExistenĠa în certificat 1) Da
coborâtor sau grupului moto-generator a confirmării
caracteristicilor
24 Verificarea stării de protecĠie împotriva Vizual Lipsa unor Anual Da
atingerilor directe asigurate de carcasa deteriorări a izolaĠiei
transformatorului úi/sau izolaĠia electrice a carcasei
conductoarelor electrice sau a conductoarelor
electrice de legătură
4. Verificarea protecĠiei prin separare
- Echipamente electrice clasa ZERO de protecĠie -
25 Verificarea certificării transformatorului Examinarea certificatului ExistenĠa în certificat 1) -
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

de separare a confirmării
caracteristicilor
26 Verificarea rezistenĠei electrice de Măsurare cu RezistenĠa electrică de Anual Da
izolaĠie între înfăúurările megohmmetrul de 500 V izolaĠie trebuie să fie
transformatorului de separare mai mare de 1,0 M: 2)

303
305
 306

0 1 2 3 4 5
27 Verificarea dacă circuitul separat, Măsurare cu RezistenĠa electrică de Anual Da
alimentat din secundarul megohmmetrul de 500 V izolaĠie trebuie să fie
transformatorului de separare nu este mai mare de 1,0 M: 2)
legat la pământ
28 Verificarea rezistenĠei electrice de Măsurare cu RezistenĠa electrică de Anual Da
izolaĠie a echipamentului separat megohmmetrul de 500 V izolaĠie trebuie să fie
electric faĠă de carcasa proprie mai mare de 1,0 M: 2)
(echipamentul alimentat din secundarul
transformatorului de separare)
5. Verificarea protecĠiei la echipamentele electrice clasă ZERO montate la distanĠe inaccesibile
29 Verificarea inaccesibilităĠii Vizual DistanĠa pe înălĠime Anual Da
echipamentului de clasă 0 să nu fie sub 2,5 m
- Îngrădirea de
protecĠie pentru
echipamentele
amplasatele
amplasate la o
înălĠime mai mică
de 2,5 m
6. Verificarea protecĠiei împotriva atingerilor indirecte a părĠilor care în mod normal nu sunt sub tensiune
- Separarea de protecĠie -
30 Verificarea existenĠei transformatorului Examinarea certificatului Constatarea 1) Da
de separare (de siguranĠă) de conformitate al conformităĠii
furnizorului certificatului
31 Verificarea valorii tensiunii foarte joase Măsurări cu voltmetrul Constatarea valorilor 1) Da
din proiect sau din
cartea tehnică
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

32 Verificarea rezistenĠei de izolaĠie între Măsurare cu Constatarea valorilor Anual Da

înfăúurările transformatorului de megohmmetrul de 2500 V mai mari de 7 M:
separare
1) Verificarea se face la punerea în funcĠiune
2) Valorile se iau în considerare în lipsa indicaĠiilor producătorului

304
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 307

CAPITOLUL 9.
PREVEDERI GENERALE PENTRU
EXPLOATAREA INSTALAğIILOR ELECTRICE

9.1. Principii fundamentale

9.1.1. Securitatea în exploatare
Exploatarea instalaĠiilor electrice sau orice lucrare la o instalaĠie electrică trebuie să aibă la bază
documentaĠia de evaluare a riscurilor conform Legii nr. 319/2006.
DocumentaĠia de evaluare a riscurilor electrice trebuie să specifice cum trebuie realizată exploatarea,
indicându-se măsurile de securitate úi de prevenire pentru asigurarea securităĠii.
La exploatarea instalaĠiilor electrice, suplimentar faĠă de Legea nr. 319/2006, se va Ġine seama úi de:
HG nr. 1146/2006, HG nr. 1091/2006, HG nr. 300/2006, HG nr. 457/2003 úi de recomandările din SR
EN 50110-1:2005.

9.1.2. Personalul
Pentru lucrările de exploatare sunt nominalizate persoane responsabile de securitatea persoanelor care
execută lucrări în instalaĠii electrice.
Persoana responsabilă de lucrări trebuie să instruiască toate persoanele participante la lucrări asupra
tuturor pericolelor în mod normal previzibile care nu le sunt în mod normal sesizabile.
Persoana responsabilă de lucrări înainte úi în timpul executării oricărei lucrări trebuie să se asigure că
sunt respectate toate prescripĠiile, regulile úi instrucĠiunile corespunzătoare din legislaĠia în vigoare
privind:
- cunoútinĠele despre energia eletrică;
- experienĠa în executarea lucrărilor;
- cunoaúterea instalaĠiei asupra căreia se efectuează lucrarea;
- capacitatea de apreciere a riscurilor care pot surveni în timpul lucrării úi a măsurilor de
prevedere care trebuie luate;
- aptitudinea de a recunoaúte în orice moment dacă lucrarea poate fi continuată în
securitate.
Orice persoană implicată în lucrări la o instalaĠie electrică sau în vecinătatea ei trebuie instruită asupra
prescripĠiilor de securitate a regulilor de securitate úi a instrucĠiunilor proprii.
Complexitatea lucrărilor de instalaĠii electrice trebuie evaluată înainte de începerea lor, în scopul
alegerii nivelului de competenĠă corespunzător – persoană calificată, instruită, sau obiúnuită pentru
realizarea lucrărilor.

9.1.3. Organizarea
Pentru fiecare instalaĠie electrică trebuie numită o persoană responsabilă cu exploatarea.
Modul de reglementare úi de control acces în locurile unde există risc electric pentru persoane
obiúnuite intră în sarcina persoanei responsabile cu exploatarea.
Orice lucrare trebuie realizată sub răspunderea persoanei responsabile de lucrări.
Responsabilitatea lucrărilor úi responsabilitatea exploatării pot fi deĠinute de aceeaúi persoană.

9.1.4. Comunicarea
Comunicarea reprezintă orice mijloc prin care este transmisă sau schimbată informaĠia între persoane.
De exemplu verbal (inclusiv telefon, staĠie emisie-recepĠie personală úi direct de la persoană la
persoană) prin scris (inclusiv fax) úi vizual (inclusiv ecran de vizualizare, panouri de afiúare, lumini
etc.).
Responsabilul cu exploatarea, trebuie să fie informat asupra lucrării care trebuie efectuată, înainte de
începerea oricărei lucrări.
InformaĠiile necesare pentru securitatea în exploatarea instalaĠiei electrice, precum configuraĠia reĠelei,
starea aparatajului (închis, deschis, legat la pământ etc.), poziĠia dispozitivelor de securitate trebuie
transmise printr-o notificare.
305
308 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Toate notificările trebuie să includă numele persoanei care furnizează informaĠia.

9.1.5. Zonă de lucru

Zona de lucru trebuie definită úi marcată clar.
Trebuie prevăzut un spaĠiu de lucru adecvat, mijloace de acces úi iluminatul pentru orice parte a
instalaĠiei unde sau în jurul căreia urmează să se realizeze lucrări.
În apropierea aparatajului electric, pe căile de acces, pe traseele de evacuare de securitate nu se vor
amplasa obiecte care pot împiedica accesul úi/sau materiale inflamabile.
Materialele inflamabile trebuie amplasate la distanĠă de toate sursele ce produc arc electric sau degajă
căldură.

9.1.6. Unelte, echipamente úi dispozitive

Uneltele, dispozitivele úi echipamentele trebuie să fie conform standardelor europene, naĠionale sau
internaĠionale corespunzătoare, atunci când acestea există.
Uneltele, echipamentele úi dispozitivele trebuie utilizate conform instrucĠiunilor úi/sau îndrumărilor
furnizate de fabricant sau furnizor.
Aceste instrucĠiuni úi/sau îndrumări trebuie să fie în limba română.

9.1.7. Planuri úi înregistrări

Planurile úi înregistrările trebuie să fie disponibile úi să conĠină reviziile actualizate.

9.1.8. Semnalizări
În timpul lucrării sau procedurii de exploatare, atunci când este necesar, trebuie instalată o semnalizare
adecvată pentru a atrage atenĠia asupra riscului electric.
Această semnalizare trebuie să fie conform Hotărârii Guvernului nr. 971 / 2006.

9.2. Proceduri de exploatare curentă

9.2.1. GeneralităĠi
Pentru activităĠile specifice de manevrări úi verificări de funcĠionare trebuie utilizate unelte úi
echipamente corespunzătoare astfel încât să fie evitată expunerea persoanelor la pericolul
electric.
Aceste activităĠi trebuie supuse acordului responsabilului cu exploatarea.
Responsabilul cu exploatarea trebuie informat când sunt terminate procedurile de exploatare curentă.

9.2.2. Manevrări
9.2.2.1. Manevrările sunt:
a) manevrări care privesc modificarea stării electrice a unei instalaĠii pentru utilizarea unui echipament,
închiderea, deschiderea unui circuit, pornirea sau oprirea echipamentelor concepute pentru a fi utilizate
fără risc.
b) separarea instalaĠiilor în vederea lucrărilor úi reconectarea acestora.
Manevrările pot fi efectuate local sau telecomandate.

9.2.2.2. Separările înainte sau reconectările după lucru trebuie efectuate de persoane calificate.

9.2.2.3. Mijloacele de întrerupere de urgenĠă a alimentării electrice a unui echipament, din motive de
securitate trebuie prevăzută conform subcapitolului 5.3.4..

9.2.2.4. Manevrele de urgenĠă asupra instalaĠiilor de distribuĠie electrică se vor realiza numai de
persoane calificate.

306
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 309

9.2.3. Verificări de funcĠionare

9.2.3.1. Măsurare

9.2.3.1.1. Măsurarea trebuie realizată numai de persoane calificate sau de persoane aflate sub controlul
úi supravegherea unei persoane calificate.

9.2.3.1.2. Instrumentele de măsurare pentru efectuarea măsurărilor la o instalaĠie electrică trebuie să fie
atestate metrologic.

9.2.3.1.3. Persoanele care efectuează măsurările, atunci când există un risc de atingere cu piese
neizolate aflate sub tensiune trebuie să utilizeze echipamentul de protecĠie individuală úi să ia toate
măsurile de prevedere împotriva úocurilor electrice, a efectelor curenĠilor de scurtcircuit úi a arcului
electric.

9.2.3.1.4. În funcĠie de tipul măsurării, trebuie aplicate regulile lucrului fără tensiune, ale lucrului sub
tensiune, sau ale lucrului în vecinătatea pieselor aflate sub tensiune conform punctului 9.3.

9.2.3.2. Încercări
9.2.3.2.1. Încercările cuprind toate activităĠile concepute pentru verificarea funcĠionării sau a stării
electrice, mecanice sau termice ale unei instalaĠii electrice. Încercările cuprind, de exemplu, activităĠile
destinate încercării eficienĠei protecĠiilor electrice úi ale circuitelor de securitate. Încercările trebuie
realizate numai de persoane calificate sau de persoane obiúnuite care sunt sub controlul sau
supravegherea unei persoane calificate.

9.2.3.2.2. Încercările la o instalaĠie fără tensiune, trebuie realizate conform regulilor de lucru fără
tensiune (articolului 9.3.2.). Atunci când este necesară deschiderea sau înlăturarea dispozitivelor de
legare la pământ úi de scurtcircuit trebuie luate măsuri de prevedere pentru a împiedica realimentarea
instalaĠiei de la orice sursă posibilă úi pentru a preveni riscul de úoc electric pentru personal.

9.2.3.2.3. Când încercările sunt efectuate utilizând alimentarea normală se aplică prescripĠiile
corespunzătoare de la articolele 9.3.1., 9.3.3., 9.3.4.

9.2.3.2.4. Când încercările sunt efectuate utilizând o sursă de alimentare exterioară, trebuie luate
următoarele măsuri:
a) instalaĠia să fie separată de orice sursă de alimentare normală;
b) instalaĠia să nu poată fi realimentată de la orice sursă de alimentare decât sursa externă de
alimentare;
c) măsuri de securitate împotriva riscurilor pe durata încercărilor pentru întreg personalul
prezent;
d) dispozitivele de separare să prezinte o izolaĠie rezistentă la aplicarea simultană a tensiunii de
încercare pe de o parte, úi a tensiunii de lucru pe de altă parte.

9.2.3.2.5. În laboratoarele de înaltă tensiune, când se execută încercări speciale electrice (de exemplu
rezistenĠa de izolaĠie a echipamentelor de protecĠie), acolo unde există piese neizolate sub tensiune,
încercările trebuie realizate de persoane calificate úi pregătite special conform reglementărilor în
vigoare.

9.2.3.3. Verificări
9.2.3.3.1. Obiectul verificărilor este asigurarea că o instalaĠie electrică este conform regulilor de
securitate úi prescripĠiilor tehnice specificate în normele care se aplică.
Verificarea se face asupra stării normale a instalaĠiei. InstalaĠiile electrice noi ca úi modificările úi
extensiile instalaĠiilor trebuie verificate înainte de punerea lor în funcĠiune.
InstalaĠiile electrice trebuie verificate la intervale de timp conform capitolului 8.
307
310 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Scopul verificărilor periodice este de a detecta defectele care pot surveni după punerea în funcĠiune úi
pot împiedica funcĠionarea sau pot produce riscuri.

9.2.3.3.2. Defectele care prezintă un pericol imediat trebuie corectate sau părĠile cu defect trebuie
deconectate úi protejate împotriva realimentării până la înlocuirea acestora.

9.2.3.3.3. Verificările trebuie efectuate de persoane calificate care au o experienĠă în verificarea

instalaĠiilor similare. Verificările trebuie efectuate cu un echipament omologat pentru tipul de
verificare.

9.2.3.3.4. Rezultatele verificărilor trebuie înregistrate.

9.3. Proceduri de lucru

9.3.1. GeneralităĠi
Înainte de începerea lucrului, responsabilul de lucrări trebuie să informeze prin notificări responsabilul
de exploatare despre natura, locul úi consecinĠele lucrării pentru instalaĠia electrică.
Notificarea este de preferat să fie transmisă în scris în special pentru lucrările complexe.
Responsabilul de exploatare în persoană trebuie să dea autorizaĠia de începere a lucrării.
Responsabilul de exploatare úi responsabilul de lucrări trebuie să transmită instrucĠiunile specifice úi
detaliate personalului care efectuează lucrarea înainte de începerea lucrului cât úi la sfârúitul lucrului.
Procedura trebuie îndeplinită la fel atât în caz de întrerupere a lucrării cât úi la sfârúitul lucrării.
Procedurile de lucru cuprind trei proceduri diferite:
a) lucru fără tensiune;
b) lucru sub tensiune;
c) lucru în vecinătatea pieselor sub tensiune.
Toate aceste proceduri se bazează pe utilizarea măsurilor de protecĠie împotriva úocurilor electrice
úi/sau a efectelor curenĠilor de scurtcircuit úi a arcului electric.
Dacă procedura de lucru fără tensiune sau procedura de lucru în vecinătatea pieselor sub tensiune nu
poate fi respectată în întregime atunci trebuie luată în considerare procedura de lucru sub tensiune.

9.3.1.1. Conductoarele sau părĠile aflate în vecinătatea conductoarelor aflate sub tensiune pot fi
influenĠate electric.
În acest caz trebuie luate măsuri suplimentare prin legarea la pământ sau prin legătură de
echipotenĠializare în zona de lucru.

9.3.1.2. Trebuie aplicate restricĠii la începerea sau continuarea lucrului în cazul condiĠiilor de mediu
necorespunzătoare, de exemplu furtună, ploaie puternică, ceaĠă, vânt puternic etc.
În cazul furtunilor cu fulgere sau trăsnete sau în cazul când în zona de lucru vizibilitatea este redusă nu
trebuie efectuată nici o lucrare sau trebuie întreruptă orice activitate în desfăúurare, lăsând zona în
siguranĠă.

9.3.2. Lucru fără tensiune

În zona de lucru o instalaĠie electrică fără tensiune este într-o zonă precis delimitată.
Zona se află în securitate dacă avem îndeplinite următoarele condiĠii:
a) separarea electrică;
b) asigurarea împotriva realimentării;
c) verificarea dacă instalaĠia este fără tensiune;
d) legarea la pământ úi în scurtcircuit;
e) protecĠia împotriva pieselor sub tensiune din vecinătate.
AutorizaĠia de începere a lucrului trebuie dată de responsabilul de exploatare sau de responsabilul de
lucrări. Orice persoană care participă la aceste lucrări trebuie să fie calificată sau trebuie supravegheată
de o persoană calificată.
308
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 311

9.3.2.1. Separarea electrică (deconectare completă)

Partea instalaĠiei la care trebuie efectuată lucrarea trebuie separată de toate sursele de alimentare.
Separarea trebuie realizată vizibil, prin distanĠă în aer sau prin izolaĠie echivalentă sigură.

9.3.2.2. Securizarea împotriva realimentării

Toate dispozitivele de întrerupere care au fost utilizate pentru separarea instalaĠiei electrice pe zona de
lucru trebuie securizate împotriva oricărei posibilităĠi de realimentare, de preferinĠă prin blocarea
mecanismului de manevrare.
În absenĠa posibilităĠilor de blocare mecanică trebuie luate măsuri echivalente de interdicĠie, conform
practicii obiúnuite pentru prevenirea realimentării.
Trebuie afiúate avertismente pentru interzicerea oricărei intervenĠii.
Atunci când se utilizează dispozitive de telecomandă pentru securizarea împotriva realimentării,
trebuie făcută imposibilă acĠionarea locală a acestor dispozitive.

9.3.2.3. Verificarea că instalaĠia electrică nu este sub tensiune

AbsenĠa tensiunii trebuie verificată pe toate fazele instalaĠiei electrice pe zona de lucru.
Lipsa tensiunii la părĠile instalaĠiei care nu au fost separate trebuie verificată conform procedurilor.

9.3.2.4. Legarea la pământ úi în scurtcircuit

9.3.2.4.1 Pe zona de lucru toate părĠile pe care trebuie realizată lucrarea trebuie legate la pământ úi în
scurtcircuit.
Echipamentele sau dispozitivele de legare la pământ úi în scurtcircuit trebuie legate în primul rând la
punctul de legare la pământ úi apoi în scurtcircuit.
Echipamentele sau dispozitivele de legare la pământ úi în scurtcircuit trebuie să fie vizibile úi de câte
ori este posibil să se afle la începutul zonei de lucru. În caz contrar legările la pământ trebuie
amplasate pe cât posibil în zona de lucru.
Dacă există risc de diferenĠe de potenĠial în instalaĠie trebuie luate măsuri corespunzătoare în zona de
lucru cum sunt echipotenĠializarea úi/sau legarea la pământ.
În toate cazurile cablurile úi conductoarele de legare la pământ úi în scurtcircuit úi de echipotenĠializare
trebuie să fie omologate úi să aibă o dimensiune adecvată pentru curentul de scurtcircuit al instalaĠiei în
care sunt instalate.

9.3.2.4.2. Pentru instalaĠiile de tensiune joasă úi foarte joasă, legarea la pământ úi în scurtcircuit poate
să nu fie necesară, cu excepĠia cazului când există riscul repunerii sub tensiune a instalaĠiilor, de
exemplu:
- linii aeriene care se încruciúează cu alte linii sau sunt influenĠate electric;
- prin grup de intervenĠie (siguranĠă).

9.3.2.5. ProtecĠia împotriva pieselor sub tensiune din vecinătate

Atunci când părĠile unei instalaĠii electrice din vecinătatea unei zone de lucru nu pot fi scoase de sub
tensiune, sunt necesare măsuri de prevedere speciale, suplimentare care trebuie aplicate înainte de
începerea lucrului aúa cum se precizează la 9.3.4.

9.3.2.6. Autorizarea de începere a lucrului

Autorizarea din partea responsabilului de exploatare este o condiĠie necesară.
Autorizarea de începere a lucrărilor trebuie dată lucrătorilor numai de responsabilul de lucrări úi numai
când au fost luate măsurile precizate la 9.3.2.1. până la 9.3.2.5..

9.3.2.7. Repunerea sub tensiune după lucru

După terminarea lucrării úi realizarea verificărilor persoanele care nu mai sunt necesare trebuie
informate că lucrarea s-a sfârúit úi nici o activitate nu mai este permisă úi că trebuie să părăsească zona
de lucru.
309
312 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Uneltele, echipamentele úi dispozitivele utilizate în timpul lucrării trebuie îndepărtate.

După aceste acĠiuni premergătoare trebuie aplicată procedura de repunere sub tensiune.
Toate echipamentele úi/sau dispozitivele de legare la pământ úi de securitate pe zona de lucru trebuie
îndepărtate.
Începând de la zona de lucru úi mergând spre exterior echipamentele úi/sau dispozitivele de legare la
pământ care au fost utilizate în instalaĠia electrică trebuie îndepărtate progresiv úi toate sistemele de
blocare sau alte dispozitive care au fost utilizate pentru a împiedica realimentarea trebuie de asemenea
îndepărtate.
Semnalizarea utilizată pentru lucrări trebuie îndepărtată.
Atunci când una din măsurile luate pentru punerea instalaĠiei în securitate în vederea lucrului a fost
anulată, această parte a instalaĠiei trebuie considerată ca fiind sub tensiune.
Când responsabilul lucrării constată că instalaĠia electrică este pregătită pentru a fi realimentată, el
trebuie să adreseze responsabilului de exploatare o notificare precizând că lucrarea este terminată úi că
instalaĠia este pregătită pentru a fi pusă sub tensiune.

9.3.3. Lucru sub tensiune

9.3.3.1. GeneralităĠi

9.3.3.1.1. Pe perioada executării procedurilor de lucru sub tensiune, lucrătorii intră în atingere cu piese
neizolate sub tensiune sau pătrund în zona de lucru sub tensiune, fie cu o parte a corpului lor fie cu
unelte, echipamente sau dispozitive pe care le manevrează.
Procedurile de lucru sub tensiune trebuie aplicate numai după ce au fost înlăturate riscurile de incendiu
úi de explozie.

9.3.3.1.2. Trebuie luate măsuri de prevedere pentru a se asigura un amplasament stabil care îi permite
muncitorului să aibă ambele mâini libere.

9.3.3.1.3. Personalul trebuie să poarte echipamente individuale de protecĠie omologate. El nu trebuie să

poarte nici un obiect metalic (exemplu o bijuterie personală).

9.3.3.1.4. Personalul care lucrează trebuie calificat úi în mod special pregătit suplimentar în funcĠie de
tipul de lucru.
Lucrul sub tensiune necesită utilizarea procedurilor specifice (vezi 9.3.3.). Trebuie să respecte
instrucĠiunile pentru întreĠinerea uneltelor, echipamentelor.

9.3.3.2. MenĠinerea aptitudinii personalului.

Aptitudinea de realizare a lucrărilor sub tensiune în securitate trebuie menĠinute prin practică sau
printr-un nou curs de pregătire.
Se recomandă revizuirea valabilităĠii autorizaĠiei de lucru sub tensiune de câte ori este necesar,
conform nivelului de aptitudine a personalului în cauză.

9.3.3.3. Metode de lucru

În prezent există două metode de lucru recunoscute care depind de poziĠia lucrătorului în raport cu
piesele sub tensiune úi de mijloacele utilizate pentru protecĠia împotriva úocurilor electrice úi a
scurtcircuitelor.

9.3.3.3.1. Lucru la distanĠă

Metoda de lucru sub tensiune în care lucrătorul rămâne la o distanĠă specificată faĠă de piesele sub
tensiune úi lucrează cu ajutorul prăjinilor electroizolate.

310
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 313

9.3.3.3.2 Lucru sub tensiune

Metodă de lucru sub tensiune în care lucrătorul a căror mâini sunt protejate din punct de vedere
electric cu mănuúi electroizolate úi eventual cu manúoane electroizolante, lucrează în atingere
mecanică directă cu piesele sub tensiune.
Utilizarea mănuúilor electroizolante nu exclude utilizarea echipamentului de protecĠie individuală úi a
uneltelor electroizolante.

9.3.3.4. CondiĠii de lucru

În funcĠie de condiĠiile de lucru se definesc reguli care trebuie respectate conform 9.3.3.
Ele stabilesc proceduri care trebuie aplicate pentru lucru Ġinând seama de pregătire cât úi de uneltele,
dispozitivele úi echipamentele care se utilizează.

9.3.3.5. Unelte, echipamente úi dispozitive

Pentru uneltele, dispozitivele úi echipamentele folosite trebuie specificate caracteristicile lor, modul de
utilizare, depozitare, întreĠinere, transport úi verificare. Ele trebuie clar identificate.
SpecificaĠiile trebuie făcute într-o fiúă tehnică.

9.3.3.6. CondiĠii de mediu

Pentru lucru în exterior trebuie luate în considerare diverse condiĠii atmosferice cum sunt:
precipitaĠiile, ceaĠă densă, furtună, vânt puternic, temperatură foarte scăzută, etc.
Lucru sub tensiune trebuie interzis sau întrerupt în caz de ploaie puternică, slabă vizibilitate sau când
lucrătorii nu pot manevra cu uúurinĠă uneltele.
Pentru lucrul în interiorul amplasamentelor nu este necesar să fie luate în considerare condiĠiile
atmosferice dacă nu există riscul supratensiunilor care pot proveni de la instalaĠiile exterioare
conectate úi dacă în zona de lucru vizibilitatea este corespunzătoare.

9.3.3.7. Organizarea lucrării

9.3.3.7.1. Pregătirea lucrării
Pregătirea trebuie făcută în scris în avans dacă lucrarea este complexă.

9.3.3.7.2. Rolul persoanei responsabile de lucrări

Persoana responsabilă de lucrări trebuie să informeze responsabilul de exploatare asupra felului
lucrării úi a locului în instalaĠie în care urmează să se desfăúoare lucrarea.
Înainte de începerea lucrării trebuie explicat lucrătorilor în ce constă lucrarea, care sunt aspectele de
securitate, care este rolul fiecăruia dintre ei úi care sunt uneltele úi echipamentele care trebuie utilizate.
Gradul de supraveghere trebuie să corespundă complexităĠii lucrărilor úi să fie adecvat nivelului de
tensiune.
Persoana responsabilă de lucrări trebuie să Ġină seama de condiĠiile de mediu din zona de lucru.
AutorizaĠia de începere a lucrării trebuie dată lucrătorilor numai de către responsabilul de lucrare.
La sfârúitul lucrării persoana responsabilă de lucrare trebuie să informeze persoana responsabilă cu
instalaĠia electrică asupra lucrărilor efectuate.
Dacă lucrul a fost întrerupt, trebuie luate măsuri de securitate corespunzătoare úi persoana cu
responsabilitatea instalaĠiei electrice trebuie informată.

9.3.3.8. PrescripĠii specifice pentru instalaĠii de tensiune foarte joasă

Pentru instalaĠiile TFJS lucrul la părĠile sub tensiune este autorizat fără măsuri de prevedere împotriva
atingerilor directe dar trebuie luate măsuri de prevenire împotriva scurtcircuitelor.

9.3.3.9. PrescripĠii specifice instalaĠiilor de joasă tensiune

Pentru instalaĠii de tensiune joasă (până la 1000 V tensiune alternativă úi 1500 V tensiune continuă)
protejate împotriva supracurenĠilor úi a scurtcircuitelor, singurele prescripĠii sunt de a se utiliza prelate

311
314 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

electroizolante împotriva părĠilor active adiacente, unelte electroizolante sau electroizolate úi un

echipament individual de protecĠie adecvat.
În situaĠia în care curentul de scurtcircuit poate atinge o valoare periculoasă se aplică prescripĠiile
generale (de la 9.4.3.1. până la 9.4.3.6.).
Supravegherea nu este obligatorie. Atunci când lucrarea este realizată de o singură persoană lucrătorul
trebuie să fie capabil să Ġină seama de toate riscurile care pot apărea úi să le depăúească.

9.3.3.10. Lucrări specifice sub tensiune

Lucrările cum sunt: curăĠarea, pulverizarea úi îndepărtarea depunerilor de gheaĠă de pe izolatoare
trebuie să se efectueze conform procedurilor specifice de lucru.
Personalul angajat pentru efectuarea acestor lucrări trebuie să fie calificat.

9.3.4. Lucrul în vecinătatea pieselor sub tensiune

Lucrul în vecinătatea pieselor sub tensiune trebuie executat conform procedurilor tehnice de lucru
stabilite de persoana responsabilă cu instalaĠia electrică.

9.3.4.1. GeneralităĠi
9.3.4.1.1. Lucrările în vecinătatea pieselor sub tensiune cu tensiuni nominale mai mari de 50 V în
tensiune alternativă sau 120 V tensiune continuă nu trebuie realizate decât atunci când măsurile de
securitate garantează că piesele sub tensiune nu pot fi atinse sau că zona de lucru sub tensiune nu poate
fi atinsă.

9.3.4.1.2. Pentru a controla pericolele electrice în apropierea pieselor sub tensiune se poate asigura o
protecĠie prin ecrane, bariere, carcase sau prelate electroizolante.
Dacă aceste metode nu pot fi puse în aplicare, poate fi asigurată o protecĠie prin menĠinerea unei
distanĠe de securitate.
DistanĠa în aer care defineúte limita exterioară a zonei de vecinătate pentru tensiunea nominală a reĠelei
mai mică de 1 kV este de 300 mm.

9.3.4.1.3. Trebuie să existe asigurarea că lucrătorul este într-o poziĠie stabilă care îi permite să aibă
ambele mâini libere.

9.3.4.1.4. Înainte de începerea lucrării persoana cu responsabilitatea lucrărilor trebuie să furnizeze

instrucĠiuni personalului, asupra menĠinerii distanĠelor de securitate, asupra măsurilor de securitate
care au fost luate úi asupra necesităĠii unui comportament responsabil faĠă de măsurile de securitate.
Limita zonei de lucru trebuie precizată úi definită clar.

9.3.4.1.5. Zona de lucru trebuie să fie marcată prin bariere, corzi, steguleĠe, lămpi úi semnalizări
corespunzătoare.
Tablourile sub tensiune din încăperea alăturată trebuie de asemenea indicate prin mijloace
suplimentare, foarte vizibile, de exemplu semne de avertizare clare, fixe în faĠa uúilor.

9.3.4.1.6. În zona de lucru, lucrătorul trebuie să se asigure care sunt miúcările pe care poate să le facă
cu o parte a corpului său, cu uneltele pe care le manevrează astfel încât să nu atingă zona de lucru sub
tensiune.
Trebuie acordată o atenĠie specială la manevrarea unor unelte de lucru de lungimi mari (unelte,
extremităĠi de cabluri, tuburi, scări etc.).

9.3.4.2. ProtecĠia prin ecrane, bariere, carcase sau prelate electroizolante.

9.3.4.2.1. Aceste dispozitive de protecĠie trebuie alese úi instalate pentru a asigura protecĠia împotriva
solicitărilor electrice úi mecanice previzibile.

312
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 315

9.3.4.2.2. Atunci când dispozitivele de protecĠie sunt instalate în interiorul zonei de lucru sub tensiune
trebuie să se aplice procedurile de lucru în afara tensiunii sau procedurile de lucru sub tensiune.

9.3.4.2.3. Atunci când dispozitivele de protecĠie sunt instalate în exteriorul zonei de lucru sub tensiune
ele trebuie montate fie aplicând procedurile de lucru sub tensiune, fie utilizând dispozitive care
împiedică personalul care le instalează să pătrundă în zona de lucru sub tensiune.
Dacă este necesar trebuie utilizate procedurile de lucru sub tensiune.

9.3.4.2.4. În situaĠia în care procedurile precedente de lucru sunt îndeplinite, lucru în zona din
vecinătate poate fi realizat prin utilizarea procedurilor normale de către persoane calificate.

9.3.4.3. ProtecĠie prin distanĠă de securitate úi supraveghere

Atunci când se utilizează protecĠia prin distanĠă de securitate úi supraveghere această metodă de lucru
trebuie să cuprindă cel puĠin:
- menĠinerea distanĠei de securitate;
- desemnarea personalului responsabil pentru efectuarea lucrării;
- procedurile pentru evitarea pătrunderii în zona de lucru sub tensiune pe perioada lucrărilor.

9.4. Proceduri de întreĠinere

9.4.1. GeneralităĠi

9.4.1.1. Scopul întreĠinerii este de a conserva instalaĠia electrică în condiĠiile cerute.

ÎntreĠinerea poate consta în:
- „întreĠinere preventivă” care se realizează sistematic în intenĠia de a prevenii defectările úi de
a conserva echipamentul în condiĠie bună;
sau
- „întreĠinere corectivă” care este realizată pentru repararea sau înlocuirea unei părĠi defecte.

9.4.1.2. Există două tipuri de lucrări de întreĠinere:

- lucrări în cursul cărora riscul de úoc electric, de scurtcircuit sau de arc electric este prezent úi
în consecinĠă trebuie aplicate procedurile de lucru corespunzătoare;
- lucrări pentru care proiectarea echipamentului permite ca o anumită întreĠinere (de exemplu
înlocuirea fuzibilului siguranĠelor sau a lămpilor pentru iluminat) să se realizeze fără a fi
necesar să se aplice în totalitate procedurile de lucru.

9.4.2. Personalul
9.4.2.1. Toate procedurile de întreĠinere care trebuie aplicate trebuie aprobate mai înainte de
responsabilul de exploatare.

9.5.2.2. Atunci când sunt efectuate lucrări de întreĠinere la o instalaĠie electrică trebuie precizat:
- partea din instalaĠie asupra căreia se face intervenĠia;
- responsabilul de întreĠinere.

9.4.2.3. Personalul care trebuie să realizeze lucrarea trebuie să fie calificat pentru activitatea de
efectuat úi să fie competent pentru sarcina de îndeplinit.
El trebuie să fie echipat úi să utilizeze dispozitive de măsurare úi de încercare úi să utilizeze
echipamente individuale de protecĠie corespunzătoare.

9.4.2.4. Trebuie luate toate măsurile de securitate pentru protecĠia persoanelor, animalelor úi a
bunurilor.

313
316 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

9.4.3. Lucrări de reparaĠie

Lucrările de reparaĠii pot cuprinde următoarele etape:
- localizarea defectului;
- eliminarea defectului úi/sau înlocuirea defectelor;
- reinstalarea părĠii reparate în instalaĠie.

9.4.3.1. Încercările funcĠionale, verificările corespunzătoare úi reglajele necesare trebuie realizate

pentru a exista asigurarea că toate părĠile reparate ale instalaĠiei sunt corespunzătoare pentru a fi puse
sub tensiune.

9.4.4. Lucrări de înlocuire

9.4.4.1. Lucrările de înlocuire a fuzibilelor siguranĠelor.
Ca regulă generală, înlocuirea fuzibilelor siguranĠelor trebuie realizată fără tensiune, dar se poate face
úi sub tensiune dacă există o procedură în acest sens.

9.4.4.2. Înlocuirea lămpilor úi a accesoriilor

Când este necesară înlocuirea lămpilor úi a accesoriilor demontabile acestea trebuie realizate fără
tensiune.
Înlocuirea poate fi realizată sub tensiune de către o persoană obiúnuită dacă echipamentul prezintă o
protecĠie completă împotriva atingerii directe.

9.4.5. Întrerupere temporară

În caz de întrerupere temporară a lucrării de întreĠinere, persoana responsabilă de lucrare trebuie să ia
toate măsurile necesare pentru a împiedica accesul la piesele sub tensiune neizolate úi orice manevră
neautorizată la instalaĠia electrică.
Dacă este necesar trebuie informată persoana responsabilă de exploatarea instalaĠiei electrice.

9.4.6. Terminarea lucrărilor de întreĠinere

La terminarea lucrărilor de întreĠinere responsabilul cu lucrările de întreĠinere trebuie să predea
instalaĠia persoanei responsabile de exploatarea instalaĠiei electrice.
Starea instalaĠiei electrice la repunerea în funcĠiune trebuie notificată responsabilului de exploatare.

314
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 317

CAPITOLUL 10.
BIBLIOGRAFIE

10.1. Standarde referinĠă

Pentru actualizarea listei standardelor de referinĠă se va consulta periodic Buletinul ASRO úi
Catalogul standardelor române.
1. SR HD 21 (standard pe părĠi) Conductoare úi cabluri izolate cu policlorură de vinil de tensiune
nominală până la 450/750 V,inclusiv
2. SR HD 22 (standard pe părĠi) Conductoare úi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune
nominală până la 450/750 V inclusiv
3. SR EN 81-72:2004 Reguli de securitate pentru execuĠia úi montarea ascensoarelor.
AplicaĠii particulare pentru ascensoare de persoane si materiale. Partea
72: Ascensoare de pompieri
4. SR 234:2008 Branúamente electrice. PrescripĠii generale de proiectare úi executare
5. SR HD 193 S2:2002 Domenii de tensiuni pentru instalaĠiile electrice în construcĠii
6. SR HD 308 S2:2002 Identificarea conductoarelor cablurilor úi cordoanelor flexibile
7. SR HD 361 S3:2002+A1:2007 Sisteme de identificare a cablurilor
8. SR HD 384.3 S2:2004 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 3: Determinarea
caracteristicilor generale
9. SR HD 384.4.42 S1:2004 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 4: Măsuri de protecĠie pentru
+ A1:2004+A2:2004 asigurarea securităĠii. Capitolul 42: ProtecĠia împotriva efectelor
termice
10. SR HD 384.4.43 S2:2004 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 4: ProtecĠie pentru asigurarea
securităĠii. Capitolul 43: ProtecĠie împotriva supracurenĠilor
11. SR HD 384.4.473 S1:2004 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 4: Măsuri de protecĠie pentru
asigurarea securităĠii. Capitolul 47: Utilizarea măsurilor de protecĠie
pentru asigurarea securităĠii. SecĠiunea 473: Măsuri de protecĠie
împotriva supracurenĠilor
12. SR HD 384.4.482 S1:2003 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 4: ProtecĠia pentru asigurarea
securităĠii. Capitolul 48: Alegerea măsurilor de protecĠie în funcĠie de
influenĠele externe. SecĠiune 482: ProtecĠia împotriva incendiului în
amplasamente cu riscuri
13. SR HD 384.5.52 S1:2004 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 5: Alegerea úi montarea
+ A1:2004 echipamentelor electrice. Capitolul 52: Sisteme de pozare
14. SR HD 384.5.523 S2:2003 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 5: Alegerea úi instalarea
echipamentelor electrice. SecĠiunea 523: CurenĠi admisibili în sisteme
de pozare
15. SR HD 384.5.537 S2:2003 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 5: Alegerea úi instalarea
echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. SecĠiunea 537:
Dispozitive de secĠionare úi comandă
16. SR HD 384.5.56 S1:2003 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 5: Alegerea úi instalarea
echipamentelor electrice. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de
securitate
17. SR HD 384.5.551 S1:2003 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 5: Alegerea úi instalarea
echipamentelor electrice. Capitolul 55: Alte echipamente. SecĠiunea
551: Grupuri generatoare de joasă tensiune
18. SR HD 384.7.702 S2:2004 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7: Reglementări pentru
instalaĠii úi amplasamente speciale. SecĠiunea 702: Piscine úi alte
bazine
19. SR HD 384.7.708 S2:2005 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7: PrescripĠii pentru instalaĠii úi
amplasamente speciale. SecĠiunea 708: InstalaĠii electrice pentru
campinguri
20. SR HD 384.7.711 S1:2004 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7-711: Reguli pentru instalaĠii
úi amplasamente speciale. ExpoziĠii, spectacole úi standuri
21. SR HD 384.7.753 S1:2003 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7: PrescripĠii pentru instalaĠii úi
amplasamente speciale. SecĠiunea 753: Sisteme de încălzire în
pardoseală sau tavan
22. SR HD 384.7.754 S1:2006 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7: PrescripĠii pentru instalaĠii úi
amplasamente speciale. SecĠiunea 754: InstalaĠii electrice pentru rulote
sau autorulote
23. SR HD 516 S2:2002 Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate
+A1:2004+A2:2009

315
318 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

24. SR HD 603 S1:2001 Cabluri de distribuĠie de tensiune nominală 0,6/1 kV

+A1:2002+A2:2004+A3:2007
25. SR EN 1648-1:2005 Vehicule de locuit pentru timpul liber. InstalaĠii electrice de foarte
joasă tensiune de 12 V în curent continuu. Partea 1: Rulote
26. SR EN 1648-2:2005 Vehicule de locuit pentru timpul liber. InstalaĠii electrice de foarte
joasă tensiune de 12 V în curent continuu. Partea 2: Autorulote
27. SR EN 1838:2003 AplicaĠii ale iluminatului. Iluminatul de siguranĠă
28. STAS 2612-87 ProtecĠia împotriva electrocutărilor. Limite admise
29. SR ISO 3864-1:2009 Simboluri grafice. Culori úi semne de securitate. Partea 1: Principii de
proiectare pentru semne de securitate in locurile de munca si in zonele
publice
30. STAS 6865-89 Conductoare cu izolaĠie de PVC pentru instalaĠii electrice fixe
31. STAS 7944-79 Bare conductoare de curent. CurenĠi maximi admisibili de durată.
PrescripĠii
32. STAS 9436 (standard pe părĠi) Cabluri úi conducte electrice. Clasificarea úi simbolizarea.
33. ISO 8528 (standard pe parti) Reciprocating internal combustion engine driven alternating current
generating sets
34. SR ISO 8528-1:2010 Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu ardere
internă cu miúcare alternativă. Partea 1: AplicaĠii, caracteristici úi
performanĠe
35. SR ISO 8528-10:2003 Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu ardere
internă cu miúcare alternativă. Partea 10: Măsurarea zgomotului aerian
prin metoda suprafeĠei înfăúurătoare
36. SR EN 12101-10:2006+AC :2007 Sisteme pentru controlul fumului úi al gazelor fierbinĠi. Partea
10:Echipamente de alimentare cu energie
37. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranĠă în industrie
38. SR EN 12601:2002 Grupuri electrogene acĠionate de motoare cu ardere internă cu miúcare
alternativă. Securitate
39. SR EN 12845+A2:2009 InstalaĠii fixe de luptă împotriva incendiului. Sisteme automate de
stingere tip sprinkler. Dimensionare, instalare úi întreĠinere
40. SR EN 50085 (standard pe părĠi) Sisteme de jgheaburi úi de tuburi profilate pentru instalaĠii electrice
41. SR EN 50086 (standard pe părĠi) Sisteme de tuburi de protecĠie pentru instalaĠii electrice
42. SR EN 50107 (standard pe parti) InstalaĠii de reclame si tuburi luminoase cu descărcare, funcĠionând la
o tensiune nominala de ieúire , in gol, fără sarcină, cuprinsa intre1kV úi
10 kV.
43. SR EN 50110-1:2005 Exploatarea instalaĠiilor electrice
44. SR EN 50160:2007 Caracteristici ale tensiunii în reĠele electrice
45. SR EN 50164 (standard pe părĠi) Componente de protecĠie împotriva trăsnetului (CPT).
46. SR EN 50200:2007 Metodă de încercare pentru rezistenĠa la foc a cablurilor de mici
dimensiuni fără protecĠie utilizate în circuite de urgenĠă
47. SR EN 50266 (standard pe părĠi) Metode comune de încercare a cablurilor supuse la foc. Încercare de
rezistenĠă la propagarea verticală a flăcării pe conductoare sau cabluri
în mănunchi în poziĠie verticală
48. SR EN 50267 (standard pe părĠi) Metode de încercare uzuale pentru cabluri în condiĠii de foc. Încercări
asupra gazelor emise în timpul combustiei materialelor din cabluri
49. SR EN 50272-2:2003 PrescripĠii de securitate pentru acumulatoare úi instalaĠii pentru baterii.
Partea 2: Baterii staĠionare
50. SR EN 50274:2003 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. ProtecĠia împotriva úocurilor
electrice. ProtecĠia împotriva contactului direct involuntar cu părĠi
active periculoase
51. SR EN 50362:2004 Metodă de încercare a rezistenĠei la foc a cablurilor de comandă úi de
energie cu dimensiuni mari, neprotejate pentru utilizare în circuitele de
alarmă
52. SR HD 472 S1:2002 + A1:2002 Tensiuni nominale ale reĠelelor electrice de distribuĠie publică de joasă
tensiune
53. SR CEI 60050-195:2006 + A1:2006 Vocabular Electrotehnic InternaĠional. Partea 195: Legare la pământ úi
protecĠie împotriva úocurilor electrice
54. SR CEI 60050-826:2006 Vocabular Electrotehnic InternaĠional. Partea 826: InstalaĠii electrice
55. SR EN 60065:2003 Aparate electronice audio, video úi similare. CerinĠe de securitate
+ A1:2006+ A11:2009
56. SR EN 60079 (standard pe părĠi) Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase

57. SR EN 60204-1:2007+A1:2009 Securitatea maúinilor. Echipamentul electric al maúinilor. Partea 1 :

CerinĠe generale
316
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 319

58. SR EN 60228:2005 Conductoare pentru cabluri izolate

59. SR EN 60269 (standard pe părĠi) SiguranĠe fuzibile de joasă tensiune
60. SR CEI 60287-1-1 + A1:2001 Cabluri electrice. Calculul intensităĠii admisibile a curentului. Partea 1:
EcuaĠiile intensităĠii admisibile a curentului (factor de încărcare 100%)
úi calculul pierderilor. SecĠiunea 1: GeneralităĠi
61. SR EN 60309-1:2001 + A1:2007 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli generale
62. SR EN 60309-2:2002 +A1:2004 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2: PrescripĠii de
interschimbabilitate dimensională pentru aparate cu útifturi úi teci
63. CEI 60331-11:1999 Tests for electric cables under fire conditions - Circuit integrity - Part
11: Apparatus - Fire alone at a flame temperature of at least 750 °C
64. CEI 60331-21:1999 Tests for electric cables under fire conditions - Circuit integrity - Part
21: Procedures and requirements - Cables of rated voltage up to and
including 0,6/1,0 kV
65. SR EN 60332 (standard pe părĠi) Încercări ale cablurilor electrice úi cu fibre optice supuse la foc.
66. SR EN 60335-2-41:2004+A1:2004 + Aparate electrice de uz casnic úi scopuri similare. Securitatea. Partea 2-
A2.2010 41: PrescripĠii particulare pentru pompe.
67. SR EN 60335-2-71:2004 +A1:2007 Aparate electrice pentru uz casnic úi scopuri similare. Securitate.
Partea 2-71: PrescripĠii particulare pentru aparate electrice de încălzit
destinate reproducerii úi creúterii animalelor
68. SR EN 60335-2-53:2004+A1:2007 Aparate electrice pentru uz casnic úi scopuri similare. Securitate.
Partea 2-53: PrescripĠii particulare pentru aparate de încălzit sauna
69. SR EN 60335-2 96:2004+ Aparate electrice de uz casnic úi scopuri similare. Securitatea. Partea 2-
A1:2004+A2:2009 96: PrescripĠii particulare pentru elemente de încălzit flexibiletip folie
pentru încălzirea camerelor.
70. SR EN 60335-2-105:2005 Aparate electrice pentru uz casnic úi scopuri similare. Securitate.
+ A1:2008 Partea 2-105: PrescripĠii particulare pentru cabine de duú
multifuncĠionale
71. SR HD 60364-1:2009 InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 1: Principii fundamentale,
determinarea caracteristicilor generale, definiĠii
72. SR HD 60364-4-41:2007 InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecĠie
pentru asigurarea securităĠii. Capitolul 41: ProtecĠia împotriva úocurilor
electrice
73. SR CEI 60364-4-44:2005 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 4-44: ProtecĠie pentru
asigurarea securităĠii. ProtecĠie împotriva perturbaĠiilor de tensiune úi
perturbaĠiilor electromagnetice
74. SR HD 60364-4-443:2007 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 4-44: ProtecĠie pentru
asigurarea securităĠii. ProtecĠie împotriva perturbaĠiilor de tensiune úi a
perturbaĠiilor electromagnetice. Articolul 443: ProtecĠie împotriva
supratensiunilor de origine atmosferică sau de comutaĠie
75. SR HD 60364-5-51:2010 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 5-51: Alegerea úi montarea
echipamentelor electrice. Reguli generale
76. SR CEI 60364-5-53:2005 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 5-53: Alegerea úi instalarea
echipamentelor electrice. SecĠionare, întrerupere úi comandă
77. SR HD 60364-5-534:2009 InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 5-53: Alegerea úi instalarea
echipamentelor electrice. SecĠionare, întrerupere úi comandă. Articolul
534: Dispozitive de protecĠie împotriva supratensiunilor
78. SR HD 60364-5-54:2007 InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 5-54: Alegerea úi montarea
echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ, conductoare de
protecĠie úi conductoare de echipotenĠializare
79. SR HD 60364-5-56:2010 InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 5-56: Alegerea úi instalarea
echipamentelor electrice. Servicii de securitate
80. SR HD 60364-5-551:2010 InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 5-55: Alegerea úi instalarea
echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 551:Grupuri
generatoare de joasă tensiune
81. SR HD 60364-5-559:2006 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 5-55: Alegerea úi instalarea
echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri úi
instalaĠii de iluminat
82. SR HD 60364-6:2007 InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 6: Verificare
83. SR HD 60364-7-701:2007 InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 7-701: PrescripĠii pentru
instalaĠii sau amplasamente speciale. Încăperi cu cadă de baie sau duú

84. SR HD 60364-7-703:2005 InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7-703: PrescripĠii pentru

instalaĠii sau amplasamente speciale. Încăperi úi cabine prevăzute cu
317
320 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011
85. SR HD 60364-7-704:2007
86. SR HD 60364-7-705:2007
87. SR HD 60364-7-706:2007
88. SR HD 60364-7-708:2010
89. SR HD 60364-7-709:2010
90. SR CEI 60364-7-710:2005
91. SR HD 60364-7-712:2005
92. SR CEI 60364-7-713:2005
93. SR HD 60364-7-717:2010
94. SR HD 60364-7-721:2010
95. SR HD 60364-7-740:2007
96. CEI 60417-DB (bază de date)
97. SR EN 60423:2008
98. SR EN 60439 (standard pe părĠi)
SR EN 61439 (standard pe părĠi)
99. SR CEI 60502-1:2006
100. SR EN 60529:1995 + A1:2003
101. SR EN 60598 (standard pe părĠi)
102. SR EN 60601-1-1:2003
103. SR CEI 60755+A1+A2:1995
104. SR EN 60670-1:2005
105. SR EN 60670-21:2008
106. SR EN 60670-22:2007
107. SR EN 60695 (standard pe părĠi)
108. SR EN 60702-1:2003
109. SR EN 60702-2:2003
încălzitoare pentru saune
InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 7-704: PrescripĠii pentru
instalaĠii sau amplasamente speciale. InstalaĠii pentru úantiere de
construcĠii úi de demolare
InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 7-705: PrescripĠii pentru
instalaĠii sau amplasamente speciale. ConstrucĠii din agricultură úi
horticultură
InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 7-706: PrescripĠii pentru
instalaĠii sau amplasamente speciale. Incinte electroconductoare
înguste
InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 7-708: PrescripĠii pentru
instalaĠii úi amplasamente speciale. Campinguri, parcuri de rulote úi
amplasamente similare
InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7: PrescripĠii pentru instalaĠii úi
amplasamente speciale. SecĠiunea 709: Porturi de ambarcaĠii úi
amplasamente similare
InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7: PrescripĠii pentru instalaĠii
sau amplasamente speciale. SecĠiunea 710: Amplasamente pentru
utilizări medicale
InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7-712: PrescripĠii pentru
instalaĠii úi amplasamente speciale. Sisteme de alimentare cu energie
solară fotovoltaică (PV)
InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7: PrescripĠii pentru instalaĠii úi
amplasamente speciale. SecĠiunea 713: Mobilier
InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7-717: PrescripĠii pentru
instalaĠii speciale sau amplasamente speciale. UnităĠi mobile sau
transportabile
InstalaĠii electrice de joasă tensiune. Partea 7-721: PrescripĠii pentru
instalaĠii úi amplasamente speciale. InstalaĠii electrice pentru rulote úi
autorulote
InstalaĠii electrice în construcĠii. Partea 7-740: PrescripĠii pentru
instalaĠii sau amplasamente speciale. InstalaĠii electrice temporare
pentru structuri, dispozitive pentru agrement úi barăci din bâlciuri,
parcuri de distracĠii úi circuri
Graphical symbols for use on equipment
Sisteme de tuburi de protecĠie pentru sisteme de cablare. Diametre
exterioare ale tuburilor de protecĠie pentru instalaĠii electrice úi filete
pentru tuburi de protecĠie úi accesorii
Ansambluri de aparataj de joasă tensiune
Ansambluri de aparataj de joasă tensiune
Cabluri de energie cu izolaĠie extrudată úi accesoriile lor pentru
tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um = 36
kV). Partea 1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1 kV (Um = 1,2
kV) úi 3 kV (Um = 3,6 kV)
Grade de protecĠie asigurate prin carcase (Cod IP)
Corpuri de iluminat
Aparate electromedicale. Partea 1-1: CerinĠe generale de securitate.
Standard colateral: CerinĠe de securitate pentru sisteme
electromedicale
Reguli generale pentru dispozitivele de protecĠie la curent diferenĠial
rezidual
Cutii úi carcase pentru aparate electrice pentru instalaĠii electrice de uz
casnic úi similar. Partea 1: Reguli generale
Cutii úi carcase pentru aparate electrice pentru instalaĠii electrice fixe
de uz casnic úi similar. Partea 21: PrescripĠii particulare pentru cutii úi
carcase cu dispozitive de agăĠare
Cutii úi carcase pentru aparate electrice pentru instalaĠii electrice fixe
de uz casnic úi similar. Partea 22: PrescripĠii particulare pentru cutii úi
carcase de conexiune
Încercări privind riscurile de foc
Cabluri cu izolaĠie minerală úi terminalelor lor de tensiune nominală
până la 750 V. Partea 1: Cabluri
Cabluri cu izolaĠie minerală úi terminalele lor de tensiune nominală
până la 750 V. Partea 2: Terminale
318
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011
110. CEI 60724:2008
111. SR EN 60745 (standard pe părĠi)
112. SR CEI 60800:2010
113. SR EN 60896 (standard pe parĠi)
114. SR EN 60898-1:2004
+A1:2004+ A11:2006 +A12:2009
115. SR EN 60898-2:2007
116. SR EN 60904-3:2008
117. SR EN 60947 (standard pe părĠi)
118. SR EN 60950 (standard pe părĠi)
119. SR EN 61000 (standard pe părĠi)
120. SR EN 61008-1:2004+ A11:2008
+A12:2009
121. SR EN 61009-1:2004
+A12:2009+A13:2009
122. SR EN 61029 (standard pe părĠi)
123. SR EN 61034 (standard pe părĠi)
124. SR EN 61082-1:2007
125. CEI 61084 (standard pe părĠi)
126. SR EN 61140:2002
+A1:2007
127. SR CEI 61200-53:2005
128. SR CEI 61200-704:2005
129. SR EN 61241-10:2005
130. SR EN 61334 (standard pe părĠi)
131. SR EN 61346-1:1998
132. SR EN 61346-2:2004
133. SR EN 61347-2-2:2003
+A1:2006+ A2:2007
134. SR EN 61386 (standard pe părĠi)
135. SR EN 61537:2007
136. SR EN 61557 (standard pe părĠi)
137. SR EN 61558-1:2006 + A1:2009
138. SR EN 6558-2-4:2002
139. SR EN 61558-2-5:2002 +A11:2005
321
Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages of
1 kV (Um = 1,2 kV) and 3 kV (Um = 3,6 kV)
Unelte electrice cu motor portabile. Securitate
Cabluri de încălzire cu tensiunea nominală de 300/500 V pentru
confort termic úi protecĠie împotriva formării gheĠii
Baterii staĠionare cu plumb-acid
Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecĠia la
supracurenĠi pentru instalaĠii casnice úi similare. Partea 1: Întreruptoare
automate pentru funcĠionare în curent alternativ
Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecĠia la
supracurenĠi pentru instalaĠii casnice úi similare. Partea 2: Întreruptoare
automate pentru funcĠionare în curent alternativ úi în curent continuu
Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare pentru
dispozitivele fotovoltaice (PV) pentru aplicaĠii terestre incluzând
distribuĠia radiaĠiei solare standard
Aparataj de joasă tensiune
Echipamente pentru tehnologia informaĠiei. Securitate
Compatibilitate electromagnetică (CEM)
Întreruptoare automate de curent diferenĠial rezidual fără protecĠie
incorporată la supracurenĠi pentru uz casnic úi similar. Partea 1:Reguli
generale .
Întreruptoare automate de curent diferenĠial rezidual cu protecĠie
incorporată la supracurenĠi pentru uz casnic úi similar. Partea 1:Reguli
generale
Securitatea uneltelor electrice cu motor transportabile
Măsurarea densităĠii fumului degajat de cabluri care ard în condiĠii
definite
Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică. Partea 1: Reguli
generale
Cable trunking and ducting systems for electrical installations
ProtecĠie împotriva úocurilor electrice. Aspecte comune în instalaĠii úi
echipamente electrice
Ghid pentru instalaĠii electrice. Partea 53: Alegerea úi instalarea
echipamentelor electrice. Aparataj
Ghid pentru instalaĠii electrice. Partea 704: InstalaĠii pentru úantier
Aparate electrice destinate utilizării în prezenĠa prafului combustibil.
Partea 10: Clasificarea ariilor unde este sau poate fi prezent praf
combustibil
Automatizarea distribuĠiei prin utilizarea de sisteme de curenĠi
purtători pe linii de distribuĠie a energiei electrice
Sisteme industriale, instalaĠii úi echipamente úi produse industriale.
Principii de structurare úi identificări de referinĠă. Partea 1: Reguli de
bază
Sisteme industriale, instalaĠii úi echipamente úi produse industriale.
Principii de structurare úi identificări de referinĠă. Partea 2: Clasificarea
obiectelor úi coduri pentru clase
Aparataj pentru lămpi. Partea 2-2: PrescripĠii particulare pentru
convertizoare electronice coborâtoare alimentate în curent continuu sau
curent alternativ pentru lămpi cu incandescenĠă
Sisteme de tuburi de protecĠie pentru instalaĠii electrice
DirecĠionarea cablajului. Sisteme traseu de cabluri úi sisteme scară de
cabluri
Securitate electrică în reĠele de distribuĠie de joasă tensiune de 1, 0 kV
c.a. úi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de
supraveghere a măsurilor de protecĠie
Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare, bobinelor de
reactanĠă úi produselor similare. Partea 1: PrescripĠii generale úi
încercări
Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare úi analogice.
Partea 2-4: PrescripĠii particulare pentru transformatoare de separare a
circuitelor de uz general
Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare úi
dispozitivelor analoage. Partea 2-5: PrescripĠii particulare pentru
transformatoare úi blocuri de alimentare pentru aparate de ras
319
322 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

140. SR EN 61558-2-6:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare úi analogice.

141. SR EN 61558-2-15:2003
142. SR EN 61643-11:2003 +A11:2007
143. SR EN 62040 (standard pe părĠi)
144. SR CEI/TR 62066:2005
145. SR EN 62262:2004
146. SR EN 62305 (standard pe părĠi)
147. SR EN 62395-1:2007
Partea 2-6: PrescripĠii particulare pentru transformatoare de securitate
de uz general
Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare úi
dispozitivelor analoage. Partea 2-15: PrescripĠii particulare pentru
transformatoare de separare a circuitelor pentru spaĠii cu utilizare
medicală
Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 11: Descărcătoare conectate la
sistemele de distribuĠie de joasă tensiune. PrescripĠii úi încercări
Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS)
Supratensiuni úi protecĠia împotriva supratensiunilor în reĠelele de
joasă tensiune alternativă. InformaĠii generale de bază
Grade de protecĠie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice
împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)
ProtecĠia împotriva trăsnetului
Sisteme de încălzire rezistivă a traseelor pentru aplicaĠii industriale úi
comerciale. Partea 1: CerinĠe generale úi de încercare

10.2. Acte normative

1. Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea în construc‫܊‬ii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 12
din 24 ianuarie 1995, cu modificările ulterioare.
2. Legea nr. 50/1991 Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construc‫܊‬ii, republicată în Monitorul
Oficial al României, nr. 933 din 13 octombrie 2004., cu complectările ‫܈‬i modificările
ulterioare
Hotărârea Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor
Guvernului la re‫܊‬elele electrice de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României al
nr. 90/2008 României nr. 109 din 12 februarie 2008
3. Hotărârea Hotărârea Guvernului privind cerin‫܊‬ele minime de securitate ‫܈‬i sănătate pentru ‫܈‬antierele
Guvernului temporale sau mobile, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.252 din 21 martie
nr. 300/2006 2006, cu completările ‫܈‬i modificările ulterioare.
4. Legea nr. 307/2006 Legea privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al
României, nr.633 din 21 iulie 2006, cu modificările ulterioare
5. Legea nr. 319/2006 Lege a securită‫܊‬ii ‫܈‬i sănătă‫܊‬ii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.
646 din 26 iulie 2006
6. Hotărârea Hotărârea Guvernului privind cerin‫܊‬ele minime de securitate ‫܈‬i sănătate pentru utilizarea
Guvernului în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al
nr. 1146/2006 României, nr. 815 din 03 octombrie 2006.
7. Hotărârea Hotărârea Guvernului privind asigurarea securită‫܊‬ii utilizatorilor de echipamente
Guvernului electrice de joasă tensiune, republicată, în Monitorul Oficial al României, nr. 402 din 15
nr. 457/2003 iunie 2007, cu modificările ‫܈‬i completările ulterioare
9. Hotărârea Hotărârea Guvernului privind stabilirea condi‫܊‬iilor de introducere pe pia‫܊‬ă a produselor
Guvernului pentru construc‫܊‬ii, republicată în Monitorul Oficial al României, nr.487 din 20 iulie
nr. 622/2004 2007, cu completările ‫܈‬i modificările ulterioare
10. Hotărârea Hotărârea Guvernului privind cerin‫܊‬ele minime pentru semnalizarea de securitate ‫܈‬i/sau
Guvernului de sănătate la locul de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.683 din 09
nr. 971/2006 august 2006.
11. Hotărârea Hotărârea Guvernului privind cerin‫܊‬ele minime de securitate ‫܈‬i sănătate pentru locul de
Guvernului nr. muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.739 din 30 august 2006.
1091/2006
12. Ordinul Ordin privind aprobarea „Normativului de încercări ‫܈‬i măsurători pentru sistemele de
pre‫܈‬edintelui protec‫܊‬ii, comandă-control ‫܈‬i automatizări din partea electrică a centralelor ‫܈‬i sta‫܊‬iilor,
autorită‫܊‬ii na‫܊‬ionale cod NTE 002/03/0”, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.15 din 8
de reglementare în ianuarie 2004.
domeniul energiei
nr. 34/2003
13. Ordinul Ordin pentru aprobarea Normei tehnice energetice (NTE), „Normativ privind
pre‫܈‬edintelui metodologia de calcul al curen‫܊‬ilor de scurtcircuit în re‫܊‬elele electrice cu tensiunea sub 1
autorită‫܊‬ii na‫܊‬ionale kV, cod NTE 006/06/00”, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.309 din
de reglementare în 05 aprilie 2006.
domeniul energiei
nr. nr.7/2006

320
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 323

14. Ordinul Ordin pentru aprobarea „Normativul pentru proiectarea ‫܈‬i executarea re‫܊‬elelor de cabluri
pre‫܈‬edintelui electrice, cod NTE 007/08/00, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.
autorită‫܊‬ii na‫܊‬ionale 356 din 08 mai 2008.
de reglementare în
domeniul energiei
nr.38/2008
15. Ordinul ministrului Normativ pentru proiectarea, executarea ‫܈‬i exploatarea instala‫܊‬iilor de stingere a
transporturilor, incendiilor, indicativ NP 086-05, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor,
construc‫܊‬iilor ‫܈‬i construc‫܊‬iilor ‫܈‬i turismului nr.217/2005, publicat în Monitorul Oficial al României,
turismului nr. partea I, nr.479 din 07 iunie 2005.
217/2005
16. Ordinul ministrului Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea ‫܈‬i exploatarea instala‫܊‬iilor electrice
transporturilor, în zone cu pericol de explozie, indicativ NP 099-04, aprobat prin Ordinul ministrului
construc‫܊‬iilor ‫܈‬i transporturilor, construc‫܊‬iilor ‫܈‬i turismului nr.176/2005, cu modificările ‫܈‬i completările
turismului nr. ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 418 din 18 mai 2005.
176/2005

321
324 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

ANEXE

322
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 325

Anexa 5.1
5.1-1
LISTA DE ABREVIERI ALE INFLUENğELOR EXTERNE
Tranzitorii unidirecĠionale conduse
A AA Temperatură (0C) AL Faună AM
la scara de timp de nanosecunde

AA1 -60 +5 AL1 Neglijabilă AM-22-1 Nivel neglijabil

AA2 -40 +5 AL2 Risc AM-22-2 Nivel mediu
AA3 -25 +5 AM-22-3 Nivel ridicat
AA4 -5 +40 AM RadiaĠii electromagnetice ionizante AM-22-4 Nivel foarte important
AA5 +5 +40
AA6 +5 +60 Tranzitorii unidirecĠionale
Armonici
de ordinul milisecundelor
AA7 -25 +55
AA8 -50 +40 AM-1-1 Nivel specificat AM-23-1 Nivel specificat
AM-1-2 Nivel mediu AM-23-2 Nivel mediu
AB Temperatură úi AM-1-3 Nivel ridicat AM-23-3 Nivel important
umiditate
AC Altitudine (m) Semnal reĠea Tranzitorii oscilatorii conduse

AC1 d 2000 AM-2-1 Nivel specificat AM-24-1 Nivel mediu

AC2 ! 2000 AM-2-2 Nivel mediu AM-24-2 Nivel important
AM-2-3 Nivel ridicat
AD Apă Fenomene radiate la frecvenĠă
înaltă
VariaĠia amplitudinii tensiunii
AD1 Neglijabilă AM-25-1 Nivel neglijabil
AD2 Picături AM-3-1 Nivel specificat AM-25-2 Nivel mediu
AD3 Pulverizare AM-3-2 Nivel mediu AM-25-3 Nivel important
AD4 Stropire
AD5 Jeturi Tensiuni dezechilibrate Descărcări electrostatice
AD6 Valuri
AD7 Imersie AM-4 AM-31-1 Nivel scăzut
AD8 Submersie AM-31-2 Nivel mediu
VariaĠia frecvenĠei fundamentale AM-31-3 Nivel important
AE Corpuri străine AM-31-4 Nivel foarte important
AM-5
Medii

AE1 Neglijabile Ionizare

AE2 Mici Tensiuni de joasă frecvenĠă induse AM-41-1 Fără clasificare
AE3 Foarte mici
AE4 Praf puĠin AM-6 Fără clasificare
AR5 Praf moderat AN RadiaĠii solare
AE6 Praf mult Curent continuu în reĠele
alternative
AN1 Scăzute
AF Coroziune AM-7 Fără clasificare AN2 Medii
AN3 Puternice
AF1 Neglijabilă Câmpuri magnetice radiate
AF2 Atmosferică AP Efect seismic
AF3 Intermitentă AM-8-1 Nivel mediu
AF4 Permanentă AM-8-2 Nivel ridicat AP1 Neglijabil
AP2 Scăzut
AG ùocuri Câmpuri electrice AP3 Mediu
AP4 Ridicat
AG1 Uúoare AM-9-1 Nivel neglijabil AQ Trăsnet
AG2 Medii AM-9-2 Nivel mediu
AG3 Mari AM-9-3 Nivel ridicat AQ1 Neglijabil
AM-9-4 Nivel foarte ridicat AQ2 Indirect
AH VibraĠii AQ3 Direct
Tensiuni sau curenĠi induúi oscilatorii
AH1 Slabe AR Miúcarea aerului
AH2 Medii AM-21 Fără clasificare
AH3 Mari AR1 Scăzută
AR2 Medie
AJ Alte solicitări mecanice AR3 Puternică
AK Floră AS Vânt
AK1 Neglijabilă AS1 Scăzut
AK2 Risc AS2 Mediu
AS3 Puternic

323
326 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.1-2
B BA CompetenĠă BD CondiĠii de evacuare în caz de urgenĠă BE Materiale

BA1 Persoană obiúnuită BD1 Normală BE1 Risc neglijabil

BA2 Copii BE2 Risc de incendiu
BA3 Persoană handicapată BD2 Dificilă BE3 Risc de explozie
BA4 Persoană instruită BE4 Risc de contaminare
BA5 Persoană calificată BD3 Aglomerată
Utilizare

BB RezistenĠă electrică a BD4 Dificilă úi aglomerată

corpului omului

BC Contactul persoanelor cu
potenĠialul pământului

BC1 Absent
BC2 Scăzut
BC3 Frecvent
BC4 Continuu
C CA Materiale de construcĠii CB Structura construcĠiei

CA1 Incombustibile CB1 Risc neglijabil

Clădiri

CA2 Combustibile CB2 Propagarea incendiului

CB3 Structuri mobile
CB4 Flexibile

Notă: - Risc de incendiu foarte mare corespunde categoriei BE3 (conform reglementărilor specifice referitoare la
securitatea la incendiu a construcĠiilor)
- Risc de incendiu mare corespunde categoriei BE2 (conform reglementărilor specifice referitoare la securitatea la
incendiu a construcĠiilor)
- Risc de incendiu mediu corespunde categoriei BE1a (conform reglementărilor specifice referitoare la securitatea
la incendiu a construcĠiilor)
- Risc de incendiu mic corespunde categoriei BE1b (conform reglementărilor specifice referitoare la securitatea la
incendiu a construcĠiilor)

324
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 327

Anexa 5.2
5.2-1
CARACTERISTICI ALE INFLUENğELOR EXTERNE

Caracteristici necesare pentru alegerea úi

Cod InfluenĠe externe ReferinĠă
montarea echipamentelor
A CondiĠii de mediu

AA Temperatură ambiantă
Temperatura ambiantă este aceea a aerului ambiant din spaĠiul
unde trebuie instalat echipamentul.
Se presupune că această temperatură Ġine seama de efectele
tuturor celorlalte echipamente instalate în acelaúi
amplasament.
Temperatura ambiantă care se ia în considerare pentru
echipament este temperatura locului în care echipamentul
trebuie instalat, rezultând din influenĠele celorlalte
echipamente amplasate în acelaúi loc úi în funcĠionare,
neĠinând seama de contribuĠia termică a echipamentului
considerat.

Limitele inferioare úi superioare ale domeniilor de

temperatură ambiantă :
AA1 –60 °C +5 °C
AA2 –40 °C +5 °C
AA3 –25 °C +5 °C Echipament special proiectat sau acorduri
a
corespunzătoarei

AA4 –5 °C +40 °C Normal (în anumite cazuri pot fi necesare

măsuri de prevedere speciale)
b
AA5 +5 °C +40 °C Normal
AA6 +5 °C +60 °C Echipament special proiectat sau acorduri
a
corespunzătoare

AA7 –25 °C +55 °C

Echipament special proiectat sau acorduri
a
corespunzătoare
AA8 –50 °C +40 °C

Clasele de temperatură ambiantă sunt aplicabile numai

atunci când nu sunt influenĠe datorate umidităĠii
Valoarea medie a temperaturii pentru o perioadă de 24
h nu trebuie să depăúească limita superioară diminuată
cu 5 0 C
Pentru anumite medii poate fi necesară combinarea a
două domenii din cele definite mai sus. InstalaĠiile
supuse la temperaturi diferite de aceste domenii fac
obiectul unor reguli particulare

AB Temperatură úi umiditate
Temperatura Umiditate Umiditate
aerului relativă absolută
°C % g/m 3
a) scăzută c) scăzută e) scăzută
b) ridicată d) ridicată f) ridicată
AB1 –60 +5 3 100 0,003 7 Amplasamente interioare úi exterioare cu
temperaturi ambiante extrem de scăzute

c
Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare

AB2 –40 +5 10 100 0,1 7 Amplasamente interioare úi exterioare cu

temperaturi ambiante scăzute
c
Trebuie stabilite acorduri speciale

325
328 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.2-2

a) InfluenĠe externe
Temperatura Umiditate Umiditate
aerului relativă absolută Caracteristici necesare pentru alegerea úi
Cod ReferinĠă
°C % g/m 3 montarea echipamentelor
a) scăzută c) scăzută e) scăzută
b) ridicată d) ridicată f) ridicată

AB3 –25 +5 10 100 0,5 7 Amplasamente interioare úi exterioare cu

temperaturi ambiante scăzute
c
Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare

AB4 –5 +40 5 95 1 29 SpaĠii protejate la intemperii, fără controlul

temperaturii úi al umidităĠii. Se poate utiliza un
încălzitor pentru a ridica temperatura ambiantă
b
.Normal
AB5 +5 +40 5 85 1 25 SpaĠii protejate la intemperii cu temperatură
controlată
b
Normal
AB6 +5 +60 10 100 1 35 Amplasări exterioare cu temperaturi ambiante
foarte ridicate. InfluenĠa temperaturilor ambiante
scăzute este împiedicată. Pot exista radiaĠii solare
c
Trebuie făcute acorduri corespunzătoare

AB7 –25 +55 10 100 0,5 29 SpaĠii interioare protejate la intemperii, fără
controlul temperaturii úi umidităĠii; ele pot avea
deschideri spre exterior úi pot fi supuse radiaĠiilor
solare
c
Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare

AB8 –50 +40 15 100 0,04 36 Amplasamente exterioare neprotejate, cu

temperaturi scăzute úi ridicate
c
Trebuie stabilite acorduri speciale

AC Altitudine
AC1 d2 000 m b
Normale
AC2 >2 000 m Pot fi necesare măsuri de prevedere speciale precum aplicarea factorului de reducere a sarcinii
de funcĠionare
NOTĂ - Pentru anumite categorii de echipamente, pot fi necesare măsuri speciale plecând de
la 1000 m altitudine
AD PrezenĠa apei
AD1 Neglijabilă IPX0
Medii în care pereĠii nu prezintă în mod obiúnuit urme de umiditate, dar care pot apare pentru
perioade scurte, de exemplu sub formă de condens care se usucă repede printr-o bună ventilare
AD2 Picături de apă în IPX1 sau IPX2
cădere liberă Medii în care umiditatea condensează ocazional sub formă de picături de apă sau care conĠin
ocazional vapori de apă
AD3 Pulverizarea apei IPX3
Medii în care apa curge pe pereĠi sau pe podea

AD4 Stropiri cu apă IPX4

Medii expuse la stropiri cu apă, se aplică, de exemplu, pentru anumite lămpi úi dulapuri pentru
úantiere de construcĠii, instalate în exterior
AD5 Jeturi de apă IPX5
Medii care sunt spălate în mod obiúnuit cu ajutorul jeturilor (curĠi, spaĠii pentru spălat maúini)
AD6 Valuri de apă IPX6
Medii situate pe malul mării cum ar fi diguri, plaje, cheiuri etc.
AD7 Imersie IPX7
Medii cu posibilitate de a fi inundate úi/sau apa se poate ridica la 150 mm peste punctul cel
mai de sus al echipamentului, partea cea mai de jos a echipamentului fiind la mai mult de 1 m
sub suprafaĠa apei
AD8 Submersiune IPX8
Bazine de apă (de exemplu piscine) unde echipamentele electrice sunt permanent úi total
acoperite de apă la o presiune mai mare de 0,1 bar

326
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 329

5.2-3

Cod InfluenĠe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor ReferinĠă
AE PrezenĠa corpurilor IPXX a se vedea 412
solide
AE1 Neglijabilă IP0X

AE2 Obiecte mici IP3X

(2,5 mm) Scule úi obiecte mici sunt exemple de corpuri solide a căror cea mai mică dimensiune este de
cel puĠin egală cu 2,5 mm
AE3 Obiecte foarte mici IP4X
(1 mm) Firele sunt exemple de corpuri solide a căror cea mai mică dimensiune este de cel puĠin egală
cu 1 mm
AE4 Praf puĠin IP5X dacă pătrunderea prafului nu perturbă funcĠionarea echipamentelor. Depuneri
de praf cuprinse între 10 úi 35 mg/m 3 pe zi
AE5 Praf moderat IP6X dacă praful nu ar trebui să penetreze în echipamente. Depuneri de praf
cuprinse între 35 úi 350 mg/m 3 pe zi
AE6 Praf mult IP6X. Depuneri de praf cuprinse între 350 úi 1000 mg/m 3 pe zi
AF PrezenĠa de
substanĠe corozive
sau poluante
b
AF1 Neglijabilă Normale
AF2 Atmosferică Conform naturii agenĠilor (de exemplu, conformitatea la încercarea la ceaĠă salină,
conform SR EN 60068-2-11)
InstalaĠii situate în vecinătatea Ġărmului mării sau în apropierea obiectivelor industriale care
produc poluări importante ale atmosferei, ca de exemplu industrii chimice, fabrici de ciment;
aceste poluări provenind în special de la producerea de pulberi abrazive, electroizolante sau
conductoare
AF3 Intermitentă sau ProtecĠia împotriva coroziunii definite de specificaĠii referitoare la echipamente
accidentală
Amplasamente în care se manipulează anumite produse chimice în cantităĠi mici úi unde aceste
produse nu pot veni decât accidental în contact cu echipamentele electrice; astfel de condiĠii se
regăsesc în laboratoare sau alte locuri unde se folosesc hidrocarburi (sala cazanelor, garaje,
etc.)
AF4 Permanentă Echipamente special proiectate conform naturii agenĠilor
Industrie chimică de exemplu
Solicitări mecanice
AG ùocuri
IK 02
AG1 Uúoare Normale, de exemplu echipament pentru utilizare casnică úi similară
IK 07
AG2 Medii Echipament pentru utilizare industrială acolo unde este cazul, sau protecĠie întărită
IK 10
AG3 Mari ProtecĠie întărită

AH VibraĠii
b
AH1 Slabe Normale
CondiĠii casnice úi similare sau efectele ale vibraĠiilor sunt în general neglijabile

AH2 Medii CondiĠii industriale normale

Echipamente specializate sau instalaĠii speciale
AH3 Mari CondiĠii industriale severe

AJ Alte solicitări În studiu

mecanice
AK PrezenĠa florei /
sau mucegaiului
b
AK1 Neglijabilă Normale
AK2 Risc Riscul depinde de condiĠiilor locale sau de natura florei . Se recomandă să se facă distincĠie
între riscul datorat dezvoltării dăunătoare a vegetaĠiei úi abundenĠa sa
ProtecĠie specială, precum:
– grad de protecĠie crescut (a se vedea AE)
– echipamente speciale sau protecĠie prin acoperiri ale carcaselor
– acorduri pentru evitarea prezenĠei florei

327
330 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.2-4
Cod InfluenĠe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor ReferinĠă
AL PrezenĠa faunei
b
AL1 Neglijabilă Normală
AL2 Risc Riscul depinde de natura faunei. Se poate face o deosebire între:
- pericole prin prezenĠa insectelor în număr periculos sau de natură agresivă
- prezenĠa animalelor mici sau a păsărilor în număr periculos sau de natură agresivă
ProtecĠia poate cuprinde:
– un grad de protecĠie corespunzător contra pătrunderii corpurilor solide (a se vedea AE)
– o rezistenĠă mecanică suficientă (a se vedea AG);
– măsuri de prevedere pentru evitarea prezenĠei acestei faune (precum curăĠarea, utilizarea
de
pesticide)
– echipamente speciale sau acoperiri de protecĠie ale carcaselor.
InfluenĠe SR EN 61000-2
electromagnetice, standard pe părĠi
AM electrostatice sau SR EN 61000-4
ionizante standard pe părĠi
Fenomene
electromagnetice de
joasă frecvenĠă
(conduse sau
radiate)
Armonici,
interarmonici
Mai mici decât în
AM-1-1 Nivel specificat Trebuie avut grijă ca nivelurile specificate să nu fie alterate tabelul 1 din
SR EN 61000-2-2
Conform cu tabelul 1
AM-1-2 Nivel mediu din SR EN 61000-2-2
Măsuri speciale în proiectarea instalaĠiei, precum filtre de oprire Local mai mari decât
AM-1-3 Nivel ridicat în tabelul 1 din SR
EN 61000-2-2
Semnale pe reĠea
AM-2-1 Nivel specificat Posibilitate: circuite de blocaj Mai mici decât cele
prescrise mai jos
AM-2-2 Nivel mediu Fără prescripĠii suplimentare SR EN 61000-2-1 úi
SR EN 61000-2-2
AM-2-3 Nivel ridicat Măsuri speciale
VariaĠia
amplitudinii
tensiunii
AM-3-1 Nivel specificat Conformitate cu
AM-3-2 Nivel mediu SR CEI 60364-4-44

Tensiune Conform cu
AM-4
dezechilibrată SR EN 61000-2-2

VariaĠia r 1 Hz conform
AM-5 frecvenĠei
SR EN 61000-2-2
fundamentale
Tensiuni de joasă
frecvenĠă induse
AM-6
A se vedea SR CEI 60364-4-44
Fără clasificare
ğinere ridicată a sistemelor de semnalizare úi telecomandă a aparatajului
Curent continuu
în reĠele
AM-7 alternative
Măsuri pentru limitarea prezenĠei lor ca nivel úi în timp în echipamente de
Fără clasificare
utilizare sau în vecinătate
Câmpuri magnetice
radiate
Nivel 2 din
AM-8-1 Nivel mediu Normale b SR EN 61000-4-8
AM-8-2 Nivel ridicat Protejat prin măsuri corespunzătoare, de exemplu ecrane sau separare Nivel 4 din
SR EN 61000-4-8

328
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 331

5.2-5

Cod InfluenĠe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor ReferinĠă
Câmpuri electrice
AM-9-1 Nivel neglijabil Normale b
AM-9-2 Nivel mediu A se vedea SR CEI 61000-2-5 SR EN 61000-2-5
AM-9-3 Nivel ridicat A se vedea SR CEI 61000-2-5
AM-9-4 Nivel foarte ridicat A se vedea SR CEI 61000-2-5

Fenomene electromagnetice la înaltă frecvenĠă conduse, induse sau radiate (continui sau tranzitorii)
Tensiuni sau curenĠi
induúi oscilatorii
b
AM-21 Fără clasificare Normale SR EN 61000-4-6
Tranzitorii SR EN 61000-4-4
unidirecĠionale
conduse la scară de
timp de nanosecunde
AM-22-1 Nivel neglijabil Măsuri de protecĠie necesare Nivel 1
AM-22-2 Nivel mediu Măsuri de protecĠie necesare Nivel 2
AM-22-3 Nivel important Echipament normal Nivel 3
AM-22-4 Nivel foarte Echipament cu imunitate înaltă Nivel 4
important
Tranzitorii
unidirecĠionale de
ordinul
milisecundelor sau
microsecundelor
AM-23-1 Nivel specificat
ğinere la supratensiuni tranzitorii a echipamentelor úi măsuri de protecĠie SR EN 60364-4-44
AM-23-2 Nivel mediu împotriva supratensiunilor luând în considerare tensiunea nominală de
alimentare úi categoria de Ġinere la supratensiuni conform SR CEI 60364-4-44 SR EN 60364-4-44
AM-23-3 Nivel important
Tranzitorii
oscilatorii conduse
AM-24-1 Nivel mediu A se vedea SR CEI 61000-4-12 SR EN 61000-4-12
AM-24-2 Nivel important A se vedea SR CEI 60255-22-1 SR EN 60255-22-1
Fenomene radiate la SR EN 61000-4-3
frecvenĠă înaltă
AM-25-1 Nivel neglijabil Nivel 1
b
AM-25-2 Nivel mediu Normal Nivel 2
AM-25-3 Nivel important Nivel întărit Nivel 3
Descărcări SR EN 61000-4-2
electrostatice
b
AM-31-1 Nivel scăzut Normale Nivel 1
b
AM-31-2 Nivel mediu Normale Nivel 2
b
AM-31-3 Nivel important Normale Nivel 3

AM-31-4 Nivel foarte Nivel întărit Nivel 4

important
Ionizare
AM-41-1 Fără clasificare ProtecĠie specială precum :
– Îndepărtare faĠă de sursă
– Interpunerea de ecrane, de carcaselor de materiale speciale
AN RadiaĠii solare
b
AN1 Scăzute Normale ; Intensitatea ” 500 W/m 2
AN2 Medii Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare
500 W/m 2 ” Intensitatea ” 700 W/m 2
c
AN3 Puternice Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare
700 W/m 2 ” Intensitatea ” 1120 W/m 2
Astfel de acorduri pot fi, de exemplu :
– echipamente rezistente la ultraviolete
–straturi colorate special
–interpunere de ecrane

329
332 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.2-6

Cod InfluenĠe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor ReferinĠă
AP Efecte seismice
b
AP1 Neglijabile Normale AcceleraĠia ” 30 Gal
AP2 Severitate scăzută În studiu; 30 Gal < AcceleraĠia ” 300 Gal
AP3 Severitate medie VibraĠiile care pot produce distrugerea clădirilor nu sunt incluse în clasificare 300 Gal ” 1 Gal=1 cm/s 2
AcceleraĠia ” 600 Gal
AP4 Severitate ridicată FrecvenĠele nu sunt luate în considerare la clasificare; totuúi, dacă unda seismică intră în
rezonanĠă cu clădirea, efectele seismice trebuie luate în considerare. În general frecvenĠele
acceleraĠiilor seismice sunt cuprinse între 0 Hz úi 10 Hz; 600 Gal< acceleraĠia
AQ Trăsnete
AQ1 Neglijabile Normale; N g ” 2,5 úi N k ” 25 zile pe an sau analiză de risc conform SRHD
60364-4-443.
AQ2 Indirecte Normale. N g > 2,5 úi N k > 25 zile pe an sau analiză de risc conform
SRHD 60364-4-443.
AQ3 Directe Dacă protecĠia împotriva trăsnetului este necesară , aceasta trebuie realizată
conform prescripĠiilor din SR EN 62305
PărĠi ale instalaĠiilor situate în afara clădirilor
Cazurile AQ2 úi AQ3 se întâlnesc în regiuni expuse în special la efectele
trăsnetelor
AR Miúcările aerului
b
AR1 Scăzute Normale ; Vitez㠔 1 m/s
c
AR2 Medii Sunt necesare acorduri speciale ; 1 m/s < Vitez㠔 5 m/s
c
AR3 Puternice Sunt necesare acorduri speciale ; 5 m/s < Vitez㠔 10 m/s
AS Vânt
b
AS1 Scăzut Normal ; Vitez㠔 20 m/s
AS2 Mediu Trebuie făcute acorduri corespunzătoare c ;
20 m/s < Vitez㠔 30 m/s
AS3 Puternic Trebuie făcute acorduri corespunzătoare c ;
30 m/s < Vitez㠔 50 m/s
B Utilizare
CompetenĠa
BA
persoanelor
b
BA1 Obiúnuite Persoană neinstruită; Normal
BA2 Copii Copii în încăperi care le sunt destinate (exemplu: creúe, úcoli pimare etc.). Inaccesibilitate
echipamente cu grad de protecĠie superior sau egal cu IP2X. Inacccesibilitate la echipamente
a echipamentelor a căror temperatură la suprafeĠelor exterioare este electrice.
superioară 60 o C Limitarea
temperaturii
BA3 Handicapate Persoane care nu dispun de toate capacităĠile lor psihice sau intectuale suprafeĠelor
(bolnavi, bătrâni). Conform naturii infirmităĠii accesibile
BA4 Instruite Persoane suficient de informate sau supravegheate de persoane calificate pentru
asigurarea evitării pericolelor care pot fi datorate electricităĠii.
(AgenĠi de întreĠinere sau exploatare, locuri în care se execută operaĠiuni
electrice)
BA5 Calificate Persoane având cunoútinĠe tehnice sau experieĠă suficientă pentru evitarea
pericolelor pe care le poate reprezenta electricitatea (ingineri úi tehnicieni).
Locuri închise în care se execută operaĠiuni electrice , echipamente neprotejate
împotriva contactelor directe, admise numai în amplasamente care nu sunt
accesibile decât persoanelor autorizate
RezistenĠa electrică a
BB În studiu
corpului omului

330
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 333

5.2-7

Cod InfluenĠe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor ReferinĠă
Contactul
persoanelor cu
BC
potenĠialul
pământului
Clase de echipamente conform SR EN 61140
A=Echipamente admise I II III
BC1 Absent Persoane aflate în spaĠii neconductoare A A A SR HD 60364-4-41
BC2 Scăzut Persoane care nu se află, în condiĠii obiúnuite, în A A A SR HD 60364-4-41
contact cu elemente conductoare sau care nu stau pe
suprafeĠe conductoare
BC3 Frecvent Persoane aflate frecvent în contact cu elemente A A A SR HD 60364-4-41
conductoare sau care stau pe suprafeĠe conductoare.
Locuri prezentând numeroase sau importante elemente
conductoare
BC4 Continuu Persoane aflate în contact permanent cu părĠi metalice úi SR HD 60364-7-706
pentru care posibilităĠile de întrerupere a contactelor
sunt limitate. Incinte metalice, ca de exemplu boilere,
rezervoare; A – admis
CondiĠii de evacuare
BD
în caz de urgenĠă
BD1 (Neaglomerat/ Densitate scăzută de ocupanĠi, condiĠii de evacuare uúoară. Clădire de locuit
evacuare uúoară) cu înălĠime normală;
(1) Materiale cu
BD2 Neaglomerat Densitate scăzută de ocupanĠi, condiĠii de evacuare dificilă. Clădiri înalte întârziere la
/evacuare dificilă) clădiri de cult, cultură, sport úi administrative; a (1) propagarea flăcării
BD3 (Aglomerat Densitate mare de ocupanĠi, condiĠii de evacuare uúoară. Clădiri publice (2) Materiale cu
/evacuare uúoară) (teatre, cinematografe, magazine mari etc), săli aglomerate, clădiri de întârziere la
învăĠământ; (2) propagarea flăcării
BD4 (Aglomerat/ Densitate mare de ocupanĠi, condiĠii de evacuare dificile. Clădiri înalte úi cu emisie redusă
/evacuare dificilă) foarte înalte d destinate publicului (hoteluri etc.), precum úi clădiri de sănătate. de fum úi fără
(2) halogeni
Natura
materialelor
BE
prelucrate sau
depozitate
BE1 Riscuri neglijabile Normal
BE2 Riscuri de incendiu Producerea, prelucrarea sau depozitarea materialelor inflamabile, inclusiv
prezenĠa prafului. Hambare, depozite de produse lemnoase, fabrici de hârtie etc. SRHD 384-4.42 S1
Echipamente realizate din materiale cu întârziere la propagarea flăcării. SRHD 384-4.482 S1
Dispuneri astfel încât o creútere importantă a temperaturii sau o scânteie în
echipamentul electric nu poate provoca un incendiu în exterior
BE3 Riscuri de explozie Prelucrarea sau depozitarea materialelor explozive sau a materialelor cu punct
de inflamabilitate scăzut, inclusiv prezenĠa pulberilor explozive. Rafinării,
depozite de hidrocarburi. SpecificaĠii pentru echipamentul electric pentru
atmosferă explozivă (SR EN 60079 pe părĠi)
BE4 Riscuri de contaminare PrezenĠa alimentelor, produselor farmaceutice úi similare, fără protecĠie.
Industria alimentară, bucătării.
Sunt necesare anumite măsuri de prevedere pentru că în caz de defct să se
evite contaminarea produselor datorită echipamentelor electrice, de exemplu
cioburi dela lămpi sparte. Dispunerea corespunzătoare încât:
- ProtecĠia să împiedice căderea de cioburi de lampă sau alte obiecte fragile
sau
- Ecrane împotriva radiaĠiilor nedorite cum sunt radiaĠiile infraroúii sau
ultraviolete.
C ConstrucĠia clădirilor
CA Materiale de construcĠii
b
CA1 Incombustibile Normale
CA2 Combustibile Clădiri construite în principal din materiale combustibile SRHD 384-4.42 S1
Clădiri de lemn SRHD 384-4.482 S1
CB Structura construcĠiilor
b
CB1 Riscuri neglijabile Normale
CB2 Propagarea incendiului Clădiri a căror formă úi dimensiuni faciliteaza propagarea incendiilor (de SRHD 384-4.42 S1
exemplu efecte de coú). Clădiri de înălĠime mare, sisteme deventilaĠie forĠată.
SRHD 384-4.482 S1
Echipamentele sunt construite din materiale cu întâraiere la propagarea unui
incendiu de origine neelectrică. Bariere împotriva focului.
Nota: Pot fi prevăzute detectoare de incendiu

331
334 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.2-8

Cod InfluenĠe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor ReferinĠă
CB3 Structuri mobile Riscuri datorită deplasării structurii (de exemplu deplasări între părĠi diferite JoncĠiuni de
ale unei construcĠii sau între construcĠie úi sol, tasarea terenurilor úi a dilatare sau
fundaĠiilor construcĠiilor). Clădiri de lungime mare sau construcĠii pe terenuri contractare
instabile. Racorduri de dilatare sau contractare pe sistemele de pozare
CB4 Flexibile sau instabile ConstrucĠii fragile sau care pot fi supuse miúcărilor (de exemplu oscilaĠii). Sisteme de pozare
Corturi, structuri gonflabile, plafoane false, pereĠi demontabili, instalaĠii flexibile
autoportante.
Sisteme de pozare flexibile
a Pot fi necesare anumite măsuri de prevedere suplimentare (de exemplu lubrefiere specială).
b Însemnă că un echipament obiúnuit funcĠionează corespunzător în condiĠii de influenĠă externe descrise.
c Înseamnă că trebuie stabilite acorduri speciale, de exemplu, între proiectantul instalaĠiei úi fabricantul echipamentului, de exemplu, pentru
echipamente special proiectate
d Definite de reglementările specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcĠiilor

332
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 335

Anexa 5.3
5.3 - 1
GRADELE DE PROTECğIE ASIGURATE PRIN CARCASE PENTRU ECHIPAMENTUL
ELECTRIC (COD IP)

1. Gradele de protecĠie cod IP sunt definite de standardul SR EN 60529, care cuprinde următoarele:
a) definiĠiile de protecĠie asigurate prin carcasele echipamentelor în ceea ce priveúte:
- protecĠia echipamentelor din interesul carcasei împotriva pătrunderii corpurilor solide
străine;
- protecĠia echipamentelor din interiorul carcasei împotriva efectelor dăunătoare datorate
pătrunderii apei;
- protecĠia persoanelor împotriva accesului la părĠile periculoase din interiorul carcasei;
b) notarea gradelor de protecĠie.

2. DefiniĠii specifice:
2.1. Grad de protecĠie
Nivelul de protecĠie asigurat de o carcasă împotriva accesului la părĠile periculoase, împotriva
pătrunderii corpurilor solide úi/sau împotriva pătrunderii apei úi verificat prin metode de încercare
standardizate.
2.2. Cod IP
Sistem de codificare pentru indicarea gradelor de protecĠie asigurate de o carcasă împotriva
accesului la părĠile periculoase, pătrunderea corpurilor solide străine, pătrunderea apei úi pentru
furnizarea de informaĠii suplimentare referitoare la o asemenea protecĠie.
Element Cifre sau SemnificaĠia privind SemnificaĠia privind
litere protecĠia echipamentului protecĠia persoanelor
Literele codului IP - -
Prima cifră Împotriva pătrunderii Împotriva accesului la
caracteristică corpurilor solide străine părĠile periculoase cu:
0 (neprotejat) (neprotejat)
1 de diametru t 50 mm dosul mâinii
2 de diametru t 12,5 mm degetul
3 de diametru t 2,5 mm unealtă
4 de diametru t 1,0 mm fir
5 protejat contra prafului fir
6 etanú la praf fir
A doua cifră Împotriva pătrunderii apei
caracteristică cu efecte dăunătoare
0 (neprotejat)
1 Picături de apă verticală
2 Picături de apă (15oC înclinare)
3 Apă pulverizată
4 Apă împroúcată
5 Stropire cu furtun
6 Stropire puternică cu furtun
7 Imersie temporară
8 Imersie prelungită

333
336 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.3 - 2
Literă adiĠională Împotriva accesului la părĠile
(opĠional) periculoase cu:
A dosul mîinii
B deget
C unealtă
D fir

Literă InformaĠii supliemntare

suplimentară specifice pentru:
(opĠional) H Echipament de înaltă tensiune
M Miúcare în timpul încercării la apă
S StaĠionare în timpul încercării în apă
W Intemperii

5. Exemple de utilizare
IP 54 – litere, fără opĠiune
IP 5X - omiterea celei de-a doua cifră caracteristică
IP XXD - omiterea celor două cifre caracteristice, utilizarea unei litere adiĠionale
IP 23 W - utilizarea unei litere suplimentare

IP 2 3 B H
3. Dispunerea codului IP
- Literele codului
- Prima cifră caracteristică
(cifra de la 0 la 6 sau litera X)]
- A doua cifră caracteristică
(cifre de la 0 la 8 sau litera X)
- Litere adiĠionale (opĠional)
(literele A, B, C, D)
- Litere suplimentare (opĠional)
(literele H, M, S, W)
- Dacă nu este cerută specificarea unei cifre caracteristice, aceasta trebuie
înlocuită prin litera X (sau XX dacă ambele cifre sunt omise)
- Literele adiĠionale úi/sau literele suplimentare pot fi omise fără a fi înlocuite
- Dacă sunt utilizate mai multe litere suplimentare, se aplică ordinea alfabetică

334
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 337

Anexa 5.4
GRADELE DE PROTECğIE ASIGURATE PRIN CARCASELE ECHIPAMENTELOR
ELECTRICE ÎMPOTRIVA IMPACTURILOR
MECANICE DIN EXTERIOR (COD IK)

1. Gradele de protecĠie cod IK sunt diferite de standardul SR EN 62262, care cuprinde următoarele:
a) definiĠiile gradelor de protecĠie asigurate prin carcase ale echipamentului, electric în
ceea ce priveúte protecĠia echipamentului din interiorul carcasei împotriva efectelor
dăunătoare ale loviturilor mecanice.
b) notarea gradelor de protecĠie

2. DefiniĠii specifice
2.1. Carcasă
Element care asigură protecĠia echipamentului împotriva anumitor influenĠe
exterioare úi protecĠia împotriva contactelor directe, în toate direcĠiile
2.2. Grad de protecĠie împotriva impacturilor mecanice. Evaluarea (nivelul) protecĠiei unui echipament
asigurat de o carcasă împotriva impacturilor mecanice dăunătoare úi verificată prin metode de
încercare standardizate.
2.3. Cod IK
Sistem de codificare pentru a indica gradul de protecĠie asigurat de o carcasă împotriva
impacturilor mecanice exterioare.

3. Grupa de cifre caracteristice codului IK úi semnificaĠia lor

Fiecare grupă de cifre caracteristice reprezintă o valoare a energiei de impact, aúa cum este
indicat în tabel:
Cod IK IK00 IK01 IK02 IK03 IK04 IK05 IK06 IK07 IK08 IK09 IK10
Energie de
impact, J Nota 1 0,14 0,2 0,35 0,5 0,7 1 2 5 10 20

Notă
1. IK00 – Neprotejat conform standard
2. A fost aleasă o grupă de cifre caracteristice formată din două cifre cu scopul de a evita orice
confuzie cu unele standarde naĠionale care utilizează o singură cifră pentru a indica o valoate a
energiei de impact.

335
338 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.5
MODURI DE POZARE DE REFERINğĂ

336
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 339

Anexa 5.6
5.6 – 1
MODURI DE POZARE PENTRU DETERMINAREA CURENğILOR ADMISIBILI

337
340 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.6 - 2

338
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 341

5.6 - 3

339
342 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.6 - 4

340
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 343

5.6 - 5

341
344 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.6 - 6

342
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 345

5.6 - 7

343
346 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.6 - 8

344
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 347

Anexa 5.7
5.7 - 1
SISTEME DE TUBURI DE PROTECğIE PENTRU INSTALAğII
ELECTRICE
Conform recomandării SR EN 61386

1. PrescripĠii generale
1.1. Sistemele de tuburi de protecĠie, care includ tuburi de protecĠie úi fitinguri se utilizează pentru
protecĠia úi pozarea conductoarelor úi/sau cablurilor izolate din instalaĠiile electrice.
1.2. Sistemele de tuburi de protecĠie fabricate conform cu recomandările din standardele SR EN
61386-1, SR EN 61386-22 úi SR EN 61386-23, asigură protecĠia fiabilă pentru utilizatorii úi
spaĠiile învecinate
1.3. Atunci când montarea acestora, ca parte a unui sistem de tuburi de protecĠie, se face conform cu
instrucĠiunile producătorului, ele trebuie să asigure o protecĠie mecanică úi dacă este cazul,
electrică pentru conductoarele izolate sau pentru cablurile pe care le conĠin.
1.4. ProtecĠia realizată de legătura dintre un tub de protecĠie úi un fiting nu poate fi inferioară protecĠiei
declarate a întregului sistem de tuburi de protecĠie.
1.5. Tuburile de protecĠie úi fitingurile trebuie să reziste la solicitările ce pot apare în timpul
transportului, depozitării, montajului úi utilizării conform practicilor recomandate.

2. DefiniĠii specifice
2.1. Sistem de tuburi de protecĠie: sistem de pozare închis compus din tuburi de protecĠie úi fitinguri
pentru protecĠia úi amplasarea conductoarelor úi/sau cablurilor izolate în instalaĠiile electrice sau
de telecomunicaĠii care permite tragerea cablurilor la unul din capete úi/sau înlocuirea lor, dar nu
prin introducerea laterală.
2.2. Tub de protecĠie: element al unui sistem de pozare închis având, în general, o secĠiune
transversală circulară întrebuinĠată la montarea úi/sau înlocuirea conductoarelor úi/sau a cablurilor
izolate prin tragere la unul din capete, în instalaĠiile electrice sau de telecomunicaĠie.
2.3. Element component al conductelor/fiting: piesă de legătură sau de capăt cu ajutorul căreia se
poate face o prelungire sau o schimbare de direcĠie într-un sistem de tuburi de protecĠie
2.4. Tub de protecĠie úi/sau fiting metalic: tub de protecĠie sau fiting fabricat numai din metal
2.5. Tub de protecĠie úi/sau fiting nemetalic: tub de protecĠie sau fiting fabricat numai din materiale
nemetalice neavând nici o componentă metalică.
2.6. Tub de protecĠie úi/sau fiting compozit: tub de protecĠie sau fiting fabricat atât din materiale
metalice cât úi din materiale nemetalice.
2.7. Tub de protecĠie úi/sau fiting care nu propagă flacăra: tub de protecĠie sau fiting care supus
acĠiunii unei flăcări de iniĠiere se poate aprinde însă flacăra proprie nu se poate propaga úi se
stinge într-un interval de timp limitat după dispariĠia flăcării de iniĠiere.
2.8. Tub de protecĠie neted: tub de protecĠie al cărui profil este rectiliniu în secĠiune longitudinală
2.9. Tub de protecĠie ondulat: tub de protecĠie al cărui profil este ondulat în secĠiune longitudinală

Sunt permise atât tuburile de protecĠie ondulate inelare cât úi cele elicoidale, fiind posibilă o
combinaĠie de tuburi de protecĠie netede úi ondulate.

2.10. Tub de protecĠie rigid: tub de protecĠie care nu poate fi îndoit decât cu ajutorul unor mijloace
mecanice, cu sau fără tratamete speciale.
2.11. Tub de protecĠie pliabil: tub de protecĠie care poate fi îndoit cu mâna, cu o forĠă moderată, úi
care nu este fabricat pentru a fi îndoit în mod frecvent.
2.12. Tub de protecĠie flexibil: tub de protecĠie care poate fi îndoit cu mâna, cu o forĠă redusă, úi
care este fabricat pentru a fi îndoit în mod frecvent.
2.13. Tub de protecĠie (transversal) elastic: tub de protecĠie pliabil, care sub acĠiunea pentru o
scurtă perioadă de timp a unei forĠe aplicată transversal pe tub, se deformează úi revine
aproximativ la forma iniĠială după dispariĠia forĠei aplicate.
345
348 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.7 - 2
2.14. Tub de protecĠie filetat úi fiting filetat: tub de proteĠie úi fiting care au filet pentru conectare;
sau care pot fi filetate.
2.15. Tub de protecĠie nefiletat úi fiting nefiletat: tub de protecĠie úi fiting care pot fi conectate
numai prin alte mijloace decât prin înfiletare
2.16. Accesoriu terminal al tuburilor de protecĠie: accesoriu al tubului de protecĠie care termină
un sistem de tuburi de protecĠie
2.17. InfluenĠe externe: factori care pot afecta un sistem de tuburi de protecĠie

PrezenĠa apei, a uleiului sau a materialelor de construcĠie, temperaturi scăzute úi temperaturi

ridicate, substanĠe corozive sau poluante sunt astfel de factori.
2.18. Galvanizare prin metoda cufundării la cald: acoperire cu un înveliú protector de zinc sau
oĠel zincat realizată prin metoda introducerii unor produse de fier sau de oĠel într-o baie cu zinc
topit.
În anumite cazuri, înveliúul protector poate fi constituit din mai multe straturi de aliaj de zinc.
2.19. ùerardizare: procedeu de difuziune prin care produsele sunt încălzite în strâns contact cu praf
de zinc úi cu un produs inert.
Procesul are loc într-un container închis care se roteúte la o temperatură de
aproximativ 385oC. RezistenĠa la coroziune este proporĠională cu grosimea înveliúului care
poate fi controlat.

3. Clasificarea
3.1. Clasificarea tuburilor de protecĠie pentru instalaĠii electrice se face conform
recomandărilor din standardul SR EN 61386 în funcĠie de:
a) caracteristicile mecanice
b) rezistenĠa la temperatură
c) caracteristici electrice
d) rezistenĠa la influenĠe externe
e) rezistenĠa la coroziune
f) rezistenĠa la propagarea flăcării

3.2. Cod de clasificare pentru sisteme de tuburi de protecĠie

conform SR EN 61386-1: 2004
Prima cifră – RezistenĠă la compresiune (6.1.1.)

Compresiune foarte scăzută (125 N) 1

Compresiune scăzută (320 N) 2
Compresiune medie (750 N) 3
Compresiune ridicată (1250 N) 4
Compresiune foarte ridicată (4000 N) 5

346
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 349

5.7 - 3

A doua cifră – RezistenĠa la impact (6.1.2.)

RezistenĠă la impact foarte scăzută (0,5 J) 1

RezistenĠă la impact scăzută (1 J) 2
RezistenĠă la impact medie (2 J) 3
RezistenĠă la impact ridicată (6 J) 4
RezistenĠă la impact foarte ridicată (20,4 J) 5

A treia cifră de temperaturi scăzute (6.2.1.)

+ 5oC 1
- 5o C 2
- 15o C 3
- 25oC 4
- 45oC 5

A patra cifră – Domeniu de temperaturi ridicate (6.2.2.)

+ 60oC 1
+ 90oC 2
+105oC 3
+120oC 4
+150oC 5
+250oC 6
+400oC 7

A cincea cifră – RezistenĠă la încovoiere (6.1.3.)

Rigid 1
Pliabil 2
Pliabil/Elastic 3
Flexibil 4

A úasea cifră – ProprietăĠi electrice (6.3)

Nedeclarate 0
Cu caracteristici de conitnuitate electrică 1
Cu caracteristici de izolaĠie electrică 2
Cu caracteristici atât de continuitate cât úi de izolaĠie 3
electrică

347
350 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.7 - 4

A úaptea cifră – RezistenĠă la pătrunderea corpurilor solide (6.4.1)

Protejat împotriva corpurilor solide cu diametrul mai 3

mare sau egal cu 2,5 mm
Protejat împotriva corpurilor solide cu diametru mai 4
mare sau egal cu 1,0 mm
Protejat împotriva prafului 5
Etanú la praf 6

A opta cifră – RezistenĠă la pătrunderea apei (6.4.2)

Nedeclarat 0
Protejat împotriva căderilor verticale ale stropilor de 1
apă
Protejat împotriva căderilor verticale ale stropilor de 2
apă atunci când sistemul de tuburi de protecĠie este
înclinat la maxim 15o
Protejat împotriva apei pulverizate 3
Protejat împotriva apei împroúcate 4
Protejat împotriva jeturilor de apă 5
Prrotejat împotriva jeturilor puternice de apă 6
Protejat împotriva efectelor unei imersări temporare în 7
apă

A noua cifră – ProtecĠie împotriva coroziunii la tuburile metalice (6.4.3)

ProtecĠie scăzută interioară úi exterioară 1

ProtecĠie medie interioară úi exterioară
Email cu uscare în cuptor 2
Electrozincare
Vopsire cu uscare în aer liber
ProtecĠie compozită medie/ridicată
Interior clasa 2/ exterior clasa 4 3
Email cu uscare în cuptor
ùerardizare
ProtecĠie ridicată interioară úi exterioară
Zincare prin cufundare 4
ùerardizare
OĠel inoxidabil

348
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 351

5.7 - 5

A zecea cifră – RezistenĠă la tracĠiune (6.1.4.)

Nedeclarată 0
Foarte scăzută 1
Scăzuă 2
Medie 3
Ridicată 4
Foarte ridicată 5

A unsprezecea cifră – RezistenĠă la propagarea flăcării (6.5)

Care nu propagă flacără 1

Care propagă flacăra 2

A douăsprezecea cifră – RezistenĠă la sarcina suspendată (6.1.5)

Nedeclarată 0
Foarte scăzută 1
Scăzută 2
Medie 3
Ridicată 4
Foarte ridicată 5

A treisprezecea cifră – Efectele focului

În studiu

1. La tuburile de protecĠie rigide nu se aplică, 6.1.1.1 (pozitia 1 din 6.1.1), 6.1.2.1., 6.1.3.2., 6.1.3.3.,
6.1.3.4., 6.1.4.1., 6.1.5.1. din SR EN 61386 – 21
2. La tuburile de protecĠie pliabile, nu se aplică 6.1.1.1., 6.1.2.1., 6.1.3.1., 6.1.3.4., 6.1.4.1. úi 6.1.5.1.
din SR EN 61386-22
3. La tuburile de protecĠie flexibile, nu se aplică, 6.1.3.1., 6.1.3.2., úi 6.1.3.3. din SR EN 61386-23.

4. Marcarea
4.1. Tuburile de protecĠie úi fitingurile trebuie să fie marcate conform recomandărilor din SR
EN 61386 úi anume:
a) tubul de protecĠie trebuie să fie marcat pe produs cu o marcă de fabrică sau cu numele
producătorului, astfel încât să poată fi identificat în documentaĠia producătorului.
b) tubul de protecĠie poate fi de asemenea, marcat cu codul de clasificare ce trebuie să fie în
conformitate cu anexa 1 úi trebuie să conĠină cel puĠin primele patru cifre .

349
352 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.7 - 6

c) fitingul trebuie marcat conform aliniatului a), marcarea va fi, pe cât posibil, pe produs iar
dacă acest lucru nu este posibil marcarea se face pe o etichetă care se ataúează produsului
sau pe cutia care conĠine fitingul.
d) materialele care propagă flacăra trebuie să fie de culoare portocalie. Culoarea nu trebuie să
fie obĠinută prin vopsire sau prin adăugarea unui strat superficial.
Materialele care nu propagă flacăra pot avea orice culoare mai puĠin galben, portocaliu sau roúu, cu
excepĠia cazului în care pe produs există o marcare clară care să demonstreze că acesta nu propagă
flacăra
e) marcarea trebuie să fie durabilă úi lizibilă. Marcarea poate fi realizată prin mulare, presare,
gravare, imprimare, prin etichete adezive sau abĠibilduri.
f) tuburile de protecĠie rigide trebuie marcate pe toată lungimea, la intervale egale, de
preferinĠă 1m, dar nu mai mari de 3 m úi fiecare lungime trebuie marcată cel puĠin o dată.
g) tuburile de protecĠie flexibile sau pliabile trebuie marcate conform aliniat f), sau atunci
când nu este posibil tehnic, o etichetă cu marcarea trebuie să se ataúeze la fiecare
extremitate a produsului, sau pe ambalaj

5. Dimensiuni
5.1. Diametrele exterioare ale tuburilor de protecĠie pentru instalaĠii electrice care se montează în
instalaĠii aparaent sau îngropat în zidărie úi filetele pentru tuburi úi accesorii sunt recomandate în
standardul SR EN 60423.
Diametrele exterioare sunt standardizate la următoarele dimensiuni (în mm): 6; 8; 10; 12; 16; 20; 32;
40; 50; 63 úi 75.
5.2. Diametrele interioare nu sunt standardizate deoarece depind de caracteristicile tuburilor de
protecĠie, ele urmând să fie indicate de producător.

6. ConstrucĠia
6.1. În conformitate cu standardul SR EN 61386, în interiorul sistemului de tuburi de protecĠie nu
trebuie să existe muchii ascuĠite, bavuri sau defecte ale suprafeĠei care să conducă la deteriorarea
conductoarelor izolate sau cablurilor sau la rănirea instalatorului sau utilizatorului.
6.2. Producătorul trebuie să furnizeze instrucĠiunile necesare pentru montarea în siguranĠă a unui
sistem de tuburi de protecĠie.
6.3. Standardele recomandate pentru construcĠia tuburilor de protecĠie pentru instalaĠii electrice sunt
următorele:
- SR EN 61386 – 1 Sisteme de tuburi de protecĠie
Partea 1: Reguli generale
- SR EN 61386 – 21 Idem
Partea 21: PrescripĠii particulare pentru sisteme de
tuburi de protecĠie rigide
- SR EN 61386 – 22 Idem
Partea 22: PrescripĠii particulare pentru sisteme de tuburi
de protecĠie pliabile
- SR EN 61386 – 23 Idem
Partea 23: PrescripĠii particulare pentru sisteme de
tuburi de protecĠie flexibile
- SR EN 60423 Tuburi de protecĠie pentru conductoare
Diametru exterior al tuburilor pentru instalaĠii electrice úi
filete pentru tuburi

350
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 353

5.7 - 7

6.4. Tuburile de protecĠie se fabrică din materiale plastice úi sintetice, PVC (clorură de polivinil),
PE/PP (polietilenă, polipropilenă), PC (policarbonat), PA (poliamidă) etc.
6.5. Tuburile de protecĠie se fabrică din oĠel (galvanizat la cald, lăcuit, inox, aluminiu úi oĠel flexibil cu
strat intermediar izolator úi manta din plastic.

7. PrescripĠii particulare pentru sisteme de tuburi de protecĠie îngropate în pământ

7.1. PrescripĠiile particulare pentru sistemele e tuburi de protecĠie îngropate în pământ sunt
reglementate de SR EN 50086-2-4 úi SR EN 50086-2-4/A1.
7.2. DefiniĠii specifice
Se adaugă următoarele definiĠii la punctul 2 din anexă
7.2.1. Sistem de tuburi tip 250: Un sistem de tuburi prevăzut pentru a fi instalat cu precauĠii
suplimentare.
7.2.2. Sistem de tuburi tip 450 úi 750: Un sistem de tuburi prevăzut pentru a fi îngropat direct în
pământ, fără precauĠii suplimentare.
7.3. Cod de clasificare conform caracteristicilor mecanice
6.1.1. RezistenĠa la compresiune
6.1.1.1. Tip 250
6.1.1.2. Tip 450
6.1.1.3. Tip 750
6.1.2. RezistenĠa la impact
6.1.2.1. Scăzută (L)
6.1.2.2. Normală (N)
6.1.3. RezistenĠa la incovoiere
6.1.3.1. Rigid
6.1.3.2. Pliabil
6.2. Conform temperaturi
Nu se aplică
6.3. Conform caracteristicilor electrice
În studiu
6.4. Conform rezistenĠei la influenĠe externe
6.4.1. fără protecĠie
6.4.2. cu protecĠie
6.5. Alte efecte la comportare la foc
Nu se aplică
7.4. Marcarea tuburilor de protecĠie îngropate în pământ
7.4.1. Codul de clasificare “250, 450”, “750” conform 6.1.1.
7.4.2. Codul de clasificare L sau N conform 6.1.2., care trebuie să fie marcat înaintea codului de la pct.
4.1.
7.4.3. Marcarea se face la intervale regulate de 1m, dar nu mai mare de 3m.
7.5. Producătorul trebuie să indice în documentaĠie orice informaĠie necesară unei instalări úi utilizări
specifice úi sigure.
7.6. Diametre recomandate De (exterior)/ Di (interior) mm (Di = De: 1,33) 25/18, 32/24, 40/30, 50/37,
63/47, 75/56, 90/67, 110/82, 125/94, 140/106, 160/120, 180/135, 200/150, 225/170, 250/188.

351
354 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.7 - 8

8. Codul de clasificare pentru proprietăĠile declarate ale tuburilor de protecĠie, conform SR EN

61386
PoziĠia din codul de clasificare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

RezistenĠa la încovoiere

pătrunderea corpurilor

RezistenĠa la tracĠiune

RezistenĠa la sarcină
RezistenĠa la impact

ProprietăĠi electrice
temperaturi ridicate
temperaturi scazute

propagarea flăcării
ProtecĠia împotriva

Efectul focului (în

pătrunderea apei
RezistenĠa la

RezistenĠa la

RezistenĠa la

RezistenĠa la
compresiune

Domeniu de

Domeniu de

suspendată
coroziunii

studiu)
solide
0 - - - -
1 1 1 1 1
125N 0,5J +5oC +60oC
2 2 2 2 2
320N 1J -5oC +90oC
3 3 3 3 3
750N 2J -15oC +105oC Conform punctului 3.2
4 4 4 4 4
1250N 6J -25oC +120oC
5 5 5 5 5
4000N 20,4J -45oC +150oC
6 - - - 6
+250oC
7 - - - 7
+400oC

2 2 2 1
Exemplu de marcare minimă

1. Marcarea cu codul de clasificare are 12 cifre (vezi 3.2 din anexă);

2. Marcarea minimă este cu primele 4 cifre (ca în exemplu dat);
3. Proiectantul trebuie să indice codul complet al tubului de protecĠie
Ġinând seama de influenĠele externe.

352
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 355

Anexa 5.8 – 1
5.8 – 1

PATURI DE CABLURI:
SISTEME DE JGHEABURI (SJ) ùI DE TUBURI
PROFILATE (STP) PENTRU INSTALAğIILE ELECTRICE,
(conform recomandărilor din SR EN 50085)
1. PrescripĠii generale
1.1. Sistemele de jgheaburi (SJ) úi de tuburi profilate (STP) se utilizează pentru protecĠia úi pozarea
conductoarelor izolate, cablurilor, cordoanelor flexibile, aparate úi dacă este cazul, separării lor, în
instalaĠii electrice úi/sau de comunicaĠii cu tensiuni până la 1000 V tensiune alternativă úi/sau
1500 V tensiune continuă.
1.2. Sistemele SJ úi STP fabricate conform cu recomandările din standardul SR EN 50085, asigură
protecĠia fiabilă pentru utilizatori úi spaĠiile învecinate.
Standardul SR EN 50085 nu se aplică sistemelor de tuburi, paturi de cabluri de tablă, paturi de
cabluri tip scară, canale prefabricate sau alte echipamente care fac obiectul altor standarde.
1.3. Un echipament electric care face parte integrantă dintr-un sistem sau este încorporat într-o
componentă a sistemului, trebuie să satisfacă standardul adecvat al echipamentului, dacă există un
astfel de standard.

2. DefiniĠii specifice
2.1. Sistem de jgheaburi (SJ): Ansamblu format din jgheaburi úi eventual alte elemente componente
ale sistemului care formează o carcasă pentru pozarea conductoarelor izolate, a cablurilor úi a
cordoanelor flexibile úi în care se pot monta úi diferite echipamente electrice.
2.2. Sistem de tuburi profilate (STP): Ansamblu format din tuburi profilate úi eventual alte
componente care formează o carcasă pentru pozarea conductoarelor izolate, a cablurilor úi a
cordoanelor flexibile úi în care se pot monta úi diferite echipamente electrice
2.3. Componente ale sistemului: Parte a sistemului care cuprinde:
a) jgheab sau tub profilat;
b) fiting;
c) dispozitiv de prindere;
d) dispozitiv pentru montarea aparatajului;
e) accesorii
Un sistem nu trebuie să conĠină neapărat toate componentele de la a) la e). Pot fi
folosite diferite combinaĠii ale elementelor de sistem
2.4. Jgheab: Element principal al unui sistem de jgheaburi format dintr-un soclu úi unul sau mai multe
capace amoviabile sau care pot fi deschise.
2.5. Tub profilat: Element principal al unui sistem de tuburi profilate caracterizat de o secĠiune
transversală închisă necirculară
2.6. Fiting: Element component al unui sistem de jgheaburi sau tuburi profilate cu ajutorul căruia se
poate face o prelungire, o schimbare de direcĠie sau poate fi capăt terminal al sistemului
2.7. Dispozitiv de prindere: Element component al unui sistem de jgheaburi sau tuburi profilate cu
ajutorul căruia alte elemente ale sistemului pot fi fixate de perete, tavan, sol sau de o altă structură

353
356 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.8 - 2

2.8. Dispozitiv de montare a aparatjului: Element component al sistemului care permite instalarea
de aparataj electrică (comutatoare, socluri de prize de curent, întreruptoare, socluri de prize
telefonice etc.) care poate fi parte integrantă a aparatului electric.
2.9. Accesoriu al sistemului: Element component al sistemului pentru funcĠii suplimentare cum ar fi
separarea cablurilor, reĠinerea cablurilor, ieúirea cablurilor etc.
2.10. Componentă metalică a sistemului: Element component al sistemului constituit în întregime
din metal
2.11. Componentă nemetalică a sistemului: Element component al sistemului constituit în acelaúi
timp din material nemetalic.
2.12. Componentă compozită a sistemului: Element component al sistemului constituit în acelaúi
timp din materiale metalice úi nemetalice
2.13. Componentă nepropagatoare de flacără a sistemului: Componentă care se poate aprinde ca
urmare a aplicării unei flăcări dar care nu propagă flacăra úi care se stinge singură într-un interval
de timp limitat după îndepărtarea flăcării sursă
2.14. InfluenĠă externă: Factor care poate afecta sistemul

Pot fi date următoarele exemple de asemenea factori: prezenĠa apei, uleiului, materialelor de
construcĠii, temperaturi joase sau ridicate, substanĠe corozive sau poluate

3. Clasificare
3.1. Conform materialului
3.1.1. SJ/STP metalic
3.1.2. SJ/STP nemetalic
3.1.3. SJ/STP compozit
3.2. Conform rezistenĠei la impact în timpul instalării úi utilizării
3.2.1. SJ/STP pentru impact 0,5 J
3.2.2. SJ/STP pentru impact scăzut 1J
3.2.3. SJ/STP pentru impact mediu 2J
3.2.4. SJ/STP pentru impact ridicat 5J
3.2.5. SJ/STP pentru impact foarte ridicat 20 J

3.3. Conform temperaturilor indicate în tabelele 1, 2 úi 3

Tabelul 1
Clasificare (prima cifră) Temperatura minimă de depozitare úi
transport
± 2oC
1 XX -45
2 XX -25
3 XX -15
4 XX -5
Anexa 5.8 - 3
Tabelul 2
Clasificare (a doua cifră) Temperatura minimă de instalare úi
depozitare
± 2oC
X1 X -25
X2 X -5
X3 X +5
X4 X +15
354
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 357

Tabelul 3
Clasificare (a treia cifră) Temperatura maximă de utilizare
± 2oC
X X1 +60
X X2 +90
X X3 +105
X X4 +120

Temperaturile de utilizare de mai sus sunt temperaturi de funcĠionare úi nu temperaturi ale mediului
ambiant.
3.4 Conform rezistenĠei la propagarea flăcării
3.4.1. SJ/STP care nu propagă flacăra
3.4.2 SJ/STP care propagă flacăra

3.5 Conform continuităĠii electrice

3.5.1 SJ/STP cu continuitate electrică
3.5.2 SJ/STP fără continuitate electrică

3.6 Conform proprietăĠilor electroizolante

3.6.1 SJ/STP cu proprietăĠi electroizolante
3.6.2 SJ/STP fără proprietăĠi electroizolante

Caracteristicile electroizolante oferă o izolaĠie suplimentară atunci când produsul este utilizat cu
conductoare izolate úi dacă este cazul, celelalte părĠi active având o izolaĠie principală.

3.7 Conform gradelor de protecĠie asigurate de carcase, conform SR EN 60529.

3.7.1 ProtecĠia împotriva pătrunderii corpurilor solide
3.7.2 ProtecĠia împotriva pătrunderii apei
3.7.3 ProtecĠia accesibilităĠii părĠilor periculoase

355
358 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.8 - 4
3.8 Conform protecĠiei împotriva substanĠelor corozive sau poluante
3.8.1 SJ/STP cu protecĠie redusă atât în interior cât úi la exterior
3.8.2 SJ/STP cu protecĠie medie în exterior úi protecĠia redusă în interior
3.8.3 SJ/STP cu protecĠie medie atât la interior cât úi exterior
3.8.4 SJ/STP cu protecĠie ridicată la exterior úi protecĠie redusă în interior
3.8.5 SJ/STP cu protecĠie ridicată în exterior úi protecĠie medie în interior
3.8.6 SJ/STP cu protecĠie ridicată atât la interior cât úi în exterior

3.9 Conform modului de deschidere al capacului de acces al sistemului

3.9.1 SJ/STP cu capac de acces care poate fi deschis fără scule
3.9.2 SJ/STP cu capac de acces care poate fi deschis cu scule

3.10 Conform separării de protecĠie electrică

3.10.1 SJ/STP fără pereĠi de protecĠie internă
3.10.2 SJ/STP cu pereĠi de protecĠie internă

4. Marcarea (SJ, STP)

4.1. Fiecare componentă a sistemului trebuie să fie marcată cu:
- numele, marca comercială sau marca de identificare a producătorului sau a vânzătorului
autorizat
- marca de identificare a produsului care poate fi de exemplu, numărul de catalog, simbolul
sau ceva asemănător.
Când componente ale sistemului, altele decât jgheburi, tuburi profilate úi dispozitive de
montare a aparatajului, sunt livrate ambalate, marcajul de identificare a produsului poate fi pus numai
pe cel mai mic ambalaj, numele sau marca comercială sau marca de identificare a producătorului sau a
vânzătorului autorizat fiind pusă pe produs.
Bornele de legare la pământ (la sistemele metalice) trebuie marcate cu simbolul
Acest simbol nu trebuie aplicat pe úuruburi sau pe orice parte uúor amoviabilă.
Marcarea caracteristicii de propagare a flăcării pe produs nu este reglementată în standarde.
4.2. Marcajul nu trebuie să se úteargă úi să fie uúor lizibil.
Marcajul poate fi realizat prin mulare, presare, gravare, imprimare, prin etichete sau abĠibilduri.

5. DocumentaĠia

5.1. Producătorul trebuie să prevadă în documentaĠie toate informaĠiile necesare unei instalări úi
funcĠionări corecte úi în siguranĠă.
DocumentaĠia trebuie să cuprindă:
componentele sistemului;

356
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 359

5.8 - 5
- funcĠia îndeplinită de componentele sistemului úi asamblarea acestora;
- clasificarea sistemului conform cap. 3;
- impedanĠa lineară, în : /m, a jgheaburilor sau a tuburilor profilate metalice, ale unui sistem
declarat conform 3.5.1;
- tensiunea nominală a SJ/STP;
- secĠiunea transversală a SJ/STP;
- instrucĠiunile necesare pentru obĠinerea clasificării declarate a sistemului úi funcĠiile
acestuia.
Aceste instrucĠiuni trebuie să includă modul de instalare recomandat pentru SJ/STP, care să asigure că
gradul de protecĠie IP declarat va fi realizat după instalare.
5.2. Sistemele de jgheaburi úi sisteme de tuburi profilate prevăzute a fi montate pe pereĠi úi tavane,
instrucĠiunile producătorului trebuie să prevadă modul de realizare a protecĠiei; pentru a împiedica
lichidele să intre în contact cu conductoarele izolate úi cu părĠile active pe durata tratamentului
umed al podelei.

6. ConstrucĠia
6.1. Fabricantul trebuie să prevadă în documentaĠia sa toate informaĠiile necesare unei instalări úi
funcĠionări corecte úi sigure. DocumentaĠia trebuie să cuprindă:
- componentele sistemului;
- funcĠia îndeplinită de componentele sistemului úi asamblarea acestora;
- clasificarea sistemului conform cap. 3;
- secĠiunea transversală utilă pentru cabluri a SJ/STP, în mm2
6.2. Nici o suprafaĠă sau muchie nu trebuie să deterioreze conductoarele izolate, cablurile sau
cordoanele flexibile.
6.3. RezistenĠa la propagarea flăcării. SJ/STP care nu propagă flacără trebuie să nu se aprindă sau,
dacă se aprind, să nu ardă după îndepărtarea flăcării sursă, conform metodei de încercări din SR
EN 60695-2-4/1
6.4. Grade de protecĠie asigurată de carcasă. SJ/STP, asamblate úi montate conform prescripĠiilor,
trebuie să asigure o protecĠie adecvată împotriva influenĠelor externe, conform clasificării
declarate de producător úi având minimum IP20.

357
360 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.9 – 1
5.9 - 1
PATURI DE CABLURI:
SISTEME DE SUPORTURI TIP SCARĂ
(conform recomandărilor SR EN 61537)
1. Componentele sistemului sunt următoarele:
a) profil pentru trasee de cabluri sau profil pentru scară de cabluri
b) accesorii pentru trasee de cabluri sau accesorii pentru scară de cabluri
c) dispozitiv suport
d) dispozitiv de montaj
e) accesorii ale sistemului

2. DefiniĠii specifice
2.1. Sistem de suporturi de cabluri tip scară
Ansamblu de suporturi pentru cablu constând din profile pentru trasee de cabluri sau din profilele
pentru scară de cabluri úi alte componente ale sistemului.
2.2. Profil pentru trasee de cabluri
Componenta sistemului utilizat pentru suportul cablului constând dintr-o bază sau elemente laterale
integrate sau dintr-o bază de elemente laterale fixe.
2.3. Profil pentru scară de cabluri
Componenta sistemului din elemente laterale de suport, fixate unele de altele prin intermediul
treptelor de scară.
2.4. Dispozitiv suport
Dispozitiv destinat să asigure suportul mecanic úi care poate limita micúorarea unei căi de cablu.
2.5. Dispozitiv de montare
Componenta sistemului utilizat pentru ataúarea sau fixarea altor dispozitive la calea de cablu.
2.6. Accesoriu
Componenta sistemului utilizat pentru asamblarea, schimbarea direcĠiei, schimbarea dimensiunii sau
terminarea unor profile pentru trasee de cabluri sau pentru scări de cabluri.
2.7. Accesoriu al sistemului
Componenta sistemului utilizat pentru o funcĠie suplimentară cum este separarea cablurilor,
menĠinerea cablurilor úi capace etc.

358
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 361

5.9 - 2

2.8. Componenta sistemului care nu propagă flacăra

Componenta sistemului care poate lua foc ca urmare a aplicării unei flăcări, de-a lungul căruia flacăra
nu se propagă úi care se autostinge într-un interval de timp limitat de la înlăturarea flăcării.
Verificarea conformităĠii se face conform SR EN 61537 pct. 13.1.3.

3. Clasificarea
Clasificarea se face conform recomandărilor din standardul SR EN 61537 în funcĠie de:
3.1. Material
3.2. RezistenĠa la propagarea flăcării
3.2.1. Care propagă
3.2.2. Care nu propagă

3.3. Caracteristicile de continuitate electrică

3.3.1. Fără continuitate
3.3.2. Cu continuitate

3.4. Conductivitatea electrică

3.4.1. Conductiv electric
3.4.2. Neconductiv electric

3.5. Acoperirea materialului

3.5.1. Componentă neacoperită a sistemului (oĠel inox, aluminiu, PVC sau fibră din sticlă)
3.5.2. Componentă cu acoperiri metalice (zinc galvanizat úi aluminiu electrolitic)
3.5.3. Componentă cu acoperiri organice (pudră expozi úi PVC)
3.5.4. Acoperiri metalice úi organice

3.6. Temperatură
3.6.1. Temperatura minimă: +20oC; +5oC; -5oC; -15oC; -20oC; -40oC; -50oC
3.6.2. Temperatura maximă: +20oC; +40oC; +60oC; +90oC; +105oC; +120oC; +150oC

3.7. Perforarea suprafeĠei de bază a unui profil pentru trasee de cabluri

clasa
A până la 2%
B 2% ...15%
C 15%...30%
D >30%

359
362 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.9 - 3

3.8. Deschiderea suprafeĠei de bază a unui profil pentru scară de cabluri

Clasificare Deschiderea sup. de bază
X Până la 80%
Y 80% ...90%
Z Peste 90%

3.9. RezistenĠa la impact

2j; 5j; 10j, 20j, 50j

4. Marcarea
4.1. Fiecare componentă trebuie marcată cu marca de fabrică, sau cu marca de identificare a
producătorului sau a reprezentantului autorizat.
4.2. Producătorii sau reprezentanĠii autorizaĠi trebuie să furnizeze în documentaĠia sa toate
informaĠiile necesare pentru o instalare úi o utilizare corectă úi sigură, conform SR EN 61537 úi
anume:
a) instrucĠiuni pentru asamblare úi instalare a componentelor sistemului úi măsurile de precauĠie
prescrise pentru a se evita o săgeată transversală excesivă, care poate cauza deteriorarea cablurilor;
b) proprietăĠile de dilatare termică úi măsurile de precauĠie care trebuie luate, dacă este necesar;
c) clasificarea conform art.3;
d) umiditatea relativă, dacă aceasta afectează clasificarea;
e) informaĠii despre modul de realizare a legăturii de echipotenĠializare, în particular, atunci
când este necesară o conexiune electrică specifică a dispozitivului;
f) măsuri de precauĠie pentru transport úi depozitare la temperaturi în afara limitelor de
temperatură declarate, dacă este cazul;
g) dimensiunile produsului;
h) valoarea cuplurilor de strângere în Nm pentru conexiunile cu úuruburi úi pentru dispozitivele
interne de fixare;
i) restricĠii pentru extremităĠile deschiderii;
j) poziĠia úi tipul cuplelor de-a lungul deschiderii, dacă este cazul;
k) SLS în N/m, pentru accesorii, atunci când nu sunt suportate direct úi distanĠa de la
suporturile alăturate până la accesorii SLS – Sarcină de lucru de securitate. Sarcina maximă care poate
fi aplicată, fără pericol, în utilizarea normală;
l) metode de fixare pentru instalarea traseului de cabluri sau a scării de cabluri pe suporturi,
dacă au fost specificate pentru încercare;
m) SLS în N/m, pentru profile de trasee de cabluri sau profile de scară de cabluri, inclusiv
asamblările, unde sunt aplicabile una sau mai multe dintre metodele de instalare următoare:
- montate în plan orizontal mergând orizontal pe mai multe deschideri;
- montate în plafon orizontal mergând pe o singură deschidere;

- montate în plan vertical úi care se întind orizontal;

- montate în plan vertical úi care se întind vertical.

360
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 363

5.9 - 4

n) SLS în N/m, pentru braĠe în consolă úi dacă sunt utilizate numai pentru trasee de cabluri;
o) SLS pentru suporturi suspendate, ca moment de torsiune, în Nm úi/sau ca forĠă N;
p) specificaĠii pentru materiale corespunzătoare úi condiĠiile de mediu înconjurător, mediul
înconjurător chimic sau agenĠii agresivi acceptabili pe care produsul îl poate accepta.

InformaĠiile despre SLS pot fi prezentate sub forma unei diagrame, tabele sau similar.

5. Dimensiuni
Producătorul sau reprezentantul autorizat trebuie să furnizeze următoarele informaĠii:
- secĠiunea acoperitoare a profilului sau a scării de cabluri pentru traseele de cabluri;
- lărgimea bazei profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scară de cabluri, disponibilă
pentru aúezarea cablurilor;
- înălĠimea profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scară de cabluri, disponibilă pentru
aúezarea cablurilor când este prevăzut un capac;
- raza interioară minimă a accesoriilor disponibilă pentru aúezarea cablurilor;
- dimensiunea perforaĠiilor úi dispunerea lor în profile pentru trasee de cabluri;
- dimensiunile treptelor de scară, pasul lor úi dimensiunile perforaĠiilor, dacă există.

Componentele sistemului, cum sunt accesoriile, utilizate ca parte a sistemului, pot schimba
suprafaĠa efectivă disponibilă pentru aúezarea cablurilor.

361
364 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.10
CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă din Anexa 5.5
CONDUCTOARE ùI CABLURI IZOLATE CU PVC, DOUĂ ùI TREI CONDUCTOARE ÎNCĂRCATE,
CUPRU SAU ALUMINIU
Temperatura conductorului: 70 oC
Temperatura ambiantă de referinĠă: 30 oC

362
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 365

Anexa 5.11
CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă E, F úi G din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAğIE PVC, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU
Temperatura conductorului: 70 oC
Temperatura ambiantă de referinĠă: 30 oC

363
366 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.12

CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă E, F úi G din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAğIE PVC, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU
Temperatura conductorului: 70 oC
Temperatura ambiantă de referinĠă: 30 oC

364
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 367

Anexa 5.13

CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă din Anexa 5.5
CONDUCTOARE ùI CABLURI IZOLATE CU XLPE, DOUĂ ùI TREI CONDUCTOARE ÎNCĂRCATE,
CUPRU SAU ALUMINIU
Temperatura conductorului: 90 oC
Temperatura ambiantă de referinĠă: 30 oC

365
368 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.14
CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă E, F úi G din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAğIE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU
Temperatura conductorului: 90 oC
Temperatura ambiantă de referinĠă: 30 oC

366
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 369

Anexa 5.15

CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă E, F úi G din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAğIE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU
Temperatura conductorului: 90 oC
Temperatura ambiantă de referinĠă: 30 oC

367
370 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.16

CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă C din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAğIE MINERALĂ, CONDUCTOARE ùI ECRAN DIN CUPRU, MANTA DIN PVC
Temperatura mantalei metalice: 70 oC
Temperatura ambiantă de referinĠă: 30 oC

368
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 371

Anexa 5.17

CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinĠă E, F úi G din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAğIE MINERALĂ, CU CONDUCTOARE ùI ECRAN DIN CUPRU
Temperatura mantalei metalice: 70 oC
Temperatura ambiantă de referinĠă: 30 oC

369
372 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.18

Factorii de corecĠie pentru temperaturi ambiante diferite de 30 oC

aplicabili valorilor curenĠilor admisibili pentru cabluri în aer liber
(K1)

370
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 373

Anexa 5.19
Factorii de corecĠie pentru grupări de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare
aplicabili valorilor curenĠilor admisibili din Anexele 5.10 până la 5.17
(K2)

371
374 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.20
Factorii de corecĠie ai grupării pentru mai multe cabluri (nota 1) multiconductoare
pozate în aer liber
(Mod de pozare din Anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17)

nota 3

nota 2

372
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 375

Anexa 5.21
Factorii de corecĠie ai grupării pentru mai multe cabluri monoconductoare (nota 1)
pozate în aer liber
(Mod de pozare E din Anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17)

nota 4

nota 3

373
376 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.22

Sarcina admisibilă pentru cabluri pozate în pământ, în condiĠii normale de funcĠionare,

Uo/U=0,6/1 kV

374
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 377

Anexa 5.23

Factorii de corecĠie f1

0,70

375
378 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.24

Factorii de corecĠie f2. Cabluri cu trei conductoare în sisteme monofazate

376
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 379

Anexa 5.25

Factorii de corecĠie f2. Cabluri cu trei conductoare trifazate

377
380 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.26

Factorii de corecĠie f2.

Cabluri cu un conductor, în sisteme trifazate grupate în treflă, la 7 cm distanĠă

378
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 381

Anexa 5.27

Factorii de corecĠie f2.

Cabluri cu un conductor în sisteme trifazate grupate în treflă, la 25 cm distanĠă.

379
382 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.28

Factorii de corecĠie f2.

Cabluri cu un conductor, în sisteme trifazate, pozate alăturat

380
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 383

Anexa 5.29

EXEMPLU DE ALEGERE A SECTIUNII CONDUCTOARELOR DE FAZA SI NEUTRU IN

FUNCğIE DE PREZENTA ARMONICELOR DE RANGUL 3 SI MULTIPLU DE 3

Tabelul 1
Factorii de corecĠie în funcĠie de curentii armonici în cablurile cu 4 sau 5 conductoare
Armonica de rang 3 în Factor de reducere
curentul de fază Alegerea bazata pe curentul Alegere bazata pe curentul
% de fază în neutru
0-15 1,0 -
15-33 0,86 -
33-45 - 0,86
>45 - 1,0

Se consideră un circuit trifazat încărcat cu 30 A care admite instalarea unui cablu cu 4

conductoare, izolat cu PVC fixat pe un perete, mod de pozare C.
Din tabelul 5.10 col. 11 un cablu de 4 mm2 având conductoare din cupru prezintă un curent
admisibil de 32 A úi este corespunzator în cazul absenĠei armonicelor în circuit.
În cazul prezenĠei armonicei de rang 3 de 20 % din curentul de fază, se aplică un factor de
corecĠie de 0,86 úi curentul devine:
30 / 0,86 34,88 A

Pentru acest curent este necesar un cablu de 6 mm2, cu curentul maxim admisibil 41 A.
În cazul prezenĠei armonicei de rang 3 de 40 % din curentul de fază, alegerea se face în funcĠie
de curentul prin conductorul neutru care este:
30 ˜ 0,4 ˜ 3 36 A

úi se aplică un factor de corecĠie de 0,86 ceea ce conduce la un curent de:

36 / 0,86 41,86 A

Pentru acest curent este necesară o sectiune de 10 mm2, cu curentul maxim admisibil de 57 A .
În cazul prezenĠei armonicei de rang 3 în proporĠie de 50 % alegerea se bazează din nou pe
curentul din conductorul neutru care este:
30 ˜ 0,5 ˜ 3 45 A

În acest caz, factorul de corecĠie este 1 úi este necesară o secĠiune de 10 mm2.

Toate secĠiunile de mai sus se bazează pe intensitatea curentului admisibil în cablu. Nu au fost
luate în considerare căderea de tensiune úi alte aspecte legate de alegera secĠiunii .

381
384 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.30
5.30 - 1

EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CURENğILOR ADMISIBILI AI

CONDUCTOARELOR ùI CABLURILOR ÎN FUNCğIE DE MODUL DE POZARE

Exemplu de calcul nr. 1

Să se determine curentul admisibil al unui cablu 3x2,5mm2 cu conductoare din cupru, utilizat în
circuit cu două conductoare încărcate, al treilea conductor este de protecĠie (PE), izolaĠie PVC, pentru
următorul sistem de pozare:
1.1. Pozare aparentă pe perete, fixat de perete la distanĠă mai mică de 0,3 diametru exterior al
cablului
1.2. Pozarea pe perete se face în contact cu un cablu în sarcină 3x2,5mm2
1.3. Temperatura ambiantă de 35oC

Faza 1. Din anexa 5.5, se selectează următoarele:

- din coloana 2 rezultă modul de pozare de tip C
- curentul admisibil (IZ) pentru circuit simplu (fără factori de corecĠie în funcĠie de
temperatură úi grup), rezultă din coloana 3, unde se trimite la anexa 5.10 col.10
- factorul de corecĠie de temperatură ambiantă (K1) rezultă din coloana 8 care trimite la anexa
5.18.
- factorul de corecĠie de grup (K2) rezultă din coloana 9 care trimite la anexa 5.19.

Faza 2. Din anexa 5.10. Col.10, rezultă pentru secĠiunea nominală a conductorului de cupru
2
2,5mm , curentul maxim admisibil IZ = 27 A.

Faza 3. Din anexa 5.18, rezultă pentru temperatura ambiantă de 35oC, izolaĠia de PVC, factorul
K1 = 0,94.

Faza 4. Din anexa 5.19 poz.2a, col.2, rezultă factorul de reducere de grup K2 = 0,85

Faza 5. Calculul curentului admisibil conduce la:

I Zc I Z ˜ K 1 ˜ K 2 27 ˜ 0,94 ˜ 0,85 21,57 A

Exemplu de calcul nr. 2

Acelaúi cablu din exemplu 1 cu modificarea sistemului de pozare astfel:
1.1. Pozarea aparentă pe perete, fixat la distanĠă de perete mai mare de 0,3 diametru exterior al
cablului
1.2. Pozarea pe perete se face la distanĠă de un diametru al cablului faĠă de cablu învecinat

Faza 1: Din anexa 5.5 se selectează următoarele:

- din coloana 2 rezultă modul de pozare de tip E
- curentul maxim admisibil (IZ) pentru circuit simplu, rezultă din coloana 3, unde se trimite la
anexa 5.11;
- factorul de corecĠie de temperatură ambiantă (K1) rezultă din coloana 8, unde se trimite la
anexa 5.18;
- factorul de corecĠie de grup (K2) rezultă din coloana 9, unde se trimite la anexa 5.19.

382
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 385

5.30 - 2
Faza 2. Din anexa 5.11, coloana 2, rezultă pentru secĠiunea nominală a conductorului din cupru
2,5mm2, curentul admisibil IZ = 30A;

Faza 3. Din anexa 5.18, rezultă pentru temperatura ambiantă de 35oC, izolaĠie de PVC, factorul
K1 = 0,94.

Faza 4. Din anexa 5.19 poz. 2b, col. 2, rezultă factorul de reducere de grup K2=0,94.

Faza 5. Calculul curentului admisibil:

I Zc I Z ˜ K 1 ˜ K 2 30 ˜ 0,94 ˜ 0,94 26,5 A

Exemplu de calcul nr. 3

Acelaúi cablu din exemplu 2 cu pozarea pe perete se face la distanĠă de două ori diametrul
exterior faĠă de cablu învecinat.

Faza 1: Din anexa 5.5 se selectează următoarele:

- din coloana 2 rezultă modul de pozare de tip E
- curentul admisibil (IZ) pentru circuit simplu, rezultă din coloana 3, unde se trimite la anexa
5.11;
- factorul de corecĠie, de temperatură ambiantă rezultată din coloana 8, unde se trimite la
anexa 5.18.

Faza 2. Din anexa 5.11, col. 2, rezultă pentru secĠiunea nominală a conductorului de cupru
2,5mm2 curentul admisibil IZ = 30 A.

Faza 3. Din anexa 5.18, col.8, rezultă pentru temperatura ambiantă de 35oC, izolaĠie de PVC,
factorul K1=0,94.

Faza 4. Din anexa 5.19, rezultă din nota 2 că atunci când distanĠa între cabluri învecinate este
mai mare de două ori diametru exterior, nu este necesar un factor de reducere.
Deci K2 = 1

Faza 5. Calculul curentului admisibil

I Zc I Z ˜ K 1 ˜ K 2 30 ˜ 0,94 ˜ 1 28,2 A

Din analiza rezultatelor exemplelor 1, 2 úi 3 rezultă că prin alegerea unui sistem de pozare prin
care se asigură o răcire optimă la un cablu 3x2,5 mm2 cu conductoare din cupru, izolate cu PVC,
curentul admisibil poate creúte de la 21,57 A la 28,2 A (cca 24%).

383
386 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 5.31

EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CURENğILOR

ADMISIBILI AI CONDUCTOARELOR ùI CABLURILOR ÎN FUNCğIE DE MODUL
DE POZARE ÎN PAMÂNT

Exemplu de calcul nr. 1

Să se determine curentul admisibil al unui cablu 3x2,5mm2, cu conductoare din cupru, utilizat
în circuit cu două conductoare încărcate, al treilea conductor este de protecĠie (PE), izolaĠie PVC,
pentru următorul sistem de pozare:
1.1. Pozare în pământ la adâncimea de 0,7m, temperatura sol 20oC úi 0 rezistenĠă termică
specifică 1 Kām/W
1.2. Pozarea în contact cu un cablu în sarcină 3x2,5mm2
1.3. Grad de încărcare circuit 0,7

Faza 1: Din anexa 5.22, coloana 3, rezultă pentru secĠiunea nominală a conductorului din cupru
2,5mm2, izolaĠie PVC, curentul admisibil I Z = 42 A

Faza 2: Din anexa 5.23, rezultă factorul de corecĠie f1 = 1, pentru condiĠii normale, temperatură
o
sol 20 C, rezistenĠa termică specifică a solului 1Kām/W, grad de încărcare 0,7.

Faza 3: Din anexa 5.24, rezultă factorul de corecĠie f 2 = 0,89, pentru 2 sisteme, rezistenĠa
termică specifică a solului l Km/W, grad de încărcare 0,7.
Curentul admisibil în această situaĠie:
I Zc I Z ˜ f1 ˜ f 2 42 ˜ 1 ˜ 0,89 37,38 A

Exemple de calcul nr. 2

Aceleaúi două cabluri în contact menĠionate în exemplul 1, dar cu grad de încărcare 1.

Faza 1: Din exemplu nr.1, faza 1 rezultă:

IZ = 42 A

Faza 2: Din anexa 5.23, rezultă factorul de corecĠie f 1 = 0,91 pentru gradul de încărcare1,
temperatură sol 20oC, rezistenĠa termică specifică a solului 1 Km/W

Faza 3: Din anexa 5.24, rezultă factorul de corecĠie f 2 = 0,76 pentru 2 sisteme, rezistenĠă
termică specifică a solului 1 Kām/W, grad de încărcare 1.

Curentul admisibil în această situaĠie

I Zc I Z ˜ f1 ˜ f 2 42 ˜ 1 ˜ 0,91 ˜ 0,76 29,00 A

Rezultă o reducere a curentului admisibil de cca 23% faĠă de exemplul anterior.

384
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 387

Anexa 5.32
5.32 - 1

SECğIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARE UTILIZATE

ÎN INSTALAğIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLĂDIRILOR

Nr. DestinaĠia conductoarelor din SecĠiunile minime

crt. circuitele fixe ale conductoarelor
(mm2)
cupru aluminiu
0 1 2 3
1. CONDUCTOARE DE FAZA
1.1 Circuite pentru iluminat 1,5
1.2 Circuite pentru prize monofazate 2,5
1.3 Circuite de putere (forĠă) 1,5 4 (nota 4)
1.4 Coloane monofazate (individuale) din clădiri de 4 6
locuit
1.5 Coloane electrice colective 10 16
2 CONDUCTORUL NEUTRU (N)
(notele 1, 2, úi 3)
2.1 În circuite úi coloane trifazate, cu armonici de rangul
3 úi multiplu de 3 sub 15%, pentru secĠiuni ale
conductoarelor de fază de:
25 16 25
35 16 25
50 25 25
70 35 35
95 50 50
120 70 70
150 70 70
185 95 95
240 120 120
300 150 150
400 185 185
>400 50% din secĠiunea conductorului de
fază
3. CABLURI DE PROTECTIE (PE, PEN) Conform subcap. 5.5

1. În circuitele úi coloanele monfazate conductorul neutru va avea aceiaúi secĠiune cu a

conductorului de fază.
2. În circuitele úi coloanele trifazate în care secĠiunea conductorului de fază este mai mică sau
egală cu 16 mm2, secĠiunea conductorului neutru va fi egală cu secĠiunea conductorului de
fază.
3. SecĠiunea minimă a conducătorului neutru (N) se va calcula conform art. 5.2.4.6, în
circuitul trifazic care ar putea fi parcurs de curenĠi având armonici de rangul 3 úi multiplu
de 3 cu nivel mai mare de 15%.

385
388 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.32 - 2
4. Contactele legăturilor demontabile ale conductoarelor din aluminiu la echipamentele
electrice (maúini, aparate, úir de cleme) se vor realiza prin presare, cu ajutorul pieselor
elastice care asigură păstrarea în timp a presiunii de contact sau alte legaturi omologate
pentru aluminiu.
5. Circuitele secundare, cu conductoare din cupru, conform NTE 007/08/00 vor avea
secĠiunea minimă de 1 mm2, cu următoarele excepĠii:
- la circuitele unde condiĠiile electrice (de exemplu cădere de tensiune, încărcare);
mecanice (vibraĠii) sau fizico-chimice (de ex: agenĠi corozivi) impun secĠiuni mai mari;
- la gospodăriile de cabluri importante realizate cu cabluri având conductoare
monofilare, unde secĠiunea minimă este de 1,5 mm2; în cazul utilizării cablurilor cu
conductoare multifilare (liĠate) secĠiunea minimă este de 1 mm2
- la circuitele funcĠionând la tensiuni de serviciu până la 60 V (cu excepĠia aliniatului
precedent), la care se admit conductoare cu diametrul minim de 0,5 mm
6. SecĠiunile de la 1.4 úi 1.5 sunt recomandate de SR 234 – 2008.

386
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 389

Anexa 5.33
5.33 – 1

CLASIFICAREA CABLURILOR:
A. CLASIFICAREA CABLURILOR ELECTRICE
PRIVIND COMPORTAREA LA FOC

1. Cablurile electrice pozate individual

Cablurile electrice pozate individual din punct de vedere al propagării flăcării, se împart în
următoarele categorii:
- cablu fără întârziere la propagarea flăcării
- cabluri cu întârziere la propagarea flăcării

1.1. Cablu fără întârziere la propagarea flăcării

Este acel cablu care supus un timp determinat acĠiunii unei flăcări de iniĠiere, continuă să
ardă, flacăra proprie propagându-se până la distrugerea tronsonului până unde există o separare
antifoc.
La acest cablu nu se garantează timpul de funcĠionare de la iniĠierea flăcării.
1.2. Cablu cu întârziere la propagarea flăcării
Este acel cablu care pozat singur pe traseu úi supus un timp determinat acĠiunii unei flăcări
de iniĠiere, continuă să ardă, flacăra proprie propagându-se pe o lungime determinată, după care se
auto stinge. Acest cablu corespunde încercărilor din seria de standarde SR EN 60332.
La acest cablu nu se garantează timpul de funcĠionare de la iniĠierea flăcării.
1.2.1. Exemple de tipuri de cabluri cu întârziere la propagarea flăcării
1.2.1.1.Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1kV, cu izolaĠie úi manta din PVC,
conductoare din cupru/aluminiu unifilar cl.1, sau multifilar cl.2 (SR EN
60228) temperatură maximă admisă pe conductor, în condiĠii normale de
exploatare 70oC, întârziere la propagarea flăcării (SR EN 60332-1-2).
Nearmate, conductoare cupru :
- CYY standarde de referinĠă SRCEI 60502-1 úi SRHD 603
- NYY-J, cu conductor verde/galben, VDE 0276-603
- NYY-0, fără conductor verde/galben, VDE 0276-603
Armate, conductoare cupru :
- CYAbY – armătură cu benzi din oĠel
- CYArY – armătură cu sârme din oĠel zincat
Nearmate, conductoare aluminiu
- ACYY, conductoare t 4mm2
- NAYY-J, conductoare t 10mm2, cu conductor verde/galben, VDE 0276-603
- NAYY-0, conductoare t 10mm2, fără conductor verde/galben, VDE 0276-603

387
390 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.33 - 2
Armate, conductoare aluminiu
- ACYAbY – armătură cu benzi din oĠel

1.2.1.2. Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1kV, cu izolaĠie din polietilenă

reticulată (XLPE), manta exterioară din PVC, conductoare din
cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatură
maximă admisă pe conductor în condiĠii normale de exploatare, 90oC,
întârziere la propagarea flăcării (SR EN 60332).
Nearmate, conductoare cupru :
- C2XY, standard SR CEI 60502-1 úi SR HD 603 S1/A2
- U-1000RO2V, U-1000 R12V, normă NFC 32-321
- N2XY, normă VDE 0276-603

Armate, conductoare cupru

- C2XAbY- armătură cu benzi din oĠel
- C2XArY, armătură cu sârme din oĠel zincat

Nearmate, conductoare aluminiu

- AC2XY

1.2.2. Exemple de tipuri de conductoare din cupru, tensiune Uo/U = 450/750V, izolate PVC cu
întârziere la propagarea flăcării.
- FY, H07V- U,R conductoare cl. 1 úi 2 (SR EN 60228), standard SRHD. 21.3.S.3
- Myf, H07V-K, conductoare flexibile cl. 5 (SR EN 60228), standard SRHD 21.3S3

2. Cabluri cu întârziere la propagarea flăcării, pozate în mănunchi

Cablurile electrice pozate în mănunchi supuse un timp determinat acĠiunii unei flăcări de
iniĠiere, continuă să ardă, flacăra proprie propagându-se pe o lungime determinată, după care se
autosting, numai dacă volumul de material combustibil (izolaĠie úi umplutură) Vi corespunde
metodelor de încercare din standardul pe părĠi SR EN 50266.
În conformitate cu standardul SR EN 50266, există următoarele categorii, în funcĠie de durata
încercării, volumul materialelor nemetalice din cabluri úi metoda de montare a cablurilor.
Categoria AF-R, cu Vi = 7 litri/m de cabluri în mănunchi, pozate în două straturi. Aceste
cabluri au destinaĠii speciale .
Categoria A, cu Vi = 7 litri/m de cabluri în mănunchi, pozate distanĠat la un diametru, dacă
cablurile au s . 35 mm2 úi alăturat, dacă cablurile au secĠiunea s d 35 mm2 .
Categoria B, cu Vi = 3,5 litri/m de cabluri în mănunchi, pozate în aceleaúi condiĠii ca cele din
categoria A .
Categoria C, cu Vi = 1,5 litri/m de cabluri în mănunchi, pozate în aceleaúi condiĠii ca cele din
categoria A .
Categoria D, cu Vi = 0,5 litri/m de cabluri în mănunchi, de dimensiuni mici (cu diametrul
cablului d 12 mm) pozate alăturat .

388
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 391

5.33 - 3
Volumul Vi (în litri), de material combustibil (pe neutru de cablu) se calculează cu relaĠia :
n
§ M  Mm ·
Vi ¦ ¨¨ C ¸¸
k 1© U ¹k
unde : MC – este masa cablului pe metru (în kg) ;
Mm – este masa materialului metalic (cupru, aluminiu, armătură) (în kg) ;
U - densitatea materialului combustibil (în kg/dm3) ;
k – indicele cablului din mănunchi ;
n – numărul de cabluri din mănunchi

NOTA: în cazul în care nu se poate respecta volumul Vi de material combustibil din

mănunchiul de cabluri (pe metru), mănunchiul de cabluri nu mai poate fi considerat cu întârziere la
propagarea flăcării. Pentru limitarea propagării flăcării trebuiesc luate măsuri de separare antifoc –
omologate (vezi art. 5.2.7.1.9.)

2.6. Exemple de tipuri de cabluri cu întârziere la propagarea flăcării, pozate în mănunchi.

2.6.1.Cabluri de energie, Uo/U= 0,6/1kV, cu izolaĠie úi manta de PVC, conductoare din
cupru/aluminiu unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatura maximă admisă pe
conductor în condiĠii normale de explotare, 70oC, întârziere la propagarea flăcării în mănunchi (SR EN
50266-2-4 cat C), dacă volumul Vi d 1,5 litri :

2.1.1.1.Nearmate, conductoare cupru

- CYY-F.

2.1.1.2.Armate, conductoare cupru

- CYAbY-F, CYArY-F.

2.1.1.3.Nearmate, conductoare aluminiu

- ACYY-F, conductoare t 4mm2

2.1.1.4.Armate, conductoare aluminiu

- ACYAbY-F conductoare t 4mm2

389
392 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.33 - 4
2.1.2. Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1 kV, cu izolaĠie din polietilenă reticulară (XLPE) manta
exterioară din PVC, conductoare din cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR
EN 60228), temperatura maximă admisă pe conductoare în condiĠii normale de
exploatare, 90oC, întârziere la propagarea flăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat.
C), dacă volumul Vi d 1,5 litri :

2.1.2.1.Nearmate, conductoare cupru

- C2XY-F
2.1.2.2.Armate, conductoare cupru
- C2XabY-F, C2XArY-F

Nearmate, conductoare aluminiu

- AC2XY-F

2.1.2.3.Cablurile de la art. 3 úi 4

3. Cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate)

Este acel cablu care expus focului menĠine într-o manieră fiabilă alimentarea cu energie
electrică sau semnalul de la sursă la instalaĠie pentru un timp garantat de producător (de regulă, PH 15,
30, 60, 90, 120 minute) .
Metodele de încercare pentru cablurile rezistente la foc sunt reglementate pentru integritatea
circuitului la úoc de SR EN 50200 (cabluri de mici dimensiuni până la 2,5 mm2) úi de SR EN 50362
(cabluri cu dimensiuni mai mari de 2,5 mm2), unde clasificarea este facută conform CerinĠă EsenĠială
Nr. 2 “Securitatea în caz de incendiu“ a Directivei de Produse pentru ConstrucĠii astfel:
Alte metode de clasificare pentru integritatea circuitului sub flacără sunt reglementate de CEI
60331-11, 21.
Indiferent de metoda de clasificare, trebuie ca producătorul să indice pe lângă clasificarea
rezistenĠei la foc a cablului úi sistemul de pozare, care să permită menĠinerea integrităĠii circuitelor
electrice când aceasta este necesară pentru securitatea persoanelor úi bunurilor în caz de incendiu.

3.1. Exemple de cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate)

3.1.1. Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru
Tip nearmat NHXH,
Tip cu armătură NHXCH
- Fără halogeni
- Emisie redusă de gaze toxice
- Emisie redusă de fum
- Întârziere la propagare flacără

390
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 393

5.33 - 5
- Integritate circuit
- Integritate circuit la foc
- Integritate circuit sistem în funcĠie de sistemul de pozare

4. Cabluri úi conductoare cu emisie redusă de gaze toxice úi fum

4.1. Cablurile cu caracteristici sporite în ceea ce priveúte comportamentul la incendiu,
prezentând următoarele avantaje:
x fară halogeni, fără degajări de gaze toxice úi corozive (supuse la verificări prin metodele
din standardul pe părĠi SR EN 50267)
x degajare scăzută de fum, cu permeabilitatea luminii t (50-70%), verificare prin metodele
din standardul pe părĠi SR EN 61034
x întârziere la propagarea flăcării la pozarea în mănunchi (supuse la verificări prin metodele
din standardul pe părĠi SR EN 50266)

Exemple de tipuri de cabluri:

- cablu de energie, Uo/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru clasa 1 sau 2 (SR EN 60228),
fară halogeni (SR EN 50267), degajare scăzută de fum (SR EN 61034), întârzieri la
propagarea flăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat.

C), izolaĠie din polietilenă reticulară, temperatură maximă admisă pe conductor, în condiĠii
normale de exploatare 90oC, fără armătură :
- tip N2XH (simbol DIN VDE 0276-604 úi SR HD 604S1)
- tip C2XH (simbol echivalent, fabricat în Ġară)
- úi cu armătură, conductor concentric realizat din vergele din cupru úi bandă din cupru
înfăúurată elicoidal Ġine loc de ecran úi poate fi utilizat pentru conductorul neutru sau cel de
protecĠie
- tip N2XCH (simbol DIN VDE 0276-604)

4.1.1. Conductoare pentru instalaĠii fixe cu emisie redusă de gaze toxice úi fum.
Exemple de tipuri de conductoare:
- conductor de energie, Uo/U = 450/750 V, conductor cupru rigid clasa 1 sau 2 (SR EN
60228), fără halogeni (SR EN 50267), degajare scăzută de fum (SR EN 61034), întârziere
la propagarea flăcării (SR EN 60332-1-2) :
- tip FH, standard de produs SF 110/2003, temperatură maximă admisă pe conductor în
condiĠii normale de explotare 70oC ;
- úi cu conductor cupru flexibil clasa 5 :
- tip MHf, standard de produs SF 110/2003- temperatură maximă admisă pe conductor
în condiĠii normale de exploatare 70oC ;
- tip H07Z-K, standard SR HD 22.9 temperatură maximă admisă pe conductor în
condiĠii normale de exploatare 90oC.

391
394 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.33 - 6
B. CLASIFICAREA ùI SIMBOLIZAREA CABLURILOR
Aceasta se face după următoarele standarde:

- STAS 9436/1-73 - Cabluri úi conducte electrice Clasificare úi principii de simolizare.

- STAS 9436/2-80 – Cabluri de energie de joasă úi medie tensiune. Clasificare úi
simbolizare.
- STAS 9436/3-73 – Conductoare pentru instalaĠii electrice fixe. Clasificare úi simbolizare.
- STAS 9436/4-73 – Cabluri úi conducte pentru instalaĠii mobile. Clasificare úi simbolizare.
- SR HD 361 S3+A1 – Sisteme de identificare a cablurilor cu tensiunea nominală până la
450/750 V inclusiv. (Acest standard este valabil în paralel cu STAS 9436)
- SR HD 603 S1+A1+A2 – Cabluri de distribuĠie cu tensiunea nominală 6/0,1 kV. (Acest
standard este valabil în paralel cu STAS 9436)
- SR HD 604 S1+A1+A2+A3 – Cabluri de energie 0,6/1 kV, cu comportare particulară la
foc, pentru utilizarea în centrale electrice.
- Standarde de produs specifice.

392
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 395

Anexa 5.34
5.34 – 1
Determinarea rezistenĠei de dispersie a diferitelor
prize de pământ

A. Priză de pământ simplă, constituită dintr-un singur electrod.

A1. Electrod vertical

RezistenĠa electrică de dispersie a unui electrod vertical simplu se calculează în funcĠie de tipul
electrodului úi adâncimea de montare faĠă de suprafaĠa solului. RelaĠiile de calcul sunt date în tabelul
A5.34-1.
Tabelul A5.34-1
RelaĠii pentru calculul rezistenĠei de dispersie a prizelor de pământ
Tipul electrodului prizei simple verticale Formula de calcul a rezistenĠei de dispersie a
prizelor simple verticale
ğeavă cu diametrul mult mai mic decât lungimea ei d d 1 U 3l U*
rpo 0,366 lg , rpv 0,8
- Ġeavă cu partea superioară la suprafaĠa l dc l
solului
d l

t
q
U§ 2l 1 4t  l ·
- Ġeavă îngropată la adâncimea “ q” rpq 0,366 ¨ lg  lg ¸
d l
l © d 2 4t  l ¹
t q  2l

Bară cu secĠiunea dreptunghiulară U 8l

rpo 0,366 lg
- la nivelul suprafeĠei solului b l b

- la adâncimea “q” U§ 4l 1 4t  l ·
b rpq 0,366 ¨ lg  lg ¸
l © b 2 4t  l ¹
t q  2l
Placă de formă neregulată îngropată vertical la adâncimea “q”: § ·
S
t q b/2 ¨ ¸
U ¨ 2 S ¸
q rpq 1  arcsin
t
S ¨ S S ¸
b 8 ¨ 4t 2  ¸
S © S ¹
Placă pătrată îngropată vertical la adâncimea “q”: § ·
t qa/2 ¨ ¸
U¨ 1 ¸
q
rpq 0,222 ¨1  0,637 arcsin 2 ¸
h a¨ § 2q · ¸
a ¨ 1  S ¨ 1  ¸ ¸
© © 2 ¹ ¹
Placă circulara îngropată vertical la adâncimea “q”: § ·
¨ ¸
U¨ 1 ¸
q h rpq 0,25 ¨1  0,637 arcsin 2 ¸
D¨ § 4t ·
D
¨ 1  ¨ ¸ ¸¸
© ©D¹ ¹

393
396 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.34 - 2
unde:
ȡ este rezistenĠa la calcul a solului [:m]; l - lungimea electrodului [m]; d - diametrul exterior al eletrodului [m]; b -
înălĠimea barei [m]; q - distanĠa de la partea superioară a electrodului până la suprafaĠa solului [m];
S – suprafaĠa plăcii [m2]; a – latura plăcii pătrate [m]; D – diametrul plăcii [m]; rpo - rezistenĠa de dispersie a prizei simple cu
partea superioară la suprafaĠa solului [:]; rph - rezistenĠa de dispersie a prizei simple cu partea superioară la adâncimea q [:].
* Formula simplificată cu aproximaĠie acceptabilă pentru l = 1…6 m.
** Formula simplificată cu aproximaĠie acceptabilă.

În toate relaĠiile din tabelul 1 rezistivitatea solului depinde de natura acestuia. Valori
semnificative ale rezistivităĠii pentru diferite soluri sunt date în tabelul A5.34-2.

Tabelul A5.34-2
Valori ale rezistivităĠii solului
Nr. Natura solului Rezistivitatea U
crt. :m
Domeniul de variaĠie în Valori recomandate pentru
funcĠie de umiditate úi calculele preliminare
conĠinutul de săruri
1. SoluĠie de sare úi ape acide 0,01 0,01
2. Apă de mare 1…5 3,0
3. Apă de pârâu úi de râu 10… 50 20,00
4. Apă de iaz sau izvor 40… 50 40,00
5. Apă subterană 20… 70 50,00
6. Apă de munte (pârâuri ,râuri, lacuri) 100… 1200 700,00
7. Pământ, humă, turbă (foarte umede) 15… 20 20,00
8. Cernoziom 10… 70 50,00
9. Humă vânătă cu conĠinut de sulfură de fier 10… 20 10,00
10. Pământ arabil 40… 60 50,00
11. Pământ argilos, argilă 40… 150 80,00
12. Pământ cu pietriú 100… 500 200,00
13. Loess, pământ de pădure 100… 300 200,00
14. Argilă cu nisip 100… 300 200,00
15. Pământ nisipos 150… 400 300,00
16. Nisip foarte umed 100…500 400,00
17. Balast cu pământ 500…6000 1000,00
18. Nisip, nisip cu pietriú 100… 2000 1000,00
19. Roci, bazaltate 10 000 10000,00
20. Stâncă compactă 100 000 100000,00

394
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 397

5.34 - 3

A2. Electrod orizontal

În tabelul A5.34-3 sunt date relaĠiile de calcul pentru rezistenĠa unui electrod orizontal, în
funcĠie de tipul acestuia úi modul de montare.
Tabelul A5.34-3
Tipul electrodului prizei de pământ simple RelaĠia de calcul a rezistenĠei de
orizontale dispersie
a prizelor simple orizontale
ğeavă (sau profil rotund) la nivelul suprafeĠeisolului U 2l
îngropată orizontal d rp 0 0,732 lg
l d
l

la adâncimea q U l2 U*
q d rpq 0,366 lg ˜ rpq 2
l qd l
l

Bară cu secĠiune la nivelul suprafeĠei U 4l

dreptunghiulară îngropată solului b
rp 0 0,732 lg
orizontal l b
b
la adâncimea q U
2l 2
rpq 0,366 lg
l bq
Electrod inelar cu secĠiune la nivelul suprafeĠei U 8l
circulară îngropat orizontal solului rp 0 0,732 lg
l Sb
la adâncimea q U 4l 2
rpq 0,366 lg
l Sqd
Electrod inelar cu secĠiune la nivelul suprafeĠei U 16l
dreptunghiulară îngropat solului rp 0 0,732 lg
orizontal l Sb
la adâncimea q
U 8l
2
rpq 0,366 lg
l Sqb
Placă îngropată orizontal la U
suprafaĠa solului rpo 0,44
S
Placă circulară îngropat U
orizontal la suprafaĠa solului rpo
2D
Electrod emisferic U
rpo
SD

395
398 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5.34 - 4
B. Priză de pământ naturală constituită din fundaĠii de beton armat.
Astfel de prize de pământ sunt asimilate cu prize de pământ simple. RelaĠiile de calcul sunt
date în tabelul A5.34-4 în funcĠie de forma dundaĠiei de beton armat úi tipul de priză cu care se
asimilează.
Tabelul A5.34-4
Nr.crt. Forma fundaĠiei de beton armat (partea Tipul de priză cu care se RelaĠia de calcul a rezistenĠei de
ingropată în pământ) asimilează dispersie rp simplificată
1. Paralelipiped, trunchi de piramidă sau Electrod semisferic având Us
cilindru având volumul V, în metri cubi volumul V, în metri cubi rp 0,25 3
S
2. 1 Electrod din placă orizontală la Us
Placă cu grosimea g d S, suprafaĠa solului, având aria S rp 0,55
10 în metri pătraĠi S
unde S - este aria plăcii în (m2)
3. Placă a cărei grosime (g) îndeplineúte Electrod din placă orizontală Us
condiĠia : g << S , placa fiind îngropată la o adâncime de 1 m rp 0,32
úi având aria S în metri pătraĠi S
îngropată la o adâncime mai mare de l m

4. Paralelipiped, trunchi de piramidă sau Electrod vertical cu secĠiune Us 4l

cilindru vertical a cărei înălĠime este mai circulară având diametrul d în rp 0,46 lg
mare decât dimensiunile liniare ale metri l d
secĠiunii orizontale: l/d >> 10 în care d =
1,1 S (m), S - fiind aria secĠiunii
orizontale, în metri pătraĠi
5. FundaĠie continuă sub ziduri a cărei Electrod vertical cu secĠiune Us 2l
secĠiune are un diametru echivalent D = circulară având diametrul D úi rp 0,92 lg
lungimea l, în metri l D
1,1 S (m), în care S este secĠiunea
fundaĠiei în metri pătraĠi
6. FundaĠie poligonală închisă a cărei Electrod inelar de lungime L úi Us § 2L ·
secĠiune are un diametru echivalent D = un diametru al secĠiunii rp 0,92 ¨ lg  0,1055 ¸
transversale D, în metri L © D ¹
1,1 S (m), iar lungimea liniei
poligonale este L, în metri
7. FundaĠia continuă la o adâncime mai Electrod orizontal îngropat la o Us 2L
mare de 1 m, a cărei secĠiune are un adâncime mai mare de 1 m cu rp 0,46 lg
secĠiunea circulară având L D
diametru echivalent D = 1,1 S (m)
diametrul D úi lungimea L, în
în care S ese aria secĠiunii fundaĠiei în metri
metri pătraĠi
8. FundaĠia continuă la o adâncime mai Electrod inelar de lungime L úi Us § 2L ·
mare de 1 m, dar formând o linie un diametru al secĠiunii rp 0,92 ¨ lg  0,1¸
poligonală de lungime L transversale D, în metri L © D ¹

396
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 399

5.34 - 5
În cazul construcĠiilor din beton armat în contact cu pământul, pentru un calcul acoperitor fie că se va
majora cu 25% rezistenĠa rezultată considerând dimensiunile reale ale acestora, fie că dimensiunile
considerate, în relaĠiile folosite, se vor obĠine scăzându-se grosimea betonului dintre armătura metalică
periferică úi sol
C. Prize de pământ multiple
Priza de pământ multiplă compusă din electrozi identici are rezistenĠa de dispersie:
rp
r pa ,
n˜u
unde: rp este rezistenĠa de dispersie a unei prize simple (un singur electrod);
n - numărul de electrozi ce compun priza;
u  factorul de utilizare a electrozilor, în funcĠie de numărul lor, distanĠa dintre ei úi modul de
montare (pe un contur închis sau deschis).
Aceúti factori sunt daĠi în tabelul A5.34-5 pentru prize multiple cu electrozi verticali úi
orizontali.
Tabelul A5.34-5
Factori de utilizare pentru prize multiple cu electrozi verticali úi orizontali
Nr. Numărul DistanĠa dintre Factori de utilizare
crt. electrozilor electrozii Electrozi verticali aúezaĠi Electrozi verticali amplasaĠi
verticali a în raport liniar pe un contur (circuit închis)
cu lungimea priza priza priza priza
electrozilor l verticală orizontală u 2 verticală u1 orizontală
u1 u2
2 0,85 0,80 - -
3 0,80 0,80 0,75 0,50
4 0,75 0,77 0,65 0,45
5 a= l 0,70 0,75 0,62 0,42
1 6 0,65 0,60 0,60 0,40
10 0,60 0,60 0,55 0,33
20 0,50 0,20 0,50 0,25
40 - - 0,40 0,20
60 - - 0,38 0,20
100 - - 0,35 0,19

2 0,90 0,90 - -
3 0,85 0,90 0,80 0,60
4 0,82 0,88 0,75 0,55
5 0,80 0,85 0,72 0,52
2 6 a=2 l 0,78 0,80 0,70 0,50
10 0,75 0,75 0,66 0,44
20 0,70 0,56 0,61 0,30
40 - 0,40 0,55 0,29
60 - - 0,52 0,27
100 - - 0,50 0,24

397
400 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

2 0,95 0,95 - -
3 0,90 0,90 0,90 0,75
4 0,88 0,85 0,85 0,70
5 0,85 0,82 0,82 0,68
3 6 a=3 l 0,82 0,80 0,80 0,65
10 0,80 0,75 0,75 0,56
20 0,75 0,68 0,70 0,45
40 - - 0,65 0,39
60 - - 0,62 0,36
100 - - 0,60 0,33

D. Prize de pământ complexe

D1. Prize de pământ formate din electrozi verticali echidistanĠi úi electrozi orizontali de legătură.
RezistenĠa de dispersie a prizei complexe se determină cu relaĠia:
Rv ˜ Ro
Rp ,
Rv  Ro
unde Rv este rezistenĠa de dispersie a prizei multiple formată numai din electrozi verticali úi Ro -
rezistenĠa de dispersie a prizei multiple formată numai din electrozi orizontali. Această priză mai poate
fi considerată ca o priză singulară orizontală având lungimea totală a electrozilor orizontali.

D2. Prize de pământ complexe formate din:

prize de pământ naturale, cu rezistenĠa de dispersie echivalentă a acestora R pn ;
prize de pământ artificiale, cu rezistenĠa de dispersie echivalentă R pa ;
alte prize de pământ din vecinătate cu rezistenĠa de dispesie echivalentă Rv úi Ro rezistenĠa electrică de
legătură dintre acestea
RezistenĠa de dispersie a prizei complexe este:
1
Rp .
1 1 1
 
R pn R pa Rv  Ro

Fiecare dintre rezistenĠele de dispersie echivalente R pn , R pa , úi Rv sunt rezultatul legării în

paralel a prizelor din care se compun.

398
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 401

Anexa 6.1
6.1 – 1
Evaluarea numărului anual de evenimente periculoase N

GeneralităĠi
Numărul mediu anual de evenimente periculoase N datorită trăsnetelor care influenĠează un obiect de
protejat depinde de activitatea orajelor din regiunea în care obiectul este amplasat úi de caracteristicile
fizice ale obiectului. În general, pentru calculul numărului N, se acceptă multiplicarea densităĠii
trăsnetelor la sol Ng cu o suprafaĠă echivalentă de expunere a obiectului, Ġinând seama úi de factorii de
corecĠie care depind de caracteristicile fizice ale obiectului.
Densitatea trăsnetelor la sol Ng este numărul trăsnetelor care cad pe km2 pe an. Această valoare este
disponibilă în multe zone din lume de la reĠelele de localizare a trăsnetelor.
Dacă nu este disponibilă o hartă a Ng, pentru zonele temperate se poate estima astfel:
Ng # 0,1˜ Td , (A6.1.1)
unde Td este numărul zilelor cu oraje pe an (care pot fi obĠinute din hărĠile keraunice  a se vedea
Anexa 6.11).
Evenimente care pot fi considerate periculoase pentru o structură de protejat sunt
– căderea trăsnetului pe structură,
– căderea trăsnetului lângă structură,
– căderea trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură,
– căderea trăsnetului lângă un serviciu racordat la o structură,
– căderea trăsnetului pe o structură la care este racordat un serviciu.
Evenimente care pot fi considerate ca periculoase pentru un serviciu de protejat sunt
– căderea trăsnetului pe un serviciu,
– căderea trăsnetului lângă un serviciu,
– căderea trăsnetului pe structura la care este racordat un serviciu.

Evaluarea numărului mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului

pe o structură ND úi pe o structură racordată la extremitatea “a” a unei linii NDa
Determinarea ariei suprafeĠei echivalente de expunere Ad
Pentru structurile izolate pe un teren plat, suprafaĠa echivalentă de expunere Ad este aria definită de
intersecĠia dintre suprafaĠa solului úi o linie dreaptă de pantă 1/3 care trece prin părĠile cele mai înalte
ale structurii (atingându-le în acele puncte) úi care se roteúte în jurul acestora. O determinare a valorii
lui Ad poate fi realizată grafic sau matematic.
Structură dreptunghiulară
Pentru o structură dreptunghiulară izolată de lungime L, lăĠime W, úi de înălĠime H pe un sol plat, aria
suprafaĠei echivalente de expunere este egală cu
Ad = L × W + 6 × H ×(L + W) + 9 × S × (H)2 (A6.1.2)
cu L, W úi H exprimate în metri (a se vedea figura A6.1.1).

399
402 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.1 - 2

1: 3
H

3H

Fig. A.6.1.1 – SuprafaĠa echivalentă de expunere Ad pentru o structură izolată

Structură cu formă complexă

Dacă structura are o formă complexă cum ar fi proeminenĠele înalte ale unui acoperiú (a se vedea
figura A6.1.2), trebuie aplicată o metodă grafică pentru evaluarea ariei Ad (a se vedea figura A6.1.3),
deoarece diferenĠele între valoarea maximă (Admax) úi valoarea minimă (Admin) a ariei pot să fie
importante (a se vedea tabelul A6.1.1)

O valoare aproximativă acceptabilă a ariei suprafeĠei echivalente de expunere este maximul dintre
Admin úi suprafaĠa echivalentă de expunere atribuită proeminenĠei înalte a acoperiúului Ad’ în care aria
Ad’ poate fi calculată cu formula:

Ad’ = 9S× (Hp)2 , (A6.1.3)

unde Hp este înălĠimea proeminenĠei.

Diferite valori ale suprafeĠei echivalente de expunere după metodele de evaluare prezentate mai sus
sunt indicate în tabelul A6.1.1.

400
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 403

6.1 - 3
Tabelul A6.1.1

Valori ale suprafeĠei echivalente de expunere în funcĠie de metoda de evaluare

Structură Structură ProeminenĠă

Metodă grafică
(dimensiuni maxime) (dimensiuni minime) Hp
Dimensiunile
structurii A se vedea figura
70 × 30 × 40 70 × 30 × 25 40
m A6.2
(L, W, H)
Ad = 47 700 Admax =71 316 Admin = 34 770 Ad’ = 45 240
m2 A se vedea figura A se vedea figura
A6.1.3 A6.1.3

L = 70

8
W = 30

Hp = Hmax = 40
Hmin = 25

Fig. A6.1.2 – Structură cu formă complexă

401
404 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.1 - 3

3Hmin

3Hp = 3Hmax

Admin Structură dreptunghiulară cu H = Hmin Formula (A6.3)

Aƍd ProeminenĠă cu H = Hp = Hmax Formula (A6.4)

SuprafaĠă echivalentă de expunere determinată utilizând

Ad
metoda grafică.
Fig. A6.1.3 – Metodă de determinare a suprafeĠei echivalente de expunere pentru structura din figura A.6.1.2

x Structură care face parte dintr-o clădire

Când structura S considerată constituie numai o parte a unei clădiri B, dimensiunile structurii S
pot fi utilizate pentru a evalua Ad dacă următoarele condiĠii sunt îndeplinite (a se vedea figura
A6.1.4):
– structura S este o parte dezvoltată pe verticală separat de clădirea B;
– clădirea B nu prezintă risc de explozie;
– propagarea focului între structura S úi alte părĠi ale clădirii B este evitată cu ajutorul pereĠilor cu rezistenĠă la foc
de 120 min (REI 120) sau prin alte măsuri de protecĠie echivalente;
– propagarea supratensiunilor de-a lungul liniilor comune, dacă acestea există, este evitată prin instalarea de SPD în
punctul de pătrundere în structură a acestor linii sau cu ajutorul altei măsuri de protecĠie echivalente.
Când aceste condiĠii nu sunt îndeplinite, trebuie utilizate dimensiunile întregii clădiri B.

402
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 405

6.1 - 4

S
B

1 2 1, 2, 3, 5, 6, 7
B

S
B 4, 8
3 4
B

Legendă:
B clădire sau parte a acesteia pentru care este
necesară protecĠie (este necesară evaluarea Ad)
B B Parte a clădirii pentru care protecĠia nu este
5 6 necesară (nu este necesară evaluarea lui Ad)
c.c.
A
S structură considerată pentru evaluarea riscului
(dimensiunile lui S sunt utilizate pentru evaluarea
Ad)

Separare cu REI t 120

Separare cu REI < 120

B B A Aparatură
7 8
c.c. c.c.
A A c.c.
Sistem interior

SPD

Fig. A6.1.4 – Structură de luat în considerare pentru evaluarea suprafeĠei echivalente de expunere Ad

Amplasare relativă a unei structuri

Amplasarea relativă a unei structuri, Ġine seama de prezenĠa obiectelor învecinate sau de gradul de
expunere al amplasamentului structurii, printr-un factor de amplasare Cd (a se vedea tabelul
A6.1.2).

403
406 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.1 - 5
Tabelul A6.1.2
Factor de amplasare Cd
Amplasare relativă Cd

Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci 0,25

Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaúi înălĠime sau mai mici 0,5
Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate 1
Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte 2

Numărul de evenimente periculoase ND pentru o structură (extremitatea “b” a unui serviciu)

ND poate fi evaluat ca fiind produsul:
ND = Ng ×Ad/b ×Cd/b ×10–6 , (A6.1.4)
unde
Ng este densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2·an);
Ad/b  aria suprafaĠe echivalente de expunere a structurii izolate (m2) (a se vedea figura
A 6.1.1);
Cd/b factorul de amplasare al structurii (a se vedea tabelul A6.1.2).

ƒ Numărul de evenimente periculoase NDa pentru o structură adiacentă

(extremitatea “a” a unui serviciu)
Numărul mediu anual de evenimente periculoase NDa datorită căderii trăsnetelor pe o structură
la extremitatea “a” a unei linii (a se vedea 6.2.1.3 úi figura 6.5) poate fi evaluat ca fiind produsul:
NDa = Ng × Ad/a × Cd/a × Ct × 10–6, (A6.1.5)
unde
Ng este densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete /km2·an);
Ad/a  aria suprafaĠei echivalente de expunere a structurii adiacente izolate (m2) (a se vedea figura A6.1.1);
Cd/a este factorul de amplasare al structurii adiacente (a se vedea tabelul A6.1.2);
Ct este factorul de corecĠie datorită prezenĠei unui transformator ÎT/JT pe serviciul la care este racordată
structura, amplasat între punctul de impact al trăsnetului úi structură (a se vedea tabelul A6.1.4).
Acest factor se aplică secĠiilor liniei din amonte de transformator în raport cu structura

Evaluarea numărului mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă
structură NM

NM poate fi evaluat ca fiind produsul:

NM = Ng ×(Am – Ad/b ˜Cd/b) ×10–6 , (A6.1.6)

unde
Ng este densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2·an);
Am suprafaĠa echivalentă de expunere pentru căderea trăsnetului lângă structură (m2).
SuprafaĠa echivalentă de expunere Am se extinde până la o linie amplasată la o distanĠă de
250 m de perimetrul structurii (a se vedea figura A6.1.5).

404
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 407

6.1 -
6

Dacă NM < 0, NM = 0 trebuie utilizat pentru evaluare.

Evaluarea numărului mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului pe
un serviciu NL
Pentru un serviciu cu o singură secĠie, NL poate fi evaluat prin:
NL = Ng × Al × Cd × Ct × 10–6 , (A6.1.7)
unde
Ng este densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete /km2·an);
Al  suprafaĠa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului pe un serviciu (m2) (a se vedea tabelul A6.1.3
úi figura A6.1.5);
Cd  factorul de amplasare al serviciului (a se vedea tabelul A6.1.2);
Ct  factorul de corecĠie datorită prezenĠei unui transformator ÎT/JT amplasat între punctul de impact al
trăsnetului úi structură (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplică secĠiilor de linii din amonte de
transformator în raport cu structura.

Tabelul A6.1.3
SuprafeĠe echivalente de expunere Al úi Ai în funcĠie de caracteristicile serviciului
Aerian Îngropat
Al (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc (Lc – 3(Ha+ Hb)) —U
Ai 1 000 Lc 25 Lc—U

unde:
Al este suprafaĠa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului pe un serviciu (m2);
Ai  suprafaĠa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului lângă un serviciu (m2);
Hc  înălĠimea deasupra solului a conductoarelor serviciului (m);
Lc  lungimea secĠiei serviciului de la structură până la primul nod (m). Poate fi estimată o valoare
maximă Lc = 1 000 m;
Ha  înălĠimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului (m);
Hb  înălĠimea structurii conectate la extremitatea “b” a serviciului (m);
U  rezistivitatea solului când serviciul este îngropat (:m). Poate fi estimată o valoare maximă U =
500 :m.
Pentru obiectivele acestui calcul:
– când valoarea lui Lc este necunoscută, se estimează că Lc = 1 000 m;
– când valoarea rezistivităĠii solului este necunoscută, se estimează că U = 500 :m;
– pentru cablurile subterane care sunt pozate în întregime în zona de influenĠă a unei instalaĠii de
legare la pământ de tipul reĠea strâns buclată, suprafaĠa echivalentă de expunere poate fi
considerată ca fiind Ai = Al = 0;
– structura de protejat trebuie considerată ca fiind una conectată la extremitatea “b” a serviciului.

405
408 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.1 - 7

Tabelul A6.1.4
Factor pentru transformator Ct
Transformator Ct
Serviciu cu transformator cu două înfăúurări 0,2
Numai serviciu 1

Evaluare a numărului mediu anual de evenimente periculoase

datorită căderii trăsnetului lângă un serviciu NI
Pentru un serviciu cu o singură secĠie (aeriană, subterană, ecranată, neecranată etc.), valoarea NI poate
fi evaluată din relaĠia
NI = Ng × Ai × Ce × Ct × 10–6, (A6.1.8)
unde
Ng este densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2·an);
Ai  suprafaĠa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului lângă un serviciu (m2) (a se vedea
tabelul A6.1.3 úi figura A6.1.5);
Ce  factorul de mediu (a se vedea tabelul A6.1.5);
Ct  factorul de corecĠie datorită prezenĠei unui transformator ÎT/JT amplasat între punctul de
impact al trăsnetului úi structură (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplică secĠiilor de
linii din amonte de transformator în raport cu structura.
Tabelul A6.1.5
Factor de mediu Ce
Mediu Ce
Urban cu clădiri înalte1) 0
Urban2) 0,1
Suburban3) 0,5
Rural 1
1) ÎnălĠimea clădirilor mai mare de 20 m.
2) ÎnălĠimea clădirilor se încadrează între 10 m úi 20 m.
3) ÎnălĠimea clădirilor mai mică de 10 m.

SuprafaĠa echivalentă de expunere Ai a serviciului este definită de lungimea sa Lc úi de distanĠa laterală

Di (a se vedea figura A6.1.5) la care căderea unui trăsnet lângă serviciu poate cauza supratensiuni
induse de cel puĠin 1,5 kV.

406
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 409

6.1 - 8

Am
250 m
Ai
3H
Ad
2Di 3Ha
Aa

Lc H Al Ha La

Extremitate “b” Extremitate “a” Wa

a liniei a liniei
W

Lc
Fig. A6.1.5 – SuprafeĠe echivalente de expunere (Ad, Am, Ai, Al)

407
410 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 6.2
6.2 – 1

Evaluarea probabilităĠii de avariere PX a unei structuri

ProbabilităĠile date în această anexă sunt valabile dacă măsurile de protecĠie sunt conforme cu
recomandările din:
í SR EN 62305-3 pentru măsuri de protecĠie pentru reducerea vătămării fiinĠelor vii úi pentru
măsuri de protecĠie de reducere a avariilor fizice;
í SR EN 62305-4 pentru măsuri de protecĠie pentru reducerea defectării sistemelor interioare.
Pot fi alese alte valori dacă acestea sunt justificate.
Valori ale probabilităĠilor PX mai mici decât 1 pot fi alese numai dacă măsura sau caracteristica este
valabilă pentru întreaga structură sau zonă a structurii (ZS) de protejat úi pentru tot echipamentul
aferent.
Probabilitatea PA ca un trăsnet care cade pe o structură să producă vătămări ale fiinĠelor vii
Valorile probabilităĠii PA ca tensiunile de atingere úi de pas produse de căderea trăsnetului pe structură
să producă úocuri electrice asupra fiinĠelor vii, în funcĠie de măsurile de protecĠie tipice, sunt indicate în
tabelul A6.2.1.
Tabelul A6.2.1
Valori ale probabilităĠii PA ca un trăsnet care cade pe o structură să producă úocuri electrice
pentru fiinĠele vii datorită tensiunilor de atingere úi de pas periculoase
Măsură de protecĠie PA
Fără măsuri de protecĠie 1
IzolaĠie electrică a conductoarelor de coborâre expuse 10–2
(de exemplu cel puĠin 3 mm de polietilenă reticulată)
EchipotenĠializare efectivă a solului 10–2
Panouri de avertizare 10–1
Dacă au fost luate mai multe măsuri de protecĠie, valoarea PA este produsul valorilor PA
corespunzătoare fiecărei măsuri în parte.
Dacă se utilizează elemente de armătură din oĠel ale structurii sau elemente ale structurii de rezistenĠă
drept conductoare de coborâre, sau dacă sunt prezente restricĠii fizice, valoarea probabilităĠii PA este
neglijabilă.

Probabilitatea PB ca un trăsnet care cade pe o structură să producă avarii fizice

Valorile probabilităĠii PB ca un trăsnet care cade pe o structură să producă avarii fizice, sunt indicate în
tabelul A6.2.2, în funcĠie de nivelul de protecĠie împotriva trăsnetului (NPT).

408
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 411

6.2 - 2
Tabelul A6.2.2
Valori ale PB în funcĠie de măsurile de protecĠie pentru reducerea avariilor fizice
Caracteristici ale structurii Clasa SPT PB
Structură neprotejată de SPT _ 1
Structură protejată de SPT IV 0,2
III 0,1
II 0,05
I 0,02
Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I úi cu structură de rezistenĠă 0,01
metalică, continuă electric, ce acĠionează drept conductoare de coborâre naturale
Structură cu un acoperiú din metal sau un dispozitiv de captare, cu posibilitatea 0,001
includerii unor componente naturale, asigurând o protecĠie completă a oricărei
instalaĠii dispuse pe acoperiú împotriva căderii directe a trăsnetului úi cu o structură
de rezistenĠă metalică, continuă electric, ce acĠionează drept conductoare de coborâre
naturale

Pot fi luate în considerare úi alte valori PB decât cele indicate în tabelul A6.2.2 dacă acestea sunt
corect evaluate folosind criteriile de calcul úi de dimensionare definite în SR EN 62305-1.
Probabilitatea PC ca un trăsnet care cade pe o structură să producă defectarea sistemelor
interioare
Probabilitatea PC ca un trăsnet care cade pe o structură să antreneze o defectare a sistemelor interioare
depinde de protecĠia cu SPD coordonate adoptată:
PC = PSPD. (A6.2.1)
Valorile PSPD depind de nivelul de protecĠie împotriva trăsnetului (NPT) pentru care SPD sunt
proiectate, aúa cum se indică în tabelul A6.2.3.
Tabelul A6.2.3
Valoarea probabilităĠii PSPD în funcĠie de NPT pentru care SPD au fost proiectate
NPT PSPD
Fără protecĠie cu SPD coordonate 1
III-IV 0,03
II 0,02
I 0,01
SPD cu caracteristici de protecĠie superioare (capacitate de Ġinere 0,005 – 0,001
la curent electric mai mare, nivel de protecĠie mai coborât etc.)
celor corespunzătoare unui NPT I pentru aceeaúi instalaĠie.

Numai “o protecĠie cu SPD coordonate” este potrivită ca măsură de protecĠie pentru a reduce PC. O
protecĠie cu SPD coordonate realizează o reducere efectivă a lui PC numai în structuri protejate cu un
SPT sau în structuri cu o structură de rezistenĠă metalică, continuă electric, ce acĠionează ca un SPT
natural, la care prescripĠiile de legare la pământ úi de echipotenĠializare sunt conforme cu
recomandările din SR EN 62305-3.

409
412 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.2 - 3
Sistemele interioare ecranate racordate la liniile exterioare care constau din cabluri de protecĠie sau
sisteme cu conductoare în canale de cabluri, conducte metalice sau tuburi metalice de protecĠie
împotriva trăsnetului pot să nu necesite utilizarea unei protecĠii cu SPD coordonate.
Valori mai pentru PSPD sunt posibile dacă SPD au caracteristici de protecĠie superioare (capacitate de
Ġinere la curent electric mai mare, nivel de protecĠie mai coborât etc.) celor corespunzătoare unui NPT
I pentru aceeaúi instalaĠie.
Probabilitatea PM ca un trăsnet care cade lângă o structură să producă defectări ale sistemelor
interioare
Probabilitatea PM ca un trăsnet care cade lângă o structură să producă defectări ale sistemelor interioare
depinde de măsurile de protecĠie împotriva trăsnetului adoptate Ġinând seama de factorul KMS.
Dacă nu este asigurată o protecĠie cu SPD coordonate în conformitate cu recomandările din SR
EN62305-4, valoarea PM este egală cu valoarea PMS.
Valorile PMS în funcĠie de KMS sunt indicate în tabelul A6.2.4, unde KMS este un factor care Ġine
seama de performanĠele măsurilor de protecĠie adoptate.
Dacă este asigurată o protecĠie cu SPD coordonate în conformitate cu prescripĠiile din CEI 62305-4,
valoarea PM este cea mai mică dintre valorile lui PSPD úi PMS.

Tabelul A6.2.4
Valoare a probabilităĠii PMS în funcĠie de factorul KMS
KMS PMS
t 0,4 1
0,15 0,9

0,07 0,5
0,035 0,1
0,021 0,01
0,016 0,005
0,015 0,003
0,014 0,001
d 0,013 0,000 1

Pentru sistemele interioare ale căror echipamente nu sunt conforme cu standardele de produs aplicabile
pentru asigurarea imunităĠii electromagnetice (rezistibilitate sau nivel de tensiune de Ġinere), trebuie
asumat că PMS = 1.
Valorile factorului KMS sunt obĠinute din produsul:
KMS = KS1× KS2 × KS3 × KS4, (A6.2.2)

410
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 413

6.2 - 4
unde:
KS1 este un factor ce ia în considerare eficienĠa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane la frontiera ZPT 0/1;
KS2  factor ce ia în considerare eficienĠa ecranelor din interiorul structurii la frontiera ZPT X/Y (X>0, Y>1);
KS3  factor ce ia în considerare caracteristicile cablajelor interioare (a se vedea tabelul A6.2.5);
KS4  factor ce ia în considerare tensiunea de Ġinere la impuls a sistemului de protejat .
În interiorul unei ZPT, la o distanĠă de securitate de frontiera ecranului cel puĠin egală cu latura
ochiului reĠelei w, factorii KS1 úi KS2 pentru SPT sau pentru ecrane tridimensionale tip reĠea pot fi
evaluaĠi din relaĠia
KS1 = KS2 = 0,12 × w, (A6.2.3)
unde w(m) este latura ochiului reĠelei unui ecran tridimensional tip grilă sau a unei reĠele de
conductoare de coborâre ale SPT, spaĠiul de separare între coloanele metalice ale structurii sau spaĠiul
între cadrele de armături ale betonului care acĠionează ca un SPT natural.
Pentru ecranele metalice continui cu grosimea de la 0,1 mm până la 0,5 mm, KS1 = KS2 = 10–4 până
la 10–5.
Dacă se prevede o reĠea de echipotenĠializare cu ochiuri conform recomandărilor din SR EN 62305-4,
valorile KS1 úi KS2 pot fi reduse la jumătate.
Dacă o buclă de inducĠie este aúezată în apropierea conductoarelor care formează ecranul de la
frontiera unei ZPT la o distanĠă mai mică decât distanĠa de securitate, valorile lui KS1 úi KS2 vor fi mai
mari. De exemplu, valorile lui KS1 úi KS2 trebuie să fie dublate atunci când distanĠa până la ecran
este în domeniul de la 0,1 w până la 0,2 w.
Pentru o cascadă de ZPT , valoarea rezultantă KS2 este produsul valorilor corespondente KS2 pentru
fiecare ZPT.
Valoarea maximă a lui KS1 este limitată la 1.

Tabelul A6.2.5
Valoarea factorului KS3 în funcĠie de cablajul interior
Tipul cablajului interior KS3
Cablu neecranat – fără precauĠii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor 1) 1
Cablu neecranat – cu precauĠii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de 0,2
mari dimensiuni 2)
Cablu neecranat – cu precauĠii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor 3) 0,02
Cablu ecranat cu rezistenĠa electrică a ecranului 4) 5<RS d20 : / km 0,001
Cablu ecranat cu rezistenĠa electrică a ecranului 4) 1 < RS d 5 : / km 0,000 2
Cablu ecranat cu rezistenĠa electrică a ecranului 4) RS d1 : / km 0,000 1
1) Conductoarele buclei cu trasee diferite în clădiri mari (suprafaĠa buclei de ordinul 50 m2).
2) Conductoarele buclei pozate în acelaúi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici
(suprafaĠa buclei de ordinul 10 m2).
3) Conductoarele buclei pozate în acelaúi cablu (suprafaĠa buclei de ordinul 0,5 m2).
4) Cablu cu ecran de rezistenĠă electrică RS (:/km) legat la o bară de echipotenĠializare la ambele extremităĠi úi
echipamentul conectat la aceeaúi bară de echipotenĠializare.

Anexa 6.2 - 5
Pentru cablaje pozate în conducte de protecĠie din metal, continui legate la bare de echipotenĠializare la
ambele extremităĠi, valorile lui KS3 trebuie multiplicate cu 0,1.
Factorul KS4 este evaluat din relaĠia:
KS4 = 1,5/Uw, (A6.2.4)
unde Uw este tensiunea nominală de Ġinere la impuls a sistemului de protejat, în kV.
Dacă într-un sistem interior există echipamente cu nivele diferite de tensiune de Ġinere la impuls,
trebuie ales factorul KS4 care corespunde celui mai mic nivel de Ġinere la impuls.
411
414 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Probabilitatea PU ca un trăsnet care cade pe un serviciu să producă vătămarea fiinĠelor vii

Valorile probabilităĠii PU ca un trăsnet care cade pe un serviciu racordat la o structură să producă
vătămarea fiinĠelor vii datorită tensiunii de atingere generate depind de caracteristicile ecranului
serviciului, de tensiunea de Ġinere la impuls a sistemelor interioare racordate la serviciu, de măsurile de
protecĠie tipice (restricĠii fizice, panouri de avertizare etc. (a se vedea tabelul A6.2.1) úi de prevederea
de SPD la racordarea serviciului.
Dacă nu sunt prevăzute SPD pentru o echipotenĠializare în conformitate cu recomandările din SR
EN 62305-3, valoarea lui PU este egală cu valoarea lui PLD, unde PLD este probabilitatea defectării
sistemelor interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe serviciul racordat.
Valorile lui PLD sunt indicate în tabelul A6.2.6.
Dacă sunt prevăzute SPD pentru echipotenĠializare în conformitate cu recomandările din
SR EN 62305-3, valoarea lui PU este cea mai mică valoare dintre valorile lui PSPD (tabelul A6.2.3)
úi valorile PLD. (tabelul A6.2.6).
ProtecĠia cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4 nu este necesară pentru a
reduce PU în acest caz. SPD conform SR EN 62305-3 sunt suficiente.
Tabelul A6.2.6
Valori ale probabilităĠii PLD în funcĠie de rezistenĠa electrică RS a ecranului cablului úi de
tensiunea de Ġinere la impuls Uw a echipamentului
Uw 5 < RS d 20 1 < RS d 5 RS d 1
kV :/km :/km :/km
1,5 1 0,8 0,4
2,5 0,95 0,6 0,2
4 0,9 0,3 0,04
6 0,8 0,1 0,02
RS (:/km): rezistenĠa electrică lineică a ecranului cablului.

412
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 415

6.2 - 6
Pentru un serviciu neecranat, se consideră PLD = 1.
Dacă sunt prevăzute măsuri de protecĠie, cum ar fi restricĠii fizice, panouri de atenĠionare etc.,
probabilitatea PU trebuie să fie redusă în continuare prin multiplicarea sa cu valorile probabilităĠii PA
indicate în tabelul A6.2.1.
Probabilitatea PV ca un trăsnet care cade pe un serviciu să producă avarii fizice
Valorile probabilităĠii PV ca un trăsnet care cade pe un serviciu care pătrunde într-o structură să
producă avarii fizice depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de Ġinere la impuls a
sistemelor interioare racordate la serviciu úi de SPD prevăzute.
Dacă pentru legăturile de echipotenĠializare nu sunt prevăzute SPD conform recomandărilor din
SR EN 62305-3, valoarea PV este egală cu valoarea lui PLD, unde PLD este probabilitatea de
defectare a sistemelor interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe un serviciu racordat.
Valorile lui PLD sunt indicate în tabelul A6.2.6.
Dacă sunt prevăzute SPD pentru legăturile de echipotenĠializare conform recomandărilor din
SR EN 62305-3, valoarea lui PV este cea mai mică dintre valorile PSPD (a se vedea tabelul A6.2.3) úi
valorile PLD.
ProtecĠia cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4 nu este necesară pentru a
reduce PV în acest caz. SPD conform recomandărilor din SR EN 62305-3 sunt suficiente.
Probabilitatea PW ca un trăsnet care cade pe un serviciu să producă defectarea sistemelor
interioare
Valorile probabilităĠii PW ca un trăsnet care cade pe un serviciu racordat la o structură să cauzeze o
defectare a sistemelor interioare depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de Ġinere
la impuls a sistemelor interioare racordate la serviciu úi de SPD instalate.
Dacă nu este asigurată protecĠia cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4,
valoarea PW este egală cu valoarea PLD, unde PLD este probabilitatea de defectare a sistemelor
interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe serviciul racordat.
Valorile PLD sunt indicate în tabelul A6.2.6.
Dacă este asigurată protecĠia cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4,
valoarea PW este cea mai mică dintre valorile PSPD (a se vedea tabelul A6.2.3) úi valorile PLD.
Probabilitatea PZ ca un trăsnet care cade lângă un serviciu racordat să producă defectarea
sistemelor interioare
Valorile probabilităĠii PZ ca un trăsnet care cade lângă un serviciu racordat la structură să producă o
defectare a sistemelor interioare depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de Ġinere
la impuls a sistemului racordat la serviciu úi de măsurile de protecĠie prevăzute.
Anexa 6.2 - 7
Dacă nu este asigurată protecĠie cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4,
valoarea PZ este egală cu valoarea lui PLI, unde PLI este probabilitatea de defectare a sistemelor
interioare datorită unui trăsnet care cade pe serviciul racordat.
Valorile PLI sunt indicate în tabelul A6.2.7.
Dacă este asigurată protecĠie cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4,
valoarea PZ este cea mai mică dintre valorile PSPD (tabelul A6.2.3) úi valorile PLI.

413
416 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Tabelul A6.2.7
Valorile probabilităĠii PLI în funcĠie de rezistenĠa RS a ecranului cablului úi de tensiunea de
Ġinere la impuls Uw a echipamentului
Ecran nelegat la bara de Ecran legat la bara de echipotenĠializare úi
Uw Fără ecran echipotenĠializare la care echipamentul conectat la aceeaúi bară de
kV este conectat echipotenĠializare
echipamentul 5 < RS d 20 1 < RS d 5 RS d 1
:/km :/km :/km
1,5 1 0,5 0,15 0,04 0,02
2,5 0,4 0,2 0,06 0,02 0,008
4 0,2 0,1 0,03 0,008 0,004
6 0,1 0,05 0,02 0,004 0,002
Rs: rezistenĠa electrică lineică a ecranului cablului (:/km).

414
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 417

Anexa 6.3
6.3 – 1

Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură

Volumul total al pierderilor LX trebuie evaluat úi stabilit de proiectantul sistemului de protecĠie

împotriva trăsnetului (sau de proprietarul structurii). Valorile medii tipice indicate în această anexă
sunt valori propuse de CEI.
Se recomandă ca relaĠiile prezentate în această anexă să fie utilizate ca o sursă primară pentru valorile LX.

Volumul mediu relativ al pierderilor pe an

Pierderile LX se referă la volumul mediu relativ al unui anumit tip de avarie care poate fi produsă de o
cădere de trăsnet, luând în considerare atât extinderea sa cât úi efectele sale.
Valoarea sa depinde de:
– numărul de persoane úi de timpul cât acestea rămân în amplasamentul periculos;
– tipul úi importanĠa serviciului public;
– valoarea bunurilor afectate de avarie.
Pierderile LX variază cu tipul pierderii (L1, L2, L3 úi L4) considerate úi, pentru fiecare tip de pierdere,
cu tipul de avarii (D1, D2 úi D3) care produc pierderea. Sunt utilizate simbolurile următoare:
Lt  pierderea datorită vătămării prin tensiunile de atingere úi de pas;
Lf  pierderea datorită avariei fizice;
Lo  pierderea datorită defectării sistemelor interioare.

Pierdere de vieĠi omeneúti

Valorile Lt, Lf úi Lo pot fi exprimate sub forma numărului relativ de victime utilizând relaĠia
aproximativă următoare:
LX = (np / nt) u (tp / 8760), (A6.3.1)
unde
np  numărul persoanelor care ar putea fi puse în pericol (victime);
nt  numărul total estimat de persoane (din structură);
tp  timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul periculos, în afara structurii (numai pentru
Lt ) sau în interiorul structurii (pentru Lt , Lf úi Lo).
Valorile medii tipice ale Lt, Lf úi Lo indicate în tabelul A6.3.1 pot fi utilizate atunci când determinarea
valorilor np, nt úi tp este incertă úi dificilă.

415
418 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.3 –2
Tabelul A6.3.1
Valori medii tipice pentru Lt , Lf úi Lo
Tip de structură Lt
Toate tipurile – (persoane în interiorul clădirii) 10–4
Toate tipurile – (persoane în exteriorul clădirii) 10–2

Tip de structură Lf
Spitale, hoteluri, clădiri rezidenĠiale 10–1
Clădiri industriale, comerciale, úcoli 5 u 10–2
Clădiri publice, biserici, muzee 2 u 10–2
Altele 10–2

Tip de structură Lo
Structură cu risc de explozie 10–1
Spitale 10–3

Pierderea de vieĠi omeneúti este pusă în relaĠie cu caracteristicile structurii luate în consideraĠie prin
factori de majorare (hz) úi factori de reducere (rf, rp, ra, ru) conform relaĠiilor:
LA = ra × Lt ; (A6.3.2)
LU = ru × Lt ; (A6.3.3)
LB = LV = rp u hz u rf u Lf ; (A6.3.4)
LC = LM = LW = LZ = Lo , (A6.3.5)
unde:
ra este un factor de reducere a pierderilor de vieĠi omeneúti în funcĠie de tipul solului (a se vedea tabelul A6.3.2);
ru factor de reducere a pierderilor de vieĠi omeneúti în funcĠie de tipul planúeului (a se vedea tabelul A6.3.2);
rp este un factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcĠie de măsurile luate de reducere a
consecinĠelor unui incendiu (a se vedea tabelul A6.3.3);
rf este un factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcĠie de riscul de incendiu al structurii (a se
vedea tabelul A6.3.4);
hz este un factor de majorare a pierderilor datorită avariei fizice în prezenĠa unui pericol specific (a se vedea tabelul
A6.3.5).

Tabelul A6.3.2
Valorile factorilor de reducere a pierderilor ra úi ru în funcĠie de tipul suprafeĠei solului sau a
planúeului
Tip de suprafaĠă RezistenĠa de contact ra úi ru
k:1)
Agricolă, beton d1 10–2
Marmură, ceramică 1 – 10 10–3
Pietriú, mochetă, covor 10 – 100 10–4
Asfalt, linoleum, lemn t100 10–5
1) Valori măsurate între un electrod de 400 cm2 comprimat cu o forĠă de 500 N úi un punct la infinit.

416
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 419

6.3 – 3
Tabelul A6.3.3
Valori ale factorului de reducere a pierderilor rp în funcĠie de măsurile luate de reducere a
consecinĠelor unui incendiu
Măsuri rp
Fără măsuri 1
Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaĠii de extinctoare fixe cu acĠionare manuală; instalaĠii 0,5
de alarmă cu acĠionare manuală; hidranĠi; compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate
Una dintre următoarele măsuri: instalaĠii de extinctoare fixe cu acĠionare automată; instalaĠii de
alarmă cu acĠionare automată1) 0,2
1) Numai dacă sunt protejate împotriva supratensiunilor úi împotriva altor avarii úi dacă timpul de intervenĠie al
pompierilor este sub 10 min.
Dacă sunt luate mai multe măsuri, valoarea rp trebuie să fie cea mai mică dintre valorile individuale asociate.
În structuri cu risc de explozie, rp = 1 pentru toate cazurile.

Tabelul A6.3.4
Valori ale factorului de reducere a pierderilor rf în funcĠie
de riscul de incendiu al structurii
rf
Risc de incendiu
Explozie 1
Ridicat 10–1
Mediu 10–2
Scăzut 10–3
Nici unul 0
În cazurile unei structuri cu risc de explozie úi al unei structuri care conĠine amestecuri explozibile pot
fi necesare evaluări mai detaliate ale mărimii rf.
Structuri cu risc ridicat de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile realizate din materiale
combustibile, structuri cu acoperiú realizat din materiale combustibile sau structuri cu o sarcină
termică mai mare decât 800 MJ/m2.
Structuri cu risc mediu de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile cu o sarcină termică cuprinsă
între 800 MJ/m2 úi 400 MJ/m2.
Structuri cu risc scăzut de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile cu o sarcină termică mai mică
decât 400 MJ/m2, sau structuri care conĠin materiale combustibile numai ocazional.
Sarcină termică specifică este raportul dintre cantitatea totală de energie a materialului combustibil al
structurii úi suprafaĠa totală (desfăúurată) a structurii.

Tabelul A6.3.5
Valori ale factorului hz de majorare a volumului relativ al pierderilor
în prezenĠa unui pericol special
Tip de pericol special hz
Nici un pericol special 1
Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje úi numărul de persoane sub 100) 2
Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau 5
culturale cu un număr de participanĠi între 100 úi 1 000 persoane)
Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate, spitale) 5
Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau 10
culturale cu un număr de participanĠi mai mare de 1000 persoane)
Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător 20
Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător 50

417
420 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.3 – 4
Pierderi inacceptabile de servicii publice
Valorile Lf úi Lo pot fi exprimate sub forma volumului relativ al pierderilor potenĠiale plecând de la
relaĠia aproximativă următoare:
Lx = np / nt u t / 8760 (A6.3.6)
unde
np este numărul mediu de persoane potenĠial în pericol (utilizatori care nu sunt deserviĠi);
nt  numărul total de persoane (utilizatori deserviĠi);
t  durata anuală de pierdere a serviciului (în ore).
Valori medii tipice Lf úi Lo sunt indicate în tabelul A6.3.6, pot fi utilizate dacă determinarea lui np, nt
úi t este incertă sau dificilă.
Tabelul A6.3.6
Valori medii tipice Lf úi Lo
Tip de serviciu Lf Lo
Gaz, apă 10–1 10–2
TV, linii de telecomunicaĠii, 10–2 10–3
alimentare cu energie electrică

Pierderile serviciului public sunt puse în relaĠie cu caracteristicile structurii úi cu factorul de reducere a
pierderilor (rp) conform relaĠiilor :
LB = LV = rp u rf u Lf ; (A6.3.7)
LC = LM = LW = LZ = Lo . (A6.3.8)
Valori pentru factorii rp úi rf sunt indicate în tabelele A6.3.3 úi respectiv A.6.3.4

Pierderea unui element de neînlocuit din patrimoniul cultural

Valoarea lui Lf poate fi exprimată prin volumul relativ al pierderilor potenĠiale plecând de la relaĠia
aproximativă următoare:
Lf = c / ct , (A6.3.9)
unde
c  este valoare medie a pierderilor posibile ale structurii (adică valoarea care poate fi asigurată a pierderii posibile
de bunuri) în monedă curentă;
ct  valoarea totală a structurii (adică valoarea totală asigurată a tuturor bunurilor prezente în structură) în monedă
curentă
Când determinarea valorilor c úi ct este incertă sau dificilă, se poate lua ca valoare medie:
Lf = 101 .
Pierderea unui element de neînlocuit din patrimoniul cultural este pusă în relaĠie cu caracteristicile
structurii prin factorul de reducere a pierderilor rp conform relaĠiei:
LB = LV = rp u rf u Lf . (A6.3.10)
Valori pentru factorii rp úi rf sunt indicate în tabelele A6.3.3 úi respectiv A6.3.4.
Pierderi economice
Valorile Lt , Lf úi Lo pot fi exprimate ca volumul relativ al pierderilor potenĠiale plecând de la relaĠia
aproximativă următoare:

Lx = c / ct , (A6.3.11)

418
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 421

6.3 – 5
unde
c  este valoarea medie a pierderilor posibile ale structurii (inclusiv a conĠinutului său úi a activităĠilor
corespunzătoare úi rezultante ale acestora) în moneda curentă;
ct  valoarea totală a structurii (inclusiv a conĠinutului său úi a activităĠilor corespunzătoare) în moneda curentă.
Valori medii ale Lt, Lf úi Lo, pentru toate tipurile de structuri, indicate în tabelul A.6.3.7, pot fi
utilizate dacă determinarea lui c úi ct este incertă sau dificilă.
Tabelul A6.3.7
Valori medii tipice ale Lt, Lf úi Lo
Tip de structură Lt
Toate tipurile – În interiorul clădirilor 10-4
Toate tipurile – În exteriorul clădirilor 10-2

Tip de structură Lf
Spital, industrială, muzeu, agricolă 0,5
Hotel, úcoală, birouri, biserică, de spectacole, clădire economică 0,2
Altele 0,1

Tip de structură Lo
Risc de explozie 10-1
Spital, industrială, birouri, hotel, clădire economică 10-2
Muzeu, agricolă, úcoală, biserică, de spectacole 10-3
Altele 10-4

Pierderea economică este pusă în relaĠie cu caracteristicile structurii prin factorul de majorare (hz) úi
prin factorii de reducere a pierderilor (rp , ra , rf , ru) conform relaĠiilor:

LA = ra × Lt ; (A6.3.12)
LU = ru × Lt ; (A6.3.13)
LB = LV = rp × rf × hz × Lf ; (A6.3.14)
LC = LM = LW = LZ = LO . (A6.3.15)

Valorile factorilor ra úi ru sunt indicate în tabelul A6.3.2; ale factorului rp în tabelul A6.3.3; ale
factorului rf în tabelul A6.3.4 úi ale factorului hz în tabelul A6.3.5.

419
422 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 6.4
6.4 – 1

Evaluarea probabilităĠii P’X de avariere a unui serviciu

ProbabilităĠile prezentate în această anexă sunt valori propuse de CEI. Pot fi alese úi alte valori dacă
acest lucru este justificat.
ProbabilităĠile indicate în această anexă sunt valabile dacă măsurile de protecĠie sunt conforme cu
recomandările CEI 62305-5.

Linii cu conductoare metalice

ProbabilităĠile P’B úi P’C ca un trăsnet care cade pe o structură la care este racordată o linie să
producă avarii

Probabilitatea P’B ca un trăsnet care cade pe o structură la care este racordată o linie să producă avarii
fizice, úi probabilitatea P’C ca un trăsnet care cade pe o structură la care este racordată o linie să
conducă la defectări ale echipamentului serviciului depind de curentul electric de defectare Ia.
Acesta depinde de caracteristicile liniei, de numărul de servicii care sunt racordate la structură úi de
măsurile de protecĠie adoptate.
Pentru linii neecranate, trebuie să se aleagă Ia = 0.
Pentru linii ecranate, curentul electric de defectare Ia (kA) trebuie evaluat conform relaĠiei:

Ia = 25 n × Uw / (Rs × Kd × Kp). (A6.4.1)

unde:
Kd este factorul care depinde de caracteristicile liniei (a se vedea tabelul A6.4.1);
Kp factorul care depinde de efectul măsurilor de protecĠie adoptate (a se vedea tabelul A6.4.2);
Uw este tensiunea de Ġinere la impuls, (kV) (a se vedea tabelul A6.4.3 pentru cabluri úi tabelul A6.4.4
pentru aparate);
Rs este rezistenĠa electrică lineică a ecranului cablului, (:/km);
n este numărul de servicii racordate la structură.
SPD în punctul de racordare la structură creúte valoarea curentului electric de defectare Ia úi poate avea
un efect de protecĠie pozitiv.
Tabelul A6.4.1
Valorile factorului Kd în funcĠie de caracteristicile unei linii ecranate
Linie Kd
Cu ecran în contact cu solul 1
Cu ecran fără contact cu solul 0,4

420
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 423

6.4 – 2
Tabelul A6.4.2
Valori ale factorului Kp în funcĠie de măsurile de protecĠie
Măsură de protecĠie Kp
Fără măsuri de protecĠie 1
Conductoare de ecranare suplimentare – Un conductor1) 0,6
Conductoare de ecranare suplimentare – Două conductoare1) 0,4
Canal de cabluri de protecĠie împotriva trăsnetului 0,1
Cablu de protecĠie împotriva trăsnetului 0,02
Conductoare de ecranare suplimentare – conductă de oĠel 0,01
1) Conductoarele de ecranare se instalează la aproximativ 30 cm deasupra cablului;
două conductoare de ecranare sunt amplasate la 30 cm deasupra cablului dispuse
simetric în raport cu axa cablului.

Tabelul A6.4.3
Tensiune de Ġinere la impuls Uw în funcĠie de tipul de cablu

Un Uw
Tip de cablu
kV kV
TLC- Izolat cu hârtie – 1,5
TLC- Izolat cu PVC, PE – 5
De alimentare cu energie electrică d1 15
De alimentare cu energie electrică 3 45
De alimentare cu energie electrică 6 60
De alimentare cu energie electrică 10 75
De alimentare cu energie electrică 15 95
De alimentare cu energie electrică 20 125

Tabelul A6.4.4
Tensiune de Ġinere la impuls Uw în funcĠie de tipul aparatelor
Uw
Tip de aparate
kV
Electronice 1,5
Echipamente electrice ale utilizatorului 2,5
(Un <1 kV)
Aparate ale reĠelei electrice (Un <1 kV) 6

421
424 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.4 – 3

Valorile P’B úi P’C în funcĠie de valorile curentului electric de defectare Ia sunt indicate în tabelul
A6.4.5.
Dacă sunt prevăzute SPD conform recomandărilor CEI 62305-5, valorile P’B úi P’C sunt estimate ca
fiind valorile PSPD. (tabelul A6.4.3).
Tabelul A6.4.5
Valori ale probabilităĠilor PcB, PcC, PcV úi PcW
în funcĠie de curentul electric de defectare Ia
Ia P’B , P’C, P’V , P’W
kA
0 1
3 0,99
5 0,95
10 0,9
20 0,8
30 0,6
40 0,4
50 0,3
60 0,2
80 0,1
100 0,05
150 0,02
200 0,01
300 0,005
400 0,002
600 0,001

ProbabilităĠile P’V úi P’W ca un trăsnet care cade pe o linie să producă avarii

Probabilitatea P’V ca un trăsnet care cade pe o linie să producă avarii, úi probabilitatea P’W ca un
trăsnet care cade pe o linie să producă defectări ale echipamentului serviciului depind de curentul
electric de defectare Ia care, la rândul său, depinde de caracteristicile liniei úi de măsurile de protecĠie
adoptate.
Pentru linii neecranate se presupune Ia = 0.
Pentru linii ecranate, curentul de defectare Ia este evaluat conform relaĠiei:
Ia = 25 Uw / (Rs × Kd × Kp), (A6.4.7)

422
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 425

6.4 – 4
unde:
Kd este factorul care depinde de caracteristicile liniei (a se vedea tabelul A6.4.1);
Kp factorul care Ġine seama de efectul măsurilor de protecĠie adoptate (a se vedea tabelul A6.4.2);
Uw tensiunea de Ġinere la impuls, (kV) (a se vedea tabelul A6.4.3 pentru cabluri úi tabelul A6.4.4
pentru aparate);
Rs rezistenĠa electrică lineică a ecranului cablului, (:/km);
Dacă se evaluează P’V pentru linii de telecomunicaĠii, valorile maxime ale curentului electric de
defectare Ia care pot fi considerate sunt:
Ia = 40 kA pentru cabluri cu ecran din plumb;
Ia = 20 kA pentru cabluri cu ecran din aluminiu.

Probabilitatea P’Z ca un trăsnet care cade lângă o linie să producă avarii

Probabilitatea P’Z ca un trăsnet care cade lângă o linie să producă defectarea aparatelor conectate
depinde de caracteristicile liniei úi de măsurile de protecĠie adoptate.
Dacă nu sunt prevăzute SPD conform cu recomaandările din CEI 62305-5, valoarea P’Z este egală cu
valoarea PLI.
Valorile PLI sunt indicate în tabelul A6.2.7.
Dacă sunt prevăzute SPD conform cu recomandările din SR EN 62305-4, valoarea P’ Z este cea
mai mică valoare dintre P SPD (a se vedea tabelul A6.2.3) úi P LI .









423
426 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 6.5
6.5 – 1
Evaluarea volumului pierderilor L’ X într-un serviciu
Volumul relativ mediu al pierderilor anuale
Pierderile L’X se referă la volumul relativ mediu al unui anumit tip de avarie care poate să aibă loc ca
rezultat al căderii unui trăsnet pe un serviciu, Ġinând seama atât de extinderea sa cât úi de efectele
rezultante.
Valoarea sa depinde de:
– tipul úi importanĠa serviciului furnizat publicului;
– valoarea bunurilor afectate de avarie.
Pierderile L’X variază cu tipul pierderii (L’1, L’2 úi L’4) considerate úi pentru fiecare tip de pierdere cu
tipul avariilor (D2 úi D3) care cauzează pierderea. Sunt utilizate următoarele simboluri:
L’f  pierdere datorită avariilor fizice;
L’o  pierdere datorită defectării sistemelor interioare.
Pierderea inacceptabilă a unui serviciu public
Valorile L’f úi L’o pot fi exprimate prin volumul relativ al pierderilor potenĠiale utilizând următoarea
relaĠie aproximativă:
LcX = np / nt × (t / 8760), (A6.5.1)
unde:
np  este numărul mediu de utilizatori care nu sunt deserviĠi;
nt  numărul total de utilizatori deserviĠi;
t  durata anuală de întrerupere a serviciului (în ore).
Valorile medii ale L’f úi L’o , care pot fi utilizate atunci când determinarea mărimilor np , nt úi t este
incertă sau dificilă, sunt indicate în tabelul A6.5.1.
Tabelul A6.5.1
Valori medii tipice ale mărimilor L’f úi L’o
Tip de serviciu L’f L’o
Gaz, apă 10–1 10–2
TV, TLC, alimentare cu energie 10–2 10–3
electrică

Pierderea unui serviciu public depinde de următoarele caracteristici ale serviciului:

L’B = L’V = L’f ; (A6.5.2)
L’C = L’W = L’Z = L’o . (A6.5.3)

424
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 427

6.5 – 2
Pierderi economice
Valorile mărimilor L’f úi L’o pot fi exprimate ca volum relativ al pierderilor potenĠiale folosind
următoarea relaĠie aproximativă:
L’X = c / ct , (A6.5.4)
unde
c  este valoarea medie posibilă a pierderilor unei structuri, a conĠinutului său úi a activităĠilor
corespunzătoare, în monedă curentă;
ct  valoarea totală a structurii, a conĠinutului său úi a activităĠilor corespunzătoare, în monedă
curentă.
Valorile medii tipice ale L’f úi L’o , care pot fi utilizate pentru toate tipurile de servicii atunci când
determinarea valorilor c úi ct este incertă sau dificilă, sunt următoarele:
/ಬ I ದ 

/ಬ R ದ 

Pierderile economice depind de următoarele caracteristici ale serviciului:

L’B = L’V = L’f ; (A6.5.5)
L’C = L’W = L’Z = L’o . (A6.5.6)

425
428 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 6.6
Supratensiuni de comutaĠie
Supratensiunile de comutaĠie pot să aibă diferite cauze. O cauză posibilă poate fi un scurtcircuit
rezultat în urma unei descărcări disruptive iniĠiate de căderea trăsnetului căruia i se pot asocia adesea
supratensiuni temporare úi de comutaĠie. Din această cauză, examinarea oportunităĠii unei protecĠii
împotriva supratensiunilor de comutaĠie este justificată.
În cele mai multe cazuri, supratensiunile de comutaĠie sunt mai puĠin periculoase decât cele de trăsnet
úi mijloacele de protecĠie (în speĠă SPD) prevăzute pentru protecĠia împotriva supratensiunilor úi/sau
supracurenĠilor electrici de trăsnet sunt eficiente úi pentru protecĠia la supratensiuni de comutaĠie.
Astfel, decizia de protejare a echipamentului împotriva supratensiunilor úi/sau supracurenĠilor electrici
de trăsnet asigură în general úi protecĠia împotriva supratensiunilor de comutaĠie.
Când studiul supratensiunilor de comutaĠie este justificat, procedura de evaluare a riscului este foarte
apropiată de cea a cazului supratensiunilor úi/sau supracurenĠilor electrici induúi de trăsnet pe linii
pentru că efectele asupra echipamentului sunt similare. Există totuúi o diferenĠă în ceea ce priveúte
numărul de supratensiuni pe an N s .
Supratensiunile de comutaĠie pot fi împărĠite în două tipuri:
– Supratensiuni repetitive (manevre programate ale întreruptoarelor, comutare a bateriilor
de condensatoare etc.). Acestea apar destul de frecvent ca urmare a deciziilor obiúnuite ale unui
operator sau mult mai des datorită funcĠionării automatizării unui echipament. FrecvenĠa de
apariĠie este de la una sau de două ori pe zi până la de nenumărate ori pe zi cum este în cazul
aparatului de sudare cu arc electric, de exemplu. FrecvenĠa de apariĠie úi mărimea acestor
supratensiuni (úi efectul lor asupra dispozitivelor electrice) sunt, în general, bine cunoscute. În
aceste cazuri, de cele mai multe ori decizia de a proteja sau nu un echipament se ia pe baze
deterministe úi analiza de risc nu este utilă.
– Supratensiuni aleatorii (adică funcĠionarea întreruptoarelor sau a siguranĠelor fuzibile în
cazul unui defect). În acest caz, frecvenĠa lor este, prin definiĠie, necunoscută úi amplitudinea úi
efectul lor asupra echipamentului electric poate fi de asemenea necunoscute. În acest caz,
evaluarea riscului poate ajuta în luarea unei decizii privind necesitatea protecĠiei împotriva
acestei surse de avarie.
Amplitudinea supratensiunilor de comutaĠie poate fi evaluată numai prin măsurători detaliate în
instalaĠii electrice specifice úi prin procesarea statistică a datelor. În general, frecvenĠa de apariĠie a
supratensiunilor de comutaĠie descreúte cu amplitudinea lor, probabilitatea de apariĠie fiind invers
proporĠională cu puterea a treia a amplitudinii supratensiunii).
În sistemele electrice de joasă tensiune, supratensiunile de comutaĠie sunt estimate a fi mai mici de
4 kV úi numai 2 la 1 000 au o valoare care depăúeúte 2,5 kV. Bazat pe numărul total, măsurat sau
estimat, al supratensiunilor de comutaĠie care pot să apară într-un an (nS), se poate determina numărul
total Ns pe an în care supratensiunile sunt mai mari de 2,5 kV (dar mai mici de 4 kV) cu ajutorul
relaĠiei:
Ns = 0,002 × ns. (A6.6.1)
Probabilitatea de avariere P úi pierderile rezultante L sunt aceleaúi ca cele pentru supratensiunile úi/sau
supracurenĠii induúi de trăsnet (a se vedea anexele A6.2 úi A6.3).

426
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 429

Anexa 6.7
Evaluarea costurilor pierderilor
Costul total al pierderilor CL poate fi calculat din relaĠia:
CL = (RA + Ru) × CA + (RB + RV) × (CA + CB + CS + CC) +
(A6.7.1)
+(RC + RM + RW + RZ) × CS ,
unde:
RA úi Ru  sunt componentele de risc asociate pierderilor de animale, fără măsuri de protecĠie;
RB úi RV  componentele de risc asociate avariilor fizice, fără măsuri de protecĠie;
RC , RM , RW , RZ  componentele de risc asociate defectării sistemelor electrice úi electronice, fără
măsuri de protecĠie;
CA  costul animalelor;
CS  costul sistemelor din interiorul structurii;
CB  costul clădirii;
CC  costul conĠinutului.
Costul total CRL al pierderilor reziduale, apărute în pofida existenĠei măsurilor de protecĠie, poate fi
calculat cu ajutorul relaĠiei:
CRL = (R’A + R’U) × CA + (R’B + R’V) × (CA + CB + CS + CC)+
(A6.7.2)
+ (R’C + R’M + R’W + R’Z) × CS ,
unde:
R’A úi R’U sunt componentele de risc asociate pierderilor de animale, cu măsuri de protecĠie;
R’B úi R’V  componentele de risc asociate avariilor fizice, cu măsuri de protecĠie;
R’C , R’M , R’W , R’Z  componentele de risc asociate defectării sistemelor electrice úi electronice,
cu măsuri de protecĠie.
Costul anual CPM al măsurilor de protecĠie poate fi calculat cu ajutorul relaĠiei:
C PM = C P × (i + a + m), (A6.7.3)
unde:
CP este costul măsurilor de protecĠie;
i  rata dobânzii;
a  rata de amortizare;
m  rata de mentenanĠă.
Economia anuală S de bani este:
S = C L – (C PM + C RL ). (A6.7.4)

ProtecĠia este corespunzătoare dacă S>0

427
430 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 6.8
6.8 – 1
IzolaĠia electrică a unei IPT exterioare
IzolaĠia electrică între dispozitivul de captare sau conductorul de coborâre úi părĠile metalice ale
structurii, instalaĠiile metalice úi sistemele interioare poate fi realizată prin asigurarea unei distanĠe d
între părĠi mai mare decât distanĠa de separare s:
k
s ki ˜ c ˜ l . (A6.8.1)
km
unde
ki este un factor care depinde de clasa aleasă pentru SPT (a se vedea tabelul A6.8.1);
kc  factor ce depinde de curentul electric de trăsnet care circulă prin conductoarele de coborâre (a se
vedea tabelul A6.8.2);
km  factor ce depinde de materialul izolaĠiei electrice (a se vedea tabelul A6.8.3);
l  lungimea, în metri, de-a lungul dispozitivului de captare sau a conductorului de coborâre, de la
punctul din care este considerată distanĠa de separare, până la cel mai apropiat punct al legăturii
de echipotenĠializare.
Tabelul A6.8.1
IzolaĠia unei IPT exterioare – Valori ale factorului ki
Clasa SPT ki
I 0,08
II 0,06
III úi IV 0,04

Tabelul A6.8.2
IzolaĠia unei IPT exterioare – Valori ale factorului kc
Valori specifice
Număr de conductoare de coborâre (a se vedea tabelul A6.29)
n kc
1 1
2 1 … 0,5
4 úi peste 1 … 1/n

Tabelul A6.8.3
IzolaĠia unei IPT exterioare – Valori ale factorului km
Material km
Aer 1
Beton,cărămizi 0,5
Dacă sunt mai multe materiale electroizolante în serie, o bună practică este să se utilizeze valoarea cea mai
mică pentru km.

428
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 431

6.8 - 2
În cazul liniilor sau a părĠilor conductoare exterioare racordate la structură, este totdeauna necesar să se
asigure o legătură de echipotenĠializare (prin conectare directă sau conectare prin SPD) în punctul lor
de racordare la structură.
În structuri din beton armat cu armătura metalică interconectate, cu continuitate metalică sau electrică,
nu este necesară o distanĠă de separare.
Factorul de divizare kc a curentului electric de trăsnet între conductoarele de coborâre depinde de
numărul total de conductoare de coborâre n úi de poziĠia lor, de conductoarele în buclă interconectate,
de tipul dispozitivului de captare úi de tipul prizei de pământ.
Valorile din tabelul A6.8.4 se aplică pentru dispunerile de tip A ale prizei de pământ, cu condiĠia ca
rezistenĠa electrică de legare la pământ a fiecărui electrod să aibă aceeaúi valoare úi pentru toate
dispunerile de tip B ale prizei de pământ.

Tabelul A6.8.4
Valori ale factorului kc
Tip Număr de conductoare kc
de dispozitiv de captare de coborâre Dispunere de tip A a Dispunere de tip B a prizei
n prizei de pământ de pământ

Tijă singulară 1 1 1
Conductor întins 2 0,66 d) 0,5... 1 (a se vedea
figura A6.8.1) a)
ReĠea de conductoare 4 úi mai multe 0,44 d) 0,25... 0,5 (a se vedea
figura A6.8.2) b)
ReĠea de conductoare 4 úi mai multe conectate 0,44 d) 1/n... 0,5 (a se vedea
prin conductoare în buclă figura A6.8.3) c)
orizontale
a) Domeniul valorilor de la kc = 0,5 unde c << h până la kc = 1 cu h << c (a se vedea figura A6.8.1).
b) RelaĠia pentru mărimea kc , conform figurii A6.8.2 este o aproximaĠie pentru structuri cubice úi pentru n t 4.
Valorile h, cs úi cd sunt presupuse pentru domeniul de la 5 m până la 20 m.
c) Dacă conductoarele de coborâre sunt conectate orizontal prin conductoare în buclă, divizarea curentului
electric este mai omogenă în părĠile inferioare ale conductoarelor de coborâre úi kc este redus în continuare.
Acest lucru este valabil în mod particular pentru structurile înalte.
d) Aceste valori sunt valabile pentru electrozi de pământ singulari cu rezistenĠe electrice de pământ comparabile.
Dacă rezistenĠele de dispersie ale electrozilor de pământ singulari sunt în mod clar diferite, se presupune kc =
1.

429
432 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.8 - 3

hc
kc
2h  c

Fig. A6.8.1– Valori ale factorului kc în cazul unui dispozitiv de captare cu conductor întins úi priză de pământ cu
dispunere de tip B

430
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 433

6.8 - 4

c
h

1 c
kc  0,1  0,2 u 3
2n h

Legendă
n este numărul total de conductoare de coborâre
c  distanĠa între două conductoare de coborâre
h  distanĠă (sau înălĠime) între conductoarele în buclă

Dacă există conductoare de coborâre interioare, acestea ar trebui să fie luate în considerare pentru calculul kc.

Fig. A6.8.2 – Valori ale factorului kc în cazul unei reĠele de captare úi a unei prize de pământ cu
dispunere de tip B

431
434 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.8 - 5
ki ki ki
d a t sa u k c1 u l a ; d b t sb u k c 2 u lb ; d c t sc u k c3 u l c ;
km km km
ki ki ki
d e t se u k c 4 u le ; df tsf u (k c1 u l f  k c 2 u h2 ) ; d g t s g u (k c 2 u l g  k c3 u h3  k c 4 u h4 ) ;
km km km
ki ki ki
d a t sa u k c1 u l a ; d b t sb u k c2 u lb ; d c t sc u k c3 u l c ;
km km km
ki ki ki
d e t se u k c4 u le ; df tsf u (k c1 u l f  k c 2 u h2 ) ; d g t sg u (k c 2 u l g  k c3 u h3  k c 4 u h4 ) .
km km km

1 c
c k c1  0 ,1  0 ,2 u 3 ;
2n h
c
1
h1 df kc2  0,1
n
da lf
la
1
k c3  0,01
n
h2
1
kc4
db n
lb lg

1
k cm kc4
n
h3

dc
lc Legendă
n Număr total de conductoare de coborâre
c DistanĠa între conductoarele de coborâre cele mai
apropiate
h DistanĠă (înălĠime) între conductoarele în buclă
h4 m Număr total de niveluri
d DistanĠa până la cel mai apropiat conductor de
de
le coborâre
l ÎnălĠime deasupra punctului de
echipotenĠializare

hm

Fig.A6.8.3 – Exemple de calcul a distanĠei de separare în cazul unei reĠele de captare cu un inel de interconectare a
conductoarelor de coborâre la fiecare nivel úi o priză de pământ cu dispunere de tip B

432
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 435

Anexa 6.9
6.9 – 1
Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri
Sunt tratate studii de caz referitoare la o casă din mediul rural, o clădire de birouri, un spital úi un bloc
cu apartamente cu scopul de a arăta:
– cum se calculează riscul úi cum se determină necesitatea unei protecĠii;
– contribuĠia diferitelor componente de risc la riscul total;
– efectul diferitelor măsuri de protecĠie pentru a diminua un astfel de risc;
– metoda de alegere, din ansamblul soluĠiilor existente, folosind criteriul eficienĠei tehnice úi economice.
Se prezintă date ipotetice pentru o casă din mediul rural, o clădire de birouri, un spital úi un bloc cu apartamente.
Este întocmită pentru a furniza informaĠii despre evaluarea riscului în scopul ilustrării principiilor conĠinute în acest
normativ. Nu trebuie să fie considerată ca o soluĠie care încorporează toate condiĠiile existente în diferitele sisteme sau
facilităĠi.

I. Casă din mediul rural

Un prim studiu de caz consideră o casă din mediul rural pentru care necesitatea de protecĠie trebuie
evaluată.
Pentru acest exemplu, riscul R1 al pierderii de vieĠi omeneúti (componentele lui R1 conform 6.2.1.1.3
úi tabelului 6.6) trebuie să fie determinat úi comparat cu valoarea acceptabilă RT = 10–5 (conform
tabelului 6.10). Vor fi selectate măsurile de protecĠie pentru reducerea acestui risc.

Date úi caracteristici importante

Se utilizează următoarele date úi caracteristici:
1) casa în sine úi împrejurimile sale sunt prezentate în tabelul A6.9.1;
2) sistemele interioare úi liniile care intră úi la care acestea sunt conectate, sunt prezentate în tabelul A6.9.2.

Tabelul A6.9.1
Date caracteristice ale structurii
Parametru Comentariu Simbol Valoare ReferinĠă
Dimensiuni (m) - (Lb, Wb, Hb) 15, 20, 6
Factor de amplasare Izolat1) Cd 1 Tabelul A6.1.2
SPT Fără PB 1 Tabelul A6.2.2
Ecran la frontiera structurii Fără KS1 1 RelaĠia A6.2.3
Ecran în structură Fără KS2 1 RelaĠia A6.2.3
Persoane prezente în afara casei Fără2)
Densitatea de trăsnete la sol 1/km2/an Ng 4 –
1) Regiune plată, fără structuri în vecinătate.
2) Risc de úocuri electrice pentru persoane RA = 0.

433
436 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 2
Tabelul A6.9.2
Date úi caracteristici ale liniilor úi ale sistemelor interioare conectate
Parametru Comentariu Simbol Valoare ReferinĠă
Rezistivitatea solului :m U 500
Linie de alimentare cu energie electrică JT úi sistemul său interior
Lungime (m) Lc 1 000
ÎnălĠime (m) Îngropată Hc -
Transformator Fără Ct 1 Tabelul A6.1.4
Factor de amplasare a liniei 1) Izolată Cd 1 Tabelul A6.1.2
Factor de mediu al liniei Rural Ce 1 Tabelul A6.1.5
Ecran al liniei Fără PLD 1 Tabelul A6.2.6
Măsuri pentru conductoarele interioare Fără KS3 1 Tabelul A6.2.5
Tensiune de Ġinere a sistemului interior Uw = 2,5 kV KS4 0,6 RelaĠia A.6.2.4
ProtecĠie cu SPD coordonate Fără PSPD 1 Tabelul A6.2.3

Linie de telecomunicaĠii úi sistemul său interior

Lungime (m) Lc 1 000
ÎnălĠime (m) Hc 6
Factor de amplasare a liniei 1) Izolată Cd 1 Tabelul A6.1.1
Factor de mediu al liniei Rural Ce 1 Tabelul A6.1.4
Ecran al liniei Fără PLD 1 Tabelul A6.2.6
Măsuri pentru conductoarele interioare Fără KS3 1 Tabelul A6.2.5
Tensiune de Ġinere a sistemului interior Uw = 1,5 kV KS4 1 RelaĠia A6.2.4
ProtecĠie cu SPD coordonate Fără PSPD 1 Tabelul A6.2.3
1) Regiune plată, linie izolată (fără structuri în vecinătate, fără structuri adiacente conectate la extremitatea
îndepărtată (extremitatea “a”) a liniei (NDa = 0).

Luând în considerare că
– tipul de suprafaĠă din exteriorul structurii este diferit de cel din interior,
– din punct de vedere al rezistenĠei la foc structura constituie un compartiment unic,
– nu există ecrane tridimensionale,
pot fi definite următoarele zone principale:
í Z1 (în exteriorul clădirii);
í Z2 (în interiorul clădirii).
Nu este necesar să se definească úi alte zone, având în vedere că:
– ambele sisteme interioare (de alimentare cu energie electrică úi de telecomunicaĠie) sunt în zona Z2;
– pierderile L sunt considerate ca fiind constante în zona Z2.
Dacă nu sunt persoane în afara clădirii, riscul R1 pentru zona Z1 poate fi neglijat úi evaluarea riscului
trebuie să fie realizat numai pentru zona Z2.

434
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 437

6.9 - 3
Caracteristicile zonei Z2 sunt indicate în tabelul A6.9.3.
Conform evaluării proiectantului sistemului de protecĠie împotriva trăsnetului, se estimează valorile
medii tipice ale volumului relativ al pierderilor pe an referitoare la riscul R1 (a se vedea tabelul A6.3.1).

Tabelul A6.9.3
Caracteristicile zonei Z2 (în interiorul clădirii)
Parametru Comentariu Simbol Valoare ReferinĠă
Tipul suprafeĠei planúeului Lemn ru 10–5 Tabelul A6.3.2
Risc de incendiu Slab rf 10–3 Tabelul A6.3.4
Pericol special Fără hz 1 Tabelul A6.3.5
ProtecĠie împotriva incendiului Fără rp 1 Tabelul A6.3.3
Ecran spaĠial Fără KS2 1 RelaĠia A6.2.3
ReĠele interioare de alimentare cu Conectate la linia
energie electrică de alimentare cu
Da –
energie electrică la
JT
Sisteme de telecomunicaĠii Da Conectate la linia –
interioare de telecomunicaĠie
Pierderi prin tensiuni de atingere úi Da Lt 10–4 Tabelul A6.3.1
de pas
Pierderi prin avarii fizice Da Lf 10–1 Tabelul A6.3.1
Calculul mărimilor corespunzătoare
Calculele suprafeĠelor echivalente de expunere sunt indicate în tabelul A6.9.4. Calculul numărului
previzibil de evenimente periculoase este indicat în tabelul A6.9.5.

Tabelul A6.9.4
SuprafeĠe de expunere echivalente pentru structură úi linii
ReferinĠă Valoare
Simbol al Date din
pentru EcuaĠie pentru suprafaĠa echivalentă de expunere
suprafeĠei
ecuaĠie/tabel
tabelul m2
RelaĠie Structură:
Ad A6.9.1 2,58 u 103
(A6.1.2) Ad = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + S u (3 Hb)2]
Linie de alimentare cu energie electrică: A6.9.1
Al(P) Tabelul A6.1.3 2,2 u 104
Al(P) = —U u [Lc  3Hb] A6.9.2
Lângă linia de alimentare cu energie electrică:
Ai(P) Tabelul A6.1.3 A6.9.2 5,6 u 105
Al(P) = 25 u —U u Lc
Linie de telecomunicaĠii: A6.9.1
Al(T) Tabelul A6.1.3 3,5 u 104
Al(T) = 6 Hc u [Lc  3 Hb] A6.9.2
Lângă linia de telecomunicaĠii:
Ai(T) Tabelul A6.1.3 A6.9.2 106
Ai(T) = 1 000 × Lc

435
438 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 4
Tabelul A6.9.5
Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase
Simbol al RelaĠia de Date din Valoare
EcuaĠie pentru numărul de trăsnete
numărului referinĠă tabelul (1/an)
Pe structură: A6.9.1
ND (A6.1.4) A6.9.4 1,03 u 10–2
ND = Ng u Ad u Cd u 10–6
Pe linia de alimentare cu energie electrică: A6.9.1
NL(P) (A6.1.7) NL(P) = Ng u Al(P) u Cd(P) u Ct(P) u 10–6 A6.9.2 8,78 u 10–2
A6.9.4
Lângă linia de alimentare cu energie electrică: A6.9.1
Ni(P) (A6.1.8) Ni(P) = Ng u Ai(P) u Ct(P) u Ce(P) u 10–6 A6.9.2 2,24
A6.9.4
Pe linia de telecomunicaĠii: A6.9.1
NL(T) (A6.1.7) NL(T) = Ng u Al(T) u Cd(T) u 10–6 A6.9.2 1,41 u 10–1
A6.9.4
Lângă linia de telecomunicaĠii: A6.9.1
Ni(T) (A6.1.8) Ni(T) = Ng u Ai(T) u Ce(T) u 10–6 A6.9.2 4
A6.9.4

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecĠiei

În cazul studiat, ar trebui să fie evaluat riscul R1, exprimat de suma următoarelor componente:
R1 = RB + RU(LINIE ELECTRICĂ) + RV (LINIE ELECTRICĂ) + RU (LINIE DE TELECOMUNICAğII) + RV
(LINIE DE TELECOMUNICAğII)
Componentele de risc implicate úi evaluarea riscului total sunt indicate în tabelul A6.9.6.

436
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 439

6.9 - 5
Tabelul A6.9.6
Componentele de risc implicate úi calculul lor (valori x 10–5)
Simbol al ReferinĠă Valoare
EcuaĠie pentru componenta cu căderea Date din
componentei de pentru
risc relaĠie/tabel
trăsnetului pe tabelul u(10–5)

structură rezultând avarii fizice: A6.9.1

RB Tabelul 6.12 A.6.9.3 0,103
RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf
A.6.9.5
linie de alimentare cu energie electrică generând
RU(Linie
Tabelul 6.12 supratensiune/supracurent: 0,000 009
electrică) RU = (NL + NDa) u PU u ru u Lt
linie de alimentare cu energie electrică rezultând
RV(Linie avarii fizice: A6.9.2
Tabelul 6.12 0,878
electrică) RV = (NL + NDa) × PV u hz u rp u rf u Lf A6.9.3
A6.9.5
RU(Linie de linia telefonică generând supratensiune/supracurent:
Tabelul 6.12 0,000 014
telecomunicaĠii) RU = (NL + NDa) u PU u ru u Lt
RV(Linie de linia telefonică rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) u PV u hz u rp u rf u Lf 1,41
telecomunicaĠii)
RA + RB + RU(Linie electrică) + RV(Linie electrică)
Total R1 Tabelul 6.12 + RU(Linie de telecomunicaĠii) + RV(Linie de A6.9.6 2,39
telecomunicaĠii)

Concluzii privind evaluarea lui R1

Deoarece R1 = 2,39u10–5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 10–5, este necesară protecĠia
structurii împotriva trăsnetului.
Alegerea măsurilor de protecĠie
Compunerea componentelor de risc conduce la:
RD = RA + RB + RC = RB = 0,103 u 10–5
RI = RM + RU + RV + RW + RZ = RU + RV # 2,287 u 10–5
RS = RA + RU = RU # 0
RF = RB + RV # 2,39 u 10–5
RO = RM + RC + RW = 0
unde
RD este riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1);
RI  riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură dar o influenĠează (sursele: S2, S3 úi S4);
RS  riscul datorită vătămării fiinĠelor vii;
RF  riscul datorită avariilor fizice;
RO  riscul datorită defectării sistemelor interioare.

437
440 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 6
Această compunere arată că riscul pentru structură se datorează în principal avariilor fizice produse de
trăsnetele care cad pe liniile racordate.
Conform tabelului A6.9.6 principalele contribuĠii la valoarea riscului sunt date de:
–componenta RV (Linie de telecomunicaĠii) (căderea trăsnetului pe linia de telecomunicaĠii)
pentru 59 %;
–componenta RV (Linie electrică) (căderea trăsnetului pe linia de alimentare cu energie electrică)
pentru 37 %;
–componenta RB (căderea trăsnetului pe structură) pentru 4 %.
Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă, ar trebui luate în considerare măsuri de protecĠie
care influenĠează componenta RV úi componenta RB (a se vedea tabelul A6.9.6). Măsurile adecvate
sunt următoarele:
a) instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru protecĠia liniilor
de alimentare cu energie electrică cât úi pentru cea a liniilor telefonice. Conform tabelului A6.2.3
această măsură reduce valorile PU úi PV (datorită SPD pe liniile racordate) de la 1 până la 0,03
b) instalarea SPT clasa IV, care, conform tabelelor A6.2.2 úi A6.2.3, reduce valoarea PB de la 1 până
la 0,2 úi valorile PU úi PV (datorită prezenĠei SPD pe liniile racordate) de la 1 până la 0,03.
Prin introducerea acestor valori în relaĠiile din tabelul A6.9.6 sunt obĠinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7.

Tabelul A6.9.7
Valori ale componentelor de risc relevante pentru riscul R1
(valori u 10–5) pentru cazurile considerate
Componente de risc Valori u 10–5
Caz a) Caz b)
RA 0 0
RB 0,103 0,020 6
RU (Linie electrică) #0 #0
RV (Linie electrică) 0,026 3 0,026 3
RU (Linie de #0 #0
telecomunicaĠii)
RV (Linie de 0,042 3 0,042 3
telecomunicaĠii)
TOTAL 0,171 6 0,089 2
SoluĠia ce va fi adoptată depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice úi economice.

II. Clădire de birouri

Al doilea studiu de caz consideră o clădire de birouri pentru care trebuie evaluată necesitatea
protecĠiei.
În acest scop, riscul R1 al pierderii de vieĠi omeneúti (componentele lui R1 conform tabelului 6.6)
trebuie să fie determinat úi comparat cu valoarea acceptabilă RT = 10–5 (conform tabelului 6.13). Sunt
selectate măsurile de protecĠie pentru reducerea unui astfel de risc. Deoarece decizia este luată de
proprietar, costul eficienĠei măsurilor adoptate nu se mai evaluează.

438
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 441

6.9 - 7
Date úi caracteristici importante
Se utilizează următoarele date úi caracteristici:
1) clădire úi împrejurimile sale, prezentate în tabelul A6.9.8;
2) reĠeaua electrică interioară úi linia aferentă de alimentare cu energie electrică care pătrunde în
structură, prezentate în tabelul A6.9.9;
3) sistemele electronice interioare úi linia aferentă de telecomunicaĠii care pătrunde în structură,
prezentate în tabelul in A6.9.10.
Tabelul A6.9.8
Date caracteristice ale structurii
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Dimensiuni (m) – Lb u Wb u Hb 40 × 20 u 25
Factor de amplasare Izolată Cd 1
SPT Fără PB 1
Ecran la frontiera structurii Fără KS1 1
Ecran în interiorul structurii Fără KS2 1
Densitate de trăsnete 1/km2/an Ng 4
Persoane prezente în structură În afara úi în interiorul structurii nt 200

439
442 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 8
Tabelul A6.9.9
Caracteristicile reĠelei interioare de alimentare cu energie electrică úi ale liniei electrice de
alimentare care pătrunde în structură
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Lungime (m) Lc 200
ÎnălĠime (m) Aerian Hc 6
Transformator ÎT/JT Nu Ct 1
Factor de amplasare a liniei Izolată Cd 1
Factor de mediu al liniei Rural Ce 1
PLD 1
Ecranul liniei Fără
PLI 0,4
Măsuri de protecĠie luate la instalarea cablurilor Fără KS3 1
Tensiune de Ġinere a echipamentului Uw Uw = 2,5 kV KS4 0,6
ProtecĠie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitatea “a” a liniei, dimensiunile structurii Fără La u Wa u Ha –
(m)

Tabelul A6.9.10
Caracteristicile sistemului de telecomunicaĠii interior úi ale liniei racordate
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Rezistivitatea solului :m U 250
Lungime (m) – Lc 1 000
ÎnălĠime (m) Îngropat – –
Factor de amplasare a liniei Izolată Cd 1
Factor de mediu al liniei Rural Ce 1
Fără PLD 1
Ecranul liniei
PLI 1
Măsuri de protecĠie la instalarea cablurilor Fără KS3 1
Tensiune de Ġinere a echipamentului Uw Uw = 1,5 kV KS4 1
ProtecĠie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitatea “a” a liniei, dimensiunile structurii Fără (La u Wa u Ha) –
(m)

440
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 443

6.9 - 9
Definirea zonelor din clădirea de birouri úi caracteristicile acestora
ğinând seama de următoarele elemente
– tipul suprafeĠei solului este diferit în zona de intrare, în grădină úi în interiorul structurii,
– structura úi arhiva sunt compartimente rezistente la foc,
– nu există un ecran tridimensional,
– pierderile L din centrul informatic sunt mai mici decât cele din birouri,
următoarele zone principale pot fi definite:
 Z1 zona de intrare în clădire;
 Z2 grădina;
 Z3 arhiva – este separată într-un compartiment rezistent la foc;
 Z4 birourile;
 Z5 centru informatic.
Caracteristicile zonelor sunt indicate în tabelul A6.9.11 pentru zona Z1, în tabelul A6.9.12 pentru zona
Z2, în tabelul A6.9.13 pentru zona Z3, în tabelul A6.9.14 pentru zona Z4 úi în tabelul A6.9.15 pentru
zona Z5.
În conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protecĠie împotriva trăsnetului, valorile medii
tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale asociate riscului R1 (a se vedea tabelul A6.3.1)
 Lt = 10–2 în exteriorul structurii,
 Lt = 10–4 în interiorul structurii,
 Lf = 10–2,
au fost reduse, pentru fiecare zonă, luând în considerare numărul de persoane potenĠial în pericol aflate
în zona structurii raportat la numărul de persoane prezent în structură.

Tabelul A6.9.11
Caracteristicile zonei Z1 (zona de intrare în clădire)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeĠei solului Marmură ra 10–3
ProtecĠie împotriva úocurilor electrice Fără PA 1
Pierdere datorită tensiunilor de atingere úi de pas Da Lt 2 u 10–4
Persoane potenĠial în pericol aflate în zonă 4

Tabelul A6.9.12
Caracteristicile zonei Z2 (grădină)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeĠei solului Iarbă ra 10–2
ProtecĠie împotriva úocurilor electrice Gard PA 0
Pierdere datorită tensiunilor de atingere úi de pas Da Lt 10–4
Persoane potenĠial în pericol aflate în zonă 2

441
444 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 10
Tabelul A6.9.13
Caracteristicile zonei Z3 (arhivă)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeĠei planúeului Linoleum ru 10–5
Risc de incendiu Ridicat rf 10–1
Pericol special Panică redusă hz 2
ProtecĠie împotriva incendiului Fără rp 1
Ecran tridimensional Fără KS2 1
Conectate la linia de alimentare cu
ReĠele interioare de alimentare cu energie electrică Da –
energie electrică la JT
Conectate la linia de
Sisteme interioare de telefonie Da –
telecomunicaĠii
Pierdere datorită tensiunilor de atingere úi de pas Da Lt 10–5
Pierdere datorită avariilor fizice Da Lf 10–3
Persoane potenĠial în pericol în zonă 20

Tabelul A6.9.14
Caracteristicile zonei Z4 (birouri)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeĠei planúeului Linoleum ru 10–5
Risc de incendiu Redus rf 10–3
Pericol special Panică redusă hz 2
ProtecĠie împotriva incendiului Fără rp 1
Ecran tridimensional Fără KS2 1
ReĠele interioare de alimentare cu energie electrică Conectate la linia de
Da alimentare cu energie –
electrică la JT
Sisteme interioare de telefonie Da Conectate la linia de –
telecomunicaĠii
Pierdere datorită tensiunilor de atingere úi de pas Da Lt 8 u 10–5
Pierdere datorită avariilor fizice Da Lf 8 u 10–3
Persoane potenĠial în pericol aflate în zonă 160

Tabelul A6.9.15
Caracteristicile zonei Z5 (centru informatic)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeĠei planúeului Linoleum ru 10–5
Risc de incendiu Redus rf 10–3
Pericol special Panică redusă hz 2
ProtecĠie împotriva incendiului Fără rp 1
Ecran tridimensional Fără KS2 1
Conectate la linia de alimentare cu
ReĠele interioare de alimentare cu energie electrică Da –
energie electrică la JT
Conectate la linia de
Sisteme interioare de telefonie Da –
telecomunicaĠii
Pierdere datorită tensiunilor de atingere úi de pas Da Lt 7 u 10–6
Pierdere datorită avariilor fizice Da Lf 7 u 10–4
Persoane potenĠial în pericol aflate în zonă 14

442
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 445

6.9 - 11
Calculul mărimilor corespunzătoare
Rezultatul calculelor pentru suprafeĠele echivalente de expunere sunt prezentate în tabelul A6.9.16,
rezultatul calculelor pentru numărul probabil de evenimente periculoase sunt indicate în tabelul
A6.9.17 úi evaluarea pierderilor anuale probabile sunt indicate în tabelul A6.9.18.
Tabelul A6.9.16
SuprafeĠe echivalente de expunere ale structurii úi ale liniilor
Valoare
Simbol
m2
Ad 2,7 u 104
Al (Energie electrică) 4,5 u 103
Ai (Energie electrică) 2 u 105
Al (TelecomunicaĠii) 1,45 u 104
Ai (TelecomunicaĠii) 3,9 u 105

Tabelul A6.9.17
Numărul anual previzibil de evenimente periculoase
Simbol Valoare (1/an)
ND 1,1 u 10–1
NL (Energie electrică) 1,81 u 10–2
Ni (Energie electrică) 8 u 10–1
NL (TelecomunicaĠii) 5,9 u 10–2
Ni (TelecomunicaĠii) 1,581

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecĠiei

Componentele de risc implicate pentru fiecare zonă úi evaluarea riscului total sunt indicate în tabelul
A6.9.18.

Tabelul A6.9.18
Risc R1- Valori ale componentelor de risc în funcĠie de zone (valori u 10–5)
Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
Simbol Zonă Grădină Arhivă Birouri Centru Structură
de intrare informatic
RA 0,002 0 0,002
RB 2,21 0,177 0,016 2,403
RU (Linie electrică) #0 #0 #0 #0
RV (Linie electrică) 0,362 0,029 0,002 0,393
RU (Linie de #0 #0 #0 #0
telecomunicaĠii)
RV (Linie de 1,18 0,094 0,008 1,282
telecomunicaĠii
TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08

443
446 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 12
Concluzie din evaluarea lui R1
Deoarece R1 = 4,08 u 10–5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 10–5, este necesară
protecĠia împotriva trăsnetului a structurii.
Alegerea măsurilor de protecĠie
Compunerea componentelor de risc este indicată în tabelul A6.9.19.

Tabelul A6.9.19
Compunerea componentelor de risc R1 în funcĠie de zone (valori u 10–5)
Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
Simbol Zonă Grădină Arhivă Birouri Centru Structură
de intrare informatic
RD 0,002 0 2,21 0,177 0,016 2,405
RI 0 0 1,542 0,123 0,01 1,673
TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08
RS 0,002 0 #0 #0 #0 0,002
RF 0 0 3,752 0,3 0,026 4,312
RO 0 0 0 0 #0 0
TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08
unde:
RD = RA + RB + RC
RI = RM + RU + RV + RW + RZ
RS = RA + RU
RF = RB + RV
RO = RM + RC + RW
úi
RD este riscul datorită căderii trăsnetelor pe structură (sursă S1);
RI  riscul datorat trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenĠează (surse: S2, S3 úi S4);
RS  riscul datorită vătămării fiinĠelor vii;
RF  riscul datorită avariilor fizice;
RO  riscul datorită defectării sistemelor interioare.
Această compunere arată că riscul pentru structură este în principal datorită avariilor fizice în zona Z3
cauzate de trăsnetele care cad pe structură sau pe liniile racordate; riscul de incendiu (avarie fizică) în
zona Z3 este 92 % din riscul total.
Conform tabelului A6.9.18, principalele contribuĠii la valoarea riscului R1 în zona Z3 sunt date de:
–componenta RB (căderea trăsnetului pe structură) pentru 54 %;

444
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 447

6.9 - 13
–componenta RV (Linie electrică) (căderea trăsnetului pe linia de alimentare cu energie electrică)
pentru § 9 %;
–componenta RV (linie de telecomunicaĠii) (căderea trăsnetului pe linia de telecomunicaĠii) pentru # 29 %.
Pentru a reduce riscul la o valoare acceptabilă pot fi adoptate măsurile de protecĠie următoare:
a) protejarea clădirii cu SPT clasa IV conform cu prescrip‫܊‬iile din SR EN 62305-3 pentru a reduce
componenta RB. Acest SPT nu are caracteristicile unui ecran tridimensional tip grilă. Parametrii
din tabelele A6.9.8, A6.9.9, úi A6.9.10 se schimbă după cum urmează:
 P B = 0,2;
 P U = PV 0,03 (datorită SPD pe liniile racordate).
b) instalarea în arhivă (zona Z3) a unui sistem automat de stingere (sau detectare) a incendiului,
pentru a reduce componentele RB úi RV în această zonă úi SPD cu NPT IV în punctul de racordare
la clădire atât a liniilor de alimentare cu energie electrică cât úi a liniilor de telecomunicaĠii.
Parametrii din tabelele A6.9.9, A6.9.10 úi A6.9.13 se schimbă după cum urmează:
r p = 0,2 numai pentru zona Z3 ;
P U = PV = 0,03 (datorită SPD pe liniile racordate).
Valorile riscului pentru fiecare zonă sunt indicate în tabelul A6.9.20.

Tabelul A6.9.20
Valorile riscului R1 în funcĠie de soluĠia aleasă (valori u 10–5)
Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 TOTAL
SoluĠia a) 0,002 0 0,488 0,039 0,003 0,532
SoluĠia b) 0,002 0 0,451 0,18 0,015 8 0,649

Ambele soluĠii reduc riscul sub valoarea acceptabilă.SoluĠia care se va adopta va depinde de cel mai
bun compromis între aspectele tehnice úi cele economice.

III. Spital
Studiul de caz care urmează, cuprinde instalaĠiile unui spital tipic, cu un bloc operator úi cu o unitate
de terapie intensivă.
Pierderile de vieĠi omeneúti (L1) úi pierderile economice (L4) sunt componentele caracteristice acestui
tip de structură. Este necesar să se evalueze necesitatea protecĠiei úi impactul economic al măsurilor de
protecĠie, astfel încât urmează să fie evaluate riscurile R1 úi R4.

445
448 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 14
Date úi caracteristici importante
Date úi caracteristici ale:
1) clădirii úi ale împrejurimilor sale sunt indicate în tabelul A6.9.21;
2) reĠelei electrice interioare úi ale liniei aferente de alimentare cu energie electrică la ÎT care
pătrunde în structură sunt indicate în tabelul A6.9.22;
3) sistemelor electronice interioare úi ale liniei aferente de telecomunicaĠii care pătrunde în
structură sunt indicate în tabelul A6.9.23.

Tabelul A6.9.21
Date caracteristice ale structurii
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Dimensiuni (m) – Lb u Wb u Hb 50 u 150 u 10
Factor de amplasare Izolat Cd 1
SPT Fără PB 1
Ecran la frontiera structurii Fără KS1 1
Ecran în interiorul structurii Fără KS2 1
Densitate de trăsnete 1/km2/an Ng 4
Persoane prezente în clădire În interiorul úi în nt 1 000
exteriorul structurii

Tabelul A6.9.22
Caracteristicile reĠelei interioare de alimentare cu energie electrică úi ale liniei electrice aferente
care pătrunde în structură
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Rezistivitate a solului :m U 200
Lungime (m) – Lc 500
ÎnălĠime (m) Îngropată – –
Transformator ÎT/JT La intrare în clădire Ct 0,2
Factor de amplasare a liniei Înconjurată de obiecte mici Cd 0,5
Factor de mediu al liniei Suburban Ce 0,5
Ecranul liniei: conectat la bara de RS d1 (:/km) PLD 0,2
echipotenĠializare úi echipamentul conectat la PLI 0,008
aceeaúi bară
Măsuri luate la instalarea cablurilor interioare Cablu neecranat – Măsuri KS3 0,2
uzuale privind traseele pentru
evitarea buclelor mari
Tensiune de Ġinere a echipamentului Uw Uw = 2,5 kV KS4 0,6
ProtecĠie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitate “a” a liniei, dimensiunile structurii Fără La u Wa uHa –
(m)

446
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 449

6.9 - 15
Tabelul A6.9.23
Caracteristici ale sistemului interior de telecomunicaĠii úi ale liniei aferente care pătrunde în
structură
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Rezistivitate a solului :m U 200
Lungime (m) – Lc 300
ÎnălĠime (m) Îngropată – –
Factor de amplasare a liniei Înconjurat de obiecte mici Cd 0,5
Factor de mediu al liniei Suburban Ce 0,5
Ecranul liniei: conectat la bara de 1 <RS d5 (:/km) PLD 0,8
echipotenĠializare úi echipamentul conectat la PLI 0,04
aceeaúi bară
Măsuri luate la instalarea cablurilor interioare Cablu neecranat – Măsuri KS3 0,02
uzuale privind traseele pentru
evitarea buclelor mari
Tensiune de Ġinere a echipamentului Uw Uw = 1,5 kV KS4 1
ProtecĠie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitate “a” a liniei, dimensiunile structurii Fără La u Wa uHa 20 u 30 u 5
(m)
Factor de amplasare a structurii “a” Izolată Cda 1

Definirea zonelor din spital úi caracteristici ale acestora

ğinând seama de elementele următoare
– tipul suprafeĠei solului este diferit în exteriorul structurii de cel din interiorul acesteia;
– structura úi blocul operator sunt compartimente rezistente la foc;
– nu există ecrane tridimensionale;
– blocul de terapie intensivă conĠine numeroase sisteme electronice sensibile úi un ecran tridimensional ar putea fi
adoptat ca măsură de protecĠie;
– în blocul de terapie intensivă pierderile L sunt estimate ca fiind mai mari decât în alte părĠi ale structurii,
pot fi definite următoarele zone principale:
Z1 (în afara clădirii);
Z2 (blocul saloanelor);
Z3 (blocul operator);
Z4 (unitatea de terapie intensivă).
Caracteristicile acestor zone sunt indicate în tabelul A6.9.24 pentru zona Z1, în tabelul A6.9.25 pentru
zona Z2, în tabelul A6.9.26 pentru zona Z3 úi în tabelul A6.9.27 pentru zona Z4.
Aúa cum rezultă din evaluarea realizată de proiectantul sistemului de protecĠie împotriva trăsnetului,
valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor anuale corespunzătoare riscului R1 (a se vedea
tabelul A6.3.1),
Lt = 10–2 (în afara structurii),
Lt = 10–4 (în interiorul structurii),

447
450 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 16
Lf = 10–1,
Lo = 10–3,
au fost reduse pentru zonele Z1, Z2 úi Z3. Pentru zona Z4 a fost adoptată valoarea iniĠială, fără
reducere, datorită caracteristicilor particulare ale acestei zone: Lo = 10–3.
Pentru riscul R4 au fost adoptate valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor (a se vedea
tabelul A6.3.1) au fost asumate:
 Lf = 5 u 10–1
 Lo = 10–2
Tabelul A6.9.24
Caracteristicile zonei Z1 (în afara clădirii)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeĠei solului Beton ra 1 u 10–2
ProtecĠia împotriva úocurilor electrice Fără PA 1
Pierderi prin tensiunile de atingere úi de pas Da Lt 1 u 10–4
Persoane potenĠial în pericol aflate în zonă 10

Tabelul A6.9.25
Caracteristicile zonei Z2 (blocul de saloane)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeĠei planúeului Linoleum ru 1 u 10–5
Risc de incendiu Normal rf 1 u 10–2
Pericol special (corespunzător lui R1) Dificultate a evacuării hz 5
Pericol special (corespunzător lui R4) Fără hz 1
ProtecĠie împotriva incendiului Fără rp 1
Ecran tridimensional Fără KS2 1
Conectată la linia electrică de
ReĠea interioară de alimentare cu energie electrică – –
alimentare
Sisteme interioare de telecomunicaĠii Conectate la linia de – –
telecomunicaĠii
Pierderi prin tensiunile de atingere úi de pas
Da Lt 9,5 u 10–5
(corespunzătoare lui R1)
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1) Da Lf 9,5 u 10–2
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare
Fără Lo –
(corespunzătoare lui R1)
Persoane potenĠial în pericol aflate în zonă 950
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R4) Da Lf 5 u 10–1
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare
Da Lo 1 u 10–2
(corespunzătoare lui R4)

448
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 451

6.9 - 17
Tabelul A6.9.26
Caracteristici ale zonei Z3 (bloc operator)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeĠei planúeului Linoleum ru 1 u 10–5
Risc de incendiu Redus rf 1 u 10–3
Pericol special (corespunzător lui R1) Dificultate a evacuării hz 5
Pericol special (corespunzător lui R4) Fără hz 1
ProtecĠie împotriva incendiului Fără rp 1
Ecran tridimensional Fără KS2 1
Conectată la linia electrică
ReĠea interioară de alimentare cu energie electrică – –
de alimentare
Sisteme interioare de telecomunicaĠii Conectate la linia de
– –
telecomunicaĠii
Pierderi prin tensiunile de atingere úi de pas
Da Lt 3,5 u 10–6
(corespunzătoare lui R1)
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1) Da Lf 3,5 u 10–3
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare
Fără Lo 1 u 10–3
(corespunzătoare lui R1)
Persoane potenĠial în pericol aflate în zonă 35
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R4) Da Lf 5 u 10–1
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare
Da Lo 1 u 10–2
(corespunzătoare lui R4)

Tabelul A6.9.27
Caracteristici ale zonei Z4 (unitate de terapie intensivă)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeĠei planúeului Linoleum ru 10–5
Risc de incendiu Redus rf 10–3
Pericol special (corespunzător lui R1) Dificultate a evacuării hz 5
Pericol special (corespunzător lui R4) Fără hz 1
ProtecĠie împotriva incendiului Fără rp 1
Ecran tridimensional Fără KS2 1
Conectată la linia electrică
ReĠea interioară de alimentare cu energie electrică – –
de alimentare
Sisteme interioare de telecomunicaĠii Conectate la linia de
- -
telecomunicaĠii
Pierderi prin tensiunile de atingere úi de pas
Da Lt 5 u 10–7
(corespunzătoare lui R1)
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1) Da Lf 5 u 10–4
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare
Da Lo 1 u 10–3
(corespunzătoare lui R1)
Persoane potenĠial în pericol aflate în zonă 5
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R4) Da Lf 5 u 10–1
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare
Da Lo 1 u 10–2
(corespunzătoare lui R4)

449
452 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 18
Număr anual previzibil de evenimente periculoase
Numărul anual previzibil de evenimente periculoase este evaluat conform anexei A6.1. Datele
rezultate sunt indicate în tabelul A6.9.28.
Tabelul A6.9.28
Numărul anual previzibil de evenimente periculoase
Simbol Valoare (1/an)
ND 8,98 u 10–2
NM 1,13
NL (Energie electrică) 2,67 u 10–3
Ni (Energie electrică) 7,1 u 10–2
NL (TelecomunicaĠii) 7,26 u 10–3
Ni (TelecomunicaĠii) 2,13 u 10–1
NDa (TelecomunicaĠii) 1,13 u 10–2

Evaluarea riscului pierderii de vieĠi omeneúti: R1

Parametrii necesari pentru evaluarea componentelor de risc sunt indicaĠi în tabelele de la A6.9.21 până la
A6.9.28.
Componentele de risc care trebuie evaluate sunt indicate în tabelul A6.9.29.
Valorile probabilităĠii P sunt indicate în tabelul A6.9.30.
Tabelul A6.9.29
Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcĠie de zone
Simbol Z1 Z2 Z3 Z4
RA X
RB X X X
RC X X
RM X X
RU(Linie electrică ) X X X
RV(Linie electrică) X X X
RW(Linie electrică) X X
RZ(Linie electrică) X X
RU(Linie de telecomunicaĠii) X X X
RV(Linie de telecomunicaĠii) X X X
RW(Linie de telecomunicaĠii) X X
RZ(Linie de telecomunicaĠii) X X

450
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 453

6.9 - 19
Tabelul A6.9.30
Risc R1 – Valori ale probabilităĠii P pentru o structură neprotejată
Probabilitate Z1 Z2 Z3 Z4
PA 1 –
PB – 1
PC(ReĠea electrică) – 1
PC(Sistem de telecomunicaĠii) – 1
PC – 1
PM(ReĠea electrică) – 0,75
PM(Sistem de telecomunicaĠii) – 0,009
PM – 0,752
PU(Linie electrică) – 0,2
PV(Linie electrică) – 0,2
PW(Linie electrică) – 0,2
PZ(Linie electrică) – 0,008
PU(Linie de telecomunicaĠii) – 0,8
PV(Linie de telecomunicaĠii) – 0,8
PW(Linie de telecomunicaĠii) – 0,8
PZ(Linie de telecomunicaĠii) – 0,04
Valorile componentelor de risc pentru o structură neprotejată sunt indicate în tabelul A6.9.31.

Tabelul A6.9.31
Risc R1 .Valori ale componentelor de risc pentru o structură neprotejată
în funcĠie de zone (valori u 10–5)
Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Structură
RA 0,009 0,009
RB 42,7 0,157 0,022 44,01
RC 8,98 8,98 8,98
RM 85,2 85,2 85,2
RU(Linie #0 #0 #0 #0
electrică)
RV(Linie 0,25 #0 #0 0,26
electrică)
RW(Linie 0,053 0,053 0,053
electrică)
RZ(Linie 0,055 0,055 0,055
electrică)
RU(Linie de #0 #0 #0 #0
telecomunicaĠii)
RV(Linie de 7,05 0,026 0,004 7,278
telecomunicaĠii)
RW(Linie de 1,48 1,48 1,48
telecomunicaĠii)
RZ(Linie de 0,825 0,825 0,825
telecomunicaĠii)
TOTAL 0,009 50 96,8 96,62 243,4

451
454 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 20
Concluzie din evaluarea lui R1
Deoarece R1 = 243,4 u 10–5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 10–5, este necesară o
protecĠie împotriva trăsnetului a structurii.
Alegerea măsurilor de protecĠie
Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.9.32

Tabelul A6.9.32
Compunerea componentelor de risc R1 în funcĠie de zone (valori u 10–5)
Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Structură

RD 0,009 42,7 9,14 9,02 53,02

RI 0 7,3 87,66 87,6 95,13
TOTAL 0,009 50 96,8 96,62 243,4
RS 0,009 0 #0 #0 0,009
RF 0 50 0,2 0,026 50,22
RO 0 0 96,6 96,6 193,2
TOTAL 0,009 50 96,8 96,62 243,4

RD = RA + RB + RC
RI = RM + RU + RV + RW + RZ
RS = RA + RU
RF = RB + RV
RO = RM + RC + RW
unde
RD este riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1);
RI  riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenĠează (surse: S2, S3 úi S4);
RS  riscul datorită vătămării fiinĠelor vii;
RF  riscul datorită avariilor fizice;
RO  riscul datorită defectării sistemelor interioare.
Această compunere arată că riscul R1 pentru structură se datorează în principal defectării sistemelor
interioare în zonele Z3 úi Z4 cauzate de trăsnetele care cad lângă structură.
Riscul R1 este influenĠat de
– defectări ale sistemelor interioare în zonele Z3 úi Z4 (componentele RM # 57% úi RC # 6% din
riscul total),
– avarii fizice în zona Z2 (componentele RB # 27% úi RV # 4% din riscul total).
Componenta RB poate fi redusă cu una din următoarele două variante
– un SPT conform SR EN 62305-3 pentru întreaga clădire,
– echiparea zonei Z2 cu măsuri de protecĠie pentru a se reduce consecinĠele unui incendiu (cum ar fi
extinctoare, sisteme automate de detectare a incendiului etc.).

452
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 455

6.9 - 21
Componentele RC úi RV pot fi reduse prin echiparea reĠelelor interioare de alimentare cu energie
electrică úi a celor de telecomunicaĠii cu o protecĠie cu SPD coordonate conform recomandărilor SR
EN 62305-4.

Componenta RM din zonele Z3 úi Z4 poate fi redusă prin:

– echiparea sistemelor interioare de alimentare cu energie electrică úi a celor de telecomunicaĠii cu o
protecĠie cu SPD coordonate conform recomandărilor SR EN 62305-4;
– echiparea zonelor Z3 úi Z4 cu un ecran tridimensional tip grilă corespunzător, conform
recomandărilor SR EN 62305-4.

Pentru măsurile de protecĠie pot fi adoptate soluĠiile următoare:

a) Prima soluĠie
– Protejare a clădirii cu un SPT de clasă I.
– Instalarea unei protecĠii întărite cu (1,5x) SPD coordonate cu PSPD = 0,005 pe reĠeaua
interioară de alimentare cu energie electrică úi pe sistemul de telecomunicaĠii.
– Echiparea zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului.
– Echipare a zonelor Z3 úi Z4 cu un ecran cu ochiuri cu latura w = 0,5 m.
Utilizând această soluĠie, parametrii din tabelul A6.9.25 se schimbă, conducând la probabilităĠile
indicate în tabelul A6.9.33. Pentru zona Z2, factorul de reducere a pierderilor se schimbă la rp = 0,2
datorită echipării împotriva incendiului.

Tabelul A6.9.33
Risc R1– Valori ale probabilităĠii P pentru structura protejată după soluĠia a)
Probabilitate Z1 Z2 Z3 Z4
PA 1 –
PB – 0,02
PC(ReĠea electrică) – 0,005
PC(Sistem de telecomunicaĠii ) – 0,005
PC – 0,001 99
PM(ReĠea electrică) – 0,000 1
PM(Sistem de telecomunicaĠii) – 0,000 1
PM – 0,0 002
PU (Linie electrică ) – 0,005
PV (Linie electrică) – 0,005
PW (Linie electrică) – 0,005
PZ (Linie electrică) – 0,005
PU (Linie de telecomunicaĠii) – 0,005
PV (Linie de telecomunicaĠii) – 0,005
PW (Linie de telecomunicaĠii) – 0,005
PZ (Linie de telecomunicaĠii) – 0,005

453
456 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 22
b) A doua soluĠie
– Protejare a clădirii cu SPT de clasă I.
– Instalarea unei protecĠii întărite cu (3x) SPD coordonate cu PSPD = 0,001 pe reĠeaua interioară
de alimentare cu energie electrică úi pe sistemul de telecomunicaĠii.
– Echipare a zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului.
Utilizând această soluĠie, se schimbă parametrii din tabelul A6.9.25, conducând la probabilităĠile
indicate în tabelul A6.9.34. Factorul de reducere a pierderilor datorită măsurilor împotriva incendiului
se modifică, pentru zona Z2, în rp = 0,5.

Risc R1 – Valori ale probabilităĠii P pentru o structură protejată după soluĠia b)
Probabilitate
PA
PB
PC (ReĠea electrică)
PC (Sistem de telecomunicaĠii )
PC
PM (ReĠea electrică)
PM (Sistem de telecomunicaĠii)
PM
PU (Linie electrică )
PV (Linie electrică)
PW (Linie electrică)
PZ (Linie electrică)
PU (Linie de telecomunicaĠie)
PV Linie de telecomunicaĠie)
PW (Linie de telecomunicaĠie)
PZ (Linie de telecomunicaĠie)
Tabelul A6.9.34
Z1 Z2 Z3 Z4
1 –
– 0,02
– 0,001
– 0,001
– 0,002
– 0,001
– 0,001
– 0,002
– 0,001
– 0,001
– 0,001
– 0,001
– 0,001
– 0,001
– 0,001
– 0,001

c) A treia soluĠie
– Protejarea clădirii cu SPT de clasă I.
– Instalarea unei protecĠii întărite cu (2x) SPD coordonate cu PSPD = 0,002 pe reĠeaua interioară
de alimentare cu energie electrică úi pe sistemul de telecomunicaĠii.
– Echiparea zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului.
– Echiparea zonelor Z3 úi Z4 cu un ecran cu ochiuri având latura w = 0,1 m.
Utilizând această soluĠie, se schimbă parametrii din tabelul A6.9.25, conducând la probabilităĠile
indicate în tabelul A6.9.35. Factorul de reducere a pierderilor datorită măsurilor împotriva incendiului
se modifică pentru zona Z2, la rp = 0,2.

454
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 457

Risc R1 – Valorile probabilităĠii P pentru o structură protejată
Probabilitate
PA
PB
PC(ReĠea electrică)
PC(Sistem de telecomunicaĠii)
PC
PM(ReĠea electrică)
PM(Sistem de telecomunicaĠii)
PM
PU(Linie electrică)
PV(Linie electrică)
PW(Linie electrică)
PZ(Linie electrică)
PU(Linie de telecomunicaĠii)
PV(Linie de telecomunicaĠii)
PW(Linie de telecomunicaĠii)
PZ(Linie de telecomunicaĠii)
6.9 - 23
Tabelul A6.9.35
după soluĠia c)
Z1 Z2 Z3 Z4
1 -
– 0,02
– 0,002
– 0,002
– 0,004
– 0,000 1
– 0,000 1
– 0,000 2
– 0,002
– 0,002
– 0,002
– 0,002
– 0,002
– 0,002
– 0,002
– 0,002

Valorile riscului pentru fiecare zonă în funcĠie de soluĠia selectată sunt indicate în tabelul A6.9.36.

Tabelul A6.9.36
Risc R1 – Valori ale riscului în funcĠie de soluĠia aleasă (valori u 10–5)
Z1 Z2 Z3 Z4 TOTAL
SoluĠia a) 0,009 0,181 0,263 0,261 0,714
SoluĠia b) 0,009 0,173 0,277 0,274 0,733
SoluĠia c) 0,009 0,175 0,121 0,118 0,423

Toate soluĠiile reduc riscul sub valoarea acceptabilă.

SoluĠia care se va adopta va depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice úi cele
economice.
Date pentru analiza cost-beneficiu
Costul pierderilor totale CL poate fi calculat cu relaĠia (A6.7.1).
Valorile economice, inclusiv pierderile de activitate, sunt indicate în tabelul A6.9.37 pentru fiecare
zonă.

Tabelul A6.9.37
Valorile costurilor pierderilor corespunzătoare zonelor (valori în $ u106)
ReĠea de
alimentare cu Sistem de
Clădire ConĠinut
Simbol energie telecomunicaĠii Total
B I
electrică A
A
Z1 – – – –
Z2 70 6 3 0,5 79,5
Z3 2 0,9 5 0,5 8,4
Z4 1 0,1 0,015 1 2,1
Total 73 7 8 2 90

455
458 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 24
Valorile estimate pentru rata dobânzii, rata de amortizare úi rata de mentenanĠă corespunzătoare
măsurilor de protecĠie sunt indicate în tabelul A6.9.38.
Tabelul A6.9.38
Valori importante ale ratelor
Rată Simbol Valoare
Dobândă i 0,04
Amortizare a 0,05
MentenanĠă m 0,01

Evaluarea riscului pentru pierderile economice: R4

Parametrii necesari pentru evaluarea componentelor de risc sunt indicaĠi în tabelele de la A6.9.31 până
la A6.9.39.
Valorile componentelor de risc pentru o structură neprotejată sunt indicate în tabelul A6.9.39.

Tabelul A6.9.39
Risc R4 – Valori ale componentelor de risc pentru o structură neprotejată
în funcĠie de zone (valori u10–5)
Simbol Z2 Z3 Z4
RB 44,9 4,49 4,49
RC(Linie electrică) 89,8 89,8 89,8
RC(Linie de 89,8 89,8 89,8
telecomunicaĠii)
RM(Linie electrică) 849 849 849
RM(Linie de 10,2 10,2 10,2
telecomunicaĠii)
RV(Linie electrică) 0,27 0,027 0,027
RW(Linie electrică) 0,53 0,53 0,53
RZ(Linie electrică) 0,55 0,55 0,55
RV(Linie de 7,42 0,74 0,74
telecomunicaĠii)
RW(Linie de 14,8 14,8 14,8
telecomunicaĠii)
RZ(Linie de 8,25 8,25 8,25
telecomunicaĠii)
Analiză cost-beneficiu
Costul pierderilor reziduale CRL pot fi calculate utilizând relaĠia (A6.7.2) după ce noile valori ale
componentelor de risc au fost evaluate funcĠie de măsurile de protecĠie selectate.
Valorile costurilor pierderilor CL pentru structura neprotejată úi a pierderilor reziduale CRL pentru
structura protejată conform soluĠiilor a), b), úi c) sunt indicate în tabelul A6.9.40.

456
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 459

6.9 - 25
Tabelul A6.9.40
Valoarea pierderilor CL úi CRL (valori în $)
CRL (protejată) CRL (protejată) CRL (protejată)
Simbol CL (neprotejată)
SoluĠia a) SoluĠia b) SoluĠia c)
Z2 68 801 3 503 3 325 4 066
Z3 47 779 2 293 5 011 202
Z4 1 430 27 927 64
Total 118 010 5 824 9 262 4 332

Costul CP úi costul anual CPM al măsurilor de protecĠie sunt indicate în tabelul A6.9.41 (a se vedea
relaĠia (A6.7.4).

Tabelul A6.9.41
Costurile CP úi CPM ale măsurilor de protecĠie (valori în $)
Măsuri de protecĠie CP CPM
SPT de clasă I 100 000 10 000
Sistem de detectare a incendiului 50 000 5 000
Ecran al zonelor Z3 úi Z4 (w = 0,5) 100 000 10 000
Ecran al zonelor Z3 úi Z4 (w = 0,1) 110 000 11 000
1,5x SPD pe reĠeaua electrică 20 000 2 000
2x SPD pe reĠeaua electrică 24 000 2 400
3x SPD pe reĠeaua electrică 30 000 3 000
1,5x SPD pe sistemul de telecomunicaĠii 10 000 1 000
2x SPD pe sistemul de telecomunicaĠii 12 000 2 000
3x SPD pe sistemul de telecomunicaĠii 15 000 1 500
Economia de cheltuieli anuale
S = C L  (C RL + CPM )
este indicată în tabelul A6.9.42
Tabelul A6.9.42
Economii de cheltuieli anuale (valori în $)
SoluĠia a) 84 186
SoluĠia b) 89 248
SoluĠia c) 84 078

IV. Imobil de apartamente

Ca úi pentru studiul de caz precedent, este evaluat riscul R1 pentru un imobil de apartamente amplasat
într-o regiune cu o densitate de trăsnete la sol Ng = 4 impacturi pe km2 úi an.
Trebuie evaluate componentele de risc RB, RU úi RV.

457
460 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 26
Clădirea este izolată: nu există alte structuri în vecinătate.
Serviciile racordate sunt următoarele:
– linie electrică de alimentare cu energie electrică la JT;
– linie telefonică;
Caracteristicile structurii sunt indicate în tabelul A6.9.43.
Tabelul A6.9.43
Caracteristicile structurii
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Dimensiuni (m) – Lb u Wb u Hb 30 u 20 u 20
Factor de amplasare Izolată Cd 1
SPT Fără PB 1
Densitate de trăsnete la sol 1/km2/an Ng 4

Se pot defini următoarele zone:

í Z1 (în afara clădirii);
í Z2 (în interiorul clădirii).
Deoarece nu sunt persoane stabilite în exteriorul clădirii; ca urmare riscul R1 pentru zona Z1 poate fi
neglijat.
Nu este solicitată o evaluare economică.
Parametrii pentru zona Z2 sunt indicaĠi în tabelul A6.9.44.

Tabelul A6.9.44
Parametrii zonei Z2
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeĠei planúeului Lemn ru 10–5
Risc de incendiu Variabil rf –
Pericol special Fără hz 1
ProtecĠie împotriva incendiului Fără rp 1
ProtecĠie împotriva úocurilor electrice Fără – –
Conectată la linia
ReĠea electrică interioară de alimentare cu
electrică de – –
energie electrică
alimentare la JT
Conectate la linia
Sisteme telefonice interioare – –
de telecomunicaĠii
Pierderi prin tensiunile de atingere úi de pas
Da Lt 10–4
(corespunzătoare lui R1)
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1) Da Lf 10–1

458
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 461

6.9 - 27
Caracteristicile sistemelor interioare úi a liniilor corespunzătoare racordate sunt indicate în tabelul A6.9.45
pentru o reĠea de alimentare cu energie electrică úi în tabelul A6.9.46 pentru un sistem de
telecomunicaĠii.
Tabelul A6.9.45
Parametrii reĠelei interioare de alimentare cu energie electrică úi ai liniei electrice de racord care
pătrunde în structură
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Rezistivitate a solului :m U 250
Lungime (m) – Lc 200
ÎnălĠime (m) Îngropată – –
Transformator ÎT/JT Fără Ct 1
Factor de amplasare a liniei Înconjurată de Cd 0,5
obiecte mai mici
Factor de mediu al liniei Suburban Ce 0,5
Neecranată PLD 1
Ecranul liniei
PLI 0,4
Tensiune de Ġinere a echipamentului Uw Uw = 2,5 kV KS4 0,6
ProtecĠie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitate “a” a liniei, dimensiunile structurii Fără La u Wa u Ha –
(m)

Tabelul A6.9.46

Parametrii sistemului interior de telecomunicaĠii úi ai liniei aferente care pătrunde în structură

Parametru Comentariu Simbol Valoare
Rezistivitate a solului (:m) U 250
Lungime (m) – Lc 100
ÎnălĠime (m) Îngropată - -
Factor de amplasare a liniei Înconjurată de Cd 0,5
obiecte mai mici
Factor de mediu al liniei Suburban Ce 0,5
Fără PLD 1
Ecranul liniei
PLI 1
Tensiune de Ġinere a echipamentului Uw Uw = 1,5 kV KS4 1
ProtecĠie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitate “a” a liniei, dimensiunile structurii Fără (La × Wa × Ha) -
(m)

459
462 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.9 - 28
Valorile riscului R1 úi măsurile de protecĠie de adoptat pentru a reduce riscul la nivelul valorii
acceptabile RT = 10–5 sunt indicate în tabelul A6.9.47 în funcĠie de înălĠimea clădirii úi de riscul de
incendiu.

Tabelul A6.9.47
Măsuri de protecĠie care pot fi adoptate în funcĠie de înălĠimea clădirii úi de riscul său de
incendiu
ProtecĠie
ÎnălĠime Structură
Risc de incendiu Clasa SPT împotriva R1 (u10–5)
m protejată
incendiului
Redus – – 0,77 x
– – 7,7 Nu
Normal III – 0,74 x
IV (2) 0,73 x
20
– – 77 Nu
II (3) 0,74 x
Ridicat
I – 1,49 Nu
I (1) 0,74 x
– – 2,33 Nu
Redus – (3) 0,46 x
IV – 0,46 x
– – 23,3 Nu
40
Normal IV (3) 0,93 x
I – 0,46 x
– – 233 Nu
Ridicat
I (3) 0,93 X
(1)
Extinctoare
(2)
HidranĠi
(3)
Alarmă automată

460
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 463

Anexa 6.10
6.10 – 1
InformaĠii suplimentare pentru SPT în cazul unor structuri cu risc de explozie

6.10.1 GeneralităĠi
Această anexă furnizează informaĠii suplimentare pentru proiectarea, construcĠia, dezvoltarea úi
modificarea sistemelor de protecĠie împotriva trăsnetului pentru structuri cu risc de explozie.
Dacă protecĠia împotriva trăsnetului este cerută de autoritatea competentă sau este rezultatul evaluării
riscului realizat conform cerinĠelor din SR EN 62305-2, trebuie adoptat un SPT cel puĠin de clasă II.
6.10.2 Termeni úi definiĠii suplimentare
În completarea termenilor úi definiĠiilor din capitolul 6, pentru această anexă se aplică termenii úi
definiĠiile următoare.
eclator de izolare
componentă cu distanĠă de descărcare pentru izolarea părĠilor conductoare electric ale unei instalaĠii
În cazul unui impact al trăsnetului, părĠile instalaĠiei sunt temporar conectate ca rezultat al unei
descărcări electrice.
materiale solide explozibile
compus chimic solid, amestec sau dispozitiv al cărui scop este de a funcĠiona ca o explozie
zonă 0
arie în care o atmosferă explozivă care constă dintr-un amestec de aer úi substanĠe inflamabile sub
formă de gaz, vapori sau aerosoli este prezentă în permanenĠă sau pentru perioade lungi de timp sau
frecvent
zonă 1
arie în care o atmosferă explozivă care constă dintr-un amestec de aer úi substanĠe inflamabile sub
formă de gaz, vapori sau aerosoli este posibil să se formeze ocazional în condiĠii normale de
funcĠionare
zonă 2
arie în care o atmosferă explozivă care constă dintr-un amestec de aer úi de substanĠe inflamabile sub
formă de gaz, vapori sau aerosoli nu este posibil să se formeze în condiĠii normale de funcĠionare dar
dacă pot apare, persistă numai pentru o perioadă scurtă de timp
În această definiĠie, cuvântul "persistă" înseamnă timpul total în care există atmosfera explozivă.
Acesta cuprinde în mod normal, durata totală de eliberare a gazului, plus timpul necesar de dispersie a
atmosferei inflamabile după ce eliberarea a fost oprită.
zonă 20
arie în care o atmosferă explozivă sub forma unui nor de praf combustibil este prezentă în permanenĠă
sau pentru perioade lungi de timp sau frecvent

zonă 21
arie în care o atmosferă explozivă sub forma unui nor de praf combustibil este posibil să apară
ocazional în condiĠii normale de funcĠionare
zonă 22
arie în care o atmosferă explozivă sub forma unui nor de praf combustibil nu este posibil să apară în
condiĠii normale de funcĠionare dar dacă poate să apară, va persista numai o perioadă scurtă de timp

461
464 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.10 - 2
6.10.3 PrescripĠii fundamentale
6.10.3.1 Sistemul de protecĠie împotriva trăsnetului trebuie proiectat úi instalat în aúa fel încât în
cazul unei căderi directe a trăsnetului, să nu apară efecte de topire sau de pulverizare.
Scânteile sau deteriorările în punctul de impact al trăsnetului pot fi verificate. Acestea trebuie luate în
considerare în determinarea poziĠionării dispozitivelor de captare. Conductoarele de coborâre trebuie
instalate astfel încât temperatura de autoaprindere dată de sursa zonei periculoase să nu fie depăúită în
acele aplicaĠii în care nu este posibilă instalarea de conductoare de coborâre în afara zonei periculoase.

6.10.3.2 InformaĠii necesare

Instalatorului/proiectantului sistemului de protecĠie împotriva trăsnetului trebuie să i se pună la
dispoziĠie desenele tehnice ale instalaĠiei (instalaĠiilor) de protejat, cu zonele în care materialele solide
explozibile care vor fi manipulate sau depozitate úi cu zonele periculoase marcate corespunzător
conform cerinĠelor din SR EN 60079-10 úi NP 099-04.
6.10.3.3 Legare la pământ
Pentru toate sistemele de protecĠie împotriva trăsnetului ale structurilor cu pericol de explozie priza de
pământ trebuie să fie de tip B.
ConstrucĠia unei structuri poate furniza echivalentul efectiv al unui conductor în buclă al dispunerii de
tip B (de exemplu rezervoarele metalice de depozitare).
RezistenĠa electrică de dispersie a prizelor de pământ pentru structuri care conĠin materiale solide
explozibile sau amestecuri explozibile trebuie să fie cât mai mică posibil dar nu mai mare de 1 :.
6.10.3.4 Legătură de echipotenĠializare
Legătura de echipotenĠializare între componentele SPT úi alte instalaĠii conductoare, precum úi între
componentele tuturor instalaĠiilor conductoare, conform 6.2, trebuie să fie asigurată în interiorul
zonelor periculoase úi a amplasamentelor unde pot fi prezente materiale explozibile:
– la nivelul solului;
– acolo unde distanĠa între părĠile conductoare este mai mică decât distanĠa de separare s calculată
considerând kc = 1.
Datorită descărcărilor electrice locale periculoase, distanĠele de separare pot fi considerate numai în
zonele fără amestecuri explozibile. În acele zone în care scânteile pot produce incendierea mediului,
sunt necesare legături de echipotenĠializare suplimentare în vederea asigurării că nu vor fi scântei în
interiorul zonelor periculoase zona 0 úi zona 20.

6.10.4 Structuri care conĠin materiale solide explozibile

În proiectarea protecĠiei împotriva trăsnetului a structurilor care conĠin materiale solide explozibile
trebuie să se tină seama de sensibilitatea materialelor din configuraĠia în care sunt utilizate sau
depozitate. De exemplu, unele materiale explozive în vrac pot să nu necesite alte considerente decât
cele conĠinute în această anexă. Totuúi, există unele configuraĠii de materiale solide explozibile care
pot fi sensibile la schimbarea rapidă a câmpului electric úi/sau radiat de câmpul electromagnetic
generat de trăsnet. Poate fi necesar să se stabilească legături de echipotenĠializare suplimentare sau
prescripĠii pentru ecrane în astfel de aplicaĠii.

462
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 465

6.10 - 3
Pentru structurile care conĠin materiale solide explozibile, se recomandă un SPT exterior izolată.
Structurile conĠinute în totalitate în interiorul unui acoperiú de tablă din oĠel de 5 mm grosime sau
echivalent (7 mm pentru structuri din aluminiu) pot fi considerate ca fiind protejate prin dispozitive de
captare naturale. Pentru astfel de structuri sunt aplicabile prescripĠiile de legare la pământ de la 5.5.
Dispozitivele de protecĠie împotriva supratensiunilor úi supracurenĠilor electrici (SPD) trebuie
prevăzute ca parte a SPT pentru toate amplasamentele în care sunt prezente materiale explozibile. Dacă
este posibil, SPD trebuie să fie poziĠionate în afara amplasamentelor în care sunt prezente materiale
explozibile. SPD poziĠionate în interiorul amplasamentelor în care sunt prezenĠi explozibili în vrac sau
praf explozibil trebuie să fie de tip rezistent la explozie sau să fie în interiorul unor anvelope
antiexplozive.

6.10.5 Structuri care conĠin zone periculoase

Toate părĠile unui SPT exterior (dispozitive de captare úi conductoare de coborâre) trebuie să fie la cel
puĠin 1 m depărtare de zona periculoasă. Dacă acest lucru nu este posibil, conductoarele care trec la
mai puĠin de 0,5 m de zona periculoasă trebuie să fie continui sau conexiunile trebuie să fie realizate
prin presare sau prin sudare.
Dacă o zonă periculoasă este amplasată direct sub o învelitoare din metal care poate fi perforată de
trăsnet, dispozitivul de captare trebuie prevăzut în conformitate cu prescripĠiile din prezentul normativ.

6.10.5.1 Limitarea supratensiunilor úi supracurenĠilor electrici

Dispozitivele de protecĠie împotriva supratensiunilor úi supracurenĠilor electrici trebuie să fie
poziĠionate în afara zonei periculoase. Dispozitivele de protecĠie împotriva supratensiunilor úi
supracurenĠilor electrici situate în interiorul zonei periculoase trebuie să fie destinate pentru zona
periculoasă în care acestea sunt instalate sau trebuie să fie în interiorul unei anvelope úi anvelopele
care conĠin aceste dispozitive trebuie să fie agrementate pentru această utilizare.
6.10.5.2 Legătură de echipotenĠializare
În plus faĠă de prescripĠiile de echipotenĠializare de la 6.10.3.4, trebuie prevăzută o legătură de
echipotenĠializare comună pentru sistemul de protecĠie împotriva trăsnetului în conformitate cu
prescripĠiile din SR EN 60079-14 úi NP 099-04.
Conexiunile la conducte trebuie să fie în aúa fel încât la circulaĠia curentului electric de trăsnet să nu
existe nici o scânteie. Conexiunile corespunzătoare pentru conducte sunt prin sudarea pe flanúe a
urechilor, a bolĠurilor sau a plăcuĠelor cu găuri filetate care să permită fixarea conexiunilor prin
înúurubare. Containerele úi rezervoarele trebuie prevăzute cu racordări între ele cât úi pentru conectarea
la pământ.
6.10.5.3 Structuri care conĠin zonele 2 úi 22
Structurile în care există suprafeĠe definite ca zone 2 úi 22 nu necesită măsuri de protecĠie
suplimentare.
Pentru elementele metalice (de exemplu coloane exterioare, reactoare, containere cu suprafeĠe care
conĠin zone 2 úi 22) de grosime úi de material care corespund prescripĠiilor din tabelul 6.17, se aplică
următoarele:

463
466 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

6.10 - 4
– nu sunt necesare dispozitive de captare úi conductoare de coborâre;
– elementele metalice trebuie să fie legate la pământ conform articolului 6.2.
6.10.5.4 Structuri care conĠin zonele 1 úi 21
Pentru structurile în care există suprafeĠe definite ca zone 1 úi 21 se aplică prescripĠiile pentru zonele 2
úi 22 cu completările următoare:
– dacă în conducte există piese electroizolante, operatorul trebuie să determine măsurile de protecĠie.
De exemplu, o descărcare disruptivă poate fi evitată prin utilizarea unor eclatoare de izolare
antiexplozive;
– eclatoarele de izolare úi piesele electroizolante trebuie instalate în afara suprafeĠelor cu pericol de
explozie.
6.10.5.5 Structuri care conĠin zonele 0 úi 20
Pentru structurile în care există suprafeĠe definite ca zone 0 úi 20, se aplică prescripĠiile de la 6.10.5.4,
completate cu recomandările indicate în acest articol, în măsura în care sunt aplicabile.
Conexiunile de echipotenĠializare între sistemul de protecĠie împotriva trăsnetului úi alte
instalaĠii/structuri/echipamente vor fi realizate cu acordul operatorului sistemului. Conexiunile de
echipotenĠializare care utilizează eclatoare nu pot fi realizate fără acordul operatorului sistemului.
Astfel de dispozitive trebuie să fie corespunzătoare mediului în care acestea sunt instalate.
Pentru serviciile exterioare cu elementele definite ca zone 0 úi 20, se aplică prescripĠiile pentru
zonele 1, 2, 21 úi 22 cu completările următoare:
– echipamentul electric din interiorul rezervoarelor care conĠin lichide inflamabile trebuie să fie
corespunzător acestei utilizări. Măsurile de protecĠie împotriva trăsnetului trebuie luate conform cu
tipul de construcĠie;
– containere din oĠel, închise, cu suprafeĠe definite în interiorul zonelor 0 úi 20 trebuie să aibă o
grosime a peretelui de cel puĠin 5 mm în punctele posibile de impact a trăsnetului. În cazul unor
pereĠi subĠiri, trebuie să fie instalate dispozitive de captare.

6.10.5.6 AplicaĠii specifice

6.10.5.6.1 StaĠii de alimentare cu carburanĠi
La staĠiile de alimentare cu carburanĠi pentru automobile, căi ferate, vapoare etc., care au zone de risc
definite ca zone 2 úi 22, conductele din metal trebuie să fie legate la pământ în conformitate cu
articolul 6.2. Legarea conductelor trebuie să se facă la construcĠii metalice úi la úine, acolo unde există
(dacă este necesar prin intermediul unor eclatoare agrementate pentru zonele de risc în care sunt
instalate), Ġinând seama de curenĠii electrici de retur prin úine, de curenĠii electrici vagabonzi, de
descărcătoarele trenurilor electrice, de sistemele de protecĠie catodică împotriva coroziunii úi de altele
similare.
6.10.5.6.2 Rezervoare de depozitare
Anumite tipuri de structuri utilizate pentru depozitarea unor lichide care pot produce vapori inflamabili
sau utilizate pentru depozitarea de gaze inflamabile sunt auto-protejate (conĠinute în totalitate în
containere cu continuitate a părĠii metalice având o grosime nu mai mică de 5 mm pentru oĠel sau de
7 mm pentru aluminiu, fără eclatoare) úi nu necesită o protecĠie suplimentară. În mod similar,
rezervoarele úi conductele acoperite cu pământ nu necesită instalarea de dispozitive de captare.

464
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 467

6.10 - 5
Aparatele de măsurare úi control sau circuitele electrice utilizate în interiorul acestui echipament
trebuie să fie agrementate pentru acest tip de utilizare. Măsurile de protecĠie împotriva trăsnetului
trebuie să fie luate în funcĠie de tipul construcĠiei.
Rezervoarele izolate sau containerele trebuie să fie legate la pământ în funcĠie de cea mai mare
dimensiune orizontală (diametru sau lungime):
- până la 2m: o legare la pământ;
- peste 2 m úi până la 10 m: 2 legări la pământ;
- peste 10 m úi până la 20 m: 3 legări la pământ;
- peste 20 m: 4 legări la pământ.
Rezervoarele din depozite de rezervoare trebuie să fie conectate între ele. Punctele de racord ale
legăturilor se repartizează cât mai uniform pe circumferinĠa sau perimetrul rezervorului.
În cazul rezervoarelor cu capac flotant, capacul flotant trebuie conectat prin legătură de
echipotenĠializare la peretele rezervorului principal. Proiectarea etanúărilor úi a úunturilor úi a
poziĠionării lor trebuie luate în considerare astfel încât riscul aprinderii unui posibil amestec explozibil
prin scânteie să fie redus la cel mai scăzut nivel practic. Dacă are fixată o scară cu role, un conductor
de echipotenĠializare flexibil cu lăĠimea de 35 mm trebuie aplicat peste articulaĠiile de reazem ale
scării, între scară úi partea superioară a rezervorului úi între scară úi capacul flotant. Dacă scara cu role
nu este fixată de capacul flotant al rezervorului, unul sau mai multe (depinde de mărimea rezervorului)
conductoare de echipotenĠializare flexibile cu lăĠimea de 35 mm, sau echivalente, trebuie să fie aplicate
între peretele rezervorului úi capacul flotant. Conductoarele de echipotenĠializare trebuie să urmeze fie
scurgerea capacului sau să fie amplasate astfel ca acestea să nu poată să formeze bucle de întoarcere.
Pe rezervoarele cu capac flotant trebuie să fie prevăzute multiple conectări cu úunt între capacul
plutitor úi rezervor la intervale de aproximativ 1,5 m măsurate pe marginea capacului. Alegerea
materialului depinde de prescripĠiile pentru produs úi/sau de mediu. Mijloace alternative pentru
asigurarea unei conectări conductoare adecvate între capacul flotant úi peretele tancului pentru curenĠii
electrici de impuls asociaĠi descărcărilor de trăsnet sunt permise numai dacă sunt asigurate prin
încercări úi dacă procedurile sunt utilizate pentru a se asigura fiabilitatea conectării.
A10.5.6.3 Conducte
Conductele metalice supraterane, în afara legăturilor tehnologice, trebuie să fie conectate la fiecare 30 m la
prizele de pământ sau trebuie să fie legate la pământ cu un electrod de pământ de suprafaĠă (orizontal)
sau cu un electrod tip tijă (vertical).
Pentru conductele ce transportă lichide inflamabile la distanĠă lungă se aplică următoarele.
 în secĠiile de pompare, de branúamente úi situaĠii similare, toate conductele inclusiv conductele cu
manta din metal trebuie úuntate prin conductoare cu secĠiuni de cel puĠin 50 mm2;
 conductoarele de úuntare trebuie conectate cu urechi sudate sau cu úuruburi cu autoblocare, în
mod sigur, pe flanúele conductelor. Elementele electroizolante trebuie úuntate prin eclatoare.

465
468 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 6.11
HARTA KERAUNICA

466
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 469

Anexa 8.1
8.1 – 1
Metode de măsurare a rezistenĠei/impedanĠei izolaĠiei
pardoselilor úi a pereĠilor în raport cu pământul sau în raport cu
conductorul de protecĠie
1. GeneralităĠi

Măsurarea impedanĠei sau a rezistenĠei de izolaĠie a pardoselilor úi a pereĠilor trebuie efectuată la

tensiunea reĠelei faĠă de pământ úi la frecvenĠa nominală sau la o tensiune mai mică la aceeaúi
frecvenĠă nominală, combinat cu o măsurare a rezistenĠei de izolaĠie. Aceasta poate fi efectuată, de
exemplu, conform metodelor de măsurare următoare:
1) reĠele de tensiune alternativă:
- prin măsurare cu tensiunea alternativă nominală sau
- prin măsurare cu tensiuni alternative mici (minimum 25 V) úi suplimentar cu o încercare a
izolaĠiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 500 V tensiune continuă pentru tensiuni
nominale ale reĠelei care nu depăúesc 500 V úi o tensiune de încercare minimă de 1000 V
tensiune continuă pentru tensiuni nominale ale reĠelei de peste 500 V.
OpĠional pot fi utilizate sursele de tensiune următoare:
a) tensiunea sistemului (tensiune faĠă de pământ) care există la punctul de măsurare;
b) tensiunea secundarului unui transformator cu două înfăúurări;
c) o sursă independentă de tensiune la frecvenĠa nominală a reĠelei.
În cazurile specificate la b) úi c), tensiunea de măsurare trebuie sa fie legată la pământ pentru măsurare.
Din motive de securitate, atunci când se măsoară folosind tensiuni mai mari de 50 V, curentul de ieúire
maxim trebuie limitat la 3,5 mA

2) reĠele de tensiune continuă:

- încercare a izolaĠiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 500 V tensiune continuă
pentru tensiuni nominale ale reĠelei care nu depăúesc 500 V;
- încercare a izolaĠiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 1000 V tensiune continuă
pentru tensiuni nominale ale reĠelei de peste 500 V.
Încercarea izolaĠiei trebuie realizată utilizând echipament de măsurare conform recomandărilor din SR
EN 61557-2.

467
470 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

8.1 – 2
2. Metodă de încercare pentru măsurarea impedanĠei pardoselilor úi a pereĠilor cu tensiune
alternativă:
Curentul I de la ieúirea unei surse de tensiune sau de la un conductor de fază L parcurge printr-un
ampermetru electrodul de încercare. Tensiunea Ux a electrodului este măsurată faĠă de PE cu ajutorul
unui voltmetru cu o rezistenĠă internă de cel puĠin 1 MŸ.
ImpedanĠa de izolaĠie a pardoselii este deci: Zx= Ux / I
Măsurarea pentru determinarea impedanĠei trebuie efectuată în atâtea puncte câte sunt considerate
necesare, alese la întâmplare, dar minim în trei puncte.
Electrozii de încercare pot fi ambii de tipurile de mai jos. În caz de controverse, utilizarea electrodului
de încercare 1 este metoda de referinĠă.

3. Electrod de încercare 1
Electrodul constă dintr-un trepied metalic ale cărui parĠi ce se sprijină pe pardoseală formează vârfurile
unui triunghi echilateral (fig. 8.1.1). Fiecare punct de sprijin este prevăzut cu o bază flexibilă care
asigură, când se aplică o sarcină, un contact strâns cu suprafaĠa care este încercată pe o suprafaĠă de
aproximativ 900 mm2 úi prezentând o rezistenĠă electrică mai mică de 5000 Ÿ.
Înainte de a efectua măsurările, suprafaĠa încercată este curăĠată cu un fluid de curăĠare. În timpul
măsurărilor se aplică pe trepied o forĠă de aproximativ 750 N în cazul pardoselilor sau 250 N în cazul
pereĠilor.

Fig. 8.1.1. – Electrod de încercare 1

468
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 471

8.1 – 3
4. Electrod de încercare 2
Electrodul constă dintr-o placă metalică pătrată cu laturile de 250 mm, úi un pătrat umezit de hârtie
absorbantă, sau de pânză, din care a fost îndepărtat surplusul de apă, cu laturile de aproximativ 270
mm (fig. 8.1.2). Hârtia se amplasează între placa metalică úi suprafaĠa de încercat.
În timpul măsurărilor se aplică pe placă o forĠă de aproximativ 750 N în cazul pardoselilor sau 250 N
în cazul pereĠilor.

(*) ProtecĠie împotriva unui contact neintenĠionat cu o rezistenĠă de limitare a curentului la 3,5 mA
Fig. 8.1.2. – Electrod de încercare 2

469
472 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anexa 8.2
Măsurarea rezistenĠei / prizei de pământ (electrodului de pământ)
Procedura următoare poate fi adoptată atunci când trebuie efectuată măsurarea rezistenĠei electrodului
de pământ (fig. 8.2.1.).
Se trece un curent electric alternativ de intensitate constantă între electrodul de pământ, T, úi un
electrod auxiliar, T1, amplasat faĠă de T la o astfel de distanĠă ca zonele de influenĠă ale celor doi
electrozi să nu se suprapună.
Al doilea electrod de pământ auxiliar, T2, care poate fi un Ġăruú metalic înfipt în pământ, se inserează
apoi la jumătatea distanĠei dintre T úi T1, úi se măsoară căderea de tensiune dintre T úi T2.
RezistenĠa electrodului de pământ este tensiunea dintre T úi T2, divizată la curentul care circulă între T
úi T1, cu condiĠia să nu fie o suprapunere a celor două zone de influenĠă a electrozilor.
Pentru a verifica dacă valoarea rezistenĠei de dispersie a electrodului de pământ este corectă, se
efectuează încă două citiri cu al doilea electrod de pământ auxiliar T2 mutat cu 6 m mai departe úi cu 6
m mai aproape de T. Dacă cele trei rezultate sunt în concordanĠă, media celor trei citiri se consideră ca
fiind valoarea rezistenĠei de dispersie a electrodului de pământ T. În caz contrar, încercările se repetă
mărind distanĠa dintre T úi T1.

T - electrod de pământ supus încercării, deconectat de la toate sursele de alimentare

T1 - electrod de pământ auxiliar
T2 - al doilea electrod de pământ auxiliar
X - poziĠie alternativă a lui T2 pentru măsurare de verificare
Y - poziĠie alternativă următoare a lui T2 pentru altă măsurare de verificare

Fig. 8.2.1. – Măsurarea rezistenĠei prizei de pământ (electrodului de pământ)

470
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 473

Anexa 8. 3
Măsurarea impedanĠei buclei de defect
Măsurarea impedanĠei buclei de defect trebuie efectuată conform standardelor în vigoare.
Metoda următoare poate fi utilizată ca exemplu (fig. 8.3.1).
Metoda propusă în această anexă dă numai valori aproximative ale impedanĠei buclei de defect
deoarece nu ia în considerare natura fazorială a tensiunii, úi anume a condiĠiilor existente în momentul
real a defectului de punere la pământ. Gradul de aproximaĠie este acceptabil cu condiĠia ca reactanĠa
circuitului respectiv sa fie neglijabilă.
Se recomandă efectuarea unei încercări de continuitate între borna principală de legare la pământ úi
elementele conductoare expuse înainte de realizarea măsurării impedanĠei buclei de defect
Se atrage atenĠia asupra faptului că această metoda prezintă dificultăĠi în aplicare.
Tensiunea circuitului supus verificării se măsoară cu úi fără conectarea unui rezistor de sarcină
variabilă úi impedanĠa buclei de defect se calculează cu relaĠia:

Z=(U1-U2) / IR
unde:
Z - este impedanĠa buclei de defect;
U1 - tensiunea măsurată fără conectarea unui rezistor de sarcină;
U2 - tensiunea măsurată cu conectarea unui rezistor de sarcină;
IR - este curentul care circulă prin rezistorul de sarcină;

DiferenĠa dintre U1 úi U2 ar trebui să fie semnificativă.

Fig. 8.3.1. – Măsurarea impedanĠei buclei de defect

471
 Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata.
Cristina-Gabriela F. Popescu Locatia:Bucuresti

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

&JUYDGY|589230]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 bis/14.XI.2011 conține 474 de pagini. Prețul: 189,60 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.
 ORDIN nr. 128/24.06.2020
pentru aprobarea procedurii privind soluționarea neînțelegerilor apărute la încheierea
contractelor în sectorul energiei

Având în vedere dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. k) și art. 10 alin. (1) lit. ș) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012,
cu modificările și completările ulterioare;
În temeiul art. 5 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind
organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,
președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:
Art. 1 - (1) Se aprobă Procedura privind soluționarea neînțelegerilor apărute la încheierea
contractelor în sectorul energiei, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Prin sectorul energiei se înțelege sectorul energiei electrice și termice produse în cogenerare și
sectorul gazelor naturale.
Art. 2 - Participanții la piața de energie electrică și termică produsă în cogenerare, precum și la
piața de gaze naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3 - Titularii de licențe au obligația ca, în termen de 45 de zile de la data publicării prezentului
ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, să elaboreze proceduri proprii pentru soluționarea
neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în sectorul energiei.
Art. 4 - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul președintelui Autorității
Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 35/2013 pentru aprobarea procedurilor
privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul
energiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 17 iunie 2013.

Președintele
Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,
Dumitru CHIRIȚĂ
 ANEXA

PROCEDURĂ
privind soluționarea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în sectorul energiei

Capitolul I
Scop

Art. 1 - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), denumită în

continuare Autoritate competentă, soluționează neînțelegerile legate de încheierea contractelor
din sectorul energiei; prin sectorul energiei se înțelege sectorul energiei electrice și termice
produse în cogenerare și sectorul gazelor naturale.

Art. 2 - Prezenta procedură este elaborată în scopul creării unui mecanism de soluționare a
neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în sectorul energiei.

Capitolul II

Dispoziții generale

Art. 3 - Prezenta procedură stabilește modalitatea de soluționare a neînțelegerilor apărute la

încheierea contractelor în sectorul energiei,.

Art. 4 - (1) Nu intră sub incidența prevederilor prezentei proceduri:

a) soluționarea plângerilor împotriva operatorului de rețea/sistem din domeniul energiei;

b) soluționarea disputelor contractuale pe piața angro și cu amănuntul apărute între
participanții la piața de energie;
c) soluționarea disputelor/divergențelor privind accesul la rețelele/sistemele din
domeniul energiei;
d) soluționarea unor probleme ce nu fac obiectul reglementărilor în vigoare din domeniul
energiei;
e) soluționarea unor aspecte a căror rezolvare, nu intră în competența autorității de
reglementare, inclusiv aspecte legate de proprietate, dezmembrăminte ale dreptului de
proprietate sau alte drepturi reale.
(2) Semnarea cu obiecții sau divergențe a contractelor comerciale prevăzute la art. 3atrage
doar soluționarea neînțelegerilor precontractuale rămase divergente, prevederile art.1185
din Codul civil fiind aplicabile .

Art. 5 - (1) Termenii utilizați sunt definiți în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta
procedură.
(2) Definițiile prevăzute în anexa nr. 1 se completează cu definițiile din Legea energiei electrice
și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul III
Soluționarea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor

Secțiunea 1
Aspecte generale

Art. 6 - (1) Soluționarea neînțelegerilor care fac obiectul prezentei proceduri se realizează cu
parcurgerea următoarelor etape:
a) soluționarea la nivelul titularului de licență responsabil cu emiterea ofertei de contract;
b) soluționarea la nivelul Autorității competente.
(2) Limba oficială utilizată pe parcursul desfășurării acestei proceduri este limba română, iar
documentele redactate într-o limbă străină vor fi însoțite de traducerea legalizată; în caz contrar,
acestea nu vor fi luate în considerare.

Secțiunea a 2-a
Soluționarea la nivelul titularului de licență

Art. 7 - (1) Prealabil declanșării procedurii la nivelul ANRE, soluționarea neînțelegerilor se

efectuează la nivelul titularului de licență, ca urmare a analizării cererii scrise, depuse în acest sens
de către un solicitant, în care se prezintă neînțelegerile apărute la încheierea contractului/actului
adițional.
(2) Cererea va fi însoțită de documentele pe baza cărora solicitantul își întemeiază susținerile.
Documentele vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul.
(3) Titularul de licență analizează cererea și, dacă este cazul, în termen de cel mult 7 zile lucrătoare
de la înregistrare, solicită completarea documentației depuse. Solicitantul are obligația completării
documentației în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării de completare.
(4) În cazul în care solicitantul nu depune în termenul prevăzut la alin. (3) completarea
documentației, titularul de licență va analiza și va soluționa cererea pe baza documentelor deținute.
(5) În termen de 20 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii inițiale, se desfășoară ședința
comună, organizată prin grija titularului de licență, în vederea soluționării neînțelegerilor.
(6) În situația în care părțile implicate soluționează neînțelegerile, se va întocmi o minută în acest
sens, urmând ca în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data întocmirii acesteia să se încheie
contractul în cauză.
(7) În cazul în care solicitantul nu se prezintă la ședința comună, titularul de licență va analiza și
va soluționa cererea în baza documentelor depuse inițial și completate, după caz.
(8) În situația în care documentul încheiat cu ocazia ședinței comune nu este însușit sau este însușit
parțial de către una sau ambele părți implicate, se consideră că neînțelegerile nu au fost soluționate.
În acest caz, părțile vor încheia un proces-verbal, conform anexei nr. 2 care face parte integrantă
din prezenta procedură.
(9) În situația prevăzută la alin. (8), titularul de licență întocmește o cerere, conform anexei nr. 3
din prezenta procedură și documentația aferentă acesteia; documentele vor fi certificate de parte
pentru conformitate cu originalul.
(10) Titularul de licență va transmite Autorității competente, în termen de 30 de zile lucrătoare de
la înregistrarea cererii inițiale a solicitantului, câte un exemplar al cererii și al documentației
aferente, în vederea soluționării neînțelegerilor precontractuale și totodată solicitantului, spre
informare.
(11) Comunicarea convocării la ședința comună prevăzută la al. 5 se realizează prin e-mail, prin
fax sau prin scrisoare cu confirmare de primire.
(12) Toate comunicările dintre părți, prevăzute în cuprinsul prezentului articol, se realizează prin
oricare dintre următoarele modalități : e-mail, prin fax sau prin scrisoare cu confirmare de primire
la adresele desemnate de fiecare dintre părți.
Secțiunea a 3-a
Soluționarea la nivelul Autorității competente
Art. 8 - (1) Soluționarea neînțelegerilor la nivelul Autorității competente se realizează prin decizie,
în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, cu posibilitatea de prelungire cu
încă 30 de zile lucrătoare, cu înștiințarea părților cu privire la această prelungire. Cu acordul
părților, termenul de soluționare a cererii de 60 de zile lucrătoare, poate fi prelungit cu încă 30 de
zile lucrătoare.
(2) În cazul în care, pe parcursul procedurii de soluționare a neînțelegerilor, apar și alte
neînțelegeri, în măsura în care Autoritatea competentă hotărăște că este posibil, acestea se includ
în procedura aflată deja în derulare. În caz contrar, acestea vor face obiectul unei soluționări
ulterioare, reluându-se pașii procedurali.
(3) Procedura de soluționare a neînțelegerilor se consideră declanșată odată cu înregistrarea la
Autoritatea competentă a cererii transmise de titularul de licență, împreună cu documentația
anexată acesteia, conform art. 7 alin. (9).
(4) Termenul pentru înregistrarea cererii la ANRE este de maximum 60 de zile lucrătoare de la
momentul intrării în posesia propunerii de contract transmise de titularul de licență. Orice cerere
transmisă cu nerespectarea termenului menționat se respinge ca fiind tardivă.
(5) Documentele ce însoțesc cererea de declanșare a procedurii de soluționare la nivelul
Autorității competente trebuie să cuprindă, fără a se limita la acestea:
a) copia propunerii de contract/act adițional la încheierea căruia au apărut neînțelegeri;
b) procesul-verbal întocmit conform anexei nr. 2, în care se precizează punctele nesoluționate
la nivelul titularului de licență, poziția părților și documentele pe care părțile își întemeiază
susținerile;
c) corespondența dintre părți privind contractul/actul adițional în discuție;
d) decizii ale organelor jurisdicționale, în măsura în care acestea există;
e) indicarea temeiului legal în baza căruia își fundamentează pretențiile;
f) alte documente cuprinzând informații tehnice sau de altă natură, necesare soluționării
neînțelegerii.
Art. - 9 După înregistrarea cererii la Autoritatea competentă se parcurg următoarele etape:
a) întrunirea Comisiei de soluționare a neînțelegerilor;
b) analiza preliminară a documentației transmise și solicitarea completării acesteia, după caz;
c) pregătirea audierii și convocarea părților;
d) audierea părților;
e) formularea deciziei Autorității competente și comunicarea acesteia părților.
 Art. 10 - (1) Comisia de soluționare a neînțelegerilor, denumită în continuare Comisia, se numește
prin decizie a președintelui Autorității competente, cu precizarea calității de președinte și a
membrului înlocuitor.

(2) Comisia este alcătuită dintr-un număr impar de membri cu drept de vot, nu mai puțin de 5 și
nu mai mult de 7, precum și un secretar al Comisiei fără drept de vot.

(3) Comisia va fi compusă din angajați ai Autorității competente și din ea va face parte obligatoriu
un reprezentant al compartimentului juridic, un reprezentant al compartimentului de specialitate și
un reprezentant al compartimentului de resort.

(4) Pentru soluționarea neînțelegerii apărute la încheierea contractelor, Autoritatea competentă

poate apela și la consultanți, persoane fizice/juridice. Consultanții nu vor face parte din Comisie.

(5) Contravaloarea serviciului prestat de consultanți va fi suportată conform reglementărilor emise

de Autoritatea competentă.

Art. 11 - (1) Ședințele Comisiei se consideră întrunite legal, respectiv cvorumul este îndeplinit
dacă sunt prezenți cel puțin 4 dintre membrii săi, incluzând președintele Comisiei sau, în absența
acestuia, înlocuitorul lui, reprezentantul compartimentului juridic, al compartimentului de
specialitate și al compartimentului de resort.

(2) Comisia adoptă decizia, de regulă, cu majoritate simplă, majoritate care întrunește un număr
de voturi egal cu minim jumătate plus unu din numărul voturilor celor prezenți. În caz de egalitate
de voturi este decisiv votul președintelui.

Art. 12 - Ședințele Comisiei sunt prezidate de președintele Comisiei.

Art. 13 - (1) În cazul în care în urma analizei preliminare a cererii și a documentației transmise,
Comisia de soluționare a neînțelegerilor apreciază că cererea nu face obiectul soluționării în baza
prevederilor prezentei proceduri, încheie procedura de soluționare, prin emiterea unei decizii de
respingere a cererii ca inadmisibilă.

(2) Decizia trebuie să cuprindă motivarea și se comunică părților în termen de cel mult 10 zile
lucrătoare de la primirea cererii de declanșare a procedurii de soluționare a neînțelegerilor.
Art. 14 - (1) În vederea pregătirii audierii, Comisia poate solicita părților, în scris, informații
suplimentare sau completarea documentației depuse, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la
primirea cererii de declanșare a procedurii de soluționare a neînțelegerilor. Părțile au obligația
depunerii acestora în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
(2) În cazul în care una dintre părți sau ambele nu dau curs solicitării de transmitere a documentelor
sau transmit parțial documentele solicitate în termenul menționat la alin. (1), Comisia va analiza și
va soluționa neînțelegerea în baza documentelor deținute.
Art. 15 - (1) Convocarea părților în vederea audierii are loc cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de
termenul fixat.
(2) Comunicarea convocării se realizează prin e-mail, prin fax sau prin scrisoare cu confirmare de
primire.
(3) Comunicările se transmit la adresele de corespondență indicate de părți în cerere sau la adresele
aduse la cunoștința Autorității competente, pe parcursul derulării procedurii.
Art. 16 - (1) Audierea are loc, de regulă, la sediul Autorității competente, în termen de cel mult 15
zile lucrătoare calculate de la data înregistrării cererii. În situația în care se solicită informații
suplimentare sau completarea documentației depuse inițial, audierea are loc în termen de cel mult
20de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
(2) Părțile vor participa la audiere prin reprezentanți legali sau prin persoane împuternicite.
Persoanele care nu pot proba cu înscrisuri calitatea legală nu vor fi acceptate la audiere. Documentul
care atestă calitatea de împuternicit va fi păstrat la dosarul cauzei.
(3) Oricare dintre părți poate cere ca audierea să se facă în lipsa ei, pe baza cererii și a actelor depuse.
Solicitarea se va face în scris, cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru audiere.
(4) Lipsa uneia dintre părți de la dezbateri nu afectează derularea procedurii sau luarea unei hotărâri.
(5) Prin excepție de la alin. (4), dacă una din părți solicită, în prealabil, cu cel puțin 3 zile lucrătoare,
reprogramarea audierii, Comisia poate amâna o singură dată audierea.
(6) Audierea reprogramată va avea loc în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data fixată
inițial și va fi comunicată părților, în conformitate cu prevederile art. 15.
(7) Dacă ambele părți, deși înștiințate, nu se prezintă la dezbateri și nici nu au solicitat soluționarea
în lipsă, Comisia clasează cererea prin emiterea unei decizii.
Art. 17 - (1) În cadrul audierii părțile își exprimă punctele de vedere argumentate cu probe
pertinente, concludente și utile cauzei.
(2) Expunerea părților va fi clară și concisă, cu argumente de drept și de fapt.
(3) După ce fiecare parte își prezintă poziția, membrii Comisiei pot pune întrebări pentru clarificarea
aspectelor supuse soluționării.
(4) Dacă Comisia consideră necesar, poate stabili o nouă audiere, în termen de 10 zile lucrătoare de
la prima audiere. Cu această ocazie, Comisia poate să solicite părților și alte documente relevante
pentru soluționarea cererii, situație în care părțile au obligația de a transmite documentele în termen
de 5 zile lucrătoare de la solicitare.
Art. 18 - (1) După analizarea circumstanțelor factuale și juridice stabilite pe baza documentației
depuse și a concluziilor desprinse din audieri, după caz, în termen de 5 zile lucrătoare de la data
ultimei audieri, Comisia emite o decizie, semnată de președintele Comisiei.
(2) Decizia trebuie să conțină următoarele:
a) calitatea și datele de identificare ale părților;
b) obiectul cererii, motivele de fapt și de drept care stau la baza deciziei, soluția pronunțată;
c) precizarea căii de atac și a termenului de exercitare a acesteia, precum și a instanței
competente să soluționeze cererea de chemare în judecată.
d) semnătura președintelui Comisiei.
(3) Decizia este obligatorie pentru părți de la data comunicării acesteia și este valabilă/aplicabilă
până la desființarea acesteia în mod definitiv de către instanța de judecată, în situația în care decizia
este atacată.
(4) Decizia este redactată în 3 exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte, respectiv unul
pentru ANRE.
(5) În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii, decizia se comunică părților
implicate, prin e-mail, scrisoare cu confirmare de primire sau, după caz, prin fax.
(6) Decizia Comisiei poate fi atacată la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel
București, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării acesteia.
(7) Dacă pe parcursul procedurii de soluționare a neînțelegerii Comisia identifică fapte care,
potrivit legii, constituie contravenție, întocmește o notă de sesizare care se aprobă de către
președintele Comisiei și se transmite Direcției Generale Control în vederea analizării și
instrumentării acesteia.

(8) Dacă pe parcursul procedurii de soluționare a neînțelegerii Comisia identifică practici

abuzive care afectează piața angro de energie, respectiv încălcarea prevederilor REMIT,
sesizează compartimentul de specialitate din cadrul ANRE cu atribuții de investigare.
 Capitolul IV
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 19 - Termenele pentru desfășurarea etapelor și/sau acțiunilor prevăzute în cadrul capitolului
III, secțiunea a 3-a pot fi depășite, cu acordul conducerii Autorității competente, și cu înștiințarea
părților.

Art. 20 – (1) Din momentul înregistrării cererii pentru soluționarea neînțelegerilor apărute la
încheierea contractelor în sectorul energiei, procedura devine obligatorie, cu excepția cazului în
care solicitantul s-a adresat pentru soluționarea cererii sale instanțelor judecătorești, situație în
care cererea acestuia se clasează prin emiterea unei decizii.

(2) Pe toată durata desfășurării procedurii, dar nu mai târziu de data la care se emite decizia
Comisiei cu privire la neînțelegerea respectivă, părțile pot soluționa pe cale amiabilă
neînțelegerea apărută.

(3) Părțile sunt obligate să comunice Autorității competente înțelegerea la care au ajuns, în
termen de 3 zile lucrătoare de la data la care neînțelegerea s-a soluționat, fără a se depăși
termenul prevăzut la alin. (2). În acest caz, înțelegerea trebuie să fie redactată în scris, însușită
prin semnătură de fiecare parte și să cuprindă data încheierii. Prin înțelegere părțile nu pot
deroga de la prevederile legale în vigoare.
(4) În cazul în care solicitantul și-a retras plângerea sau părțile au încheiat o înțelegere conform
alin. (2), acesta/acestea nu mai au dreptul să revină ulterior la Autoritatea competentă, cu o nouă
cerere, având același obiect.
(5) Luând act de retragerea plângerii sau de înțelegerea părților, Comisia emite o decizie în acest
sens.

Art. 21 - Autoritatea competentă poate îndrepta erorile materiale din conținutul deciziei, din
oficiu ori la solicitarea părții interesate, situație în care aceasta va comunica părților decizia
modificată.

Art. 22 - (1) Dosarul este confidențial. Nicio altă persoană în afara părților, a membrilor
Comisiei și a președintelui Autorității competente sau a înlocuitorului de drept al acestuia nu are
acces la dosar fără acordul scris al părților și fără încuviințarea Comisiei, cu excepția situației în
care aceste date sunt solicitate de către direcțiile de specialitate din cadrul ANRE cu atribuții de
control, investigații, sau o autoritate a statului, în condițiile legii.
(2) În vederea apărării intereselor legitime ale părților, membrii Comisiei și consultanții sunt
obligați să nu publice și să nu divulge datele și informațiile de care iau cunoștință în această
calitate, fără a avea acordul scris al părții implicate.
(3) Dosarul se păstrează la sediul Autorității competente un an de la data emiterii deciziei prin
care este soluționată neînțelegerea, după care se arhivează.
(4) Evidența dosarelor privind soluționarea neînțelegerilor se va ține în registre speciale, prin
grija compartimentului de resort.

Art. 23 Procedurile de soluționare a neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în

domeniul energiei electrice și termice produse în cogenerare de înaltă eficiență demarate dar
nefinalizate până la data intrării in vigoare a prezentei proceduri, se continuă și se finalizează
conform prevederilor Ordinului președintelui ANRE nr. 35/2013 pentru aprobarea
procedurilor privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor
în domeniul energiei.
Art. 24 - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta procedură.
 Anexa nr. 1
la procedură

Definiții

Audiere Etapă a procedurii de soluționare a neînțelegerilor

apărute la încheierea contractelor/actelor adiționale
în cadrul căreia părțile își expun punctele de vedere
și argumentele pe care acestea se întemeiază
Structură din cadrul ANRE care inițiază și participă la procesul
Compartiment de resort de soluționare a neînțelegerilor precontractuale, în conformitate

cu procedurile specifice
Compartimentul de Structură din cadrul ANRE în ale cărei atribuții se
specialitate află obiectul dedus soluționării neînțelegerii

Părți Titularul unei licențe și solicitantul încheierii

unui contract/act adițional

Solicitant Persoana fizică sau juridică ce se adresează unui

titular de licență

Titular de licență Persoana fizică sau juridică deținătoare a unei

licențe eliberate de Autoritatea competentă; este
asimilat titularului de licență și prestatorul
serviciului de distribuție.
 Anexa nr 2
la procedură

PROCES-VERBAL
privind punctele rămase divergente după parcurgerea
etapei de soluționare la nivelul titularului de licență,
la încheierea contractului/actului adițional
pentru ........................................,

Nr. Formularea Formularea Formularea Justificarea Justificarea

crt. articolului titularului solicitan titularului solicitan
aflat în de licență tului de licență tului
divergență
1.
2.
3.
4.
...

Data ................. Semnătura .................

 Anexa 3
la procedură

CERERE DE SOLUȚIONARE A NEÎNȚELEGERILOR

Subscrisa: (numele/denumirea), titular al licenței de .......................... nr. .........., din data de

..............., prin reprezentant legal ............................,
solicităm soluționarea neînțelegerii/neînțelegerilor intervenite cu ocazia încheierii
contractului/actului adițional .............................., cu persoana fizică/juridică (numele/denumirea;
numele reprezentanților legali; domiciliul, sediul; numărul de înmatriculare la registrul comerțului;
telefon/fax), prin reprezentant legal ..........., având în vedere că s-a parcurs etapa soluționării la
nivelul titularului de licență.
(Urmează expunerea, pe scurt, a obiectului neînțelegerii, cu datele aferente:
[] indicarea propunerii de contract/act adițional/contractului;
[] indicarea clauzelor care fac obiectul neînțelegerilor.)
Solicităm soluționarea prezentei cereri, pe baza documentelor depuse la dosar, prin declanșarea
procedurii de soluționare a neînțelegerilor la nivelul Autorității Naționale de Reglementare în
Domeniul Energiei.

Data ...................... Semnătura ....................

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021 9

ACTE ALE AUTORITĂȚII NAȚIONALE

DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

ORDIN
privind aprobarea Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice
Având în vedere prevederile art. 3 pct. 79 și ale art. 44 alin. (2) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale
nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) și ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007
privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Standardul de performanță
pentru serviciul de distribuție a energiei electrice,
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 2. — Operatorii economici din sectorul energiei electrice
duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entitățile
organizatorice din cadrul Autorității Naționale de Reglementare
în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor
prezentului ordin.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării.
Art. 4. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se
abrogă Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2016 privind
aprobarea Standardului de performanță pentru serviciul de
distribuție a energiei electrice, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 291 din 18 aprilie 2016, cu modificările și
completările ulterioare.

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriță

București, 15 iunie 2021.

Nr. 46.

ANEXĂ

S TA N D A R D D E P E R F O R M A N Ț Ă
pentru serviciul de distribuție a energiei electrice

CAPITOLUL I Art. 4. — Prin standard se stabilesc indicatorii de

Dispoziții generale
SECȚIUNEA 1
Scop și domeniu de aplicare
Art. 1. — Prezentul standard de performanță, denumit în
continuare standard, reglementează calitatea serviciului de
distribuție a energiei electrice.
Art. 2. — Standardul stabilește indicatorii de performanță
pentru serviciul de distribuție a energiei electrice.
Art. 3. — (1) Standardul se aplică în relațiile dintre operatorii
de distribuție și utilizatorii racordați la rețeaua electrică de
distribuție care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au instalațiile la tensiunea nominală alternativă în gama
230 V—110 kV și la frecvența nominală de 50 Hz;
b) prin regimul lor de funcționare nu introduc perturbații
inacceptabile, conform normativelor în vigoare, care să afecteze
funcționarea rețelei electrice de distribuție sau alimentarea altor
utilizatori ai rețelei electrice de distribuție din zonă;
c) respectă condițiile prevăzute în contractul de
distribuție/furnizare.
(2) Standardul se aplică și în relațiile dintre operatorii de
distribuție și titularii cererilor de racordare la rețeaua electrică
de interes public.
performanță privind serviciul de distribuție a energiei electrice
cu privire la:
a) continuitatea alimentării cu energie electrică a utilizatorilor;
b) calitatea tehnică a energiei electrice distribuite;
c) calitatea comercială a serviciului de distribuție a energiei
electrice.
Art. 5. — Prevederile standardului nu se aplică:
a) în situații de funcționare anormală a rețelei electrice de
distribuție determinată de către operatorul de transport și de
sistem, în condițiile în care operatorul de distribuție a luat toate
măsurile pentru limitarea efectelor cauzei care determină
funcționarea anormală;
b) în situații de forță majoră care au afectat operatorii de
distribuție, stabilite și dovedite conform legii.
SECȚIUNEA a-2-a
Definiții și abrevieri
Art. 6. — (1) Termenii utilizați în prezentul standard sunt
definiți în Legea energiei electrice și a gazelor naturale
nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, în Codul
tehnic al rețelelor electrice de distribuție, aprobat prin ordin al
președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul
Energiei, Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu
modificările și completările ulterioare, NTE 004/05/00 —
Normativ pentru analiza și evidența evenimentelor accidentale
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021
din instalațiile de producere, transport și distribuție a energiei
electrice și termice, aprobat prin ordin al președintelui Autorității
Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, și în
Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice
de interes public, aprobat prin ordin al președintelui Autorității
Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu
modificările și completările ulterioare, denumit în continuare
regulament de racordare.
(2) În înțelesul standardului, termenii și expresiile folosite au
următoarele semnificații:
a) analizor de calitate — instrument sau aparat cu ajutorul
căruia se realizează monitorizarea și măsurarea parametrilor
tehnici ai energiei electrice distribuite;
b) armonici — tensiuni sinusoidale/curenți sinusoidali cu o
frecvență egală cu un multiplu întreg al frecvenței fundamentale
a tensiunii aplicate/curentului aplicat;
c) condiții meteorologice deosebite — condiții meteorologice
care au avut loc într-o anumită zonă geografică, care au condus
la depășirea condițiilor de proiectare a echipamentelor și
instalațiilor electrice, în urma cărora au rezultat deteriorări de
echipamente în instalațiile electrice din acea zonă a rețelei
electrice de distribuție ce aparține operatorului de distribuție sau
care conduc la imposibilitatea temporară de acțiune a
operatorului de distribuție în scopul remedierii unor defecte
apărute la rețeaua electrică de distribuție din acea zonă; aceste
condiții meteorologice trebuie confirmate de instituții cu atribuții
privind gestionarea situațiilor de urgență, de Administrația
Națională Apele Române, de Administrația Națională de
Meteorologie și Hidrologie sau de alte instituții abilitate în acest
sens;
d) echipament cu funcție de înregistrare a numărului de
întreruperi — aparat electric care poate înregistra toate tipurile
de întreruperi — tranzitorii, scurte sau lungi, respectiv lipsa
tensiunii în punctul de amplasare;
e) compensație — sumă de bani pe care operatorul de
distribuție o plătește utilizatorului racordat în zona rețelei
electrice de distribuție afectată, în cazul în care nivelul unui
indicator de performanță nu este atins conform prevederilor
prezentului standard;
f) deranjament — eveniment accidental din rețelele electrice
de joasă tensiune (≤ 1 kV) care conduce la întreruperea
consumatorilor alimentați din rețeaua de joasă tensiune sau la
modificarea parametrilor tensiunii în afara limitelor normate.
Constituie deranjamente și arderea siguranțelor sau
declanșarea întreruptoarelor de pe partea de medie tensiune a
transformatoarelor, cu excepția cazurilor când acestea se
produc ca urmare a defectării transformatoarelor sau a unor
scurtcircuite pe partea de medie tensiune, până la bornele
transformatorului;
g) factor total de distorsiune armonică a tensiunii (total
harmonic distortion factor — THD) — Parametru sintetic,
caracteristic pentru regimul periodic nesinusoidal în ansamblu
(total), calculat conform formulei:

THD = ¦ uh 

h=
unde: h este rangul armonicii, iar uh este raportul dintre
tensiunea armonică și tensiunea fundamentală U1;
h) flicker — impresia de instabilitate a senzației vizuale
produsă de o sursă luminoasă a cărei luminozitate sau
distribuție spectrală variază în timp datorită variației tensiunii la
alimentare; modul de măsurare și valorile-limită sunt prevăzute
în Norma tehnică energetică pentru limitarea fluctuațiilor de
tensiune, inclusiv a efectului de flicker, în rețelele electrice de
transport și de distribuție — NTE 012/14/00, aprobată prin ordin
al președintelui Autorității Naționale de Reglementare în
Domeniul Energiei;
i) forță majoră — orice eveniment extern, imprevizibil, absolut
invincibil și inevitabil care exonerează de orice răspundere
părțile contractuale, conform prevederilor art. 1.351 alin. (2) din
Codul civil;
j) gol de tensiune — reducerea temporară a tensiunii efective
într-un punct al rețelei de alimentare cu energie electrică la o
valoare cuprinsă între 90% și 5% din valoarea contractuală. În
aplicarea acestui standard, durata unui gol de tensiune este
între 10 ms și 60 s (un minut);
k) incident deosebit — eveniment care duce la apariția unei
întreruperi lungi a căii de alimentare/evacuare a energiei
electrice, ce afectează un număr mai mare de 5.000 de
utilizatori;
l) indicator statistic — indicator care caracterizează serviciul
de distribuție a energiei electrice, fără să constituie un criteriu de
evaluare a calității serviciului prestat de operatorii de distribuție
și pentru care prezentul standard impune monitorizarea anuală;
m) întrerupere de alimentare — situație în care valorile
efective ale tensiunilor de linie/fază din punctul de conectare
sunt sub 5% din tensiunea de referință;
n) întrerupere tranzitorie — întrerupere cu durata (t) de
maximum 3 secunde (t ≤ 3s);
o) întrerupere scurtă — întrerupere cu durata între 3s și
3 minute (3s < t ≤ 3 min.);
p) întrerupere lungă — întrerupere de peste 3 minute
(t > 3 min.);
q) întrerupere planificată — întrerupere necesară pentru
realizarea lucrărilor de dezvoltare, retehnologizare, exploatare
sau mentenanță, anunțată înainte de a se interveni în rețeaua
electrică de distribuție, conform prevederilor standardului;
r) întrerupere neplanificată — întrerupere despre care
utilizatorii afectați nu au fost anunțați în prealabil conform
prevederilor standardului;
s) mediu rural — zonă de consum care cuprinde comune
și/sau sate;
ș) mediu urban — zonă de consum care cuprinde orașele și
municipiile (inclusiv municipiile reședință de județ);
t) monitorizare — urmărirea numărului de întreruperi și/sau a
parametrilor calității tehnice a energiei electrice în puncte
reprezentative ale rețelei electrice de distribuție, alese de către
operatorul de distribuție și/sau în funcție de reclamațiile primite;
ț) nesimetrie — stare a unui sistem trifazat de tensiuni
(curenți) caracterizată prin amplitudini ale tensiunii (curentului)
pe fază diferite sau/și defazaje între fazele consecutive diferite
de 2π/3 rad. Din punct de vedere practic, cel mai important
parametru este factorul de nesimetrie determinat de
componenta de secvență negativă (Kn), definit ca raportul dintre
media valorilor efective calculate pentru zece minute ale
componentei negative și media valorilor efective calculate
pentru zece minute ale componentei pozitive, exprimat în
procente;
u) supratensiune temporară de frecvență industrială —
creștere temporară a tensiunii efective într-un punct al rețelei de
alimentare cu energie electrică peste valoarea de prag
specificată de la care tensiunea începe să crească. În aplicarea
acestui standard, pragul de la care tensiunea începe să crească
(începutul supratensiunii) este egal cu 110% din tensiunea de
referință;
v) durata creșterii de tensiune — interval de timp parcurs
între momentul la care valoarea efectivă a tensiunii într-un
anumit punct al rețelei de alimentare cu energie electrică
depășește pragul de început și momentul la care acesta ajunge
sub pragul de sfârșit. Pentru scopul acestui standard, durata
unei creșteri de tensiune este de la 10 ms. până la 1 min.
inclusiv;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021
w) supratensiune tranzitorie — supratensiune oscilantă sau
neoscilantă de scurtă durată, care în general este puternic
amortizată și durează numai câteva milisecunde.
Supratensiunile tranzitorii sunt în general determinate de
trăsnet, operațiuni de comutații sau funcționarea fuzibililor;
x) tensiune interarmonică — tensiune sinusoidală cu o
frecvență între armonici, respectiv cu o frecvență care nu
reprezintă un multiplu întreg al frecvenței fundamentale a
tensiunii;
y) tensiune înaltă — tensiune a cărei valoare efectivă
nominală este cuprinsă între 36 kV < Un ≤ 150 kV (în România,
110 kV);
z) tensiune medie — tensiune care are valoarea efectivă
nominală cuprinsă între 1 kV < Un ≤ 36 kV;
aa) tensiune joasă — tensiune care are valoarea efectivă
nominală Un ≤ 1 kV;
ab) tensiune nominală a unei rețele — tensiune care
caracterizează sau identifică o rețea de alimentare cu energie
electrică și la care se face referire în cazul anumitor caracteristici
de funcționare;
ac) tensiune de alimentare contractuală (tensiune declarată)
în mod normal este tensiunea nominală Un a rețelei. La medie
și înaltă tensiune, drept urmare a unui acord între operatorul de
distribuție și utilizator, tensiunea de alimentare contractuală
poate fi diferită de tensiunea nominală;
ad) variație rapidă de tensiune — variație singulară rapidă a
valorii efective a tensiunii între două niveluri consecutive, care
au rămas stabile pe un interval de timp definit, dar nespecificat.
(3) Abrevierile utilizate în cuprinsul standardului au
următoarele semnificații:
a) ANRE — Autoritatea Națională de Reglementare în
Domeniul Energiei;
b) ATR — aviz tehnic de racordare;
c) CEI — Comisia Electrotehnică Internațională;
d) CR — certificat de racordare;
e) PD — punct de delimitare;
f) OD — operator/operatori de distribuție;
g) OTS — operator de transport și de sistem;
h) RED — rețea electrică de distribuție;
i) SEN — Sistem electroenergetic național;
j) LEA — linie electrică aeriană;
k) LES — linie electrică subterană;
l) IT — înaltă tensiune;
m) MT — medie tensiune;
n) JT — joasă tensiune;
o) Uc — tensiunea contractuală (declarată);
p) Un — tensiunea nominală.
CAPITOLUL II
Continuitatea în alimentare
SECȚIUNEA 1
Obligații ale OD
Art. 7. — OD are obligația să asigure continuitatea în
alimentarea cu energie electrică în conformitate cu nivelurile de
performanță stabilite prin prezentul standard. OD ia toate
măsurile pentru reducerea duratei întreruperilor și pentru a le
programa, la date și ore care afectează cât mai puțin utilizatorul.
Art. 8. — (1) În situația în care OD nu asigură nivelul de
performanță stabilit prin prezentul standard, utilizatorii racordați
în zona din RED afectată au dreptul de a primi compensații.
(2) Compensațiile se plătesc de către OD utilizatorilor ale
căror instalații sunt racordate direct la rețeaua acestuia.
(3) În cazul în care responsabil pentru nerespectarea
indicatorilor de performanță este OD ce deține RED din amonte
de rețeaua la care sunt racordate instalațiile utilizatorilor afectați,
11
compensațiile se plătesc conform alin. (2), urmând a fi
recuperate de la OD responsabil prin solicitarea de despăgubiri
conform contractului de distribuție încheiat între cei doi OD
conform reglementărilor în vigoare.
Art. 9. — La solicitarea unui utilizator cu o putere aprobată de
cel puțin 100 de kVA pe loc de consum, OD este obligat să
negocieze includerea în contractul de distribuție a unor
prevederi speciale referitoare la continuitatea alimentării și/sau
calitatea tehnică a energiei electrice, suplimentare nivelurilor
minime stabilite prin prezentul standard, convenind obligațiile
tehnice și financiare care revin părților, cu evidențierea distinctă
a acestora în contractul de distribuție.
Art. 10. — OD este obligat să anunțe utilizatorii afectați de
întreruperile planificate, menționând durata estimată a acestora.
Art. 11. — OD este îndreptățit să întrerupă calea de
alimentare/evacuare a energiei electrice în situațiile și condițiile
prevăzute în contractul-cadru pentru serviciul de distribuție a
energiei electrice, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE,
denumit în continuare contract-cadru pentru serviciul de
distribuție.
Art. 12. — (1) Pentru lucrările de dezvoltare, retehnologizare
și mentenanță, OD va stabili, împreună cu utilizatorii, o
programare convenabilă pentru ambele părți.
(2) OD informează utilizatorii și, în cazul utilizatorilor de tip
client final, furnizorii acestora cu privire la data, ora, precum și
durata întreruperilor necesare, după cum urmează:
a) în scris sau telefonic, cu minimum 15 zile lucrătoare
înainte de data de începere a lucrărilor, în cazul clienților
noncasnici mari, precum și în cazul clienților vulnerabili, din
motive de sănătate/vârstă, încadrați în această categorie
conform prevederilor art. 19; pentru aceste categorii de clienți,
OD retransmite anunțul cu privire la data întreruperii, cu 5 zile
lucrătoare înainte de data de începere a lucrărilor;
b) prin mass-media (minim presă) și pagina proprie de
internet, în cazul locurilor de consum și/sau de producere
racordate la rețelele electrice de IT și MT, cu excepția celor
aferente clienților prevăzuți la lit. a), cu minimum 5 zile lucrătoare
înainte de data de începere a lucrărilor;
c) prin mass-media (minim presă) și pagina proprie de
internet în cazul locurilor de consum și/sau de producere
racordate la rețelele electrice de JT, cu excepția celor aferente
clienților prevăzuți la lit. a), cu minimum 2 zile lucrătoare înainte
de data de începere a lucrărilor.
(3) În situațiile prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), pentru cazul
în care contractul de distribuție este încheiat între OD și
utilizator, OD informează utilizatorii și individual, prin e-mail sau
sms, dacă informațiile privind adresa de e-mail sau numărul de
telefon i-au fost puse la dispoziție de către aceștia.
(4) În situația locurilor de consum și/sau de producere
prevăzute la alin. (2) lit. a), dacă se ajunge la o înțelegere cu
majoritatea utilizatorilor afectați privind reprogramarea unei
întreruperi planificate, OD anunță toți utilizatorii cu privire la noua
dată, oră, precum și durată a întreruperii necesare, cu minimum
5 zile lucrătoare înainte de data de începere a lucrărilor.
(5) În situația în care, din motive obiective, OD renunță la
întreruperea planificată, acesta are obligația de a informa
utilizatorii și, în situația în care contractul de distribuție este
încheiat prin intermediul furnizorilor, pe furnizorii acestora, ce
urmau a fi afectați de întrerupere cu minimum 24 de ore înainte
de data prevăzută pentru începerea lucrărilor.
(6) La solicitarea unui utilizator privind limitarea duratei/puterii
întrerupte sau chiar eliminarea întreruperilor, transmisă în scris
conform art. 39, OD apelează la mijloace speciale (de exemplu,
alimentări provizorii, lucru sub tensiune, grupuri generatoare
mobile) cu scopul limitării duratei/puterii întrerupte sau chiar a
eliminării întreruperilor sau realizează lucrările necesare în afara
programului normal de lucru al solicitantului.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021
(7) În situația prevăzută la alin. (6), cheltuielile suplimentare
ale OD se suportă de utilizator în condițiile în care OD îi
adresează o propunere tehnică și financiară înaintea începerii
lucrărilor, cu excepția consumatorilor vulnerabili.
Art. 13. — (1) Într-un an calendaristic, pentru lucrările de
dezvoltare și mentenanță, OD nu cauzează unui utilizator mai
mult de:
a) 4 întreruperi planificate cu durata de maximum 8 ore
fiecare, în mediul urban;
b) 8 întreruperi planificate cu durata de maximum 8 ore
fiecare, în mediul rural.
(2) În scopul realizării lucrărilor de retehnologizare a unor
rețele electrice care alimentează un număr mai mare de
2.000 de utilizatori pentru care nu există soluții tehnice cu
caracter provizoriu (în vederea asigurării alimentării/evacuării
energiei electrice), precum și a lucrărilor necesare pentru
racordarea unor noi utilizatori, se acceptă ca OD să efectueze
într-un an calendaristic 2 întreruperi planificate, cu durata de
maximum 8 ore fiecare, în plus față de numărul întreruperilor
prevăzut la alin. (1).
(3) Numărul întreruperilor planificate prevăzut la alin. (1)
include întreruperile planificate solicitate de OTS.
(4) Pentru lucrări planificate la infrastructura rutieră, lucrări
edilitare, transporturi agabaritice sau pentru lucrări planificate în
instalațiile terților/utilizatorilor OD, solicitate de aceștia, care
conduc la întreruperea alimentării cu energie electrică a altor
utilizatori, OD poate efectua într-un an calendaristic 2 întreruperi
planificate, cu durata de maximum 8 ore, suplimentar celor
prevăzute la alin. (1).
Art. 14. — (1) Pentru remedierea instalațiilor în urma unor
evenimente accidentale care necesită o intervenție imediată, OD
ia toate măsurile necesare și anunță, dacă este posibil, pe orice
cale și în timpul cel mai scurt utilizatorii cu privire la ora și durata
întreruperii care urmează.
(2) În situația prevăzută la alin. (1), pentru calculul
indicatorilor de continuitate, această întrerupere se consideră
ca fiind neplanificată.
(3) Dacă remedierea instalațiilor nu necesită o intervenție
imediată, OD anunță utilizatorii, cu minimum 24 de ore înainte
de întrerupere, prin intermediul mass-mediei (minim presă) și
paginii de internet și e-mail/sms, iar la calculul indicatorilor de
continuitate, întreruperea se consideră ca fiind planificată.
Art. 15. — (1) OD asigură sosirea echipei de intervenție în
minimum de timp din momentul în care a luat cunoștință de
întreruperea căii de alimentare/evacuare a energiei electrice la
un loc de consum și/sau de producere, astfel încât restabilirea
acesteia, după o întrerupere neplanificată, să se realizeze, după
cum urmează:
a) pentru mediul urban, cu excepția municipiilor reședință de
județ, în condiții normale de vreme, în maximum 6 ore;
b) pentru municipiile reședință de județ, cu excepția zonelor
rurale din componența administrativă a acestora, în condiții
normale de vreme, în maximum 4 ore;
c) pentru mediul rural, în condiții normale de vreme, în
maximum 12 ore;
d) pentru mediul urban sau rural, în condiții meteorologice
deosebite, care generează avarii în elemente ale RED aflate în
zona intravilană, în maximum 48 de ore;
e) pentru mediul urban sau rural, în condiții meteorologice
deosebite, care generează avarii în elemente ale RED aflate în
zona extravilană, în maximum 72 de ore.
(2) Termenele prevăzute la alin. (1) se calculează din
momentul în care OD a luat cunoștință, prin anunțarea de către
utilizator sau ca urmare a indicațiilor echipamentelor specifice
instalate în rețea, de întreruperea căii de alimentare/evacuare a
energiei electrice.
(3) La solicitarea telefonică a utilizatorilor, OD furnizează
informații actualizate continuu cu privire la momentul estimat al
restabilirii căii de alimentare/evacuare cu energie electrică.
(4) Pentru minimizarea duratei întreruperii neplanificate, OD
este obligat să aplice soluții tehnice cu caracter temporar în
vederea asigurării alimentării/evacuării energiei electrice la/de
la locurile de consum și/sau de producere.
Art. 16. — (1) OD concesionar monitorizează și transmite
ANRE în cadrul raportului anual prevăzut la art. 45 numărul
întreruperilor lungi neplanificate, ce afectează locuri de consum
și/sau de producere racordate la IT și MT, într-un an
calendaristic.
(2) Până la data de 31.12.2021, numărul întreruperilor lungi
neplanificate ce afectează un loc de consum și/sau de
producere racordat la rețelele electrice de JT într-un an
calendaristic nu poate fi mai mare de:
a) 8 întreruperi neplanificate, în mediul urban;
b) 16 întreruperi neplanificate, în mediul rural.
(3) Începând cu 1.01.2022, numărul întreruperilor lungi
neplanificate ce afectează un loc de consum și/sau de
producere racordat la rețelele electrice de JT într-un an
calendaristic nu poate fi mai mare de 8 întreruperi indiferent de
zonă.
(4) Numărul întreruperilor lungi neplanificate ce afectează un
loc de consum și/sau de producere racordat la rețelele electrice
de IT sau MT într-un an calendaristic nu poate fi mai mare de
3 întreruperi indiferent de zonă.
(5) Întreruperile lungi neplanificate, realizate ca urmare a
solicitării instituțiilor statului (poliție, inspectoratul pentru situații
de urgență etc.), îndreptățite de lege să solicite întreruperile
respective se monitorizează separat cu denumirea de întreruperi
solicitate de instituții ale statului, nu se iau în considerare la
stabilirea indicatorilor de performanță și nu implică acordarea
de compensații.
(6) În situațiile prevăzute la alin. (5), OD are obligația de a
anunța pe orice cale și în timpul cel mai scurt utilizatorii ce vor
fi afectați cu privire la ora și durata întreruperii care urmează.
Art. 17. — (1) OD concesionar monitorizează și transmite
ANRE în cadrul raportului anual prevăzut la art. 45 numărul
întreruperilor scurte, ce afectează locuri de consum și/sau de
producere indiferent de nivelul de tensiune la care sunt
racordate, într-un an calendaristic.
(2) Numărul întreruperilor scurte ce afectează un loc de
consum și/sau de producere racordat la rețelele electrice de IT
într-un an calendaristic nu poate fi mai mare de 10 întreruperi
indiferent de zonă.
(3) Până la data de 31.12.2021, numărul întreruperilor scurte
ce afectează un loc de consum și/sau de producere racordat la
rețelele electrice de MT sau JT într-o săptămână nu poate fi mai
mare de:
a) 10 întreruperi scurte, în mediul urban;
b) 20 întreruperi scurte, în mediul rural.
(4) Începând cu 1.01.2022, numărul întreruperilor scurte ce
afectează un loc de consum și/sau de producere racordat la
rețelele electrice de MT sau JT într-o săptămână nu poate fi mai
mare de 10 întreruperi indiferent de zonă.
Art. 18. — În cazul nerespectării prevederilor art. 13, art. 15
alin. (1), art. 16 alin. (2)—(4) și/sau ale art. 17 alin. (2)—(4), OD
plătește utilizatorului compensații conform anexei nr. 1.
Art. 19. — Dacă titularul contractului de furnizare/distribuție
aduce la cunoștință OD și prezintă o confirmare medicală de la
un medic specialist, vizată și de medicul de familie, că o
persoană locuind la locul său de consum necesită menținerea în
viață prin aparate electrice, intrând astfel în categoria clienților
vulnerabili, OD este obligat:
a) să înregistreze adresa/locul de consum drept o instalație
specială, din motive umanitare;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021 13

b) să ia toate măsurile pentru evitarea deconectării c) SAIDI (System Average Interruption Duration Index) —
respectivului loc de consum; indicele durata medie a întreruperilor în rețea (sistem) pentru un
c) să rezolve cu prioritate întreruperile neplanificate care utilizator — reprezintă timpul mediu de întrerupere a utilizatorilor
afectează respectivul loc de consum; la nivel de OD, calculat ca medie ponderată. Indicatorul se
d) să asigure o sursă suplimentară de alimentare a calculează împărțind durata cumulată a întreruperilor lungi la
respectivului loc de consum; numărul total de utilizatori deserviți de OD, astfel:
e) să ofere utilizatorului un număr de telefon de urgență;
n
f) dacă este cazul, să permită ca relația cu clientul vulnerabil
¦ N i × Di
respectiv să se poată desfășura prin intermediul unei terțe
i =
persoane, împuternicite de titularul contractului de SAIDI = 
furnizare/distribuție încheiat pentru locul de consum respectiv. Nt

SECȚIUNEA a 2-a iar în cazul în care reconectarea utilizatorilor se face treptat,

în mai multe etape, nu simultan pentru toți utilizatorii, se aplică
Indicatori de continuitate în alimentare
următoarea formulă:
Art. 20. — (1) OD are obligația de a realiza înregistrarea n ki
tuturor întreruperilor de lungă durată, precum și ale întreruperilor
¦¦ Nij × Dij
de scurtă durată ale căii de alimentare/evacuare a energiei
i = j =
electrice a locurilor de consum și/sau de producere racordate la SAIDI = >PLQDQ@
RED, indiferent de tensiunea acestora. Nt
(2) Pentru fiecare întrerupere de lungă durată a căii de
d) ENS (Energy Not Supplied) — energia nelivrată, definită
alimentare/evacuare, OD înregistrează cel puțin:
a) tensiunea la care se produce întreruperea — originea ca energia totală nelivrată către locurile de consum racordate la
întreruperii; rețeaua OD, din cauza întreruperilor:

b) caracterul planificat sau neplanificat al întreruperii — n
§ Di ·
pentru indicatorii de continuitate;
c) cauza întreruperii;
ENS= ¦ ¨© P ×  ¸¹ >N:K0:KVDX*:K@
i =
i

d) data, ora și minutul de început al întreruperii;

e) numărul de etape de reconectare, dacă este cazul;
f) numărul de utilizatori realimentați la fiecare etapă de
reconectare, precum și data, ora și minutul de sfârșit al
întreruperii pentru aceștia;
g) data, ora și minutul de sfârșit al întreruperii, pentru toți
utilizatorii afectați de întrerupere;
h) durata totală (din momentul dispariției tensiunii până la
reconectare), în minute, a întreruperii, respectiv a etapei de
realimentare, dacă este cazul;
i) numărul de utilizatori, pe fiecare nivel de tensiune, afectați
de întrerupere, corespunzător fiecărei etape a acesteia, dacă
este cazul;
j) numărul fazelor afectate de întrerupere dacă aceasta se
produce în rețeaua de joasă tensiune;
k) puterea electrică întreruptă (ultima putere măsurată
înainte de întrerupere), la IT.
(3) Pentru fiecare întrerupere de scurtă durată a căii de
alimentare/evacuare, OD înregistrează informațiile prevăzute la
alin. (2) lit. a), c), d), h), i), j) și k).
(4) OD înregistrează și calculează anual următoarele date
privind continuitatea alimentării/evacuării pentru utilizatorii din
zona lor de activitate:
a) numărul de întreruperi lungi ale căii de alimentare/
evacuare a energiei electrice;
b) SAIFI (System Average Interruption Frequency Index) —
indicele frecvența medie a întreruperilor în rețea (sistem) pentru
un utilizator — reprezintă numărul mediu de întreruperi
suportate de utilizatorii racordați la rețeaua OD. Se calculează
împărțind numărul total de utilizatori care au suferit o întrerupere
cu o durată mai mare de 3 minute la numărul total de utilizatori
deserviți:
n
¦N
i =
i care oferă informații despre fiabilitatea rețelei și despre
SAIFI =  performanțele echipamentelor de automatizare:
Nt
e) AIT (Average Interruption Time) — timpul mediu de
întrerupere — reprezintă perioada medie echivalentă de timp,
în care a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică la nivel
de OD:
ENS
$,7 [[ >PLQDQ@
AD
unde, în formulele de mai sus, notațiile reprezintă:
n — numărul total de întreruperi lungi;
ki — numărul de etape de reconectare, corespunzător
întreruperii i;
Ni — numărul utilizatorilor care au suferit o întrerupere cu o
durată de peste 3 minute la întreruperea i;
Nij — numărul utilizatorilor care au suferit o întrerupere cu o
durată de peste 3 minute la etapa j a întreruperii i;
Pi — puterea electrică întreruptă la întreruperea i, numai la
IT;
Di — durata (timpul) de întrerupere a utilizatorilor din
momentul dispariției tensiunii până la reconectare pentru
întreruperea i (minute);
Dij — durata (timpul) de întrerupere a utilizatorilor din
momentul dispariției tensiunii până la reconectare pentru etapa
j a întreruperii i (minute);
Nt — numărul total al utilizatorilor deserviți;
AD (Annual Demand) — consumul anual de energie
electrică, fără pierderile din rețeaua electrică la nivelul OD.
În calculul ENS și AIT se ia în considerare energia
consumată de toți utilizatorii rețelei electrice (consumatori,
producători, alți operatori).
Pentru calculul AIT, valorile ENS și AD trebuie exprimate în
aceleași unități de măsură.
(5) OD înregistrează și calculează anual următoarele date
a) numărul de întreruperi scurte;
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021

b) MAIFI (Momentary Average Interruption Frequency
Index) — indicele frecvența medie a întreruperilor
momentane — întreruperi de scurtă durată — reprezintă
raportul între numărul total al utilizatorilor întrerupți pe durate
scurte și numărul total Nt al utilizatorilor deserviți în sistemul
analizat:
M
¦ Nm
Art. 21. — (1) Termenul standard de răspuns la solicitările
scrise privind explicarea cauzei întreruperilor este de maximum
15 zile calendaristice.
(2) În situația în care termenul prevăzut la alin. (1) nu este
respectat de către OD, acesta va plăti utilizatorului care a
solicitat lămuriri o compensație conform anexei nr. 4.
SECȚIUNEA a 3-a

MAIFI = m=  Modul de înregistrare a întreruperilor

Nt
unde:
M — numărul total al întreruperilor de scurtă durată;
Nm — numărul utilizatorilor care au suferit o întrerupere cu o
durată scurtă (sub 3 minute), la fiecare întrerupere m (un
utilizator este considerat la fiecare întrerupere m pe care o
suferă).
Indicatorii SAIFI, SAIDI și MAIFI se determină, de regulă, pe
baza înregistrărilor automate ale întreruperilor la MT și IT, iar la
JT se estimează din calcule. Indicatorii ENS și AIT se calculează
numai pentru utilizatorii racordați la rețeaua electrică de IT.
(6) OD are obligația să monitorizeze și să transmită anual la
ANRE indicatorii de continuitate, conform tabelelor prezentate în
anexele nr. 2 și 3.
Art. 22. — (1) În cazul întreruperilor planificate se consideră
o singură întrerupere chiar dacă în perioada anunțată pentru
realizarea lucrărilor în rețelele electrice utilizatorul a suferit mai
multe întreruperi urmate de repuneri sub tensiune provizorii.
Durata acestei întreruperi este egală cu suma tuturor duratelor
întreruperilor lungi înregistrate în perioada anunțată pentru
realizarea lucrărilor respective.
(2) În cazul întreruperilor neplanificate, dacă două sau mai
multe întreruperi lungi au aceeași cauză și se succed la intervale
de timp de maximum trei minute, acestea vor fi grupate și
considerate ca o singură întrerupere echivalentă cu durata egală
cu suma duratelor întreruperilor produse separat.

CAPITOLUL III
Calitatea tehnică a energiei electrice

SECȚIUNEA 1
Calitatea curbei de tensiune
Art. 23. — Pentru caracteristicile tensiunii în PD, prevederile SR EN 50160: 2011, Caracteristici ale tensiunii în rețelele
electrice de distribuție reprezintă cerințe minimale. Modul de măsurare a acestora trebuie să se realizeze conform SR EN 50160.
Principalii parametri de calitate sunt prezentați în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 1 — Calitatea curbei de tensiune
Fenomen Limite admisibile

Limite pentru tensiunea contractuală la MT și IT
Flicker
Variații rapide de tensiune în regim normal
Nesimetrie (componenta negativă) — Kn
Frecvența*
Tensiunea contractuală Uc situată în plaja ± 5% față de tensiunea nominală
Plt ≤ 1, pentru 95% din săptămână
± 5% față de tensiunea nominală Un la JT
± 4% față de Uc la MT și IT
La JT și MT, Kn ≤ 2%, pentru 95% din săptămână;
în unele zone se poate atinge 3%;
la IT, Kn ≤ 1%, pentru 95% din săptămână
50 Hz ± 1% (rețea interconectată)
50 Hz + 4/– 6%

Art. 24. — (1) Limitele normate de variație a frecvenței în
funcționare sunt:
a) 47,00—52,00 Hz pe durata a 100% din an;
b) 49,50—50,50 Hz pe durata a 99,5% din an.
(2) În măsura în care limitele prevăzute la alin. (1) se
modifică prin reglementări sau coduri de rețea europene, se vor
considera noile limite.
(3) Tensiunea nominală în PD respectă valorile prevăzute în
SR EN 60038:2012, Tensiuni standardizate de CENELEC și are
următoarele valori:
a) la JT: 230/400 V;
b) la MT: 6 kV, 10 kV sau 20 kV;
c) la IT: 110 kV.
Art. 25. — (1) Până la data de 31.12.2021, în PD, la JT, în
condiții normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe
durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95% din valorile
efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de
alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de +10%/–
10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui
interval de timp de o săptămână, 100% din valorile efective,
mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere
mai mare de + 10%/–15% din tensiunea nominală.
(2) Începând cu data de 1.01.2022, în PD, la JT, în condiții
normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata
oricărui interval de timp de o săptămână, 95% din valorile
efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de

* Intră în responsabilitatea OTS. Frecvența nominală a SEN este de 50 Hz.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021 15

alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de +5%/–
10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui
interval de timp de o săptămână, 100% din valorile efective,
mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere
mai mare de +10%/–15% din tensiunea nominală.
(3) În PD, la MT și IT, în condiții normale de exploatare,
excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o
săptămână, 99% din valorile efective, mediate pe o durată de 10
minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere
mai mare de ±10% din tensiunea contractuală. De asemenea,
pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100% din
valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie
să aibă o abatere mai mare de ± 15% din tensiunea
contractuală.
Art. 26. — (1) Factorul total de distorsiune armonică a
tensiunii la JT și MT trebuie să fie mai mic sau egal cu 8%.
(2) În condiții normale de funcționare, pe durata oricărui
interval de timp de o săptămână, 95% din valorile efective,
mediate pe o durată de 10 minute, pentru tensiunile armonice în
punctele de delimitare, la JT și MT, nu trebuie să depășească
limitele maxime indicate în tabelul nr. 2. În cadrul prezentului
standard nu se iau în considerare limitele pentru armonicile de
ordin superior, peste 25. Limitarea armonicilor este indirectă,
prin factorul total de distorsiune armonică a tensiunii.

Tabelul nr. 2 — Valorile efective ale armonicilor de tensiune în punctele de delimitare, la JT și MT

Armonici impare
(% din fundamentală): Armonici pare
(% din fundamentală):
Nu multiplu de 3 Multiplu de 3

Rang Prag Rang Prag Rang Prag

5 6% 3 5% 2 2%
7 5% 9 1,5% 4 1%
11 3,5% 15 0,5% 6 ÷ 24 0,5%
13 3% 21 0,5%
17 2%
19,23,25 1,5%

(3) Factorul total de distorsiune armonică a tensiunii la IT trebuie să fie mai mic sau egal cu 3%.
(4) În condiții normale de funcționare, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95% din valorile efective, mediate
pe o durată de 10 minute, pentru tensiunile armonice în punctele de delimitare, la IT, nu trebuie să depășească limitele maxime
indicate în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3 — Valorile efective ale armonicilor de tensiune în punctele de delimitare, la IT
Armonici impare
(% din fundamentală): Armonici pare
(% din fundamentală):
Nu multiplu de 3 Multiplu de 3

Rang Prag Rang Prag Rang Prag

5 5% 3 3% 2 1,9%
7 4% 9 1,3% 4 1%
11 3% 15 0,5% 6 ÷ 24 0,5%
13 2,5% 21 0,5%
17,19,23,25 —

Art. 27. — Parametrii de calitate prevăzuți la art. 23—26
reprezintă indicatori de performanță pentru calitatea curbei de
tensiune.
SECȚIUNEA a 2-a
Obligațiile OD referitor la reclamațiile privind calitatea tensiunii
Art. 28. — (1) La reclamația scrisă, transmisă inclusiv prin
mijloace electronice, privind calitatea curbei de tensiune primită
de la un utilizator, OD va efectua verificări în punctul de
delimitare, va analiza și va informa utilizatorul cu privire la
rezultatele analizei efectuate și la măsurile luate.
(2) Termenul standard de răspuns la reclamații privind
calitatea curbei de tensiune este de 20 de zile calendaristice.
(3) Pentru argumentarea răspunsului la reclamațiile privind
calitatea curbei de tensiune, OD este obligat să realizeze
monitorizarea principalilor parametri de calitate prevăzuți la
art. 23, în PD sau, dacă nu sunt condiții pentru montarea
aparatului de monitorizare în PD, în locul cel mai apropiat de
PD, pe o perioadă de minimum 7 zile consecutive.
(4) OD trebuie să se doteze cu un număr suficient de
analizoare de calitate portabile pentru rezolvarea reclamațiilor
primite de la utilizatori și pentru a răspunde solicitărilor ANRE
referitoare la calitatea energiei electrice.
(5) În cazul reclamațiilor primite de la utilizatori, costurile
legate de monitorizarea calității tehnice a energiei electrice se
suportă de către OD, inclusiv dacă parametrii sunt în limite
admisibile.
(6) Prin derogare de la prevederile alin. (5), costurile
monitorizării revin utilizatorului care a înaintat reclamația, dacă
se constată calitatea scăzută a energiei electrice din cauza
acestuia sau în situația unei noi reclamații neîntemeiate a
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021
utilizatorului, efectuată în termen de o lună de la reclamația
neîntemeiată ale cărei costuri au fost suportate de către
operatorul de distribuție.
(7) OD are obligația să informeze utilizatorul cu privire la
prevederile alin. (5) și (6), înainte de începerea verificărilor.
(8) În cazul depășirii termenului prevăzut la alin. (2), OD
plătește utilizatorului compensația corespunzătoare prevăzută
în anexa nr. 4.
(9) În situația în care, urmare a analizei efectuate de OD,
reclamația utilizatorului referitoare la calitatea curbei de tensiune
se dovedește întemeiată, OD plătește utilizatorului compensația
corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 4.
CAPITOLUL IV
Calitatea comercială a serviciului de distribuție
Art. 29. — (1) OD este obligat să răspundă, în termen de
30 de zile calendaristice, la toate cererile/sesizările/reclamațiile/
solicitările primite cu privire la serviciul de distribuție, altele decât
cele pentru care este prevăzut explicit un termen de răspuns în
reglementările în vigoare.
(2) În cazul depășirii termenului maxim prevăzut la alin. (1),
OD plătește utilizatorului compensația corespunzătoare
prevăzută în anexa nr. 4.
SECȚIUNEA 1
Racordarea la RED
Art. 30. — (1) La solicitarea scrisă a oricărui utilizator al RED,
existent sau potențial — ale cărui instalații nu sunt încă
racordate la rețea —, OD care deține licența pentru distribuție în
zona respectivă emite avizul tehnic de racordare în condițiile
prevăzute de regulamentul de racordare.
(2) Termenele și condițiile necesare pentru emiterea avizului
tehnic de racordare, pentru transmiterea ofertei de contract de
racordare, pentru punerea sub tensiune a instalațiilor de utilizare
aferente unui loc de consum și/sau de producere, termenul de
realizare a racordării, inclusiv recepția și punerea în funcțiune a
instalației de racordare pentru utilizatorii clienți casnici și clienți
finali noncasnici ale căror locuri de consum sunt alimentate prin
instalații de racordare cu lungimi de până la 2.500 metri, precum
și termenul total pentru proiectarea unui branșament, obținerea
autorizației de construire pentru branșament, execuția și
recepția punerii în funcțiune a branșamentului realizat pentru
alte categorii de utilizatori decât utilizatorii clienți casnici și clienți
finali noncasnici ale căror locuri de consum sunt alimentate prin
instalații de racordare cu lungimi de până la 2.500 metri sunt
cele prevăzute în reglementările privind racordarea.
(3) În cazul în care utilizatorul are instalații care pot introduce
perturbații în rețea, dosarul instalației de utilizare trebuie să
cuprindă și măsurile pe care le ia utilizatorul pentru limitarea
perturbațiilor, astfel încât să se încadreze în limitele admisibile
indicate de OD.
(4) În cazul depășirii termenelor maxime prevăzute în
reglementările privind racordarea, OD plătește utilizatorului
compensația corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 4.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (4), în situația în care
termenul maxim de realizare a racordării, inclusiv recepția și
punerea în funcțiune a instalației de racordare pentru utilizatorii
clienți casnici și clienți finali noncasnici ale căror locuri de
consum sunt alimentate prin instalații de racordare cu lungimi
de până la 2.500 metri, respectiv termenul maxim pentru
proiectarea unui branșament, obținerea autorizației de
construire pentru branșament, execuția, recepția și punerea în
funcțiune a branșamentului realizat pentru alte categorii de
utilizatori decât utilizatorii clienți casnici și clienți finali noncasnici
ale căror locuri de consum sunt alimentate prin instalații de
racordare cu lungimi de până la 2.500 metri, prevăzute în
reglementările privind racordarea, nu este respectat de către
OD ca urmare a unei cereri exprese din partea utilizatorului de
amânare a realizării instalației de racordare/branșamentului, OD
nu acordă compensația corespunzătoare prevăzută în anexa
nr. 4.
SECȚIUNEA a 2-a
Contractarea serviciului de distribuție
Art. 31. — (1) Termenul pentru încheierea contractului de
distribuție a energiei electrice este de maximum 5 zile de la
înregistrarea cererii/notificării, însoțite de documentația
completă.
(2) În cazul depășirii termenului maxim prevăzut la alin. (1),
OD plătește utilizatorului compensația corespunzătoare
prevăzută în anexa nr. 4.
SECȚIUNEA a 3-a
Măsurarea energiei electrice
Art. 32. — (1) OD are obligația montării contorului pentru
fiecare loc de consum și/sau de producere nou, în termenul
prevăzut în contractul de racordare.
(2) OD are obligația înlocuirii/reprogramării contorului, în
termen de maximum 10 zile calendaristice de la data depunerii
de către furnizor/utilizatorul care are contract de distribuție
încheiat direct cu OD a cererii scrise, motivate de opțiunea
utilizatorului client final de schimbare a tipului de preț aplicat
conform contractului de furnizare, în situația în care aplicarea
noului preț necesită un alt tip de contor sau reprogramarea celui
existent.
(3) La sesizarea scrisă a utilizatorului, adresată direct sau
prin intermediul furnizorului, referitoare la grupul de măsurare
care este dispărut, defect sau suspect de înregistrări eronate ori
ca urmare a constatării de către OD a unor probleme privind
grupul de măsurare, OD este obligat să monteze sau să
înlocuiască grupul de măsurare ori elemente ale acestuia, cu
anunțarea prealabilă a utilizatorului, în condițiile și la termenele
prevăzute în contractul-cadru pentru serviciul de distribuție.
Art. 33. — La contestația scrisă privind datele măsurate/
consumul de energie electrică recalculat primită de la un
utilizator sau furnizor, OD va analiza/va efectua verificarea
grupului de măsurare sau a situației prezentate și va informa
utilizatorul sau furnizorul, în termen de 15 zile calendaristice cu
privire la rezultatul obținut și la modul de soluționare a
contestației, conform reglementărilor în vigoare.
Art. 34. — În situația în care OD nu respectă termenele
prevăzute la art. 32 sau 33, acesta este obligat să plătească
utilizatorului compensația prevăzută în anexa nr. 4.
CAPITOLUL V
Compensații acordate de OD pentru nerespectarea
indicatorilor de performanță impuși de standard
Art. 35. — (1) Valorile compensațiilor pe care OD este obligat
să le acorde utilizatorilor pentru nerespectarea indicatorilor de
performanță din standard sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 4.
(2) OD este obligat să plătească aceste compensații, direct,
în cazul în care contractul de distribuție este încheiat cu
utilizatorul, sau prin intermediul furnizorului, în termen de 30 de
zile calendaristice de la data transmiterii informării prevăzute la
art. 36 alin. (3) și (4), prin modalitatea convenită în contractul
pentru serviciul de distribuție.
(3) Compensațiile acordate de către OD utilizatorilor conform
prezentului standard nu sunt considerate costuri justificate ale
OD și nu sunt luate în considerare de către ANRE la stabilirea
tarifelor de distribuție a energiei electrice.
Art. 36. — (1) Compensațiile pentru nerespectarea
indicatorilor de performanță prevăzuți în standard se acordă de
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021
OD în mod automat utilizatorilor ale căror locuri de consum
și/sau de producere sunt racordate la RED indiferent de nivelul
de tensiune, fără a fi necesară o solicitare din partea acestora.
(2) Compensațiile pentru nerespectarea indicatorilor de
performanță privind calitatea tehnică a energiei electrice se
acordă de OD în mod automat utilizatorilor care au înaintat
reclamații în acest sens fără a solicita concret și acordarea
compensației prevăzute în standard în cazul în care reclamațiile
sunt întemeiate.
(3) În situația în care contractul de distribuție este încheiat
prin intermediul unui furnizor, OD are obligația de a informa
furnizorul cu privire la dreptul utilizatorului de a primi o
compensație, precizând și valoarea acesteia, în termen de
maximum 15 zile calendaristice de la data nerespectării
indicatorului de performanță impus prin prezentul standard sau
de la data transmiterii cererii utilizatorului de acordare a
compensației.
(4) În situația în care contractul de distribuție este încheiat
direct cu utilizatorul, OD are obligația de a-l notifica pe acesta cu
privire la dreptul de a primi o compensație, precizând și valoarea
acesteia, printr-o adresă anexată primei facturi emise ulterior
datei nerespectării indicatorului de performanță impus prin
prezentul standard sau ulterior datei transmiterii cererii
utilizatorului de acordare a compensației.
(5) Valoarea maximă a compensațiilor acordate lunar de OD
unui utilizator, pentru nerespectarea indicatorilor de performanță
privind continuitatea serviciului de distribuție a energiei electrice,
nu poate depăși următoarele valori:
a) 50 lei, pentru un loc de consum și/sau producere racordat
la RED la nivelul de JT;
b) 200 lei, pentru un loc de consum și/sau producere racordat
la RED la nivelul de MT;
c) 300 lei, pentru un loc de consum și/sau producere racordat
la RED la nivelul de IT.
(6) Valoarea compensațiilor acordate de OD unui utilizator,
într-un an calendaristic, pentru nerespectarea indicatorilor de
performanță privind continuitatea serviciului de distribuție a
energiei electrice se limitează la 100% din echivalentul valorii
totale anuale calculate pornind de la valoarea stabilită în
conformitate cu prevederile alin. (5);
(7) Prin derogare de la prevederile alin. (5), în situația în care
OD nu respectă termenul maxim prevăzut, după caz, la alin. (3)
sau (4), valoarea compensației corespunzătoare prevăzută în
anexele nr. 1 și 4 se majorează cu 50%.
(8) OD datorează compensații tuturor utilizatorilor afectați,
situați în aval de cel mai apropiat punct în care OD realizează
monitorizarea continuității în alimentare și calității tehnice a
energiei electrice.
(9) OD transmite utilizatorului, direct sau prin intermediul
furnizorului, odată cu prima factură de energie electrică emisă
după intrarea în vigoare a prezentului standard, o informare cu
privire la:
a) dreptul acestuia de a primi compensații pentru
nerespectarea prevederilor din prezentul standard;
b) prezentarea generală a situațiilor în care OD este obligat
să acorde compensații, valorile compensațiilor, modul de
solicitare/acordare, precum și termenul și modalitatea de plată
ale acestora.
Informarea se publică pe pagina de internet a OD, în termen
de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a standardului.
(10) Plata compensației nu îngrădește dreptul utilizatorului
de a solicita și primi despăgubiri de la OD pentru daunele
provocate acestuia din cauza nerespectării obligațiilor de către
OD privind calitatea tehnică și continuitatea în alimentarea cu
energie electrică.
17
CAPITOLUL VI
Monitorizarea calității serviciului de distribuție
a energiei electrice
SECȚIUNEA 1
Monitorizarea continuității și calității energiei electrice
Art. 37. — (1) Pentru urmărirea continuității și calității energiei
electrice, OD realizează monitorizarea acesteia cu ajutorul unor
analizoare de calitate. Analizoarele de calitate trebuie să
permită, minimum, măsurarea, înregistrarea și analizarea
următoarelor mărimi referitoare la tensiune: întreruperile
tranzitorii, întreruperile scurte și lungi, frecvența, valoarea
efectivă a tensiunii, golurile de tensiune, supratensiunile
temporare de frecvența industrială între faze și pământ sau între
faze — voltage swells —, fenomenul de flicker, variațiile rapide
și lente de tensiune, armonicile, interarmonicile, factorul total de
distorsiune armonică, nesimetria sistemului trifazat de tensiuni.
De asemenea, aparatele trebuie să permită înregistrarea și
măsurarea curenților (unda fundamentală și armonicile).
(2) Fiecare OD titular de licență cu contract de concesiune
monitorizează minimum 25% din numărul stațiilor electrice și
pentru dezvoltarea activității de monitorizare respectă următorul
calendar:
a) până la data de 31.12.2022 va monitoriza minimum 50%
din numărul stațiilor electrice și minimum 25% din numărul
posturilor de transformare;
b) până la data de 31.12.2025 va monitoriza minimum 75%
din numărul stațiilor electrice și minimum 50% din numărul
posturilor de transformare;
c) până la data de 31.12.2026 va monitoriza integral (100%)
stațiile electrice și minimum 75% din numărul posturilor de
transformare;
d) începând cu 01.01.2028 va monitoriza integral (100%)
posturile de transformare.
(3) Posturile de transformare monitorizate conform fiecărei
etape prevăzute la alin. (2) includ posturile de transformare care
alimentează în totalitate utilizatori integrați în sisteme de
măsurare inteligentă a energiei electrice.
(4) OD concesionari au obligația să transmită ANRE până la
data de 1.02.2022 programul de implementare privind
monitorizarea continuității și calității energiei electrice cu
analizoare montate în stațiile electrice și posturile de
transformare, stabilit conform alin. (2) și (3), corelat cu
prevederile calendarului de implementare a sistemelor de
măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național,
aprobat prin decizie a președintelui ANRE.
(5) În fiecare sistem electroenergetic izolat, gestionarul
acestuia instalează minimum un analizor de calitate.
(6) Toate analizoarele de calitate trebuie să fie suficient de
precise, cu respectarea standardelor internaționale de măsurare —
SR EN 61000-4-30 — și capabile să efectueze măsurători minimum
conform limitelor stabilite de SR EN 50160, pentru a putea utiliza
înregistrările și în relațiile juridice ale OD cu alte entități, ținând cont
de prevederile din contracte.
(7) Pentru a putea determina indicatorii de continuitate din
rețea, OD titulari de licență cu contract de concesiune utilizează
sisteme automate, care înregistrează întreruperile la MT și IT.
Ceilalți OD titulari de licență utilizează minimum 3 echipamente
cu funcție de înregistrare a numărului de întreruperi.
 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021
(8) La JT, acolo unde este posibil, înregistrarea întreruperilor
se face cu sisteme de contorizare inteligentă a energiei electrice
care, prin funcționalitățile obligatorii, au posibilitatea monitorizării
și a controlului principalilor parametri tehnici privind calitatea
energiei electrice.
(9) La depășirea numărului cumulat al întreruperilor scurte
dintr-o zonă de rețea, ce afectează locurile de consum și/sau
de producere racordate la rețelele electrice de MT și/sau JT din
acea zonă, prevăzut la art. 17 alin. (3) sau (4), după caz, sau la
reclamația utilizatorului privind numărul întreruperilor scurte în
PD de MT sau JT al acestuia, OD este obligat să monteze
analizoare de calitate sau să utilizeze datele furnizate de
sistemele de măsurare inteligente, după caz, și să monitorizeze
continuitatea în alimentarea cu energie electrică în zona
respectivă, pe un interval de minimum 7 zile.
(10) OD este obligat să analizeze rezultatele monitorizării
continuității în alimentarea cu energie electrică prevăzute la alin.
(9) și să întocmească un plan de măsuri pe termen scurt, mediu
și lung, cu includerea acestuia în planul de investiții, respectiv în
planul de mentenanță.
(11) În cazul în care din rezultatele monitorizării continuității
în alimentarea cu energie electrică prevăzute la alin. (9) rezultă
depășiri ale valorilor maxime prevăzute la art. 17, OD plătește
utilizatorului compensații conform anexei nr. 1.
(12) Utilizatorul poate să monteze în instalația de utilizare,
pe cheltuiala sa, un analizor de calitate, care să îi permită să
înregistreze întreruperile pe care le-a suferit și parametrii de
calitate a energiei electrice. Dacă locul de amplasare al
analizorului de calitate, montarea, sigilarea, programarea și
extragerea de informații din memoria acestuia au fost stabilite de
comun acord între părți, indicațiile aparatului vor fi folosite în
relațiile dintre OD și utilizator.
SECȚIUNEA a-2-a
Urmărirea, înregistrarea și raportarea
indicatorilor de performanță
Art. 38. — (1) Pentru înregistrarea sesizărilor, cererilor și
reclamațiilor utilizatorilor RED, fiecare OD este obligat să
organizeze:
a) centre de relații cu utilizatorii, conform prevederilor
regulamentului de racordare, prevăzute cu registratură proprie;
b) un serviciu permanent de voce și date, asigurat prin:
(i) centru de telefonie cu posibilitatea înregistrării
numărului de apeluri și a timpilor de așteptare,
prevăzut cu cel puțin un număr de apel gratuit pentru
semnalare întreruperi, disponibil 24 de ore din 24 și
trei linii telefonice cu tarif normal;
(ii) pagina proprie de internet, cu posibilitatea
înregistrării numărului de accesări într-o perioadă
dată, precum și cu punerea la dispoziția utilizatorilor
a unui formular on-line pentru contactarea OD.
(2) Pe pagina proprie de internet a OD trebuie să se
regăsească cel puțin informații privind:
a) datele de contact ale OD (numere de telefon, fax, adrese
de e-mail, locație și program audiențe);
b) adresele centrelor de relații cu utilizatorii ale OD unde
poate fi consultat personalul OD, unde se depun și se
înregistrează cererile de racordare, cererile pentru încheierea
contractelor de distribuție și documentațiile anexate, dosarele
instalațiilor de utilizare și alte documentații;
c) informații privind cadrul de reglementare specific,
procedurile OD, întreruperile planificate etc.
(3) Registratura centrelor de relații cu utilizatorii, serviciul
permanent de voce și date, precum și pagina de internet
prevăzute la alin. (1) trebuie să fie independente față de
operatorii economici afiliați.
(4) OD este obligat să preia toate apelurile telefonice
efectuate prin centrul de telefonie după cum urmează:
a) preia apelul în maximum 30 de secunde de la inițierea
acestuia de către utilizator;
b) dă posibilitatea utilizatorului să selecteze opțiunea pentru
transferul apelului la un operator uman în maximum 180 de
secunde de la preluarea apelului (nu include timpul de așteptare
până la începerea convorbirii cu un operator uman);
c) asigură începerea convorbirii utilizatorului cu un operator
uman în maximum 20 de minute de la preluarea apelului
(include timpul de așteptare până la începerea convorbirii cu
operatorul uman).
(5) Numărul apelurilor nepreluate conform intervalelor
prevăzute la alin. (4) lit. a) și c) se înregistrează și se raportează
anual ANRE, conform indicatorilor de calitate comercială
prevăzuți în anexa nr. 5.
(6) Fiecare OD are obligația să înregistreze toate
cererile/sesizările/reclamațiile primite prin oricare dintre căile
prevăzute la alin. (1), să solicite datele de contact ale celui care
a făcut cererea/sesizarea/reclamația și să comunice acestuia
un număr de înregistrare. Orice revenire ulterioară la
cererea/sesizarea/reclamația respectivă se va referi la numărul
de înregistrare alocat.
(7) OD este obligat să contacteze în scris, prin e-mail/fax,
utilizatorul care a solicitat în scris o audiență, în termen de două
zile lucrătoare de la data solicitării, urmând ca programarea
audienței să se stabilească de comun acord cu utilizatorul, în
maximum 15 zile calendaristice de la data solicitării acesteia.
Art. 39. — OD este obligat să soluționeze orice
solicitare/cerere/sesizare/reclamație/contestație transmisă în
scris la adresa/sediul, numerele de fax sau la adresele de e-mail
ale acestuia ori telefonic conform prevederilor art. 38 alin. (1)
lit. b), pentru toate situațiile prevăzute în standard.
Art. 40. — (1) Pentru urmărirea indicatorilor de performanță
prevăzuți în standard, OD elaborează proceduri interne specifice
și gestionează o bază de date centralizatoare a acestora.
(2) Procedurile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie elaborate
în termen de 3 luni de la data publicării standardului în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 41. — (1) Fiecare OD titular de licență prezintă, în cadrul
raportului prevăzut la art. 45, datele înregistrate în stațiile
electrice și în posturile de transformare monitorizate referitoare
la: numărul de întreruperi tranzitorii, scurte și lungi, golurile de
tensiune, supratensiunile temporare, frecvența, tensiunea,
armonicile, factorul total de distorsiune armonică, nesimetria
sistemului trifazat de tensiuni de secvență negativă etc. conform
tabelelor 4, 5 și 6.
(2) OD are obligația de a transmite ANRE informațiile
obținute, conform tabelelor 4—6 din standard, precum și detalii
ale acțiunilor de remediere întreprinse în urma acțiunilor de
monitorizare.
(3) Golurile de tensiune, respectiv supratensiunile temporare
se înregistrează sub formă matricială, conform tabelelor 5 și 6.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021 19

Tabelul nr. 4 — Principalii parametri tehnici de calitate a energiei electrice raportați anual
Stația 1/Postul Stația 2/Postul
Parametri tehnici de calitate de transformare 1 de transformare 2 ...
(nume, tensiunea) (nume, tensiunea)

Numărul de întreruperi tranzitorii

Numărul de întreruperi scurte
Numărul de întreruperi lungi
Frecvența medie (Hz)
Tensiunea medie (V sau kV)
Depășiri ale limitelor normale de variație a tensiunii (valoare%, nr. săptămâni)
Depășiri ale limitelor normale pentru variațiile rapide de tensiune (număr anual)
Depășirea valorii normate de flicker, pe termen lung (nr. săptămâni)
Depășirea valorii maxime a armonicii 2 (% din fundamentală, nr. săptămâni)
Depășirea valorii maxime a armonicii 3 (% din fundamentală, nr. săptămâni)
....................................................................................................................................
Depășirea valorii maxime a armonicii 25 (% din fundamentală, nr. săptămâni)
Depășirea factorului de distorsiune armonică (valoare%, nr. săptămâni)
Depășirea factorului de nesimetrie de secvență negativă (valoare%, nr. săptămâni)
N O T Ă:
Valoare% reprezintă cea mai mare abatere procentuală a parametrului la care s-a înregistrat depășire față de valoarea-
limită, înregistrată în oricare dintre săptămânile monitorizate.
Tabelul nr. 5 — Clasificarea golurilor de tensiune în funcție de durată și tensiune reziduală
Tensiunea reziduală Durata t
u% ms

10 ≤ t ≤ 200 200 < t ≤ 500 500 < t ≤ 1000 1000 < t ≤ 5000 5000 < t ≤ 60000
90 > u ≥ 80
80 > u ≥ 70
70 > u ≥ 40
40 > u ≥ 5
5>u

Tabelul nr. 6 — Clasificarea creșterilor de tensiune după durata și tensiunea maximă

Tensiunea maximă Durata t

u% ms

10 ≤ t ≤ 500 500 < t ≤ 5000 5000 < t ≤ 60000

u ≥ 120
120 > u > 110

Art. 42. — (1) Suplimentar datelor cuprinse în tabelele 4—6,
în cazul întreruperilor lungi planificate/neplanificate, fiecare OD
titular de licență este obligat să înregistreze și să transmită
ANRE, în cadrul raportului prevăzut la art. 45 alin. (1), numărul
utilizatorilor racordați la RED pe toate nivelurile de tensiune care
au suferit o întrerupere cu o durată mai mare decât limitele
prevăzute la art. 13 și 15, durata întreruperii care excede limita
prevăzută de standard, cauza depășirii, precum și numărul și
valoarea totală a compensațiilor plătite, conform anexei nr. 6.
(2) OD concesionar este obligat să monitorizeze și să
transmită ANRE, în cadrul raportului anual prevăzut la art. 45,
informațiile privind compensațiile acordate utilizatorilor RED
conform anexei nr. 7.
CAPITOLUL VII
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 43. — Cerințele standardului de performanță referitoare
la asigurarea continuității în alimentare și la calitatea tehnică a
energiei electrice reprezintă condiții minime pe care OD le
asigură utilizatorilor rețelei electrice. Această prevedere trebuie
stipulată în avizul tehnic de racordare/certificatul de racordare.
Dacă părțile convin alte valori în condițiile art. 9, acestea se
prevăd explicit la rubrica „Alte condițiiˮ a avizului tehnic de
racordare/certificatului de racordare.
Art. 44. — (1) Următoarele fenomene sunt aleatoare,
imprevizibile și necontrolabile:
a) microîntreruperi, care sunt întreruperi tranzitorii sau goluri
de tensiune;
 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021

b) deformarea curbei sinusoidale de curent la utilizatori,
produsă în general de receptoarele neliniare ale utilizatorilor.
OD urmărește și adoptă, împreună cu utilizatorii, măsuri de
limitare a armonicilor;
c) supratensiunile tranzitorii (de impuls) în raport cu
pământul, de origine atmosferică sau de comutație; protecția
împotriva supratensiunilor tranzitorii trebuie asigurată din faza
de proiectare (prevederea de paratrăsnete, descărcătoare etc.),
atât la OD, cât și la utilizator.
(2) Având în vedere performanțele sistemelor automate de
reanclanșare existente, OD este exonerat de orice răspundere
privind fenomenele prevăzute la alin. (1), cu durate de până la
3 secunde.
Art. 45. — (1) Informațiile privind indicatorii de performanță
prevăzuți în prezentul standard însoțite de raportarea datelor
privitoare la starea tehnică a rețelei de distribuție a energiei
electrice prevăzută în anexa nr. 8 și analiza operatorului
privitoare la performanțele obținute și acțiunile de remediere
considerate pentru asigurarea parametrilor garantați prin
standard se transmit la ANRE sub forma unui raport, până la
data de 1 martie a anului următor celui analizat.
(2) OD concesionari, precum și ceilalți OD, titulari de licență,
transmit informațiile prevăzute la alin. (1), conform tabelelor și
anexelor prevăzute în standard, comparativ cu nivelul de
performanță impus de standard.
(3) În cadrul raportului prevăzut la alin. (1), OD concesionar
transmite ANRE un centralizator anual al incidentelor deosebite
din RED, însoțit de rapoartele de analiză aferente acestora.
(4) OD au obligația să transmită, în cadrul raportului prevăzut
la alin. (1), indicatorii statistici prevăzuți în anexele nr. 2, 3 și 5.
Art. 46. — Pentru perioada a patra de reglementare,
respectiv pentru anii 2021—2023, raportul anual prevăzut la
art. 45, transmis ANRE de către societatea Distribuție Energie
Electrică România — S.A., se întocmește la nivelul fiecărei zone
de rețea pentru care se solicită și se aprobă tarife de distribuție.
Art. 47. — (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului
standard, indicatorii de performanță se publică de OD pe pagina
proprie de internet, fiind păstrați pe site pentru o perioadă de
minimum 5 ani pentru a putea fi urmărită evoluția acestora.
(2) OD va asigura păstrarea datelor necesare calculării
indicatorilor de performanță pe o durată de 7 ani.
(3) OD face publice (prin publicare pe site, publicare în mass-
media, prin afișare la sediu și la centrele de relații cu utilizatorii
etc.) obligațiile care îi revin prin standardul de performanță,
inclusiv prevederile art. 19 și anexele nr. 1 și 4.
Art. 48. — Anexele nr. 1—8 fac parte integrantă din prezentul
standard.

ANEXA Nr. 1
la standard
COMPENSAȚII
acordate de OD utilizatorilor pentru nerespectarea indicatorilor de continuitate în alimentarea cu energie electrică
Compensații acordate
Nr.
Serviciu Termenul maxim stabilit în standard Loc de consum/de producere
crt.
și loc de consum și de producere
6 ore — mediu urban, cu excepția municipiilor reședință de județ, în
condiții normale de vreme;
4 ore — municipii reședință de județ, cu excepția zonelor rurale din
componența administrativă a acestora, în condiții normale de vreme; 300 lei/depășire la 110 kV;
Restabilirea alimentării după o întrerupere
1 12 ore — mediu rural, în condiții normale de vreme; 200 lei/depășire la MT;
neplanificată
48 ore — mediu urban sau rural, în condiții meteorologice deosebite, 30 lei/depășire la JT
care generează avarii în elemente ale RED aflate în zona intravilană;
72 ore — mediu urban sau rural, în condiții meteorologice deosebite,
care generează avarii în elemente ale RED aflate în zona extravilană
300 lei/depășire la 110 kV;
Restabilirea alimentării după o întrerupere
2 8 ore indiferent de zonă 200 lei/depășire la MT;
planificată
30 lei/depășire la JT
Până la data de 31.12.2021:
Numărul întreruperilor lungi neplanificate
8 întreruperi — mediu urban;
ce afectează un loc de consum și/sau
3 16 întreruperi — mediu rural. 30 lei/depășire la JT
de producere racordat la rețelele electrice
Începând cu 1.01.2022:
de JT
8 întreruperi — indiferent de zonă
Numărul întreruperilor lungi neplanificate
ce afectează un loc de consum și/sau de 300 lei/depășire la 110 kV;
4 3 întreruperi — indiferent de zonă
producere racordat la rețelele electrice de 200 lei/depășire la MT;
IT sau MT
300 lei/depășire la 110 kV;
4 întreruperi — mediu urban;
5 Numărul întreruperilor lungi planificate 200 lei/depășire la MT;
8 întreruperi — mediu rural.
30 lei/depășire la JT
Numărul întreruperilor scurte ce afectează
6 un loc de consum și/sau de producere 10 întreruperi/an — indiferent de zonă 300 lei/depășire la 110 kV
racordat la rețelele electrice de IT
Până la data de 31.12.2021:
Numărul cumulat al întreruperilor scurte ce
10 întreruperi/săptămână — mediu urban;
afectează un loc de consum și/sau de 10 lei/depășire la MT
7 20 întreruperi/săptămână — mediu rural.
producere racordat la rețelele electrice de 5 lei/depășire la JT
Începând cu 1.01.2022:
MT sau JT
10 întreruperi/săptămână — indiferent de zonă
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021 21

ANEXA Nr. 2
la standard

Indicatori de continuitate
Nivelul tensiunii
Valoare
Tipul la care sunt racordați
Nr. Indicator Cauza întreruperii Rural/Urban realizată
utilizatorului utilizatorii care
anual
au suferit o întrerupere
1 SAIFI a) întreruperi planificate rural toți JT
2 SAIFI a) întreruperi planificate rural toți MT
3 SAIFI a) întreruperi planificate rural toți IT
4 SAIFI a) întreruperi planificate urban toți JT
5 SAIFI a) întreruperi planificate urban toți MT
6 SAIFI a) întreruperi planificate urban toți IT
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții meteorologice
7 SAIFI rural toți JT
deosebite
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții meteorologice
8 SAIFI rural toți MT
deosebite
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții meteorologice
9 SAIFI rural toți IT
deosebite
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții meteorologice
10 SAIFI urban toți JT
deosebite
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții meteorologice
11 SAIFI urban toți MT
deosebite
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții meteorologice
12 SAIFI urban toți IT
deosebite
13 SAIFI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori* sau terți rural toți JT
14 SAIFI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori* sau terți rural toți MT
15 SAIFI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori* sau terți rural toți IT
16 SAIFI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori* sau terți urban toți JT
17 SAIFI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori* sau terți urban toți MT
18 SAIFI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori* sau terți urban toți IT
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
19 SAIFI rural toți JT
și c)
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
20 SAIFI rural toți MT
și c)
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
21 SAIFI rural toți IT
și c)
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
22 SAIFI urban toți JT
și c)
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
23 SAIFI urban toți MT
și c)
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
24 SAIFI urban toți IT
și c)
25 SAIDI a) întreruperi planificate rural toți JT
26 SAIDI a) întreruperi planificate rural toți MT
27 SAIDI a) întreruperi planificate rural toți IT
28 SAIDI a) întreruperi planificate urban toți JT
29 SAIDI a) întreruperi planificate urban toți MT
30 SAIDI a) întreruperi planificate urban toți IT
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții meteorologice
31 SAIDI rural toți JT
deosebite
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții meteorologice
32 SAIDI rural toți MT
deosebite
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții meteorologice
33 SAIDI rural toți IT
deosebite
 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021

Nivelul tensiunii
Valoare
Tipul la care sunt racordați
Nr. Indicator Cauza întreruperii Rural/Urban realizată
utilizatorului utilizatorii care
anual
au suferit o întrerupere
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții meteorologice
34 SAIDI urban toți JT
deosebite
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții
35 SAIDI urban toți MT
meteorologice deosebite
b) întreruperi neplanificate cauzate de condiții
36 SAIDI urban toți IT
meteorologice deosebite
37 SAIDI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*) sau terți rural toți JT
38 SAIDI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*) sau terți rural toți MT
39 SAIDI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*) sau terți rural toți IT
40 SAIDI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*) urban toți JT
41 SAIDI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*) sau terți urban toți MT
42 SAIDI c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*) sau terți urban toți IT
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
43 SAIDI rural toți JT
și c)
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
44 SAIDI rural toți MT
și c)
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
45 SAIDI rural toți IT
și c)
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
46 SAIDI urban toți JT
și c)
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
47 SAIDI urban toți MT
și c)
d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b)
48 SAIDI urban toți IT
și c)
49 MAIFI toate cauzele rural toți IT
50 MAIFI toate cauzele rural toți MT
51 MAIFI toate cauzele rural toți JT
52 MAIFI toate cauzele urban toți IT
53 MAIFI toate cauzele urban toți MT
54 MAIFI toate cauzele urban toți JT
55 ENS toate cauzele cumulat cumulat IT
56 AIT toate cauzele cumulat cumulat IT
Număr de
57 utilizatori N/A rural toți JT
deserviți **)
Număr de
58 utilizatori N/A rural toți MT
deserviți **)
Număr de
59 utilizatori N/A rural toți IT
deserviți **)
Număr de
60 utilizatori N/A urban toți JT
deserviți **)
Număr de
61 utilizatori N/A urban toți MT
deserviți **)
Număr de
62 utilizatori N/A urban toți IT
deserviți **)

*) Pentru aceste calcule, în noțiunea de utilizator se includ locurile de consum și/sau de producere, precum și OD racordați.
**) Acest indicator este indicator statistic.
 ANEXA Nr. 3
la standard

Monitorizarea întreruperilor

Tensiunea la care Valoare realizată lunar/anual

Nr.
Indicatori de performanță se produce întreruperea
crt.
(originea întreruperii) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Anual

JT
1 Numărul de întreruperi lungi planificate în mediul urban MT
IT
JT
2 Numărul de întreruperi solicitate de instituții ale statului în mediul urban MT
IT
JT
3 Numărul de întreruperi lungi neplanificate în mediul urban MT
IT
JT
4 Numărul de întreruperi scurte în mediul urban MT
IT
JT
5 Numărul de întreruperi lungi planificate în mediul rural MT
IT
JT
6 Numărul de întreruperi solicitate de instituții ale statului în mediul rural MT
IT
JT
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021

7 Numărul de întreruperi lungi neplanificate în mediul rural MT

IT
JT
8 Numărul de întreruperi scurte în mediul rural MT
IT
23
 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021
ANEXA Nr. 4
la standard

COMPENSAȚII
acordate de OD utilizatorilor pentru nerespectarea indicatorilor de calitate tehnică a energiei electrice
și a indicatorilor de calitate comercială a serviciului de distribuție
Compensații acordate în cazul nerespectării
Nr. Termenul maxim stabilit în standard/reglementările termenelor/indicatorilor de calitate tehnică
Serviciul a energiei electrice
crt. specifice în vigoare pentru realizarea serviciului*)
Persoane juridice Persoane fizice

10 zile calendaristice, pentru cazul în

care stabilirea soluției de racordare la
rețeaua electrică de IT, MT sau JT a unui
loc de consum și/sau de producere se
face pe baza unui studiu de soluție 130 lei la 110 kV; 130 lei la 110 kV;
1 Emiterea avizului tehnic de racordare
30 de zile calendaristice, pentru cazul în 90 lei la JT și MT 40 lei la JT și MT
care stabilirea soluției de racordare la
rețeaua electrică de IT, MT sau JT a unui
loc de consum și/sau de producere se
face pe baza unei fișe de soluție
130 lei la 110 kV; 130 lei la 110 kV;
2 Emiterea certificatelor de racordare 3 zile lucrătoare
90 lei la JT și MT 90 lei la JT și MT
130 lei la 110 kV; 130 lei la 110 kV;
3 Transmiterea ofertei de contract de racordare 5 zile lucrătoare
90 lei la JT și MT 40 lei la JT și MT
Proiectarea, obținerea autorizației de construire pentru branșament,
4 execuția, recepția și punerea în funcțiune a branșamentului pentru alte 90 de zile calendaristice 100 lei la JT 100 lei la JT
categorii de utilizatori decât cele prevăzute la pct. 5
Execuția, recepția și punerea în funcțiune a instalației de racordare
100 lei indiferent de 100 lei indiferent de
5 pentru clienții finali noncasnici cu instalații de racordare cu lungimi de 90 de zile calendaristice
nivelul de tensiune nivelul de tensiune
până la 2.500 metri și clienții casnici
130 lei la 110 kV; 130 lei la 110 kV;
6 Încheierea contractului de distribuție 5 zile calendaristice
90 lei la JT și MT 40 lei la JT și MT
130 lei la 110 kV; 130 lei la 110 kV;
7 Termenul pentru punerea sub tensiune a instalației de utilizare 5 zile lucrătoare
90 lei la JT și MT 90 lei la JT și MT
130 lei la 110 kV; 130 lei la 110 kV;
8 Răspuns la solicitările scrise privind explicarea cauzei întreruperilor 15 zile calendaristice
70 lei la JT și MT 40 lei la JT și MT
270 lei la 110 kV; 270 lei la 110 kV;
9 Răspuns la reclamațiile scrise privind calitatea curbei de tensiune 20 de zile calendaristice
130 lei la JT și MT 70 lei la JT și MT
Răspuns la cererile/sesizările/reclamațiile sau solicitările primite cu
90 lei la 110 kV; 90 lei la 110 kV;
10 privire la serviciul de distribuție, altele decât cele pentru care este 30 de zile calendaristice
70 lei la JT și MT 40 lei la JT și MT
prevăzut explicit un termen de răspuns în reglementările în vigoare
Răspuns la reclamația scrisă privind datele măsurate/consumul de 130 lei la 110 kV; 130 lei la 110 kV;
11 15 zile calendaristice
energie electrică recalculat 70 lei la JT și MT 40 lei la JT și MT
Reconectarea la rețea, din momentul anunțării OD de către utilizator/ 270 lei la 110 kV; 270 lei la 110 kV;
12 2 zile lucrătoare
furnizor de efectuarea plății 130 lei la JT și MT 90 lei la JT și MT
Montarea/Înlocuirea grupului de măsurare/elemente ale grupului de
măsurare dispărut, defect sau suspect de înregistrări eronate, în cazul
13 5 zile lucrătoare 130 lei —
unui loc de consum și/sau de producere cu puterea aprobată mai mare
de 100 kW
Montarea/înlocuirea grupului de măsurare/elemente ale grupului de
măsurare dispărut, defect sau suspect de înregistrări eronate, în cazul
14 10 zile lucrătoare 130 lei 130 lei
unui loc de consum și/sau de producere cu puterea aprobată mai mică
sau egală cu 100 kW sau în cazul unui client final casnic
Înlocuirea/Reprogramarea contorului, la cererea scrisă a
furnizorului/utilizatorului care are contract de distribuție încheiat direct
cu OD, motivată de opțiunea utilizatorului client final de schimbare a
15 10 zile calendaristice 130 lei 130 lei
tipului de preț aplicat conform contractului de furnizare, în situația în
care aplicarea noului preț necesită un alt tip de contor sau
reprogramarea celui existent
Respectarea indicatorilor de performanță privind calitatea curbei de 270 lei la 110 kV; 270 lei la 110 kV;
16 —
tensiune 130 lei la JT și MT 70 lei la JT și MT
*) În cazul în care termenele se modifică prin reglementări sau alte acte normative, vor fi aplicabile noile termene.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021 25

ANEXA Nr. 5
la standard

Indicatori de calitate comercială

Nivelul de
Nr. Indicator Tip utilizator* Trim. 1 Trim. 2 Trim. 3 Trim. 4 Total an
tensiune

1 Numărul de cereri de racordare la rețea**** toți toate

Timpul mediu** de emitere a avizelor tehnice de racordare,
2 pentru cazul în care soluția de racordare a fost stabilită prin toți toate
studiu de soluție (zile)
Timpul mediu** de emitere a avizelor tehnice de racordare,
3 pentru cazul în care soluția de racordare a fost stabilită prin toți toate
fișă de soluție (zile)
4 Timpul mediu** de emitere a certificatelor de racordare toți toate
Numărul de cereri de racordare nesoluționate prin emiterea
5 toți toate
unui aviz tehnic de racordare (ATR)
Numărul de cereri de racordare la care nu s-a răspuns în
6 toți toate
termenul stabilit prin regulamentul de racordare
7 Numărul de cereri de contracte de racordare**** toți JT
8 Numărul de cereri de contracte de racordare**** toți MT
9 Numărul de cereri de contracte de racordare**** toți IT
clienți
10 Numărul de cereri de contracte de racordare**** toate
casnici
11 Numărul de contracte de racordare încheiate**** toți JT
12 Numărul de contracte de racordare încheiate**** toți MT
13 Numărul de contracte de racordare încheiate**** toți IT
14 Timpul mediu** de încheiere a contractelor de racordare (zile) toți toate
Numărul de cereri de contracte de racordare nefinalizate/
15 toți JT
nesoluționate
Numărul de cereri de contracte de racordare nefinalizate/
16 toți MT
nesoluționate
Numărul de cereri de contracte de racordare
17 toți IT
nefinalizate/nesoluționate
Numărul de cereri de contracte de racordare la care nu s-a
18 toți toate
răspuns în termenul stabilit prin Regulamentul de racordare
Durata medie** a procesului de racordare, de la depunerea
19 documentației complete, fără studiu de soluție, până la toți JT
punerea sub tensiune a instalației de utilizare (zile)****
Durata medie** a procesului de racordare, de la depunerea
20 documentației complete, fără studiu de soluție, până la toți MT
punerea sub tensiune a instalației de utilizare (zile)****
Durata medie** a procesului de racordare, de la depunerea
21 documentației complete, fără studiu de soluție, până la toți IT
punerea sub tensiune a instalației de utilizare (zile)****
Costul mediu** total pentru racordare (tarif pentru emitere ATR +
22 toți JT
cost studiu de soluție + tarif de racordare) (lei)****
Costul mediu** total pentru racordare (tarif pentru emitere ATR +
23 toți MT
cost studiu de soluție + tarif de racordare) (lei)****
Costul mediu** total pentru racordare (tarif pentru emitere ATR +
24 toți IT
cost studiu de soluție + tarif de racordare) (lei)****
Numărul de cereri de contracte pentru serviciul de
25 toți JT
distribuție***)****
 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021

Nivelul de
Nr. Indicator Tip utilizator* Trim. 1 Trim. 2 Trim. 3 Trim. 4 Total an
tensiune

Numărul de cereri de contracte pentru serviciul de

26 toți MT
distribuție***)****
Numărul de cereri de contracte pentru serviciul de
27 toți IT
distribuție***)****
Timpul mediu** de încheiere a contractelor pentru serviciul de
28 toți JT
distribuție*** (zile)
Timpul mediu** de încheiere a contractelor pentru serviciul de
29 toți MT
distribuție*** (zile)
Timpul mediu** de încheiere a contractelor pentru serviciul de
30 toți IT
distribuție*** (zile)

Numărul de cereri de contracte pentru serviciul de distribuție***

31 toți toate
la care nu s-a răspuns în termenul stabilit în prezentul standard

32 Numărul de reclamații referitoare la racordare/contestații ATR toți JT

33 Numărul de reclamații referitoare la racordare/contestații ATR toți MT
34 Numărul de reclamații referitoare la racordare/contestații ATR toți IT
Timpul mediu** de răspuns la reclamațiile referitoare la
35 toți JT
racordare/contestații ATR (zile)
Timpul mediu** de răspuns la reclamațiile referitoare la
36 toți MT
racordare/contestații ATR (zile)
Timpul mediu** de răspuns la reclamațiile referitoare la
37 toți IT
racordare/contestații ATR (zile)
Numărul de reclamații referitoare la racordare/contestații ATR
38 la care nu s-a răspuns în termenul stabilit prin reglementările în toți toate
vigoare
Numărul de reclamații primite referitoare la calitatea curbei de
39 toți JT
tensiune
Numărul de reclamații primite referitoare la calitatea curbei de
40 toți MT
tensiune
Numărul de reclamații primite referitoare la calitatea curbei de
41 toți IT
tensiune
Timpul mediu** de răspuns la reclamațiile referitoare la
42 toți JT
calitatea curbei de tensiune (zile)
Timpul mediu** de răspuns la reclamațiile referitoare la
43 toți MT
calitatea curbei de tensiune (zile)
Timpul mediu** de răspuns la reclamațiile referitoare la
44 toți IT
calitatea curbei de tensiune (zile)
Numărul de reclamații referitoare la calitatea curbei de tensiune
45 la care nu s-a răspuns în termenul prevăzut în prezentul toți toate
standard
Numărul de reclamații referitoare la calitatea curbei de tensiune
46 toți JT
care nu s-au putut rezolva
Numărul de reclamații referitoare la calitatea curbei de tensiune
47 toți MT
care nu s-au putut rezolva
Numărul de reclamații referitoare la calitatea curbei de tensiune
48 toți IT
care nu s-au putut rezolva
49 Numărul de utilizatori deconectați pentru neplată**** toți JT
50 Numărul de utilizatori deconectați pentru neplată**** toți MT
51 Numărul de utilizatori deconectați pentru neplată**** toți IT
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021 27

Nivelul de
Nr. Indicator Tip utilizator* Trim. 1 Trim. 2 Trim. 3 Trim. 4 Total an
tensiune

Timpul mediu** de reconectare a locului de consum din

52 momentul anunțării OD de către utilizator/furnizor de toți JT
efectuarea plății (zile)
Timpul mediu** de reconectare a locului de consum din
53 momentul anunțării OD de către utilizator/furnizor de toți MT
efectuarea plății (zile)
Timpul mediu** de reconectare a locului de consum din
54 momentul anunțării OD de către utilizator/furnizor de toți IT
efectuarea plății (zile)
Numărul de cereri/sesizări/reclamații sau solicitări scrise pe alte
55 toți JT
teme decât cele la care se referă explicit prezentul standard
Numărul de cereri/sesizări/reclamații sau solicitări scrise pe alte
56 toți MT
teme decât cele la care se referă explicit prezentul standard
Numărul de cereri/sesizări/reclamații sau solicitări scrise pe alte
57 toți IT
teme decât cele la care se referă explicit prezentul standard
Timpul mediu** de răspuns la cererile/sesizările/reclamațiile
58 sau solicitările scrise pe alte teme decât cele la care se referă toți JT
explicit prezentul standard (zile)
Timpul mediu** de răspuns la cererile/sesizările/reclamațiile
59 sau solicitările scrise pe alte teme decât cele la care se referă toți MT
explicit prezentul standard (zile)
Timpul mediu** de răspuns la cererile/sesizările/reclamațiile
60 sau solicitările scrise pe alte teme decât cele la care se referă toți IT
explicit prezentul standard (zile)
Numărul reclamațiilor scrise pe alte teme decât cele la care se
61 toți toate
referă explicit prezentul standard care nu s-au putut rezolva
62 Numărul de reclamații referitoare la datele măsurate toți JT
63 Numărul de reclamații referitoare la datele măsurate toți MT
64 Numărul de reclamații referitoare la datele măsurate toți IT
Timpul mediu** de răspuns la reclamațiile referitoare la datele
65 toți JT
măsurate/consumul de energie electrică recalculat (zile)
Timpul mediu** de răspuns la reclamațiile referitoare la datele
66 toți MT
măsurate/consumul de energie electrică recalculat (zile)
Timpul mediu** de răspuns la reclamațiile referitoare la datele
67 toți IT
măsurate/consumul de energie electrică recalculat (zile)
Numărul de utilizatori al căror contor nu este citit o dată la 6
68 toți JT
luni****
69 Numărul de utilizatori al căror contor nu este citit lunar**** toți MT
mari
70 Numărul de utilizatori al căror contor nu este citit lunar**** IT
consumatori
71 Număr total de apeluri telefonice**** toți toate
72 Număr total de apeluri telefonice nepreluate toți toate
73 Timpul mediu** de răspuns la apelurile telefonice (secunde) toți toate
Numărul de apeluri telefonice la care nu s-a răspuns în 30 de
74 toți toate
secunde de la inițierea apelului
Numărul de apeluri telefonice la care s-a răspuns cu depășirea
75
intervalului de 20 de minute de la preluarea apelului
Numărul solicitărilor/sesizărilor/reclamațiilor scrise la care nu
76 toți toate
s-a răspuns în termenul prevăzut în standard

* În noțiunea de „tip utilizator” se includ locurile de consum și/sau de producere, precum și OD racordați.
** Valoarea medie reprezintă media aritmetică.
*** Contracte noi, schimbarea soluției de racordare, schimbarea furnizorului etc.
**** Acest indicator este indicator statistic.
 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021
ANEXA Nr. 6
la standard

ÎNREGISTRAREA
întreruperilor lungi în cazul cărora restabilirea alimentării cu energie electrică, pentru cel puțin un utilizator,
s-a realizat cu depășirea duratei prevăzute în standard

Numărul total de utilizatori

Nivelul Cauza
Tipul întreruperii Numărul total pentru care restabilirea Numărul total Valoarea totală
Data de tensiune nerespectării
(planificată/ de utilizatori afectați alimentării cu energie electrică de compensații a compensațiilor
întreruperii la care s-a produs indicatorului
neplanificată) de întrerupere*) s-a realizat cu depășirea plătite plătite
întreruperea de performanță
duratei prevăzute în standard

*) Pentru o întrerupere la nivelul de IT se contabilizează toți utilizatorii afectați de aceasta (IT + MT + JT); pentru o întrerupere la nivelul de MT se iau în
considerare toți utilizatorii afectați de aceasta (MT + JT).

ANEXA Nr. 7
la standard

Monitorizarea compensațiilor acordate utilizatorilor

Tip utilizator(1) Categoria indicatorilor de performanță neîndepliniți(2)
(Se va preciza Motivul acordării
Valoarea și nivelul compensației: calitatea
Zonă de consum
Data acordării compensației compensației de tensiune al RED indicatorul de continuitatea comercială
(urban/rural) calitatea tehnică
(zzllaa) acordate la care este/ performanță/ alimentării cu a serviciului
U/R a energiei electrice
(lei) urmează să fie serviciul energie electrică de distribuție
distribuite
racordat neîndeplinit a utilizatorilor a energiei
utilizatorul.) electrice

......................................

Numărul total
de compensații plătite(3)

Valoarea totală
a compensațiilor
acordate(4)
(lei)
(1) Pentru „tip utilizator” se completează: loc de consum (LC), loc de producere (LP) sau loc de consum și de producere (LCP) ori OD. Se precizează și
nivelul de tensiune la care este racordat locul de consum și/sau de producere ori OD. Exemplu: LCJT, LCMT, /LCIT, LPJT etc.
(2) Se va bifa una din cele trei categorii.
(3) Se precizează atât numărul total de compensații acordate, cât și defalcarea acestuia pe categorii aferente indicatorilor de performanță.
(4) Se precizează atât valoarea totală a compensațiilor acordate, cât și defalcarea acesteia pe categorii aferente indicatorilor de performanță.

ANEXA Nr. 8
la standard

Starea tehnică a RED

A. Capacități energetice
A.1. Linii electrice de distribuție
Tabelul nr. A.1

An (n – 1) An (n)
Nr.
Categorie LEA LES Total (km LEA LES Total
crt.
(km traseu) (km traseu) traseu) (km traseu) (km traseu) (km traseu)

1 IT (110 kV)
2 MT
3 JT
4 Branșamente

N O T Ă:
Raportarea va fi însoțită de comentarii privind evoluția acestor capacități față de anul anterior.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021 29

A.2. Stații electrice, posturi de transformare și puncte de alimentare

Tabelul nr. A.2
An (n – 1) An (n)
Nr.
Categorie Cantitate S total Cantitate S total
crt.
(buc.) (MVA) (buc.) (MVA)

1 Stații electrice (de conexiune/transformare) 110 kV

2 Stații electrice (de conexiune/transformare) sub 110 kV
3 Posturi de transformare
4 Puncte de alimentare
N O T Ă:
Raportarea va fi însoțită de comentarii privind evoluția acestor capacități față de anul anterior.

B. Durata de funcționare a instalațiilor

B.1. Linii electrice de distribuție
Tabelul nr. B.1
Total Total
Nr. Lungime LEA Lungime LES
Categorie LEA + LES PIF LEA + LES
crt. (km traseu) (km traseu)
(km traseu) (km traseu)

înainte de 1960
1960—1979
1 IT (110 kV) 1980—1999
2000—2019
2020— an (n)*
înainte de 1960
1960—1979
2 MT 1980—1999
2000—2019
2020— an (n)*
înainte de 1960
1960—1979
3 JT 1980—1999
2000—2019
2020— an (n)*
înainte de 1960
1960—1979
4 Branșamente 1980—1999
2000—2019
2020— an (n)*
* Raportarea se realizează prin luarea în considerare a PIF în intervale de maximum de 20 de ani consecutiv.

B.2. Stații electrice, posturi de transformare și puncte de alimentare

Tabelul nr. B.2
Nr. Cantitate Cantitate
Categorie An PIF
crt. (buc.) (buc.)

înainte de 1960
1960—1979
1 Stații electrice (de conexiune/transformare) 110 kV 1980—1999
2000—2019
2020— an (n)*
 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021

Nr. Cantitate Cantitate

Categorie An PIF
crt. (buc.) (buc.)

înainte de 1960
1960—1979
2 Stații electrice (de conexiune/transformare)sub 110 kV 1980—1999
2000—2019
2020— an (n)*
înainte de 1960
1960—1979
3 Posturi de transformare 1980—1999
2000—2019
2020— an (n)*
înainte de 1960
1960—1979
4 Puncte de alimentare 1980—1999
2000—2019
2020— an (n)*
* Raportarea se realizează prin luarea în considerare a PIF în intervale de maximum 20 de ani consecutiv.

C. Capacități energetice retehnologizate/noi

C.1. Linii electrice de distribuție
Tabelul nr. C.1

An (n)
Categorie
Lungime linii total Lungime linii retehnologizate Lungime linii noi
(km traseu) (km traseu) (km traseu)

LEA
IT
LES
LEA
MT
LES
LEA
JT (excl. branș.)
LES
N O T Ă:
Datele raportate se transmit însoțite de comentarii privind evoluția față de anul anterior.

C.2. Stații electrice, posturi de transformare și puncte de alimentare

Tabelul nr. C.2
An (n)

Categorie Capacități energetice Capacități energetice

Total capacități energetice
retehnologizate noi realizate
(buc.)
(buc.) (buc.)

Stații electrice (de conexiune/transformare) 110 kV

Stații electrice (de conexiune/transformare) sub 110 kV
Posturi de transformare
Puncte de alimentare

N O T Ă:
Datele raportate se transmit însoțite de comentarii privind evoluția față de anul anterior.
 D. Incidente deosebite înregistrate în anul (n)
Tabelul nr. D.1 — Centralizator raportări incidente deosebite

Localizare declanșare incident deosebit Întreruperi

Data/ora
Nr. Nr. total
declanșare Zone afectate Nr. utilizatori întrerupți Total
incident Cauza utilizatori Durată Putere Energie Observații
incident Nivel de Instalație Element Categorie într.1) (județ — localități afectate) Tranșa energie
deosebit Județ declanșării afectați întrerupere întreruptă nelivrată
deosebit tensiune electrică afectat (b/c/d) nr. nelivrată
incidentului2) IT MT JT (ore:min) [MWh] [MWh]
[MWh]3)

1
2
1
3
...
1
2
2
3
...
1
2
3
3
...
1
2
...
3
...
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021

1) Întreruperile vor fi încadrate în categorii astfel:

b. întrerupere neplanificată cauzată de evenimente meteorologice deosebite;
c. întrerupere neplanificată cauzată de utilizatori/terți;
d. întrerupere neplanificată, alta decât întreruperile de la lit. b) și c).
31

2) Se va detalia cauza primară a declanșării întreruperii (de exemplu: izolator rupt, conductor căzut pe consolă, LES defect etc.)
3) Energia nelivrată se estimează pe baza puterii înregistrate imediat înaintea producerii evenimentului.
 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 649/1.VII.2021

Tabelul nr. D.2 — Localizare incidente deosebite înregistrate în anul (n)

Județ 1 Județ 2 ... ... Total OD

Incidente deosebite
Utilizatori afectați cumulat
Putere întreruptă cumulat [MW]
Energie nelivrată cumulat [MWh]

Tabelul nr. D.3 — Cauze incidente deosebite înregistrate în anul (n)

Cauze interne OD Cauze externe OD

Defecte interne Vegetația crescută Fenomene meteo Acțiuni externe Altele Cauze neidentificate
în instalații în culoar LEA defavorabile (terți/alți OR/animale) (Se va detalia.)

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|325895]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72,
e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649/1.VII.2021 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495

Anul 177 (XXI) — Nr. 43 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
DECRETE
20. — Decret privind conferirea unor decorații ................
21. — Decret privind conferirea Ordinului Național
Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce ..............
22. — Decret privind conferirea Ordinului Național Pentru
Merit în grad de Mare Cruce ......................................
23. — Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Militară
în grad de Cavaler......................................................
24. — Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural
în grad de Cavaler......................................................
25. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror
26. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror
27. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror
28. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror
29. — Decret pentru eliberarea din funcție a unui procuror
PARTEA I
Luni, 26 ianuarie 2009
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
2 Decizia nr. 72 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1403 alin. 1 din
Codul de procedură penală ........................................ 7–8
2
Decizia nr. 80 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 din Codul
3 de procedură penală .................................................. 8–9
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
3 ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
128/2008. — Ordin al președintelui Autorității Naționale de
4 Reglementare în Domeniul Energiei pentru aprobarea
4 Codului tehnic al rețelelor electrice de distribuție ...... 10–31
35. — Decizie a președintelui Autorității Naționale pentru
5
Comunicații pentru modificarea și completarea
5 Deciziei președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Comunicații nr. 1.074/EN/2004
6
privind implementarea serviciului universal în sectorul
6 comunicațiilor electronice .......................................... 32
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009

DECRETE
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind conferirea unor decorații
În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 și 7
și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare,
cu prilejul aniversării a 60 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Statul Israel, în semn de apreciere
pentru contribuția marcantă pe care au avut-o la îmbunătățirea relațiilor bilaterale româno-israeliene,
pentru sprijinul acordat autorităților române în procesul de asumare a trecutului istoric și de stabilire a adevărului privind
Holocaustul,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Art. 1. — Se conferă Ordinul Național Pentru Merit în grad
de Mare Ofițer:
— doamnei ambasador Colette Avital, vicepreședintă a
Knessetului;
— domnului ambasador dr. Meir Rosenne, avocat;
— Marelui Rabin al comunităților evreiești din România,
Menachem Hacohen.
Art. 2. — Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de
Comandor, categoria F — Promovarea culturii, domnului dr.
Leon Volovici, filolog, profesor la Universitatea Ebraică din
Ierusalim.
Art. 3. — Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de
Comandor, categoria H — Cercetare științifică:
— domnului dr. Tuvia Friling, istoric, profesor la Universitatea
„Ben Gurion” din Beersheva și la Universitatea din Maryland;
— domnului dr. Moshe Idel, profesor la Universitatea Ebraică
din Ierusalim, specialist în istoria iudaismului și spiritualitate
iudaică.
Art. 4. — Se conferă Ordinul Meritul pentru Învățământ în
grad de Ofițer:
— domnului dr. Liviu Rotman, profesor la Școala Națională
de Studii Politice și Administrative, directorul Centrului pentru
Studierea Istoriei Evreilor din România;
— domnului dr. Michael Shafir, profesor la Universitatea
Babeș—Bolyai din Cluj-Napoca;
— domnului dr. Raphael (Rafi) Vago, profesor la
Universitatea din Tel Aviv.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
În temeiul art. 100 alin. (2) din
Constituția României, republicată,
contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
București, 20 ianuarie 2009.
Nr. 20.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind conferirea Ordinului Național Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce
În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A
și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,
în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa contribuție la intensificarea și dezvoltarea relațiilor de colaborare și prietenie
româno-spaniole, pentru susținerea permanentă acordată țării noastre în procesul de integrare în structurile euroatlantice,
Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se conferă Ordinul Național Serviciul Juan Pablo García-Berdoy y Cerezo, ambasador extraordinar
Credincios în grad de Mare Cruce Excelenței Sale domnului și plenipotențiar al Regatului Spaniei în România.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
În temeiul art. 100 alin. (2) din
Constituția României, republicată,
contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
București, 20 ianuarie 2009.
Nr. 21.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009 3

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind conferirea Ordinului Național Pentru Merit
în grad de Mare Cruce
În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României,
republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000
privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările
ulterioare,
având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,
în semn de înaltă apreciere pentru contribuția avută la intensificarea și
dezvoltarea relațiilor de colaborare și prietenie româno-vietnameze,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se conferă Ordinul Național Pentru Merit în grad de Mare
Cruce Excelenței Sale domnului Le Manh Hung, ambasador extraordinar și
plenipotențiar al Republicii Socialiste Vietnam în România.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constituția României, republicată,
contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
București, 20 ianuarie 2009.
Nr. 22.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind conferirea Ordinului Virtutea Militară
în grad de Cavaler
În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României,
republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. A și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000
privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările
ulterioare, precum și ale Legii nr. 517/2003 privind conferirea decorațiilor de război,
având în vedere propunerea ministrului apărării,
în semn de recunoștință și apreciere pentru înaltul profesionalism dovedit în
teatrul de operații din Afganistan în timpul misiunilor comune cu militarii români,
pentru promovarea unei imagini profesioniste a Armatei Române în rândul
statelor membre NATO,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu
însemn de război, domnului maior Mescall Brian din armata Statelor Unite ale
Americii.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constituția României, republicată,
contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
București, 20 ianuarie 2009.
Nr. 23.
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler
În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României,
republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. A și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000
privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările
ulterioare,
în semn de înaltă apreciere pentru valoroasele sale studii prin care a
evidențiat complexitatea raporturilor culturale dintre România și Europa
Occidentală,
pentru contribuția sa la promovarea imaginii României în mediile culturale
franceze,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler,
categoria C — Artele plastice, domnului dr. Gabriel Badea-Păun, istoric de artă
(Paris).
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constituția României, republicată,
contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
București, 20 ianuarie 2009.
Nr. 24.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru eliberarea din funcție a unui procuror
În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1)
din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,
având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 1.325/2008,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — La data de 1 februarie 2009, doamna Zamfira Ana, procuror
șef secție urmărire penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, se eliberează
din funcție ca urmare a pensionării.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

București, 20 ianuarie 2009.

Nr. 25.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009 5

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru eliberarea din funcție a unui procuror
În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1)
din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,
având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 1.435/2008,

Președintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. — Domnul Dungan Petre, procuror la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Timișoara, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

București, 20 ianuarie 2009.

Nr. 26.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru eliberarea din funcție a unui procuror
În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1)
din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,
având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 1.436/2008,

Președintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. — Doamna Furdui Elena, procuror la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Timișoara, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

București, 20 ianuarie 2009.

Nr. 27.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru eliberarea din funcție a unui procuror
În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1)
din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,
având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 1.389/2008,

Președintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. — Domnul Popovici Ioan Traian, procuror la Parchetul de pe

lângă Judecătoria Deta, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

București, 20 ianuarie 2009.

Nr. 28.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru eliberarea din funcție a unui procuror
În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1)
din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,
având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 1.329/2008,

Președintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. — Domnul Anastasiu Alexandru, procuror șef secție la Parchetul

de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, se eliberează din funcție ca urmare a
pensionării.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

București, 20 ianuarie 2009.

Nr. 29.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009 7

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 72
din 15 ianuarie 2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1403 alin. 1

din Codul de procedură penală
Ioan Vida — președinte sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale
Nicolae Cochinescu — judecător în materie.
Aspazia Cojocaru — judecător Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
Acsinte Gaspar — judecător sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale
Petre Lăzăroiu — judecător Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
Ion Predescu — judecător exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitu-
Puskás Valentin Zoltán — judecător ționalitate.
Tudorel Toader — judecător Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstitu-
Augustin Zegrean — judecător ționalitate este neîntemeiată.
Iuliana Nedelcu — procuror Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
Afrodita Laura Tutunaru — magistrat-asistent-șef Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate C U R T E A,
a dispozițiilor art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
excepție ridicată de Virgil Ispas în Dosarul nr. 3.170/100/2008 al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
Curții de Apel Cluj — Secția penală și de minori.
concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la
La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care
prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
următoarele:
Cauza se află în stare de judecată.
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din
respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
C U R T E A, nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
dispozițiile art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală, cu
următoarele:
denumirea marginală Calea de atac împotriva încheierii
Prin Încheierea din 5 august 2008, pronunțată în Dosarul
pronunțate de judecător în cursul urmăririi penale privind
nr. 3.170/100/2008, Curtea de Apel Cluj — Secția penală și de
măsurile preventive, care au următorul conținut: „Împotriva
minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
încheierii prin care judecătorul dispune, în timpul urmăririi
neconstituționalitate a prevederilor art. 1403 alin. 1 din penale, luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea,
Codul de procedură penală, excepție ridicată de Virgil Ispas în încetarea de drept sau prelungirea măsurii preventive, precum
dosarul de mai sus, având ca obiect plângerea împotriva și împotriva încheierii de respingere a propunerii de arestare
ordonanței procurorului privind măsurile preventive. preventivă, învinuitul sau inculpatul și procurorul pot face recurs
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul la instanța superioară în termen de 24 de ore de la pronunțare,
acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei lipsă.
dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3), Încheierea prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi
ale art. 129, art. 53, art. 20, precum și ale art. 14 din Convenția penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, preventive nu este supusă niciunei căi de atac.”
deoarece exceptează de la posibilitatea exercitării unei căi de Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
atac ipoteze în care o persoană solicită instanței de judecată constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse
revocarea, înlocuirea sau constatarea încetării unei măsuri controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare
preventive. la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 1.139
Curtea de Apel Cluj — Secția penală și de minori din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, României, Partea I, nr. 789 din 25 noiembrie 2008, Curtea
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009

Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi care să
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1403 alin. 1 teza finală din determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei
Codul de procedură penală. mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată
de Virgil Ispas în Dosarul nr. 3.170/100/2008 al Curții de Apel Cluj — Secția penală și de minori.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-șef,
Afrodita Laura Tutunaru

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 80
din 15 ianuarie 2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172

din Codul de procedură penală
Ioan Vida — președinte Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
Nicolae Cochinescu — judecător respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată,
Aspazia Cojocaru — judecător deoarece pretinsele critici de neconstituționalitate relevă
Acsinte Gaspar — judecător nemulțumirea autorului referitoare la modul de aplicare a
Petre Lăzăroiu — judecător dispozițiilor legale contestate.
Ion Predescu — judecător
C U R T E A,
Puskás Valentin Zoltán — judecător
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
Tudorel Toader — judecător
următoarele:
Augustin Zegrean — judecător
Prin Încheierea din 22 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul
Iuliana Nedelcu — procuror
nr. 5.120/327/2007, Curtea de Apel Constanța — Secția
Afrodita Laura Tutunaru — magistrat-asistent-șef
penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
neconstituționalitate a prevederilor art. 172 din Codul de
a dispozițiilor art. 172 din Codul de procedură penală, excepție procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Ursu în dosarul
ridicată de Cătălin Ursu în Dosarul nr. 5.120/327/2007 al Curții de mai sus.
de Apel Constanța — Secția penală și pentru cauze penale cu În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul
minori și de familie. acesteia susține că dispozițiile legale atacate contravin
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției și prevederilor art. 20, art. 21, art. 22 și art. 24 din Constituția
se constată lipsa celeilalte părți, față de care procedura de citare României, deoarece în cauza în care a ridicat excepția i s-au
a fost legal îndeplinită. încălcat repetat și abuziv drepturile procesuale.
Cauza se află în stare de judecată. Curtea de Apel Constanța — Secția penală și pentru
Autorul excepției solicită admiterea acesteia și depune la cauze penale cu minori și de familie opinează că excepția de
dosar concluzii scrise. neconstituționalitate este neîntemeiată.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009 9

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitu-
ționalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstitu-
ționalitate este neîntemeiată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
susținerile autorului excepției, concluziile procurorului,
dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției,
precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și
este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din
Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 172 din Codul de procedură penală referitoare la
Drepturile apărătorului, cu următorul conținut: „În cursul urmăririi
penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să
asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală care implică
audierea sau prezența învinuitului sau inculpatului căruia îi
asigură apărarea și poate formula cereri și depune memorii.
Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire
penală, dacă există dovada că apărătorul a fost încunoștințat de
data și ora efectuării actului. Încunoștințarea se face prin
notificare telefonică, fax, internet sau prin alte asemenea
mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
Când asistența juridică este obligatorie, organul de urmărire
penală va asigura prezența apărătorului la ascultarea învinuitului
sau inculpatului.
În cazul în care apărătorul învinuitului sau inculpatului este
prezent la efectuarea unui act de urmărire penală, se face
mențiune despre aceasta, iar actul este semnat și de apărător.
Persoana reținută sau arestată are dreptul să ia contact cu
apărătorul, asigurându-i-se confidențialitatea convorbirilor.
Apărătorul are dreptul de a se plânge, potrivit art. 275, dacă
cererile sale nu au fost acceptate; în situațiile prevăzute în
alin. 2 și 4, procurorul este obligat să rezolve plângerea în cel
mult 48 de ore.
În cursul judecății, apărătorul are dreptul să asiste pe
inculpat, să exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar în
cazul când inculpatul este arestat, să ia contact cu acesta.
Apărătorul ales sau desemnat din oficiu este obligat să
asigure asistența juridică a învinuitului sau inculpatului. Pentru
nerespectarea acestei obligații, organul de urmărire penală sau
instanța de judecată poate sesiza conducerea baroului de
avocați, spre a lua măsuri.”
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că aceasta este inadmisibilă, deoarece criticile
avansate de autorul ei relevă aspecte ce țin de aplicarea legii.
Or, instanța de contencios constituțional veghează la
concordanța actelor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale cu Legea fundamentală, neavând drept
competență de a se pronunța asupra modului de aplicare și de
interpretare a unor dispoziții legale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 din Codul de procedură penală, excepție
ridicată de Cătălin Ursu în Dosarul nr. 5.120/327/2007 al Curții de Apel Constanța — Secția penală și pentru cauze penale cu
minori și de familie.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-șef,
Afrodita Laura Tutunaru
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

ORDIN
pentru aprobarea Codului tehnic al rețelelor electrice de distribuție
Având în vedere Referatul de aprobare întocmit de Departamentul acces la rețea și Autorizare în domeniul energiei
electrice,
în temeiul art. 9 alin. (2), (8) și (9), al art. 11 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și h) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu
modificările și completările ulterioare, precum și al art. 12 alin. (1) lit. c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele
electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2008,

președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Codul tehnic al rețelelor electrice de
distribuție, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 3. — Operatorii de rețea și utilizatorii rețelelor electrice
vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. — Departamentele de specialitate din cadrul Autorității
Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări
respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 5. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se
abrogă Decizia președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 101/2000 pentru
aprobarea Codului tehnic al rețelelor electrice de distribuție,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din
19 iunie 2000.

p. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opriș

București, 11 decembrie 2008.

Nr. 128.

ANEXĂ

CODUL TEHNIC
al rețelelor electrice de distribuție
Revizia I
1. INTRODUCERE
1.1. Autoritate
1.1.1. Codul tehnic al rețelelor electrice de distribuție,
denumit în continuare Cod, este elaborat în conformitate cu
prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările și
completările ulterioare, și cu competențele și atribuțiile stabilite
prin lege pentru Autoritatea Națională de Reglementare în
Domeniul Energiei — A.N.R.E. (denumită în continuare
Autoritatea competentă).
1.1.2. Codul este o reglementare de interes general și se
aprobă prin ordin al Autorității competente.
1.1.3. Codul este act normativ care face parte din sistemul de
reglementări specific sectorului energiei electrice.
1.1.4. Prevederile prezentului cod sunt în concordanță cu
Codul tehnic al rețelei de transport și au prioritate față de
interesele individuale de natură economică sau financiară ale
utilizatorilor rețelelor electrice de distribuție RED.
1.2. Scop
1.2.1. Scopul prezentului cod este de a stabili și a impune
regulile și cerințele minime de ordin tehnic pentru operatorii de
distribuție (OD) și utilizatorii RED în vederea realizării unei
funcționări sigure, stabile și economice a acestor rețele.
1.2.2. Codul stabilește procedurile și principiile care
statuează relațiile dintre OD și utilizatorii RED;
1.2.3. Codul are următoarele obiective:
a) stabilirea unui set de reguli și norme în vederea asigurării
accesului utilizatorilor la RED;
b) stabilirea responsabilităților și obligațiilor OD și ale tuturor
utilizatorilor RED;
c) stabilirea cerințelor tehnice pentru racordarea utilizatorilor
la RED;
d) stabilirea principiilor pentru dezvoltarea RED.
e) stabilirea interfețelor și a fluxurilor informaționale dintre
OD și Operatorul de transport și de sistem (OTS) și utilizatorii
RED.
1.3. Domeniul de aplicare
1.3.1. Codul se aplică nediscriminatoriu atât OD, cât și
utilizatorilor RED.
1.3.2. OD situați pe teritoriul României și utilizatorii RED au
obligația de a respecta prevederile prezentului cod.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
1.4. Atribuții și competențe
1.4.1. OD prestează servicii pentru toți utilizatorii RED, în
condiții nediscriminatorii, asigurând accesul la RED oricărui
solicitant care îndeplinește condițiile legislației în vigoare și
cerințele tehnice prevăzute în prezentul cod.
1.4.2. OD, potrivit prezentului cod, asigură următoarele
activități specifice:
a) proiectarea, planificarea, modernizarea și dezvoltarea
RED;
b) exploatarea și asigurarea mentenanței RED;
c) organizarea și desfășurarea activității de dispecerizare a
RED în relație cu OTS și cu utilizatori care au capacități
energetice sau instalații electrice sub comanda operațională a
OD;
d) urmărirea permanentă și sistematică a comportării
construcțiilor, echipamentelor și instalațiilor energetice
componente ale RED;
e) realizarea de alte activități în domeniul energiei, conform
licențelor;
f) asigurarea accesului la RED al utilizatorilor;
g) organizarea și funcționarea sistemului de relații cu
utilizatorii RED;
h) prestarea de servicii utilizatorilor RED, pe baza unor
contracte specifice;
i) asigurarea pentru utilizatori a unui serviciu la niveluri
calitative și cantitative corespunzătoare, cel puțin la nivelul
prevederilor standardului de performanță pentru serviciul de
distribuție a energiei electrice;
j) prestarea serviciului de măsurare a energiei electrice
pentru utilizatorii RED, direct sau prin intermediul unui operator
de măsurare independent.
În relațiile OD cu utilizatorii RED, Codul stabilește cerințele
tehnice de racordare la RED, obligațiile și responsabilitățile
reciproce din punct de vedere tehnic de utilizare a RED pe
durata contractuală.
1.5. Administrarea Codului
1.5.1. Autoritatea competentă este administratorul Codului. În
această calitate autoritatea competentă urmărește și
controlează aplicarea prevederilor Codului de către OD și
utilizatorii RED și inițiază actualizarea Codului ori de câte ori
este necesar.
1.5.2. Oricare dintre OD, la cererea Autorității competente și
în conformitate cu programul de reglementări al acesteia sau
din proprie inițiativă și cu acordul Autorității competente,
revizuiește, actualizează, modifică, dezvoltă și supune spre
aprobare Autorității competente textul Codului și modul său de
implementare, consultând și alți titulari de licență din sectorul
energiei electrice interesați.
1.5.3. OD au dreptul să ceară utilizatorilor RED să facă
dovada respectării reglementărilor prezentului cod, utilizatorii
fiind obligați să facă această dovadă.
1.6. Acte normative de referință
1.6.1. Aplicarea Codului obligă la respectarea prevederilor
din actele normative, reglementările și normele tehnice
energetice cuprinse în anexa nr. 1, care face parte integrantă
din prezentul cod.
1.6.2. Aplicarea Codului se face cu respectarea tuturor
normelor din sectorul energiei electrice și/sau din legislația
sectoarelor adiacente, aplicabile în România, referitoare la RED
și la încadrarea lor în mediul înconjurător.
1.6.3. Prin acte normative și norme se înțelege cele în
vigoare sau înlocuitoarele acestora.
1.6.4. În aplicarea Codului, fiecare OD poate elabora
prescripții și instrucțiuni tehnice energetice specifice, a căror
aplicare este obligatorie pentru activitățile aferente RED,
indiferent cine le exercită. Acestea se publică și se pun la
dispoziția tuturor celor interesați.
11
2. TERMINOLOGIE
2.1. Definiții
Termenii și expresiile definite în acest capitol se regăsesc în
textul Codului.
Acces la rețeaua electrică de interes public: dreptul
operatorilor economici care produc și/sau furnizează energie
electrică, precum și al consumatorilor de energie electrică de a
se racorda și de a folosi, în condițiile legii, rețelele electrice de
transport și distribuție.
Acord de confidențialitate: document semnat în comun de
către OD și solicitantul de acces la rețea în privința obligațiilor
reciproce pe care și le asumă fiecare de a respecta
confidențialitatea unor date și informații.
Autoritatea competentă: Autoritatea Națională de
Reglementare în Domeniul Energiei — ANRE.
Autoritatea de conducere prin dispecer: ansamblul atributelor
cu care este învestit un centru de dispecer, în scopul realizării
conducerii eficiente a Sistemului electroenergetic național
(SEN): autoritatea de decizie, comanda de coordonare,
competența, comanda nemijlocită, care sunt stabilite prin ordinul
de învestire.
Autorizație de înființare: actul tehnic și juridic emis de ANRE,
prin care, la solicitarea unei persoane juridice române sau
străine, acesteia i se acordă permisiunea de a înființa sau a
retehnologiza și a pune în funcțiune capacitați de producere,
transport sau distribuție a energiei electrice.
Avarie: evenimentul care se manifestă prin abateri
periculoase de la parametrii funcționali prevăzuți de normele
tehnice în vigoare.
Aviz de amplasament: răspuns scris al operatorului de rețea
la cererea unui solicitant, în care se precizează punctul de
vedere față de propunerea de amplasament al obiectivului
solicitantului referitor la îndeplinirea condițiilor de coexistență a
obiectivului cu rețelele electrice ale operatorului.
Aviz tehnic de racordare: avizul scris valabil numai pentru un
anumit amplasament, care se emite de către operatorul de
rețea, la cererea unui utilizator, asupra posibilităților și condițiilor
de racordare la rețeaua electrică a locului de producere/consum
respectiv, pentru satisfacerea cerințelor utilizatorului, precizate
în cerere.
Capacitate de distribuție a RED: încărcarea maximă (A sau
kVA) în condiții de dimensionare și funcționare date, cu
satisfacerea parametrilor de calitate ai energiei electrice în
punctele de delimitare.
Centru de dispecer: structura organizatorică care este
învestită cu atributele autorității de conducere prin dispecer
asupra unor echipamente și instalații din SEN.
Centrală electrică: ansamblul de instalații, construcții și
echipamente care are ca scop producerea energiei electrice.
Cerere de racordare: documentul prin care se solicită
accesul la rețeaua electrică și emiterea avizului tehnic de
racordare.
Comanda operațională a RED: componenta conducerii prin
dispecer a SEN, prin care se realizează, în timp real, ierarhizat,
de către personalul de comandă operațională din centrele de
dispecer, funcționarea sigură și economică a echipamentelor și
instalațiilor din RED.
Consumator (de energie electrică): clientul final, persoană
fizică sau juridică, ce cumpără energie electrică pentru
consumul propriu.
Sunt definiți ca mici consumatori cei cu puteri
aprobate/contractate de 100 kW sau mai mici pe loc de consum,
cu excepția consumatorilor casnici.
Sunt definiți ca mari consumatori cei cu puteri
aprobate/contractate de peste 100 kW pe loc de consum.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
Consumator casnic de energie electrică: consumatorul care
cumpără energie electrică pentru consumul propriu al
gospodăriei, excluzând consumul aferent activităților comerciale
sau profesionale.
Consum propriu tehnologic: integrala în funcție de timp, pe
un interval determinat, a diferenței dintre puterea activă totală
la intrarea și, respectiv, la ieșirea dintr-o rețea, dintr-o parte de
rețea sau dintr-un element de rețea.
Contingență simplă: ieșirea din funcțiune a unui singur
element (linie, transformator, autotransformator, grup generator)
din SEN, în condițiile funcționării corecte a echipamentelor de
comutație, protecție și automatizare din SEN.
Convenție de exploatare: actul cu caracter juridic stabilit între
operatorul de rețea și un utilizator, prin care se precizează modul
de realizare a conducerii operaționale prin dispecer, condițiile
de exploatare și întreținere reciprocă a instalațiilor, reglajul
protecțiilor, executarea manevrelor, intervențiile în caz de
incidente etc. în cadrul stabilit prin avizul tehnic de racordare.
Convenția de exploatare este anexă la contractul de distribuție
și la contractul de furnizare a energiei electrice.
Criteriul (N-1): regula conform căreia, după defectarea unui
singur element de rețea (cum ar fi: o linie electrică, un
transformator, un grup generator sau în unele cazuri o bară de
stație electrică), rețeaua în ansamblul ei și fiecare dintre
elementele rămase în funcțiune trebuie să poată funcționa în
parametrii normali timp nelimitat în condițiile modificării valorilor
circulațiilor de curenți în rețea provocate de această singură
defectare.
Criteriul este satisfăcut dacă o contingență simplă nu are ca
efect:
— întreruperi în alimentarea consumatorilor de energie
electrică;
— trecerea într-un regim staționar de funcționare în care
există depășiri ale limitelor admisibile ale curentului (stabilite
pentru durată nedeterminată și, respectiv, pe durată limitată de
timp) și tensiunii care au drept consecință deteriorări de
echipamente;
— trecerea într-un regim staționar de funcționare în care
valorile tensiunii nu se încadrează în benzile admisibile;
— depășiri ale limitelor admisibile ale puterii de scurtcircuit în
noduri;
— pierderea stabilității SEN;
— declanșarea altor echipamente din rețea, cu excepția
celor care declanșează prin automatizări prevăzute special
împotriva extinderii unei avarii în situația respectivă;
— pierderea caracterului unitar al SEN.
Dispecer de distribuție: treapta de conducere prin dispecer
care, prin atribuțiile sale, realizează planificarea operațională și
programarea operațională, exercită autoritatea de conducere
prin dispecer și comanda nemijlocită asupra echipamentelor și
instalațiilor din RED, în conformitate cu ordinul de învestire cu
atributele autorității de conducere prin dispecer asupra
instalațiilor.
Dispecerizare: conducerea SEN cu luarea în considerare a
programării și cu respectarea condițiilor tehnice de siguranță și
calitate a funcționării SEN.
Distribuție de energie electrică: transportul energiei electrice
prin rețele de distribuție de înaltă tensiune, medie tensiune și
joasă tensiune, cu tensiune de linie nominală până la 110 kV
inclusiv, în vederea livrării acesteia către clienți, fără a include
furnizarea.
Fiabilitate: proprietatea unui dispozitiv de a îndeplini o funcție
impusă în condiții date, într-un interval de timp dat.
Frontieră economică: limita economică de folosire intensivă
a unui echipament electric de distribuție aflat în exploatare, care
reprezintă sarcina la depășirea căreia este economică o
investiție într-un circuit suplimentar (beneficiul scontat prin
reducerea pierderilor de putere și de energie depășește
investiția suplimentară).
Furnizare de energie electrică: activitatea de comercializare
a energiei electrice către clienți.
Furnizor de energie electrică: persoana juridică, titulară a
unei licențe de furnizare.
Grup electric (generator): ansamblul de echipamente (de
regulă rotative) destinat producției de energie electrică prin
transformarea unei alte forme de energie.
Grup de măsurare: ansamblul format din contor și
transformatoarele de măsurare aferente acestuia, precum și
toate elementele intermediare care constituie circuitele de
măsurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare.
Grup dispecerizabil: grupul generator care poate fi programat
pe piața angro și a cărui putere se încadrează în următoarele
categorii:
— grupuri generatoare hidroelectrice cu putere mai mare de
10 MW;
— grupuri generatoare termoelectrice cu putere mai mare de
20 MW.
Incident: perturbația accidentală care apare în instalațiile de
producere a energiei electrice și termice, în rețelele de transport
și de distribuție a energiei electrice cu tensiunea peste 1 kV, care
se manifestă prin modificarea stării anterioare a ansamblurilor
funcționale, prin abateri ale parametrilor funcționali ai acestora,
în afara limitelor prevăzute prin reglementări sau contracte ori
prin reduceri ale puterii electrice produse pe centrală sau pe
grupuri energetice, indiferent de efectul lor asupra
consumatorilor și indiferent de momentul în care se produc.
Instalație de racordare: instalația electrică realizată între
punctul de racordare la rețeaua electrică de interes public și
punctul de delimitare dintre instalațiile operatorului de rețea și
instalațiile utilizatorului. Instalația de racordare cuprinde și grupul
de măsurare a energiei electrice, inclusiv în cazurile de excepție,
când punctul de măsurare este diferit de punctul de delimitare.
Instalație de utilizare: instalația electrică a utilizatorului, în
aval de punctul/punctele de delimitare; în cazul mai multor
puncte de delimitare se consideră o singură instalație de utilizare
numai dacă instalațiile din aval aferente fiecărui punct de
delimitare sunt legate electric între ele prin rețele ale
utilizatorului. Prin excepție, sursele de iluminat public sau alte
sarcini distribuite, de același tip și ale aceluiași utilizator,
racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de
transformare sau dintr-o cutie de distribuție (sau, în cazurile
particulare, de puteri foarte mici față de capacitatea elementului
RED, cum ar fi, de exemplu, amplificatoarele de semnal ale
operatorilor de telecomunicații, racordate la instalațiile dintr-o
zonă a localității sau din localitate), se pot considera o singură
instalație de utilizare.
Întărirea RED: executarea de lucrări pentru realizarea în
instalațiile din amonte de punctul de racordare a tuturor
condițiilor tehnice pentru asigurarea capacității necesare în
vederea preluării consumului suplimentar solicitat de utilizator, la
parametrii calitativi corespunzători normelor în vigoare.
Licență: actul tehnic și juridic emis de Autoritatea
competentă, prin care, la solicitarea unei persoane juridice,
acesteia i se acordă permisiunea de exploatare comercială a
unor capacități energetice din sectorul energiei electrice și al
energiei termice produse în cogenerare sau de a presta servicii
necesare funcționării coordonate a SEN, respectiv pieței de
energie electrică.
Loc de consum: incinta sau zona în care se consumă, printr-o
singură instalație de utilizare, energie electrică furnizată prin una
sau mai multe instalații de racordare. Un consumator poate avea
mai multe locuri de consum, după caz, în incinte/zone diferite
sau în aceeași incintă/zonă.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
Loc de producere: incinta în care sunt amplasate instalațiile
de producere a energiei electrice ale unui utilizator al rețelei
electrice.
Mentenanță: ansamblul tuturor acțiunilor tehnice și
organizatorice care se execută asupra structurilor, instalațiilor
(sistemelor) și componentelor considerate mijloace fixe aflate în
exploatare și care sunt efectuate pentru menținerea sau
restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcțiilor pentru
care au fost proiectate.
Nivel de siguranță: capacitatea RED de a asigura
continuitatea în alimentarea cu energie electrică a
consumatorilor, caracterizată prin indicatori (medii sau maximi,
corespunzători unui anumit nivel de risc) determinați în punctele
de delimitare, pentru schema normală de funcționare.
Normativul de deconectări manuale: documentul emis de
operatorii de rețea, care cuprinde consumatori grupați pe tranșe
de deconectare și puterile deconectate și se aplică în situații
excepționale apărute în funcționarea SEN, situații care necesită
reducerea consumului de energie electrică pe zone de rețea sau
la nivelul SEN.
Normativul de limitări: documentul emis de operatorii de
rețea, care cuprinde consumatori grupați pe tranșe de limitare și
valorile reducerilor de puteri ale acestor consumatori și se aplică
în cazul penuriei naționale de combustibil sau în alte situații
excepționale caracterizate prin deficite de putere/energie
electrică în SEN.
Norme: standardele, codurile, regulamentele, reglementările,
instrucțiunile, prescripțiile energetice, hotărârile și alte acte
normative, precum și contractele sau alte documente oficiale.
Obiectiv energetic: ansamblul instalațiilor, construcțiilor și
echipamentul aferent, care este proiectat să producă/să
consume, să transporte și/sau să distribuie energie electrică.
Operator de distribuție (OD): orice persoană care deține, sub
orice titlu, o rețea electrică de distribuție și este titulară a unei
licențe de distribuție prin care răspunde de operarea, asigurarea
întreținerii și, dacă este necesar, dezvoltarea rețelei de
distribuție într-o anumită zonă și, acolo unde este aplicabil,
interconectarea acesteia cu alte sisteme, precum și de
asigurarea capacității pe termen lung a sistemului de a răspunde
cererilor rezonabile privind distribuția energiei electrice.
Operator de măsurare: persoana juridică atestată care
efectuează servicii de măsurare a energiei electrice în SEN.
Operator de transport și de sistem (OTS): orice persoană
care deține, sub orice titlu, o rețea electrică de transport și este
titulară a unei licențe de transport prin care răspunde de
operarea, asigurarea întreținerii și, dacă este necesar,
dezvoltarea rețelei de transport într-o anumită zonă și, acolo
unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme
electroenergetice, precum și de asigurarea capacității pe termen
lung a sistemului de a acoperi cererile rezonabile pentru
transportul energiei electrice.
Operator de rețea: după caz, OTS sau un OD.
Ordinul de învestire a centrelor de dispecer cu atributele
autorității de conducere prin dispecer asupra instalațiilor (ordinul
de învestire): documentul prin care se stabilește autoritatea de
conducere prin dispecer asupra instalațiilor și modul de
exercitare a acesteia.
Parametrii normali de funcționare a RED: parametrii care
respectă simultan toate valorile-limită de funcționare de durată
impuse de standardul de performanță pentru serviciul de
distribuție a energiei electrice.
Perturbație: modificarea de origine externă sau internă, care
apare într-un echipament sau într-un sistem electroenergetic și
care afectează starea normală de funcționare.
13
Perturbație majoră: scurtcircuite, declanșări de linii, unități de
transformare sau grupuri generatoare care determină abateri
semnificative ale parametrilor de funcționare a SEN.
Piața de energie electrică: cadrul de organizare înăuntrul
căruia se tranzacționează energia electrică și serviciile asociate.
Planificarea operațională a RED: activitatea constând în
planificarea de către OD, pe diferite orizonturi de timp (anual,
semestrial, lunar) a schemei normale de funcționare a RED din
autoritatea sa de decizie, a schemei de funcționare pe diferite
orizonturi de timp (lunar, anual etc.), cu respectarea standardului
de performanță pentru distribuția energiei electrice.
Planul de apărare a SEN împotriva perturbațiilor majore:
măsurile tehnice și organizatorice, cu rol de a împiedica
extinderea perturbațiilor în sistem și de a limita consecințele
acestora.
Planul de restaurare a funcționării SEN după rămânerea
parțială sau totală fără tensiune: procedura de revenire la starea
normală de funcționare după o cădere parțială sau totală a
sistemului.
Producător de energie electrică: persoană fizică sau juridică,
titulară de licență, având ca specific activitatea de producere a
energiei electrice, inclusiv în cogenerare.
Programare operațională: activitate constând în programarea
pe un orizont de timp de cel mult o săptămână, de către OD, a
schemei de funcționare a RED și a modului de echilibrare a
balanței de putere și energie, cu respectarea standardului de
performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice.
Proiectant de specialitate: persoana fizică autorizată în
domeniu sau juridică atestată în domeniu, potrivit legii.
Punct de delimitare: locul în care instalațiile utilizatorului se
delimitează ca proprietate de instalațiile operatorului de rețea.
Punct de măsurare: locul de racordare a transformatoarelor
de măsurare sau la care este conectată aparatura și ansamblul
instalațiilor care servesc la măsurarea puterii și energiei electrice
tranzacționate.
Punct de racordare (la rețeaua electrică): punctul fizic din
rețeaua electrică la care se racordează un utilizator.
Putere aprobată: putere activă (aparentă) maximă pe care
utilizatorul o poate simultan absorbi sau evacua prin instalația de
racordare la rețeaua electrică pentru care se emite aviz tehnic
de racordare. Se trece în avizul tehnic de racordare și este
puterea luată în considerare la dimensionarea instalației de
racordare a utilizatorului respectiv și la rezervarea de capacitate
în rețeaua electrică.
Putere disponibilă: puterea activă maximă brută, de durată,
pe care un grup generator o poate da, cu respectarea condițiilor
de siguranță mecanică și electrică.
Putere instalată: puterea activă (aparentă) nominală indicată
în documentația tehnică a fabricii constructoare pentru un
generator/receptor, care este înscrisă pe plăcuța indicatoare sau
care este indicată de producător.
Putere instalată totală: suma puterilor instalate ale tuturor
generatoarelor/receptoarelor pentru un loc de producere/
consum.
Puterea-limită de stabilitate statică într-o secțiune a SEN
(Plimita) [MW]: Puterea activă maximă transferabilă printr-o
secțiune a SEN, pentru care se păstrează stabilitatea statică.
Puterea maximă admisibilă (Pmax adm): puterea activă
maximă transferabilă printr-o secțiune a SEN, pentru care sunt
respectate rezervele de stabilitate statică normate.
Putere minimă de avarie: puterea strict necesară
consumatorului pentru menținerea în funcțiune a agregatelor
care condiționează securitatea instalațiilor și a personalului.
Putere minimă tehnologică: cea mai mică putere necesară
unui consumator pentru menținerea în funcțiune, în condiții de
siguranță, numai a acelor echipamente și instalații impuse de
procesul tehnologic, pentru a evita pierderi de producție prin
deteriorare.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
Putere netă: puterea activă pe care un grup o poate injecta
în rețeaua electrică. Se obține prin scăderea din puterea
disponibilă a consumului necesar pentru serviciile proprii ale
grupului.
Putere neutilizabilă: parte din puterea instalată totală, la nivel
SEN, care nu poate fi produsă la un moment dat datorită lipsei
energiei primare, unor limitări temporare, lipsei capacității de
evacuare, producției în cogenerare, insuficientei dimensionări a
sistemelor de răcire, unor restricții ecologice etc.
Regim de limitare sau de restricție: situația în care este
necesară reducerea la anumite limite a puterii electrice absorbite
de consumatori, cu asigurarea de către furnizor a puterii minime
stabilite prin contract, pentru menținerea în limite normale a
parametrilor de funcționare a sistemului electroenergetic.
Reglaj primar (de frecvență): reglajul automat descentralizat
cu caracteristică statică, repartizat pe un număr mare de grupuri
generatoare, care asigură corecția rapidă (în cel mult
30 de secunde) a diferențelor dintre producție și consum, la o
frecvență apropiată de valoarea de consemn.
Reglaj secundar (frecvență-putere): reglarea automată și
centralizată a puterii active a unor grupuri generatoare
desemnate, în scopul readucerii frecvenței și soldului SEN la
valorile de consemn în cel mult 15 minute.
Rețea electrică: ansamblul de linii, inclusiv elementele de
susținere și de protecție a acestora, stațiile electrice și alte
echipamente electroenergetice conectate între ele, prin care se
transmite energie electrică de la o capacitate energetică de
producere a energiei electrice la utilizator. Rețeaua electrică
poate fi rețea de transport sau rețea de distribuție.
Rețea electrică de distribuție: rețeaua electrică cu tensiunea
de linie nominală până la 110 kV inclusiv.
Rețea electrică de interes public: rețeaua electrică la care
sunt racordați cel puțin 2 utilizatori. Rețeaua prin care se
alimentează un consumator temporar nu poate fi de interes
public decât dacă face parte din instalația finală de racordare a
unui viitor consumator permanent sau aparține unui operator de
rețea.
Rețea electrică de transport: rețeaua electrică de interes
național și strategic, cu tensiunea de linie nominală mai mare
de 110 kV.
SCADA: sistemul informatic de monitorizare, comandă și
achiziție de date ale unui proces tehnologic/unei instalații.
Schemă de funcționare: schema electrică de conexiuni ale
echipamentelor și aparatajului primar dintr-o instalație, rețea sau
sistem electroenergetic, inclusiv starea protecțiilor prin relee și
automatizările de sistem aferente.
Schemă normală de funcționare: schema de funcționare
aprobată de centrul de dispecer cu autoritate de decizie pentru
o perioadă de timp determinată.
Schemă programată de funcționare: schema de funcționare
aprobată de centrul de dispecer cu autoritate de decizie pentru
ziua lucrătoare următoare și, după caz, pentru zilele
nelucrătoare care o preced, ținând cont de situația energetică,
retragerile din exploatare și indisponibilitățile din SEN.
Scurtcircuit: legătura galvanică accidentală sau intenționată
printr-o impedanță de valoare relativ redusă între două sau mai
multe puncte ale unui circuit care, în regim normal, au tensiuni
diferite.
Sector al energiei electrice: ansamblul activităților de
producere a energiei electrice și a energiei termice în
cogenerare, de transport, de servicii de sistem, de distribuție și
de furnizare a energiei electrice, importul și exportul energiei
electrice, schimburile naturale și/sau de avarie cu sistemele
electroenergetice ale țărilor vecine, precum și instalațiile
aferente acestora.
Serviciu de distribuție: serviciul asigurat de operatorul de
distribuție, care constă în asigurarea transmiterii, în condiții de
eficiență și siguranță, a energiei electrice între două sau mai
multe puncte ale rețelei de distribuție, cu respectarea
standardelor de performanță în vigoare.
Serviciu de sistem: serviciul asigurat de operatorul de
transport și de sistem pentru menținerea nivelului de siguranță
în funcționare a sistemului electroenergetic, precum și a calității
energiei electrice, conform reglementărilor în vigoare.
Serviciu tehnologic de sistem: serviciul de sistem asigurat,
de regulă, de către producători, la cererea operatorului de
transport și de sistem.
Serviciu public de distribuție: obligația titularului de licență de
distribuție de a asigura accesul reglementat la rețeaua de
distribuție, în condiții nediscriminatorii pentru toți utilizatorii, cu
respectarea normelor și standardelor de performanță prevăzute
în reglementările tehnice în vigoare.
Sistem electroenergetic: ansamblul instalațiilor
electroenergetice interconectate, prin care se realizează
producerea, transportul, conducerea operațională, distribuția și
utilizarea energiei electrice.
Sistem electroenergetic național — SEN: sistemul
electroenergetic situat pe teritoriul țării. SEN constituie
infrastructura de bază utilizată în comun de participanții la piața
de energie electrică.
Solicitant: persoana fizică sau juridică, potențial sau actual
utilizator al rețelei electrice, care solicită racordarea la rețeaua
electrică a unui loc de producere/consum, respectiv actualizarea
avizului tehnic de racordare emis pentru acel loc de
producere/consum.
Stabilitate statică (Stabilitate la perturbații mici): capacitatea
unui sistem electroenergetic de a ajunge într-o stare de regim
permanent, identic cu regimul inițial sau foarte aproape de
acesta, în urma unei perturbații mici oarecare.
Stabilitate tranzitorie: capacitatea unui sistem
electroenergetic de a reveni la o stare de funcționare sincronă,
după una sau mai multe perturbații majore.
Standard de performanță: reglementările care stabilesc
indicatori cantitativi și niveluri calitative pentru fiecare activitate
inclusă în serviciul de distribuție a energiei electrice.
Stare normală de funcționare: starea de funcționare care
îndeplinește următoarele criterii:
1. parametrii de funcționare sunt parametri normali de
funcționare;
2. este stare sigură de funcționare.
Stare perturbată de funcționare: orice stare diferită de starea
normală de funcționare.
Stare sigură de funcționare: starea de funcționare în care
sunt satisfăcute criteriul de siguranță (n-1), criteriul de stabilitate
statică și condițiile de stabilitate tranzitorie.
Subordonarea de dispecer constă în stabilirea unor relații
ierarhice între centrele de dispecer, precum și între centrele de
dispecer și personalul operațional din centrale, stații electrice și
zone de rețea, în exercitarea autorității conducerii prin dispecer,
conform ordinului de învestire cu atributele autorității de
conducere operativă asupra instalațiilor. Subordonarea de
dispecer este independentă și are prioritate față de
subordonarea tehnico-administrativă sau de altă natură.
Unitatea gestionară: persoana fizică sau juridică căreia îi
revine obligația să asigure efectuarea lucrărilor de gestionare,
exploatare și mentenanță, precum și conducerea prin dispecer
a instalațiilor electrice pe care le gestionează sau pe care le-a
preluat prin convenție de exploatare sau sub orice altă formă.
Utilizator de rețea electrică: producătorul, operatorul de
transport și de sistem, operatorul de distribuție, furnizorul,
consumatorul de energie electrică, racordați la o rețea electrică.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009 15

2.2. Abrevieri c) asigurarea tranzitării energiei electrice prin rețelele sale, la

ANRE: Autoritatea Națională de Reglementare în cererea și cu informarea OTS, în următoarele cazuri:
Domeniul Energiei — pentru acele zone ale țării în care OTS nu are capacitate
Cod: Codul tehnic al rețelelor electrice de distribuție suficientă prin rețelele sale;
CPT: consum propriu tehnologic — pentru evacuarea puterii din centrale electrice, inclusiv din
DASF: deconectarea automată a sarcinii la frecvență centralele electrice de cogenerare;
(scăzută) — pentru conectarea la sistemul energetic al unei țări vecine,
DASU: deconectarea automată a sarcinii la tensiune în condițiile existenței unui acord bilateral în acest sens;
(scăzută) — în cazul incidentelor în SEN;
DMS: sistem de management al distribuției — în cazul executării lucrărilor de exploatare și mentenanță
DEC: Dispecerul Energetic Central sau al lucrărilor noi în rețelele de transport, care pun în
DED: dispeceri energetici de distribuție indisponibilitate temporară rețelele de transport din zonă;
DEDL: dispeceri energetici de distribuție locali d) realizarea de lucrări de dezvoltare a RED prin:
DELC: dispeceri energetici locali ai consumatorilor — programe de dezvoltare optimă a RED pe baza studiilor
DET: dispeceri energetici teritoriali de perspectivă, prin consultare, după caz, cu OTS, în
DHE: dispeceri energetici de hidroamenajare
conformitate cu prevederile cap. 5 din prezentul cod;
DLC: dispeceri energetici locali pe centrală
— programe specifice de modernizare pentru instalațiile din
MT: medie tensiune
RED;
NDM: Normativul de deconectări manuale
NL: Normativul de limitări e) conducerea operațională în cadrul zonei de servire, în
OD: operator/operatori de distribuție condițiile licenței de distribuție;
OTS: operator de transport și de sistem f) propunerea de tarife pentru serviciul de distribuție, conform
RAT: regulator automat de tensiune metodologiei aprobate de autoritatea competentă;
RAV: regulator automat de viteză g) asigurarea accesului reglementat la RED al utilizatorilor și
RCD: Regulamentul pentru conducerea prin dispecer a stabilirea condițiilor tehnice de racordare pentru instalațiile
SEN acestora;
RED: rețea electrică de distribuție h) proiectarea și executarea de lucrări pentru realizarea
RET: rețea electrică de transport racordării la RED, la solicitarea oricărui utilizator, în baza unor
SEN: sistemul electroenergetic național contracte specifice;
SCADA: sistem de monitorizare, comandă și achiziție de i) prestarea serviciului de măsurare a energiei electrice
date (Supervisory Control and Data Aquisition). pentru utilizatorii RED, în mod nemijlocit sau prin intermediul
unui operator de măsurare independent desemnat de aceștia,
3. SERVICIUL DE DISTRIBUȚIE cu condiția încadrării în costurile recunoscute de Autoritatea
3.1. Introducere competentă;
3.1.1. Serviciul de distribuție constituie serviciu public, în j) difuzarea, în mod nediscriminatoriu, a informațiilor
condițiile Legii nr. 13/2007, cu modificările și completările referitoare la propriile sale activități, necesare utilizatorilor RED,
ulterioare. nefiindu-i permisă divulgarea informațiilor comerciale cu caracter
3.1.2. Operatorii de distribuție asigură serviciul de distribuție confidențial obținute pe parcursul activității sale;
în condiții nediscriminatorii pentru toți utilizatorii RED, cu k) asigurarea perfecționării și specializării personalului
respectarea normelor și prevederilor standardului de propriu pentru desfășurarea activității în conformitate cu
performanță. cerințele licenței de distribuție;
3.2. Activități desfășurate de OD l) realizarea, modernizarea, dezvoltarea, verificarea și
3.2.1. OD desfășoară următoarele activități principale întreținerea periodică a sistemelor proprii de măsurare-
conform Legii nr. 13/2007, cu modificările și completările contorizare a energiei electrice, potrivit reglementărilor în
ulterioare, și licenței de distribuție: vigoare;
a) gestionarea, exploatarea, modernizarea și dezvoltarea m) realizarea, exploatarea, modernizarea și dezvoltarea
instalațiilor proprii din RED (linii, stații de transformare și de sistemelor de protecții și automatizări din RED, corelat cu
conexiune, puncte de alimentare, posturi de transformare, sistemele aferente RET;
inclusiv clădiri tehnologice și elementele de construcții speciale n) realizarea, întreținerea, modernizarea și dezvoltarea
aferente, instalații de protecție și automatizare etc.);
infrastructurii proprii de informatică și telecomunicații;
b) asigurarea serviciului de distribuție prin RED, pentru toți
o) realizarea, întreținerea, modernizarea și dezvoltarea, în
utilizatorii RED, în conformitate cu contractele încheiate; OD
zona deținută conform licenței, a unui sistem SCADA centralizat
încheie cu OTS și utilizatorii convenții de exploatare prin care
se precizează: și de sisteme informatice de interfață cu sistemele SCADA
— punctele de delimitare a instalațiilor din punctul de vedere locale, care să permită monitorizarea și conducerea
al exploatării și mentenanței lor; operațională a RED, corelat și cu cerințele OTS;
— modul de exploatare a instalațiilor; p) monitorizarea și evaluarea siguranței în funcționare a RED
— modul de executare a mentenanței; și a indicatorilor de performanță ai serviciului de distribuție, în
— modul de realizare a conducerii operaționale a instalațiilor; conformitate cu standardul de performanță pentru serviciul de
— reglajele protecțiilor și corelarea lor; distribuție;
— persoanele implicate în exploatarea instalațiilor; q) realizarea și menținerea cerințelor fundamentale ce
— ordinele de învestire cu atribuțiile autorității de conducere decurg din legislația privind calitatea în construcții pentru toate
prin dispecer; construcțiile din patrimoniu, inclusiv pentru construcțiile specifice
— condițiile de participare la reducerea consumului (DASF, energetice.
DASU, normative de deconectări manuale și de limitare); 3.2.2. OD sunt responsabili pentru administrarea
— alte aspecte privind colaborarea celor două părți pentru documentației tehnice și a normelor care reglementează
realizarea exploatării în condiții tehnice de siguranță și proiectarea, funcționarea, mentenanța și dezvoltarea instalațiilor
economicitate a instalațiilor de distribuție și de utilizare; componente ale RED. În acest sens OD reexaminează periodic
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
normele și fac propuneri Autorității competente, atunci când este
cazul, pentru revizuirea lor sau pentru adoptarea de noi norme.
3.2.3. OD sunt responsabili pentru administrarea informațiilor
necesare pentru funcționarea și dezvoltarea RED.
3.2.4. În baza programului de asigurare a mentenanței, OD
întocmesc programe anuale de retragere din exploatare a
instalațiilor cu tensiunea nominală de linie de 110 kV, care vor fi
detaliate prin programe lunare. Aceste programe se înaintează,
prin centrele de dispecer cu competență, centrelor de dispecer
cu autoritate de decizie spre aprobare.
În mod similar, OTS informează OD asupra programului de
lucrări de mentenanță planificate în RET care influențează
siguranța în funcționare a RED, impun modificarea schemei
normale de funcționare a RED sau influențează regimul de
funcționare al RED prin modificarea circulațiilor de puteri și
creșterea consumului propriu tehnologic.
3.2.5. Prin servicii specializate, OD oferă, la cerere,
consultanță și informații privind orice problemă sau incidente,
care afectează sau pot afecta continuitatea în alimentarea cu
energie electrică și/sau alți indicatori din standardul de
performanță pentru serviciul de distribuție.
3.2.6. OD vor furniza Autorității competente datele și
informațiile care îi sunt necesare în exercitarea atribuțiilor sale,
în conformitate cu cerințele licenței și ale reglementărilor în
vigoare.
3.3. Consumul propriu tehnologic în RED
Achiziția energiei electrice necesare pentru acoperirea
consumului propriu tehnologic din RED și gestionarea acestuia
sunt asigurate conform reglementărilor în vigoare.
4. CONDIȚII DE RACORDARE LA REȚELELE ELECTRICE DE
DISTRIBUȚIE
4.1. Introducere
OD au obligația de a asigura accesul nediscriminatoriu al
utilizatorilor la rețelele electrice de interes public pentru
distribuția energiei electrice în condiții reglementate.
4.2. Etapele procesului de racordare la RED
4.2.1. Etapele procesului de racordare la RED sunt stabilite
în Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele
electrice de interes public, denumit în continuare Regulament, și
sunt, după caz, următoarele:
a) etapa preliminară de documentare și informare a viitorului
utilizator;
b) depunerea de către viitorul utilizator a cererii de racordare
și a documentației aferente pentru obținerea avizului tehnic de
racordare;
c) emiterea de către operatorul de rețea a avizului tehnic de
racordare, ca ofertă de racordare;
d) încheierea contractului de racordare între operatorul de
rețea și utilizator;
e) încheierea contractului de execuție între operatorul de
rețea și un executant și realizarea instalației de racordare la
rețeaua electrică;
f) punerea în funcțiune a instalației de racordare;
g) punerea sub tensiune a instalației de utilizare.
4.2.2. Procedurile pentru racordarea utilizatorilor la RED,
precum și responsabilitățile OD și ale utilizatorilor în procesul de
racordare, pentru fiecare etapă, sunt stabilite în Regulament și
în reglementările de completare și detaliere a acestuia,
elaborate de Autoritatea competentă.
4.2.3. Racordarea unui loc de producere/consum al unui
utilizator la RED se face în baza unui aviz tehnic de racordare
emis de către OD, în care sunt stabilite condițiile de racordare.
4.2.4. Avizul tehnic de racordare constituie oferta de
racordare a OD la cererea de racordare a utilizatorului.
4.2.5. Documentația anexată cererii de racordare pentru
obținerea avizului tehnic de racordare cuprinde și datele tehnice
și energetice caracteristice locului de producere/consum al
utilizatorului, care, în funcție de tipul și categoria acestuia, conțin
cel puțin următoarele informații:
a) pentru grupurile generatoare ale producătorilor,
dispecerizabile sau racordate la RED de 110 kV, conform
cerințelor prevăzute în Codul RET: datele standard de planificare
(notate cu S) cuprinse în anexa nr. 2 — tabelul 1 și anexa nr. 2 —
tabelul 3, care fac parte integrantă din prezentul cod;
b) pentru grupurile generatoare ale producătorilor,
nedispecerizabile sau care nu sunt racordate la RED de 110 kV,
datele necesare din anexa nr. 2 vor fi stabilite de către OD în
funcție de puterea și tipul grupurilor;
c) pentru instalațiile consumatorilor racordați la RED: datele
prevăzute în formularele-cadru din anexa nr. 2 — Chestionar
energetic 1, pentru mici consumatori, respectiv din anexa nr. 2 —
Chestionar energetic 2, pentru mari consumatori;
d) pentru instalațiile consumatorilor racordați la RED cu
tensiunea de 110 kV: datele prevăzute la lit. c) și datele standard
de planificare (notate cu S) cuprinse în anexa nr. 2 — tabelul 2
și anexa nr. 2 — tabelul 3;
e) pentru instalațiile de compensare a puterii reactive ale
utilizatorilor: datele aferente acestor instalații, respectiv datele
standard de planificare (notate cu S) cuprinse în anexa nr. 2 —
tabelul 4 și în anexa nr. 2 — tabelul 3.
4.2.6. În vederea emiterii avizului tehnic de racordare, OD
analizează, după caz, următoarele:
a) încadrarea în capacitatea de distribuție a RED;
b) posibilitățile tehnice de realizare a racordării;
c) soluțiile de racordare a locului de producere/consum în
amplasamentul solicitat, din punctul de vedere al:
(i) nivelului de siguranță în alimentarea cu energie
electrică;
(ii) curentului de scurtcircuit;
(iii) efectelor asupra CPT din RED;
(iv) alimentării serviciilor proprii ale grupului generator;
d) evaluarea, în stabilirea soluțiilor de racordare, a modului
de utilizare a capacitații de distribuție a RED existente;
e) selectarea celei mai avantajoase soluții de racordare
pentru ansamblul RED — utilizatori, din punct de vedere tehnic
și economic, ținând seama de:
— interesele justificate ale utilizatorului care solicită
racordarea;
— cerințele tehnice privind utilizarea, funcționarea și
siguranța RED;
— necesitatea menținerii calității serviciului de transport sau
de distribuție a energiei electrice prestat pentru toți utilizatorii din
zonă;
f) identificarea necesității de întărire a RED în amonte de
punctul de racordare;
g) evaluarea costurilor pentru modificarea RED, cauzate de
racordarea instalației utilizatorului, și stabilirea tarifului de
racordare;
h) îndeplinirea cerințelor tehnice de racordare;
i) îndeplinirea prevederilor prezentului cod, ale
Regulamentului și ale altor reglementări referitoare la racordare.
4.2.7. OD nu poate încheia contract de execuție pentru
realizarea instalației de racordare a unui utilizator decât după
încheierea cu acesta din urmă, în prealabil, a contractului de
racordare.
4.2.8. La solicitarea OD, un utilizator încheie cu acesta o
convenție de exploatare conform prevederilor pct. 3.2.1 lit. b).
4.2.9. Convenția de exploatare se încheie înainte de punerea
sub tensiune a instalației de utilizare.
4.3. Cerințe tehnice de racordare la RED
4.3.1. Cerințele tehnice de racordare specifică:
a) condiții tehnice asigurate de OD;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
b) cerințe tehnice de racordare, proiectare și de funcționare
pentru instalațiile utilizatorilor racordați la RED sau pentru
instalațiile viitorilor utilizatori ai RED;
c) condițiile și cerințele menționate la lit. a) și b) trebuie
asigurate în punctele de delimitare.
4.3.2. Cerințele tehnice de racordare trebuie să fie identice
pentru instalațiile tuturor utilizatorilor RED din categorii
echivalente, amplasate în condiții geografice și de mediu
înconjurător similare.
4.3.3. Echipamentul și aparatajul prin care instalațiile de
utilizare se racordează la RED trebuie să corespundă normelor
tehnice în vigoare în România.
4.3.4. Conexiunile dintre instalațiile utilizatorilor și RED
trebuie să fie controlate prin aparate de comutație capabile să
întrerupă curentul maxim de scurtcircuit în punctul de racordare
și să nu producă supratensiuni de comutație în afara limitelor
prevăzute de normele tehnice în vigoare.
4.3.5. Analizele în vederea determinării solicitărilor la
scurtcircuit și a curentului nominal al echipamentelor primare de
comutație în punctele de racordare se fac de către OD pentru
fiecare cerere de racordare.
4.3.6. Protecțiile instalațiilor în punctele de delimitare a
instalațiilor trebuie să îndeplinească cerințele minime conform
normelor tehnice în vigoare, astfel încât să fie redus la minimum
impactul asupra RED al incidentelor din instalațiile utilizatorilor.
4.3.7. Timpii de eliminare a defectelor prin protecțiile de bază
și de rezervă ale utilizatorilor RED se stabilesc de către OD și se
specifică în convenția de exploatare.
4.3.8. Condițiile tehnice minime pentru legarea la pământ a
instalațiilor utilizatorilor trebuie să respecte cerințele tehnice
stipulate în normele în vigoare și corelate cu modul de tratare a
neutrului în zona respectivă.
4.4. Cerințe tehnice impuse utilizatorilor RED
4.4.1. Grupuri generatoare dispecerizabile (în corelare cu
prevederile Codului tehnic al RET)
4.4.1.1. Fiecare grup generator trebuie să fie capabil să
furnizeze puterea activă nominală la frecvențe ale SEN între
49 și 50,5 Hz.
4.4.1.2. Fiecare grup generator trebuie să fie capabil să
producă simultan puterea activă și puterea reactivă conform
diagramei de funcționare P-Q, în banda de frecvențe 49—50,5 Hz
și pentru întreaga gamă de tensiuni prevăzute în prezentul cod.
4.4.1.3. Fiecare grup generator trebuie să fie capabil să
furnizeze puterea reactivă solicitată de OTS, în conformitate cu
diagrama sa de funcționare P-Q.
4.4.1.4. Grupurile generatoare trebuie să fie prevăzute cu
echipamente care să asigure declanșarea automată de la
sistem în cazul pierderii stabilității.
4.4.1.5. Grupurile dispecerizabile trebuie să fie capabile să
participe la reglajul primar al frecvenței prin variația continuă a
puterii active furnizate. Se exceptează grupurile cu turbine cu
contrapresiune.
4.4.1.6. Fiecare grup generator trebuie să fie dotat cu RAV
capabil să asigure în orice moment siguranța turbinei și să
mobilizeze puterea în reglaj primar cu viteză mare de răspuns
(timp< 30s).
4.4.1.7. În situația izolării de SEN a unui grup generator pe
un consum local, RAV trebuie să fie capabil să asigure reglajul
frecvenței în gama 49—52 Hz.
4.4.1.8. Pentru grupurile dispecerizabile termoenergetice
variația de putere comandată de RAV trebuie susținută de către
cazan prin funcționarea pe automat a buclei de reglare sarcină
bloc în regimul „turbina conduce cazanul”. Consemnul
principalelor bucle de reglare ale cazanului ține seama de
variația de putere cerută de RAV la o variație de frecvență.
17
4.4.1.9. RAV al grupurilor generatoare prevăzute la
pct. 4.4.1.6 trebuie să permită o valoare reglabilă a statismului
între 2% și 12%, zona de insensibilitate a întregului sistem de
reglaj să fie mai mică decât ±10mHz, iar valoarea de consemn
a frecvenței să fie ajustabilă între 47,5 și 52 Hz.
4.4.1.10. Grupurile dispecerizabile trebuie să fie capabile să
funcționeze stabil pe o durată nelimitată la o putere cuprinsă cel
puțin în intervalul 40%—100% din puterea nominală. Se
exceptează cele cu cogenerare.
4.4.1.11. Pentru fiecare grup generator precizat la
pct. 4.4.1.6 valorile de statism, insensibilitate — pentru
regulatoarele numerice, rezerva de reglaj primar și valoarea de
consemn a frecvenței prevăzute în prezentul cod se setează
conform dispozițiilor OTS.
4.4.1.12. Pentru grupurile generatoare prevăzute a funcționa
în reglaj secundar, valoarea vitezei de încărcare/descărcare în
reglaj secundar, valoarea benzii de reglare în limitele declarate
și intrarea în reglaj secundar sunt dispuse de OTS.
4.4.1.13. Grupurile generatoare care funcționează în reglaj
secundar trebuie să fie capabile să funcționeze simultan și în
reglaj primar.
4.4.1.14. Fiecare grup generator va fi capabil să
încarce/descarce în mai puțin de 30 de secunde rezerva de
reglaj primar la o abatere cvasistaționară a frecvenței de ±200 mHz
și să mențină aceasta pentru cel puțin 15 minute.
4.4.1.15. Fiecare grup generator dispecerizabil trebuie să fie
dotat cu sistem de reglaj al excitației capabil să contribuie la
reglajul tensiunii prin variația continuă a puterii reactive
generate/absorbite.
4.4.1.16. Fiecare grup generator dispecerizabil trebuie să fie
dotat cu RAT care să fie permanent în funcțiune.
4.4.1.17. Sistemul de reglaj al excitației, inclusiv RAT și
sistemele de stabilizare cu rol de atenuare a oscilațiilor de
putere activă, atunci când acestea sunt necesare din condiții de
sistem, se specifică în avizul tehnic de racordare. Setările
sistemelor de stabilizare se fac conform dispoziției OTS.
4.4.1.18. Grupurile generatoare noi trebuie să fie capabile să
se separe de SEN din orice punct de funcționare din diagrama
P-Q a grupului generator și să funcționeze cu alimentarea
serviciilor proprii cel puțin o oră și în condiții de insularizare peste
minimul tehnic cel puțin 3 ore, în vederea restaurării funcționării
SEN. Fac excepție grupurile cu turbine cu gaz și cele cu
contrapresiune.
4.4.1.19. OD, la solicitarea OTS, poate impune în avizul
tehnic de racordare cerința ca un grup generator să fie capabil
de pornire fără sursă de tensiune din sistem, dacă grupul
generator se află într-un amplasament care necesită acest lucru.
4.4.1.20. Producătorii capabili din punct de vedere tehnic să
ofere servicii de sistem tehnologice au obligația să furnizeze
aceste servicii la solicitarea OTS, chiar dacă nu au fost
contractate.
4.4.1.21. OD, la solicitarea OTS, poate impune în avizul
tehnic de racordare instalarea echipamentelor de supraveghere
în timp real pentru anumite generatoare, pentru a asigura în timp
real sau cu o întârziere mică informații asupra:
a) indicatorilor de stare;
b) acționarilor protecțiilor;
c) mărimilor măsurabile.
4.4.1.22. OD, la solicitarea OTS, poate impune în avizul
tehnic de racordare instalarea de echipamente de telecomandă
în timp real pentru anumite generatoare, în scopul asigurării
reglajului asupra puterii active și reactive produse,
încărcării/descărcării, pornirii/opririi, trecerii din regim
compensator în regim generator și invers.
4.4.1.23. Producătorul racordat la SEN are obligația să
comunice OTS orice modernizare sau înlocuire a RAV și RAT și
să transmită documentația tehnică a noilor regulatoare încă din
 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
faza de contractare, precum și programele de probe de
performanță detaliate.
4.4.1.24. Pentru grupurile generatoare nedispecerizabile
operatorul de rețea va stabili care dintre condițiile de mai sus
trebuie îndeplinite.
4.4.2. Instalațiile celorlalți utilizatori ai RED
4.4.2.1. Înfășurările de tensiune superioară ale
transformatoarelor trifazate racordate la RED la tensiunea
nominală de 110 kV trebuie să aibă conexiune stea cu punct
neutru accesibil cu posibilitate de legare rigidă la pământ.
Necesitatea legării la pământ și modul de funcționare sunt
stabilite de OTS.
4.4.2.2. Grupa de conexiuni a transformatoarelor racordate la
RED va fi precizată de către OD la instalațiile căruia se face
racordarea în avizul tehnic de racordare, în funcție de
necesitățile acestuia sau în conformitate cu cerințele
operatorului de sistem.
4.4.2.3. OD și consumatorii au obligația să asigure
deconectarea automată la frecvență și/sau tensiune scăzută
și/sau pe alte criterii a unui volum de consum stabilit de
operatorul de sistem. OD repartizează acest consum pe
instalațiile racordate la RED. Deconectarea automată a sarcinii
(DAS) este componentă a Planului de apărare a SEN împotriva
perturbațiilor majore și constituie o măsură de siguranță în
beneficiul tuturor utilizatorilor SEN.
4.4.2.4. OD au obligația să realizeze și să mențină în
funcțiune instalațiile care să asigure deconectarea automată a
unui consum pe criteriul scăderii frecvenței. Volumul (puterea)
pe tranșe, reglajele și logica de acționare sunt dispuse de OTS
și sunt repartizate pe instalații racordate la RED de către OD în
colaborare cu OTS, prin Planul de apărare a SEN împotriva
perturbațiilor majore.
4.4.2.5. OD au obligația să realizeze și să mențină în
funcțiune instalațiile care să asigure deconectarea automată a
unui consum pe criteriul scăderii tensiunii. Volumul (puterea) pe
tranșe, reglajele și logica de acționare sunt dispuse de OTS și
sunt repartizate pe instalații racordate la RED de către OD, în
colaborare cu OTS, prin Planul de apărare a SEN împotriva
perturbațiilor majore.
4.4.2.6. OD au obligația să realizeze și să mențină în
funcțiune instalațiile care să asigure deconectarea automată a
unui consum și pe alte criterii. Volumul (puterea) pe tranșe,
reglajele și logica de acționare sunt dispuse de OTS și sunt
repartizate pe instalațiile racordate la RED de către OD, în
colaborare cu OTS, prin Planul de apărare a SEN împotriva
perturbațiilor majore.
4.4.2.7. OD și consumatorii au obligația, la solicitarea OTS,
să aplice prevederile reglementărilor în vigoare:
a) Normativul de deconectări manuale;
b) Normativul de limitare a consumului.
4.4.2.8. Consumatorii sunt obligați să se încadreze în
reglementările în vigoare privind compensarea puterii reactive.
4.4.2.9. Utilizatorii sunt obligați să respecte clauzele
contractului încheiat cu OD pentru serviciul respectiv, precum și
prevederile avizului tehnic de racordare și ale reglementărilor în
vigoare aplicabile.
4.4.2.10. Utilizatorul nu va racorda alte persoane fizice sau
juridice la instalațiile sale decât în condițiile prevăzute în
Regulament.
4.4.2.11. Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială,
funcționarea instalațiilor sale în condiții de maximă securitate,
pentru a nu influența negativ și a nu produce avarii în instalațiile
OD.
4.4.2.12. Utilizatorul va menține, în conformitate cu normele
în vigoare și clauzele contractuale, nivelul perturbațiilor
provocate RED de receptoarele sale (nesimetrie, regim
deformant, flicker etc.).
4.4.2.13. Instalațiile electrice ale utilizatorului, inclusiv
sistemele de protecție și automatizare, vor fi adecvate și
coordonate în permanență cu caracteristicile rețelelor electrice
ale OD.
4.4.2.14. Utilizatorul va permite OD sau împuternicitului
acestuia accesul în incinta sa pentru a verifica și a remedia
defecțiunile în instalațiile din proprietatea sau exploatarea OD
ori pentru a racorda un alt utilizator, în condițiile legii.
4.4.2.15. În cazul în care este necesar, datorită propriului
proces tehnologic, utilizatorul va pune la dispoziția personalului
autorizat al OD echipament de protecție adecvat, pentru a
asigura accesul în siguranță în incinta sa.
4.4.2.16. Utilizatorul va asigura, în condițiile legii, culoarul
aferent zonei de protecție, respectiv de siguranță a instalațiilor
OD în incinta sa. El nu va efectua lucrări, construcții, săpături
etc. și nu va stoca materiale în vecinătatea rețelelor electrice de
distribuție decât cu avizul OD.
4.4.2.17. În cazul în care utilizatorul a efectuat lucrări sau
construcții neavizate în zonele de protecție ale instalațiilor OD,
utilizatorul va suporta urmările legii și va fi obligat:
a) să demoleze și să îndepărteze construcțiile și instalațiile
neconforme; sau
b) să suporte cheltuielile de mutare, atunci când este posibil,
a instalațiilor OD, pentru respectarea distanțelor prescrise.
4.4.3. Sisteme de telecomunicații și achiziții de date
4.4.3.1. În scopul asigurării conducerii și controlului
instalațiilor din SEN, instalațiile de telecomunicații între utilizatorii
RED și operatorii de rețea vor respecta normele specifice în
vigoare. Detaliile referitoare la racordarea la sistemul de
telecomunicații se stabilesc în avizul tehnic de racordare.
4.4.3.2. Utilizatorii au obligația de a permite accesul la ieșirile
din sistemele de măsurare proprii pentru tensiune, curent,
frecvență, puteri active și reactive și la informațiile referitoare la
echipamentele de comutație care indică starea instalațiilor și a
semnalelor de alarmă, în scopul transferului acestor informații
către interfața cu sistemele de comandă și de achiziție de date
(SCADA) ale SEN.
4.4.3.3. Instalațiile de comandă și achiziție de date ca
sisteme de interfață între utilizator, RED și RET se stabilesc prin
avizul tehnic de racordare.
4.4.3.4. Utilizatorii își vor compatibiliza intrările de date în
terminalele RED, respectiv RET, la punctele stabilite de comun
acord cu OD, respectiv OTS, în scopul facilitării schimburilor de
informații.
4.4.3.5. Grupurile generatoare dispecerizabile trebuie să aibă
asigurată alimentarea cu energie electrică pentru instalațiile de
monitorizare și reglaj, astfel încât acestea să fie disponibile cel
puțin 3 ore după pierderea sursei de alimentare a acestora.
4.4.3.6. Pentru grupurile generatoare dispecerizabile
producătorul trebuie să asigure, la performanțele cerute de
OTS/OD, căi de comunicație cu rezervare, de la instalațiile de
monitorizare și instalațiile de reglaj secundar ale oricărui grup
până la interfața cu OTS/OD aflată într-o amplasare acceptată
de OTS/OD. Construirea și întreținerea căii de comunicație între
utilizator și interfața OTS/OD sunt în sarcina utilizatorului.
4.4.3.7. Pentru grupurile generatoare dispecerizabile
sistemul de telecomunicații de la interfața grupului generator cu
OTS este în responsabilitatea OTS.
4.4.4. Prevederi generale
4.4.4.1. La cererea justificată a OTS sau pentru necesități
proprii, OD are dreptul să solicite unor utilizatori instalarea unor
echipamente de producere/absorbție locală a energiei reactive
sau/și a altor echipamente, în scopul asigurării serviciilor de
sistem necesare funcționării SEN în condiții de siguranță.
4.4.4.2. Utilizatorii RED trebuie să furnizeze, la solicitarea
OD, date tehnice necesare pentru planificarea dezvoltării și
conducerea prin dispecer, în conformitate cu prevederile
prezentului cod.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
5. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII REȚELELOR ELECTRICE DE
DISTRIBUȚIE
5.1. Atribuții și competențe
5.1.1. Planificarea dezvoltării și modernizării RED în cadrul
SEN se realizează de către fiecare OD în conformitate cu
atribuțiile și competențele stabilite prin Legea nr. 13/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
5.1.2. Fiecare OD realizează lucrări de dezvoltare a RED prin
programe de dezvoltare optimă a acestora și prin programe
specifice de modernizare/retehnologizare pentru instalații.
5.1.3. Datele necesare activității de planificare a dezvoltării
RED, aparținând unui OD, sunt furnizate în mod obligatoriu
acestuia de către utilizatorii RED respective, după cum
urmează:
a) toți producătorii autorizați și/sau licențiați de către
Autoritatea competentă sau în curs de autorizare;
b) OTS și alți OD racordați la RED a OD respectiv;
c) toți consumatorii de energie electrică racordați la RED;
d) toți furnizorii de energie electrică, licențiați de către
Autoritatea competentă, care utilizează respectiva RED.
5.1.4. Planul de perspectivă pe termen mediu (5 ani),
respectiv actualizările sale anuale se supun spre avizare
Autorității competente și reprezintă document cu caracter public.
5.1.5. Pe baza planului de perspectivă, OD întocmește
programul de investiții anual pentru dezvoltarea și modernizarea
RED, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.
5.2. Scopul activității de planificare a RED
5.2.1. Dezvoltarea și modernizarea RED sunt determinate
de:
a) creșterea cererii de consum al energiei electrice și
depășirea capacității RED;
b) dezvoltarea, modernizarea și sistematizarea localităților
urbane și rurale;
c) apariția unor noi locuri de producere/consum racordate la
RED sau modificarea celor existente;
d) considerații de stabilitate statică sau tranzitorie;
e) dezvoltarea unui utilizator existent sau apariția unuia nou;
f) necesitatea îmbunătățirii valorilor indicatorilor de
performanță ai serviciului de distribuție.
5.2.2. Planificarea dezvoltării RED trebuie să asigure:
a) distribuția întregii cantități necesare de energie electrică
pentru acoperirea consumului de energie în zona prevăzută prin
licență, în condiții de siguranță și eficiență economică, precum
și realizarea serviciului public de asigurare a accesului la RED
în mod corect, transparent și nediscriminatoriu;
b) corelarea acțiunilor între OD și restul participanților la
piață, referitor la orice serviciu solicitat care poate avea impact
asupra performanțelor de siguranță a SEN sau asupra racordării
utilizatorilor la RED;
c) corelarea acțiunilor OD cu prevederile planului de
dezvoltare în perspectivă al RET, privind oportunitățile zonale
pentru racordare și utilizare a RED, în funcție de prognoza de
dezvoltare a consumului și necesitățile de capacități
nou-instalate, în scopul funcționării în condiții de siguranță și
eficiență a SEN;
d) evacuarea puterii din instalațiile producătorilor, inclusiv din
instalațiile locale de producere distribuită.
5.3. Obiectivele activității de planificare a dezvoltării RED
Activitatea de planificare a dezvoltării RED urmărește
realizarea următoarelor obiective:
a) asigurarea dezvoltării RED astfel încât acestea să fie
corespunzător dimensionate pentru distribuția energiei electrice
prevăzute a fi tranzitată și elaborarea unui plan de dezvoltare în
perspectivă;
b) asigurarea funcționării economice, în condiții de siguranță
și securitate a RED, și permiterea distribuției energiei electrice
19
la niveluri de calitate corespunzătoare, în toate punctele de
delimitare, în conformitate cu standardul de performanță;
c) concretizarea rezultatelor activității de planificare a
dezvoltării RED prin:
(i) inițierea procedurilor necesare promovării investițiilor
noi în RED rezultate ca eficiente;
(ii) furnizarea de date și informații necesare stabilirii
tarifelor de distribuție în conformitate cu
reglementările în vigoare.
5.4. Elaborarea planului de dezvoltare a RED
5.4.1. Elaborarea planului de dezvoltare a RED are la bază
următoarele date de intrare:
a) prognoza de consum, pe o perioadă de minimum 5 ani,
pusă la dispoziție anual de către furnizori și consumatori
(inclusiv curbe de sarcină-tip pentru zile caracteristice);
b) prognozele de producție de energie electrică ale
producătorilor existenți (maximum 10 ani);
c) prognozele de producție și de consum de energie electrică
ale altor utilizatori RED existenți și viitori (maximum 10 ani);
d) nivelul de siguranță care trebuie asigurat în funcționarea
SEN în ansamblu și pe fiecare nod, conform normelor în
vigoare;
e) strategia dezvoltării infrastructurii sistemului de
telecomunicații.
5.4.2. Alte categorii de date necesare planificării dezvoltării
RED vor fi furnizate la cererea expresă a OD de către toți
utilizatorii RED.
5.4.3. Datele menționate la pct. 5.4.1 și 5.4.2 sunt supuse
prevederilor pct. 8.1.
5.4.4. Planificarea dezvoltării RED se face corelat cu cea a
RET.
5.4.5. OD și OTS vor colabora pentru corelarea planificării și
realizării dezvoltării și modernizării/retehnologizării rețelelor
proprii. Colaborarea se va realiza în conformitate cu procedura
elaborată de OTS, cu consultarea OD, și aprobată de
Autoritatea competentă.
5.5. Principii pentru planificarea dezvoltării RED
5.5.1. Planificarea dezvoltării RED se face avându-se în
vedere o funcționare sigură, stabilă, cu respectarea standardului
de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice
și cu aplicarea următoarelor principii:
a) utilizarea capacității disponibile a RED, până la frontiera
economică a acesteia;
b) alegerea variantei de dezvoltare cu eficiență economică
maximă, care să țină cont de impactul asupra tarifelor de
distribuție a energiei electrice;
c) îndeplinirea condițiilor impuse prin standardul de
performanță pentru serviciul de distribuție;
d) asigurarea funcționării economice a RED în condițiile
variației sarcinii;
e) încadrarea în prevederile normelor de securitate a
personalului, de prevenire a incendiilor și în legislația privind
protecția mediului.
5.5.2. Planificarea dezvoltării RED are în vedere și
prevenirea/limitarea impactului mediului asupra RED, manifestat
în principal prin:
a) poluarea chimică, ca urmare a acțiunii
compușilor/agenților chimici prezenți în aer, apă, sol sau datorați
activității umane;
b) agresivitatea mediului (umiditate, chiciură excesivă,
gheață, salinitate, vânturi puternice, curenți verticali-turbionari
de aer etc.);
c) calamități naturale (cutremure, inundații, alunecări de
teren);
 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
d) influențe ale altor instalații învecinate și ale regimurilor de
funcționare nesincronă și/sau nesimetrică a consumatorilor
industriali;
e) descărcări atmosferice;
f) acțiuni cu efecte negative ale unor elemente antisociale/
terțe persoane asupra instalațiilor electrice, concretizate prin
furturi de materiale și echipamente din instalații, respectiv
intervenții neautorizate în instalații.
5.5.3. Planificarea dezvoltării RED se face pe baza unui
studiu de dezvoltare în perspectivă, pe o durată medie de 5 ani
și maximă de 10 ani, a rețelei electrice respective, studiu
fundamentat tehnico-economic. Soluțiile alese trebuie să
permită dezvoltarea instalațiilor și după această perioadă, fără
modificări esențiale, cu integrarea elementelor principale ale
rețelelor existente (soluțiile să fie autostructurante).
Studiile se actualizează anual.
5.6. Criterii pentru verificarea dimensionării RED
5.6.1. Verificarea soluției de dezvoltare a RED, respectiv a
dimensionării elementelor componente ale RED se face
conform normelor tehnice energetice în vigoare, ținându-se
seama de următoarele criterii de proiectare:
a) criteriul economic;
b) criteriul stabilității termice în regim de durată;
c) criteriul stabilității termice și dinamice în regim de scurtcircuit;
d) criteriul căderii de tensiune admisibile.
5.6.2. Criteriul economic are în vedere, de regulă,
minimizarea unui ansamblu de cheltuieli actualizate la un același
an de referință, ansamblu care însumează efortul de investiții,
cheltuieli anuale datorate pierderilor de putere și energie și
cheltuieli anuale ulterioare de exploatare, precum și eventuale
daune.
5.6.3. Pentru dimensionarea RED de 110 kV care
funcționează într-o schemă cu posibilități de buclare, se
utilizează și criteriul (N-1). Pentru liniile care evacuează energie
de la centrale electrice la acest nivel de tensiune, centralele se
consideră cu maxim și minim de putere în funcțiune. Pentru
liniile radiale de 110 kV și instalațiile de MT, gradul de rezervare
se va stabili pe criterii economice.
5.7. Alte prevederi
5.7.1. Eficiența investițiilor în RED pe termen scurt și mediu
trebuie să fie justificată în faza de planificare cel puțin pe baza
duratei de recuperare actualizată.
5.7.2. Studiile de planificare a dezvoltării RED pe termen
lung (10 ani) trebuie să prezinte soluții de dezvoltare ierarhizate
pe criterii economice.
6. CONDUCEREA PRIN DISPECER A REȚELELOR ELECTRICE DE
DISTRIBUȚIE
6.1. Cadrul general
6.1.1. Conducerea prin dispecer a SEN este o activitate
specifică sectorului energiei electrice exercitată prin unități
specializate, denumite centre de dispecer, care au relații
ierarhizate de autoritate, competență, comandă și subordonare
între ele și în relațiile cu participanții la piața energiei electrice
concepute și aplicate pentru a asigura securitatea și siguranța
funcționării SEN. Aceste relații sunt distincte de cele
administrative.
Conducerea prin dispecer a RED este componentă a
conducerii prin dispecer a SEN, este organizată și se
desfășoară în conformitate cu Codul tehnic al RET — partea a
III-a — Regulamentul pentru conducerea prin dispecer a
sistemului electroenergetic național (RCD).
6.1.2. Conducerea prin dispecer a SEN se realizează unitar
și este organizată ierarhizat, la nivel central, teritorial, zonal și
local.
6.1.3. Scopul conducerii prin dispecer a RED este asigurarea
funcționării acestora, conform normelor, în condiții de siguranță,
calitate și economicitate, prin exploatarea coordonată a
instalațiilor și echipamentelor componente ale RED care
necesită o conducere și comandă unitară.
6.1.4. Funcțiile principale ale conducerii prin dispecer a RED
sunt:
a) planificarea operațională a funcționării RED;
b) conducerea operațională la nivel local a RED, în
conformitate cu ordinul de învestire a centrelor de dispecer cu
atributele autorității de conducere prin dispecer asupra
instalațiilor. Conducerea operațională constă în programarea
operațională și comanda operațională.
6.1.5. Centrul de dispecer este structura organizatorică care
este învestită cu atributele autorității de conducere prin dispecer
asupra unor echipamente și instalații din RED prin ordinul de
învestire. Centrele de dispecer aflate la același nivel ierarhic
formează o treaptă de conducere prin dispecer.
6.1.6. Conducerea prin dispecer se bazează pe reglementări
specifice de organizare și funcționare și se aplică de către
personalul treptelor de dispecer și de către personalul
operațional din stațiile electrice, centralele electrice, instalațiile
OD și ale consumatorilor.
6.1.7. Respectarea reglementărilor specifice privind
atribuirea autorității de conducere prin dispecer asupra
echipamentelor și instalațiilor din RED este obligatorie pentru
toți participanții la SEN.
6.1.8. Treptele de conducere prin dispecer din SEN sunt:
a) Dispecerul Energetic Central (DEC);
b) dispeceri energetici teritoriali (DET);
c) dispeceri energetici de distribuție (DED); dispeceri
energetici de hidroamenajare (DHE); dispeceri energetici locali
pe centrală (DLC); dispeceri energetici locali ai consumatorilor
(DELC);
d) dispeceri energetici de distribuție locali (DEDL).
6.1.9. Un centru de conducere prin dispecer cuprinde:
a) o structură de comandă operațională, cu personal
organizat în ture, care conduce în timp real funcționarea
instalațiilor, prin asigurarea regimurilor de funcționare și
coordonarea manevrelor;
b) o structură de conducere funcțională care asigură
planificarea operațională și programarea operațională, precum
și urmărirea și analiza funcționării instalațiilor și elaborează
reglementările specifice.
Termenul de structură folosit mai sus are drept scop
delimitarea responsabilităților și activităților distincte ce se
desfășoară în cadrul centrului de dispecer. Formele
organizatorice ale acestor structuri pot fi diferite de la un centru
de dispecer la altul, în raport cu volumul, importanța și specificul
activității lor.
6.1.10. DED-urile sunt organizate în cadrul OD și exercită
atribute ale conducerii prin dispecer a RED la tensiunile de până
la 110 kV inclusiv, în conformitate cu ordinul de învestire.
6.1.11. Fiecare OD, în raport cu condițiile specifice, are
numărul corespunzător de centre de dispecer.
6.1.12. Organizarea comenzii operaționale pentru RED va fi
stabilită de OD respectiv, ținându-se seama de volumul și
specificul instalațiilor, nivelul de dotare tehnică și reglementările
în vigoare, și va fi aprobată la nivelul administrativ ierarhic
superior și de DEN din punctul de vedere al conducerii prin
dispecer.
6.1.13. Centrele DEDL sunt organizate în cadrul OD și
asigură conducerea prin dispecer a instalațiilor și RED de MT și
a liniilor de înaltă tensiune radiale, în conformitate cu ordinul de
învestire.
6.1.14. Numărul centrelor DEDL în cadrul aceluiași OD se
stabilește în funcție de particularitățile RED de MT și de
importanța consumatorilor.
6.1.15. Principiile de organizare, de stabilire a autorității de
conducere prin dispecer și a relațiilor de subordonare în cadrul
conducerii prin dispecer a SEN se aprobă de DEN.
6.1.16. Organizarea centrelor de dispecer se realizează cu
avizul DEN, în funcție de structura instalațiilor, volumul și
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
importanța lor, sistemul teleinformațional propriu și alte mijloace
tehnice, astfel încât să se asigure eficiența conducerii prin
dispecer. În funcție de nivelul centrului de dispecer și atribuțiile
ce îi revin, structura de conducere funcțională poate cuprinde și
alte activități: informatică, telecomunicații etc.
6.1.17. Utilizatorii RED au obligația de a asigura în instalațiile
lor dotarea corespunzătoare cu echipamente și personal care
să asigure realizarea conducerii prin dispecer a RED.
6.1.18. OD are obligația să ia măsuri de corelare a regimului
și schemei de funcționare în RED cu regimul și schema de
funcționare în RET.
6.2. Activități desfășurate de OD
6.2.1. OD are obligația de a asigura nediscriminatoriu
activitățile de dispecerizare pentru participanții la piața de
energie electrică.
6.2.2. OD desfășoară următoarele activități:
a) autorizează personalul operațional propriu în conformitate
cu reglementările în vigoare și asigură instruirea acestuia;
b) culege, înregistrează, asigură evidența, prelucrarea și
arhivarea datelor statistice privind funcționarea RED în cadrul
SEN, conform reglementărilor;
c) asigură evidența, prelucrarea și arhivarea datelor privind
evenimentele din RED în cadrul SEN, conform reglementărilor;
d) realizează schimb de informații cu OTS și utilizatorii RED
și cu alți colaboratori în domeniul energetic;
e) colaborează cu utilizatorii RED la elaborarea studiilor și
analizelor de funcționare;
f) planifică, dezvoltă, reabilitează și modernizează, în
conformitate cu Programul energetic național, cu prognozele de
consum/dezvoltare, cu evoluția tehnologică și cu normele în
vigoare, sistemele de dispecerizare proprii, în condiții rezonabile
de eficiență economică și energetică;
g) coordonează realizarea, mentenanța și dezvoltarea unui
sistem DMS/SCADA la nivelul propriei RED, în concordanță și
cu cerințele OTS, care să permită monitorizarea și conducerea
prin dispecer a RED și în acest scop:
(i) dezvoltă, modernizează și întreține sistemele
DMS/SCADA și de telecomunicații proprii;
(ii) solicită utilizatorilor RED realizarea sistemelor locale
SCADA în concordanță cu cerințele conducerii prin
dispecer a RED la care aceștia sunt racordați;
h) coordonează dezvoltarea, modernizarea și întreținerea
sistemelor de protecții și automatizări ale RED, cu respectarea
cerințelor OTS, astfel încât să prevină avariile extinse de sistem
și să fie respectate standardele de calitate a serviciului de
distribuție;
i) analizează și avizează racordarea instalațiilor și
echipamentelor noi la RED;
j) elaborează sau revizuiește, când este cazul, norme și
reglementări tehnice specifice, necesare pentru realizarea
eficientă a activității de conducere operațională, cu consultarea
și a altor factori interesați, conform reglementărilor în vigoare;
k) colaborează, la cererea Autorității competente, conform
unui program stabilit de comun acord, la elaborarea sau
revizuirea reglementărilor emise de aceasta;
l) formulează puncte de vedere și avizează studiile,
programele și lucrările privind dezvoltarea și modernizarea RED;
m) acordă consultanță pe probleme de conducere prin
dispecer la DELC;
n) acordă consultanță pe probleme de comandă, control,
protecții și automatizări la DELC.
6.3. Planificarea operațională
6.3.1. Introducere
6.3.1.1. Activitatea de planificare operațională, corelată cu
ordinele de învestire, cuprinde următoarele componente:
a) planificarea schemei normale de funcționare;
21
b) planificarea retragerilor din exploatare ale instalațiilor din
RED;
c) planificarea sistemelor de protecții și automatizări aferente
RED;
d) planificarea tensiunilor aferente RED.
6.3.1.2. OD înregistrează, prelucrează și arhivează datele
necesare și suficiente pentru analiza și planificarea funcționării
RED.
6.3.1.3. OD analizează și avizează programele de probe cu
echipamentele racordate la RED sau care au influență asupra
funcționării acesteia ori asupra siguranței funcționării SEN.
Programele de probe ce afectează rețeaua buclată de 110 kV se
avizează de OTS.
6.3.1.4. OD analizează oportunitatea și avizează retragerea
definitivă din exploatare a instalațiilor și echipamentelor din RED
sau racordate la aceasta. În cazul instalațiilor ce afectează
rețeaua buclată de 110 kV, retragerea definitivă din exploatare
va fi aprobată de OTS.
6.3.2. Planificarea schemei normale de funcționare
6.3.2.1. OD propune spre aprobare la OTS semestrial (vara,
iarna) schema normală de funcționare a RED de 110 kV cu
posibilități de buclare și/sau a grupurilor dispecerizabile.
Propunerile OD se aplică după aprobarea de către OTS.
6.3.2.2. OD stabilește schema normală de funcționare a
rețelelor de MT și 110 kV radiale.
6.3.2.3. Schema normală de funcționare a RED se
analizează pe baza calculelor de verificare în ceea ce privește:
a) circulațiile de puteri, cu respectarea criteriilor de siguranță;
b) nivelurile de tensiune;
c) curenții de scurtcircuit;
d) modul de tratare a neutrului;
e) siguranța în funcționare a sistemelor de protecție și
automatizări;
f) funcționarea economică a sistemului sau a zonei de rețea.
6.3.3. Planificarea lucrărilor de mentenanță și exploatare a
instalațiilor de distribuție din SEN
6.3.3.1. OD întocmește și transmite la OTS pentru avizare
planificarea anuală, trimestrială și lunară a lucrărilor de
mentenanță și exploatare pentru echipamentele din RED de
110 kV buclabile care influențează funcționarea SEN.
6.3.3.2. OD avizează planurile anuale, trimestriale și lunare
de lucrări pentru rețelele radiale de 110 kV și de MT.
6.3.3.3. OD va ține seama atât de necesitatea efectuării
lucrărilor, cât și de asigurarea funcționării normale a RED.
6.3.4. Planificarea sistemelor de protecții și automatizări
6.3.4.1. OD stabilește și coordonează reglajele, logica de
funcționare și stările operaționale ale sistemelor de protecție și
automatizări din RED, precum și ale sistemelor de protecție ale
utilizatorilor RED, altele decât cele coordonate de OTS, și care
nu influențează siguranța în funcționare a SEN.
6.3.4.2. OD dispune utilizatorilor reglarea protecțiilor și
automatizărilor la interfața cu RED.
6.3.5. Planificarea tensiunilor
Benzile de tensiune din stațiile rețelei de distribuție se
planifică semestrial de către centrul de dispecer cu autoritate de
decizie, astfel încât să se mențină niveluri de tensiune normale
în toate nodurile rețelei și să se obțină reducerea consumului
propriu tehnologic în rețea.
6.4. Conducerea operațională a RED
6.4.1. Conducerea operațională a RED este realizată de
către OD și cuprinde următoarele componente:
a) programarea operațională (subcap. 6.5 din prezentul cod);
b) comanda operațională (subcap. 6.6 din prezentul cod).
6.4.2. Conducerea operațională a RED implică realizarea
următoarelor activități specifice:
a) supravegherea funcționării RED;
b) conducerea funcționării RED;
 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
c) conducerea grupurilor care nu sunt în comanda operativă
a OTS;
d) conducerea sistemelor de protecții și automatizări din
RED.
6.4.3. Conducerea operațională exercitată asupra RED se
referă la modificarea schemei normale de funcționare și
coordonarea cu OTS a utilizării mijloacelor de reglaj al tensiunii
din RED și urmărește:
a) realizarea și menținerea unei stări normale de funcționare
a RED;
b) utilizarea economică a resurselor sistemului.
6.4.4. Conducerea operațională exercitată asupra protecțiilor
și automatizărilor din RED are rolul de a corela, după caz,
reglajul, logica de funcționare și starea operațională a protecțiilor
și automatizărilor cu regimul și schema de funcționare curente.
6.4.5. OD analizează funcționarea RED din punctul de
vedere al îndeplinirii programului de funcționare și al respectării
standardului de performanță pentru serviciul de distribuție și
stabilește măsurile necesare pentru încadrarea în acestea.
6.4.6. OD furnizează în timp util OTS informațiile necesare
conducerii operaționale, conform reglementărilor în vigoare.
6.4.7. OD are dreptul să solicite oricărui utilizator orice
informație tehnică necesară pentru asigurarea condițiilor de
siguranță și calitate ale funcționării RED, iar acesta este obligat
să furnizeze fără întârziere informația solicitată.
6.5. Programarea operațională a funcționării RED
6.5.1. Programarea operațională a funcționării RED are
următoarele componente:
a) programarea schemei de funcționare;
b) programarea grupurilor prevăzute la pct. 6.4.2 lit. c),
conform graficelor stabilite;
c) programarea tensiunilor;
d) programarea sistemelor de proiecții și automatizări.
6.5.2. Programarea operațională a funcționării RED se
realizează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale
normelor tehnice specifice.
6.5.3. Activitățile specifice ale OD sunt coordonate cu
activitățile utilizatorilor RED și OTS, în conformitate cu normele
și contractele în vigoare.
6.5.4. OD are obligația de a remedia neîntârziat, la solicitarea
OTS, acele indisponibilități ale instalațiilor care pun în pericol
siguranța funcționării SEN sau a alimentării consumatorilor.
6.5.5. Prin OD se urmărește frecvența RED, conform
normelor tehnice energetice specifice.
6.5.6. OTS programează banda de tensiune în nodurile RED,
ținând seama de benzile de tensiune în nodurile rețelei de
transport și de posibilitățile de reglaj al tensiunii în nodurile RED
respective, precum și de influența acestora asupra regimului de
funcționare în zonă.
6.5.7. OD stabilește și coordonează reglajele, logica de
funcționare și stările operative ale sistemelor de protecție și
automatizări conform pct. 6.3.4.1.
6.5.8. OD realizează în timpul cerut dispozițiile OTS cu privire
la starea sistemelor de protecții și automatizări și efectuează
verificările periodice sau ca urmare a acționărilor
necorespunzătoare ale sistemelor de protecție și automatizări,
astfel încât să garanteze siguranța funcționării acestora.
6.5.9. OD nu are dreptul să modifice regimul, reglajele și
logica de acționare a sistemelor de protecții și automatizări
decise de OTS fără aprobarea acestuia.
6.5.10. Criteriile de retragere din exploatare în regim normal
sunt în funcție de:
a) condiții de siguranță în funcționare;
b) condiții de protecție a muncii;
c) condiții de reducere a consumului propriu tehnologic.
6.5.11. Criteriile de retragere din exploatare în regim
accidental sunt în funcție de:
a) condițiile de siguranță în funcționare și de reducere a
duratei de remediere;
b) condițiile de protecție a muncii.
6.5.12. Programarea retragerilor din exploatare se
efectuează conform reglementărilor în vigoare, urmărindu-se:
a) programele lunare de lucrări planificate;
b) coordonarea retragerilor din exploatare între unitățile
gestionare ale instalațiilor, în scopul reducerii duratei
întreruperilor și a numărului de manevre.
6.6. Comanda operațională a RED
6.6.1. OD aplică programul de funcționare rezultat în urma
activității de programare operațională în condiții de funcționare
normală a RED.
6.6.2. OD supraveghează funcționarea RED prin colectarea
și prelucrarea informațiilor necesare referitoare la:
a) parametrii caracteristici ai regimului de funcționare:
• frecvența;
• tensiunea în nodurile RED;
• circulațiile de putere activă și reactivă prin elementele RED;
• puterea activă și reactivă injectată în fiecare dintre punctele
de racordare RET;
b) energiile schimbate în punctele de delimitare cu RET și cu
alte RED;
c) configurația RED;
d) starea echipamentelor din circuitele primare și secundare
din RED;
e) depășirea limitelor admisibile ale unor parametri de
funcționare;
f) evenimentele care au avut loc în RED sau care se pot
produce.
6.6.3. Supravegherea RED se realizează de către OD printr-un
sistem propriu informatic și de telecomunicații, specific pentru
colectarea, prelucrarea și transmiterea în timp util a datelor și
comenzilor necesare conducerii OD.
6.6.4. OTS are autoritatea să dea dispoziții, conform
reglementărilor în vigoare, OD, iar aceștia la utilizatori,
referitoare la regimul de funcționare a echipamentelor și
instalațiilor din SEN.
6.6.5. Dispozițiile OTS vor fi îndeplinite fără întârziere, cu
excepția cazurilor în care este periclitată securitatea oamenilor
sau integritatea echipamentelor.
6.6.6. OD dispun și coordonează manevrele în RED proprii,
în conformitate cu normele în vigoare.
6.6.7. Manevrele se execută de personalul operațional în
conformitate cu normele specifice tehnice și de protecția muncii
în vigoare.
6.6.8. OD sunt obligați și autorizați să ia măsurile tehnice
necesare pentru a limita extinderea perturbațiilor și pentru
revenirea la funcționarea normală în cazul trecerii într-o stare
de funcționare perturbată.
6.6.9. Măsurile tehnice pentru limitarea extinderii
perturbațiilor și pentru revenirea la starea normală de
funcționare au prioritate față de interesele individuale ale
consumatorilor.
6.6.10. OD au dreptul, în condiții de funcționare în stare
perturbată, să limiteze consumul prin deconectări manuale,
conform normativelor în vigoare și dispozițiilor OTS, în scopul
readucerii SEN în stare normală de funcționare.
6.7. Controlul sarcinii: întreruperea/limitarea furnizării
energiei electrice în situații excepționale apărute în
funcționarea SEN
6.7.1. Întreruperea furnizării energiei electrice în situații
excepționale este justificată pentru a păstra funcționarea
sistemului electroenergetic atât la nivel zonal, cât și pe
ansamblu, ca o ultimă opțiune sau atunci când urgența situației
nu permite luarea altor măsuri. Întreruperea trebuie să se facă
în condiții tehnice prestabilite și cu asigurarea reluării furnizării
cât mai curând posibil.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
6.7.2. OD este autorizat să întrerupă, pentru un grup cât mai
restrâns de consumatori și pe o durată cât mai scurtă, distribuția
de energie electrică în următoarele situații:
a) când se periclitează viața sau sănătatea oamenilor ori
integritatea bunurilor materiale;
b) pentru prevenirea sau limitarea extinderii avariilor
echipamentelor energetice în zone de rețea electrică sau la
nivelul întregului SEN;
c) pentru executarea unor manevre și lucrări care nu se pot
efectua fără întreruperi.
6.7.3. Deconectarea automată a sarcinii
6.7.3.1. OD și consumatorii au obligația să asigure
deconectarea automată la frecvență și/sau la tensiune scăzută
ori după alte criterii a unui consum, în conformitate cu cerințele
OTS.
6.7.3.2. OD și consumatorii au obligația să realizeze și să
asigure buna funcționare a instalațiilor care realizează
deconectarea automată a unui consum pe criteriul scăderii
frecvenței, tensiunii sau pe alte criterii, în conformitate cu
cerințele OTS.
6.7.3.3. Puterea pe tranșe, reglajele și logica de acționare
ale instalațiilor care realizează deconectarea automată a unui
consum prevăzute la pct. 6.7.3.2 se stabilesc de către OTS și se
comunică OD/consumatorilor.
6.7.4. Deconectarea manuală a consumului
6.7.4.1. Deconectarea manuală a sarcinii se face de către
OD, prin aplicarea tranșelor prevăzute în NDM, la dispoziția
OTS transmisă operativ prin treptele de dispecer subordonate.
6.7.4.2. Decizia reducerii consumului prin aplicarea NDM se
ia de către OTS, în situații în care apar deficite de putere și
energie electrică de scurtă durată, pentru prevenirea sau
limitarea extinderii avariilor echipamentelor energetice, în zone
de rețea electrică sau la nivelul întregului SEN.
6.7.4.3. În NDM sunt incluși, pe tranșe, consumatori din toate
categoriile, cu excepția celor casnici, astfel încât consumul total
ce poate fi deconectat simultan să fie în conformitate cu
cerințele de siguranță ale SEN impuse de OTS. Nu se pot
include în NDM consumatorii a căror deconectare ar pune în
pericol vieți omenești sau ar provoca distrugeri de utilaje sau
explozii.
6.7.4.4. Realimentarea consumatorilor deconectați se face
numai la dispoziția OTS.
6.7.4.5. Consumatorii prevăzuți în NDM cu putere minimă
tehnologică se vor realimenta ulterior deconectării cu această
putere, după epuizarea timpului minim de realimentare prevăzut
în normativ, fără aprobarea prealabilă a OTS, dar cu informarea
lui ulterioară. În acest caz, OD este obligat să anunțe operativ
consumatorul privind reconectarea și obligația funcționării la
putere minimă tehnologică.
6.7.4.6. Consumatorii realimentați la puterea minimă
tehnologică trebuie să se încadreze în această putere până la
ridicarea restricției de către OTS. Consumatorii care depășesc
puterea minimă tehnologică vor fi preavizați inițial și apoi
deconectați după 15 minute de la primirea preavizului.
6.7.4.7. Evidența tranșelor de deconectări se ține la DEC, la
nivelul centrelor de dispecer cu autoritate de decizie asupra
echipamentelor prin care se deconectează consumatori și în
stațiile în care se află echipamentele prin care se deconectează
consumatori.
6.7.4.8. OD transmit de două ori pe an, până la 1 august,
respectiv 1 februarie, la OTS listele cu consumatorii care
sunt/pot fi incluși în NDM, alimentați din stațiile SEN. Listele vor
fi completate cu datele necesare actualizării volumului tranșelor
NDM pentru perioada de iarnă, respectiv vară, conform
cerințelor OTS.
23
6.7.5. Limitarea alimentării cu energie electrică
6.7.5.1. În cazul penuriei naționale de combustibili sau în
situații excepționale caracterizate prin deficite cronice de
energie, determinate de evoluția economiei internaționale, de
necesitățile de apărare sau de protecție a mediului înconjurător
ori de alte cauze, OTS propune ministerului de resort punerea
în aplicare a NL. Punerea în aplicare a NL și perioada în care
acesta se aplică se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
6.7.5.2. Limitarea alimentării cu energie electrică se face de
către OD, prin aplicarea tranșelor prevăzute în NL.
6.7.5.3. Dispoziția de aplicare a prevederilor NL se dă de
către conducerea OD, la solicitarea OTS.
6.7.5.4. OD au obligația anunțării consumatorilor, direct sau
prin intermediul furnizorilor, cu minimum 24 de ore înainte de
aplicarea NL. Comunicarea se face prin e-mail, fax sau notă
telefonică.
6.7.5.5. Consumatorii care nu respectă dispoziția de
reducere a puterii prevăzută în NL vor fi deconectați.
6.7.5.6. Ridicarea restricțiilor în alimentarea cu energie
electrică și realimentarea consumatorilor la nivelul puterilor
contractate se face de către Guvern, la propunerea ministerului
de resort.
6.7.5.7. OD transmit de două ori pe an, până la 1 august,
respectiv 1 februarie, la OTS listele cu consumatorii care
sunt/pot fi incluși în NL, alimentați din stațiile SEN. Listele vor fi
completate cu datele necesare actualizării volumului tranșelor
NL pentru perioada de iarnă, respectiv vară, conform cerințelor
OTS.
6.7.5.8. Evidența tranșelor de limitări aplicate se ține la
nivelul centrelor de dispecer cu autoritate de decizie asupra
echipamentelor prin care se deconectează consumatorii.
6.7.5.9. În situații de urgență, pentru menținerea în funcțiune
a SEN, OD au dreptul să aplice limitări de putere și
consumatorilor care nu au tranșe de reducere prin contract.
6.7.6. Modul de stabilire a parametrilor din NDM și NL
6.7.6.1. Modul în care consumatorul poate deveni obiectul
deconectărilor manuale și limitărilor de consum, puterile care se
pot deconecta, puterea minimă tehnologică, puterea minimă de
avarie, timpul minim și maxim de realimentare, alți parametri și
alte condiții legate de deconectări și limitări se stabilesc de
comun acord între consumator și OD.
6.7.6.2. Valorile stabilite vor fi prevăzute în convenția de
exploatare, care se încheie între consumator și OD și care este
anexă la contractele de furnizare și de distribuție a energiei
electrice.
6.7.6.3. În situația în care nu se ajunge la un acord,
consumatorul este obligat să pună la dispoziția OD un studiu
efectuat de un proiectant tehnolog, convenit cu OD, care să
fundamenteze valorile parametrilor în divergență.
6.7.5.4. La consumatorii care au echipamente sau instalații
la care întreruperea alimentării cu energie electrică peste o
durată critică poate conduce la explozii, incendii, distrugeri de
utilaje sau accidente cu victime umane, puterea absorbită de
aceștia se reduce până la nivelul puterii minime de avarie.
7. TESTARE, CONTROL ȘI MONITORIZARE
7.1. Scop și domeniu de aplicabilitate
7.1.1. În vederea prestării serviciului de distribuție a energiei
electrice în concordanță cu condițiile din licență și din standardul
de performanță, OD desfășoară activitatea de testare, control și
monitorizare pentru a stabili dacă:
a) grupurile generatoare dispecerizabile funcționează în
concordanță cu parametrii tehnici înregistrați, în conformitate cu
anexa nr. 2;
 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
b) furnizorii serviciilor de sistem tehnologice prestează acele
servicii pentru care au fost calificați, respectând caracteristicile
tehnice de furnizare declarate în documentele de calificare și
reglajele dispuse de către OTS. Producătorii sunt calificați ca
furnizori de servicii de sistem tehnologice pe grupuri;
c) viitorii utilizatori RED respectă condițiile care sunt
prevăzute în avizul tehnic de racordare și care condiționează
punerea sub tensiune a instalației de utilizare;
d) utilizatorii respectă, după racordarea la RED și punerea
sub tensiune a instalației de utilizare, condițiile de funcționare
prevăzute în avizul tehnic de racordare și/sau în norme;
e) RED asigură în punctele de delimitare condițiile tehnice
conform standardului de performanță.
7.1.2. Aceste prevederi se aplică, după caz, tuturor
utilizatorilor RED.
7.1.3. Pentru grupurile generatoare dispecerizabile și
furnizorii serviciilor de sistem tehnologice se aplică prevederile
codului RET.
7.2. Proceduri
7.2.1. Necesitatea de a face teste, control sau monitorizare
în diferite noduri ale RED sau la utilizatori, în punctele de
delimitare, se stabilește de către OD.
7.2.2. O testare specifică și/sau monitorizare se inițiază în
mod obligatoriu în cazul înregistrării unei reclamații privind
calitatea alimentării unui utilizator sau a unui grup de utilizatori.
7.2.3. Rezultatele testului/controlului/monitorizării care se
execută într-un punct de delimitare se comunică în scris
utilizatorului de către OD.
7.2.4. Atunci când se constată că un utilizator nu respectă
condițiile din avizul tehnic de racordare/norme, acesta are
obligația de a corecta situația într-un anumit interval de timp
convenit cu OD. Nerezolvarea situației poate conduce la
deconectarea utilizatorului în conformitate cu reglementările
legale.
7.2.5. OD verifică periodic respectarea de către utilizatori a
prevederilor convenite privind protecțiile și reglajele acestora.
8. SCHIMBURI DE INFORMAȚII
8.1. Schimburi de informații între titularii de licențe
pentru distribuție și între aceștia și ceilalți titulari de licențe
din sectorul energiei electrice
8.1.1. Schimbul de informații dintre OD, precum și cele dintre
OD și ceilalți titulari de licențe din sectorul energiei electrice se
vor desfășura în conformitate cu reglementările privind achiziția
și circulația datelor între entitățile din sectorul energiei electrice
și cu respectarea celorlalte norme în vigoare.
8.1.2. Titularii de licențe de distribuție se vor asigura că
informațiile confidențiale obținute de ei în cursul desfășurării
activităților ce fac obiectul licenței nu pot fi transmise unor
persoane neautorizate să primească astfel de informații, altfel
decât în condițiile legii, fapta constituind contravenție conform
art. 86 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 13/2007, cu modificările și
completările ulterioare. Constituie excepție cazurile când:
a) se dispune de consimțământul scris al persoanei ale cărei
interese pot fi afectate de diseminarea informației;
b) informația este deja publică;
c) titularul licenței este obligat sau are permisiunea de a
divulga informația în scopul respectării condițiilor licenței, a unui
ordin al Autorității competente sau a unei legi în vigoare;
d) informația trebuie transmisă în cursul îndeplinirii normale
a activităților autorizate prin licență.
8.2. Schimburi de informații între OD și utilizatorii RED
8.2.1. OD vor institui sisteme prin care să poată primi sau
oferi informații privind orice problemă sau incident care
afectează sau poate afecta indicatorii de performanță ai
serviciului de distribuție. Schimburile de informații se realizează
în conformitate cu licențele emise și cu respectarea celorlalte
norme în vigoare.
8.2.2. La solicitarea OD, utilizatorii vor transmite toate
informațiile necesare pentru realizarea conducerii prin dispecer
și planificarea dezvoltării rețelelor de distribuție.
8.3. Informarea Autorității competente
Titularii de licențe pentru distribuție a energiei electrice vor
furniza Autorității competente datele și informațiile care îi sunt
necesare în exercitarea atribuțiilor sale, în conformitate cu
cerințele precizate în licență și în reglementările în vigoare.
8.4. Furnizări de informații
8.4.1. Utilizatorii RED sunt obligați să furnizeze la cerere OD
toate informațiile tehnice relevante necesare acestora pentru
analiza incidentelor din RED în conformitate cu reglementările în
vigoare.
8.4.2. OD trebuie să furnizeze utilizatorilor RED, la cererea
acestora și în condițiile stabilite prin reglementări, acele
informații privind instalațiile lor care:
a) sunt necesare utilizatorilor pentru a identifica și a evalua
corect posibilitățile pe care le au de a se racorda și utiliza RED;
b) reflectă influențele funcționării RED asupra instalațiilor
electroenergetice ale utilizatorilor.
8.4.3. OD furnizează în timp util OTS toate informațiile
necesare privind orice problemă sau eveniment care afectează
siguranța SEN sau regimul de funcționare al RET și, invers, OTS
furnizează în timp util OD toate informațiile necesare privind
orice problemă sau eveniment care afectează siguranța SEN
sau regimul de funcționare al RED.
8.4.4. OD furnizează la cererea OTS toate informațiile
relevante necesare acestuia pentru analiza avariilor din SEN și,
invers, OTS furnizează la cererea OD toate informațiile
relevante necesare acestuia pentru analiza avariilor din RED.
9. DISPOZIȚII FINALE
9.1. Bazele legale
9.1.1. OD, în calitate de titulari ai licențelor pentru distribuție,
și utilizatorii RED vor aplica și respecta prevederile prezentului
cod. În caz de nerespectare, Autoritatea competentă sau OD,
după caz, vor aplica măsuri în conformitate cu normele în
vigoare.
9.1.2. OD vor asigura revizuirea tuturor normelor tehnice
referitoare la funcționarea RED și vor propune norme noi, pe
baza programelor de revizuire și completare a reglementărilor
tehnice, elaborate de Autoritatea competentă conform
procedurilor în vigoare.
9.1.3. În termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a
prezentului cod, Compania Națională „Transelectrica” — S.A.,
în calitate de OTS, va elabora procedura prevăzută la pct. 5.4.5.
9.2. Situații neprevăzute în Cod
Orice măsura luată de OD pentru situații neprevăzute în
prezentul cod care îi va afecta pe ceilalți utilizatori ai RED va fi
luată de așa manieră încât să afecteze cât mai puțin
funcționarea acestora, urmând ca ulterior să fie obținute
acordurile celor implicați.
9.3. Derogări
Indiferent de modificările aduse cu ocazia revizuirilor,
prevederile prezentului cod se aplică tuturor utilizatorilor
racordați sau în curs de racordare la RED, oricare ar fi versiunea
Codului sub care aceasta s-a produs sau a început. În situații
speciale un utilizator poate cere derogarea de la îndeplinirea
anumitor condiții. În această situație utilizatorul adresează OD o
cerere însoțită de un memoriu justificativ. În cazul în care este de
acord cu acordarea derogării, OD avizează favorabil cererea și
va solicita Autorității competente aprobarea derogării. Solicitarea
va fi însoțită, de asemenea, de un memoriu justificativ al OD.
9.4. Anexa nr. 1 „Acte normative în vigoare, obligatorii la
aplicarea Codului” și anexa nr. 2 „Detalii tehnice care se
anexează cererii de racordare la RED și date referitoare la
instalațiile producătorilor și consumatorilor racordați la RED
(corelat cu prevederile Codului tehnic al RET)” fac parte
integrantă din prezentul cod.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
Acte normative în vigoare, obligatorii la aplicarea Codului
1. Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările și
completările ulterioare
2. Regulament privind racordarea utilizatorilor la rețelele
electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 867/2003
3. Regulament de furnizare a energiei electrice la
consumatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.007/2004
4. Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare
în Domeniul Energiei nr. 20/2004 pentru aprobarea Codului
tehnic al rețelei electrice de transport
5. Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare
în Domeniul Energiei nr. 17/2002 pentru aprobarea Codului de
măsurare a energiei electrice
6. Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare
în Domeniul Energiei nr. 35/2002 pentru aprobarea
Regulamentului de conducere și organizare a activității de
mentenanță
7. Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare
în Domeniul Energiei nr. 45/2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind stabilirea soluțiilor de racordare a
utilizatorilor la rețelele electrice de interes public
8. Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare
în Domeniul Energiei nr. 28/2007 privind aprobarea Standardului
de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice
9. Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare
în Domeniul Energiei nr. 28/2003 pentru aprobarea Metodologiei
de stabilire a compensațiilor bănești între utilizatorii racordați în
etape diferite, prin instalație comună, la rețele electrice de
distribuție
10. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 29/2003 pentru
aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a
utilizatorilor la rețelele electrice de distribuție de medie și joasă
tensiune, cu modificările ulterioare
11. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 43/2004 privind
aprobarea Contractului-cadru privind distribuția de energie
electrică, cu modificările ulterioare
12. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 23/2005 privind
aprobarea Contractului-cadru de vânzare/cumpărare a energiei
electrice ppentru acoperirea consumului propriu tehnologic al
rețelelor electrice de distribuție încheiat între [producător de
energie] și [operator de distribuție], cu modificările ulterioare
13. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 35/2005 pentru
aprobarea Procedurii privind asigurarea energiei electrice
reactive și modul de plată a acesteia
14. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 37/2005 pentru
aprobarea avizelor tehnice de racordare — conținut-cadru
15. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 9/2006 pentru aprobarea
contractelor-cadru de racordare la rețelele electrice de distribuție
16. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 24/2006 pentru
aprobarea Procedurii privind corecția energiei electrice în cazul
în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare —
Revizia I
25
ANEXA Nr. 1
la cod
17. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 3/2007 privind
aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifului pentru distribuția
energiei electrice de către persoane juridice, altele decât
operatorii principali de distribuție a energiei electrice, precum și
a condițiilor pentru retransmiterea energiei
18. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2007 pentru aprobarea
Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de
siguranță aferente capacităților energetice — revizia I, cu
modificările și completările ulterioare
19. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei și al președintelui Autorității
Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospodărie Comunală nr. 5/93/2007 pentru aprobarea
Contractului-cadru privind folosirea infrastructurii sistemului de
distribuție a energiei electrice pentru realizarea serviciului de
iluminat public
20. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2007 pentru
aprobarea Procedurii de soluționare a neînțelegerilor legate de
încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul
energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice
și a contractelor de racordare la rețea
21. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 39/2007 privind
aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul
de distribuție a energiei electrice — Revizia I
22. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2008 privind
aprobarea Metodologiei pentru emiterea avizelor de
amplasament de către operatorii de rețea
23. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 2/2003 pentru aprobarea
Normativului privind alegerea izolației, coordonarea izolației și
protecția instalațiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor —
indicativ NTE 001/03/00
24. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 34/2003 privind
aprobarea Normativului de încercări și măsuratori pentru
sistemele de protecții, comandă-control și automatizări din
partea electrică a centralelor și stațiilor
25. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2004 privind
aprobarea Normativului pentru construcția liniilor aeriene de
energie electrică cu tensiuni peste 1.000 V
26. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 8/2005 privind
aprobarea normei tehnice energetice „Normativ pentru analiza
și evidența evenimentelor accidentale din instalațiile de
producere, transport și distribuție a energiei electrice și termice”
27. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 7/2006 pentru aprobarea
Normei tehnice energetice (NTE) „Normativ privind metodologia
de calcul al curenților de scurtcircuit în rețelele electrice cu
tensiunea sub 1 kV”
28. Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2008 pentru
aprobarea Normativului pentru proiectarea și executarea
rețelelor de cabluri electrice
 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
ANEXA Nr. 2 — tabelul 1
la cod
Date pentru grupurile generatoare
Descrierea datelor Unități Categoria
(simbol) de măsură datelor

Centrală electrică:
Punctul de racordare la rețea Text, schemă S, D
Tensiunea nominală la punctul de racordare kV S, D
Grupuri generatoare:
Puterea nominală aparentă MVA S, D, R
Factor de putere nominal (cos φn) S, D, R
Putere netă MW S, D, R
Puterea activă nominală MW S, D, R
Puterea activă maximă produsă la borne MW S, D, T
Tensiunea nominală kV S, D, R
Frecvența maximă/minimă de funcționare la parametrii nominali Hz D, R
Consumul serviciilor proprii la putere maximă produsă la borne MW S, D, R, T
Putere reactivă maximă la borne MVAr S, D, R, T
Putere reactivă minimă la borne MVAr S, D, R, T
Puterea activă minimă produsă MW S, D, R, T
Constanta de inerție a turbogeneratorului (H) sau momentul de inerție (GD2) MWs/MVA D, R
Turația nominală rpm S
Raportul de scurtcircuit D, R
Curent statoric nominal A D, R
Reactanțe saturate și nesaturate ale grupurilor generatoare:
Reactanța nominală [tensiune nominală2/putere aparentă nominală] ohm S, D, R
Reactanța sincronă longitudinală % din reactanța nominală % S, D, R
Reactanța tranzitorie longitudinală % din reactanța nominală % D, R
Reactanța supratranzitorie longitudinală % din reactanța nominală % S, D, R
Reactanța sincronă transversală % din reactanța nominală % D, R
Reactanța tranzitorie transversală % din reactanța nominală % D, R
Reactanța supratranzitorie transversală % din reactanța nominală % S, D, R
Reactanța de scăpări statorică % din reactanța nominală % D, R
Reactanța de secvență zero % din reactanța nominală % D, R
Reactanța de secvență negativă % din reactanța nominală % D, R
Reactanța Potier % din reactanța nominală % D, R
Constante de timp ale grupurilor generatoare:
Tranzitorie a înfășurării de excitație cu statorul închis (Td’) s D, R
Supratranzitorie a înfășurării de amortizare cu statorul închis (Td”) s D, R
Tranzitorie a înfășurării de excitație cu statorul deschis (Td0’) s D, R
Supratranzitorie a înfășurării de amortizare cu statorul deschis (Td0”) s D, R
Tranzitorie a înfășurării de excitație cu statorul deschis, pe axa q (Tq0’) s D, R
Supratranzitorie a înfășurării de amortizare cu statorul deschis, pe axa q (Tq0”) s D, R
Diagrame pentru grupurile generatoare:
Diagrama de capabilitate Date grafice D, R
Diagrama P-Q Date grafice D, R, T
Curba eficienței în funcționare Date grafice D, R
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009 27

Descrierea datelor Unități Categoria

(simbol) de măsură datelor

Capabilitatea grupului generator din punctul de vedere al puterii reactive:

Putere reactivă în regim inductiv la putere maximă generată MVAr generat S, D, R, T
Putere reactivă în regim inductiv la putere minimă generată MVAr generat D, R, T
Putere reactivă în regim inductiv pe timp scurt la valorile nominale pentru putere, tensiune și
MVAr D, R, T
frecvență
Putere reactivă în regim capacitiv la putere maximă/minimă generată MVAr absorbit S, D, R, T
Sistemul de excitație al generatorului:
Tipul sistemului de excitație Text D, R
Tensiunea rotorică nominală (de excitație) V D, R
Tensiunea rotorică maximă (plafonul de excitație) V D, R
Durata maximă admisibilă a menținerii plafonului de excitație Sec. D, R
Schema de reglaj a excitației V/V D, R
Viteza maximă de creștere a tensiunii de excitație V/s D, R
Viteza maximă de reducere a tensiunii de excitație V/s D, R
Dinamica caracteristicilor de supraexcitație Text D, R
Dinamica caracteristicilor de subexcitație Text D, R
Limitatorul de excitație Schemă bloc D, R
Regulatorul de viteză:
Tipul regulatorului Text S, D
Funcțiile de reglaj realizate de regulator (scheme funcționale, funcții combinate de reglaj, timpi
Scheme, text S, D, R
de comutație, modul de alegere și condițiile comutării automate între regimuri)
Funcția de transfer standardizată cu blocuri funcționale a regulatorului, a elementelor de
Scheme D, R
execuție și a instalației reglate (generator, turbină, cazan)
Plaja de reglaj a statismului permanent % S, D, R
Valoarea actuală a statismului permanent bp
— între frecvența și poziția deschiderii admisiei % D, R, T
— între putere și frecvență
Plaja de reglaj a parametrilor de acord Kp, Td și Tv %, s S, D
Valoarea actuală a parametrilor de acord Kp, Td și Tv %, s D, R, T
Plaja de reglaj a consemnului de frecvență Hz S, D, R, T
Viteza de variație a semnalelor de consemn
• de frecvență mHz/s
S, D, R
• de putere MW/s %/s
• de deschidere
Insensibilitatea întregului sistem de reglaj
± mHz
• în frecvență S, R, T
± MW
• în putere
Timpul mort al regulatorului s S, D, R, T
Timpii de deschidere/închidere a servomotorului s/s S, D, R, T
Precizia de măsură a reacției de
• frecvență/turație
• putere % S
• poziție servomotor
• liniaritate traductor poziție servomotor
Supraturarea maximă la aruncarea de sarcină (nmax) % nN S, D, R
Timpul de menținere a puterii comandate de RAV la o treaptă de frecvență menținută (pentru
min S, D, R, T
grupurile termoenergetice)
 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009

Descrierea datelor Unități Categoria

(simbol) de măsură datelor

Regulatorul de tensiune (RAT):

Tipul regulatorului Text D
Funcția de transfer echivalentă, eventual standardizată a regulatorului de tensiune, valori și
Text D, R
unități de măsură
Funcțiile de reglaj realizate de regulator (scheme funcționale, funcții combinate de reglaj, timpi
Scheme, text D, R
de comutație, modul de alegere și condițiile comutării automate între regimuri)
Acuratețea regulatorului de tensiune % S, D, R, T
Valoarea minimă a referinței de tensiune care poate fi setată în RAT % Un S, D, R, T
Valoarea maximă a referinței de tensiune care poate fi setată în RAT % Un S, D, R, T
Tensiunea maximă de excitație % Un S, D, R, T
Timpul de susținere a tensiunii maxime de excitație sec. S, D, R, T
Curentul maxim de excitație care poate fi susținut timp de 10 secunde % în exc S, D, R, T
Date asupra reglajului secundar frecvență/putere:
Banda de reglaj secundar maximă/minimă MW S, D, R, T
Viteza de încărcare/descărcare a grupului în reglaj secundar:
• plaja de reglaj MW/min S, D, R, T
• valoare actuală
Modul de acționare asupra RAV Schema S, D
Timpul de atingere a consemnului de putere s S, D, R, T
Timpul mort al reglajului secundar s S, D, R, T
Pentru grupurile termoenergetice:
• schema cu blocuri funcționale a buclei de sarcină bloc, apa alimentare, combustibil, aer,
temperaturi
scheme
• parametrii de acord ai buclelor de reglare menționate S, D, R
înregistrări
• funcțiile de transfer
• răspunsul principalilor parametri (presiune, debit, temperatura abur viu) la variația ordinului
de reglare de 100%
Sistemele de protecție ale grupurilor și valorile de reglaj Text S, D
Stabilirea următoarelor reglaje:
Limitatorul de excitație maximă Text, diagramă D
Limitatorul de excitație minimă Text, diagramă D
Limitatorul de curent statoric Text, diagramă D
Unități de transformare:
Număr de înfășurări Text S, D
Puterea nominală pe fiecare înfășurare MVA S, D, R
Raportul nominal de transformare kV/kV S, D, R
Tensiuni de scurtcircuit pe perechi de înfășurări % din Unom S, D, R
Pierderi în gol kW S, D, R
Pierderi în sarcină kW S, D, R
Curentul de magnetizare % S, D, R
Grupa de conexiuni Text S, D
Domeniu de reglaj kV-kV S, D
Schema de reglaj (longitudinal sau longo-transversal) Text, diagramă D, R
Mărimea treptei de reglaj % D
Reglaj sub sarcină DA/NU D
Tratarea neutrului Text, diagramă S, D
Curba de saturație Diagramă R
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009 29

ANEXA Nr. 2 — tabelul 2

la cod
Date pentru consumatori și instalații în punctul de racordare

Unități Categoria
Descriere
de măsură datelor

Tensiuni:
Tensiune nominală kV S, D
Tensiune maximă/minimă kV D
Coordonarea izolației:
Tensiune de ținere la impuls de trăsnet kV D
Tensiune de ținere la frecvența industrială a rețelei (50 Hz) kV D
Tensiune de ținere la impuls de comutație kV D
Curenți:
Curentul maxim kA S, D
kA pentru timpi
Curentul maxim de încărcare pe termen scurt de ordinul D
secundelor
Condiții ambientale pentru care se aplică acești curenți Text S, D
Legare la pământ:
Modul de legare la pământ Text D
Performanțele izolației în condiții de poluare — nivelul de poluare IEC 815 D
Sistem de comandă și achiziție de date:
Comanda la distanță și date transmise Text D
Transformatoare de măsurare de curent A/A D
Transformatoare de măsurare de tensiune kV/V D
Caracteristicile sistemului de măsurare Text R
Transformatoare de măsurare — detalii privind certificatele de testare Text R
Configurația rețelei:

Schema de funcționare a circuitelor electrice a instalațiilor existente și propuse inclusiv Diagrama

S, D, R
dispunerea barelor, tratarea neutrului, echipamente de comutație și tensiunile de funcționare monofilară

Impedanțele rețelei:
Impedanțele de secvență pozitivă, negativă și zero Ω S, D, R
Curenți de scurtcircuit:
Curentul maxim de scurtcircuit kA S, D, R
Capabilitatea de transfer:
Consumator sau grupe de consumatori alimentați din puncte de racordare alternative Text D, R
Consum alimentat normal din punctul de racordare X MW D, R
Consum alimentat normal din punctul de racordare Y MW D, R
Comutații de transfer în condiții planificate sau în condiții de incident Text D
Transformatoarele în punctul de racordare:
Curba de saturație Diagramă R
Date asupra unităților de transformare Diagramă S, D, R
 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009
ANEXA Nr. 2 — tabelul 3
la cod
Date asupra protecțiilor în punctul de racordare
Unități Categoria
Descriere
de măsură datelor

Numărul protecțiilor pe fiecare tip Text D

Reglajul protecțiilor ms D, R
Timpii de anclanșare/declanșare întreruptor (inclusiv stingerea arcului electric) ms D, R
Tipul instalațiilor de automatizare și reglajele (RAR, AAR) Text, ms D, R

ANEXA Nr. 2 — tabelul 4

la cod
Date asupra instalațiilor de compensare a puterii reactive
Unități Categoria
Descriere
de măsură datelor

Localizarea bobinelor de reactanță Text S, D, R

Puterea reactivă nominală a bobinelor de reactanță Mvar S, D, R
Tensiunea nominală a bobinelor de reactanță kV S, D, R
Localizarea bateriilor de condensatoare Text S, D, R
Puterea nominală a bateriilor de condensatoare Mvar S, D, R
Tensiunea nominală a bateriilor de condensatoare kV S, D, R
Localizarea compensatoarelor Text S, D, R
Puterea nominală a compensatoarelor (inductiv/capacitiv) ± Mvar S, D, R
Tensiunea nominală a compensatoarelor kV S, D, R
Modul de comutare/reglaj Text S, D, R

ANEXA Nr. 2 — Chestionar energetic 1

Date pentru mici consumatori
1. Date de identificare a consumatorului și a
proiectantului de specialitate atestat
1.1. Denumirea unității consumatoare, cu specificarea
modului legal de organizare (S.R.L., S.C. etc.), adresa, numele
reprezentantului, telefon, fax
1.2. Idem pentru proiectantul de specialitate atestat (dacă
este cazul)
2. Date generale asupra obiectivului (locului de consum)
pentru care se solicită racordarea (avizul tehnic de
racordare)
2.1. Denumirea obiectivului (locului de consum)
2.2. Localizarea obiectivului (locului de consum), adresa. Se
anexează plan de încadrare în zonă a obiectivului (locului de
consum).
2.3. Specificul activității la locul de consum (producție,
comerț, servicii etc.) și modul de lucru (număr de schimburi, zile
lucrătoare săptămânal)
2.4. Data prevăzută pentru punerea în funcțiune a
obiectivului la locul de consum respectiv
2.5.*) Felul în care este alimentat locul de consum în prezent
(schema instalației, caracteristici, legături la rețeaua electrică de
distribuție, punctul/punctele de delimitare a instalațiilor, punctul
de măsurare a energiei electrice și modul în care este realizată
măsurarea energiei electrice etc.)
la cod
3. Date energetice
3.1. Tipul de branșament solicitat (monofazat sau trifazat)
3.2. Lista receptoarelor ce se instalează, cu precizarea
puterii și tensiunii nominale. Unde este cazul, se va indica și
regimul generat de receptor (cu șocuri, deformant, cu sarcini
dezechilibrate etc.).
3.3. Puterea celui mai mare motor, regimul și modul de
pornire
3.4. Puterea totală instalată (kW) — în primii 5 ani
3.5. Puterea maximă simultan absorbită (activă și aparentă —
kW/kVA) — în primii 5 ani
3.6. Factorul de putere mediu la care va funcționa
consumatorul
3.7. În cazul în care la rețeaua aparținând consumatorului
există racordați și alți consumatori, situația energetică se va
prezenta pe total și defalcat pentru fiecare consumator.
3.8. Precizări privind sursele de alimentare proprii ale
consumatorului (tip, putere, timp de pornire, durata maximă de
funcționare, schemă de racordare etc.)
4. Alte informații privind consumatorul, activitatea
acestuia, elementele energetice ale instalațiilor și
receptoarelor, condiții de funcționare etc. care se consideră
necesare pentru definirea și caracterizarea punctului de
consum și care să permită o analiză completă din punct de
vedere energetic

*) Punctul 2.5 se completează numai pentru locurile de consum existente pentru care se solicită spor de putere sau separare de consumatori prin
racordare directă la RED.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009 31

ANEXA Nr. 2 — Chestionar energetic 2

Date pentru mari consumatori
1. Date de identificare a consumatorului și a
proiectantului de specialitate atestat
1.1. Denumirea unității consumatoare, adresa, numele
reprezentantului, telefon, telex, fax
1.2. Idem pentru proiectantul de specialitate atestat (dacă
este cazul)
2. Date generale asupra obiectivului (locului de consum)
pentru care se solicită racordarea (avizul tehnic de
racordare)
2.1. Denumirea obiectivului (locului de consum)
2.2. Localizarea obiectivului (locului de consum), adresa. Se
anexează plan de încadrare în zonă a obiectivului (locului de
consum)
2.3. Specificul activității la locul de consum (producție, servicii
etc.) și modul de lucru (număr de schimburi, zile lucrătoare)
2.4. Data prevăzută pentru punerea în funcțiune a
obiectivului la locul de consum respectiv
la cod
2.5. *) Felul în care este alimentat locul de consum în prezent
(schema instalației, caracteristici, legături la rețeaua electrică de
distribuție, punctul/punctele de delimitare a instalațiilor, punctul
de măsurare a energiei electrice și modul în care este realizată
măsurarea energiei electrice etc.)
3. Date energetice
3.1. Cerințe privind continuitatea alimentării cu energie
electrică
3.2. Numărul de căi de alimentare solicitat de consumator
pentru racordarea locului de consum
3.3. Precizări privind sursele de alimentare proprii ale
consumatorului (tip, putere, timp de pornire, durata maximă de
funcționare, schemă de racordare etc.)
3.4. Factorul de putere mediu la care va funcționa
consumatorul
3.5. Detalii privind receptoarele, caracteristicile acestora,
regim de funcționare, puteri instalate și absorbite etc. — conform
tabelului următor:

Nr. Situația Puterea cerută Situația

Date energetice ale consumatorului U.M. Observații
crt. existentă1) pe ani 2) finală
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Puterea totală instalată MW
Puterea maximă simultan absorbită (activă și MW
2.
aparentă) MVA
Puterea absorbită în orele de vârf de sarcină MW
3.
(activă și aparentă) MVA
Schimb 1 %
4. Puterea absorbită pe schimburi (% din Pmax) Schimb 2 %
Schimb 3 %
Pinst MW
5. Puterea receptoarelor cu regim de șocuri3)
Pabs MW
Pinst MW
6. Puterea receptoarelor cu regim deformant4)
Pabs MW
Pinst MW
7. Puterea receptoarelor cu regim nesimetric
Pabs MW
MW
MW
U1.....kV
Puterea absorbită și instalată la tensiunile de MW
8. U2.....kV
utilizare a energiei electrice (Pa/Pi) MW
U3.....kV
MW
MW
Pi MW
9. CET propriu
Wanuală MWh
1)
Conform contractelor existente.
2)
Se evidențiază și puterile aprobate anterior, cu precizarea avizelor tehnice de racordare respective.
Se vor indica separat:
— pentru punctul 3) — instalația cu regim de șocuri
— caracteristicile fenomenului: — durata șocului în secunde;
— frecvența în șocuri pe minut;
— amplitudinea maximă a șocului;
— pentru punctul 4) — instalația cu regim nesimetric sau deformant;
— caracteristicile fenomenului.

3.6. Curbe de sarcină-tip pentru consumul existent și final, 4. Alte informații privind consumatorul, activitatea
în cazul consumatorilor cu putere maximă simultan absorbită în acestuia, elemente energetice ale instalațiilor și
situația finală de peste 1 MW receptoarelor, condiții de funcționare etc. care se consideră
3.7. În cazul în care la rețeaua aparținând consumatorului necesare pentru definirea și caracterizarea locului de
există racordați și alți consumatori, situația energetică se va consum și care să permită o analiză completă din punct de
prezenta pe total și defalcat pentru fiecare consumator. vedere energetic.
*) Punctul 2.5 se completează numai pentru locurile de consum existente pentru care se solicită spor de putere sau separare de consumatori prin
racordare directă la RED.
 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 43/26.I.2009

AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU COMUNICAȚII

DECIZIE
pentru modificarea și completarea Deciziei președintelui Autorității Naționale de Reglementare
în Comunicații nr. 1.074/EN/2004 privind implementarea serviciului universal
în sectorul comunicațiilor electronice
Având în vedere Ordinul ministrului comunicațiilor și tehnologiei informației nr. 184/2004 pentru aprobarea Documentului
de politică și strategie privind implementarea serviciului universal în sectorul comunicațiilor electronice, cu modificările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 6 alin. (5) și ale art. 8 alin. (1), (3) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2008
privind înființarea Autorității Naționale pentru Comunicații, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 4 alin. (4) și ale art. 23
alin. (2) din Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații
electronice, republicată,

președintele Autorității Naționale pentru Comunicații emite prezenta decizie.

Art. I. — Decizia președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Comunicații nr. 1.074/EN/2004 privind
implementarea serviciului universal în sectorul comunicațiilor
electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 750 din 18 august 2004, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 165, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 165. — (1) Furnizorii de servicii de telefonie destinate
publicului, care atribuie numere de telefon abonaților, au
obligația de a pune la dispoziția furnizorilor de serviciu universal,
în termen de 6 luni de la primirea unei solicitări, conform art. 164
alin. (1), dar nu mai târziu de data de 31 august 2009, în condiții
echitabile, obiective, nediscriminatorii și la tarife orientate către
costuri, toate informațiile relevante în vederea realizării bazei de
date complete prevăzute la art. 162 alin. (1) lit. a) și de a
actualiza, până la data de 10 a fiecărei luni, informațiile
transmise.”
2. La articolul 28, alineatul (7) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(7) Persoanele interesate pot depune contestație privind
rezultatul licitației în termen de două zile lucrătoare de la
primirea înștiințării prevăzute la alin. (6). Contestația trebuie
întocmită în scris și depusă la sediul central al ANC de către un
reprezentant al solicitantului, sub luare de semnătură, sau
transmisă prin serviciul de trimitere recomandată cu confirmare
de primire.”
3. La anexa nr. 3 litera B, punctul B.3 se modifică și va
avea următorul cuprins:
„□ B.3. Serviciul de informații privind abonații;”.
4. La anexa nr. 3 litera B, după punctul B.3 se introduce
un nou punct, punctul B.4, cu următorul cuprins:
„□ B.4. Punerea la dispoziție a registrelor abonaților.”
Art. II. — Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Președintele Autorității Naționale pentru Comunicații,

Dorin-Liviu Nistoran

București, 19 ianuarie 2009.

Nr. 35.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

&JUYDGY|323926]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43/26.I.2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021 5

ACTE ALE AUTORITĂȚII NAȚIONALE DE

REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

ORDIN
privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici
care proiectează, execută și verifică instalații electrice
Având în vedere dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor
de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările
ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. e) și ale art. 9 alin. (1) lit. n) și s) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007
privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,
președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Regulamentul pentru atestarea
operatorilor economici care proiectează, execută și verifică
instalații electrice, prevăzut în anexa care face parte integrantă
din prezentul ordin.
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se
abrogă Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 45/2016 privind
aprobarea Regulamentului pentru atestarea operatorilor
economici care proiectează, execută și verifică instalații
electrice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 730 din 21 septembrie 2016, cu modificările și
completările ulterioare.
Art. 3. — Solicitările de acordare de atestate/decizii
de confirmare transmise la Autoritatea Națională de
Reglementare în Domeniul Energiei și nesoluționate până la
data intrării în vigoare a prezentului ordin se soluționează în
conformitate cu prevederile regulamentului prevăzut la art. 1.
Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I, și intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriță
București, 15 decembrie 2021.
Nr. 134.

ANEXĂ

REGULAMENT
pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută și verifică instalații electrice

CAPITOLUL I Art. 2. — (1) Activitățile de proiectare, executare și verificare

Dispoziții generale
Art. 1. — (1) Prezentul regulament stabilește:
a) procedura de atestare a operatorilor economici care
desfășoară activități de proiectare, executare și verificare de
instalații electrice, modificarea, vizarea, suspendarea și retragerea
atestatului, inclusiv criteriile/condițiile pentru acordarea/refuzul
acordării;
b) procedura de confirmare a dreptului operatorilor
economici, persoane juridice străine, înregistrate într-un stat
membru UE/SEE/Elveția, de a presta servicii transfrontaliere,
pentru realizarea de lucrări de proiectare, executare și verificare
instalații electrice, în România;
c) condițiile-cadru de valabilitate asociate atestatelor
destinate activității de proiectare, executare și verificare de
instalații electrice, respectiv drepturile și obligațiile operatorului
economic care deține un atestat, denumit titular de atestat.
(2) În aplicarea prevederilor prezentului regulament, ANRE
emite decizii privind acordarea, refuzul acordării unui/unor
atestat/atestate, modificarea, suspendarea ori retragerea
unui/unor atestat/atestate ori, după caz, confirmarea/refuzul de
confirmare a dreptului de a presta în România servicii
transfrontaliere pentru realizarea de lucrări de proiectare,
executare și verificare instalații electrice.
a instalațiilor electrice se realizează de către operatori economici
care dețin atestate/decizii de confirmare emise în condițiile
prezentului regulament, potrivit competențelor acordate de
fiecare tip de atestat sau, după caz, potrivit competențelor
stabilite prin decizia de confirmare, cu respectarea prevederilor
legii și ale reglementărilor în vigoare.
(2) Solicitarea acordării și vizării atestatelor în domeniul
energiei electrice este responsabilitatea operatorilor economici
care desfășoară activități de proiectare, executare și verificare
de instalații electrice, care trebuie să acționeze, în acest sens,
conform prevederilor prezentului regulament.
(3) Solicitarea confirmării și, respectiv, reconfirmării dreptului
de a presta servicii transfrontaliere în România pentru realizarea
de lucrări de proiectare, executare și verificare instalații electrice
este responsabilitatea operatorilor economici, persoane juridice
străine, înregistrate într-un stat membru UE/SEE/Elveția, ce
desfășoară astfel de activități în România și care trebuie să
acționeze, în acest sens, conform prevederilor prezentului
regulament.
(4) Titularul de atestat nu poate deține simultan două sau mai
multe atestate care acordă aceleași competențe.
(5) În situația în care se acordă unui operator economic un tip
de atestat care include, conform prevederilor art. 9 alin. (1), alt
tip de atestat deținut de acesta, simultan se retrage atestatul cu
cele mai puține competențe.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021
Art. 3. — Prevederile prezentului regulament se aplică de
către:
a) solicitanții de atestate pentru proiectarea, executarea și
verificarea de instalații electrice și de către solicitanții confirmării
dreptului de a presta servicii transfrontaliere în România, pentru
realizarea de lucrări de proiectare, executare și verificare
instalații electrice;
b) titularii de atestate sau titularii deciziilor de confirmare
a dreptului de a presta servicii transfrontaliere în România.
Art. 4. — (1) Operatorul economic, persoană juridică străină,
înregistrată într-un stat membru UE/SEE/Elveția, are dreptul de
a presta servicii transfrontaliere, pentru realizarea de lucrări de
proiectare, executare și verificare instalații electrice în România,
dacă îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții:
a) deține un document echivalent cu un atestat dintre cele
prevăzute de prezentul regulament corespunzător tipurilor de
lucrări ce vor fi realizate, emis de o autoritate publică din țara
de origine sau de orice altă entitate din țara de origine,
îndreptățită să emită un astfel de document; sunt acceptate și
documente emise într-un scop echivalent sau din care reiese
clar că cerința respectivă este îndeplinită;
b) deține o decizie de confirmare emisă de ANRE prin care
i se recunoaște acestuia dreptul de a presta servicii
transfrontaliere pentru realizarea de lucrări de proiectare,
executare și verificare instalații electrice în România, ca urmare
a îndeplinirii cerințelor prevăzute de prezentul regulament;
c) respectă, pe durata desfășurării activităților de proiectare,
executare și verificare a instalațiilor electrice, Condițiile-cadru
de valabilitate asociate tipului de atestat pentru care solicită
echivalarea competențelor, prevăzute, după caz, în anexele
nr. 1 și 2, corespunzător tipurilor de lucrări realizate;
d) face dovada achitării unui tarif egal cu tariful de emitere a
unui atestat, conform prevederilor art. 13, pentru tipul de atestat
pentru care se solicită echivalarea competențelor.
(2) Decizia de confirmare prevăzută la alin. (1) lit. b) este
valabilă pe toată durata de valabilitate a documentului prevăzut
la lit. a).
(3) În cazul încetării valabilității documentului prevăzut la
alin. (1) lit. a), operatorul economic titular al deciziei de confirmare
nu mai are dreptul să desfășoare activitatea pentru care i-a fost
acordată decizia de confirmare și va înștiința ANRE în termen
de cel mult 30 de zile calendaristice; în acest caz, ANRE va emite
o decizie de încetare a aplicabilității deciziei de confirmare.
(4) În vederea continuării desfășurării activității pentru care a
primit confirmare, operatorul economic, persoană juridică
străină, înregistrată într-un stat membru UE/SEE/Elveția, titular
al deciziei de confirmare, are obligația de a solicita, la fiecare
5 ani de la data emiterii deciziei, o nouă confirmare a dreptului de
a presta servicii transfrontaliere, conform prevederilor cap. VII.
Art. 5. — Operatorul economic, persoană juridică străină,
înregistrată într-un alt stat decât Elveția sau într-un stat care nu
este membru UE/SEE, poate solicita și obține acordarea unui
atestat emis în condițiile prezentului regulament dacă
îndeplinește condițiile de acordare corespunzătoare tipului de
atestat solicitat, prevăzute în prezentul regulament, și dacă are
înregistrat pe teritoriul României un sediu secundar, pentru
întreaga durată de valabilitate a atestatului. Respectarea
cerințelor specificate în regulament se poate face inclusiv prin
transmiterea de documente echivalente emise în acest scop în
țara de origine a societății sau din care reiese clar că cerința
respectivă este îndeplinită, traduse în limba română în formă
necertificată.
Art. 6. — (1) Prevederile prezentului regulament nu se aplică
operatorilor economici care desfășoară:
a) activități de proiectare, producere sau furnizare/
comercializare de echipamente sau materiale destinate utilizării
lor în instalațiile electrice;
b) activități de proiectare, executare și verificare instalații
electrice de curenți slabi aferente clădirilor civile și industriale;
c) activități de executare lucrări de vopsire a elementelor de
susținere a rețelelor electrice;
d) activități de defrișare pentru culoarul de trecere a liniilor
electrice aeriene.
(2) Un operator economic care are, potrivit legii, calitatea de
antreprenor general, în baza unui contract de antrepriză încheiat
cu un beneficiar și care nu deține un atestat acordat de ANRE,
are dreptul de a subcontracta lucrările de proiectare, executare
sau verificare de instalații electrice care, prin contractul încheiat
cu beneficiarul investiției, sunt în sarcina sa, numai către
operatori economici atestați conform prezentului regulament și
numai cu acordul beneficiarului. Antreprenorul general are
obligația de a coordona realizarea tuturor lucrărilor de instalații
electrice printr-un angajat al său care deține calitatea de
electrician autorizat, având gradul de autorizare corespunzător
nivelului de tensiune la care se realizează lucrările;
antreprenorul general este responsabil pentru lucrările de
proiectare, executare sau verificare de instalații electrice
realizate, în solidar cu operatorul economic titular de atestat cu
care a subcontractat realizarea acestor lucrări.
(3) Producătorii de energie electrică, operatorul de transport
și de sistem și operatorii de distribuție care sunt titulari de licențe
acordate de ANRE pentru aceste activități au dreptul să
realizeze lucrări de proiectare, executare și verificare a
instalațiilor electrice din cadrul rețelelor electrice pe care le
exploatează sau care urmează să facă parte din rețelele
electrice pe care le exploatează, fără a fi necesară deținerea
unui atestat acordat de ANRE, utilizând personal propriu calificat
și autorizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 7. — (1) Termenii utilizați în prezentul regulament sunt
definiți în Legea energiei electrice și a gazelor naturale
nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În înțelesul prezentului regulament, termenii utilizați
se definesc după cum urmează:
1. atestat — act administrativ individual emis de către ANRE
unui operator economic solicitant, prin care i se acordă acestuia
dreptul de a desfășura, după caz, activități de proiectare,
executare și verificare de instalații electrice, cu respectarea
condițiilor-cadru de valabilitate asociate prevăzute de prezentul
regulament;
2. confirmare — recunoașterea dreptului operatorului
economic prevăzut la art. 4 alin. (1) care îndeplinește condițiile
prezentului regulament de a presta servicii transfrontaliere
pentru realizarea de lucrări de proiectare, executare și verificare
instalații electrice în România;
3. decizie de confirmare — act administrativ individual emis
de către ANRE operatorului economic prevăzut la art. 4 alin. (1)
care îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul regulament,
prin care se recunoaște acestuia dreptul de a presta servicii
transfrontaliere în România, în limitele și cu respectarea
prevederilor prezentului regulament; decizia de confirmare ține
loc de atestat;
4. electrician autorizat — persoana fizică, titulară a unei
legitimații/adeverințe care atestă calitatea de electrician
autorizat, gradul, tipul și limitele de competență ale titularului,
emisă în condițiile Regulamentului pentru autorizarea
electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici
cu execuția, precum și a experților tehnici de calitate și
extrajudiciari în domeniul instalațiilor electrice, aprobat prin ordin
al președintelui ANRE;
5. executare — ansamblul activităților desfășurate de un
operator economic atestat în vederea realizării/modificării unei
instalații electrice, cu respectarea proiectelor tehnice și a
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021
legislației incidente în vigoare, inclusiv a normelor, normativelor
tehnice, prescripțiilor și a altor reglementări în vigoare, incidente
domeniului instalațiilor electrice. Aceste activități includ și
lucrările de mentenanță care necesită intervenții asupra unor
componente ale instalațiilor electrice;
6. instalație electrică — ansamblu de echipamente electrice
asociate care au caracteristicile coordonate pentru a îndeplini un
scop dat; instalația electrică include partea electrică a centralelor
electrice, rețelele electrice și instalațiile electrice de utilizare;
instalația electrică face parte din sistemul electroenergetic
național sau dintr-un sistem electroenergetic izolat;
7. instalație electrică interioară — instalație electrică de joasă
tensiune pentru prize și iluminat aferentă unei construcții,
realizată în interiorul acesteia;
8. mentenanță — ansamblul tuturor acțiunilor tehnice
și organizatorice care se execută asupra structurilor, instalațiilor
și componentelor aflate în operare și care sunt efectuate pentru
menținerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii
funcțiilor pentru care au fost proiectate;
9. operator economic — orice persoană de drept privat, care
oferă în mod licit pe piață produse, servicii și/sau executare de
lucrări, precum și persoanele fizice autorizate, întreprinderile
individuale și întreprinderile familiale care își desfășoară
activitatea în baza Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și
întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 182/2016; în prezentul regulament unitatea
administrativ-teritorială sau o structură proprie a acesteia, având
personalitate juridică, este asimilată operatorului economic;
10. responsabil tehnic cu execuția — persoana fizică, titulară
a unui document care atestă calitatea de responsabil tehnic
cu execuția, emis de o autoritate publică în condițiile legii;
11. regulament — Regulamentul pentru atestarea operatorilor
economici care proiectează, execută și verifică instalații electrice,
aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 134/2021;
12. termen de vizare — data până la care trebuie efectuată
verificarea îndeplinirii condițiilor pentru continuarea activităților
supuse atestării și aplicarea vizei pe atestat;
13. titular de atestat — operator economic care deține un
atestat acordat de ANRE în condițiile prezentului regulament;
este asimilat titularului de atestat operatorul economic care
îndeplinește condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1), titular al unei
decizii de confirmare;
14. verificator de proiecte — persoana fizică, titulară a unui
document care atestă calitatea de verificator de proiecte, emis
de o autoritate publică în condițiile legii;
15. vizare — activitatea desfășurată de către ANRE prin
compartimentul de specialitate ce are ca scop verificarea
îndeplinirii condițiilor în vederea continuării activităților supuse
atestării.
(3) Abrevierile utilizate sunt următoarele:
1. ANRE — Autoritatea Națională de Reglementare în
Domeniul Energiei;
2. SEE — Spațiu Economic European;
3. SEN — Sistemul electroenergetic național;
4. UE — Uniunea Europeană;
5. PCUe — Punct de contact unic electronic.
(4) Abrevierile prevăzute la alin. (3) se completează cu
termenii definiți prin Legea energiei electrice și a gazelor
naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare,
și prin legislația aplicabilă în domeniul energiei electrice.
7
CAPITOLUL II
Activități supuse atestării
Art. 8. — Categoriile de instalații electrice ale căror
proiectare, executare și verificare se realizează de către un
operator economic atestat în condițiile prezentului regulament
sunt:
a) instalații electrice de joasă tensiune: instalații electrice de
utilizare de joasă tensiune, branșamente, linii electrice, aeriene
sau subterane de joasă tensiune, posturi de transformare și
stații electrice (partea de joasă tensiune), precum și partea
electrică (partea de joasă tensiune) a centralelor electrice;
b) instalații electrice de medie tensiune: instalații electrice de
utilizare de medie tensiune, linii electrice, aeriene sau
subterane, de medie tensiune, posturi de transformare și stații
electrice (partea de medie tensiune), instalațiile electrice de
protecție și automatizări din stațiile electrice, precum și partea
electrică (partea de medie tensiune) a stațiilor de înaltă tensiune
și a centralelor, instalațiile electrice de protecție și automatizări
aferente instalațiilor electrice de medie tensiune;
c) instalații electrice de înaltă tensiune: instalații electrice de
utilizare de înaltă tensiune, linii electrice aeriene sau subterane
și stații electrice cu tensiuni nominale mai mari sau egale cu
110 kV, instalațiile electrice de protecție și automatizări din
stațiile electrice aferente instalațiilor electrice de înaltă tensiune.
Art. 9. — (1) Atestatele emise de ANRE sunt:
a) atestat de tip A — încercări de echipamente și instalații
electrice; include competențele atestatelor de tip A1 și A2;
b) atestat de tip A1 — încercări de echipamente și instalații
electrice de joasă tensiune;
c) atestat de tip A2 — încercări de echipamente și instalații
electrice de joasă și medie tensiune; include competențele
atestatului de tip A1;
d) atestat de tip A3 — încercări de echipamente și instalații
electrice în vederea certificării conformității tehnice a centralelor
electrice în raport cu normele tehnice aplicabile;
e) atestat de tip B — proiectare și executare de instalații
electrice exterioare/interioare pentru incinte/construcții civile și
industriale, branșamente aeriene și subterane, la tensiunea
nominală de 0,4 kV; include competențele atestatelor de tip Bp,
Be, Bi și A1;
f) atestat de tip Bp — proiectare de instalații electrice
exterioare/interioare pentru incinte/construcții civile și industriale,
branșamente aeriene și subterane, la tensiunea nominală de
0,4 kV;
g) atestat de tip Be — executare de instalații electrice
exterioare/interioare pentru incinte/construcții civile și industriale,
branșamente aeriene și subterane, la tensiunea nominală
de 0,4 kV; include competențele atestatelor de tip Bi și A1;
h) atestat de tip Bi — executare de instalații electrice
exterioare/interioare pentru incinte/construcții civile și industriale;
include competențele atestatului de tip A1;
i) atestat de tip C1A — proiectare de linii electrice, aeriene
sau subterane, cu tensiuni nominale de 0,4 kV — 20 kV, posturi
de transformare cu tensiunea nominală superioară de cel mult
20 kV, stații de medie tensiune, precum și partea electrică de
medie tensiune a stațiilor de înaltă tensiune; include
competențele atestatului de tip Bp;
j) atestat de tip C1B — proiectare de linii electrice, aeriene
sau subterane, cu tensiuni nominale de 0,4 kV — 110 kV, posturi
de transformare cu tensiunea nominală superioară de cel mult
20 kV, stații de medie tensiune și 110 kV, precum și partea
electrică de medie tensiune a stațiilor cu tensiuni nominale mai
mari sau egale cu 110 kV; include competențele atestatelor
de tip C1A și Bp;
k) atestat de tip C2A — executare de linii electrice, aeriene
sau subterane, cu tensiuni nominale de 0,4 kV — 20 kV, posturi
de transformare cu tensiunea nominală superioară de cel mult
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021
20 kV, stații de medie tensiune, precum și partea electrică de
medie tensiune a stațiilor de înaltă tensiune; include
competențele atestatelor de tip Be, Bi, A2 și A1;
l) atestat de tip C2B — executare de linii electrice, aeriene
sau subterane, cu tensiuni nominale de 0,4 kV — 110 kV, posturi
de transformare cu tensiunea nominală superioară de cel mult
20 kV, stații de medie tensiune și 110 kV, precum și partea
electrică de medie tensiune a stațiilor cu tensiuni nominale mai
mari sau egale cu 110 kV; include competențele atestatelor
de tip Be, Bi, C2A, A2 și A1;
m) atestat de tip D1 — proiectare de linii electrice aeriene și
subterane cu orice tensiuni nominale standardizate; include
competențele atestatelor de tip C1B, C1A și Bp;
n) atestat de tip D2 — executare de linii electrice aeriene și
subterane cu orice tensiuni nominale standardizate; include
competențele atestatelor de tip C2B, C2A, Be, Bi, A, A2 și A1;
o) atestat de tip E1 — proiectare de posturi de transformare,
stații electrice și de instalații aparținând părții electrice a
centralelor cu orice tensiuni nominale standardizate; include
competențele atestatelor de tip C1B, C1A și Bp;
p) atestat de tip E2 — executare de posturi de transformare,
stații electrice și de lucrări la partea electrică a centralelor cu
orice tensiuni nominale standardizate; include competențele
atestatelor de tip E2PA, C2B, C2A, Be, Bi, A, A2 și A1;
q) atestat de tip E2PA — executare de lucrări la instalații
electrice de protecție și automatizări din stațiile electrice.
(2) Competențele pe care le conferă titularului tipurile de
atestate precizate la alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. 3.
(3) Titularii de atestate pot contracta și realiza activități de
operare a instalațiilor electrice și a capacităților energetice
deținute de operatorii de rețea, de producători sau de clienți
finali, la nivelul competențelor conferite de tipul de atestat
deținut, constând, după caz, în supravegherea funcționării
instalațiilor electrice, pregătirea, coordonarea și realizarea
manevrelor, precum și realizarea de activități de mentenanță.
(4) Tipurile de atestate prevăzute la alin. (1) lit. e), g), h), k),
l), n), p) și q) includ și competențe privind efectuarea de lucrări
de mentenanță la corpurile de iluminat stradal pietonal și rutier,
temporar festiv și ornamental sau ornamental festiv, racordate la
instalațiile electrice publice, în condițiile atestatului deținut, ale
Legii serviciului de iluminat public nr. 230/2006, cu completările
ulterioare, precum și ale altor reglementări aplicabile.
Art. 10. — (1) Durata de valabilitate a oricărui tip de atestat
este nelimitată.
(2) În scopul continuării activităților supuse atestării, titularii
de atestate trebuie să solicite vizarea de către ANRE a
atestatelor deținute, o dată la 5 ani, în condițiile prezentului
regulament.
(3) Termenul prevăzut la alin. (2) curge de la data emiterii
atestatului sau de la data ultimei vize.
(4) Atestatele care nu sunt vizate, în condițiile prezentului
regulament, de către ANRE își pierd valabilitatea.
Art. 11. — (1) Atestatele se acordă și se emit de către ANRE
în condițiile prezentului regulament.
(2) Titularului de atestat îi sunt aplicabile Condițiile-cadru de
valabilitate asociate tipului de atestat pe care îl deține, pe care
este obligat să le respecte.
(3) Condițiile-cadru de valabilitate asociate atestatelor sunt
prevăzute, în funcție de tipul de atestat, în anexele nr. 1 și 2.
CAPITOLUL III
Procedura de solicitare a unui atestat
Art. 12. — (1) În vederea obținerii unui atestat, solicitantul, prin
reprezentantul său legal/persoană împuternicită în acest sens,
depune/transmite la ANRE o cerere de atestare, întocmită conform
modelului prevăzut în anexa nr. 4. La cererea solicitantului, în
termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii/transmiterii cererii,
ANRE confirmă înregistrarea acesteia în baza de date a ANRE.
(2) Cererea de atestare este însoțită de documente
justificative, în funcție de tipul de atestat solicitat, redactate sau
traduse în limba română în formă necertificată, conform
prevederilor prezentului regulament.
(3) ANRE nu acordă/vizează un atestat dintre cele prevăzute
de prezentul regulament:
a) operatorului economic aflat în procedura falimentului;
b) operatorului economic căruia ANRE i-a retras atestatul în
ultimii 5 ani anterior înregistrării cererii, pentru motive imputabile
acestuia.
Art. 13. — (1) Solicitantul de atestat are obligația de a achita
un tarif de emitere a atestatului, pentru fiecare tip de atestat
solicitat, stabilit în conformitate cu prevederile ordinului
președintelui ANRE cu privire la aprobarea tarifelor și
contribuțiilor bănești percepute de Autoritatea Națională de
Reglementare în Domeniul Energiei.
(2) Tariful de emitere a atestatului se achită integral, înainte
sau odată cu înregistrarea cererii prevăzute la art. 12 alin. (1).
(3) În situația în care se constată că în termen de 10 zile
lucrătoare de la data înregistrării cererii prevăzute la art. 12
alin. (1) suma aferentă tarifului de emitere a atestatului nu a fost
integral și efectiv virată în contul ANRE, solicitarea se clasează
de drept, solicitantul fiind notificat cu privire la acest lucru și cu
privire la posibilitatea de a i se restitui documentele anexate
cererii sale.
Art. 14. — (1) Documentele justificative anexate cererii de
emitere a unui atestat sunt:
a) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului
comerțului, cu cel mult 30 de zile înainte de data depunerii
cererii, care să reflecte situația actualizată a solicitantului cu
privire la starea sa, datele de identificare și căile de comunicare
ale acestuia și din care să rezulte că solicitantul are înregistrat
ca obiect de activitate principal sau secundar activități de tipul
celor supuse atestării, sau, după caz, alt document justificativ
care să conțină aceste informații;
b) organigrama operatorului economic cu precizarea
compartimentelor responsabile cu desfășurarea activităților în
domeniul pentru care solicită atestarea, datată și asumată prin
semnătură de către reprezentantul legal al operatorului
economic;
c) lista dotărilor tehnico-materiale pe care solicitantul le
deține în proprietate sau în folosință, întocmită conform
modelului prevăzut în anexa nr. 5; dotările cuprinse în listă
trebuie să le includă cel puțin pe cele prevăzute în anexa nr. 6,
corespunzătoare tipului de atestat solicitat;
d) fișa cu privire la personalul operatorului economic —
structura cu personalul angajat/contractat, alocat activităților
supuse atestării, existent la momentul solicitării atestării,
întocmită conform anexei nr. 7; structura de personal trebuie să
cuprindă cel puțin doi electricieni autorizați, având minimum
gradul și tipul de autorizare aferente fiecărui tip de atestat
solicitat, conform listei personalului prevăzute în anexa nr. 8;
e) raport per salariat, extras din registrul general de evidență
a salariaților, purtând data accesării bazei de date și asumat prin
semnătură de către reprezentantul legal al operatorului
economic, care să conțină cel puțin următoarele: elementele de
identificare a salariatului (numele, prenumele, codul numeric
personal — CNP), data angajării, tipul contractului individual de
muncă, durata timpului de muncă, pentru persoanele din
structura minimă de personal aferentă fiecărui tip de atestat
solicitat sau, după caz, copia certificată pentru conformitate a
contractelor de prestări servicii încheiate cu terțe persoane, în
condițiile prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și
întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 182/2016;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021
f) declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal al
operatorului economic, întocmită conform modelului prevăzut în
anexa nr. 9, prin care acesta angajează răspunderea
operatorului economic cu privire la menținerea dotării
tehnico-materiale minime la nivelul prevăzut în anexa nr. 6 și la
asigurarea numărului minim de personal autorizat conform
prevederilor lit. d), pe toată durata de valabilitate a atestatului,
precum și cu privire la respectarea celorlalte obligații rezultate
din calitatea de titular de atestat;
g) declarația privind consimțământul în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal a reprezentantului legal
al operatorului economic, întocmită conform anexei nr. 10;
h) dovada achitării obligației financiare stabilite conform
prevederilor art. 13.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se transmit redactate
sau traduse în limba română în formă necertificată, semnate de
reprezentantul legal al solicitantului/persoana împuternicită în
acest sens, pe fiecare pagină, însoțite de un opis al acestora, în
una dintre următoarele forme:
a) prin intermediul unui portal ce va fi pus la dispoziție de
ANRE în acest scop;
b) e-mail la o adresă publicată pe pagina de internet a ANRE;
c) prin încărcare în platforma PCUe;
d) pe suport hârtie transmise/depuse la registratura ANRE.
(3) Documentele care se transmit în oricare dintre formele
prevăzute la alin. (2) lit. a)—c) se certifică cu semnătură
electronică ce aparține solicitantului.
(4) În vederea atestării, ANRE poate solicita documente și
informații suplimentare relevante pentru evaluarea îndeplinirii
de către operatorul economic a cerințelor de atestare.
CAPITOLUL IV
Procedura de solicitare a confirmării
dreptului de a presta servicii transfrontaliere
pentru realizarea de lucrări de proiectare,
executare și verificare instalații electrice în România
Art. 15. — În vederea emiterii de către ANRE a deciziei de
confirmare a dreptului de a presta servicii transfrontaliere pentru
realizarea de lucrări de proiectare, executare și verificare
instalații electrice în România, operatorul economic prevăzut la
art. 4 alin. (1), prin reprezentantul său legal/persoană
împuternicită în acest sens, înregistrează la ANRE o cerere
întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11, însoțită de
documentele justificative prevăzute la art. 17 alin. (1). La cererea
solicitantului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data
înregistrării cererii, ANRE confirmă înregistrarea acesteia în
baza de date a ANRE.
Art. 16. — ANRE nu emite, prin compartimentul de specialitate,
decizie de confirmare următorilor operatori economici:
a) operatorului economic aflat în procedura falimentului;
b) operatorului economic căruia ANRE i-a retras confirmarea
dreptului de a presta servicii transfrontaliere pentru realizarea
de lucrări de proiectare, executare și verificare instalații electrice
în România, în ultimii 5 ani anterior înregistrării cererii de
confirmare, pentru motive imputabile acestuia;
c) operatorului economic căruia entitatea competentă din
țara de origine a persoanei juridice străine i-a retras în ultimii
5 ani anterior înregistrării cererii documentul echivalent atestatului
pentru motive imputabile acestuia.
Art. 17. — (1) Documentele justificative anexate cererii de
confirmare sunt:
a) documentul prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. a);
b) declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal,
conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, prin care acesta își
asumă respectarea obligațiilor rezultate din calitatea de titular
al deciziei de confirmare;
9
c) documentul de înregistrare la autoritățile competente din
țara de origine;
d) dovada achitării unui tarif egal cu tariful de emitere a unui
atestat pentru tipul de atestat pentru care se solicită echivalarea
competențelor, stabilit în conformitate cu prevederile ordinului
președintelui ANRE cu privire la aprobarea tarifelor și
contribuțiilor bănești percepute de Autoritatea Națională de
Reglementare în Domeniul Energiei.
(2) Tariful prevăzut la alin. (1) lit. d) se achită integral, înainte
sau odată cu înregistrarea cererii prevăzute la art. 15.
(3) În situația în care se constată că în termen de 10 zile
lucrătoare de la data înregistrării cererii prevăzute la art. 15
suma aferentă tarifului nu a fost integral și efectiv virată în contul
ANRE, solicitarea se clasează de drept, solicitantul fiind notificat
cu privire la acest lucru și cu privire la posibilitatea de a i se
restitui documentele anexate cererii sale.
(4) Documentele prevăzute la alin. (1) se transmit redactate
sau traduse în limba română în formă necertificată, semnate de
reprezentantul legal al solicitantului/persoana împuternicită în
acest sens, pe fiecare pagină, însoțite de un opis al acestora, în
una dintre următoarele forme:
a) prin intermediul unui portal ce va fi pus la dispoziție de
ANRE în acest scop;
b) e-mail la o adresă publicată pe pagina de internet a ANRE;
c) prin încărcare în platforma PCUe;
d) pe suport hârtie transmise/depuse la registratura ANRE.
(5) Documentele care se transmit în oricare dintre formele
prevăzute la alin. (4) lit. a)—c) se certifică cu semnătură
electronică ce aparține solicitantului.
(6) În vederea certificării, ANRE, prin compartimentul de
specialitate, poate solicita documente și informații suplimentare
relevante pentru evaluarea îndeplinirii de către operatorul
economic a cerințelor de certificare.
Art. 18. — Operatorului economic prevăzut la art. 4 alin. (1),
căruia ANRE îi emite o decizie de confirmare în conformitate
cu prevederile prezentului regulament, îi sunt aplicabile
Condițiile-cadru de valabilitate asociate tipului de atestat pentru
care solicită echivalarea competențelor și pe care este obligat să
le respecte.
CAPITOLUL V
Procedura de atestare/confirmare
Art. 19. — (1) ANRE analizează, prin compartimentul de
specialitate, dacă cererea prevăzută la art. 12 alin. (1) sau, după
caz, art. 15 și documentele anexate acesteia, transmise de
solicitant, corespund prevederilor prezentului regulament.
(2) Din proprie inițiativă sau în urma unei sesizări primite,
ANRE poate verifica, înainte de soluționarea cererii prevăzute la
alin. (1), prin intermediul Direcției generale control, autenticitatea
documentației justificative transmise de solicitant ca anexă la
cererea acestuia; rezultatul verificării se înscrie într-un
proces-verbal, care se constituie parte integrantă a documentației
anexate cererii și se semnează de reprezentantul ANRE și de un
reprezentant al solicitantului, care a fost de față la verificările
realizate de ANRE.
Art. 20. — (1) În cazul în care documentația transmisă de
solicitant nu este completă sau conține neclarități, ANRE
îi solicită acestuia, printr-o adresă, în termen de cel mult 30 de
zile calendaristice de la data înregistrării acesteia, să
o completeze sau să o clarifice și îi transmite informații privitoare
la termenele de răspuns și de procesare a cererii.
(2) Solicitantul transmite completările sau clarificările solicitate
de ANRE în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la
primirea comunicării. Completările/Clarificările transmise sunt
analizate și, după caz, se reia procedura prevăzută la alin. (1).
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021
(3) Dacă solicitantul nu transmite toate completările/
clarificările solicitate în termen de maximum 6 luni de la data
înregistrării cererii, aceasta se clasează și, ca urmare, va fi
scoasă din evidența ANRE, solicitantul fiind informat printr-o
adresă în acest sens.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (2), solicitantul
va achita 50% din tariful de emitere a atestatului, în cazul clasării
cererii în baza prevederilor alin. (3), dacă depune o nouă cerere
pentru acordarea aceluiași tip de atestat sau, după caz, o nouă
cerere de confirmare referitoare la aceleași competențe, în
termen de 30 de zile calendaristice de la clasarea cererii.
Art. 21. — (1) În termen de 30 de zile calendaristice de la
data la care documentația este completă, direcția de specialitate
din cadrul ANRE întocmește un raport și o decizie prin care
propune acordarea/refuzul de acordare a atestatului solicitat ori,
după caz, confirmarea/refuzul confirmării dreptului de a presta
în România servicii transfrontaliere pentru realizarea de lucrări
de proiectare, executare și verificare instalații electrice.
(2) În situația prevăzută la art. 19 alin. (2), termenul prevăzut la
alin. (1) se decalează în mod corespunzător, cu perioada cuprinsă
între data depunerii cererii și data întocmirii procesului-verbal
ce consemnează rezultatele verificării.
(3) Decizia cu privire la acordarea/refuzul acordării atestatului
se ia dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:
a) completitudinea și veridicitatea documentației anexate
cererii de atestare transmise de solicitant, prin raportare la
prevederile prezentului regulament;
b) existența unui cadru tehnico-organizatoric minimal, la
momentul acordării atestatului, rezultat din documentele
transmise de solicitant, care să permită titularului de atestat
realizarea de demersuri în vederea încheierii de contracte de
lucrări potrivit competențelor tipului de atestat solicitat;
c) angajamentul solicitantului, la momentul acordării
atestatului, privind respectarea obligațiilor ce îi revin în calitate
de titular de atestat;
d) existența/inexistența oricăreia dintre situațiile prevăzute la
art. 12 alin. (3).
(4) Decizia cu privire la confirmarea/refuzul confirmării
dreptului de a presta servicii transfrontaliere, pentru realizarea
de lucrări de proiectare, executare și verificare instalații electrice
în România se ia dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:
a) completitudinea și veridicitatea documentației anexate
cererii de confirmare transmise de solicitant, prin raportare la
prevederile prezentului regulament;
b) existența documentului echivalent cu un atestat pentru
care se solicită echivalarea competențelor;
c) angajamentul solicitantului, la momentul acordării deciziei
de confirmare, privind respectarea obligațiilor ce îi revin în
calitate de titular al decizie de confirmare;
d) existența/inexistența oricăreia dintre situațiile prevăzute la
art. 16.
(5) Raportul și decizia prevăzute la alin. (1) se prezintă
președintelui ANRE.
(6) Acordarea, refuzul acordării unui/unor atestat/atestate ori,
după caz, confirmarea/refuzul confirmării dreptului de a presta
în România servicii transfrontaliere pentru realizarea de lucrări
de proiectare, executare și verificare instalații electrice se face
prin decizie a președintelui ANRE.
Art. 22. — (1) Decizia de acordare/refuz de acordare a
atestatului și atestatul sau, după caz, decizia de confirmare/
refuz de confirmare se comunică solicitantului prin e-mail, la
cererea scrisă a acestuia.
(2) Atestatele în original se ridică de la sediul ANRE de către:
a) reprezentantul legal al operatorului economic, titular al
atestatului;
b) orice altă persoană care prezintă o împuternicire în acest
sens, semnată de reprezentantul legal al titularului;
c) prin servicii de curierat/poștale, în baza unei împuterniciri
în acest sens.
(3) Decizia de refuz de acordare a atestatului sau, după caz,
decizia de refuz de confirmare cuprinde și motivele de refuz.
(4) Oricare dintre deciziile prevăzute la alin. (1) poate fi
contestată la instanța de contencios administrativ competentă,
în condițiile legii.
Art. 23. — (1) Atestatele prevăzute la art. 9 alin. (1) se
întocmesc conform conținutului-cadru prevăzut în anexa nr. 12.
(2) Atestatul emis are un număr de ordine unic, care se
înregistrează, în ordinea emiterii, într-un registru electronic al
ANRE.
CAPITOLUL VI
Procedura de vizare a unui atestat
Art. 24. — (1) În vederea continuării desfășurării activităților
pentru care deține atestat, cu cel puțin 60 de zile înainte de data
împlinirii termenului de vizare a atestatului, titularul atestatului
transmite ANRE o cerere de vizare, semnată de reprezentantul
său legal/persoană împuternicită în acest sens, întocmită
conform modelului din anexa nr. 4, însoțită de documentele
prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a)—g), actualizate, originalul
atestatului care trebuie vizat și dovada achitării unui tarif de
vizare a atestatului, stabilit în conformitate cu prevederile
ordinului președintelui ANRE cu privire la aprobarea tarifelor
și contribuțiilor bănești percepute de Autoritatea Națională
de Reglementare în Domeniul Energiei.
(2) În cazul în care solicitarea operatorului economic se
depune după data-limită prevăzută la alin (1), aceasta se
analizează ca o nouă cerere de atestare, fiind însoțită de
documentele prevăzute la art. 14 alin. (1).
(3) În cazul în care documentația transmisă de solicitant nu
este completă sau conține neclarități, ANRE îi solicită acestuia,
printr-o adresă, să o completeze sau să o clarifice și îi transmite
informații privitoare la termenele de răspuns și de procesare a
cererii, astfel încât informațiile solicitate să fie transmise înainte
de împlinirea termenului de vizare a atestatului deținut.
(4) Vizarea atestatului se realizează dacă sunt îndeplinite
următoarele criterii:
a) completitudinea și veridicitatea documentației anexate
cererii de vizare transmise de solicitant, prin raportare la
prevederile prezentului regulament;
b) existența unui cadru tehnico-organizatoric minimal, la
momentul vizării atestatului, rezultat din documentele transmise
de solicitant, care să permită titularului de atestat realizarea de
demersuri în vederea încheierii de contracte de lucrări potrivit
competențelor tipului de atestat deținut;
c) respectarea de către solicitant, la momentul vizării
atestatului, a declarației pe propria răspundere privind
respectarea obligațiilor ce îi revin în calitate de titular de atestat;
d) existența/inexistența oricăreia dintre situațiile prevăzute la
art. 12 alin. (3).
(5) Vizarea atestatului se realizează, înainte de expirarea
termenului de vizare, prin aplicarea ștampilei ANRE pe atestat
și înscrierea pe acesta a datei aplicării vizei, precum și a
următorului termen de vizare.
(6) Un atestat care nu a fost vizat până la împlinirea
termenului de vizare își pierde valabilitatea, titularul pierzând
drepturile conferite de respectivul atestat. În cazul în care se
dorește continuarea activităților atestate, solicitantul va trebui să
reia procedura de acordare a unui nou atestat.
(7) Atestatele vizate, în original, se ridică de la sediul ANRE
conform prevederilor art. 22 alin. (2).
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021
CAPITOLUL VII
Procedura de verificare și reconfirmare
a dreptului de a presta servicii transfrontaliere
pentru realizarea de lucrări de proiectare,
executare și verificare instalații electrice în România
Art. 25. — (1) Operatorul economic prevăzut la art. 4 alin. (1)
are obligația de a transmite ANRE o cerere pentru o nouă
confirmare a dreptului de a presta servicii transfrontaliere, pentru
realizarea de lucrări de proiectare, executare și verificare
instalații electrice în România, întocmită conform modelului
prevăzut în anexa nr. 11, cu cel puțin 60 de zile înainte de
împlinirea termenului de 5 ani de la data emiterii deciziei de
confirmare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b).
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoțită de un
act din care să rezulte că documentul echivalent atestatului este
valabil, precum și de o declarație cu privire la menținerea sau,
după caz, modificarea condițiilor care au stat la baza acordării
deciziei de confirmare anterioare.
(3) Reconfirmarea dreptului de a presta servicii
transfrontaliere, pentru realizarea de lucrări de proiectare,
executare și verificare instalații electrice în România, se face
prin emiterea de către ANRE a unei noi decizii de confirmare a
acestui drept. Tariful pentru emiterea unei noi decizii de
confirmare reprezintă 50% din tariful pentru emiterea atestatului
a cărui echivalare se solicită.
(4) În cazul în care operatorul economic prevăzut la alin. (1)
nu duce la îndeplinire obligația de a solicita ANRE reconfirmarea
dreptului de a presta servicii transfrontaliere în România, decizia
de confirmare își încetează de drept aplicabilitatea la data
împlinirii termenului de 5 ani de la emitere.
(5) În cazul în care documentația transmisă de solicitant nu
este completă sau conține neclarități, ANRE îi solicită acestuia,
printr-o adresă, să o completeze sau să o clarifice și îi transmite
informații privitoare la termenele de răspuns și de procesare a
cererii, astfel încât informațiile solicitate să fie transmise înainte
de împlinirea a 5 ani de la data emiterii deciziei de confirmare.
(6) În cazul în care decizia pentru reconfirmare se emite după
data împlinirii a 5 ani de la data acordării deciziei anterioare de
confirmare, în perioada până la obținerea unei noi decizii de
confirmare, solicitantul nu are dreptul să desfășoare activități
supuse atestării.
CAPITOLUL VIII
Procedura de modificare a unui atestat
Art. 26. — (1) La cererea titularului de atestat ANRE, prin
compartimentul de specialitate, decide modificarea atestatului
atunci când a survenit una dintre următoarele situații:
a) schimbarea denumirii și/sau a formei juridice a titularului
de atestat;
b) schimbarea sediului social/profesional al titularului de
atestat.
(2) Situațiile prevăzute la alin. (1) sunt notificate la ANRE de
către titularul de atestat, în termen de 10 zile calendaristice de
la apariția lor, împreună cu cererea de modificare a atestatului,
însoțită de documente care confirmă modificările survenite și
dovada plății tarifului de modificare a atestatului stabilit în
conformitate cu prevederile ordinului președintelui ANRE cu
privire la aprobarea tarifelor și contribuțiilor bănești percepute
de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
(3) Documentele prevăzute la alin. (2) se transmit ANRE
conform prevederilor art. 14 alin. (2) și (3).
(4) În situațiile prevăzute la alin. (1) cererea de modificare se
soluționează prin emiterea unui atestat modificat, cu același
număr de ordine și același termen de vizare.
11
(5) În situații justificate de modificări legislative sau ale unor
reglementări, ANRE poate decide, prin compartimentul de
specialitate, modificarea unui atestat din proprie inițiativă,
situație în care nu se percepe niciun tarif.
Art. 27. — (1) În termen de 30 de zile calendaristice de la
data depunerii documentației complete, ANRE decide asupra
modificării atestatului.
(2) Decizia de modificare a atestatului, precum și atestatul
modificat se comunică solicitantului prin e-mail, la cererea scrisă
a acestuia.
(3) Atestatele modificate, în original, se comunică solicitantului
conform prevederilor art. 22 alin. (2).
Art. 28. — În cazul pierderii sau distrugerii atestatului, la
solicitarea titularului de atestat, ANRE poate emite un duplicat,
după prezentarea documentelor din care să rezulte că a fost
efectuată publicarea anunțului privind pierderea/distrugerea
atestatului, într-un ziar de circulație națională, precum și după
achitarea unui tarif pentru eliberarea unui duplicat, stabilit în
conformitate cu prevederile ordinului președintelui ANRE cu
privire la aprobarea tarifelor și contribuțiilor bănești percepute
de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
Art. 29. — Dispozițiile art. 26—28 se aplică și operatorilor
economici, persoane juridice străine prevăzute la art. 4 alin. (1),
cu privire la modificarea deciziei de confirmare, emise de ANRE,
prin care se recunoaște acestora dreptul de a presta servicii
transfrontaliere în România.
CAPITOLUL IX
Suspendarea sau retragerea atestatului
Art. 30. — (1) La notificarea transmisă de un titular de
atestat, la sesizarea transmisă de o terță persoană sau la
constatarea de către ANRE din oficiu, ANRE poate decide, prin
compartimentul de specialitate, suspendarea unui atestat în
următoarele situații:
a) în cazul în care se constată că titularul de atestat încalcă
o obligație prevăzută în Condițiile-cadru de valabilitate asociate
atestatelor, aplicabile tipului de atestat deținut;
b) la cererea scrisă, motivată, a titularului de atestat.
(2) În situația prevăzută la alin. (1) lit. a), în decizia prin care
se dispune suspendarea atestatului, ANRE poate stabili măsuri
de conformare în sarcina titularului de atestat, pe durata
suspendării, cu termene de ducere la îndeplinire.
(3) Prin decizia prin care se dispune suspendarea unui
atestat se stabilesc condițiile în care încetează suspendarea
și/sau termenele la care încetează suspendarea.
(4) În cazul în care operatorul economic este cercetat în
urma producerii unor accidente soldate cu victime umane și/sau
pagube materiale, ANRE poate decide, la solicitarea instituțiilor
competente ale statului român sau din oficiu, în baza propunerii
făcute de direcția generală control, suspendarea atestatelor
până la finalizarea cercetărilor și stabilirea responsabilităților.
(5) Pe durata suspendării unui atestat se suspendă drepturile
titularului de atestat prevăzute în condițiile-cadru de valabilitate
asociate atestatelor, aplicabile tipului respectiv de atestat.
Art. 31. — (1) La notificarea transmisă de un titular de atestat,
la sesizarea transmisă de o terță persoană sau la constatarea
de către ANRE din oficiu, ANRE poate decide, prin
compartimentul de specialitate, retragerea unui atestat în
următoarele situații:
a) în cazul falimentului titularului stabilit prin hotărâre
judecătorească definitivă; această situație se aduce la
cunoștința ANRE de către titularul de atestat, în termen de 5 zile
lucrătoare de la data apariției, împreună cu cererea de retragere
a atestatului și documente care confirmă falimentul;
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021
b) în cazul în care titularul unui atestat care a fost suspendat
nu a îndeplinit întocmai și/sau la termen, pe durata suspendării,
o măsură de conformare dispusă de ANRE;
c) în cazul în care titularul unui atestat care a fost suspendat
desfășoară, pe durata suspendării, activități sau lucrări care intră
în domeniul de competențe aferente atestatului suspendat;
d) în cazul în care titularul unui atestat solicită un nou atestat,
care include competențele atestatului pe care îl deține; în
această situație, odată cu acordarea noului atestat, ANRE
retrage atestatul inițial, ale cărui competențe vor fi exercitate
potrivit noului atestat acordat;
e) după două suspendări ale atestatului, în condițiile
prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) ce au loc în decurs de 5 ani
de la data emiterii atestatului sau, după caz, a ultimei vize;
f) în cazul nerespectării de către titularul atestatului a
oricăreia dintre obligațiile prevăzute în anexa nr. 1 pct. 6 lit. b) și
c) sau anexa nr. 2 pct. 6 lit. b) și c), caz în care se aplică direct
măsura retragerii atestatului fără suspendare prealabilă;
g) în cazul în care, în situația prevăzută la art. 30 alin. (4), se
constată prin hotărâre judecătorească definitivă vinovăția
titularului de atestat în ceea ce privește producerea unor
accidente soldate cu victime umane și/sau pagube materiale;
h) la cererea scrisă, motivată, a titularului de atestat.
(2) În situația încetării activității și radierii unui operator
economic, titular al unui tip de atestat, decizia de acordare a
atestatului își încetează de drept efectele de la data radierii.
Art. 32. — Măsura suspendării/retragerii unui atestat se ia cu
luarea în considerare a unor circumstanțe precum contractele
pe care titularul de atestat le are în derulare și/sau efectele pe
care suspendarea/retragerea atestatului le-ar putea avea
asupra unui utilizator/operator de rețea sau asupra alimentării
cu energie electrică a clientului final de energie electrică,
industrial sau asimilat, care este parte în aceste contracte.
Art. 33. — (1) În termen de 30 de zile calendaristice de la
data luării la cunoștință/intervenirii situațiilor prevăzute la art. 30
sau 31, ANRE decide, prin compartimentul de specialitate,
asupra suspendării/retragerii atestatului.
(2) Decizia de suspendare/retragere a atestatului se
comunică solicitantului prin e-mail.
(3) Titularul de atestat are obligația să transmită ANRE, în
termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii deciziei,
originalul atestatului retras.
Art. 34. — Prevederile art. 30—33 se aplică și operatorilor
economici, persoane juridice străine, prevăzute la art. 4 alin. (1),
cu privire la suspendarea sau retragerea confirmării dreptului de
a presta servicii transfrontaliere pentru realizarea de lucrări de
proiectare, executare și verificare instalații electrice în România,
prin decizie emisă de ANRE.
CAPITOLUL X
Răspunderi și sancțiuni
Art. 35. — Neîndeplinirea și/sau îndeplinirea necorespunzătoare
a prevederilor prezentului regulament sau nerespectarea
condițiilor-cadru de valabilitate a atestatelor deținute atrage
răspunderea administrativă, contravențională și/sau penală,
conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 36. — Este interzisă realizarea de activități de proiectare,
executare și verificare a instalațiilor electrice de către operatori
economici care nu dețin un atestat valabil corespunzător tipului
de lucrări realizate sau, după caz, care nu dețin o decizie
valabilă de confirmare a dreptului de a presta servicii
transfrontaliere, pentru realizarea de lucrări de proiectare,
executare și verificare instalații electrice în România.
Art. 37. — (1) Constatarea și sancționarea contravențiilor se
realizează în condițiile legii.
(2) Aplicarea și/sau plata oricărei amenzi contravenționale
nu limitează în niciun fel dreptul ANRE de a suspenda/retrage
atestatul în condițiile prezentului regulament.
Art. 38. — (1) Răspunderea asupra respectării legislației în
domeniul energiei electrice, a cerințelor privind calitatea în
construcții, precum și a calității lucrărilor efectuate revine
operatorilor economici atestați.
(2) Neîndeplinirea și/sau îndeplinirea necorespunzătoare de
către titularul de atestat a obligațiilor impuse de lege în
desfășurarea activităților ce fac obiectul atestatului nu atrag/nu
atrage răspunderea penală, civilă, contravențională,
administrativă sau materială a ANRE, iar atestarea operatorilor
economici nu conduce la transferul de responsabilități de la
aceștia către ANRE și nici nu îi exonerează pe aceștia de
obligațiile ce le revin.
CAPITOLUL XI
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 39. — (1) Titularii atestatelor emise în baza
Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care
proiectează, execută și verifică instalații electrice, aprobat prin
Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în
Domeniul Energiei nr. 45/2016, cu modificările și completările
ulterioare, au drepturile, competențele și obligațiile prevăzute de
prezentul regulament.
(2) Titularii atestatelor emise în baza Regulamentului pentru
atestarea operatorilor economici care proiectează, execută și
verifică instalații electrice, aprobat prin Ordinul președintelui
Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei
nr. 45/2016, cu modificările și completările ulterioare, au
obligația ca, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a
prezentului regulament, să facă dovada îndeplinirii cerințelor
privind asigurarea structurii minime de personal aferente fiecărui
tip de atestat deținut, conform prevederilor de la art. 14 alin. (1)
lit. d), precum și a dotărilor tehnico-materiale minime deținute
în proprietate/folosință, prevăzute în anexa nr. 6.
Art. 40. — Tarifele percepute de ANRE în aplicarea
prezentului regulament se stabilesc și se actualizează anual prin
ordin al președintelui ANRE.
Art. 41. — În cazul retragerii cererii de atestare/vizare/
confirmare de către operatorul economic, în cazul clasării cererii,
precum și în cazul refuzului acordării/vizării atestatului/deciziei
de confirmare, indiferent de motiv, tarifele prevăzute la art. 40
nu se înapoiază operatorului economic.
Art. 42. — Drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul
regulament se aplică și operatorilor economici care îndeplinesc
condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1), titulari ai deciziilor de
confirmare emise de ANRE.
Art. 43. — Pe pagina de internet a ANRE se publică:
a) lista deciziilor de acordare a atestatelor;
b) lista deciziilor de refuz de acordare/vizare a atestatelor;
c) lista deciziilor de modificare a atestatelor;
d) lista deciziilor de suspendare/retragere a atestatelor;
e) lista deciziilor de confirmare/reconfirmare a dreptului de
a presta servicii transfrontaliere în România;
f) lista atestatelor în vigoare, a celor suspendate, precum
și a celor retrase.
Art. 44. — Anexele nr. 1—12 fac parte integrantă din
prezentul regulament.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021
CONDIȚII-CADRU
de valabilitate asociate atestatelor destinate activității de proiectare a lucrărilor de instalații electrice
1. Prezentele condiții stabilesc cerințele necesare pentru
valabilitatea atestatului destinat activității de proiectare de lucrări
de instalații electrice.
2. Titularul atestatului are dreptul să factureze și să încaseze
contravaloarea serviciilor prestate în baza contractelor
încheiate.
3. Titularul are dreptul să solicite în scris ANRE suspendarea
atestatului, în situația în care nu mai dorește să își continue
activitatea atestată pentru o perioadă determinată.
4. Titularul are dreptul să solicite în scris ANRE retragerea
atestatului, în situația în care nu mai dorește să își continue
activitatea atestată.
5. Pe perioada de valabilitate a atestatului, titularul are
dreptul să desfășoare activități și să realizeze lucrări potrivit
competențelor acordate de tipul de atestat pe care îl deține,
prevăzute în anexa nr. 3 la regulament.
6. Pe perioada de valabilitate a atestatului, titularul are
următoarele obligații:
a) să respecte prevederile din:
— Legea energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012,
cu modificările și completările ulterioare;
— prezentele condiții-cadru de valabilitate asociate
atestatului;
— Regulamentul pentru atestarea operatorilor economici
care proiectează, execută și verifică instalații electrice, aprobat
prin Ordinul președintelui ANRE nr. 134/2021;
— orice alte reglementări emise de ANRE în vigoare,
aplicabile activităților atestate;
— alte acte normative incidente în vigoare, inclusiv cele
privind protecția persoanelor, bunurilor și activităților;
b) să asigure structura minimă de personal autorizat
prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. d) din regulament,
corespunzătoare tipului de atestat deținut, și să aloce personalul
din acea structură pentru realizarea lucrărilor/activităților
contractate;
c) în situația modificării structurii minime de personal, să
transmită la ANRE, în format electronic, la o adresă de e-mail
publicată pe pagina de internet a ANRE, documentele privind
modificarea acesteia față de structura minimă avută în vedere la
acordarea atestatului, în termen de 15 zile de la data la care s-a
produs modificarea;
d) să dețină, în proprietate sau în folosință cel puțin dotările
tehnico-materiale minime prevăzute în anexa nr. 6 la
regulament;
e) să subcontracteze lucrări de instalații electrice sau părți
ale acestora numai către un titular de atestat ce are competențe
corespunzătoare tipurilor de lucrări pe care le subcontractează;
f) să realizeze lucrări de proiectare de instalații electrice
numai la nivelul competențelor prevăzute în regulament pentru
tipul de atestat deținut;
g) să realizeze lucrări de proiectare de instalații electrice, în
conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, numai după
obținerea tuturor autorizațiilor, acordurilor și avizelor prevăzute
de legislația în materie și cu respectarea restricțiilor/condițiilor
stabilite prin acestea;
13
ANEXA Nr. 1
la regulament
h) să țină evidența studiilor de fezabilitate, documentațiilor
tehnice și/sau proiectelor tehnice, în ordine cronologică, într-un
registru unic de evidență, inclusiv în format electronic, care să
cuprindă cel puțin următoarele: denumirea beneficiarului,
denumirea obiectivului de investiții, amplasamentul (județul,
localitatea, strada, numărul), numărul și data încheierii
contractului de prestări servicii, precum și data la care acesta a
fost finalizat, electricienii autorizați de ANRE care au efectuat
lucrarea (nume și prenume, tip atestat și număr autorizație),
observații; în acest registru se evidențiază și contractul/
contractele de subantrepriză încheiat/încheiate; informațiile se
completează în termen de 5 zile lucrătoare de la deținerea
fiecărei informații;
i) să transmită la ANRE anual, până la data împlinirii fiecărui
an de valabilitate a atestatului, în format electronic, la o adresă
de e-mail pusă la dispoziție în acest scop, fișa cu privire la
personalul operatorului economic — structura cu personalul
angajat/contractat, alocat activităților supuse atestării, întocmită
conform anexei nr. 7 la regulament, pentru fiecare tip de atestat
deținut, care să cuprindă cel puțin doi electricieni autorizați,
având minimum gradul și tipul de autorizare aferente fiecărui tip
de atestat deținut, conform listei personalului prevăzute în anexa
nr. 8 la regulament; fișa va fi însoțită de rapoarte per salariat,
extrase din registrul general de evidență a salariaților, purtând
data accesării bazei de date și asumat prin semnătură de către
reprezentantul legal al operatorului economic, sau, după caz,
de copia certificată pentru conformitate a contractelor de prestări
servicii încheiate cu personalul alocat activităților respective;
j) să furnizeze corect și complet, în termenul precizat de
ANRE, datele și informațiile solicitate, să îndeplinească măsurile
dispuse și să dea curs convocărilor adresate de către ANRE;
k) să îndeplinească măsurile de conformare dispuse de
ANRE în termenele stabilite;
l) să permită accesul reprezentanților ANRE pentru
realizarea de controale/inspecții/verificări, în conformitate cu
reglementările în vigoare;
m) să se asigure că întocmirea documentațiilor de proiectare
sunt supuse verificării de către persoane autorizate ca
verificatori de proiecte în domeniul instalațiilor electrice, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare și în conformitate
cu prescripțiile și normele tehnice aplicabile, persoane care nu
au participat la întocmirea proiectului;
n) să instituie și să mențină un sistem de înregistrare și
soluționare privind reclamațiile făcute la adresa sa de către
clienți în legătură cu modul în care își desfășoară activitățile
pentru care este atestat și să transmită, la cererea ANRE,
informații privind reclamațiile înregistrate și modul lor de
soluționare;
o) să nu se angajeze în practici cu potențial caracter
anticoncurențial și să nu împiedice alți titulari de atestate să se
angajeze în contractarea sau realizarea activităților pentru care
dețin atestat;
p) să asigure egalitatea de tratament a clienților săi;
q) să nu abuzeze de sistemul clasificării informațiilor și să
permită asigurarea transparenței informațiilor publice.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021
CONDIȚII-CADRU
de valabilitate asociate atestatelor destinate activității de executare și/sau verificare a lucrărilor de instalații electrice
1. Prezentele condiții stabilesc cerințele necesare pentru
valabilitatea atestatului destinat activității de executare și/sau
verificare de lucrări de instalații electrice.
2. Titularul atestatului are dreptul să factureze și să încaseze
contravaloarea serviciilor prestate în baza contractelor
încheiate.
3. Titularul are dreptul să solicite, în scris, ANRE
suspendarea atestatului, în situația în care nu mai dorește să
își continue activitatea atestată pentru o perioadă determinată.
4. Titularul are dreptul să solicite, în scris, ANRE retragerea
atestatului, în situația în care nu mai dorește să își continue
activitatea atestată.
5. Pe perioada de valabilitate a atestatului, titularul de atestat
are dreptul de a desfășura activități și de a realiza lucrări potrivit
competențelor acordate de tipul de atestat pe care îl deține,
prevăzute în anexa nr. 3 la regulament.
6. Pe perioada de valabilitate a atestatului, titularul are
următoarele obligații:
a) să respecte prevederile din:
— Legea energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012,
cu modificările și completările ulterioare;
— prezentele condiții-cadru de valabilitate asociate
atestatului;
— Regulamentul pentru atestarea operatorilor economici
care proiectează, execută și verifică instalații electrice, aprobat
prin Ordinul președintelui ANRE nr. 134/2021 (regulament);
— orice alte reglementări emise de ANRE, în vigoare
aplicabile activităților atestate;
— alte acte normative incidente, inclusiv cele privind
protecția persoanelor, bunurilor și activităților;
b) să dețină cel puțin structura minimă de personal autorizat
prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. d) la regulament,
corespunzătoare tipului de atestat deținut, și să aloce personalul
din acea structură pentru realizarea lucrărilor/activităților
contractate;
c) în situația modificării structurii minime de personal, să
transmită ANRE, în format electronic, la o adresă de e-mail
publicată pe pagina de internet a ANRE, documentele privind
modificarea acesteia față de structura minimă avută în vedere la
acordarea atestatului, în termen de 15 zile de la data la care s-a
produs modificarea;
d) să dețină în proprietate sau în folosință cel puțin dotările
tehnico-materiale minime prevăzute în anexa nr. 6 la
regulament;
e) să subcontracteze lucrări de instalații electrice sau părți
ale acestora numai către un titular de atestat ce are competențe
corespunzătoare tipurilor de lucrări pe care le subcontractează;
f) să realizeze lucrări de instalații electrice numai la nivelul
competențelor prevăzute în regulament pentru tipul de atestat
deținut;
g) să realizeze lucrări de instalații electrice, în conformitate
cu reglementările tehnice în vigoare, numai după obținerea
tuturor autorizațiilor, acordurilor și avizelor prevăzute de
legislația în materie și cu respectarea restricțiilor/condițiilor
stabilite prin acestea;
h) să țină evidența lucrărilor executate și/sau verificare
contracte, în ordine cronologică, într-un registru unic de
evidență, inclusiv în format electronic, care să cuprindă cel puțin
ANEXA Nr. 2
la regulament
următoarele: denumirea beneficiarului, denumirea obiectivului
de investiții, amplasamentul (județul, localitatea, strada,
numărul), numărul și data încheierii contractului de prestări
servicii, precum și data la care acesta a fost finalizat, electricienii
autorizați de ANRE care au efectuat lucrarea (nume și prenume,
tip atestat și număr autorizație), observații; în acest registru se
evidențiază și contractul/contractele de subantrepriză încheiat/
încheiate; informațiile se completează în termen de 5 zile
lucrătoare de la deținerea fiecărei informații;
i) să transmită ANRE anual, până la data împlinirii fiecărui an
de valabilitate a atestatului, în format electronic, la o adresă de
e-mail pusă la dispoziție în acest scop, fișa cu privire la
personalul operatorului economic — structura cu personalul
angajat/contractat, alocat activităților supuse atestării, întocmită
conform anexei nr. 7 la regulament, pentru fiecare tip de atestat
deținut, care să cuprindă cel puțin doi electricieni autorizați,
având minimum gradul și tipul de autorizare aferente fiecărui tip
de atestat deținut, conform listei personalului prevăzute în anexa
nr. 8 la regulament; fișa va fi însoțită de rapoarte per salariat,
extrase din registrul general de evidență a salariaților, purtând
data accesării bazei de date și asumat prin semnătură de către
reprezentantul legal al operatorului economic, sau, după caz,
de copia certificată pentru conformitate a contractelor de prestări
servicii încheiate cu personalul alocat activităților respective;
j) să furnizeze corect și complet, în termenul precizat de
ANRE, datele și informațiile solicitate, să îndeplinească măsurile
dispuse și să dea curs convocărilor adresate de către ANRE;
k) să îndeplinească măsurile de conformare dispuse de
ANRE în termenele stabilite;
l) să permită accesul reprezentanților ANRE pentru
realizarea de controale/inspecții/verificări, în conformitate cu
reglementările în vigoare;
m) să execute lucrări de instalații electrice doar pe baza unor
documentații de proiectare elaborate de titulari atestați
și verificate de persoane autorizate ca verificator de proiecte,
în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
n) să se asigure că lucrările de executare a instalațiilor
electrice sunt supuse verificării de către persoane autorizate ca
responsabil tehnic cu execuția care nu au participat la realizarea
lucrării, în conformitate cu legislația în vigoare și cu prescripțiile
și normele tehnice aplicabile;
o) să instituie și să mențină un sistem de înregistrare și
soluționare privind reclamațiile făcute la adresa sa de către
clienți, în legătură cu modul în care își desfășoară activitățile
pentru care este atestat, și să transmită, la cererea ANRE,
informații privind reclamațiile înregistrate și modul lor de
soluționare;
p) să nu se angajeze în practici cu potențial caracter
anticoncurențial și să nu împiedice alți titulari de atestate să se
angajeze în contractarea sau realizarea activităților pentru care
dețin atestat;
q) să asigure egalitatea de tratament a clienților săi;
r) să asigure o garanție a lucrării de instalații electrice
executate/verificate, în baza unui contract stabilit și semnat
împreună cu beneficiarul lucrării;
s) să nu abuzeze de sistemul clasificării informațiilor și să
permită asigurarea transparenței informațiilor publice.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021 15

ANEXA Nr. 3*)

la regulament

COMPETENȚELE
titularilor de atestate acordate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei

7LS
&RPSHWHQ‫܊‬HOHWLWXODUXOXLGHDWHVWDW
DWHVWDW
5HDOL]HD]ă vQFHUFăULPăVXUăWRUL OD HFKLSDPHQWHOH ‫܈‬L LQVWDOD‫܊‬LLOH HOHFWULFH GH MRDVă WHQVLXQH
$
FRQIRUPUHJOHPHQWăULORUGLQGRPHQLXLQFOXVLYQRUPHORUWHKQLFHLQFLGHQWH
7RDWH FRPSHWHQ‫܊‬HOH DWHVWDWXOXL GH WLS $ ‫܈‬L vQ SOXV UHDOL]HD]ă vQFHUFăULPăVXUăWRUL OD
$ HFKLSDPHQWHOH‫܈‬LLQVWDOD‫܊‬LLOHHOHFWULFHGHPHGLHWHQVLXQHFRQIRUPUHJOHPHQWăULORUGLQGRPHQLX
LQFOXVLYQRUPHORUWHKQLFHLQFLGHQWH
7RDWH FRPSHWHQ‫܊‬HOH DWHVWDWHORU GH WLS $ ‫܈‬L $ ‫܈‬L vQ SOXV UHDOL]HD]ă vQFHUFăULPăVXUăWRUL OD
$ HFKLSDPHQWHOH‫܈‬LLQVWDOD‫܊‬LLOHHOHFWULFHGHvQDOWăWHQVLXQHFRQIRUPUHJOHPHQWăULORUGLQGRPHQLX
LQFOXVLYQRUPHORUWHKQLFHLQFLGHQWH
ÌQFHUFăUL GH HFKLSDPHQWH ‫܈‬L LQVWDOD‫܊‬LL HOHFWULFH vQ YHGHUHD FHUWLILFăULL FRQIRUPLWă‫܊‬LL WHKQLFH D
$
FHQWUDOHORUHOHFWULFHvQUDSRUWFXQRUPHOHWHKQLFHDSOLFDELOH
7RDWHFRPSHWHQ‫܊‬HOHDWHVWDWXOXLGHWLS$‫܈‬LvQSOXV
D  H[HFXWă LQVWDOD‫܊‬LL HOHFWULFH H[WHULRDUHLQWHULRDUH DIHUHQWH LQFLQWHORUFOăGLULORU FLYLOH ‫܈‬L
LQGXVWULDOH
%L E H[HFXWăLQVWDOD‫܊‬LLGHXWLOL]DUHGHMRDVăWHQVLXQH
F H[HFXWăYHULILFăPăVRDUăSUL]HGHSăPkQWLQVWDOD‫܊‬LLGHOHJDUHODSăPkQW‫܈‬LGHSDUDWUăVQHW
DIHUHQWH FOăGLULORU FLYLOH ‫܈‬L LQGXVWULDOH ‫܈‬L HPLWH EXOHWLQHOH GH YHULILFDUHPăVXUDUH DIHUHQWH
DFHVWRUD
7RDWHFRPSHWHQ‫܊‬HOHDWHVWDWXOXLGHWLS%L‫܈‬LvQSOXVH[HFXWăEUDQ‫܈‬DPHQWHHOHFWULFH‫܈‬LLQVWDOD‫܊‬LLGH
UDFRUGDUHODMRDVăWHQVLXQHDHULHQH‫܈‬LVDXVXEWHUDQHPRQRID]DWH‫܈‬LWULID]DWHGHVWLQDWHDOLPHQWăULL
%H
FXHQHUJLHHOHFWULFăDORFXULORUGHFRQVXPDORFXULORUGHSURGXFHUHVDXDFHORUGHFRQVXP‫܈‬L
SURGXFHUH
3URLHFWHD]ă
D LQVWDOD‫܊‬LLHOHFWULFHH[WHULRDUHLQWHULRDUHDIHUHQWHLQFLQWHORUFOăGLULORUFLYLOH‫܈‬LLQGXVWULDOH
E LQVWDOD‫܊‬LLGHXWLOL]DUHGHMRDVăWHQVLXQH
%S
F  EUDQ‫܈‬DPHQWH HOHFWULFH ‫܈‬L LQVWDOD‫܊‬LL GH UDFRUGDUH OD MRDVă WHQVLXQH DHULHQH ‫܈‬LVDX VXEWHUDQH
PRQRID]DWH ‫܈‬L WULID]DWH GHVWLQDWH DOLPHQWăULL FX HQHUJLH HOHFWULFă D ORFXULORU GH FRQVXP D
ORFXULORUGHSURGXFHUHVDXDFHORUGHFRQVXP‫܈‬LSURGXFHUH
% 7RDWHFRPSHWHQ‫܊‬HOHDWHVWDWHORUGHWLS%H‫܈‬L%S
7RDWHFRPSHWHQ‫܊‬HOHDWHVWDWXOXLGHWLS%S‫܈‬LvQSOXVSURLHFWHD]ă
D OLQLLHOHFWULFHFXWHQVLXQLQRPLQDOHGHN9²N9DHULHQH‫܈‬LVDXVXEWHUDQH
E  SRVWXUL GH WUDQVIRUPDUH GH PHGLH WHQVLXQH SXQFWH GH DOLPHQWDUH SXQFWH GH FRQH[LXQL 
LQFOXVLYFHOXOHOHDIHUHQWH
F VWD‫܊‬LLGHPHGLHWHQVLXQH‫܈‬LSDUWHDHOHFWULFăGHPHGLHWHQVLXQHDVWD‫܊‬LLORUGHvQDOWăWHQVLXQH
&$ G UH‫܊‬HOHHOHFWULFHGHLOXPLQDWSXEOLFDHULHQH‫܈‬LVDXVXEWHUDQH
H UH‫܊‬HOHGHDOLPHQWDUHFXHQHUJLHHOHFWULFăDDQVDPEOXULORUGHORFXLQ‫܊‬H
I LQVWDOD‫܊‬LLHOHFWULFHGHFXUHQ‫܊‬LVODELDIHUHQWH FLUFXLWHVHFXQGDUH 
J EDWHULLVWD‫܊‬LRQDUHGHDFXPXODWRULLQVWDOD‫܊‬LLHOHFWULFHGHFRPSHQVDUHDIDFWRUXOXLGHSXWHUH
K LQVWDOD‫܊‬LLGHFDEOXULGHILEUăRSWLFăSHQWUXWUDQVPLWHUHGHVHPQDO
L LQVWDOD‫܊‬LLGHFRPDQGăFRQWURO‫܈‬LSURWHF‫܊‬LLSULQUHOHH

*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021

7RDWHFRPSHWHQ‫܊‬HOHDWHVWDWXOXLGHWLS%H‫܈‬LvQSOXVH[HFXWă
D OLQLLHOHFWULFHFXWHQVLXQLQRPLQDOHGHN9²N9DHULHQH‫܈‬LVDXVXEWHUDQH
E  SRVWXUL GH WUDQVIRUPDUH GH PHGLH WHQVLXQH SXQFWH GH DOLPHQWDUH SXQFWH GH FRQH[LXQL 
LQFOXVLYFHOXOHOHDIHUHQWH
F VWD‫܊‬LLGHPHGLHWHQVLXQH‫܈‬LSDUWHDHOHFWULFăGHPHGLHWHQVLXQHDVWD‫܊‬LLORUGHvQDOWăWHQVLXQH
G UH‫܊‬HOHHOHFWULFHGHLOXPLQDWSXEOLFDHULHQH‫܈‬LVDXVXEWHUDQH
H UH‫܊‬HOHGHDOLPHQWDUHFXHQHUJLHHOHFWULFăDDQVDPEOXULORUGHORFXLQ‫܊‬H
&$
I LQVWDOD‫܊‬LLHOHFWULFHGHFXUHQ‫܊‬LVODELDIHUHQWH FLUFXLWHVHFXQGDUH 
J EDWHULLVWD‫܊‬LRQDUHGHDFXPXODWRULLQVWDOD‫܊‬LLHOHFWULFHGHFRPSHQVDUHDIDFWRUXOXLGHSXWHUH
K LQVWDOD‫܊‬LLGHFDEOXULGHILEUăRSWLFăSHQWUXWUDQVPLWHUHGHVHPQDO
L LQVWDOD‫܊‬LLGHFRPDQGăFRQWURO‫܈‬LSURWHF‫܊‬LLSULQUHOHH
M PăVXUDUHDUH]LVWHQ‫܊‬HLGHL]ROD‫܊‬LH‫܈‬LFRQWLQXLWDWHFLUFXLWHPăVXUDUHDUH]LVWHQ‫܊‬HLGHFRQWDFWOD37
N YHULILFăUL‫܈‬LvQFHUFăULDOHHFKLSDPHQWHORU‫܈‬LLQVWDOD‫܊‬LLORUHOHFWULFHDIHUHQWHUH‫܊‬HOHORUHOHFWULFH
GHGLVWULEX‫܊‬LH‫܈‬LSRVWXULORUGHWUDQVIRUPDUH
7RDWH FRPSHWHQ‫܊‬HOH DWHVWDWXOXL GH WLS &$ ‫܈‬L vQ SOXV SURLHFWHD]ă OLQLL HOHFWULFH FX WHQVLXQL
QRPLQDOH GH  N9² N9 DHULHQH ‫܈‬LVDX VXEWHUDQH LQFOXVLY ILU GH JDUGă FX ILEUă RSWLFă
&%
LQFOXVăSH/($GHN9VWD‫܊‬LLGHPHGLHWHQVLXQH‫܈‬LN9SUHFXP‫܈‬LSDUWHDHOHFWULFăGH
PHGLHWHQVLXQHDVWD‫܊‬LLORUFXWHQVLXQLQRPLQDOHPDLPDULVDXHJDOHFXN9
7RDWHFRPSHWHQ‫܊‬HOHDWHVWDWXOXLGHWLS&$‫܈‬LvQSOXVH[HFXWă
D OLQLLHOHFWULFHFXWHQVLXQLQRPLQDOHGHN9²N9DHULHQH‫܈‬LVDXVXEWHUDQH
E LQVWDODUHGHILUGHJDUGăFXILEUăRSWLFăLQFOXVăSH/($GHN9
&% F YHULILFăUL‫܈‬LvQFHUFăULDOHHFKLSDPHQWHORU‫܈‬LLQVWDOD‫܊‬LLORUHOHFWULFHDIHUHQWHUH‫܊‬HOHORUHOHFWULFH
GHGLVWULEX‫܊‬LH‫܈‬LSRVWXULORUGHWUDQVIRUPDUH
G VWD‫܊‬LLGHPHGLHWHQVLXQH‫܈‬LN9‫܈‬LSDUWHDHOHFWULFăGHPHGLHWHQVLXQHDVWD‫܊‬LLORUFXWHQVLXQL
QRPLQDOHPDLPDULVDXHJDOHFXN9
7RDWH FRPSHWHQ‫܊‬HOH DWHVWDWXOXL GH WLS &% ‫܈‬L vQ SOXV SURLHFWHD]ă OLQLL HOHFWULFH FX RULFH WHQVLXQL
'
QRPLQDOHVWDQGDUGL]DWHDHULHQH‫܈‬LVDXVXEWHUDQHLQFOXVLYILUGHJDUGă FXILEUăRSWLFăLQFOXVă SH/($
7RDWHFRPSHWHQ‫܊‬HOHDWHVWDWXOXLGHWLS&%‫܈‬LvQSOXVH[HFXWă
D OLQLLHOHFWULFHFXRULFHWHQVLXQLQRPLQDOHVWDQGDUGL]DWHDHULHQH‫܈‬LVDXVXEWHUDQH
' E LQVWDODUHGHILUGHJDUGăFXILEUăRSWLFăLQFOXVăSH/($
‫܈‬L UHDOL]HD]ă vQFHUFăULPăVXUăWRUL OD HFKLSDPHQWHOH ‫܈‬L LQVWDOD‫܊‬LLOH HOHFWULFH GH vQDOWă WHQVLXQH
FRQIRUPUHJOHPHQWăULORUGLQGRPHQLXLQFOXVLYQRUPHORUWHKQLFHLQFLGHQWH
7RDWH FRPSHWHQ‫܊‬HOH DWHVWDWXOXL GH WLS &% ‫܈‬L vQ SOXV SURLHFWHD]ă VWD‫܊‬LL HOHFWULFH ‫܈‬L LQVWDOD‫܊‬LL
HOHFWULFH DSDU‫܊‬LQkQG SăU‫܊‬LL HOHFWULFH D FHQWUDOHORU HOHFWULFH FX RULFH WHQVLXQL QRPLQDOH
VWDQGDUGL]DWHLQFOXVLY
(
D LQVWDOD‫܊‬LLHOHFWULFHGHFXUHQ‫܊‬LVODEL FLUFXLWHVHFXQGDUH 
E LQVWDOD‫܊‬LLGHFRPDQGăFRQWURO‫܈‬LSURWHF‫܊‬LLSULQUHOHH
F LQVWDOD‫܊‬LLHOHFWULFHDIHUHQWHVHUYLFLLORUSURSULLGLQFHQWUDOH‫܈‬LVWD‫܊‬LLHOHFWULFH
([HFXWăOXFUăULODLQVWDOD‫܊‬LLOHHOHFWULFHGHSURWHF‫܊‬LH‫܈‬LDXWRPDWL]ăULGLQVWD‫܊‬LLOHHOHFWULFHLQFOXVLY
D LQVWDOD‫܊‬LLHOHFWULFHGHFXUHQ‫܊‬LVODEL FLUFXLWHVHFXQGDUH 
(3$
E LQVWDOD‫܊‬LLGHFRPDQGăFRQWURO‫܈‬LSURWHF‫܊‬LLSULQUHOHH
F LQVWDOD‫܊‬LLHOHFWULFHDIHUHQWHVHUYLFLLORUSURSULLGLQFHQWUDOH‫܈‬LVWD‫܊‬LLHOHFWULFH
7RDWHFRPSHWHQ‫܊‬HOHDWHVWDWHORUGHWLS(3$‫܈‬L&%‫܈‬LvQSOXVH[HFXWăVWD‫܊‬LLHOHFWULFH‫܈‬LLQVWDOD‫܊‬LL
HOHFWULFH DSDU‫܊‬LQkQG SăU‫܊‬LL HOHFWULFH D FHQWUDOHORU HOHFWULFH FX RULFH WHQVLXQL QRPLQDOH
VWDQGDUGL]DWHLQFOXVLY
D LQVWDOD‫܊‬LLHOHFWULFHGHFXUHQ‫܊‬LVODEL FLUFXLWHVHFXQGDUH 
(
E LQVWDOD‫܊‬LLGHFRPDQGăFRQWURO‫܈‬LSURWHF‫܊‬LLSULQUHOHH
c) LQVWDOD‫܊‬LLHOHFWULFHDIHUHQWHVHUYLFLLORUSURSULLGLQFHQWUDOH‫܈‬LVWD‫܊‬LLHOHFWULFH
‫܈‬L UHDOL]HD]ă vQFHUFăULPăVXUăWRUL OD HFKLSDPHQWHOH ‫܈‬L LQVWDOD‫܊‬LLOH HOHFWULFH GH vQDOWă WHQVLXQH
FRQIRUPUHJOHPHQWăULORUGLQGRPHQLXLQFOXVLYQRUPHORUWHKQLFHLQFLGHQWH
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021 17

ANEXA Nr. 4
la regulament
C E R E R E D E AT E S TA R E / V I Z A R E
— model —
Către: Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei — ANRE
Domnule Președinte,
Subsemnatul ............, cod numeric personal ......................, posesor al actului de identitate seria ......... nr. ...............,
eliberat de .................. la data ............................, în calitate de ...................................................................., reprezentant legal
(administrator/director general etc.)
al operatorului economic ........................., cu sediul social în localitatea ..................., str. ................... nr. ........., bl. ........., sc. .......,
ap. ........., județul .................., solicit acordarea/vizarea următoarelor tipuri de atestate: .........................................................................
(Se vor menționa tipurile de atestate solicitate.)
Cererea este însoțită de documentele precizate în opis.
Menționez că operatorul economic pe care îl reprezint:
— este înmatriculat în registrului comerțului cu nr. ....................................;
— are codul unic de înregistrare (CUI) nr. .................................................. și
— contul nr. ............... deschis la Banca ..............., Sucursala ...................................................................................................
(denumirea/localizarea sucursalei băncii unde este deschis contul)
În scopul comunicării cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei vă aduc la cunoștință că pot fi
contactat direct la sediul operatorului economic, precum și la nr. telefon fix ....................., nr. de fax ......................., nr. telefon
mobil ........................, adresa de e-mail ........................... sau prin împuternicit: ........................., la nr. telefon fix ..............., nr. de
fax ......., nr. telefon mobil ........., adresa de e-mail ........................................................................................................................
(Se anexează împuternicire notarială sau avocațială întocmită în condițiile legii.)
Cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declarații, certific pe propria răspundere veridicitatea și
autenticitatea tuturor documentelor transmise.
Data .............................
Semnătura reprezentantului legal
.....................................................
ANEXA Nr. 5
la regulament

L I S TA
cuprinzând dotările tehnico-materiale ale solicitantului de atestat
Nr.
Dotare Nr. bucăți În proprietate/închiriate de la ......., în baza Contractului nr. ....... din ......./deținute conform ...........
crt.
Spații tehnologice/netehnologice
1
2
....
Utilaje
1
2
....
Echipamente topografice
1
2
....
Scule, dispozitive
1
2
....
Aparate de măsură, încercare, verificare
1
2
....
Birotică, hardware, software
1
2
....
Prin prezenta listă certific, pe propria răspundere, faptul că:
a) toate dotările tehnico-materiale precizate în tabelul de mai sus sunt deținute de operatorul economic pe care îl reprezint
și pot fi verificate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei;
 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021

b) aparatele de măsurare, încercare și verificare care fac parte din dotarea tehnico-materială a operatorului economic
pe care îl reprezint respectă prevederile legale în domeniul metrologic.

Data .....................

Numele și prenumele ..............................................., reprezentant legal al ...............................................................................

(numele operatorului economic solicitant de atestat)
Semnătura ..................................
ANEXA Nr. 6*)
la regulament

L I S TA
dotărilor minimale corespunzătoare fiecărui tip de atestat
7DEHOXOQU

7LS 6SD‫܊‬LLWHKQRORJLFH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH

8WLODMH
DWHVWDW QHWHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH YHULILFDUH GHELURWLFă
$ VSD‫܊‬LXGHVWLQDW PLMORDFH WUXVHGH DSDUDWGHPăVXUDUHD
 VHUYLFLLORU DXWRGH VFXOH UH]LVWHQ‫܊‬HLSUL]HORUGH
 IXQF‫܊‬LRQDOH WUDQVSRUW HOHFWULFLDQ SăPkQW
-
 SXQFWHGHOXFUX SHUVRDQH PHFDQLF  DXWRWUDQVIRUPDWRU9

 PDJD]LLGHSR]LWH ‫܈‬LPDWHULDOH XQHOWH $

 SHQWUXVFXOH  SRUWDELOH WUXVăGHFXUHQW$

 GLVSR]LWLYHDSDUDWH   DPSHUPHWUXWLSFOH‫܈‬WH

 GH   $

 PăVXUDUH   WUDQVIRUPDWRUGHVHSDUD‫܊‬LH

 PDWHULDOH   99

 XWLODMH   WUDQVIRUPDWRUGHFXUHQWGH

 HFKLSDPHQWH   ODERUDWRU

 HWF    $$$$

    PHJRKPHWUXVDXLQGXFWRU

    9WF

    WUXVDGHvQFHUFăULFXWHQVLXQH

    PăULWăN9

    WDFXGHFODQ‫܈‬DUHvQFD]GH

    GHIHFW

    WUXVDGHFXUHQWGH$

    DXWRWUDQVIRUPDWRU9

    PLQ$

    DPSHUPHWUXFF$‫܈‬L

    YROWPHWUXWF

    99VDXWUXVăSHQWUX

    PăVXUDWUH]LVWHQ‫܊‬H

    RUGLQ]HFLGHɦȍ VDX

   HFKLYDOHQW

   PXOWLPHWUXXQLYHUVDOGLJLWDO

 VDXPXOWLPHWUX

 XQLYHUVDODQDORJLF
FURQRPHWUX FXUH]ROX‫܊‬LHGH
V 
DSDUDWSHQWUXPăVXUDUHD
ULJLGLWă‫܊‬LLGLHOHFWULFH
DXOHLXOXL
WUXVăGHFXUHQWWHQVLXQH PLQ
$WD
9WD 
WUXVăGHvQFHUFăULFXWHQVLXQH
PăULWă
N9WDN9WF
SUHYă]XWăFXVLVWHPGH
GHFODQ‫܈‬DUHvQFD]GHGHIHFW‫܈‬L
FXVLVWHPGH
PăVXUDUHDFXUHQWXOXLGHIXJă
*) Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021 19

7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LLWHKQRORJLFH 8WLODMH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
DWHVWDW QHWHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH YHULILFDUH GHELURWLFă
$ VSD‫܊‬LXGHVWLQDW PLMORDFH WUXVHGHVFXOH DSDUDWGHPăVXUDUHD 
 VHUYLFLLORU DXWRGH HOHFWULFLDQ UH]LVWHQ‫܊‬HLSUL]HORUGH 
 IXQF‫܊‬LRQDOH WUDQVSRUW PHFDQLF  SăPkQW 
 SXQFWHGHOXFUX SHUVRDQH XQHOWH DPSHUPHWUXWLSFOH‫܈‬WH 
 PDJD]LLGHSR]LWH ‫܈‬LPDWHULDOH SRUWDELOH $ 
 SHQWUXVFXOH   PHJRKPHWUXVDXLQGXFWRU 
 GLVSR]LWLYHDSDUDWH   9WF 
 GH   PXOWLPHWUXXQLYHUVDOGLJLWDO 
 PăVXUDUHPDWHULDOH   VDXPXOWLPHWUX 
XWLODMHHFKLSDPHQWH   XQLYHUVDODQDORJLF
HWF   


7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LLWHKQRORJLFH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
8WLODMH
DWHVWDW QHWHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH YHULILFDUH GHELURWLFă
$ VSD‫܊‬LXGHVWLQDW PLMORDFH WUXVHGH DSDUDWGHPăVXUDUHD
 VHUYLFLLORU DXWRGH VFXOH UH]LVWHQ‫܊‬HLSUL]HORUGH
IXQF‫܊‬LRQDOH WUDQVSRUW HOHFWULFLDQ SăPkQW -
SXQFWHGHOXFUX SHUVRDQH PHFDQLF  DPSHUPHWUXWLSFOH‫܈‬WH
PDJD]LLGHSR]LWH ‫܈‬LPDWHULDOH XQHOWH $
SHQWUXVFXOH  SRUWDELOH WUXVDGHvQFHUFăULFXWHQVLXQH
GLVSR]LWLYHDSDUDWH  PăULWă
GH N9WDFXGHFODQ‫܈‬DUHvQFD]
PăVXUDUH GHGHIHFW
PDWHULDOH PHJRKPHWUXVDXLQGXFWRU
XWLODMH 9WF
HFKLSDPHQWH DPSHUPHWUXFF$‫܈‬L
HWF  YROWPHWUXWF
99VDXWUXVăSHQWUX
PăVXUDWUH]LVWHQ‫܊‬H
RUGLQ]HFLGHɦȍ VDX
HFKLYDOHQW
PXOWLPHWUXXQLYHUVDOGLJLWDO
VDXPXOWLPHWUX
XQLYHUVDODQDORJLF

7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LLWHKQRORJLFH 8WLODMH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
DWHVWDW QHWHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH YHULILFDUH GHELURWLFă
$ VSD‫܊‬LXGHVWLQDW PLMORDFH WUXVHGH -
VLVWHPGHDFKL]L‫܊‬LH‫܈‬LVRIWZDUH
VHUYLFLLORU DXWRGH VFXOH
GHGLFDWDYkQG
IXQF‫܊‬LRQDOH WUDQVSRUW HOHFWULFLDQ
PLQLPXPGHSHUIRUPDQ‫܊‬H
SXQFWHGHOXFUX SHUVRDQH PHFDQLF 
D FDQDOHGHLQWUDUHDQDORJLFH
PDJD]LLGHSR]LWH ‫܈‬LPDWHULDOH XQHOWH
FXFRQYHUVLH
SHQWUXVFXOH  SRUWDELOH
ELQDUăSULQDSUR[LPD‫܊‬LL
GLVSR]LWLYHDSDUDWH  
VXFFHVLYHVDXVLVWHPGH
GH  
DFKL]L‫܊‬LHGHWLS
PăVXUDUHPDWHULDOH  
PRGEXV,(&FX
XWLODMHHFKLSDPHQWH  
SRVLELOLWă‫܊‬LGHSUHOXDUHDPăVXULL
HWF   
GHSXWHUH
  
GLVSRQLELOăYLWH]ăYkQW‫܈‬L
  
PăULPLGHFRQVHPQ
  
GLQHFKLSDPHQWHOHDSDU‫܊‬LQkQG
  
FHQWUDOHORU
  
HOHFWULFHHROLHQHGLVSHFHUL]DELOH
  
&((' 
  
E UH]ROX‫܊‬LHSHEL‫܊‬L
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021
  
F GRPHQLXGHLQWUDUH
  
SURJUDPDELOELSRODU
  
G SUHFL]LHGLQYDORDUHD
  
FLWLWă
  
H OLQLDULWDWHELW
  
I UDWăGHDFKL]L‫܊‬LHGHV
  
PLQLPXPV
  
SHQWUXILHFDUHPăULPH
  
DFKL]L‫܊‬LRQDWă LDUSHQWUX
  
GXUDWHGHvQUHJLVWUDUHVFXUWHGH
  
PLQVHYD
  
DVLJXUDRYLWH]ăGHvQUHJLVWUDUH
  
GHPLQLPXP
  
PV
  
J VLVWHPGHSR]L‫܊‬LRQDUHJOREDOă
  
*36 SHQWUX
  
‫܈‬WDPSLOăGHWLPS
   K SRVLELOLWDWHGHvQUHJLVWUDUHvQ
   IL‫܈‬LHUHÄ[OV´
   WUDGXFWRUL348DYkQG
   PLQLPXPGHSHUIRUPDQ‫܊‬H
   D SUHFL]LHPDLEXQăGH
   GLQYDORDUHD
   QRPLQDOă
   E WLPSGHUăVSXQVOD”
   PV
   WUDGXFWRUGHIUHFYHQ‫܊‬ăFX
   PLQLPXPGHSHUIRUPDQ‫܊‬H
   D GRPHQLXGHPăVXUDUH 
    +]P$
   P$
   E FODVDGHSUHFL]LHPD[LPXP
    PDLEXQăGH
   ”+] 
   F WLPSGHUăVSXQV PV 
PD[LPXPSHULRDGH
DOHIUHFYHQ‫܊‬HLPăVXUDWH PV
OD+] 
JHQHUDWRUGHIUHFYHQ‫܊‬ă
YDULDELOăDYkQGPLQLPXP
GHSHUIRUPDQ‫܊‬H
D UH]ROX‫܊‬LHP+] OD+] 
VWDELOL]DWFX
FXDU‫܊‬
E VHPQDOGHLH‫܈‬LUHVLQXVRLGDO
9FD 
IUHFYHQ‫܊‬ă+]
F IUHFYHQ‫܊‬DJHQHUDWăYDSXWHDIL
YDULDWăvQ
WUHSWHVDXFXUDPSăGH
+]VHF
DQDOL]RDUHGHFDOLWDWHD
HQHUJLHLHOHFWULFHGH
FODVă$FX*36FXSRVLELOLWDWHD
GHHIHFWXDUHD
FDOFXOHORUGHSHUWXUED‫܊‬LLSH
GLIHULWHLQWHUYDOH
GHWLPSSUHVWDELOLWHVDX
GHWHUPLQDWHSRVWvQUHJLVWUDUH
FDGHH[HPSOX
GHWHUPLQDUHD
SHUWXUED‫܊‬LHLSHXQLQWHUYDOGH
WLPSvQFDUHVD
UHDOL]DWILHFDUHSUREăGDU‫܈‬LSH
LQWHUYDOGHR
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021 21

VăSWăPkQă VWDQGDUGL]DW 
$QDOL]RUXOWUHEXLHVă
ILHFDSDELOVăvQUHJLVWUH]H
FDOLWDWHDHQHUJLHL
HOHFWULFHSHSDUFXUVXOWXWXURU
WHVWHORUGDU‫܈‬L
SHRSHULRDGăGHPLQLPXP
VăSWăPkQLGH
IXQF‫܊‬LRQDUHD&(('

7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LLWHKQRORJLFH 8WLODMH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
DWHVWDW QHWHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH YHULILFDUH GHELURWLFă

% VSD‫܊‬LXGHVWLQDW PLMORDFH SUHVH PHJRKPHWUHGH9 FRQILJXUD‫܊‬LL

 VHUYLFLLORU DXWRGH SHQWUX YROWPHWUHGHWD9FO 3&
 IXQF‫܊‬LRQDOH WUDQVSRUW SDSXFL  SURJUDPH
 SXQFWHGHOXFUX SHUVRDQH WUXVHGH DSDUDWGHPăVXUDUHD SURIHVLRQDOH
 DWHOLHUDWHOLHUH ‫܈‬LPDWHULDOH VFXOH UH]LVWHQ‫܊‬HL SHQWUX
 PDJD]LLGHSR]LWH DXWRWHOHVFRS HOHFWULFLDQ SUL]HORUGHSăPkQW FDOFXOH
 SHQWUXVFXOH SODWIRUPă PHFDQLF  UXOHWHGHPLQLPXPP HOHFWULFH
 GLVSR]LWLYHDSDUDWH ULGLFăWRDUHFX XQHOWH ‫܈‬XEOHUH PHFDQLFH
 GH EUD‫܊‬ SRUWDELOH  ‫܈‬L
 PăVXUDUHPDWHULDOH 35%    HFRQRPLFR
 XWLODMHHFKLSDPHQWH    ILQDQFLDUH
HWF     HFKLSD
    PHQWH
  VSHFLILFH
DFWLYLWă‫܊‬LL
GH
SURLHFWDUH
DVLVWDWăGH
FDOFXODWRU
LPSULPDQWH
QRUPDOH‫܈‬L
JUDILFH
FRSLDWRU 

7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LLWHKQRORJLFH 8WLODMH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
DWHVWDW QHWHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH YHULILFDUH GHELURWLFă
%H VSD‫܊‬LXGHVWLQDW PLMORDFH 
SUHVH PHJRKPHWUHGH9
 VHUYLFLLORU DXWRGH 
SHQWUX YROWPHWUHGHWD9FO
 IXQF‫܊‬LRQDOH WUDQVSRUW 
SDSXFL 
 SXQFWHGHOXFUX SHUVRDQH
 DWHOLHUDWHOLHUH ‫܈‬LPDWHULDOH WUXVHGH DSDUDWGHPăVXUDUHDUH]LVWHQ‫܊‬HL 
 PDJD]LLGHSR]LWH DXWRWHOHVFRS VFXOH SUL]HORUGH 
 SHQWUXVFXOH SODWIRUPă HOHFWULFLDQ SăPkQW 
 GLVSR]LWLYHDSDUDWH ULGLFăWRDUH PHFDQLF  UXOHWHGHPLQLPXPP 
 GH FXEUD‫܊‬ XQHOWH ‫܈‬XEOHUH 
 PăVXUDUHPDWHULDOH 35%  SRUWDELOH  
XWLODMHHFKLSDPHQWH   
HWF    
  
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021

7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LLWHKQRORJLFH  6FXOH $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
DWHVWDW QHWHKQRORJLFH 8WLODMH GLVSR]LWLYH YHULILFDUH GHELURWLFă

FRQILJXUD‫܊‬LL
3&
SURJUDPH
SURIHVLRQDOH
SHQWUX
%S VSD‫܊‬LXGHVWLQDW    FDOFXOH
 VHUYLFLLORU    HOHFWULFH
 IXQF‫܊‬LRQDOH    PHFDQLFH‫܈‬L
 SXQFWHGHOXFUX    HFRQRPLFR
     ILQDQFLDUH
     HFKLSD
     PHQWH
     VSHFLILFH
     DFWLYLWă‫܊‬LLGH
     SURLHFWDUH
     DVLVWDWăGH
FDOFXODWRU
LPSULPDQWH
QRUPDOH‫܈‬L
JUDILFH
FRSLDWRU 
7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LLWHKQRORJLFH 8WLODMH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
DWHVWDW QHWHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH YHULILFDUH GHELURWLFă
%L PLMORDFH PHJRKPHWUHGH9 
VSD‫܊‬LXGHVWLQDW SUHVH
 DXWRGH YROWPHWUHGHWD9FO 
VHUYLFLLORU SHQWUX
 WUDQVSRUW  
IXQF‫܊‬LRQDOH SDSXFL
 SHUVRDQH DSDUDWGHPăVXUDUHD 
SXQFWHGHOXFUX WUXVHGH
 ‫܈‬LPDWHULDOH UH]LVWHQ‫܊‬HLSUL]HORUGH 
DWHOLHUDWHOLHUH VFXOH
  SăPkQW 
PDJD]LLGHSR]LWH HOHFWULFLDQ
  UXOHWHGHPLQLPXPP 
SHQWUXVFXOH PHFDQLF 
   ‫܈‬XEOHUH
 GLVSR]LWLYHDSDUDWH  XQHOWH  
 GH  SRUWDELOH  
PăVXUDUHPDWHULDOH   
XWLODMHHFKLSDPHQWH   
HWF  

7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LL 8WLODMH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
DWHVWDW WHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH YHULILFDUH GHELURWLFă
QHWHKQRORJLFH
&$ FRQILJXUD‫܊‬LL
 3&‫܈‬L
 SURJUDPH
 SURIHVLRQDOH
 SHQWUX
 WHRGROLWPLUă FDOFXOH
PLMORDFH
 VSD‫܊‬LXGHVWLQDW MDORDQHUXOHWH HOHFWULFH
GH 
 VHUYLFLLORU SHQWUXFD]XOvQ PHFDQLFH‫܈‬L
WUDQVSRUW 
 IXQF‫܊‬LRQDOH FDUH HFRQRPLFR
SHQWUX 
 ‫܈‬LDFWLYLWă‫܊‬LORUGH UHVSRQVDELOLWă‫܊‬LOH ILQDQFLDUH
SHUVRDQH‫܈‬L 
 SURLHFWDUH vQ vQGRPHQLXO
HFKLSDPHQWH 
  GRPHQLXO UH‫܊‬HOHORU
WRSRJUDILFH 
  FDGDVWUXOXL HOHFWULFHFX
 
  WRSRJUDILHLVXQW WHQVLXQL
 
 DVLJXUDWHGH QRPLQDOH
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021 23
 
 DQJDMD‫܊‬LL N9
 
 VROLFLWDQWXOXL  HFKLSD
 
  PHQWH
 
  VSHFLILFH
 
  DFWLYLWă‫܊‬LLGH
 
  SURLHFWDUH

 DVLVWDWăGH
FDOFXODWRU
LPSULPDQWH
QRUPDOH‫܈‬L
JUDILFH
FRSLDWRU 
7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LL 8WLODMH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
DWHVWDW WHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH YHULILFDUH GHELURWLFă
QHWHKQRORJLFH
&$ VSD‫܊‬LXGHVWLQDW PDFDUD GLVSR]LWLYH‫܈‬L PHJRKPHWUHGH9 
VHUYLFLLORU DXWRWHOHVFRS VFXOHSHQWUX 9 
IXQF‫܊‬LRQDOH SODWIRUPă PRQWDW PXOWLPHWUXXQLYHUVDOGLJLWDO 
SXQFWHGHOXFUX ULGLFăWRDUH DFFHVRULLDOH VDXDQDORJLF 
DWHOLHUDWHOLHUH FXEUD‫܊‬ /(6 FO 
PDJD]LL 35%  GHH[HPSOX LQGLFDWRDUHGHWHQVLXQHSHQWUX 
GHSR]LWH PLMORDFHGH WUXVă N9 
SHQWUXVFXOH WUDQVSRUW PDQ‫܈‬RQDU DSDUDWSHQWUXPăVXUDUHD 
GLVSR]LWLYH SHQWUX UD‫܈‬FKHWă UH]LVWHQ‫܊‬HLSUL]HORUGH 
DSDUDWHGH SHUVRDQH SUHVăFXEDFXUL SăPkQW 
PăVXUDUH PDWHULDOH EXWHOLHFX DSDUDWHVDXWUXVăSHQWUX 
PDWHULDOH ‫܈‬L %UHQHU PăVXUDUHDUH]LVWHQ‫܊‬HL 
XWLODMH HFKLSDPHQWH XQHOWHGHVăSDW GHFRQWDFW 
HFKLSDPHQWH XWLODMH ODQWHUQăFX ELQRFOXGHFkPS 
HWF  VSHFLDOH DFXPXODWRUL UXOHWH‫܈‬XEOHUH 
 SHQWUXVăSDW DSDUDW 3HQWUXVWD‫܊‬LLGHPHGLHWHQVLXQH 
 VDX LQGLFDWRU ‫܈‬LSDUWHD 
 IRUDW SUH]HQ‫܊‬ă HOHFWULFăGHPHGLHWHQVLXQHD 
  WHQVLXQHHWF  VWD‫܊‬LLORUGHvQDOWă 
  GLVSR]LWLYH‫܈‬L WHQVLXQH 
  VFXOHSHQWUX PHJRKPHWUX9 
  PRQWDW SXQWH:KHDWVWRQHSXQWH 
  DFFHVRULL/($ 7KRPVRQVDXHFKLYDOHQWH 
  GH SHQWUXPăVXUDWWDQJHQWD 
  H[HPSOXSUHVă XQJKLXOXLGHSLHUGHUL 
  SHQWUX GLHOHFWULFHFXJHQHUDUHWHQVLXQL 
  SDSXFLWUXVăGH SkQăOD9 
  FKHL VXUVăSHQWUXJHQHUDUHDXQXL 
  WXEXODUH‫܈‬LIL[H FXUHQWSULPDU 
  L]RODWH WUDQVIRUPDWRU 
  FUHPDOLHUă JUXSHOHFWURJHQ  
  WHQGRQVDX  
  SDODQ  
  GLQDPRPHWUX  
  HWF   
  GLVSR]LWLY  
  SHQWUX  
  PăVXUDUHD  
  VăJH‫܊‬LL  
  FRQGXFWRDUHORU  
  /($  
  VFXUWFLUFXLWRDUH 
  PRELOH 
  PLQLPXP 
  VHWXUL 
  WUXVHGHVFXOH 
 HOHFWULFLDQ 
PHFDQLF  
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021

DSDUDWGH 
VXGDUH 
DXWRJHQă 
XQHOWH 
SRUWDELOH 
 WHRGROLW SHQWUX
FD]XOvQFDUH
UHVSRQVDELOLWă‫܊‬LOH
vQ
GRPHQLXO
FDGDVWUXOXL
WRSRJUDILHLVXQW
DVLJXUDWHGHXQ
DQJDMDWDO
VROLFLWDQWXOXL 
7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LL 8WLODMH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUă (OHPHQWH
DWHVWDW WHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH vQFHUFDUHYHULILFDUH GHELURWLFă
QHWHKQRORJLFH
&% VSD‫܊‬LL PLMORDFHGH WHRGROLWPLUă  FRQILJXUD‫܊‬LL
 GHVWLQDWH WUDQVSRUW MDORDQHUXOHWH  3&‫܈‬L
 VHUYLFLLORU SHQWUX SHQWUXFD]XOvQ  SURJUDPH
 IXQF‫܊‬LRQDOH SHUVRDQH‫܈‬L FDUH  SURIHVLRQDOH
 ‫܈‬LDFWLYLWă‫܊‬LORU HFKLSDPHQWH UHVSRQVDELOLWă‫܊‬LOH  SHQWUX
 GH WRSRJUDILFH vQ  FDOFXOH
 SURLHFWDUH  GRPHQLXO  HOHFWULFH
   FDGDVWUXOXL  PHFDQLFH‫܈‬L
   WRSRJUDILHLVXQW  HFRQRPLFR
   DVLJXUDWHGH  ILQDQFLDUHvQ
  DQJDMD‫܊‬LL GRPHQLXO
 VROLFLWDQWXOXL  UH‫܊‬HOHORU
  HOHFWULFHGH
N9
HFKLSD
PHQWH
VSHFLILFH
DFWLYLWă‫܊‬LLGH
SURLHFWDUH
DVLVWDWăGH
FDOFXODWRU
LPSULPDQWH
QRUPDOH‫܈‬L
JUDILFH
SORWWHU
FRSLDWRUVDX
DOWHPLMORDFH
GH
PXOWLSOLFDUH 

7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LL 8WLODMH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
DWHVWDW WHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH YHULILFDUH GHELURWLFă
QHWHKQRORJLFH
&% VSD‫܊‬LXGHVWLQDW PDFDUD GLVSR]LWLYH‫܈‬L PHJRKPHWUHGH9 -
VHUYLFLLORU DXWRWHOHVFRS VFXOHSHQWUX 9
IXQF‫܊‬LRQDOH SODWIRUPă PRQWDWDFFHVRULL PXOWLPHWUXXQLYHUVDOGLJLWDO
SXQFWHGHOXFUX ULGLFăWRDUHFX DOH/(6 GH VDXDQDORJLF
DWHOLHUDWHOLHUH EUD‫܊‬ H[HPSOXWUXVă FO
ODERUDWRU 35%  PDQ‫܈‬RQDU DXWRWUDQVIRUPDWRU
PăVXUăWRUL DXWRODERUDWRU UD‫܈‬FKHWă 9$
vQFHUFăUL 35$0 SUHVăFXEDFXUL WUXVăGHFXUHQWWHQVLXQH
HOHFWULFH XWLODMHVSHFLDOH EXWHOLHFX LQGLFDWRDUHGHWHQVLXQH
PDJD]LL SHQWUXVăSDWVDX %UHQHU SHQWUXN9
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021 25

GHSR]LWH IRUDW XQHOWHGHVăSDW DSDUDWSHQWUXPăVXUDUHD

SHQWUXVFXOH PRWRFRPSUHVRU ODQWHUQăFX UH]LVWHQ‫܊‬HLSUL]HORUGH
GLVSR]LWLYH PLMORDFHGH DFXPXODWRUL SăPkQW
DSDUDWHGH WUDQVSRUWSHQWUX DSDUDWLQGLFDWRU DSDUDWHVDXWUXVăSHQWUX
PăVXUDUH SHUVRDQH SUH]HQ‫܊‬ă PăVXUDUHDUH]LVWHQ‫܊‬HL
PDWHULDOH PDWHULDOH WHQVLXQH  GHFRQWDFW
XWLODMH ‫܈‬LHFKLSDPHQWH GLVSR]LWLYH‫܈‬L ELQRFOXGHFkPS
HFKLSDPHQWH  VFXOHSHQWUX UXOHWH‫܈‬XEOHUH
HWF   PRQWDWDFFHVRULL 3HQWUXVWD‫܊‬LLGHPHGLH
  /($ SUHVă WHQVLXQH‫܈‬LN9‫܈‬L
  SHQWUXSDSXFL SDUWHDHOHFWULFăGHPHGLH
  WUXVăGHFKHL WHQVLXQHDVWD‫܊‬LLORUFX
  WXEXODUH‫܈‬LIL[H WHQVLXQLQRPLQDOHPDLPDUL
  L]RODWH VDXHJDOHFXN9
  FUHPDOLHUă PHJRKPHWUX9
  WHQGRQVDX SXQWH:KHDWVWRQHSXQWH
  SDODQ 7KRPVRQVDXHFKLYDOHQWH
  GLQDPRPHWUX SHQWUXPăVXUDWWDQJHQWD
  HWF  XQJKLXOXLGHSLHUGHUL
  GLVSR]LWLY GLHOHFWULFHFXJHQHUDUH
  SHQWUXPăVXUDUHD WHQVLXQLSkQăOD9
  VăJH‫܊‬LL VXUVăSHQWUXJHQHUDUHDXQXL
  FRQGXFWRDUHORU FXUHQWSULPDU
  /($ WUDQVIRUPDWRUJUXS
  XQHOWH HOHFWURJHQ 
  SRUWDELOH 
  SUHVHSDSXFL 
  VFXUWFLUFXLWRDUH 
  PRELOH 
  PLQLPXP 
  VHWXUL 
  WUXVHGHVFXOH 
  HOHFWULFLDQ 
  PHFDQLF 
  DSDUDWGH 
  VXGDUH 
  DXWRJHQă 
  GLVSR]LWLY 
  PRELOGH 
  ULGLFDUHSHQWUX 
  VWkOSLPHWDOLFL 
  PD‫܈‬LQăGH 
  IUkQDW 
  PD‫܈‬LQăGHWUDV 
  FăUXFLRUGH 
  GHUXODW 
 FXIUkQă 
 SUHVăPHFDQLFă 
 SHQWUXFOHPHOH 
GH 
vQQăGLUH 
WHRGROLW SHQWUX 
FD]XOvQFDUH 
UHVSRQVDELOLWă‫܊‬LOH 
vQ 
GRPHQLXO 
FDGDVWUXOXL
WRSRJUDILHLVXQW
DVLJXUDWHGHXQ
DQJDMDWDO
VROLFLWDQWXOXL
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021

7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LL 8WLODMH 6FXOH $SDUDWHGHPăVXUă (OHPHQWH
DWHVWDW WHKQRORJLFH GLVSR]LWLYH vQFHUFDUHYHULILFDUH GHELURWLFă
QHWHKQRORJLFH
' VSD‫܊‬LLGHVWLQDWH PLMORDFHGH WHRGROLWPLUă  FRQILJXUD‫܊‬LL
 VHUYLFLLORU WUDQVSRUWSHQWUX MDORDQHUXOHWH  3&‫܈‬L
 IXQF‫܊‬LRQDOH SHUVRDQH‫܈‬L SHQWUXFD]XOvQ  SURJUDPH
 ‫܈‬LDFWLYLWă‫܊‬LORUGH HFKLSDPHQWH FDUH  SURIHVLRQDOH
 SURLHFWDUH WRSRJUDILFH UHVSRQVDELOLWă‫܊‬LOH  SHQWUX
   vQ  FDOFXOH
   GRPHQLXO  HOHFWULFH
   FDGDVWUXOXL  PHFDQLFH‫܈‬L
   WRSRJUDILHLVXQW  HFRQRPLFR
   DVLJXUDWHGH  ILQDQFLDUHvQ
 DQJDMD‫܊‬LL GRPHQLXO
VROLFLWDQWXOXL  UH‫܊‬HOHORU
 HOHFWULFH
GH
N9
HFKLSD
PHQWH
VSHFLILFH
DFWLYLWă‫܊‬LLGH
SURLHFWDUH
DVLVWDWăGH
FDOFXODWRU
LPSULPDQWH
QRUPDOH‫܈‬L
JUDILFH
SORWWHU
FRSLDWRUVDX
DOWHPLMORDFH
GH
PXOWLSOLFDUH 
7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LL 8WLODMH
 6FXOHGLVSR]LWLYH
 $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
DWHVWDW
 WHKQRORJLFH YHULILFDUH
 GH
QHWHKQRORJLFH
 ELURWLFă
' VSD‫܊‬LXGHVWLQDW PDFDUD PHJRKPHWUHGH9 
GLVSR]LWLYH‫܈‬L
VHUYLFLLORU DXWRWHOHVFRS 9 
VFXOH
IXQF‫܊‬LRQDOH SODWIRUPă PXOWLPHWUXXQLYHUVDOGLJLWDO 
SHQWUXPRQWDW
SXQFWHGHOXFUX ULGLFăWRDUHFX VDXDQDORJLF 
DFFHVRULL
DWHOLHUDWHOLHUH EUD‫܊‬ FO 
DOH/(6 GH
ODERUDWRU 35%  DXWRWUDQVIRUPDWRU 
H[HPSOX
PăVXUăWRUL DXWRODERUDWRU 9$ 
WUXVăPDQ‫܈‬RQDU
vQFHUFăUL 35$0 WUXVăGHFXUHQWWHQVLXQH 
UD‫܈‬FKHWăSUHVăFX
HOHFWULFH XWLODMHVSHFLDOH LQGLFDWRDUHGHWHQVLXQH 
EDFXULEXWHOLHFX
PDJD]LL SHQWUXVăSDWVDX SHQWUXN9 
%UHQHUXQHOWHGH
GHSR]LWH IRUDW DSDUDWSHQWUXPăVXUDUHD 
VăSDW
SHQWUXVFXOH PRWRFRPSUHVRU UH]LVWHQ‫܊‬HLSUL]HORUGH 
ODQWHUQăFX
GLVSR]LWLYH PLMORDFHGH SăPkQW 
DFXPXODWRUL
DSDUDWHGH WUDQVSRUWSHQWUX DSDUDWHVDXWUXVăSHQWUX 
DSDUDWLQGLFDWRU
PăVXUDUH SHUVRDQH PăVXUDUHDUH]LVWHQ‫܊‬HL 
SUH]HQ‫܊‬ă
PDWHULDOH PDWHULDOH GHFRQWDFW 
WHQVLXQH 
XWLODMH ‫܈‬LHFKLSDPHQWH ELQRFOXGHFkPS 
GLVSR]LWLYH‫܈‬L
HFKLSDPHQWH  UXOHWH‫܈‬XEOHUH 
VFXOH
HWF    
SHQWUXPRQWDW
   
DFFHVRULL
   
/($ SUHVă
   
SHQWUX
   
SDSXFLWUXVăGH
   
FKHL
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021 27
   
WXEXODUH‫܈‬LIL[H
   
L]RODWH
   
FUHPDOLHUă
   
WHQGRQVDXSDODQ
   
GLQDPRPHWUX
   
HWF 
  GLVSR]LWLY  
  SHQWUX  
  PăVXUDUHDVăJH‫܊‬LL  
  FRQGXFWRDUHORU  
  /($  
  XQHOWHSRUWDELOH  
  SUHVHSDSXFL  
  VFXUWFLUFXLWRDUH  
  PRELOHPLQLPXP  
  VHWXUL  
  WUXVHGHVFXOH  
  HOHFWULFLDQ  
  PHFDQLF   
  DSDUDWGHVXGDUH  
  DXWRJHQă  
  GLVSR]LWLYPRELO 
  GH 
  ULGLFDUHSHQWUX 
  VWkOSL 
 PHWDOLFL 
 PD‫܈‬LQăGH 
 IUkQDW
PD‫܈‬LQăGHWUDV
FăUXFLRUGH
GHUXODW
FXIUkQă
SUHVăPHFDQLFă
SHQWUX
FOHPHOHGH
vQQăGLUH
WHRGROLW SHQWUX
FD]XOvQFDUH
UHVSRQVDELOLWă‫܊‬LOH
vQ
GRPHQLXO
FDGDVWUXOXL
WRSRJUDILHLVXQW
DVLJXUDWHGHXQ
DQJDMDW
DOVROLFLWDQWXOXL
7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LL 8WLODMH 6FXOHGLVSR]LWLYH $SDUDWHGHPăVXUă (OHPHQWH
DWHVWDW WHKQRORJLFH   vQFHUFDUHYHULILFDUH GHELURWLFă
QHWHKQRORJLFH
( VSD‫܊‬LLGHVWLQDWH PLMORDFHGH WHRGROLWPLUă  FRQILJXUD‫܊‬LL
 VHUYLFLLORU WUDQVSRUWSHQWUX MDORDQHUXOHWH  3&‫܈‬L
 IXQF‫܊‬LRQDOH SHUVRDQH‫܈‬L SHQWUXFD]XOvQ  SURJUDPH
 ‫܈‬LDFWLYLWă‫܊‬LORUGH HFKLSDPHQWH FDUH SURIHVLRQDOH
 SURLHFWDUH WRSRJUDILFH UHVSRQVDELOLWă‫܊‬LOH  SHQWUXFDOFXOH
   vQ  HOHFWULFH
   GRPHQLXO  PHFDQLFH‫܈‬L
   FDGDVWUXOXL  HFRQRPLFR
   WRSRJUDILHLVXQW  ILQDQFLDUHvQ
 DVLJXUDWHGH GRPHQLXO
DQJDMD‫܊‬LL UH‫܊‬HOHORU
VROLFLWDQWXOXL  HOHFWULFHFX
WHQVLXQL
QRPLQDOH
N9
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021

HFKLSDPHQWH
VSHFLILFH
DFWLYLWă‫܊‬LLGH
SURLHFWDUH
DVLVWDWăGH
FDOFXODWRU
LPSULPDQWH
QRUPDOH‫܈‬L
JUDILFH
SORWWHU
FRSLDWRUDOWH
PLMORDFHGH
PXOWLSOLFDUH 
7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LL 8WLODMH
 6FXOHGLVSR]LWLYH
 $SDUDWHGHPăVXUă (OHPHQWH
DWHVWDW
 WHKQRORJLFH vQFHUFDUHYHULILFDUH GH
QHWHKQRORJLFH ELURWLFă
( VSD‫܊‬LXGHVWLQDW PDFDUD GLVSR]LWLYH‫܈‬L PHJRKPHWUHGH9 -
VHUYLFLLORU DXWRWHOHVFRS VFXOHSHQWUX 99
IXQF‫܊‬LRQDOH SODWIRUPă PRQWDWDFFHVRULL LQVWDOD‫܊‬LHSHQWUXPăVXUDW
SXQFWHGHOXFUX ULGLFăWRDUHFX SHQWUXEDUH FXUHQ‫܊‬LGHIXJăOD
DWHOLHUDWHOLHUH EUD‫ ܊‬35%  UXOHWH WHQVLXQHDGHN9FF
ODERUDWRU WUDLOHUSHQWUX ‫܈‬XEOHUH WUXVăSHQWUXPăVXUDW
PăVXUăUL vQORFXLUH PLFURPHWUH FăGHUHDGHWHQVLXQHFX
vQFHUFăUL DSDUDWDM LQWHULRUH[WHULRU ,Q $FF
HOHFWULFH DXWRODERUDWRU GLVSR]LWLYHSHQWUX PXOWLPHWUXXQLYHUVDOGLJLWDO
PDJD]LL 35$0 VFRV VDXDQDORJLF
GHSR]LWH LQVWDOD‫܊‬LH FRQWDFWXO DXWRWUDQVIRUPDWRU
SHQWUXVFXOH SHQWUX IL[PRELO 9$
GLVSR]LWLYH UHFRQGL‫܊‬LRQDUHD WUXVHGHSLOH VXUVăSHQWUXJHQHUDUHDXQXL
DSDUDWHGH XOHLXOXL QRUPDOH FXUHQWSULPDU
PăVXUDUH HOHFWURL]RODQW ‫܈‬LGH WUDQVIRUPDWRUJUXS
PDWHULDOH XWLODMHVSHFLDOH FHDVRUQLFăULH HOHFWURJHQ 
XWLODMH GHVăSDWVDX PDWHULDOH SXQWH:KHDWVWRQHSXQWH
HFKLSDPHQWH IRUDW VSHFLILFHGH 7KRPVRQVDXHFKLYDOHQWH
HWF  PRWRFRP VHFXULWDWHD SHQWUXPăVXUDWWDQJHQWD
 SUHVRU PXQFLLGH XQJKLXOXLGHSLHUGHUL
 PLMORDFHGH OXFUXOD,7HWF  GLHOHFWULFHFXJHQHUDUH
 WUDQVSRUWSHQWUX SUHVHSDSXFL WHQVLXQLSkQăOD9
 SHUVRDQH VFXUWFLUFXLWRDUH WUXVăGHFXUHQWWHQVLXQH
 PDWHULDOH PRELOHPLQLPXP WUXVăPLQXWVDXHFKLYDOHQW
 ‫܈‬LHFKLSDPHQWH VHWXUL SHQWUXPăVXUDUHD
  WUXVHGHVFXOH WLPSLORUGHFRPXWD‫܊‬LH
  HOHFWULFLDQ DSDUDWGHSRODULWDWH
 PHFDQLF  LQGLFDWRDUHGHWHQVLXQH
DSDUDWGHVXGXUă SHQWUXN9
DXWRJHQă DSDUDWSHQWUXPăVXUDUHD
XQHOWHSRUWDELOH UH]LVWHQ‫܊‬HLODSUL]HOHGHSăPkQW
DSDUDWSHQWUXPăVXUDUHD
UH]LVWHQ‫܊‬HLGHFRQWDFW
7DEHOXOQU
7LS 6SD‫܊‬LL 8WLODMH
 6FXOHGLVSR]LWLYH
 $SDUDWHGHPăVXUăvQFHUFDUH (OHPHQWH
DWHVWDW
 WHKQRORJLFH YHULILFDUH
 GH
QHWHKQRORJLFH ELURWLFă
(3$ VSD‫܊‬LXGHVWLQDW DXWRODERUDWRU GLVSR]LWLYH‫܈‬L $SDUDWHGHPăVXUDUH
 VHUYLFLLORU 35$0 VFXOH vQFHUFDUHYHULILFDUH
 IXQF‫܊‬LRQDOH PLMORDFHGH SHQWUXPRQWDW PHJRKPHWUHGH9
 SXQFWHGHOXFUX WUDQVSRUWSHQWUX DFFHVRULL 99
 DWHOLHUDWHOLHUH SHUVRDQH SHQWUXEDUH LQVWDOD‫܊‬LHSHQWUXPăVXUDW
 PDJD]LL PDWHULDOH UXOHWH FXUHQ‫܊‬LGHIXJăOD
 GHSR]LWH ‫܈‬LHFKLSDPHQWH ‫܈‬XEOHUH WHQVLXQHDGHN9FF -
 SHQWUXVFXOH  PLFURPHWUH WUXVăSHQWUXPăVXUDWFăGHUHD
 GLVSR]LWLYH  LQWHULRUH[WHULRU GHWHQVLXQHFX,Q $FF
 DSDUDWHGH  GLVSR]LWLYHSHQWUX PXOWLPHWUXXQLYHUVDOGLJLWDO
ă O L
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021 29

 PăVXUDUH  VFRV VDXDQDORJLF

 PDWHULDOH  FRQWDFWXO VXUVăSHQWUXJHQHUDUHDXQXL
 XWLODMH  IL[PRELO FXUHQWSULPDU WUDQVIRUPDWRU
 HFKLSDPHQWH  WUXVHGHSLOH JUXSHOHFWURJHQ 
 HWF   QRUPDOH SXQWH:KHDWVWRQHSXQWH
   ‫܈‬LGH 7KRPVRQVDXHFKLYDOHQWH
   FHDVRUQLFăULH SHQWUXPăVXUDWWDQJHQWD
   PDWHULDOH XQJKLXOXLGHSLHUGHUL
   VSHFLILFHGH GLHOHFWULFHFXJHQHUDUH
  VHFXULWDWHD WHQVLXQLSkQăOD9
  PXQFLLGH WUXVăGHFXUHQWWHQVLXQH
 OXFUXOD-7‫܈‬L07 WUXVăPLQXWVDXHFKLYDOHQW
 HWF  SHQWUXPăVXUDUHD
 SUHVHSDSXFL WLPSLORUGHFRPXWD‫܊‬LH
WUXVHGHVFXOH DSDUDWGHSRODULWDWH
HOHFWULFLDQ DSDUDWSHQWUXPăVXUDUHD
PHFDQLF  UH]LVWHQ‫܊‬HLODSUL]HOH
XQHOWHSRUWDELOH GHSăPkQW
DSDUDWSHQWUXPăVXUDUHD
UH]LVWHQ‫܊‬HLGHFRQWDFW

ANEXA Nr. 7
la regulament
Lista structurii de personal alocat activităților supuse atestării
— model —
Funcția în cadrul Nr./Dată contract Durată contract individual Gradul și tipul
Nr. Numele și Pregătirea
operatorului individual de muncă sau de muncă/ legitimației de
crt. prenumele profesională1)
economic contract prestări servicii contract prestări servicii2) electrician autorizat
1
2
...
1) Se vor include informații privind calificarea profesională (de exemplu, inginer/subinginer/maistru/muncitor calificat etc.), precum și specializarea
precizată în diploma de calificare profesională (de exemplu, energetică, electroenergetică, electrotehnică, electromecanică etc.).
2) Se vor preciza perioada pe care este încheiat contractul individual de muncă/contractul de prestări servicii (perioadă determinată sau nedeterminată),
precum și durata muncii (timp parțial sau integral), după caz.

Data ................... Numele și prenumele ............................................................................................................

reprezentantului legal al ........................................................................................................
(numele operatorului economic solicitant de atestat)
Semnătura ................................................

ANEXA Nr. 8
la regulament
L I S TA
personalului minim ce trebuie asigurat pe durata de valabilitate a fiecărui tip de atestat
Numărul de electricieni autorizați gradul
Tipul de atestat
IIA IIB IIIA IIIB IVA IVB
A 1 1
A1 2
A2 1 1
A3 1 1
B 1 1
Bp 2
Be 2
Bi 2
C1A 2
C1B 2
C2A 2
C2B 2
D1 2
D2 2
E1 2
E2 2
E2PA 1 1
 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021
ANEXA Nr. 9
la regulament
Model de declarație pe propria răspundere privind respectarea obligațiilor
în calitate de titular de atestat/decizie de confirmare
DECLARAȚIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE
Subsemnatul, ......................., cod numeric personal .................., posesor al actului de identitate seria ...... nr. ............,
eliberat de ............... la data de ..............., în calitate de ................................................................................, reprezentant legal al
(administrator/director general etc.)
operatorului economic ........................, cu sediul în localitatea ..............................., str. ........................ nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ....,
județul ..............................., înregistrat la oficiul registrului comerțului cu nr. ............, având codul unic de înregistrare nr. ...........,
cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declarații, declar pe propria răspundere următoarele:
1. Pe durata de valabilitate a atestatului acordat/deciziei de confirmare emise de Autoritatea Națională de Reglementare
în Domeniul Energiei (ANRE) îmi asum, în numele și pe seama titularului, că va fi menținută cel puțin dotarea tehnico-materială
minimă prevăzută în anexa nr. 6 la Regulamentul pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută și verifică
instalații electrice, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 134/2021, sau
prevăzută de orice reglementare ulterioară aprobată de ANRE.
2. Pe durata de valabilitate a atestatului acordat/deciziei de confirmare emise de ANRE îmi asum, în numele și pe seama
titularului, că va fi asigurată cel puțin structura de personal autorizat prevăzută de art. 14 alin. (1) lit. d) din Regulamentul pentru
atestarea operatorilor economici care proiectează, execută și verifică instalații electrice, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității
Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 134/2021, sau prevăzută de orice reglementare ulterioară aprobată de ANRE.
3. Pe durata de valabilitate a atestatului acordat/deciziei de confirmare emise de ANRE îmi asum, în numele și pe seama
titularului, să respect Condițiile-cadru de valabilitate asociate atestatului/Condițiile-cadru de valabilitate aplicabile tipului de atestat
pentru care solicit echivalarea competențelor și să notific ANRE orice modificare ce ar putea să afecteze respectarea acestora.
4. Pe durata de valabilitate a atestatului acordat/deciziei de confirmare emise de ANRE îmi asum, în numele și pe seama
titularului, că acesta va respecta toate normele, reglementările și prevederile legale incidente în ceea ce privește lucrările realizate
și serviciile prestate, precum și că acesta va realiza lucrări de instalații electrice doar în limitele prevederilor legale în vigoare.
5. La data prezentei, operatorul economic, în numele și pe seama căruia semnez această declarație, nu se află în
procedura falimentului.
6. La data prezentei, operatorului economic, în numele și pe seama căruia semnez această declarație, nu i-a fost retras
un atestat/document similar în ultimii 5 ani anterior înregistrării cererii.
N O T Ă:
Datele din această declarație vor fi completate, în funcție de tipul de solicitare (cerere de atestare sau cerere de confirmare
a operatorilor economici, persoane juridice străine, înregistrate într-un stat membru al Uniunii Europene/Spațiului Economic
European/Elveția, de a presta servicii transfrontaliere pentru realizarea de lucrări de proiectare, executare și verificare instalații
electrice în România).

Data ....................................
Semnătura reprezentantului legal
....................................................

ANEXA Nr. 10
la regulament
DECLARAȚIE DE CONSIMȚĂMÂNT
Subsemnatul(a), .........................................................., cu domiciliul în ...........................................................................,
CNP ........................................., sunt de acord ca Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cu sediul
în str. Constantin Nacu nr. 3, sectorul 2, București, să colecteze și să prelucreze datele mele cu caracter personal.
Consimțământul în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și furnizarea datelor menționate în
formularul GDPR sunt voluntare. Acest consimțământ poate fi revocat în orice moment, cu efect ulterior, printr-o notificare către ANRE.
Notificarea de revocare a consimțământului poate fi realizată prin e-mail către dpo@anre.ro sau printr-o cerere scrisă la
Registratura ANRE din București, str. Constantin Nacu nr. 3, sectorul 2. Vă rugăm să aveți în vedere faptul că revocarea
consimțământului nu afectează legalitatea utilizării datelor înainte de retragerea consimțământului (notificarea nu are efect
retroactiv). Dacă consimțământul nu este acordat sau a fost revocat, datele personale nu vor fi utilizate în scopurile menționate în
formularul GDPR. În cazul în care aveți întrebări legate de această declarație de consimțământ sau de protecția datelor de către
ANRE în general, vă rugăm să nu ezitați să contactați ofițerul desemnat de ANRE pentru protecția datelor la adresa de e-mail:
dpo@anre.ro.
Vă rugăm, marcați cu [x] modalitatea prin care doriți să fiți contactat în scopul furnizării de informații de către ANRE:
 E-mail
 Telefon
 *Am înțeles această declarație de consimțământ și sunt de acord cu colectarea și prelucrarea datelor mele personale
în scopurile descrise în formularul GDPR.
Data completării:
Semnătura:
*Acest formular este valid numai în cazul în care această căsuță este bifată cu X.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021 31

ANEXA Nr. 11
la regulament
CERERE DE CONFIRMARE
a dreptului de a presta servicii transfrontaliere pentru realizarea de lucrări de proiectare,
executare și verificare instalații electrice în România
— model —
Către: Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei — ANRE
Domnule Președinte,
Subsemnatul, ......................, posesor al actului de identitate/pașaportului seria ...... nr. ................, eliberat de ............ la
data ............, în calitate de ..............................................................................................................................., reprezentant legal al
(administrator/director general etc.)
operatorului economic ..........................., cu sediul social în statul .....................................................................................................,
(membru al Uniunii Europene/Spațiului Economic European/Elveția)
adresa (completă a sediului social) ................., solicit confirmarea dreptului de a presta servicii transfrontaliere pentru realizarea
de lucrări de proiectare, executare și verificare instalații electrice în România, în limitele competențelor acordate de următorul tip
de atestat/următoarele tipuri de atestate: ...........................................................................................................................................
(Se vor menționa tipurile de atestate corespunzătoare.)
Cererea este însoțită de documentele precizate în opis.
Menționez că operatorul economic pe care îl reprezint:
— este înmatriculat în registrului comerțului cu nr. ............;
— are codul de înregistrare fiscală nr. ............... și
— contul nr. ................... deschis la Banca ........................................................................................................................... .
(denumirea/localizarea băncii unde este deschis contul)
În scopul comunicării cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei vă aduc la cunoștință că pot fi
contactat direct, la sediul operatorului economic, precum și la nr. telefon fix ..........., nr. de fax .........., nr. telefon mobil ......., adresa
de e-mail ........................... sau prin împuternicit: ............, la nr. telefon fix ................., nr. de fax ........., nr. telefon mobil ..........,
adresa de e-mail .............................................................................................................. .
(Se anexează împuternicire notarială sau avocațială întocmită în condițiile legii.)
Cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declarații, certific pe propria răspundere veridicitatea și
autenticitatea tuturor documentelor transmise.
Data..................
Semnătura reprezentantului legal
.......................................................

ANEXA Nr. 12
la regulament
C O N Ț I N U T U L - C A D R U A L U N U I AT E S TAT
(față)
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei — ANRE
În conformitate cu Decizia ANRE nr. ............................................................. se acordă .......................................................,
(data deciziei: ZZ. LL.AAAA) (denumirea solicitantului)
cu sediul în......................................................., înregistrat în registrului comerțului cu nr. ................................................................,
(sediul solicitantului) (numărul de înregistrare al solicitantului)
având codul unic de înregistrare nr. ..........................................,
(CUI nr. ...)

A T E S T A T U L Nr. . . . . . . . . . . . . . . . . / . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(data acordării: ZZ. LL.AAAA)
de tip .........................................................................................................................................................................................
[tip atestat conform art. 9 alin. (1) din regulamentul aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 134/2021]
pentru ....................................................................................................................................................................................
[descrierea de la art. 9 alin. (1) din regulamentul aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 134/2021]
Condiții de valabilitate asociate atestatului:
1. Valabilitatea atestatului este condiționată de vizarea acestuia în condițiile Regulamentului pentru atestarea operatorilor
economici care proiectează, execută și verifică instalații electrice, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 134/2021.
2. Titularul atestatului are drepturile și trebuie să respecte obligațiile prevăzute în condițiile-cadru de valabilitate asociate
atestatului ...................................................................................., prevăzute în anexa nr. ........................... la Regulamentul pentru
atestarea operatorilor economici care proiectează, execută și verifică instalații electrice, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității
Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 134/2021, precum și în orice altă reglementare aplicabilă aprobată de ANRE..
3. Neîndeplinirea și/sau îndeplinirea necorespunzătoare de către titularul prezentului atestat a obligațiilor impuse de lege
sau de reglementările aprobate de ANRE în desfășurarea activităților ce fac obiectul atestatului nu atrage/atrage răspunderea
penală, civilă, contravențională, administrativă sau materială a ANRE, iar atestarea operatorilor economici nu conduce la transferul
de responsabilități de la aceștia către ANRE și nici nu îi exonerează pe aceștia de obligațiile ce le revin.
Data emiterii............................
(ZZ. LL.AAAA)
Președinte,
.................................
 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1216/22.XII.2021

(verso)

Loc Loc Loc Loc Loc

ștampilă ștampilă ștampilă ștampilă ștampilă
ANRE ANRE ANRE ANRE ANRE
Data vizării Data vizării Data vizării Data vizării Data vizării
.......................... .......................... .......................... .......................... ..........................

Următorul termen Următorul termen Următorul termen Următorul termen Următorul termen
de vizare de vizare de vizare de vizare de vizare
.................... .................... .................... .................... ....................

Loc Loc Loc Loc Loc

ștampilă ștampilă ștampilă ștampilă ștampilă
ANRE ANRE ANRE ANRE ANRE
Data vizării Data vizării Data vizării Data vizării Data vizării
.......................... .......................... .......................... .......................... ..........................

Următorul termen Următorul termen Următorul termen Următorul termen Următorul termen
de vizare de vizare de vizare de vizare de vizare
.................... .................... .................... .................... ....................

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|331568]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1216/22.XII.2021 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495
 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 19.08.2013
ORDIN nr. 59 din 02.08.2013

pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reŃelele

electrice de interes public

Având în vedere prevederile art. 25 alin. (13) din Legea energiei electrice şi a gazelor
naturale nr. 123/2012,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 9 alin. (1) lit. q) din OrdonanŃa de
urgenŃă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcŃionarea AutorităŃii
NaŃionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 160/2012,

Preşedintele AutorităŃii NaŃionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite

prezentul ordin

Art.1. - Se aprobă Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reŃelele electrice de

interes public, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art.2. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile
prezentului ordin, iar entităŃile organizatorice din cadrul AutorităŃii NaŃionale de
Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art.3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în

vigoare la data abrogării Hotărârii Guvernului nr. 90/2008, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 109 din 12 februarie 2008.

Preşedintele AutorităŃii NaŃionale de Reglementare în Domeniul Energiei

Niculae HavrileŃ

1
 ANEXĂ

REGULAMENT
privind racordarea utilizatorilor la reŃelele electrice de interes public

CAPITOLUL I
DispoziŃii generale

Art. 1. - Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reŃelele electrice de interes

public, denumit în continuare Regulament, stabileşte etapele şi procedurile necesare
pentru racordarea instalaŃiilor utilizatorilor la reŃelele electrice de interes public pentru
transportul şi distribuŃia energiei electrice.

Art. 2. - (1) Prezentul Regulament se aplică raporturilor dintre operatorii de reŃea şi:
a) utilizatorii care solicită racordarea la reŃeaua electrică a unui loc de consum şi/ sau
de producere nou;
b) utilizatorii care solicită modificarea instalaŃiei prin care se racordează la reŃea un
loc de consum şi/ sau de producere;
c) utilizatorii la ale căror locuri de consum şi/ sau de producere se modifică
elementele tehnice energetice sau administrative caracteristice acestora.
(2) În aplicarea prevederilor prezentului regulament, un operator de reŃea este considerat
utilizator în relaŃia cu operatorul reŃelei electrice din amonte, la care sunt racordate
instalaŃiile pe care le deŃine.
(3) Operatorul de transport şi de sistem, operatorii de distribuŃie titulari de licenŃă,
precum şi orice persoană care deŃine o reŃea electrică de distribuŃie proprie amplasată pe
domeniul public, au obligaŃia să asigure racordarea instalaŃiilor utilizatorilor, în condiŃiile
prevăzute de prezentul regulament.
(4) Avizul tehnic de racordare, emis de operatorul de reŃea în condiŃiile prevăzute de
prezentul regulament, conŃine condiŃiile tehnico-economice de racordare la reŃea a unui
loc de consum şi/ sau de producere.

2
(5) Certificarea îndeplinirii condiŃiilor de racordare la reŃea prevăzute într-un aviz tehnic
de racordare valabil, se realizează prin emiterea certificatului de racordare de către
operatorul de reŃea.

Art.3 - (1) Proiectarea şi executarea lucrărilor pentru racordarea utilizatorilor la reŃelele

electrice de interes public se realizează de către persoane autorizate sau operatori
economici atestaŃi de autoritatea competentă potrivit legii.
(2) Verificarea activităŃilor prevăzute la alin. (1) se face de către persoane autorizate sau
atestate de autoritatea competentă potrivit legii.

CAPITOLUL II
Terminologie şi abrevieri

Art. 4. - (1) Termenii utilizaŃi sunt definiŃi în anexa nr. 1 la prezentul regulament.
(2) DefiniŃiile din anexa nr. 1 se completează cu definiŃiile din Legea energiei electrice şi
a gazelor naturale nr. 123/2012.

CAPITOLUL III
Solicitarea racordării la reŃelele electrice
sau a actualizării avizului tehnic de racordare ori a certificatului de racordare

Art.5. - (1) Utilizatorul solicită racordarea la reŃeaua electrică prin cererea de racordare
adresată operatorului de reŃea, în oricare dintre următoarele situaŃii:
a) apariŃia unui loc de producere nou;
b) apariŃia unui loc de consum nou, definitiv sau temporar;
c) separarea instalaŃiilor unui utilizator de instalaŃiile altui utilizator, în vederea
racordării directe a acestora la reŃeaua electrică a operatorului de reŃea.
(2) Utilizatorul are obligaŃia să solicite operatorului de reŃea actualizarea avizului tehnic
de racordare valabil sau actualizarea certificatului de racordare, în oricare dintre
următoarele situaŃii:
a) dezvoltarea din punct de vedere tehnic şi energetic a activităŃii utilizatorului la locul
de consum şi/ sau de producere, ce necesită depăşirea puterii aprobate;

3
 b) modificarea unor elemente de natură tehnică sau administrativă ale locului de
consum şi/ sau de producere faŃă de situaŃia existentă la data emiterii avizului tehnic
de racordare, respectiv a certificatului de racordare, fără depăşirea puterii aprobate;
c) modificarea instalaŃiei de racordare a unui loc de consum şi/ sau de producere, fără
schimbarea puterii aprobate, pentru rezolvarea unor solicitări ale utilizatorului;
d) dezvoltarea din punct de vedere tehnic şi energetic a activităŃii unui utilizator la
locul de consum prin racordarea de generatoare la instalaŃia de utilizare şi
evacuarea în reŃeaua din amonte de punctul de delimitare a energiei electrice
produse.
(3) Operatorii de distribuŃie concesionari solicită operatorului de transport şi de sistem
actualizarea avizului tehnic de racordare valabil sau actualizarea certificatului de
racordare, în cazurile în care:
a) depăşirea puterii aprobate necesită fie mărirea capacităŃii staŃiilor de transformare
ale operatorului de transport şi de sistem, fie realizarea sau amplificarea unei staŃii
de transformare de 110 kV/MT aparŃinând operatorului de distribuŃie concesionar,
racordată într-o staŃie de transformare aparŃinând operatorului de transport şi de
sistem;
b) se retehnologizează linii de 110 kV şi/ sau staŃii de transformare de 110 kV/MT,
care au cel puŃin un punct de racordare în instalaŃiile aparŃinând operatorului de
transport şi de sistem ;
c) este necesară realizarea unor linii electrice de distribuŃie noi, racordate în staŃiile
operatorului de transport şi de sistem;
d) sunt necesare lucrări suplimentare într-o staŃie de transformare aparŃinând
operatorului de transport şi de sistem ca urmare a racordării de noi utilizatori sau
aprobării unui spor de putere de către operatorul de distribuŃie concesionar.
(4) La preluarea unei reŃele de distribuŃie de către un alt operator de distribuŃie,
certificatele de racordare şi/ sau avizele tehnice de racordare ale utilizatorilor reŃelei îşi
menŃin valabilitatea, pâna la expirarea acestora.
(5) În cazul unor modificări tehnice în instalaŃiile operatorului de reŃea, care generează
modificări ale soluŃiei de racordare precizate în avizul tehnic de racordare valabil sau în
certificatul de racordare existent, operatorul de reŃea actualizează gratuit şi din oficiu
avizul tehnic de racordare sau certificatul de racordare. Actualizarea certificatelor de

4
racordare se face în termen de maximum 30 de zile calendaristice, iar actualizarea
avizelor tehnice de racordare valabile se face în termen de maximum 10 zile
calendaristice de la data la care a avut loc modificarea tehnică în instalaŃiile operatorului
de reŃea.
(6) În situaŃia prevăzută la alin. (5), la actualizarea avizelor tehnice de racordare valabile,
valoarea tarifului de racordare prevăzut în avizul tehnic de racordare actualizat nu poate fi
mai mare decât valoarea tarifului de racordare comunicat utilizatorului prin oferta iniŃială
de racordare făcută de operatorul de reŃea, respectiv prin avizul tehnic de racordare iniŃial.
(7) În cazul unui loc de consum şi/sau de producere existent, lucrările ce se realizează din
iniŃiativa operatorului de reŃea, de modificare a instalaŃiei de racordare existente din
amonte de punctul de delimitare stabilit în certificatul de racordare existent, se realizează
pe cheltuiala operatorului de reŃea.
(8) Prevederile alin. (7) sunt aplicabile şi situaŃiei în care modificările realizate din
iniŃiativa operatorului de reŃea se referă la modificarea punctului de delimitare în amonte
faŃă de poziŃia iniŃială a acestuia.

Art. 6. - (1) Oricare dintre următoarele situaŃii se consideră dezvoltare din punct de
vedere tehnic şi energetic a activităŃii unui utilizator la un loc de consum şi/ sau de
producere, necesitând un spor de putere pentru evacuare şi/ sau pentru consum:
a) instalarea de generatoare noi, înlocuirea unor generatoare cu altele având putere
instalată mai mare sau creşterea puterii instalate a generatoarelor existente prin
retehnologizare/ modernizare;
b) creşterea puterii solicitate din reŃeaua electrică faŃă de puterea aprobată pentru locul
de consum respectiv, determinată de extinderea activităŃii proprii, de dotarea
suplimentară sau de racordarea, în condiŃiile legii, a unui utilizator la reŃelele
proprii;
c) dezvoltarea instalaŃiilor unui operator de distribuŃie existent.
(2) Oricare dintre următoarele situaŃii se consideră modificare a unor elemente de natură
tehnică în instalaŃia de utilizare, fără depăşirea puterii aprobate prin avizul tehnic de
racordare/ certificatul de racordare valabil, emis pentru acel loc de consum şi/ sau de
producere:

5
 a) modificarea numărului, naturii, structurii şi/ sau a caracteristicilor tehnice ale
generatoarelor;
b) racordarea de către un utilizator la reŃeaua proprie, în condiŃiile legii, a
instalaŃiilor unui alt utilizator;
c) reducerea puterii absorbite la un loc de consum în urma separării instalaŃiilor unui
alt consumator racordat iniŃial la instalaŃia sa;
d) dezvoltarea în etape a activităŃii utilizatorului necesitând etapizarea puterii
aprobate prin avizul tehnic de racordare.
(3) Oricare dintre urmatoarele situaŃii se consideră modificare a unor elemente de natură
administrativă, fără depăşirea puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare/ certificatul
de racordare valabil, emis pentru acel loc de consum şi/ sau de producere şi fără
modificarea unor elemente de natură tehnică:
a) schimbarea datelor de identificare a respectivului loc de consum şi/ sau de
producere din motive administrative respectiv schimbarea denumirii localităŃii, a
străzii, a numărului imobilului etc.;
b) schimbarea titularului locului de consum şi/ sau de producere prin preluarea
obiectivului de la locul de consum şi/ sau de producere respectiv prin cumpărare,
moştenire etc.;
c) schimbarea denumirii utilizatorului.
Dacă modificările prevăzute la lit. b) şi c) apar la locuri de consum şi/sau de producere
racordate, certificatul de racordare nu se actualizează.
(4) Modificarea instalaŃiei de racordare, fără schimbarea puterii aprobate aferente unui
loc de consum şi/sau de producere, poate fi solicitată pentru:
a) modificarea punctului de delimitare a instalaŃiilor;
b) modificarea punctului de măsurare;
c) creşterea gradului de continuitate a alimentării/evacuării asigurat de instalaŃia de
racordare;
d) îndeplinirea unor condiŃii privind alimentarea cu energie electrică ce impun
introducerea de elemente noi sau modificarea ori înlocuirea unor elemente din
instalaŃia de racordare cu altele având alte caracteristici tehnice;

6
Art. 7. (1) În situaŃia unui loc de consum existent, racordat la reŃea, soluŃiile pentru
instalarea de generatoare în incinta acestuia sunt:
a) racordarea generatoarelor la instalaŃia de utilizare a locului de consum, cu
evacuarea în reŃeaua operatorului de reŃea a energiei electrice produse în surplus, în
anumite regimuri de funcŃionare a utilizatorului;
b) racordarea generatoarelor la instalaŃia de utilizare a locului de consum, fără
evacuarea de energie electrică în reŃeaua operatorului de reŃea, indiferent de regimul
de funcŃionare al utilizatorului;
c) racordarea generatoarelor la o instalaŃie de utilizare separată de instalaŃia de
utilizare a locului de consum, cu constituirea unui loc de producere nou, ce se
racordează la reŃea printr-o instalaŃie de racordare diferită de instalaŃia de racordare
a locului de consum.
(2) În situaŃia prevăzută la alin. (1) lit. a), utilizatorul are obligaŃia să solicite actualizarea
certificatului de racordare a locului de consum, în vederea aprobării de către operatorul
de reŃea a puterii ce urmează a se evacua în reŃea, în plus faŃă de puterea aprobată pentru
consum prin certificatul de racordare existent.
(3) În situaŃia prevăzută la alin. (1) lit. b), dacă puterea aprobată prin certificatul de
racordare nu se modifică, punerea sub tensiune a generatoarelor se face după actualizarea
dosarului instalaŃiei de utilizare de către executantul acesteia, în conformitate cu
prevederile art. 54 alin. (2) lit. b). În situaŃia în care operatorul de reŃea constată că este
necesar să includă în certificatul de racordare condiŃii suplimentare legate de racordarea
generatoarelor, poate impune condiŃia ca utilizatorul să solicite actualizarea certificatului
de racordare.
(4) În situaŃia prevăzută la alin. (1) lit. c), apare un loc de producere nou, a cărui
racordare la reŃea se aprobă de către operatorul de reŃea prin emiterea unui nou aviz
tehnic de racordare.

Art. 8. (1) Cererile de racordare pentru locuri de producere cu puteri instalate mai mari
de 50 MW şi cele pentru locuri de consum cu puteri maxim simultan absorbite mai mari
de 50 MW se adresează de către solicitanŃi operatorului de transport şi de sistem.
(2) Cererile de racordare pentru locuri de producere cu puteri instalate de până la 50 MW
inclusiv şi cele pentru locuri de consum cu puteri maxim simultan absorbite de până la 50

7
MW inclusiv, în funcŃie de amplasarea acestora faŃă de reŃelele de distribuŃie existente, se
adresează de către solicitanŃi, după caz:
a) operatorului de distribuŃie concesionar din zona respectivă;
b) altui operator de distribuŃie care deŃine în apropierea locului de producere sau de
consum o reŃea electrică de distribuŃie.
(3) Cererea de actualizare a certificatului de racordare sau a avizului tehnic de racordare
se adresează operatorului de reŃea la care sunt racordate sau urmează să se racordeze
instalaŃiile utilizatorului.

CAPITOLUL IV
Etapele procesului de racordare la reŃelele electrice

Art. 9. - Pentru realizarea racordării instalaŃiilor unui utilizator la reŃeaua electrică de

interes public se parcurg, dupa caz, următoarele etape, în ordine cronologică:
a) etapa preliminară de documentare şi informare a utilizatorului;
b) depunerea de către utilizator a cererii de racordare la operatorul de reŃea şi a
documentaŃiei aferente pentru obŃinerea avizului tehnic de racordare;
c) stabilirea soluŃiei de racordare la reŃeaua electrică şi emiterea de către operatorul de
reŃea a avizului tehnic de racordare, ca ofertă de racordare;
d) încheierea contractului de racordare între operatorul de reŃea şi utilizator;
e) realizarea lucrărilor de racordare la reŃeaua electrică şi punerea în funcŃiune a
instalaŃiei de racordare;
f) punerea sub tensiune a instalaŃiei de utilizare pentru probe, etapă care nu este
obligatorie pentru toate categoriile de utilizatori;
g) emiterea de către operatorul de reŃea a certificatului de racordare a locului de
consum şi/ sau de producere;
h)punerea sub tensiune finală a instalaŃiei de utilizare.

8
 SECłIUNEA 1
Etapa preliminară de documentare şi informare a utilizatorului

Art. 10. - (1) Utilizatorul poate solicita printr-o cerere operatorului de reŃea informaŃii
privind condiŃiile şi posibilităŃile de realizare a racordării la reŃea a unui loc de consum şi/
sau de producere, prezentând datele caracteristice ale acestuia.
(2) Ca răspuns la cererea prevăzută la alin. (1), operatorul de reŃea este obligat să
transmită solicitantului informaŃii generale privind:
a) necesitatea obŃinerii unui aviz de amplasament, dacă este cazul; în această situaŃie
se indică documentaŃia şi datele necesare emiterii avizului de amplasament;
b) posibilităŃile de racordare la reŃeaua proprie a instalaŃiilor aferente locului de
consum şi/ sau de producere;
c) etapele procesului de racordare la reŃea şi durata estimată a fiecăreia dintre acestea,
corelat cu specificul şi datele energetice ale locului de consum şi/ sau de producere;
d) acŃiunile pe care trebuie să le întreprindă utilizatorul, respectiv operatorul de reŃea,
şi documentele aferente necesare, specifice fiecărei etape a procesului de racordare;
e) tarifele în vigoare practicate de operatorul de reŃea, respectiv tarifele pentru
emiterea avizelor tehnice de racordare şi tarifele de racordare, precum şi temeiul
legal al acestora.
(3) InformaŃiile prevăzute la alin. (2) se transmit solicitantului în scris, gratuit, în termen
de cel mult 15 zile calendaristice de la înregistrarea cererii scrise a acestuia.
(4) Parcurgerea etapei preliminare de documentare şi informare a utilizatorului nu este
obligatorie pentru utilizator.

SECłIUNEA a 2 - a
Depunerea cererii de racordare sau a cererii de actualizare a avizului tehnic de
racordare ori a certificatului de racordare şi a documentaŃiei aferente

Art. 11. - (1) Cererea de racordare sau cererea de actualizare a avizului tehnic de
racordare ori a certificatului de racordare se face pentru fiecare loc de consum şi/ sau de
producere, indiferent de perioada de timp solicitată pentru racordare şi de mărimea puterii
absorbite sau evacuate, potrivit situaŃiilor prevăzute la art. 5 şi 6.

9
(2) Utilizatorii reŃelelor electrice au obligaŃia să adreseze cererea de racordare sau cererea
de actualizare a avizului tehnic de racordare ori a certificatului de racordare înainte de a
începe realizarea instalaŃiei de utilizare care urmează a fi racordată la reŃeaua electrică,
respectiv modificarea celei existente.
(3) În cazul modificării unor elemente de natură administrativă conform prevederilor art.6
alin. (3) lit. a), solicitarea actualizării avizului tehnic de racordare sau a certificatului de
racordare se face în termen de maximum 60 de zile calendaristice de la data producerii
modificării.

Art. 12. - (1) Solicitantul adresează cererea de racordare/ cererea de actualizare a avizului
tehnic de racordare sau a certificatului de racordare potrivit art. 8, prin una dintre
următoarele modalităŃi:
a) direct;
b) prin împuternicit în numele şi pe seama solicitantului, care poate fi un proiectant de
specialitate;
c) prin furnizorul de energie electrică în numele şi pe seama solicitantului, pentru
locurile de consum aferente clienŃilor casnici.
(2) Cererea şi documentaŃia anexată acesteia se depun direct sau se trimit prin poştă la
centrele teritoriale de relaŃii cu utilizatorii ale operatorului de reŃea.

Art. 13. - Cererea de racordare cuprinde cel puŃin următoarele informaŃii:

a) datele de identificare a locului de consum şi/ sau de producere;
b) datele de identificare a utilizatorului şi, dacă este cazul, a împuternicitului, a
proiectantului de specialitate al instalaŃiei de utilizare sau a furnizorului de energie
electrică care adresează cererea;
c) tipul instalaŃiilor de la locul de consum şi/sau de producere pentru care se solicită
racordarea: generatoare electrice, instalaŃii de distribuŃie, receptoare electrice;
d) data estimată solicitată pentru punerea sub tensiune finală a instalaŃiei de utilizare
de la locul de consum şi/ sau de producere;
e) datele estimate solicitate pentru punerea sub tensiune pe etape, în cazul în care
dezvoltarea locului de consum şi/ sau de producere se face etapizat;

10
 f) pentru un loc de consum, puterea instalată, puterea maxim simultan absorbită şi
evoluŃia acestora conform etapelor de dezvoltare;
g) pentru un loc de producere, puterea instalată totală şi evoluŃia acesteia conform
etapelor de dezvoltare;
h) cerinŃe specifice ale utilizatorului privind tipul grupului de măsurare a energiei
electrice sau informaŃii pentru stabilirea acestuia, dacă este cazul;
i) cerinŃe tehnice ale utilizatorului privind continuitatea alimentării, pentru a fi avute
în vedere la stabilirea soluŃiei de racordare la reŃeaua electrică, dacă este cazul;
j) declaraŃia pe propria răspundere a solicitantului referitoare la autenticitatea datelor
şi la conformitatea cu originalul a documentelor anexate cererii în copie;
k) lista documentelor care compun documentaŃia anexată cererii, conform cerinŃelor
de la art. 14.

Art. 14. - (1) Pentru un loc de consum şi/ sau de producere nou, documentaŃia anexată
cererii de racordare cuprinde, în funcŃie de categoria de utilizator, următoarele
documente:
a) avizul de amplasament în copie, dacă este cazul;
b) datele tehnice şi energetice caracteristice locului de consum şi/ sau de producere al
utilizatorului, conform reglementărilor în vigoare la data depunerii cererii de
racordare, inclusiv datele energetice conŃinute în Avizele tehnice de racordare -
conŃinut cadru, aprobate de autoritatea competentă;
c) certificatul de urbanism eliberat în vederea obŃinerii autorizaŃiei de construire
pentru obiectivul sau pentru instalaŃia ce se realizează pe locul de producere sau de
consum respectiv, în termen de valabilitate, în copie;
d) planul de situatie la scară, cu amplasarea în zonă a locului de consum şi/ sau de
producere, vizat de emitentul certificatului de urbanism ca anexă la acesta, pentru
construcŃiile noi sau pentru construcŃiile existente care se modifică, în copie. Pentru
construcŃiile existente care nu se modifică este suficientă schiŃa de amplasament, cu
coordonate din care să rezulte precis poziŃia locului de consum şi/ sau de producere;
e) Planul urbanistic zonal (PUZ) aprobat sau Planul urbanistic de detaliu (PUD)
aprobat, dacă acesta a fost solicitat prin certificatul de urbanism, în copie;

11
 f) copia actului de identitate, certificatului de înregistrare la Registrul ComerŃului sau
a altor autorizaŃii legale de funcŃionare emise de autorităŃile competente, după caz;
g) actul de proprietate sau orice alt înscris care atestă dreptul de folosinŃă asupra
terenului, incintei şi/sau clădirii care constituie locul de producere sau de consum
pentru care se solicită racordarea, în copie. În cazul spaŃiilor care nu sunt în
proprietatea utilizatorului, este necesar acordul scris al proprietarului pentru
realizarea de instalaŃii electrice şi/sau capacităŃi energetice;
h) autorizaŃia de construire pentru obiectivul ce se realizează pe locul de producere sau
de consum respectiv, în termen de valabilitate, în copie, în situaŃia în care se solicită
racordarea unei organizări de şantier pentru realizarea acestuia ;
i) alte documente pe care solicitantul consideră necesar să le depună în sprijinul
cererii sale.
(2) Pentru un loc de consum şi/ sau de producere pentru racordarea căruia există un aviz
tehnic de racordare sau un certificat de racordare valabil, documentaŃia anexată cererii de
actualizare a acestuia cuprinde, după caz:
a) documentele menŃionate la alin. (1), în situaŃiile prevăzute la art. 6 alin. (1);
b) descrierea modificărilor de natură tehnică faŃă de situaŃia anterioară şi, după caz,
documente prevăzute la alin. (1) corespunzătoare speŃei respective, în cazurile
prevăzute la art. 6 alin. (2);
c) în copie, actele doveditoare ale încadrării în situaŃiile prevăzute la art. 6 alin. (3);
d) memoriu explicativ privind necesitatea modificării instalaŃiei de racordare şi
documente care să susŃină această cerere, în situaŃiile prevăzute la art. 6 alin. (4).

Art. 15. - Cererea de racordare sau cererea de actualizare a avizului tehnic de racordare/
certificatului de racordare trebuie să fie în mod obligatoriu semnată de utilizator sau de
împuternicitul legal al utilizatorului.

Art. 16. - (1) În termen de 7 zile calendaristice de la data înregistrării cererii de racordare
sau a cererii de actualizare a avizului tehnic de racordare/ certificatului de racordare,
operatorul de reŃea verifică documentaŃia depusă.
(2) În cazul în care constată că documentaŃia depusă este incompletă din punct de vedere
al cerinŃelor prevăzute la art. 14, operatorul de reŃea comunică în scris solicitantului, în

12
cadrul termenului prevăzut la alin. (1), necesitatea completării, indicând documentele ce
trebuie anexate, completate sau refăcute, cu furnizarea tuturor informaŃiilor necesare în
acest scop.
(3) DocumentaŃia este considerată completă după refacerea ei conform prevederilor alin.
(2).
(4) În termen de maximum 10 zile calendaristice de la data înregistrării documentaŃiei
complete conform cerinŃelor prevăzute la art. 14, operatorul de reŃea transmite
solicitantului factura de plată a tarifului pentru emiterea avizului tehnic de racordare sau
pentru actualizarea avizului tehnic de racordare/ certificatului de racordare.

SECłIUNEA a 3 - a
Stabilirea soluŃiei de racordare la reŃeaua electrică

Art. 17. - (1) SoluŃia de racordare se stabileşte de către operatorul de reŃea prin fişă de
soluŃie sau studiu de soluŃie, după caz, în conformitate cu prevederile Regulamentului
privind stabilirea soluŃiilor de racordare a utilizatorilor la reŃelele electrice de interes
public, aprobat de autoritatea competentă.
(2) Cheltuielile legate de elaborarea fişei de soluŃie sunt incluse în tariful de emitere a
avizului tehnic de racordare.

Art. 18. - (1) Studiul de soluŃie se elaborează pe bază de contract încheiat între operatorul
de reŃea şi utilizator.
(2) Operatorul de reŃea transmite utilizatorului propunerea de contract pentru elaborarea
studiului de soluŃie semnată, în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data
înregistrării documentaŃiei complete conform prevederilor art. 14, în cazul în care soluŃia
de racordare se stabileşte, conform regulamentului prevazut la art. 17 alin. (1), pe baza
unui studiu de soluŃie.
(3) Studiul de soluŃie se plăteşte de solicitant, costurile pentru realizarea acestuia
stabilindu-se de operatorul de reŃea pe bază de deviz, cu respectarea principiilor liberei
concurenŃe. În cazul în care, ulterior încheierii contractului pentru elaborarea studiului de
soluŃie, cheltuielile cu elaborarea acestuia sunt mai mici decât cele prevăzute în contract,
diferenŃa rezultată se restituie utilizatorului de către operatorul de reŃea.

13
(4) Operatorul de reŃea are obligaŃia să transmită utilizatorului studiul de soluŃie avizat
conform reglementărilor, în termen de maximum 3 luni în cazul racordării la o reŃea cu
tensiunea de 110 kV sau mai mare, respectiv de maximum o lună în cazul racordării la o
reŃea de medie sau joasă tensiune, calculat de la data încheierii contractului pentru
elaborarea studiului de soluŃie. În situaŃii deosebite, justificate de necesitatea efectuării
unor analize suplimentare faŃă de conŃinutul uzual al studiului de soluŃie prevăzut în
cadrul reglementărilor specifice aprobate de autoritatea competentă, ca urmare a unor
particularităŃi ale utilizatorului şi/sau ale reŃelei, operatorul de reŃea poate solicita în
propunerea de contract un termen pentru elaborare şi avizare mai mare, care nu poate
depăşi 6 luni pentru racordarea la o reŃea cu tensiunea de 110 kV sau mai mare, respectiv
2 luni pentru racordarea la o reŃea de medie sau joasă tensiune. Această propunere trebuie
justificată în cadrul propunerii de contract.
(5) În situaŃia în care prin studiul de soluŃie s-au stabilit mai multe soluŃii, utilizatorul
trebuie să opteze pentru una dintre aceste soluŃii şi să îşi exprime opŃiunea în scris într-un
interval de maximum două luni de la comunicarea de către operatorul de reŃea a studiului
de soluŃie avizat conform reglementărilor în vigoare.
(6) În cazul nerespectării termenului prevăzut la alin. (5), se consideră că soluŃiile de
racordare prevăzute în studiul de soluŃie şi-au încetat valabilitatea, iar cererea de
racordare se clasează.
(7) Ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, o soluŃie de racordare este valabilă
numai dacă este înscrisă în avizul tehnic de racordare.

Art. 19. - (1) Operatorul de reŃea are obligaŃia de a colabora cu utilizatorul pentru
stabilirea soluŃiei de racordare la reŃeaua electrică cea mai avantajoasă pentru utilizator
din punct de vedere tehnic şi economic, Ńinând seama de:
a) interesele justificate ale utilizatorului care solicită racordarea;
b) cerinŃele tehnice privind utilizarea, funcŃionarea şi siguranŃa reŃelei electrice;
c) necesitatea menŃinerii calităŃii serviciului de transport sau de distribuŃie prestat
pentru toŃi utilizatorii din zonă.
(2) Un utilizator nu poate fi racordat la o anumită tensiune nominală sau într-un anumit
punct al reŃelei, considerate de utilizator a fi cele mai avantajoase din punct de vedere
economic, dacă acest lucru afectează siguranŃa sistemului electroenergetic naŃional prin

14
nerespectarea normelor tehnice sau a standardelor de performanŃă privind calitatea
serviciului de transport/distribuŃie al/a energiei electrice .
(3) Racordarea la reŃeaua electrică de distribuŃie a unui loc de producere sau a unui loc de
consum şi de producere nu trebuie să conducă, prin puterea evacuată, la creşterea
pierderilor de energie în reŃeaua electrică faŃă de nivelul pierderilor în regimul normal
anterior cu mai mult decât un procent stabilit în mod justificat de operatorul de reŃea şi
care va fi prevăzut în procedurile proprii de racordare a utilizatorilor elaborate de
operatorul de reŃea.
(4) În situaŃia în care una sau mai multe soluŃii stabilite în studiul de soluŃie prevăd lucrări
de întărire a reŃelei electrice, în studiul de soluŃie se analizează şi se prezintă, pentru
fiecare asemenea soluŃie în parte, valoarea puterii maxime care poate fi aprobată fără
realizarea lucrărilor de întărire.

Art. 20. - (1) Pentru racordarea prin linie electrică directă a unui loc de consum al unui
utilizator, este necesar acordul operatorului de distribuŃie concesionar din zona geografică
în care este amplasat locul de consum respectiv.
(2) ObligaŃia de a solicita acordul prevăzut la alin. (1) revine utilizatorului care solicită
racordarea.
(3) Corelativ obligaŃiei prevăzute la alin. (2), utilizatorul are dreptul de a obŃine acordul
operatorului de distribuŃie concesionar.
(4) Operatorul de distribuŃie concesionar din zona geografică în care este amplasat locul
de consum respectiv poate refuza acordul solicitat în condiŃiile alin. (1) numai în cazul în
care acesta prezintă utilizatorului o soluŃie de racordare la reŃeaua de interes public printr-
o instalaŃie diferită de o linie directă, în condiŃii tehnice şi economice echivalente sau mai
avantajoase pentru utilizator din punctul de vedere al costurilor racordării.
(5) Colaborarea între factorii implicaŃi în racordarea prin linie directă, conform
prezentului articol, se realizează în conformitate cu reglementările aprobate de autoritatea
competentă.

Art. 21. - (1) Operatorii de distribuŃie şi operatorul de transport şi de sistem colaborează

pentru avizarea studiului de solutie şi pentru stabilirea celei mai avantajoase soluŃii de
racordare, respectiv pentru emiterea avizului tehnic de racordare:

15
 a) în cazul în care studiul de soluŃie pentru racordarea unui loc de producere cu puterea
instalată totală mai mare de 10 MW prevede cel puŃin o variantă pentru racordarea
la reŃeaua electrică de distribuŃie;
b) în cazul locurilor de consum care se racordează la reŃeaua electrică de distribuŃie cu
tensiunea de 110 kV;
c) în cazul în care studiul de soluŃie pentru racordarea unui loc de producere sau de
consum prevede cel puŃin o variantă pentru racordarea pe barele de medie tensiune
sau 110 kV ale staŃiilor de transformare ale operatorului de transport şi de sistem;
d) în cazul în care studiul de soluŃie pentru racordarea unui loc de producere sau de
consum prevede mai multe variante, dintre care cel puŃin una la reŃeaua electrică de
transport şi cel puŃin una la reŃeaua electrică de distribuŃie.
(2) Colaborarea dintre operatorii de distribuŃie şi operatorul de transport si de sistem, în
condiŃiile prevederilor alin. (1) şi ale art. 5 alin. (3) se realizează în conformitate cu
reglementările în vigoare.

Art. 22. - (1) Numărul şi localizarea punctelor de delimitare între instalaŃia de racordare
şi instalaŃia de utilizare se stabilesc de comun acord de catre operatorul de reŃea şi
utilizator, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) Punctul de delimitare se stabileşte la limita de proprietate, astfel încât reŃelele
electrice amplasate pe domeniul public să fie deŃinute, de regulă, de către operatorul de
reŃea şi să se evite amplasarea instalaŃiilor operatorului de reŃea pe proprietatea
utilizatorului, conform prevederilor legale.
(3) Pentru locurile de consum temporare, punctul de delimitare se poate stabili în amonte
de limita de proprietate în situaŃia în care, după expirarea valabilităŃii avizului tehnic de
racordare, instalaŃia prin care se realizează alimentarea locului de consum temporar se
dezafectează.
(4) În cazul în care, la cererea utilizatorului, din motive tehnice sau economice,
delimitarea instalaŃiilor se face pe proprietatea acestuia, utilizatorul are obligaŃia să
permită exercitarea cu titlu gratuit de către operatorul de reŃea a drepturilor de uz şi
servitute pentru exploatarea instalaŃiei de racordare în folosul utilizatorului. Această
obligaŃie se include în contractul de distribuŃie/transport încheiat de utilizator cu
operatorul de reŃea sau, în situaŃia unui loc de consum pentru care utilizatorul nu încheie

16
direct un asemenea contract, se include în contractul de furnizare a energiei electrice
încheiat de utilizator.
(5) Succesorii legali ai operatorului de reŃea beneficiază de drepturile rezultate în
condiŃiile alin. (4) în favoarea operatorului de reŃea, pe durata de existenŃă a instalaŃiilor
respective.
(6) În cazul în care, la cererea utilizatorului, prin excepŃie de la prevederile alin. (2),
punctul de delimitare se stabileşte în amonte de limita de proprietate, reŃeaua electrică
deŃinută de utilizator va fi amplasată pe proprietatea publică sau a terŃilor şi prin urmare
utilizatorul este obligat:
a) să obŃină în prealabil de la proprietarii terenurilor dreptul de uz şi de servitute
asupra proprietăŃilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reŃelei
electrice, pentru asigurarea funcŃionării normale a acesteia, precum şi pentru
realizarea reviziilor, reparaŃiilor şi intervenŃiilor necesare;
b) să asigure operarea şi mentenanŃa instalaŃiilor electrice proprii în conformitate cu
normele în vigoare, cu personal propriu calificat şi autorizat sau prin operatori
economici atestaŃi conform legii, fiind direct răspunzător, în condiŃiile legii, de
producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.
(7) În situaŃia racordării de noi utilizatori la instalaŃia de racordare realizată pentru un
prim utilizator, acesta primeşte o compensaŃie bănească din partea următorilor utilizatori
racordaŃi în primii 5 ani de la punerea în funcŃiune a instalaŃiei de racordare. Valoarea
acestei compensaŃii se stabileşte de operatorul de reŃea, în baza metodologiei aprobate de
autoritatea competentă.
(8) Elementul fizic la care se stabileşte punctul de delimitare (borne, cleme, cordoane şi
altele) trebuie să permită realizarea separării instalaŃiilor care aparŃin operatorului de reŃea
de cele ale utilizatorului.
(9) Modul de stabilire a punctelor de delimitare şi alte aspecte privind racordarea la
reŃeaua electrică a locuinŃelor individuale, ansamblurilor de locuinŃe nou-construite,
zonelor industriale, comerciale sau de servicii comune şi a locurilor de producere care se
racordează la reŃele electrice cu tensiunea mai mare sau egală cu 110 kV sunt prevăzute
în anexele nr. 2, 3, 4 şi 5 la prezentul regulament.

17
Art. 23. - Schimbarea punctului de delimitare se poate face prin transmiterea dreptului de
proprietate asupra unor capacităŃi energetice, în condiŃiile prevăzute de lege şi de
reglementările în vigoare.

SECTIUNEA a 4-a
Emiterea/ actualizarea avizului tehnic de racordare

Art. 24. - Avizul tehnic de racordare constituie oferta operatorului de reŃea la cererea de
racordare a solicitantului.

Art. 25. - (1) Avizul tehnic de racordare se emite de către operatorul de reŃea la reŃeaua
căruia se racordează instalaŃiile utilizatorului, conform soluŃiei de racordare stabilite în
conformitate cu prevederile art. 17.
(2) Operatorii de distribuŃie, cu excepŃia operatorilor de distribuŃie concesionari, emit
avize tehnice de racordare utilizatorilor numai după obŃinerea de la operatorul reŃelei
electrice din amonte fie a certificatelor de racordare proprii actualizate, fie a avizelor
tehnice de racordare proprii ce conŃin condiŃiile tehnico-economice de racordare
suplimentare, ca urmare a solicitării de actualizare în conformitate cu prevederile art. 5
alin. (2) lit. a) şi b), în situaŃiile prevăzute la art. 6 alin. (1) sau alin. (2) lit. b).

Art.26. - (1) Operatorul de reŃea are obligaŃia să transmită solicitantului avizul tehnic de
racordare în maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentaŃiei
complete de către utilizator, în situaŃia în care soluŃia de racordare se stabileşte prin fişă
de soluŃie.
(2) Transmiterea către solicitant a avizului tehnic de racordare actualizat se face în cel
mult 10 zile calendaristice de la data depunerii documentaŃiei complete de către utilizator,
în cazul modificării unor elemente de natură administrativă conform prevederilor art. 6
alin. (3).
(3) Pentru cazurile în care emiterea avizului tehnic de racordare la reŃelele electrice se
face pe baza unui studiu de soluŃie, termenul pentru transmiterea acestuia către solicitant
este de maximum 10 zile calendaristice calculat fie de la data transmiterii de către
operatorul de reŃea a studiului de soluŃie avizat în conformitate cu prevederile art. 18 alin.

18
(4), în situaŃia în care prin studiu s-a stabilit o singură soluŃie de racordare, fie de la data
comunicării în scris de către utilizator a opŃiunii pentru una din soluŃii în conformitate cu
prevederile art. 18 alin. (5).
(4) În situaŃiile în care emiterea avizului tehnic de racordare de către operatorul de
distribuŃie se face cu consultarea operatorului de transport şi de sistem, termenul
reglementat pentru transmiterea avizului tehnic de racordare de către operatorul de
distribuŃie solicitantului se prelungeşte cu perioada scursă până la primirea punctului de
vedere al operatorului de transport şi de sistem, dar nu cu mai mult de 30 de zile
calendaristice.
(5) Transmiterea către solicitant a avizului tehnic de racordare este condiŃionată de
achitarea de către acesta a tarifului de emitere sau de actualizare a avizului tehnic de
racordare.

Art.27. (1) Operatorul de reŃea are obligaŃia de a comunica în scris solicitantului, în

termen de maximum 20 de zile calendaristice de la înregistrarea documentaŃiei conform
cerinŃelor de la art. 14, imposibilitatea de a emite avizul tehnic de racordare şi motivele
justificate ale refuzului, în situaŃiile prevăzute la art. 25 alin. (2) din Legea energiei
electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.
(2) Refuzul prevăzut la alin. (1) trebuie bazat pe criterii obiective, justificate din punct de
vedere tehnic şi economic. Criteriile respective se prevăd în procedurile proprii privind
racordarea la reŃea elaborate de operatorii de reŃea.

Art. 28. - (1) Avizul tehnic de racordare emis de către operatorul de reŃea conŃine
condiŃiile tehnico - economice de racordare la reŃea, respectiv, dupa caz, urmatoarele
elemente:
a) puterea aprobată pentru consum şi/ sau evacuare şi evoluŃia în timp a acesteia;
b) pentru locurile de producere, puterea instalată totală şi evoluŃia în timp a acesteia;
c) pentru locurile de producere, justificarea diferenŃei dintre puterea instalată totală şi
puterea aprobată pentru evacuare în reŃea, în cazul în care diferenŃa respectivă a
rezultat ca necesară;
d) descrierea soluŃiei de racordare, care include lucrările pentru realizarea racordării,
cu precizarea punctului de racordare, punctului de delimitare, punctului de

19
 măsurare şi a lucrărilor ce trebuie efectuate pentru întărirea reŃelei electrice în
amonte de punctul de racordare, necesare pentru racordarea respectivă;
e) obligaŃiile solicitantului de îndeplinire a unor condiŃii specifice pentru racordare,
inclusiv cele privind realizarea probelor pentru punerea în funcŃiune prevăzute de
reglementările tehnice în vigoare;
f) cerinŃele de monitorizare şi de reglaj, inclusiv interfaŃa cu sistemele informatice de
monitorizare, comandă şi achiziŃie de date (SCADA) şi de telecomunicaŃii;
g) datele înregistrate care necesită verificarea în timpul funcŃionării;
h) tariful de racordare;
i) valoarea şi forma garanŃiei prevăzute la art. 31;
j) nivelul de continuitate în funcŃionare a reŃelei electrice în punctul de delimitare;
k) obligaŃiile solicitantului legate de participarea sa la menŃinerea siguranŃei în
funcŃionare a SEN şi la restaurarea funcŃionării SEN după o cădere totală sau
parŃială a acestuia;
l) cerinŃe şi condiŃii specifice pentru furnizarea de servicii tehnologice de sistem către
operatorul de transport şi de sistem sau către operatorii de distribuŃie;
m) cerinŃe privind protecŃiile şi automatizările la interfaŃa cu reŃeaua electrică;
n) obligaŃia încheierii convenŃiei de exploatare, la solicitarea operatorului de reŃea,
pentru stabilirea sarcinilor privind exploatarea şi întreŃinerea instalaŃiilor, urmărirea
consumului şi reducerea acestuia în situaŃii excepŃionale apărute în funcŃionarea
SEN;
o) cerinŃe pentru echipamentele principale de măsurare, control, protecŃie şi
automatizare din instalaŃiile utilizatorului;
p) cerinŃe privind structura şi locul de montare ale echipamentelor de măsurare a
energiei electrice;
q) durata de valabilitate a avizului tehnic de racordare;
r) alte condiŃii, în funcŃie de cerinŃele specifice solicitantului, posibilităŃile oferite de
caracteristicile şi starea reŃelelor electrice existente sau impuse de normele în
vigoare la data emiterii avizului.
(2) Operatorul de reŃea este obligat să respecte la emiterea avizului tehnic de racordare
conŃinutul-cadru aprobat de autoritatea competentă, în funcŃie de categoria de utilizator.

20
Art. 29. - În cazul deteriorării sau pierderii avizului tehnic de racordare de catre
utilizator, la cererea acestuia, operatorul de reŃea este obligat să emită un duplicat în
termen de 7 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

Art. 30. - Emiterea/actualizarea avizului tehnic de racordare, inclusiv emiterea unui

duplicat, se fac contra cost, pe baza tarifelor aprobate de autoritatea competentă.

Art. 31. - (1) În situaŃia emiterii unui aviz tehnic de racordare pentru racordarea la
reŃeaua electrică de interes public a unui loc de consum şi/sau de producere nou sau
pentru aprobarea unui spor de putere, care conduce la o putere aprobată totală pentru
consum sau pentru evacuare mai mare de 1 MW la locul de consum şi/sau de producere
respectiv, operatorul de reŃea solicită în condiŃiile prezentului regulament, prin avizul
tehnic de racordare, ca utilizatorul să constituie o garanŃie financiară în favoarea sa, dacă
sunt necesare lucrări de întărire a reŃelei electrice în amonte de punctul de racordare
pentru crearea condiŃiilor tehnice necesare racordării.
(2) Valoarea garanŃiei prevăzute la alin. (1) reprezintă un procent din valoarea tarifului
de racordare.
(3) În condiŃiile prevăzute la alin. (1), valoarea şi forma garanŃiei financiare se înscriu în
avizul tehnic de racordare şi în contractul de racordare.
(4) În situaŃia unui loc de producere, utilizatorul are obligaŃia se constituie garanŃia
financiară înscrisă în avizul tehnic de racordare conform prevederilor alin. (3) anterior
încheierii contractului de racordare, în cel mult 3 luni de la data emiterii avizului tehnic
de racordare. În situaŃia unui loc de consum, utilizatorul are obligaŃia să constituie
garanŃia financiară în termenul prevăzut în contractul de racordare.
(5) Operatorul de reŃea execută garanŃia financiară constituită de utilizator, în
conformitate cu prevederile contractului de racordare, în situaŃiile în care respectivul
utilizator nu îşi îndeplineşte oricare din următoarele obligaŃii asumate prin contractul de
racordare:
a) obligaŃii referitoare la condiŃiile şi termenele de achitare a tarifului de racordare;
b) obligaŃii referitoare la realizarea instalaŃiei de utilizare şi predarea la operatorul de
reŃea a dosarului instalaŃiei de utilizare;

21
 c) obligaŃii referitoare la respectarea etapelor de dezvoltare a locului de consum şi/sau
de producere, respectiv a evoluŃiei în timp a puterii aprobate pentru consum şi/sau
evacuare.
(6) Suplimentar situaŃiilor prevăzute la alin. (5), în cazul unui loc de producere,
operatorul de reŃea execută garanŃia financiară constituită de utilizator dacă utilizatorul nu
solicită în scris operatorului de reŃea încheierea contractului de racordare, cu anexarea
documentaŃiei complete prevăzute la art. 36, în termenul de valabilitate al avizului tehnic
de racordare.
(7) GaranŃia financiară constituită de utilizator încetează/se restituie utilizatorului la
apariŃia uneia din următoarele situaŃii:
a) la încetarea valabilităŃii avizului tehnic de racordare care conŃine valoarea şi forma
garanŃiei respective, inclusiv ca urmare a emiterii certificatului de racordare pentru
puterea finală aprobată prin aviz, cu excepŃia situaŃiei în care garanŃia se execută
conform prevederilor alin. (5);
b) la rezilierea contractului de racordare, cu excepŃia rezilierii în situaŃiile prevăzute la
alin. (5);
c) la achitarea costului care revine operatorului de reŃea pentru lucrările de întărire a
reŃelei electrice din amonte de punctul de racordare în condiŃiile prevăzute la art. 43
alin. (3) lit. d).
(8) Sumele încasate ca urmare a executării garanŃiilor financiare se constituie venit din
contribuŃii financiare al operatorului de reŃea, ce poate fi utilizat numai pentru finanŃarea
ori cofinanŃarea lucrărilor de întărire a reŃelelor electrice de interes public, necesare
racordării utilizatorilor.
(9) Lucrările de întărire finanŃate conform alin. (7) trebuie să fie cuprinse în planul de
investiŃii al operatorului de reŃea, aprobat în prealabil de autoritatea competentă.

Art. 32. Avizul tehnic de racordare este valabil până la data emiterii certificatului de
racordare pentru puterea finală aprobată prin aviz, dacă nu intervine anterior una dintre
situaŃiile prevăzute la art. 33.

Art. 33. - (1) Avizul tehnic de racordare emis îşi încetează valabilitatea în următoarele
situaŃii:

22
 a) în termen de 3 luni de la emitere, pentru locurile de producere sau pentru locurile de
consum şi de producere cu o putere aprobată totală pentru evacuare mai mare de 1
MW, dacă utilizatorul nu face în acest timp dovada constituirii garanŃiei financiare
prevăzute în avizul tehnic de racordare;
b) în termen de 12 luni de la emitere, dacă nu a fost încheiat contractul de racordare;
c) la rezilierea contractului de racordare căruia îi este anexat;
d) la expirarea perioadei de valabilitate a autorizaŃiei de construire sau a perioadei de
valabilitate a aprobărilor legale în baza cărora a fost emis avizul tehnic de
racordare;
e) la încetarea valabilităŃii autorizaŃiei de construire şi/sau a aprobărilor legale în baza
cărora a fost emis avizul tehnic de racordare pentru orice temei, constatată prin
hotarâre judecatorească definitivă si irevocabilă.
(2) Actualizarea avizului tehnic de racordare nu atrage prelungirea termenului prevăzut la
alin. (1) lit. a) şi b).

SECTIUNEA a 5-a
Încheierea contractului de racordare

Art. 34. După primirea ofertei de racordare, exprimată prin avizul tehnic de racordare,
utilizatorul poate solicita în scris operatorului de reŃea încheierea contractului de
racordare. Cererea va fi în mod obligatoriu semnată de utilizator sau de împuternicitul
legal al utilizatorului.

Art. 35. - Pentru realizarea racordării, utilizatorii achită operatorului de reŃea, deŃinător al
reŃelei electrice la care se racordează, tariful de racordare stabilit conform metodologiei
aprobate de autoritatea competentă. Tariful de racordare se achită ulterior încheierii
contractului de racordare, la termenele prevăzute în contractul de racordare.

Art. 36. - (1) Pentru încheierea contractului de racordare, utilizatorul anexează la cerere
următoarele documente:
a) copia avizului tehnic de racordare;

23
 b) copia actului de identitate, certificatului de înregistrare la registrul comerŃului sau a
altor autorizaŃii legale de funcŃionare emise de autorităŃile competente, după caz;
c) autorizaŃia de construire în termen de valabilitate pentru obiectivul ce se realizează
pe locul de producere sau de consum respectiv sau, în cazul construcŃiilor existente,
actul de proprietate ori orice alt înscris care atestă dreptul de folosinŃă, în copie;
d) documente care dovedesc constituirea garanŃiei financiare în favoarea operatorului
de reŃea, cu forma şi valoarea precizate în avizul tehnic de racordare, în cazul unui
loc de producere.
(2) În situaŃia în care terenul pe care urmează a fi amplasată instalaŃia de racordare este
proprietatea privată a unui terŃ, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), este necesar
acordul sau promisiunea unilaterală a proprietarului terenului pentru încheierea cu
operatorul de reŃea, după perfectarea contractului de racordare şi elaborarea proiectului
tehnic al instalaŃiei de racordare, a unei convenŃii având ca obiect exercitarea de către
operatorul de reŃea a drepturilor de uz şi servitute asupra terenului afectat de instalaŃia de
racordare.
(3) Documentul prevăzut la alin. (2) se obŃine de către:
a) operatorul de reŃea;
b) utilizator, în cazul în care operatorul de reŃea îl împuterniceşte în acest sens,
indicându-i conŃinutul, respectiv obligaŃiile care urmează a fi asumate de
proprietarul terenului prin promisiunea unilaterală prevăzută la alin. (2), în legătură
cu amplasarea de către operatorul de reŃea a instalaŃiei de racordare.
(4) Contractul de racordare se încheie cu respectarea prevederilor contractului cadru de
racordare aprobat de autoritatea competentă.

Art. 37. (1) Operatorul de reŃea are obligaŃia să transmită utilizatorului proiectul de
contract de racordare semnat în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data
înregistrării documentaŃiei complete depuse de utilizator conform cerinŃelor de la art.36.
(2) În cazul în care, la solicitarea utilizatorului, operatorul împreună cu utilizatorul convin
modificări la propunerea de contract prevăzută la alin. (1), operatorul de reŃea are
obligaŃia să transmită utilizatorului contractul de racordare semnat, în termen de
maximum 5 zile lucrătoare de la data la care a intervenit acordul reciproc asupra
conŃinutului acestuia.

24
Art. 38. - (1) În cazul în care, pentru racordarea unui loc de producere sau de consum
sunt necesare lucrări de modificare pentru îndeplinirea condiŃiilor de coexistenŃă
prevăzute de norme ori lucrări de deviere a instalaŃiilor electrice existente ale operatorului
de reŃea, rezultate din avizul de amplasament, acestea se realizează pe cheltuiala
utilizatorului, prin încheierea cu operatorul de reŃea a unui contract pentru eliberarea
amplasamentului şi/sau pentru realizarea condiŃiilor de coexistenŃă, conform prevederilor
Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reŃea,
aprobată de autoritatea competentă.
(2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se fac de către operatorul de reŃea ca titular de
investiŃie, conform reglementărilor în vigoare. La realizarea acestor lucrări, operatorul de
reŃea are obligaŃia să menŃină componentele reŃelei şi echipamentele electroenergetice
existente care pot fi utilizate în continuare, inclusiv pe cele ce pot fi demontate şi
remontate.
(3) Prin excepŃie de la prevederile alin. (1), în situaŃia racordării unui loc de consum, dacă
lucrările de modificare ori de deviere a instalaŃiilor electrice de distribuŃie existente
conduc la apariŃia de capacităŃi energetice noi, costurile pentru realizarea capacităŃilor
energetice noi se achită de utilizator, urmând ca acestea să îi fie returnate de către
operatorul de distribuŃie printr-o modalitate convenită între părŃi şi prevăzută în cadrul
contractului pentru eliberarea amplasamentului şi/sau pentru realizarea condiŃiilor de
coexistenŃă încheiat între utilizator şi operatorul de distribuŃie.
(4) Lucrările prevăzute la alin. (1) se execută anterior încheierii contractului de racordare.
(5) Prin excepŃie de la prevederile alin. (4), în cazul în care lucrările de deviere sunt
condiŃionate sau sunt în legătură cu realizarea instalaŃiei de racordare, cele două categorii
de lucrări se corelează prin etapizări corespunzătoare prevăzute în contractul de
racordare.

Art. 39. – (1) În condiŃiile prevăzute la art. 38 alin. (1), pentru mutarea pe noile
amplasamente a instalaŃiilor operatorului de reŃea, sunt necesare următoarele documente:
a) actul care atestă dreptul de folosinŃă al operatorului de reŃea asupra terenurilor pe
care urmează să fie amplasate instalaŃiile electrice deviate şi/sau

25
 b) convenŃia pentru exercitarea de către operatorul de reŃea a drepturilor de uz şi
servitute asupra terenurilor proprietate privată afectate de capacităŃile energetice.
(2) Pentru obŃinerea documentelor prevăzute la alin. (1), operatorul de reŃea poate
împuternici utilizatorul să încheie, în numele şi pe seama sa, cu deŃinătorul dreptului de
proprietate asupra terenurilor afectate de instalaŃiile electrice, convenŃii/contracte privind
condiŃiile de exercitare de către operatorul de reŃea a respectivelor drepturi.
(3) Utilizatorul suportă din surse proprii contravaloarea indemnizaŃiilor şi despăgubirilor
stabilite în convenŃiile/ contractele prevăzute la alin. (1).
(4) Pentru mutarea pe noile amplasamente a instalaŃiilor operatorului de reŃea, utilizatorul
are obligaŃia să obŃină toate avizele şi acordurile solicitate prin certificatul de urbanism în
vederea emiterii autorizaŃiei de construire sau de desfiinŃare pentru lucrarea de deviere, pe
baza documentaŃiilor întocmite în cadrul studiului de soluŃie pentru eliberarea
amplasamentului.

Art. 40. - Dupa încheierea contractului de racordare şi în condiŃiile prevăzute în acesta,

operatorul de reŃea are următoarele obligaŃii legate de racordarea la reŃeaua electrică:
a) realizează proiectarea instalaŃiei de racordare;
b) obŃine autorizaŃia de construire pentru instalaŃia de racordare;
c) realizează construirea şi punerea în funcŃiune a instalaŃiei de racordare;
d) realizează lucrările de întărire necesare în instalaŃiile din amonte de punctul de
racordare în vederea îndeplinirii tuturor condiŃiilor tehnice pentru asigurarea
capacităŃii reŃelei electrice de a alimenta/prelua puterea aprobată prin avizul tehnic
de racordare, la parametrii calitativi corespunzători normelor în vigoare;
e) pune sub tensiune instalaŃia de utilizare.

SECTIUNEA a 6-a
Contractarea şi executarea lucrărilor, recepŃionarea şi punerea în funcŃiune a
instalaŃiilor de racordare

Art. 41. - Pentru racordarea utilizatorilor la reŃeaua electrică se execută, după caz,
următoarele categorii de lucrări:

26
 a) lucrări de întărire a reŃelei electrice în amonte de punctul de racordare, pentru
crearea condiŃiilor tehnice necesare racordării;
b) lucrări pentru realizarea instalaŃiei de racordare, respectiv a instalaŃiilor cuprinse
între punctul de racordare şi punctul de delimitare;
c) lucrări pentru realizarea instalaŃiilor din aval de punctul de delimitare.

Art. 42. (1) Lucrările din categoria prevăzută la art. 41 lit. a), necesare în cazul unui loc
de producere sau a unui loc de consum şi de producere, în vederea evacuării în reŃea a
puterii aprobate pentru evacuare prin avizul tehnic de racordare, se realizează de către
operatorul de reŃea. Titularul avizului tehnic de racordare contribuie la suportarea
costurilor de realizare a acestor lucrări, cota sa de participare fiind inclusă în tariful de
racordare stabilit în conformitate cu metodologia de stabilire a tarifelor de racordare
aprobată de autoritatea competentă.
(2) Lucrările din categoria prevăzută la art. 41 lit. a), necesare pentru racordarea unui loc
de consum, se realizează de către operatorul de reŃea, pe cheltuiala acestuia, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 43. - (1) Dacă operatorul de reŃea nu are posibilitatea realizării lucrărilor din
categoria prevăzută la art. 41 lit. a) până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a
instalaŃiei de utilizare, operatorul de reŃea are obligaŃia să comunice acest lucru
solicitantului în oferta de racordare pe care o face prin avizul tehnic de racordare,
informându-l cu privire la motivele întârzierii şi termenele posibile de realizare a
lucrărilor respective. Avizul tehnic de racordare trebuie să conŃină, în cadrul tabelului cu
evoluŃia puterii aprobate, puterea maximă care poate fi aprobată fără realizarea lucrărilor
de întărire.
(2) InformaŃia prevăzută la alin. (1) trebuie să fie comunicată utilizatorului din prima
etapă a procesului de racordare, conform prevederilor art. 10, atunci când acest lucru este
posibil, precum şi prin studiul de soluŃie în situaŃia în care, conform reglementărilor,
soluŃia de racordare se stabileşte prin studiu de soluŃie.
(3) În condiŃiile prevăzute la alin. (1), titularul avizului tehnic de racordare poate opta
pentru una dintre următoarele variante:
a) renunŃarea la realizarea obiectivului pe amplasamentul locului de consum respectiv;

27
 b) amânarea realizării obiectivului pe amplasamentul locului de consum respectiv
până la data indicată de operatorul de reŃea ca termen pentru asigurarea în amonte
de punctul de racordare a condiŃiilor care să permită racordarea;
c) dezvoltarea în etape a obiectivului cu încadrarea în limita de putere aprobată prin
avizul tehnic de racordare;
d) achitarea costurilor care revin operatorului de reŃea pentru lucrările de întărire a
reŃelei în amonte de punctul de racordare, în situaŃia în care motivul întârzierii se
datorează faptului că în programul de investiŃii al operatorului de reŃea nu este
prevăzută cota sa de participare la finanŃare, cu recuperarea ulterioară a acestora de
la operatorul de reŃea.
(4) În situaŃia prevazută la alin. (3) lit. b), utilizatorul şi operatorul de reŃea încheie
contractul de racordare cu obligaŃia operatorului de reŃea de a realiza lucrările de întărire
la termenul comunicat şi asumat prin avizul tehnic de racordare.
(5) Operatorul de reŃea este obligat să restituie utilizatorului contravaloarea cheltuielilor
efectuate de acesta în condiŃiile prevăzute la alin. (3) lit. d), modalitatea de restituire fiind
convenită între părŃi. În contractul de racordare se prevede atât costul lucrărilor de întărire
suportate de utilizator în condiŃiile prevăzute la alin. (3) lit. d), cât şi modalitatea de
returnare a acestor cheltuieli de către operatorul de reŃea.

Art. 44. - (1) Proiectarea, obŃinerea autorizaŃiei de construire a instalaŃiilor, execuŃia şi

punerea în funcŃiune a lucrărilor din categoriile prevăzute la art. 41 lit. a) şi b) se
realizează de operatorul de reŃea în condiŃiile şi la termenele prevăzute în contractul de
racordare.
(2) În situaŃia în care instalaŃia de racordare constă într-un branşament racordat la reŃeaua
de joasă tensiune, termenul total pentru proiectarea, obŃinerea autorizaŃiei de construire
pentru branşament, execuŃia şi recepŃia punerii în funcŃiune a branşamentului este de
maximum 90 de zile calendaristice de la data încheierii contractului de racordare, cu
condiŃia achitării de către utilizator a tarifului de racordare conform contractului de
racordare.
(3) Operatorul de reŃea proiectează şi execută lucrările din categoriile prevăzute la art. 41
lit. a) şi b) cu personal propriu sau încheie un contract de achiziŃie publică pentru

28
executare de lucrări cu un operator economic atestat de autoritatea competentă,
respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziŃie publică.
(4) Prin excepŃie de la prevederile alin. (3), contractul de lucrări pentru proiectarea,
obŃinerea autorizaŃiei de construire pentru instalaŃia de racordare în numele operatorului
de reŃea şi/sau execuŃia lucrărilor din categoria prevăzută la art. 41 lit. b) se poate încheia
de către operatorul de reŃea şi cu un anumit proiectant şi/ sau constructor atestat, ales de
către utilizator, însă numai în condiŃiile în care utilizatorul cere în scris, explicit, acest
lucru operatorului de reŃea, înainte de încheierea contractului de racordare.
(5) În situaŃia prevăzută la alin. (4), operatorul de reŃea recalculează tariful de racordare
prin refacerea fişei de calcul a tarifului de racordare, fără a actualiza avizul tehnic de
racordare, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul şi/ sau
constructorul pe care acesta l-a ales, în termen de 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii
de către utilizator. Contractul de racordare se încheie cu considerarea valorii recalculate a
tarifului de racordare.
(6) Lucrările din categoria prevăzută la art. 41 lit. b), respectiv instalaŃia de racordare, se
execută de către un operator economic atestat de autoritatea competentă numai după
încheierea cu operatorul de reŃea a contractului de execuŃie, inclusiv în cazul prevăzut la
alin. (4).
(7) Întrucât costurile lucrărilor instalaŃiei de racordare nu sunt suportate de operatorul de
reŃea, ci de un utilizator prin tariful de racordare, se consideră că în acest caz contractarea
în condiŃiile prevăzute la alin. (4) nu intră în contradicŃie cu prevederile legislaŃiei în
vigoare privind atribuirea contractelor de achiziŃie publică.
(8) Contractele de proiectare şi/sau de execuŃie prevăzute la alin. (6) respectă prevederile
unui ghid de conŃinut aprobat de autoritatea competentă. Plata preŃului contractului de
proiectare şi/sau de execuŃie se face în cel puŃin două tranşe constând într-un avans de
minimum 20 % din preŃul contractului şi una sau mai multe rate, corespunzătoare
etapelor de execuŃie a lucrărilor.

Art. 45. - Realizarea lucrărilor din categoria corespunzătoare art. 41 lit. c) este în
responsabilitatea utilizatorului şi se face pe cheltuiala lui.

29
Art. 46. - (1) RecepŃia instalaŃiilor rezultate în urma lucrărilor prevăzute la art. 41 lit. b)
şi punerea lor în funcŃiune se realizează în conformitate cu normele în vigoare pentru
aceste operaŃiuni, aferente lucrărilor proprii ale operatorului de reŃea.
(2) Aceste instalaŃii rămân în patrimoniul operatorului de reŃea şi sunt folosite ulterior
pentru racordarea altor utilizatori, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (7).
(3) În situaŃia în care racordarea se realizează la reŃeaua de medie tensiune, termenul
pentru recepŃia punerii în funcŃiune a instalaŃiei de racordare este de maximum 15 zile
calendaristice de la data notificării terminării lucrărilor de către executant.

SECTIUNEA a 7-a
Punerea sub tensiune a instalaŃiei de utilizare pentru perioada de probe

Art. 47. – (1) Dupa recepŃia punerii în funcŃiune a instalaŃiei de racordare, la solicitarea
utilizatorului însoŃită de documentaŃia completă prevazută la art.48, operatorul de reŃea
pune sub tensiune cu caracter provizoriu, pentru perioada de probe, instalaŃiile electrice
ale utilizatorului.
(2) Punerea sub tensiune a instalaŃiilor electrice ale utilizatorului este condiŃionată de
realizarea lucrărilor de întărire pentru crearea condiŃiilor tehnice necesare racordării,
conform prevederilor contractului de racordare.
(3) Punerea sub tensiune prevăzută la alin. (1) se face cu scopul şi strict pentru perioada
realizării probelor de punere în funcŃiune a instalaŃiilor de utilizare şi a generatoarelor/
receptoarelor utilizatorului.
(4) Punerea sub tensiune pentru perioada de probe se face de către operatorul de reŃea, în
conformitate cu prevederile unei proceduri elaborate de operatorul de transport şi de
sistem şi avizate de autoritatea competentă, cu respectarea programului de punere sub
tensiune propus de utilizator şi avizat de operatorul de reŃea.
(5) Parcurgerea etapei de punere sub tensiune a instalaŃiei de utilizare pentru probe este
obligatorie în cazul în care, în conformitate cu prevederile normelor tehnice aprobate de
autoritatea competentă, sunt necesare probe la locul de consum şi/sau de producere. În
această situaŃie, operatorul de reŃea precizează în avizul tehnic de racordare condiŃia de
realizare a probelor şi menŃionează în cadrul contractului de racordare etapa de punere
sub tensiune pe perioada de probe.

30
(6) În situaŃia în care etapa de punere sub tensiune a instalaŃiei de utilizare pentru
realizarea probelor nu este prevăzută în contractul de racordare şi aceasta nu se parcurge,
procesul de racordare continuă cu emiterea de către operatorul de reŃea a certificatului de
racordare în condiŃiile prevăzute în SecŃiunea a 8-a, finalizându-se prin punerea sub
tensiune finală a instalaŃiei de utilizare conform prevederilor SecŃiunii a 9-a.

Art. 48. – Pentru punerea sub tensiune pe perioada de probe, utilizatorul adresează
operatorului de reŃea o cerere însoŃită de urmatoarele documente:
a) dosarul instalaŃiei de utilizare prevazut la art. 54, mai puŃin documentele care atestă
realizarea unor probe/ încercări/ teste care se fac cu tensiune din reŃeaua
operatorului;
b) datele tehnice menŃionate în procedura prevăzută la art. 47 alin. (4);
c) raportul privind stadiul lucrărilor de integrare a capacităŃii energetice în sistemele
de monitorizare ale operatorului de transport şi de sistem şi/sau ale operatorului de
distribuŃie;
d) graficul de punere în funcŃiune a instalaŃiilor de utilizare şi a receptoarelor/
generatoarelor;
e) contractul de furnizare de energie electrică şi, dacă este necesar conform
reglementărilor în vigoare, contractul pentru transportul sau distribuŃia energiei
electrice, încheiate pe perioadă determinată, corespunzător perioadei realizării
probelor de punere în funcŃiune a instalaŃiilor de utilizare şi a receptoarelor/
generatoarelor, având ca anexă tehnică avizul tehnic de racordare.

Art. 49. – Operatorul de reŃea are obligaŃia să menŃină sub tensiune instalaŃiile
utilizatorului pe perioada prevăzută la art. 47 alin. (3), până la îndeplinirea condiŃiilor de
punere sub tensiune finală, dar nu mai mult de 24 luni de la data primei puneri sub
tensiune.

31
 SECTIUNEA a 8-a
Emiterea/ actualizarea certificatului de racordare

Art. 50. – (1) Emiterea de către operatorul de reŃea a certificatului de racordare pentru un
loc de consum şi/ sau de producere este condiŃionată de respectarea datelor tehnice şi
îndeplinirea condiŃiilor prevăzute în avizul tehnic de racordare valabil pentru locul de
consum şi/sau de producere respectiv.
(2) În situaŃia unui loc de consum şi/sau de producere care se dezvoltă în etape,
operatorul de reŃea emite succesiv certificate de racordare, corespunzătoare etapelor de
dezvoltare prevăzute în avizul tehnic de racordare valabil pentru locul de consum şi/sau
de producere respectiv, cu anularea certificatului de racordare emis pentru etapa de
dezvoltare anterioară.

Art. 51. - (1) Pentru un loc de consum, operatorul de reŃea are obligaŃia să emită şi să
transmită utilizatorului certificatul de racordare în termen de maximum 10 zile
calendaristice de la recepŃia punerii în funcŃiune a instalaŃiei de racordare, cu condiŃia
depunerii de către utilizator sau imputernicitul său legal, la operatorul de reŃea, a
dosarului instalaŃiei de utilizare întocmit de executantul acesteia. Certificatul de racordare
emis corespunde instalaŃiilor de racordare şi de utilizare realizate pentru etapa respectivă
de dezvoltare a locului de consum, conform prevederilor contractului de racordare.
(2) În cazul în care dosarul instalaŃiei de utilizare nu este depus până la recepŃia punerii în
funcŃiune a instalaŃiei de racordare, termenul prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la
data depunerii acestuia.
(3) Emiterea certificatului de racordare este condiŃionată de realizarea lucrărilor de
întărire necesare consumului la puterea aprobată pentru etapa de dezvoltare a locului de
consum pentru care se emite certificatul de racordare, conform contractului de racordare.
(4) În situaŃia în care utilizatorul s-a adresat operatorului de reŃea prin furnizorul de
energie electrică, operatorul de reŃea transmite furnizorului o copie a certificatului de
racordare în cadrul termenului prevăzut la alin. (1).
(5) Pentru locurile de consum temporare nu se emit certificate de racordare. Contractul de
furnizare/distribuŃie/transport încheiat pentru un loc de consum temporar, pe perioadă
determinată, are ca anexă tehnică avizul tehnic de racordare.

32
Art. 52. – (1) Pentru un loc de producere, operatorul de reŃea are obligaŃia să emită şi să
transmită utilizatorului certificatul de racordare în termen de maximum 10 zile
calendaristice de la recepŃia punerii în funcŃiune a instalaŃiei de racordare, cu condiŃia
depunerii de către utilizator sau împuternicitul său legal, la operatorul de reŃea, a
dosarului instalaŃiei de utilizare întocmit de executantul acesteia, a procesului verbal de
recepŃie a punerii în funcŃiune a capacităŃilor de producere şi a certificatului de
conformitate, conform normelor tehnice în vigoare; certificatul de racordare emis
corespunde instalaŃiilor şi capacităŃilor de producere realizate pentru etapa respectivă de
dezvoltare a locului de producere, conform prevederilor contractului de racordare.
(2) În cazul în care documentele pe care trebuie să le depună utilizatorul conform alin. (1)
nu sunt depuse de acesta până la recepŃia punerii în funcŃiune a instalaŃiei de racordare,
termenul prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data depunerii acestora.
(3) Emiterea certificatului de racordare este condiŃionată de realizarea lucrărilor de
întărire necesare în vederea evacuării puterii aprobate pentru etapa de dezvoltare a locului
de producere pentru care se emite certificatul de racordare, conform prevederilor
contractului de racordare.

Art. 53. – (1) Emiterea certificatului de racordare pentru un loc de consum şi/sau de
producere de către operatorul de reŃea se face din oficiu, fără să fie necesară o cerere în
acest sens din partea utilizatorului.
(2) Emiterea şi transmiterea către utilizator a certificatului de racordare în termenul
prevăzut, după caz, la art. 51 sau la art. 52 este o obligaŃie a operatorului de reŃea
prevăzută în contractul de racordare.

Art. 54. - (1) Dosarul instalaŃiei de utilizare se întocmeşte după realizarea fizică a
acesteia şi cuprinde următoarele documente:
a) declaraŃia executantului, prin care se confirmă: respectarea cerinŃelor din avizul
tehnic racordare, realizarea instalaŃiei de utilizare în baza proiectului tehnic
verificat în condiŃiile legii, cu respectarea normelor tehnice în vigoare la data
executării acesteia şi cu îndeplinirea condiŃiilor care permit punerea ei sub tensiune;

33
 b) procesele- verbale care confirmă recepŃia la terminarea lucrărilor, cu rezultate
corespunzătoare;
c) documente care confirmă efectuarea verificărilor/ probelor/ încercărilor/ testelor
conform normelor in vigoare.
(2) Pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), dosarul instalaŃiei de utilizare cuprinde,
după caz, şi următoarele documente:
a) schema monofilară a instalaŃiei de utilizare, la nivelul necesar pentru realizarea
conducerii prin dispecer, dar cel puŃin la nivel de interfaŃă cu instalaŃia de
racordare, staŃia de conexiuni sau tabloul general, cu precizarea protecŃiilor
prevăzute şi a reglajelor acestora;
b) schema de racordare la reŃeaua de utilizare a surselor proprii, avizată de operatorul
de reŃea, dacă există surse proprii.
(3) În situaŃia unei instalaŃii de utilizare complexe, operatorul de reŃea are dreptul să
solicite expertize tehnice, caz în care documentaŃia tehnică va cuprinde şi rapoartele de
expertiză aferente.
(4) La cererea motivată a operatorului de reŃea, utilizatorul are obligaŃia de a comanda
expertiza prevăzută la alin. (3) şi de a suporta costul acesteia. Dacă raportul de expertiză
atestă faptul că instalaŃia de utilizare era corespunzatoare sau dacă expertiza cerută este
suplimentară verificărilor prevăzute de normele în vigoare, costul expertizei se suportă de
către operatorul de reŃea.

Art. 55. – (1) Certificatul de racordare, emis de către operatorul de reŃea pentru un loc de
consum şi/ sau de producere, confirmă îndeplinirea condiŃiilor de racordare la reŃea şi
stabileşte condiŃii tehnice de utilizare a reŃelei după punerea sub tensiune a instalaŃiei de
utilizare. Certificatul de racordare conŃine, după caz, urmatoarele:
a) datele de identificare a locului de consum şi/sau de producere;
b) datele energetice ale generatoarelor;
c) puterea aprobată pentru evacuare şi/sau consum;
d) pentru locurile de producere, puterea instalată totală;
e) descrierea soluŃiei de racordare, cu precizarea punctului de racordare, punctului de
delimitare şi a punctului de măsurare;

34
 f) cerinŃele de monitorizare şi de reglaj, inclusiv interfaŃa cu sistemele informatice de
monitorizare, comandă şi achiziŃie de date (SCADA) şi de telecomunicaŃii;
g) datele înregistrate care necesită verificarea în timpul funcŃionării;
h) nivelul de continuitate în funcŃionare a reŃelei electrice în punctul de delimitare;
i) obligaŃiile solicitantului legate de participarea sa la menŃinerea siguranŃei în
funcŃionare a SEN şi la restaurarea funcŃionării SEN după o cădere totală sau
parŃială a acestuia;
j) cerinŃe şi condiŃii specifice pentru furnizarea de servicii tehnologice de sistem către
operatorul de transport şi de sistem sau către operatorii de distribuŃie;
k) date privind protecŃiile şi automatizările la interfaŃa cu reŃeaua electrică;
l) caracteristicile tehnice ale echipamentelor de măsurare, control, protecŃie şi
automatizare din instalaŃiile utilizatorului;
m) structura şi locul de amplasare ale echipamentelor de măsurare;
n) informaŃii privind tipul de contract/contracte pe care utilizatorul are obligaŃia să le
încheie în scopul punerii sub tensiune finale a instalaŃiei de utilizare şi referitoare la
termenul maxim în care operatorul de reŃea are obligaŃia să realizeze punerea sub
tensiune finală;
o) durata de valabilitate a certificatului de racordare;
p) alte date tehnice considerate necesare de către operatorul de reŃea.
(2) Certificatul de racordare se emite pentru un loc de consum şi/sau de producere şi nu
prevede numele titularului acestuia.

Art. 56. - În cazul deteriorării sau pierderii certificatului de racordare de către utilizator,
la cererea acestuia, operatorul de reŃea este obligat să emită un duplicat în termen de 7
zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Cererea de emitere a unui duplicat trebuie
însoŃită de copia cărŃii de identitate sau de copia certificatului de înregistrare la Registrul
ComerŃului ori a altor autorizaŃii legale de funcŃionare emise de autorităŃile competente
şi de actul de proprietate sau orice alt înscris care atestă dreptul de folosinŃă asupra
imobilului care constituie locul de producere sau de consum.

Art. 57. – (1) Emiterea certificatului de racordare de către operatorul de reŃea se face
gratuit.

35
(2) Actualizarea certificatului de racordare şi emiterea unui duplicat se fac contra cost, pe
baza tarifelor aprobate de autoritatea competentă.

Art. 58. – Certificatul de racordare constituie anexă la contractul pentru transportul/

distribuŃia/furnizarea energiei electrice.

Art. 59. - (1) Perioada de valabilitate a certificatului de racordare este egală cu durata de
existenŃă a instalaŃiilor de utilizare de la locul de consum şi/ sau de producere.
(2) În cazul modificării de către utilizator a datelor tehnice şi energetice ale locului de
consum şi/sau de producere fără actualizarea în condiŃiile prezentului regulament a
certificatul de racordare emis, certificatul de racordare nu mai este valabil.

Art. 60. - În situaŃia înregistrării unei cereri de actualizare a certificatului de racordare,

operatorul de reŃea întreprinde, după caz, una dintre următoarele acŃiuni:
a) actualizează certificatul de racordare, în cazul în care modificările de la locul de
producere sau de consum, care au generat solicitarea, permit continuarea utilizării
reŃelei electrice în aceleaşi condiŃii tehnico-economice de racordare la reŃea, fără a
fi necesară îndeplinirea în prealabil a unor condiŃii suplimentare;
b)emite un aviz tehnic de racordare, în cazul în care cererea utilizatorului implică
îndeplinirea unor condiŃii tehnico-economice de racordare la reŃea suplimentare;
certificatul de racordare se actualizează după îndeplinirea condiŃiilor din avizul
tehnic de racordare.

Art. 61. – (1) În cazul unor modificări tehnice în instalaŃiile utilizatorului care necesită
lucrări suplimentare sau modificări în instalaŃiile electrice existente din amonte de
punctul de delimitare, pentru actualizarea certificatului de racordare este necesară
parcurgerea etapelor prevăzute la art. 9, începând cu etapa de stabilire a noii soluŃii de
racordare şi emiterea avizului tehnic de racordare de către operatorul de reŃea. Operatorul
de reŃea are obligaŃia de a respecta termenele prevăzute de prezentul regulament în cadrul
fiecărei etape de racordare.
(2) În condiŃiile prevăzute la alin. (1), în situaŃia în care noua soluŃie de racordare se
stabileşte prin fişă de soluŃie, operatorul de reŃea are obligaŃia să emită şi să transmită

36
solicitantului avizul tehnic de racordare, în maximum 30 de zile calendaristice de la data
înregistrării cererii pentru actualizarea certificatului de racordare însoŃită de documentaŃia
completă prevăzută la art. 14 alin. (2). Avizul tehnic de racordare are ataşată o scrisoare
în care se indică etapele care se parcurg în această situaŃie şi durata estimată a fiecăreia
dintre acestea.
(3) În cazurile în care nu se realizează modificări ale instalaŃiilor electrice din aval de
punctul de delimitare, pentru actualizarea certificatului de racordare nu este necesară
depunerea la operatorul de reŃea a dosarului instalaŃiei de utilizare.

Art. 62. – (1) La apariŃia unor modificări de natură tehnică şi/ sau energetică ale
instalaŃiilor de utilizare existente, fără a fi necesare lucrări suplimentare sau modificări în
instalaŃiile electrice existente din amonte de punctul de delimitare, operatorul de reŃea
comunică în scris solicitantului, în maximum 15 zile calendaristice de la înregistrarea
cererii pentru actualizarea certificatului de racordare însoŃită de documentaŃia completă
prevăzută la art. 14 alin. (2), condiŃiile pentru actualizarea certificatului de racordare,
respectiv necesitatea depunerii unui nou dosar al instalaŃiei de utilizare şi, în cazul unui
loc de producere, a procesului verbal de recepŃie a punerii în funcŃiune a capacităŃilor de
producere şi a certificatului de conformitate emis conform normelor tehnice în vigoare,
dacă acestea sunt necesare.
(2) În condiŃiile prevăzute la alin. (1), operatorul de reŃea are obligaŃia să actualizeze şi să
transmită utilizatorului certificatul de racordare în termen de maximum 10 zile
calendaristice de la depunerea dosarului instalaŃiei de utilizare întocmit de executantul
acesteia şi, dacă este cazul, a procesului verbal de recepŃie a punerii în funcŃiune a
capacităŃilor de producere şi a certificatului de conformitate care atestă conformitatea cu
cerinŃele normelor tehnice urmare a efectuării cu succes a probelor de performanŃă a
grupurilor/ centralei conform normelor tehnice în vigoare.
(3) Transmiterea către solicitant a certificatului de racordare actualizat este condiŃionată
de achitarea de către acesta a tarifului de actualizare a certificatului de racordare.

Art. 63. - În cazul modificării unor elemente de natură administrativă conform

prevederilor art. 6 alin. (3) lit. a), operatorul de reŃea actualizează certificatul de racordare

37
în maximum 10 zile calendaristice de la data depunerii documentaŃiei complete de către
utilizator.

SECTIUNEA a 9-a
Punerea sub tensiune finală a instalaŃiilor de utilizare

Art. 64. - (1) Punerea sub tensiune finală a instalaŃiilor electrice ale utilizatorilor se face
de către operatorul de reŃea după emiterea certificatului de racordare şi încheierea de către
utilizator a contractului pentru transportul, distribuŃia şi/ sau furnizarea energiei electrice,
cu respectarea normelor în vigoare.
(2) Prin excepŃie de la prevederile alin. (1), pentru locurile de consum temporare, punerea
sub tensiune finală a instalaŃiilor electrice ale utilizatorilor se face de către operatorul de
reŃea după depunerea de către utilizator sau împuternicitul său legal, la operatorul de
reŃea, a dosarului instalaŃiei de utilizare întocmit de executantul acesteia şi încheierea de
către utilizator a contractului pentru furnizarea energiei electrice.
(3) Termenul pentru punerea sub tensiune a instalaŃiilor de utilizare este de maximum 10
zile calendaristice de la data încheierii contractului pentru transportul, distribuŃia sau
furnizarea energiei electrice şi se prevede în contractul de racordare.
(4) Pentru utilizatorii clienŃi casnici, termenul pentru punerea sub tensiune a instalaŃiilor
de utilizare este de maximum 10 zile calendaristice de la data încheierii contractului
pentru furnizarea energiei electrice.
(5) Punerea sub tensiune finală a instalaŃiilor electrice ale utilizatorilor în termenul
prevăzut, după caz, la alin. (3) sau alin. (4) este o obligaŃie a operatorului de reŃea
prevăzută în contractul de racordare.

Art. 65. - Utilizatorii au obligaŃia să asigure operarea şi mentenanŃa instalaŃiilor proprii în

conformitate cu normele în vigoare, cu personal propriu calificat şi autorizat conform
prevederilor legale sau prin operatori economici atestaŃi conform legii.

38
 CAPITOLUL V
DispoziŃii finale şi tranzitorii

Art. 66. - (1) Operatorii de reŃea organizează activitatea privind racordarea utilizatorilor
la reŃea pe baza procedurilor proprii, potrivit prezentului regulament, astfel încât aceasta
să se desfăşoare operativ, fără întârzieri sau blocaje în procesarea cererilor, cu minimum
de deplasări din partea solicitanŃilor.
(2) Procedurile prevăzute la alin. (1) elaborate de operatorul de transport şi de sistem şi
de operatorii de distribuŃie concesionari, care conŃin prevederi referitoare la utilizatori,
inclusiv cele care stabilesc costurile de realizare a lucrărilor de întărire a reŃelei electrice
din amonte de punctul de racordare şi/sau condiŃiile de constituire, încetare şi executare a
garanŃiilor financiare prevăzute la art. 31, se avizează de autoritatea competentă.
(3) Operatorii de reŃea organizează un sistem de informare a solicitanŃilor privind
procesul de racordare la reŃelele electrice, prin publicare pe pagina web proprie şi prin
afişare la sediile administrative şi la centrele de relaŃii cu utilizatorii de extrase din
procedurile proprii, precizând cum, când şi cui trebuie să se adreseze utilizatorii pentru
obŃinerea avizului tehnic de racordare, lista centrelor de relaŃii cu utilizatorii cu
menŃionarea programului de lucru, a datelor de contact, inclusiv a numerelor de telefon,
formulare de cereri, lista documentelor care trebuie anexate cererii, tarifele percepute,
lista proiectanŃilor şi executanŃilor atestaŃi, precum şi alte informaŃii privind procesul de
racordare.
(4) Operatorii de distribuŃie au obligaŃia de a organiza centre teritoriale de relaŃii cu
utilizatorii la distanŃe rezonabile pentru aceştia. Operatorii de distribuŃie concesionari au
obligaŃia de a organiza centre teritoriale de relaŃii cu utilizatorii de regulă în fiecare
municipiu situat în zona acoperită de contractul de concesiune, dar astfel încât utilizatorii
să nu fie nevoiŃi să parcurgă o distanŃă mai mare de 50 km până la un centru teritorial.
(5) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, operatorul de
transport şi de sistem şi operatorii de distribuŃie concesionari completează, modifică şi
transmit autorităŃii competente în vederea avizării, procedurile prevăzute la alin. (2).

Art. 67. - (1) La cerere, operatorii de reŃea pun la dispoziŃie utilizatorilor spre consultare
documentaŃia folosită la fundamentarea soluŃiei de racordare.

39
(2) Datele tehnice prevăzute la alin. (1) au caracter de confidenŃialitate.

Art. 68. – Nerespectarea de către operatorii de reŃea a termenelor prevăzute în prezentul

regulament se încadrează în faptele prevăzute la art. 93 alin. (1) punctul 11 din Legea
energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, care se sancŃionează conform Legii
energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.

Art. 69. - Valoarea procentului prevăzut la art. 31 alin. (2) se stabileşte de operatorul de
reŃea în funcŃie de necesarul de lucrări de întărire prevăzute în avizul tehnic de racordare.
Valoarea maximă a procentului este egală cu 20 % până la data de 31.12.2014, urmând ca
aceasta să se revizuiască anual, la propunerea operatorilor de reŃea justificată de evoluŃia
costurilor cu racordarea noilor utilizatori.

Art. 70. - (1) Operatorii de reŃea emit utilizatorilor certificate de racordare potrivit
prezentului regulament începând cu data de 01.01.2014.
(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, operatorii
de distribuŃie concesionari vor solicita operatorului de transport şi de sistem emiterea de
certificate de racordare pentru instalaŃiile existente deŃinute de operatorii de distribuŃie
concesionari, corespunzătoare capacităŃilor instalaŃiilor existente.
(3) Operatorul de transport şi de sistem va emite certificate de racordare pentru instalaŃiile
existente deŃinute de operatorii de distribuŃie concesionari în termen de 6 luni de la data
solicitării prevăzute la alin. (2).
(4) Operatorii de distribuŃie concesionari au obligaŃia să transmită operatorului de
transport şi de sistem lunar, până în data de 10 a fiecărei luni:
a) copii după toate avizele tehnice de racordare şi certificatele de racordare emise sau
actualizate în luna calendaristică precedentă, pentru locuri de producere sau locuri
de consum şi de producere având o putere aprobată pentru evacuare în reŃea mai
mare de 5 MW;
b) un tabel cu informaŃii privind avizele tehnice de racordare şi certificatele de
racordare emise sau actualizate în luna calendaristică precedentă, pentru locuri de
producere sau locuri de consum şi de producere având o putere aprobată pentru
evacuare în reŃea mai mică sau egală cu 5 MW;

40
 c) un tabel cu informaŃii privind contractele de racordare încheiate în luna
calendaristică precedentă, pentru locuri de producere sau locuri de consum şi de
producere, indicându-se pentru fiecare contract de racordare cel puŃin următoarele:
numărul şi data încheierii contractului, puterea aprobată pentru evacuare, data
prevăzută pentru punerea sub tensiune a instalaŃiilor utilizatorului, numărul avizului
tehnic de racordare anexat contractului şi data emiterii acestuia.
(5) Operatorul de transport şi de sistem are obligaŃia să publice şi să actualizeze cel puŃin
o dată pe lună situaŃia avizelor tehnice de racordare şi a certificatelor de racordare emise
pentru locuri de producere sau locuri de consum şi de producere, indiferent de puterea
aprobată pentru evacuare în reŃea, indicând data ultimei actualizări a informaŃiilor şi,
pentru fiecare document, data emiterii acestuia şi data până la care este valabil,
denumirea locului de producere, puterea aprobată pentru evacuare, data şi numărul
contractului de racordare dacă este cazul.

Art. 71. – În procesul de actualizare a avizelor tehnice de racordare emise înainte de

intrarea în vigoare a prezentului regulament, conŃinutul acestora se corelează şi cu
prevederile art. 28.

Art. 72. - În cazul locurilor de consum şi/ sau de producere ale căror instalaŃii de utilizare
au fost puse sub tensiune de către operatorul de reŃea înainte de intrarea în vigoare a
prezentului regulament, la apariŃia unei modificări prevăzute la art. 5 alin. (2) sau alin.
(3), utilizatorul adresează operatorului de reŃea la care sunt racordate instalaŃiile sale,
cererea de actualizare a avizului tehnic de racordare.

Art. 73. – Avizele tehnice de racordare emise înainte de intrarea în vigoare a prezentului
regulament, îşi încetează valabilitatea în următoarele situaŃii:
a) în cazurile prevăzute în cadrul avizului;
b) la emiterea certificatului de racordare conform prevederilor prezentului regulament,
în cazul locurilor de consum şi/ sau de producere ale căror instalaŃii de utilizare nu
au fost puse sub tensiune de către operatorul de reŃea înainte de intrarea în vigoare a
prezentului regulament;

41
 c) la emiterea certificatului de racordare ca urmare a solicitării actualizării avizului
tehnic de racordare în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) şi (3), în cazul
locurilor de consum şi/sau de producere ale căror instalaŃii de utilizare au fost puse
sub tensiune de către operatorul de reŃea înainte de intrarea în vigoare a prezentului
regulament.

Art. 74. - Eventualele neînŃelegeri precontractuale care apar între deŃinătorii de reŃea şi
utilizatori în timpul parcurgerii etapelor procesului de racordare la reŃelele electrice,
neconciliate la nivelul operatorilor de reŃea conform procedurilor proprii, se soluŃionează
de autoritatea competentă conform reglementărilor în vigoare.

Art. 75 - Anexele nr. 1 -5 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA Nr. 1 la regulament

TERMENI ŞI ABREVIERI FOLOSITE ÎN REGULAMENTUL PRIVIND

RACORDAREA UTILIZATORILOR LA REłELELE ELECTRICE DE
INTERES PUBLIC

actualizare (a unui aviz tehnic de racordare valabil) - acŃiunea prin care operatorul de
reŃea corelează conŃinutul avizului tehnic de racordare valabil cu datele energetice sau
tehnice caracteristice locului de producere sau de consum, respectiv cu datele
administrative de identificare a utilizatorului sau locului de producere/consum, atunci
când ele se modifică faŃă de cele anterioare, care au fost avute în vedere la emiterea
avizului;
amonte, aval - noŃiuni asociate sensului de parcurgere a instalaŃiilor dinspre instalaŃiile
operatorului de reŃea spre instalaŃiile utilizatorului;
aviz de amplasament - răspuns scris al operatorului de reŃea la cererea unui solicitant,
emis în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare, în care se precizează
punctul de vedere faŃă de propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului
referitor la îndeplinirea condiŃiilor de coexistenŃă a obiectivului cu reŃelele electrice ale
operatorului ;

42
aviz tehnic de racordare - aviz scris valabil numai pentru un anumit amplasament, care
se emite de către operatorul de reŃea, la cererea unui utilizator, asupra posibilităŃilor şi
condiŃiilor tehnico-economice de racordare la reŃeaua electrică a locului de consum şi/
sau de producere respectiv, pentru satisfacerea cerinŃelor utilizatorului precizate în cerere;
branşament - instalaŃie de racordare la joasă tensiune;
capacitate (de transport/distribuŃie) a reŃelelor electrice – încărcarea maximă (A sau
kVA) în condiŃii de dimensionare şi funcŃionare date, cu satisfacerea parametrilor de
calitate ai energiei electrice în punctele de delimitare;
capacitate energetică nouă – capacitate energetică înregistrată în evidenŃele contabile ale
operatorului de reŃea în urma realizării lucrărilor de modificare pentru îndeplinirea
condiŃiilor de coexistenŃă prevăzute de norme sau a lucrărilor de deviere a instalaŃiilor
electrice existente ale operatorului de reŃea, care măreşte capacitatea de
transport/distribuŃie a reŃelei electrice;
cerere de racordare - document prin care se solicită accesul la reŃeaua electrică şi
emiterea avizului tehnic de racordare;
certificat de racordare – document emis de către operatorul de reŃea în vederea punerii
sub tensiune a instalaŃiilor electrice de la locul de consum şi/ sau de producere şi a
utilizării reŃelei, care certifică îndeplinirea condiŃiilor prevăzute în avizul tehnic de
racordare valabil; nu pot exista simultan, pentru acelaşi loc de consum şi/ sau de
producere, două sau mai multe certificate de racordare valabile;
contract de proiectare şi/sau de execuŃie - contract încheiat între operatorul de reŃea şi
executantul desemnat în condiŃiile legii, pentru proiectarea şi/sau execuŃia instalaŃiei de
racordare;
contract de racordare - contractul încheiat între operatorul de reŃea şi utilizator, având ca
obiect racordarea instalaŃiei de utilizare a utilizatorului la reŃeaua electrică a operatorului
prin realizarea lucrărilor de racordare stabilite în avizul tehnic de racordare şi prin
punerea sub tensiune finală a instalaŃiei de utilizare;
contract pentru eliberarea amplasamentului şi/sau pentru realizarea condiŃiilor de
coexistenŃă - contract prin care un operator de reŃea se angajează să devieze, să mute, să
modifice sau să întărească instalaŃiile sale existente pe un teren pe care urmează a se
amplasa un obiectiv al solicitantului, iar acesta se angajează să achite operatorului de

43
reŃea costul lucrărilor pentru eliberarea amplasamentului sau pentru îndeplinirea
condiŃiilor de coexistenŃă a reŃelelor electrice cu obiectivul respectiv;
convenŃie de exploatare - act cu caracter juridic stabilit între operatorul de reŃea şi un
utilizator, prin care se precizează modul de realizare a conducerii operaŃionale prin
dispecer, condiŃiile de exploatare şi întreŃinere reciprocă a instalaŃiilor, reglajul
protecŃiilor, executarea manevrelor, intervenŃiile în caz de incidente, etc., în cadrul stabilit
prin avizul tehnic de racordare;
dezvoltator – persoana fizică sau juridică având calitatea de a dezvolta o reŃea electrică
într-o zonă delimitată a cărei proprietate sau folosinŃă o deŃine, în scopul alimentării cu
energie electrică a utilizatorilor din zona respectivă, în baza avizului tehnic de racordare
şi a contractului de racordare încheiat, după caz, cu operatorul de distribuŃie concesionar
sau cu operatorul de transport şi de sistem;
executant - persoană fizică sau juridică ce obŃine de la autorităŃile abilitate prin lege
dreptul de a executa lucrări în instalaŃiile electrice;
fişa de soluŃie - documentaŃie tehnică în care se stabileşte şi se propune soluŃia de
racordare la reŃea a unui utilizator, atunci când aceasta este unică şi evidentă, şi care
conŃine un minim de elemente şi date ale reŃelei şi utilizatorului prin care se justifică
soluŃia propusă;
garanŃie financiară – sume de bani si/sau instrumente financiare emise în favoarea
operatorului de reŃea în calitate de beneficiar, destinate garantarii obligaŃiilor
utilizatorului; garanŃia financiară se constituie în una din urmatoarele forme: scrisoare de
garanŃie bancară, filă CEC avalizată, depozit bancar la termen sau orice altă formă legală
acceptată de operatorul de reŃea;
generator (electric) - aparat, maşină sau instalaŃie care serveşte la producerea energiei
electrice folosind energie de o altă formă;
grup de măsurare (a energiei electrice) - ansamblul format din contor şi
transformatoarele de măsurare aferente acestuia, precum şi toate elementele intermediare
care constituie circuitele de măsurare a energiei electrice, inclusiv elementele de
securizare;
instalaŃie de racordare - instalaŃie electrică realizată între punctul de racordare la reŃeaua
electrică de interes public şi punctul de delimitare dintre instalaŃiile operatorului de reŃea
şi instalaŃiile utilizatorului. InstalaŃia de racordare cuprinde şi grupul de măsurare a

44
energiei electrice, inclusiv în cazurile de excepŃie când punctul de măsurare este diferit
de punctul de delimitare.
instalaŃie de utilizare - instalaŃie electrică a utilizatorului, în aval de punctul/punctele de
delimitare; în cazul mai multor puncte de delimitare se consideră o singură instalaŃie de
utilizare numai dacă instalaŃiile din aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate
electric între ele prin reŃele ale utilizatorului. Prin excepŃie, sursele de iluminat public sau
alte sarcini distribuite, de acelaşi tip şi ale aceluiaşi utilizator, racordate la un circuit de
joasă tensiune din postul de transformare sau dintr-o cutie de distribuŃie, se pot considera
o singură instalaŃie de utilizare.
licenŃă - actul administrativ prin care se acordă titularului permisiunea de a realiza
exploatarea comercială a unor capacităŃi energetice din sectorul energiei electrice şi al
energiei termice produse în cogenerare sau de a presta servicii participanŃilor la piaŃa de
energie electrică, emis de autoritatea competentă la solicitarea unei persoane
fizice/juridice române sau străine;
loc de consum - incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalaŃie de
utilizare, energie electrică furnizată prin una sau mai multe instalaŃii de racordare. Un
client final poate avea mai multe locuri de consum, după caz, în incinte sau zone diferite
sau în aceeaşi incintă sau zonă.
loc de consum temporar – loc de consum în care se utilizează energie electrică pentru o
perioadă de timp, în general mai scurtă de un an, aprobată de autorităŃile competente, în
scopul construirii, reparării sau amenajării unor obiective, precum şi pentru organizarea
sau desfăşurarea unor activităŃi ocazionale;
loc de consum şi de producere - incinta sau zona în care se consumă şi se produce
energie electrică, printr-o singură instalaŃie de utilizare, energia electrică fiind absorbită şi
evacuată în reŃeaua de interes public prin una sau mai multe instalaŃii de racordare;
loc de producere - incinta în care sunt amplasate instalaŃiile de producere a energiei
electrice ale unui utilizator al reŃelei electrice;
lucrări de întărire a reŃelei electrice - lucrări în instalaŃiile operatorului de reŃea, necesare
pentru asigurarea condiŃiilor tehnice în vederea evacuării sau consumului puterii
suplimentare aprobate pentru racordare utilizatorilor, la parametrii calitativi
corespunzători normelor în vigoare;

45
norme - standarde, coduri, regulamente, reglementări, instrucŃiuni, prescripŃii energetice,
hotărâri şi alte acte normative, precum şi contracte sau alte documente oficiale;
obiectiv - ansamblu al instalaŃiilor, construcŃiilor şi echipamentul aferent, care este
proiectat să producă, să consume, să transporte sau să distribuie energie electrică;
operator de distribuŃie concesionar - operatorul de distribuŃie care desfăşoară activitatea
de distribuŃie pe baza unui contract de concesiune a serviciului public privind distribuŃia
energiei electrice într-o anumită zonă;
operator de reŃea - dupa caz, operatorul de transport şi de sistem sau un operator de
distribuŃie;
proiectant de specialitate - persoană fizică autorizată în domeniu sau persoană juridică
atestată în domeniu, potrivit legii;
punct de delimitare - loc în care instalaŃiile utilizatorului se delimitează ca proprietate de
instalaŃiile operatorului de reŃea;
punct de masurare - locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la care este
conectată aparatura şi ansamblul instalaŃiilor care servesc la măsurarea puterii şi energiei
electrice tranzacŃionate;
punct de racordare (la reŃeaua electrică) - punct fizic din reŃeaua electrică la care se
racordează un utilizator;
putere aprobată - putere activă (aparentă) maximă simultană pe care utilizatorul o poate
absorbi sau evacua prin instalaŃia de racordare la reŃeaua electrică pentru care se emite
avizul tehnic de racordare; se consemnează în avizul tehnic de racordare şi este luata in
considerare la dimensionarea instalaŃiei de racordare a utilizatorului respectiv;
putere instalată - putere activă (aparentă) nominală indicată în documentaŃia tehnică a
fabricii constructoare pentru un generator sau receptor, care este înscrisă pe placuŃa
indicatoare sau care este indicată de fabricant;
putere instalată totală - sumă a puterilor instalate ale tuturor generatoarelor/
receptoarelor pentru un loc de producere sau consum;
racord - instalaŃie de racordare la medie şi înaltă tensiune;
racordare - acŃiune desfăşurată de un deŃinător de reŃea electrică pentru realizarea unui
racord sau branşament la un loc de producere sau de consum nou ori modificarea sau
înlocuirea unui racord ori branşament la un loc de producere sau de consum existent;

46
SCADA - sistem informatic de monitorizare, comandă şi achiziŃie de date pentru un
proces tehnologic sau instalaŃie ;
solicitant - persoană fizică sau juridică, potenŃial sau actual utilizator al reŃelei electrice,
care solicită racordarea la reŃeaua electrică a unui loc de producere sau consum,
respectiv actualizarea avizului tehnic de racordare/certificatului de racordare emis pentru
acel loc de producere sau consum;
spor de putere - putere suplimentară faŃă de puterea aprobată prin ultimul aviz tehnic de
racordare dat pentru un loc de producere sau consum existent şi care a fost avută în
vedere la dimensionarea, respectiv verificarea capacităŃii instalaŃiei de racordare;
studiu de solutie - documentaŃie tehnico-economică în care, pe baza datelor şi cerinŃelor
unui utilizator si a caracteristicilor reŃelei, se stabilesc, se analizeaza şi se propun soluŃii
raŃionale, posibile tehnic şi fezabile economic, pentru racordarea la reŃea a instalaŃiei
utilizatorului;
tarif de emitere/actualizare a avizului tehnic de racordare - tarif reglementat care
reprezintă cheltuiala medie efectuată de un operator de reŃea pentru emiterea sau
actualizarea unui aviz tehnic de racordare;
tarif de racordare - tarif reglementat care reprezintă cheltuiala efectuată de un operator
de reŃea pentru realizarea lucrărilor de racordare a unui loc de consum şi/sau de producere
al unui utilizator la reŃeaua electrică;
utilizator de reŃea electrică - orice persoană fizică sau juridică ale cărei instalaŃii sunt
racordate sau urmează a fi racordate la un sistem electroenergetic în scopul livrării de
energie electrică în ori din sistemul de transport, respectiv de distribuŃie a energiei
electrice;

kV – kilovolt;
kVA – kilovoltamper;
MT- medie tensiune;
MW – megawatt;
SEN - Sistem Electroenergetic NaŃional;

47
 ANEXA Nr. 2 la regulament

REGULI SPECIFICE PENTRU REALIZAREA RACORDĂRII

LOCUINłELOR INDIVIDUALE LA REłEAUA ELECTRICĂ DE
DISTRIBUłIE

1. Racordarea fiecărei locuinŃe se realizează conform soluŃiei stabilite prin fişă de soluŃie
şi consemnate în avizul tehnic de racordare emis de operatorul de distribuŃie concesionar.

2.1. În situaŃia în care există reŃea electrică de distribuŃie publică de joasă tensiune
amplasată la o distanŃă cel mult egală cu 100 m faŃă de limita de proprietate a terenului
utilizatorului şi puterea maxim simultan absorbită solicitată prin cererea de racordare este
mai mică de 30 kVA, racordarea se realizează la reŃeaua electrică de distribuŃie publică de
joasă tensiune cea mai apropiată, printr-un branşament dimensionat conform prevederilor
normelor tehnice în vigoare, corespunzător puterii aprobate pentru locul de consum
respectiv. Eventualele lucrări de întărire a reŃelei, necesare pentru preluarea consumului
aprobat noului utilizator se realizează de către şi pe cheltuiala operatorului de distribuŃie
concesionar.

2.2. În condiŃiile prevăzute la punctul 2.1, punctul de delimitare se stabileşte la bornele de

ieşire din grupul de măsurare, montat la limita de proprietate sau, în condiŃiile art. 22 alin.
(4) din regulament, pe proprietatea utilizatorului, în exteriorul locuinŃei.

2.3. Prevederile de la punctul 2.2 sunt valabile şi în situaŃia unui loc de consum temporar
de organizare de şantier pentru construirea locuinŃei.

2.4. Pentru realizarea racordării, fiecare utilizator încheie contractul de racordare cu

operatorul de reŃea şi achită acestuia tariful de racordare.

2.5. În situaŃia prevăzută la art. 44 alin. (4) din regulament, tariful de racordare recalculat
în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (5) din regulament poate fi cel mult egal cu
valoarea tarifului de racordare prevăzută în avizul tehnic de racordare.

48
3.1. În situaŃia în care reŃeaua electrică de distribuŃie publică de joasă tensiune este situată
la o distanŃă mai mare de 100 m faŃă de limita de proprietate a terenului utilizatorului, la
înregistrarea cererii de racordare pentru o locuinŃă individuală având o putere solicitată
mai mică de 30 kVA, operatorul de distribuŃie concesionar are obligaŃia să comunice
solicitantului printr-o scrisoare de răspuns, informaŃii cu privire la demersurile efectuate
până în momentul respectiv în scopul dezvoltării reŃelelor de distribuŃie pentru
electrificarea localităŃii sau pentru extinderea reŃelelor de distribuŃie în zona respectivă,
inclusiv calendarul de realizare a lucrărilor.

3.2. Operatorul de distribuŃie concesionar are obligaŃia de a transmite solicitantului

scrisoarea de informare prevăzută la punctul 3.1 în termen de maximum 20 de zile
calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare.

3.3. InformaŃiile prevăzute la punctul 3.1 sunt furnizate utilizatorului din prima etapă a
procesului de racordare, conform prevederilor art.10 din regulament, şi/ sau prin avizul de
amplasament.

3.4. În condiŃiile prevăzute la punctul 3.1, după realizarea lucrărilor de dezvoltare a

reŃelelor de distribuŃie care permit racordarea solicitată, operatorul de distribuŃie
concesionar soluŃionează cererea de racordare conform prevederilor regulamentului, cu
precizările de la punctele 1, 2.1 şi 2.5.

4.1. Dezvoltarea reŃelelor electrice de distribuŃie pentru electrificarea localităŃilor sau

pentru extinderea reŃelelor de distribuŃie se finanŃează de operatorul de distribuŃie
concesionar şi de autorităŃile administraŃiei publice locale sau centrale, în conformitate cu
prevederile art. 51 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.

4.2. Utilizatorii care se racordează la reŃele realizate în condiŃiile prevăzute la punctul 4.1
nu plătesc compensaŃie bănească, autoritatea locală neavând calitatea de prim utilizator în
sensul prevăzut la art. 22 alin. (7) din regulament.

49
 ANEXA Nr. 3 la regulament

REGULI SPECIFICE PENTRU REALIZAREA RACORDĂRII LA

REłEAUA ELECTRICĂ DE DISTRIBUłIE A ANSAMBLURILOR
DE BLOCURI DE LOCUINłE ŞI/SAU DE LOCUINłE INDIVIDUALE

1. Dezvoltatorul adresează operatorului de distribuŃie concesionar o cerere pentru

realizarea reŃelei electrice de interes public necesare pentru racordarea utilizatorilor
individuali, prezentând date referitoare la puterile maxim simultan absorbite, individual şi
pe ansamblu. DocumentaŃia anexată cererii cuprinde documentele prevăzute la art. 14
alin. (1) din Regulament.

2.1. În termen de maximum 45 de zile calendaristice de la data depunerii cererii şi a

documentaŃiei prevăzute la punctul 1, operatorul de distribuŃie concesionar are obligaŃia
să propună dezvoltatorului un contract pentru realizarea reŃelei electrice de interes public
necesare pentru racordarea utilizatorilor individuali, astfel încât viitorii clienŃi casnici din
ansamblu să poată beneficia, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de serviciul
universal la nivelul de calitate prevăzut în standardul de performanŃă referitor la serviciul
public de distribuŃie.

2.2. ReŃeaua electrică prevăzută la punctul 2.1 cuprinde şi reŃeaua de distribuŃie de joasă
tensiune din interiorul ansamblului, până la locul de montare al contoarelor individuale,
în cazul unui ansamblu de blocuri de locuinŃe, respectiv până la limitele de proprietate ale
locuinŃelor din ansamblu, în cazul unui ansamblu rezidenŃial format din locuinŃe
individuale.

2.3. În cazul unui ansamblu de blocuri de locuinŃe, grupurile de măsurare individuale se

poziŃionează centralizat, la parter sau pe palier.

3. Prin excepŃie de la prevederile de la punctul 2.1, în situaŃia în care drumurile de acces

din interiorul ansablului constituie domeniu public, reŃelele electrice de distribuŃie din

50
interiorul ansamblului se realizează cu respectarea prevederilor art. 51 din Legea energiei
electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.

4.1. Contractul pentru realizarea reŃelei electrice de interes public necesare pentru
racordarea utilizatorilor individuali, încheiat între dezvoltator şi operatorul de distribuŃie
concesionar, conŃine următoarele:
a) condiŃiile de finanŃare de către dezvoltator a cheltuielilor efectuate de operatorul de
distribuŃie concesionar pentru realizarea reŃelei electrice de interes public necesare
pentru racordarea utilizatorilor individuali;
b) condiŃiile de realizare de către operatorul de distribuŃie concesionar a reŃelei
prevăzute la lit. a);
c) condiŃiile de restituire de către operatorul de distribuŃie concesionar, în condiŃii de
eficienŃă economică în conformitate cu prevederile legale, a costurilor de realizare a
reŃelei prevăzute la lit. a), achitate de dezvoltator.

4.2. Pentru încheierea contractului prevăzut la punctul 4.1, dezvoltatorul trebuie să

depună la operatorul de distribuŃie concesionar, în copie, autorizaŃia de construire în
termen de valabilitate pentru ansamblul de blocuri de locuinŃe şi/sau de locuinŃe
individuale.

5. ReŃeaua electrică de interes public necesară pentru racordarea utilizatorilor individuali

se poate realiza în etape, corelat cu etapele de finalizare a locuinŃelor, conform
contractului prevăzut la punctul 4.1.

6.1. Operatorul de distribuŃie concesionar restituie dezvoltatorului o cotă din

contravaloarea cheltuielilor cu finanŃarea lucrărilor de realizare a reŃelei electrice de
interes public necesare pentru racordarea utilizatorilor individuali din ansamblu, efectuate
conform contractului prevăzut la punctul 4.1, numai după ce numărul cererilor de
racordare individuale înregistrate la operatorul de distribuŃie concesionar, din partea
viitorilor clienŃi casnici din ansamblu, utilizatori ai reŃelei, reprezintă cel puŃin 80 % din
numărul total al locuinŃelor din ansamblu, pentru alimentarea cărora s-a realizat reŃeaua
respectivă.

51
6.2. Cota care se restituie conform prevederilor punctului 6.1 se stabileşte de operatorul
de distribuŃie concesionar în baza unei analize de eficienŃă economică.

7. După realizarea reŃelei de distribuŃie de către operatorul de distribuŃie concesionar în

condiŃiile contractului prevăzut la punctul 4.1, racordarea locuinŃelor individuale se face
de către operatorul de distribuŃie concesionar, cu parcurgerea etapelor prevăzute de
Regulament, cu precizările din Anexa nr. 2 la regulament.

8. Pentru realizarea racordării locuinŃei, utilizatorul individual achită numai tariful de

racordare operatorului de distribuŃie concesionar, fără ca dezvoltatorul ansamblului sau
vreun alt utilizator din ansamblu să-i mai perceapă plata vreunei compensaŃii.

9.1. Este interzisă alimentarea cu energie electrică a clienŃilor finali casnici individuali
din ansamblu utilizând instalaŃiile electrice realizate pentru racordarea organizării de
şantier necesare construirii blocurilor şi/sau locuinŃelor.

9.2. Operatorul de distribuŃie concesionar are obligaŃia să verifice dacă sunt respectate
prevederile de la punctul 9.1 şi, în situaŃia în care constată încălcarea acestora, să
procedeze la deconectarea instalaŃiei de racordare a organizării de şantier, cu informarea
imediată a autorităŃii competente.

9.3. Dezvoltatorul are obligaŃia să permită operatorului de distribuŃie concesionar

efectuarea verificărilor prevăzute la punctul 9.2.

52
 ANEXA Nr. 4 la regulament

REGULI SPECIFICE PENTRU REALIZAREA RACORDĂRII

ZONELOR INDUSTRIALE, COMERCIALE SAU DE SERVICII COMUNE
LA REłEAUA ELECTRICĂ DE DISTRIBUłIE

1.1. Operatorul de reŃea emite aviz tehnic de racordare dezvoltatorului zonei pentru
puterea totală necesară acesteia şi în funcŃie de care se dimensionează instalaŃia de
racordare a zonei.

1.2. Punctul de delimitare se stabileşte în conformitate cu prevederile art. 22 din

regulament şi cu respectarea condiŃiei ca tensiunea punctului de delimitare să fie egală cu
tensiunea punctului de racordare. ExcepŃiile trebuie justificate în fişa sau studiul de
soluŃie.

2.1. InstalaŃia de racordare se realizează de către operatorul de reŃea în baza contractului

de racordare încheiat cu dezvoltatorul zonei şi a tarifului de racordare achitat de acesta,
corelat cu punctul de delimitare prevăzut în avizul tehnic de racordare.

2.2. Dezvoltatorul zonei este responsabil de realizarea instalaŃiilor din aval de punctul de
delimitare. Acesta devine proprietarul unei reŃele de distribuŃie de interes public şi îi
revin, în această calitate, toate obligaŃiile prevăzute în prezentul regulament şi în norme
privind asigurarea accesului la reŃea, exploatarea şi mentenanŃa reŃelei. ReŃeaua nu poate
fi înstrăinată decât cu condiŃia preluării obligaŃiei de prestare a serviciului de distribuŃie
de către viitorul proprietar.

2.3. În condiŃiile prevăzute la punctul 2.2, dacă reŃeaua de distribuŃie din zona respectivă
constituie un sistem de distribuŃie închis, au aplicabilitate dispoziŃiile legale
corespunzătoare.

53
 ANEXA Nr. 5 la regulament

REGULI SPECIFICE PRIVIND RACORDAREA

LOCURILOR DE PRODUCERE LA REłELELE ELECTRICE
CU TENSIUNEA MAI MARE SAU EGALA CU 110 kV

1. SoluŃia de racordare pentru un loc de producere se stabileşte prin studiu de soluŃie.

2.1. În situaŃia în care soluŃia de racordare din studiul de soluŃie este comună pentru cel
puŃin două locuri de producere diferite şi aceasta prevede racordarea la reŃeaua electrică
cu tensiunea 110 kV sau mai mare prin realizarea unei staŃii de transformare, punctul de
delimitare se stabileşte în aval de bara cu tensiune inferioară din cadrul staŃiei electrice.

2.2. În condiŃiile prevăzute la punctul 2.1, staŃia de transformare care face parte din
soluŃia comună pentru racordarea mai multor locuri de producere diferite se
dimensionează pentru evacuarea puterii totale rezultate din însumarea puterilor evacuate
aprobate pentru fiecare loc de producere. Costul pentru realizarea instalaŃiei de racordare
comune se împarte proporŃional cu puterile evacuate aprobate locurilor de producere
individuale.

2.3. Operatorul de reŃea emite aviz tehnic de racordare pentru fiecare loc de producere,
pentru puterea evacuată aprobată acestuia, conform soluŃiei de racordare stabilite prin
studiul de soluŃie.

2.4. Pentru realizarea racordării, după încheierea între titularii avizelor tehnice de
racordare a unui contract privind finanŃarea instalaŃiei de racordare prin care se stabileşte
şi modalitatea de finanŃare în cazul în care unul din dezvoltatori nu îşi respectă obligaŃiile,
fiecare utilizator încheie contractul de racordare cu operatorul de reŃea şi achită acestuia
tariful de racordare corespunzător.

3. Grupul de utilizatori care a suportat costul instalaŃiei de racordare comune în condiŃiile

prevăzute la punctul 2.2 primeşte compensaŃie bănească de la ceilalŃi uilizatori care se
racordează în orice punct al instalaŃiei de racordare, în conformitate cu prevederile art.22
alin.(7) din Regulament.

54
4.1. Prevederile de la punctul 2.1 sunt aplicabile şi cazurilor în care cererile de racordare
au fost înregistrate anterior datei de intrare în vigoare a prezentului regulament, dacă nu
au fost emise avizele tehnice de racordare.

4.2. În cazurile în care, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, există avize
tehnice de racordare valabile ce prevăd ca soluŃie de racordare o staŃie de transformare cu
tensiunea superioară mai mare de 110 kV, situată în aval de punctul/ punctele de
delimitare şi staŃia respectivă deserveşte cel puŃin doi utilizatori, proprietarul staŃiei
electrice va încheia cu operatorul de transport şi de sistem un contract de comodat având
drept obiect staŃia de transformare, pe toată durata de viaŃă a acesteia, cu obligativitatea
comodatarului de a o menŃine în stare de funcŃionare pe costurile sale.

4.3. În situaŃia unei staŃii de transformare cu tensiunea superioară mai mare de 110 kV ce
este deŃinută de unicul producător racordat, la înregistrarea unei noi cereri pentru
racordarea unui loc de producere sau de consum pe bara cu tensiune inferioară a
respectivei staŃii de transformare, proprietarul staŃiei electrice va încheia cu operatorul de
transport şi de sistem un contract de comodat având drept obiect staŃia de transformare,
pe toată durata de viaŃă a acesteia, cu obligativitatea comodatarului de a o menŃine în
stare de funcŃionare pe costurile sale.

4.4. După încheierea contractului prevăzut la punctul 4.3, operatorul de transport şi de

sistem emite aviz tehnic de racordare pentru noul loc de producere sau de consum, la
reŃeaua pe care o deŃine.

4.5. Operatorul de transport şi de sistem va presta serviciul de transport al energiei

electrice pentru utilizatorii racordaŃi la barele cu tensiune inferioară ale staŃiei electrice.

55
ORDIN nr. 235/2019 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare
a energiei electrice la clienţii finali

Având în vedere prevederile art. 52, 53 şi 55-62 din Legea energiei electrice şi a
gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile
art. 61 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind
instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-
bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor
termene, prevederile art. 2 lit. x1) şi art. 14 alin. (6), (62), (64) şi (67) din Legea nr.
220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse
regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi
prevederile art. III din Legea nr. 184/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 24/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008
pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile
de energie şi pentru modificarea unor acte normative,
în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi art. 9 alin. (1) lit. t) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei
emite următorul ordin:
Art. 1
Se aprobă Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, prevăzut în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2
Furnizorii de energie electrică, operatorii de reţea, operatorul de transport şi de
sistem şi clienţii finali de energie electrică duc la îndeplinire prevederile prezentului
ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 3
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 64/2014 pentru
aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 23 iulie 2014, cu
modificările ulterioare.
-****-
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,
Dumitru Chiriţă

ANEXĂ:

REGULAMENT de furnizare a energiei electrice la clienţii finali

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 7 din data de 7 ianuarie 2020

REGULAMENT din 20 decembrie 2019 de furnizare a energiei
electrice la clienţii finali
Forma sintetică la data 09-ian-2020. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi
tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1: Scop şi domeniu de aplicare
Art. 1
Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, denumit în continuare
regulament, stabileşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţii de
furnizare a energiei electrice la locurile de consum ale clienţilor finali.
Art. 2
Prezentul regulament se aplică clienţilor finali de energie electrică, furnizorilor şi
operatorilor de reţea, pentru asigurarea condiţiilor necesare furnizării energiei
electrice la clienţii finali.
SECŢIUNEA 2: Definiţii şi abrevieri
Art. 3
(1)Abrevierile utilizate în cadrul prezentului regulament au următoarele
semnificaţii:
a)ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
b)FUI - furnizor de ultimă instanţă;
c)OR - operator de reţea;
d)OTS - operator de transport şi de sistem;
e)PRE - parte responsabilă cu echilibrarea;
f)SEN - sistemul electroenergetic naţional;
g)SMI - sistem de măsurare inteligentă a energiei electrice;
h)TVA - taxă pe valoarea adăugată.
(2)În înţelesul prezentului regulament, termenii de mai jos au semnificaţiile
următoare:
a)client final noncasnic - clientul final care cumpără energie electrică pentru uzul
propriu, altul decât cel casnic; în această categorie intră şi producători, furnizori sau
operatori de reţea care cumpără energie electrică pentru consumul propriu;
b)contract de reţea - contract pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei
electrice şi/sau contract pentru prestarea serviciului de transport;
c)interval de citire - intervalul de timp între două citiri consecutive ale indicaţiilor
grupului de măsurare pentru determinarea consumului de energie electrică
corespunzător acelui interval;
d)perioada de facturare - intervalul de timp pentru care se emite factura, pe baza
energiei electrice furnizate în intervalul de timp respectiv şi, după caz, pe baza altor
mărimi utilizate la facturare, conform reglementărilor specifice.
(3)Termenii definiţi la alin. (2) se completează cu cei definiţi în Legea energiei
electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările
ulterioare, Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a
producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi cu cei definiţi în reglementările specifice aprobate de ANRE.
 CAPITOLUL II: Piaţa cu amănuntul de energie electrică

SECŢIUNEA 1: Clasificarea clienţilor finali

Art. 4
Pe piaţa cu amănuntul de energie electrică, clienţii finali cumpără energie electrică
pentru consumul propriu şi, dacă este cazul, pentru consumul clienţilor finali racordaţi
la locurile lor de consum.
Art. 5
(1)În funcţie de domeniul de utilizare a energiei electrice consumate, clienţii finali
se împart în două categorii:
a)clienţi casnici;
b)clienţi finali noncasnici.
(2)În funcţie de numărul locurilor de consum, un client final poate avea:
a)un singur contract de furnizare a energiei electrice cu unul sau mai multe locuri de
consum;
b)mai multe contracte de furnizare a energiei electrice.
(3)În funcţie de puterea aprobată prin avizul tehnic de racordare sau, acolo unde
există, prin certificatul de racordare, locurile de consum ale clienţilor finali noncasnici
pot fi:
a)locuri de consum cu consum mic, în cazul în care puterea aprobată este mai mică
sau egală cu 100 kW. Corespunzător, clientul final care încheie contract de furnizare
şi/sau reţea pentru un loc de consum cu consum mic se numeşte client noncasnic
mic;
b)locuri de consum cu consum mare, în cazul în care puterea aprobată depăşeşte
100 kW. Corespunzător, clientul final care încheie contract de furnizare şi/sau reţea
pentru un loc de consum cu consum mare se numeşte client noncasnic mare.

SECŢIUNEA 2: Clientul vulnerabil

Art. 6
(1)Un client casnic este înregistrat drept client vulnerabil dacă îndeplineşte cel puţin
una dintre următoarele condiţii:
a)are venituri reduse, situate până la un prag stabilit de instituţiile statului cu atribuţii
în domeniul protecţiei sociale;
b)titularul contractului de furnizare a energiei electrice declară pe propria răspundere
că la locul de consum locuieşte o persoană care din motive de sănătate, pe baza
documentelor eliberate de instituţii medicale abilitate/vârstă, necesită continuitatea
alimentării locuinţei cu energie electrică.
(2)Dacă un client vulnerabil îndeplineşte cumulativ condiţii prevăzute la alin. (1),
acesta beneficiază de facilităţile corespunzătoare fiecărei categorii. În măsura în care
autorităţile/instituţiile relevante/abilitate au stabilit criterii şi reguli privind clienţii
vulnerabili pe motive de venituri reduse, precum şi încadrarea clienţilor vulnerabili pe
criterii de sănătate/vârstă, furnizorul trebuie să ţină seama de acestea.
(3)Furnizorul de energie electrică are obligaţia să comunice OR în maximum 3 zile
lucrătoare încadrarea unui client casnic drept client vulnerabil din motive de
sănătate/vârstă, iar OR are obligaţia să ţină evidenţa acestor clienţi.
Art. 7
(1)Tipurile de facilităţi asigurate, în mod gratuit, de către furnizori clienţilor
vulnerabili din motive de sănătate/vârstă sunt:
a)acces la punctul unic de contact şi/sau, după caz, la punctele de informare
regională/locală prin modalităţi specifice adaptate necesităţilor clienţilor vulnerabili
din motive de sănătate/vârstă;
b)la solicitarea clientului vulnerabil care este titular al contractului de furnizare a
energiei electrice, relaţia sa cu furnizorul se poate desfăşura prin intermediul unei
terţe persoane, desemnată în scris de acesta să realizeze şi să transmită autocitirea
indexului contorului, să primească facturile/notificările/sesizările, să depună
notificări/cereri etc. în numele şi pe seama titularului locului de consum;
c)la solicitarea clientului vulnerabil, transmiterea condiţiilor comerciale de furnizare
a energiei electrice, a facturilor, a notificărilor, a plângerilor sau a oricăror materiale
informative, pe cale electronică, într-un format care este compatibil cu programele
de citire a documentelor.
(2)Pentru clienţii vulnerabili prevăzuţi la art. 6 alin. (1) lit. b) OR ia următoarele
măsuri:
a)reduce la minim întreruperile planificate şi le notifică titularului de contract de
furnizare, direct sau prin intermediul furnizorului, conform art. 69 alin. (3) lit. a);
b)rezolvă cu prioritate întreruperile neplanificate apărute într-o zonă de reţea în care
sunt clienţi vulnerabili din această categorie;
c)asigură o sursă suplimentară de alimentare a locului de consum în cel mai scurt
timp de la momentul în care primeşte informaţia de la furnizor privind încadrarea
clientului în această categorie.
(3)Este interzisă deconectarea de la reţeaua electrică a clienţilor vulnerabili, inclusiv
în situaţii de criză de energie electrică.

SECŢIUNEA 3: Client final dispecerizabil

Art. 8
(1)Clientul final dispecerizabil este un client final care îşi modifică puterea activă
absorbită, ca reacţie la semnalele de preţ sau în urma participării active la o piaţă de
energie electrică, direct sau prin agregare, cu respectarea reglementărilor în vigoare.
(2)Pentru a participa activ la o piaţă de energie electrică, clientul final dispecerizabil
trebuie:
a)să informeze furnizorul de energie electrică asupra acestui fapt;
b)sa aibă prevăzute în contractul încheiat cu furnizorul de energie electrică condiţii
de compensare financiară pentru eventualele costuri generate furnizorului de
participarea la piaţă a clientului final, direct sau prin agregare;
c)să respecte regulile pieţei la care participă;
d)să fie calificat conform reglementărilor tehnice în vigoare, după caz.
(3)Contractul de furnizare a energiei electrice şi cel de reţea ale clientului final
dispecerizabil nu trebuie să conţină clauze care să limiteze sau să împiedice
participarea clientului final dispecerizabil la piaţa de energie electrică, direct sau prin
agregare.

SECŢIUNEA 4: Furnizori de ultimă instanţă

Art. 9
(1)ANRE desemnează FUI în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice.
(2)Preluarea de către FUI a locurilor de consum ale clienţilor finali pentru care nu
este asigurată furnizarea energiei electrice din nicio altă sursă, termenele/condiţiile
aplicabile şi etapele parcurse în procesul de preluare, precum şi drepturile şi
obligaţiile fiecăreia dintre părţile implicate în acest proces se realizează în
conformitate cu prevederile Regulamentului de preluare de către FUI obligaţi a
locurilor de consum ale clienţilor finali care nu au asigurată furnizarea energiei
electrice din nicio altă sursă, în vigoare.

CAPITOLUL III: Contractarea furnizării energiei electrice

SECŢIUNEA 1: Reguli de contractare a furnizării energiei electrice

Art. 10
În vederea furnizării energiei electrice, clientul final parcurge următoarele etape:
a)în cazul unui loc de consum nou, clientul final obţine avizul tehnic de racordare
sau, după caz, certificatul de racordare al locului de consum la reţeaua electrică de
interes public, conform prevederilor reglementarilor în vigoare, după care se
adresează unui furnizor de energie electrică şi procedează conform prevederilor lit.
b) şi c);
b)în cazul unui loc de consum existent, clientul final poate alege una dintre ofertele-
tip publicate de furnizor sau poate solicita acestuia o ofertă personalizată,
negociabilă, privind condiţiile comerciale şi preţul de furnizare sau poate recurge la
selectarea ofertei furnizorului prin proceduri specifice de licitaţie/achiziţie publică;
c)după ce clientul final acceptă condiţiile de furnizare propuse de furnizor în
maximum 5 zile de la data transmiterii de către clientul final a documentelor
prevăzute la art. 15, părţile încheie contractul de furnizare a energiei electrice.
Art. 11
(1)Furnizorul încheie contractul de reţea în maximum 5 zile de la încheierea
contractului de furnizare a energiei electrice, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art.
13 alin. (2), realizând succesiv următoarele:
a)transmite OR la care este racordat locul de consum datele contractului de furnizare
a energiei electrice încheiat, respectiv durata de valabilitate, cantitatea de energie
electrică contractată, condiţiile de furnizare, PRE-ul care preia responsabilitatea
echilibrării;
b)în maximum 5 zile de la primirea de către OR a datelor contractului de furnizare a
energiei electrice prevăzute la lit. a) acesta încheie contractul de reţea cu furnizorul
de energie electrică.
(2)Contractul de furnizare a energiei electrice intră în vigoare la data prevăzută în
cuprinsul acestuia, iar alimentarea cu energie electrică de către OR a locului de
consum respectiv este asigurată pentru perioada coexistenţei contractului de
furnizare, încheiat în condiţiile prezentului regulament, cu cel de reţea.
(3)Contractul de furnizare se încheie, de regulă, pentru un loc de consum. În cazul
în care clientul final are mai multe locuri de consum pentru care furnizorul este
acelaşi, se poate încheia un singur contract de furnizare pentru toate sau o parte
dintre locurile de consum, conform înţelegerii părţilor contractante. Contractul de
furnizare conţine în anexe datele specifice fiecărui loc de consum, iar
includerea/excluderea unui loc de consum din contract se face prin act adiţional.
(4)În cazul în care clientul final îndeplineşte condiţiile legale şi doreşte să beneficieze
de serviciu universal, se poate adresa FUI pentru furnizarea în regim de serviciu
universal, iar FUI încheie contractul de furnizare a energiei electrice în regim de
serviciu universal. Acordarea dreptului de serviciu universal clienţilor finali noncasnici
se obţine în urma prezentării de către aceştia FUI a unor copii ale situaţiilor
financiare/declaraţiilor depuse la organismele fiscale sau, după caz, la alte instituţii
abilitate, conform legislaţiei aplicabile, din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale
nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 12
(1)La imobilele având destinaţia de locuinţă cu mai mulţi locatari, dar cu o singură
instalaţie de racordare şi cu un singur contor de decontare, contractul de furnizare a
energiei electrice se încheie, după caz, cu:
a)locatarul în spaţiul căruia este montat contorul de decontare;
b)persoana împuternicită în acest sens de către ceilalţi locatari, în cazul în care
contorul de decontare este montat în spaţiul comun.
(2)La imobilele având destinaţia de locuinţă, cu mai mulţi locatari, unde există
consum de energie electrică în încăperi sau instalaţii de folosinţă comună şi există
contor de decontare dedicat acestui consum, contractul de furnizare a energiei
electrice aferent consumului comun se încheie cu proprietarul încăperilor sau
instalaţiilor în folosinţă comună sau, după caz, cu:
a)asociaţia de proprietari;
b)o persoană împuternicită în acest sens.
(3)În cazul în care, într-un loc de consum, energia electrică este utilizată atât pentru
activităţi economice, cât şi pentru consum casnic şi nu este posibilă sau nu se justifică
economic separarea instalaţiilor de utilizare, se încheie un singur contract de
furnizare. Tipul de contract utilizat va corespunde tipului de consum preponderent,
iar tariful/preţul utilizat este cel corespunzător tipului de contract.
(4)În termen de 30 de zile de la producerea decesului titularului de contract de
furnizare, un moştenitor al acestuia trebuie să notifice furnizorul asupra decesului,
prezentând certificatul de deces, iar până la dezbaterea succesiunii, şi la solicitarea
moştenitorului furnizorul trebuie să încheie cu acesta un contract de furnizare a
energiei electrice pe durată limitată, de cel mult un an, cu posibilitatea de prelungire
cu perioade succesive de câte un an, dacă succesiunea nu s-a finalizat.
(5)În cazul prevăzut la alin. (4) derularea contractului încheiat cu persoana decedată
continuă până la încheierea unui contract de furnizare a energiei electrice pe durată
limitată cu un moştenitor, cu obligaţia achitării facturilor şi cu preluarea tuturor
responsabilităţilor ce decurg ca urmare a derulării contractului, dar nu mai mult de
45 de zile.
Art. 13
(1)Furnizarea energiei electrice către clientul final se realizează în temeiul
contractului de furnizare şi dacă pentru locul de consum respectiv există
contract/contracte de reţea încheiat/încheiate de către furnizor sau de către clientul
final, conform reglementărilor în vigoare, cu excepţia situaţiilor reglementate în mod
distinct de către ANRE. Contractul de reţea se încheie pentru o perioadă
nedeterminată, cu excepţia cazurilor în care clientul solicită o durată limitată, şi
încetează doar în condiţiile prevăzute în contract. Contractul de reţea încheiat de
către clientul final cu OR se poate încheia şi în lipsa contractului de furnizare şi
rămâne valabil şi la schimbarea furnizorului.
(2)Contractul de reţea se încheie de către clientul final cu OR, în următoarele
situaţii:
a)locul de consum are simultan mai mulţi furnizori sau face obiectul participării la
agregarea de către un agregator independent;
b)la reţeaua de utilizare a locului de consum sunt racordate locuri de consum
aparţinând altor clienţi finali;
c)locul de consum este racordat la o reţea de medie tensiune sau înaltă tensiune, la
solicitarea clientului final cu contract de furnizare încheiat pe piaţa concurenţială. În
acest caz, contractul de reţea poate include şi locuri de consum racordate la o reţea
de joasă tensiune ale acestui client final, aflate în zona de licenţă a aceluiaşi OR.
Art. 14
(1)În cazul în care clientul final are încheiat contractul de reţea cu OR la care este
racordat locul de consum, OR întocmeşte o convenţie tripartită, asumată prin
semnătură de acesta, de clientul final şi de furnizor.
(2)Alimentarea cu energie electrică a unui loc de consum se face pe baza unui singur
contract de furnizare, cu excepţia locului de consum cu o putere aprobată prin avizul
tehnic de racordare/certificatul de racordare mai mare de 1 MW, care poate fi
alimentat simultan pe baza mai multor contracte de furnizare a energiei electrice
încheiate pe piaţa concurenţială cu furnizori diferiţi. În situaţia alimentării unui loc de
consum prin mai multe contracte de furnizare a energiei electrice, doar unul dintre
furnizori, denumit furnizorul principal, îşi asumă responsabilitatea echilibrării pentru
locul de consum respectiv. În acest caz, între clientul final, OR şi toţi furnizorii se
încheie o convenţie multipartită.
(3)Convenţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie pe baza convenţiilor-cadru în
vigoare.
(4)În cazul agregării locului de consum de către un agregator independent, clientul
final implicat în agregare, agregatorul independent şi furnizorul încheie o convenţie
de tipul convenţiei-cadru multipartite prevăzute la alin. (2), în care agregatorul se
asimilează unui furnizor, altul decât cel principal.

SECŢIUNEA 2: Documente necesare încheierii contractului de

furnizare a energiei electrice
Art. 15
(1)Pentru încheierea contractului de furnizare a energiei electrice, solicitantul
trebuie să prezinte furnizorului cel puţin următoarele documente:
a)cererea de încheiere a contractului; în cazul solicitantului care alege o ofertă-tip,
în cerere trebuie să se precizeze opţiunea acestuia privind oferta aleasă;
b)copia actului de identitate/certificatului de înregistrare la Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului al solicitantului;
c)copia actului de proprietate sau a altui document care atestă dreptul de folosinţă
al solicitantului asupra spaţiului care face obiectul locului de consum respectiv, din
care, la solicitarea şi pentru protecţia clientului final, se pot şterge/anonimiza părţi
nerelevante pentru activitatea de furnizare a energiei electrice; în cazul în care
documentul atestă un drept de folosinţă temporară asupra acestui spaţiu printr-un
act încheiat cu proprietarul, solicitantul trebuie să prezinte acordul scris al
proprietarului de drept pentru încheierea contractului de furnizare a energiei
electrice, dacă această menţiune nu se regăseşte înscrisă în actul doveditor al
dreptului de folosinţă;
d)certificatul de racordare sau avizul tehnic de racordare, dacă OR nu a emis
certificatul de racordare, şi convenţia de exploatare, în situaţia în care OR consideră
că este necesară. Acestea pot fi anexate contractului de furnizare după încheierea
acestuia, dar înainte de data începerii furnizării energiei electrice.
(2)Furnizorul poate renunţa la solicitarea prezentării actelor în original, caz în care
solicitantul trebuie să dea o declaraţie pe propria răspundere că documentele
prezentate sunt conforme cu originalele.
(3)Transmiterea documentelor prevăzute la alin. (1) se poate realiza şi pe cale
electronică, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Art. 16
(1)În funcţie de înţelegerea părţilor, contractul de furnizare a energiei electrice poate
fi încheiat cu clientul final în spaţiile comerciale ale furnizorului, la distanţă sau în
afara spaţiilor comerciale ale furnizorului, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(2)Contractul de furnizare a energiei electrice se încheie în scris, cu un font lizibil, pe
hârtie sau alt suport durabil, vizibil şi uşor de citit sau, dacă clientul final este de
acord, în formă electronică ori, după caz, prin mijloace de comunicare la distanţă, cu
respectarea legislaţiei în vigoare.
Art. 17
(1)Furnizorul, pentru încheierea contractului de furnizare a energiei electrice cu
clientul final, aplică prevederile unei proceduri specifice de contractare, elaborată de
acesta şi publicată pe pagina proprie de internet.
(2)Furnizorul nu poate condiţiona furnizarea energiei electrice către clientul final de
achiziţionarea sau de plata de către acesta a altor produse/servicii care nu fac obiectul
contractului de furnizare a energiei electrice.

SECŢIUNEA 3: Contractul de furnizare a energiei electrice

Art. 18
FUI încheie contracte de furnizare a energiei electrice cu clienţii finali beneficiari ai
serviciului universal în baza contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice în
vigoare.
Art. 19
(1)Contractul de furnizare încheiat pe piaţa concurenţială, valabil pentru o perioadă
nedeterminată sau pe o perioadă determinată convenită de părţi, trebuie să respecte
prevederile legislaţiei în vigoare şi să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute în mod
expres de aceasta, cel puţin următoarele:
a)identitatea părţilor contractante şi datele de contact;
b)obiectul, durata contractului, condiţiile de reînnoire şi de încetare a contractului;
c)perioada de facturare, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3);
d)intervalul de timp pentru emiterea facturilor, modalităţile şi condiţiile de plată a
facturilor de energie electrică;
e)intervalul de timp pentru citirea indexului contorului de către reprezentantul OR,
în conformitate cu prevederile art. 44;
f)preţul de furnizare a energiei electrice şi, dacă este cazul, tarifele serviciilor oferite
şi nivelul de calitate al serviciilor oferite;
g)mijloacele prin care se pot obţine informaţii actualizate privind toate
preţurile/tarifele aplicabile;
h)compensaţii acordate şi modalitatea de rambursare a acestora, în cazul în care nu
sunt îndeplinite nivelurile de calitate a serviciilor prevăzute în contract, inclusiv în
cazul facturării inexacte şi realizate cu întârziere din culpa furnizorului;
i)modalităţile de iniţiere a procedurilor de soluţionare a litigiilor, în conformitate cu
prevederile art. 23;
j)modalităţile de soluţionare extrajudiciară a litigiilor privind drepturile şi obligaţiile
stabilite prin contract;
k)drepturile şi obligaţiile părţilor contractante, inclusiv cele rezultate din contractul
de reţea, în cazul în care contractul de reţea este încheiat de furnizor, astfel încât
clientului final să îi fie transmise drepturile şi obligaţiile care îi revin din contractul de
reţea;
l)dreptul de denunţare unilaterală a contractului de furnizare de către clientul final în
condiţiile precizate de actele normative în vigoare;
m)condiţiile în care clientul final are dreptul să primească despăgubiri pentru daune
materiale cauzate de OR/furnizor.
(2)Prevederile contractuale întemeiate pe dispoziţii ale actelor normative se modifică
de drept la data intrării în vigoare a modificării actelor normative respective; în acest
caz, furnizorul/OR are obligaţia să notifice beneficiarului modificările intervenite. În
cazul modificării tarifelor reglementate, notificarea se consideră efectuată prin
înscrierea acestor modificări pe factura de energie electrică.
Art. 20
(1)La cererea clientului final a unei oferte de furnizare, furnizorul este obligat să
comunice, în scris, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii cererii,
o ofertă privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială, care
conţine cel puţin: preţul de furnizare, condiţiile şi termenii de plată, perioada de
valabilitate a ofertei de furnizare şi data-limită de încheiere a contractului de
furnizare.
(2)În situaţia acceptării de către clientul final a ofertei de furnizare, clientul final
comunică acest lucru furnizorului cel târziu cu 5 zile înainte de data-limită de
încheiere a contractului prevăzută în oferta de furnizare, iar furnizorul are obligaţia
să includă în contractul de furnizare a energiei electrice toate informaţiile din
respectiva ofertă, fără a se limita la acestea.
(3)În cazul contractului de furnizare a energiei electrice încheiat pe piaţa
concurenţială şi încheiat în baza unei oferte de furnizare, furnizorul îşi asumă
responsabilitatea respectării tuturor obligaţiilor sale pe piaţa de energie electrică,
aferente furnizării energiei electrice la locul de consum respectiv, inclusiv cele privind
echilibrarea consumului de energie electrică.
Art. 21
(1)În contractul de furnizare a energiei electrice este interzisă includerea unor clauze
care împiedică schimbarea furnizorului, în conformitate cu prevederile art. 58 alin.
(3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările
şi completările ulterioare.
(2)Prevederile din contractul de furnizare pot fi modificate şi completate prin acte
adiţionale, cu respectarea prevederilor prezentului regulament şi ale actelor
normative în vigoare, la cererea oricărei părţi şi cu acordul celeilalte.
(3)Clauzele din contractul de furnizare a energiei electrice încheiat pe piaţa
concurenţială care sunt valabile în cazul clienţilor finali dintr-o anumită categorie se
pot înscrie într-o anexă denumită "Condiţii generale pentru furnizarea energiei
electrice", care face parte din contract, se afişează pe pagina de internet a
furnizorului, şi la solicitarea clientului final se pune în mod gratuit la dispoziţia
acestuia prin modalitatea stabilită prin contract.
(4)Condiţiile generale pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice
în situaţia în care contractul de reţea pentru locul de consum este încheiat între OR
şi furnizor, aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE, completează prevederile
contractului de furnizare a energiei electrice. Acestea sunt publicate pe pagina proprie
de internet a furnizorului şi, la solicitarea clientului final, se pun în mod gratuit la
dispoziţia acestuia prin modalitatea stabilită prin contractul de furnizare încheiat.
(5)Convenţia de consum încheiată de părţi, avizul tehnic de racordare/certificatul de
racordare, datele din anexele la contractul de reţea încheiat de furnizor cu OR,
corespunzătoare locurilor de consum care fac obiectul contractului de furnizare,
precum şi orice alte anexe agreate de părţi care nu contravin prevederilor
reglementărilor în vigoare fac parte integrantă din contractul de furnizare a energiei
electrice.
Art. 22
(1)Clienţii finali care au calitatea de prosumatori pot solicita furnizorilor de energie
electrică cu care încheie/au încheiat contractul de furnizare a energiei electrice
încheierea contractului de vânzare-cumpărare a energiei electrice produse în
centralele electrice din surse regenerabile de energie cu puteri electrice instalate de
cel mult 27 kW pe loc de consum şi care nu beneficiază de sistemul de promovare
prin certificate verzi şi livrate în reţeaua electrică, cu respectarea Regulilor de
comercializare a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile
cu putere electrică instalată de cel mult 27 kW aparţinând prosumatorilor şi a
Contractului-cadru aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE în vigoare.
(2)Clientul final are dreptul să încheie un contract de agregare, independent de
contractul de furnizare a energiei electrice, precum şi să participe la piaţa de energie
electrică sau la cea a serviciilor energetice fără să fie necesar acordul furnizorului său
de energie electrică.

SECŢIUNEA 4: Soluţionarea neînţelegerilor apărute la încheierea

contractelor în domeniul energiei electrice şi a disputelor pe piaţa cu
amănuntul de energie electrică apărute între participanţii la piaţa de
energie electrică
Art. 23
(1)În cazul neînţelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei
electrice, având la bază contracte reglementate de ANRE sau actele adiţionale
aferente contractelor respective, dacă părţile nu ajung la o înţelegere, acestea se pot
adresa ANRE în vederea declanşării procesului de soluţionare la nivelul acesteia,
conform prevederilor Procedurii privind soluţionarea neînţelegerilor apărute la
încheierea contractelor în domeniul energiei electrice şi termice produse în
cogenerare de înaltă eficienţă în vigoare.
(2)În cazul disputelor pe piaţa cu amănuntul apărute în derularea contractului de
furnizare a energiei electrice, dacă părţile nu ajung la o înţelegere, acestea se pot
adresa ANRE în vederea declanşării procesului de soluţionare la nivelul acesteia,
conform prevederilor Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea comisiei
pentru soluţionarea disputelor pe piaţa angro şi cu amănuntul apărute între
participanţii la piaţa de energie electrică şi gaze naturale în vigoare.

SECŢIUNEA 5: Încetarea contractului de furnizare a energiei electrice

Art. 24
(1)Contractul de furnizare a energiei electrice încetează în oricare dintre
următoarele situaţii:
a)la încetarea perioadei de valabilitate a contractului;
b)prin acordul de voinţă al ambelor părţi contractante;
c)prin denunţarea unilaterală de către clientul final;
d)prin reziliere.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) furnizorul notifică clientul final cu privire la
încetarea contractului de furnizare, cu cel puţin 30 de zile înainte de data efectivă de
la care contractul de furnizare încetează. Notificarea poate fi comunicată clientului
final în anexa la factură.
(3)Furnizorul sau, după caz, clientul final are obligaţia să notifice OR cu privire la
încetarea contractului de furnizare, cu minimum 5 zile lucrătoare înainte de data
efectivă de la care contractul de furnizare încetează.
Art. 25
Furnizorul de energie electrică nu are dreptul de a denunţa unilateral contractele de
furnizare de energie electrică încheiate cu clienţii finali.
Art. 26
(1)Contractul de furnizare a energiei electrice poate fi reziliat de către furnizor, în
următoarele situaţii:
a)sustragerea de energie electrică de către clientul final, constatată prin hotărâre
judecătorească definitivă;
b)neplata de către clientul final a facturilor emise conform contractului, la termenele
şi în condiţiile prevăzute în contract, urmată de întreruperea alimentării cu energie la
locul/locurile de consum în condiţiile art. 35 alin. (2) şi (3);
c)încetarea dreptului de folosinţă al clientului final (calitatea de
deţinător/chiriaş/concesionar) aferent locului/locurilor de consum care fac obiectul
contractului de furnizare a energiei electrice, cu excepţia prevăzută la art. 12 alin.
(4) şi (5);
d)alte situaţii prevăzute de actele normative în vigoare.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) rezilierea are loc de drept la data constatării
faptei prin hotărâre judecătorească definitivă.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d) rezilierea contractului se face cu
notificarea clientului final cu minimum 15 zile înainte şi doar dacă, în această
perioadă, clientul final nu a remediat cauzele care au stat la baza notificării de
reziliere. Notificarea trebuie să cuprindă data la care se reziliază contractul de
furnizare a energiei electrice.
(4)Prin derogare de la prevederile alin. (3), în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c),
dacă noul deţinător de drept de folosinţă aferent locului/locurilor de consum încheie
contract de furnizare a energiei electrice cu alt furnizor de energie electrică, vechiul
furnizor reziliază contractul de furnizare la data primirii notificării de la OR de încetare
a contractului de reţea.

SECŢIUNEA 6: Decontul final de regularizare a obligaţiilor de plată

Art. 27
(1)În termen de maximum 42 de zile de la încetarea contractului de furnizare a
energiei electrice, furnizorul are obligaţia de a transmite clientului final factura cu
decontul final de regularizare a obligaţiilor de plată ori factura estimată pentru ultimul
consum de energie electrică, în cazul în care clientul final nu asigură OR accesul la
contor, cu excepţia regularizării contravalorii certificatelor verzi.
(2)După încetarea contractului de furnizare a energiei electrice, factura de
regularizare a contravalorii certificatelor verzi se comunică de către furnizor clientului
final în termenele şi condiţiile prevăzute de actele normative aplicabile în vigoare.
(3)În situaţia în care decontul final de regularizare prevăzut la alin. (1) şi factura de
regularizare a contravalorii certificatelor verzi prevăzută la alin. (2) conţin un sold
pozitiv, clientul final are obligaţia să achite contravaloarea acestora până la termenul
scadent.
(4)În situaţia în care decontul final de regularizare prevăzut la alin. (1) şi factura de
regularizare a contravalorii certificatelor verzi prevăzută la alin. (2) conţin un sold
negativ, furnizorul are obligaţia să returneze clientului final sumele datorate, în
condiţiile stabilite prin contract, în termen de maximum 15 zile de la data emiterii
acestora.
Art. 28
Prin excepţie de la prevederile art. 27 în cazul în care clientul final a încheiat un nou
contract de furnizare a energiei electrice cu acelaşi furnizor, regularizarea plăţilor ce
decurg din vechiul contract se face în prima factură emisă în cadrul noului contract,
inclusiv prin compensarea sumelor, cu respectarea prevederilor legale.

CAPITOLUL IV: Schimbarea furnizorului de energie electrică

Art. 29
(1)Pentru schimbarea furnizorului unui loc de consum, clientul final are dreptul de a
denunţa unilateral contractul de furnizare, cu respectarea condiţiilor contractuale, cu
obligaţia de a transmite furnizorului de energie electrică o notificare cu cel puţin 21
de zile înainte, cu respectarea prevederilor procedurii specifice, aprobate prin ordin
al preşedintelui ANRE.
(2)Clientul final al cărui loc de consum a fost preluat de către FUI poate schimba
furnizorul de energie electrică în condiţiile şi termenele prevăzute de reglementările
în vigoare.
(3)Clienţilor casnici şi clienţilor finali noncasnici beneficiari ai serviciului universal nu
li se impune prin contractul de furnizare a energiei electrice plata vreunei sume de
bani pentru schimbarea furnizorului de energie electrică.
(4)Furnizorii de energie electrică pot să perceapă clienţilor finali, alţii decât cei
prevăzuţi la alin. (3), comisioane de încetare a contractelor de furnizare a energiei
electrice încheiate pe durată determinată şi cu preţuri fixe, în situaţia denunţării
unilaterale a acestora de către clientul final înainte de ajungerea la termen a acestora.
(5)Comisioanele prevăzute la alin. (4) trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele cerinţe:
a)să fie comunicate clar clientului înainte de încheierea contractului;
b)să fie prevăzute în contractul de furnizare pe care clientul l-a semnat;
c)să fie proporţionale şi să nu depăşească valoarea pierderilor economice directe
cauzate de client furnizorului prin încetarea contractului, inclusiv costurile oricăror
pachete de investiţii sau de servicii deja furnizate clientului în cadrul respectivului
contract. Sarcina probei cu privire la pierderile economice directe aparţine
furnizorului.
 CAPITOLUL V: Drepturi şi obligaţii ale părţilor contractante ale
contractului de furnizare a energiei electrice

SECŢIUNEA 1: Drepturi şi obligaţii ale clientului final de energie

electrică
Art. 30
Clientul final de energie electrică are următoarele drepturi:
1.a) să aibă acces la reţelele electrice de interes public în condiţiile Regulamentului
privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public în vigoare şi să
consume energie electrică în conformitate cu prevederile contractului de furnizare a
energiei electrice;
2.b) să îşi aleagă furnizorul de energie electrică şi să accepte o ofertă-tip publicată
de către furnizor sau să solicite furnizorului o ofertă privind condiţiile comerciale şi
preţul de furnizare în vederea negocierii directe cu acesta, după caz, ori să recurgă
la selectarea furnizorului prin procedee specifice de licitaţie/ achiziţie publică;
3.c) să denunţe unilateral contractul de furnizare a energiei electrice, cu respectarea
condiţiilor/clauzelor contractuale, inclusiv în situaţia în care nu acceptă noile condiţii
contractuale/clauze sau modificări ale preţului de furnizare notificate de către
furnizor;
4.d) să îşi schimbe efectiv furnizorul, în termen de cel mult 21 de zile de la data
solicitării, conform procedurii specifice aprobate de ANRE;
5.e) să beneficieze de serviciu universal în condiţiile prevăzute de reglementările
aplicabile, dacă este client casnic, sau dacă solicită şi face dovada îndeplinirii
cerinţelor specifice prevăzute de actele normative aplicabile, dacă este client final
noncasnic;
6.f) să beneficieze, la cerere, de facilităţile specifice clienţilor vulnerabili, prevăzute
la art. 7 alin. (1);
7.g) să primească de la furnizor decontul final de regularizare, în conformitate cu
prevederile art. 27;
8.h) să i se pună la dispoziţie, în mod gratuit, în forma tipărită sau, dacă solicită, în
forma electronică, înainte de încheierea contractului de furnizare a energiei electrice,
un rezumat al principalelor condiţii contractuale, redactate într-un limbaj concis şi
simplu;
9.i) să îi fie notificate de către furnizor, într-un mod transparent şi uşor de înţeles,
orice modificare a preţului de furnizare, precum şi motivele şi condiţiile prealabile ale
modificării şi sfera de aplicare a acesteia, în mod direct şi în timp util, cu cel puţin 14
zile, şi în ceea ce îi priveşte pe clienţii casnici, cu cel puţin 30 de zile înainte de
intrarea în vigoare a modificării;
10.j) să i se pună la dispoziţie, la încheierea contractului de furnizare a energiei
electrice/odată cu prima factură emisă, datele de contact ale punctului unic de
contact al furnizorului şi, după caz, ale punctului de informare regională/locală cel
mai apropiat de respectivul loc de consum;
11.k) să solicite furnizorului modificarea adresei de corespondenţă şi/sau a
modalităţii de comunicare pentru primirea facturilor/comunicărilor/notificărilor;
12.l) să beneficieze de mai multe modalităţi de plată a facturii, puse la dispoziţie de
furnizor, şi să utilizeze oricare dintre aceste modalităţi de plată. Sistemele de plată
anticipată trebuie să fie echitabile şi să reflecte în mod adecvat consumul probabil;
13.m) să înainteze o plângere furnizorului referitoare la activitatea de furnizare a
energiei electrice desfăşurată de către acesta la locul de consum; în cazul în care
clientul final nu este mulţumit de soluţionarea plângerii sale sau în cazul în care un
eventual litigiu nu este soluţionat pe cale amiabilă, acesta are posibilitatea de a se
adresa ANRE, de a apela la alte proceduri extrajudiciare de soluţionare a
plângerilor/litigiilor, precum şi de a se adresa instanţelor competente;
14.n) să primească despăgubiri/compensaţii, în conformitate cu prevederile art. 65
alin. (1);
15.o) să solicite OR (direct sau prin intermediul furnizorului de energie electrică)
verificarea, repararea sau înlocuirea grupului de măsură/contorului defect, în
condiţiile reglementărilor în vigoare;
16.p) să sesizeze, utilizând datele de contact ale OR puse la dispoziţie de către
furnizor, şi să fie informat de către OR cu privire la deranjamentele/întreruperile în
alimentarea cu energie electrică la locurile de consum care fac obiectul contractului
de furnizare;
17.q) să sesizeze furnizorul şi să fie informat de către acesta, la cerere, cu privire la
întreruperile în alimentarea cu energie electrică, precum şi cu privire la orice alte
probleme care vizează activitatea OR la locurile de consum care fac obiectul
contractului, în conformitate cu prevederile Standardului de performanţă pentru
activitatea de furnizare a energiei electrice în vigoare;
18.r) în cazul în care intervalul de citire de către OR a indexului grupului de măsurare
este mai mare decât perioada de facturare prevăzută în contractul de furnizare a
energiei electrice, facturarea în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale OR
să se realizeze în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (3);
19.s) să solicite furnizorului modificarea cantităţilor de energie convenite în convenţia
de consum, atunci când facturarea se face pe baza unei convenţii de consum, oricând
consideră că i se va modifica consumul, cu condiţia ca noile valori să fie transmise cu
cel puţin 20 de zile înainte de începerea perioadei de facturare respective;
20.t) în cazul în care are montat SMI, care permite stocarea şi furnizarea de
informaţii exacte privind consumurile utilizate la facturare, să aibă posibilitatea de a
accesa, în condiţiile reglementărilor aplicabile, următoarele tipuri de informaţii
suplimentare privind consumurile anterioare de energie electrică:
(i)date cumulative utilizate la emiterea facturilor pentru ultimii 3 ani sau pentru
perioada scursă de la începutul contractului de furnizare sau de la data montării
contorului inteligent, dacă acestea din urmă sunt mai mici de 3 ani;
(ii)date detaliate în funcţie de perioada de utilizare pentru fiecare zi, săptămână, lună
şi an pentru o perioadă de cel puţin 24 de luni anterioare sau pentru perioada scursă
de la începutul contractului de furnizare sau de la data montării contorului inteligent,
dacă acestea din urmă sunt mai mici de 24 de luni;
21.u) să aibă acces pentru citire la grupurile de măsurare pentru decontare;
22.v) să solicite furnizorului şi să primească de la acesta, în mod gratuit,
explicaţii/informaţii privind conţinutul facturilor de energie electrică;
23.w) în cazul în care locul de consum este integrat în SMI, să i se factureze consumul
real de energie electrică pe baza datelor de măsurare, colectate de SMI, la care are
acces gratuit furnizorul;
24.x) să solicite furnizorului date privind valoarea facturilor emise şi/sau istoricul de
consum aferent locului/locurilor de consum propriu/proprii, pentru o perioadă de
până la 12 luni anterioare solicitării sau pentru perioada scursă de la încheierea
contractului de furnizare a energiei electrice, dacă aceasta din urmă este mai mică,
şi să primească toate datele solicitate în mod nediscriminatoriu în raport cu costurile,
eforturile sau timpul necesare pentru furnizarea acestor date; solicitarea clientului
final trebuie să cuprindă datele de identificare ale acestuia, adresa locului de consum,
perioada pentru care se solicită informaţiile şi modalitatea aleasă de client pentru
transmiterea datelor solicitate;
25.y) să se retragă din contractul de furnizare a energiei electrice, dacă acesta a fost
încheiat în afara spaţiilor comerciale ale furnizorului sau prin mijloace de comunicare
la distanţă (cum ar fi internet sau telefon), fără a fi nevoit să justifice decizia de
retragere şi fără a suporta costuri, cu respectarea legislaţiei aplicabile;
26.z) în cazul prosumatorului, să beneficieze de serviciul de regularizare financiară
dintre valoarea energiei electrice produse din surse regenerabile şi livrate în reţelele
electrice şi valoarea energiei electrice consumate din reţelele electrice, în condiţiile
reglementărilor aplicabile;
27.aa) să i se restituie garanţia financiară constituită la dispoziţia furnizorului,
conform prevederilor Procedurii privind regimul garanţiilor financiare constituite de
către clienţii finali la dispoziţia furnizorilor de energie electrică în vigoare;
28.bb) de soluţionare alternativă a litigiilor;
29.cc) orice alte drepturi prevăzute de Legea energiei electrice şi a gazelor naturale
nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, de prezentul regulament,
de contractele semnate sau de alte acte normative aplicabile.
Art. 31
Clientul final de energie electrică are următoarele obligaţii:
a)să respecte clauzele contractului de furnizare a energiei electrice, precum şi
obligaţiile care îi revin în calitate de utilizator al reţelei electrice, conform Condiţiilor
generale de prestare a serviciului de distribuţie a energiei electrice în vigoare;
b)să comunice în scris furnizorului orice modificare a elementelor care au stat la baza
încheierii contractului de furnizare a energiei electrice, în termen de 30 de zile de la
modificare;
c)să achite facturile emise de furnizor în baza contractului de furnizare a energiei
electrice, inclusiv factura cu decontul final de regularizare a obligaţiilor de plată,
factura de regularizare a contravalorii certificatelor verzi, a penalităţilor de întârziere
specificate în contract, precum şi facturile aferente serviciilor de întrerupere/reluare
a alimentării cu energie electrică, după caz, şi altor servicii prestate la locurile de
consum care fac obiectul contractului de furnizare a energiei electrice;
d)să permită accesul reprezentantului OR în scopul de a presta activitatea de
întrerupere/reluare a alimentării cu energie electrică la locul de consum, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, ori de a monta, demonta, sigila,
întreţine, verifica, înlocui sau citi indexul grupului de măsurare, precum şi pentru a
întreţine, verifica sau remedia defecţiunile intervenite la instalaţiile aflate în
exploatarea OR, când acestea se află amplasate pe proprietatea clientului final.
Intervalul de timp stabilit de OR pentru efectuarea activităţii se comunică clientului
final în vederea acordării accesului, conform reglementărilor aplicabile.
Reprezentantul OR are obligaţia să prezinte clientului final legitimaţia de serviciu şi
să comunice motivul pentru care solicită accesul la instalaţiile electrice aflate pe
proprietatea clientului final;
e)să nu deterioreze echipamentul de măsurare, sigiliile metrologice şi ale OR, precum
şi toate celelalte instalaţii aflate în exploatarea OR, amplasate pe proprietatea sa;
f)să sesizeze imediat furnizorul sau OR în legătură cu orice defecţiune pe care o
constată în funcţionarea grupurilor de măsurare de la locul de consum care face
obiectul contractului de furnizare a energiei electrice;
g)să achite contravaloarea consumului de energie electrică recalculat pentru o
perioadă anterioară stabilită conform reglementărilor aplicabile, atunci când se
constată înregistrarea eronată a consumului de energie electrică;
h)să achite OR prin intermediul furnizorului sau, după caz, direct OR contravaloarea
serviciilor de deconectare/ reconectare, de demontare, verificare şi remontare a
grupurilor de măsurare, efectuate de OR conform reglementărilor în vigoare, dacă
acestea au fost executate la cererea sau din culpa clientului final;
i)să constituie/actualizeze/reconstituie garanţia financiară la dispoziţia furnizorului
de energie electrică conform prevederilor Procedurii privind regimul garanţiilor
financiare constituite de către clienţii finali la dispoziţia furnizorilor de energie
electrică în vigoare;
j)să respecte dispoziţiile dispecerului energetic în conformitate cu reglementările în
vigoare şi cu prevederile contractelor de distribuţie/furnizare a energiei electrice în
vigoare;
k)să nu modifice valorile parametrilor de protecţie şi de reglaj stabilite cu OR;
l)să ia măsuri de evitare a supracompensării energiei reactive, în cazul în care în
contractul de furnizare/reţea nu există prevederi contrare;
m)să prezinte prognoze orare de consum furnizorului cu care are relaţie contractuală,
în cazul în care puterea aprobată prin avizul tehnic de racordare/certificatul de
racordare este de cel puţin 1 MVA, conform reglementărilor emise de ANRE.
Transmiterea prognozelor şi modul de determinare a preţului cu care se facturează
abaterile de la valorile prognozate se vor efectua conform prevederilor din contractul
de furnizare a energiei electrice, în cazul contractelor de furnizare încheiate pe piaţa
concurenţială şi conform reglementărilor specifice, elaborate de ANRE, în cazul
contractelor de furnizare care au la bază contractele-cadru emise de ANRE;
n)orice alte obligaţii prevăzute de Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr.
123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, de prezentul regulament, de
contractele semnate sau de alte acte normative aplicabile.

SECŢIUNEA 2: Drepturi şi obligaţii ale furnizorului de energie

electrică
Art. 32
Furnizorul de energie electrică are următoarele drepturi:
a)să încaseze de la clientul final contravaloarea consumului de energie electrică
furnizată la locul de consum, în termenul şi în condiţiile prevăzute în contractul de
furnizare a energiei electrice încheiat cu acesta, inclusiv factura cu decontul final de
regularizare a obligaţiilor de plată, factura de regularizare a contravalorii certificatelor
verzi, precum şi facturile aferente serviciilor de întrerupere/reluare a alimentării cu
energie electrică, după caz, şi altor servicii prestate la locurile de consum care fac
obiectul contractului de furnizare a energiei electrice;
b)să perceapă clientului final penalităţi de întârziere specificate în contract pentru
întârziere în efectuarea plăţii facturii reprezentând contravaloarea consumului de
energie electrică, în termenul şi în condiţiile prevăzute în contractul de furnizare a
energiei electrice;
c)să iniţieze modificarea şi/sau completarea prin acte adiţionale a contractului de
furnizare a energiei electrice, atunci când apar elemente noi care necesită modificarea
ori completarea prin act adiţional a unor clauze din contract;
d)să solicite clientului final constituirea/actualizarea/reconstituirea la dispoziţia sa a
unei garanţii financiare şi să execute această garanţie, conform prevederilor
Procedurii privind regimul garanţiilor financiare constituite de către clienţii finali la
dispoziţia furnizorilor de energie electrică în vigoare;
e)să solicite OR prestarea activităţii de întrerupere/reluare a alimentării cu energie
electrică, în vederea întreruperii/reluării furnizării energiei electrice la locul de
consum al clientului final în condiţiile prevăzute în contractul de furnizare a energiei
electrice, precum şi în alte situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare;
f)să emită facturi pe baza cantităţilor de energie electrică estimate în condiţiile art.
44 alin. (3);
g)să solicite clientului refacerea autocitirii, atunci când consideră eronată autocitirea;
h)să notifice clientul final, prin intermediul facturii, referitor la modificarea
periodicităţii de citire şi/sau a intervalului de timp pentru citirea indexului contorului
de către reprezentantul OR, fără a fi necesară încheierea unui act adiţional la
contractul de furnizare;
i)să modifice intervalul de timp pentru preluarea indexului autocitit, cu notificarea
prealabilă a clientului final prin intermediul facturii, nefiind necesară încheierea unui
act adiţional în acest sens la contract;
j)să rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice în condiţiile prevăzute la art.
26;
k)să factureze consumul recalculat de energie electrică pentru o perioadă anterioară
stabilită conform reglementărilor aplicabile, atunci când se constată înregistrarea
eronată a consumului de energie electrică sau în cazul unei facturări eronate a
consumului, care a fost sesizată de clientul final sau de furnizor;
l)să verifice, la interval de minimum 1 an, datele care au stat la baza încheierii
contractului de furnizare a energiei electrice cu clientul final;
m)orice alte drepturi prevăzute de Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr.
123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, de prezentul regulament, de
contractele în vigoare sau de alte acte normative aplicabile.
Art. 33
Furnizorul de energie electrică are următoarele obligaţii:
1.a) să deţină licenţă pentru activitatea de furnizare a energiei electrice, cu excepţia
cazurilor prevăzute expres de lege, şi să respecte prevederile acesteia;
2.b) să respecte clauzele contractului de furnizare a energiei electrice, precum şi
orice alte reglementări aplicabile;
3.c) să asigure indicatorii de performanţă privind calitatea activităţii de furnizare,
conform prevederilor Standardului de performanţă pentru activitatea de furnizare a
energiei electrice în vigoare;
4.d) să preia de la OR valorile de consum înregistrate de grupurile de
măsurare/determinate conform reglementărilor în vigoare în cazul defectării
grupurilor de măsurare, pentru locurile de consum care fac obiectul contractului de
furnizare a energiei electrice, în vederea facturării acestora;
5.e) să faciliteze accesul clientului final la datele de măsurare, dacă acesta are montat
un contor inteligent, conform reglementărilor specifice în vigoare;
6.f) să factureze consumul real de energie electrică pe baza datelor de măsurare,
colectate de SMI, la care au acces conform reglementărilor specifice în vigoare,
pentru toţi clienţii finali şi prosumatori, ale căror locuri de consum sunt integrate în
SMI;
7.g) să elaboreze oferte-tip pentru clienţii finali;
8.h) să deţină o pagină proprie de internet în conţinutul căreia să publice informaţii
actualizate cu privire la condiţiile comerciale de furnizare a energiei electrice,
preţurile/tarifele practicate, după caz, condiţiile generale ale serviciilor oferite,
drepturile şi obligaţiile clienţilor finali rezultate din contractul de reţea încheiat cu OR
în vederea realizării activităţii de informare a clienţilor finali; ofertele-tip de furnizare
a energiei electrice se vor afişa pe pagina proprie de internet, la un loc vizibil, cu un
link direct, şi cu o denumire sugestivă către aceste oferte-tip;
9.i) să desfăşoare activitatea de furnizare a energiei electrice pe bază de contracte
de furnizare a energiei electrice încheiate cu clienţii finali, care să prevadă
condiţii/clauze contractuale echitabile şi transparente, cu respectarea cerinţelor
minime contractuale ce trebuie incluse, în conformitate cu reglementările specifice;
10.j) să factureze clientului final energia electrică consumată la preţurile şi în
condiţiile stabilite în contractul de furnizare a energiei electrice încheiat cu acesta;
11.k) să pună la dispoziţia clientului final date comparative privind consumul actual
de energie electrică al clientului şi consumul din anul anterior, precum şi datele de
contact ale unor instituţii cu atribuţii în domeniul îmbunătăţirii eficienţei energetice;
12.l) să pună la dispoziţia furnizorului de servicii energetice desemnat de clientul
final printr-un acord scris informaţii privind consumurile facturate anterior acestuia,
în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile;
13.m) să realizeze în cazul prosumatorilor regularizarea financiară dintre valoarea
energiei electrice produse din surse regenerabile şi livrate în reţelele electrice şi
valoarea energiei electrice consumate din reţelele electrice, în condiţiile
reglementărilor aplicabile, în situaţia în care contractul de furnizare este încheiat cu
un prosumator care îndeplineşte condiţiile prevăzute în legislaţia aplicabilă pentru a
beneficia de acest serviciu, cu respectarea prevederilor legale specifice privind
obligaţiile fiscale;
14.n) să pună la dispoziţia clientului final mai multe modalităţi de plată a facturilor;
15.o) să pună la dispoziţia clientului final mai multe modalităţi de comunicare a
facturilor şi a informaţiilor privind facturarea/notificărilor/comunicărilor, printre care
şi comunicarea pe cale electronică;
16.p) să transmită, la cererea clientului final, o explicaţie clară şi uşor de înţeles a
modului în care este calculată valoarea facturii, în special în cazul în care aceasta nu
este bazată pe consumul real;
17.q) să solicite OR, în baza contractului de reţea încheiat cu acesta, evitarea
întreruperilor în alimentarea cu energie electrică la locul/locurile de consum care fac
obiectul contractului, dacă clientul este încadrat în categoria clienţilor vulnerabili
conform prevederilor actelor normative aplicabile;
18.r) să notifice clientului final, în mod corespunzător, orice intenţie de modificare
şi/sau completare a condiţiilor/clauzelor contractuale, precum şi dreptul clientului
final de a denunţa unilateral în mod gratuit contractul în cazul în care nu acceptă
noile condiţii;
19.s) să notifice clientului final, în mod transparent şi uşor de înţeles, orice intenţie
de modificare a preţului de furnizare, precizând motivele prealabile modificării şi sfera
de aplicare a acesteia, în mod direct şi în timp util, cu cel puţin 14 zile înainte de
intrarea în vigoare a modificării şi, în ceea ce îi priveşte pe clienţii casnici, cu cel puţin
30 de zile înainte de intrarea în vigoare a modificării, precum şi dreptul acestora de
a denunţa unilateral în mod gratuit contractul în cazul în care nu acceptă modificările
notificate privind preţul de furnizare;
20.t) să notifice clientului final orice schimbare a datelor sale de identificare
prevăzute în contractul de furnizare a energiei electrice, cu ocazia primei facturi emise
după modificare;
21.u) să permită clientului final schimbarea efectivă a furnizorului, cu respectarea
condiţiilor/clauzelor contractuale, în termen de maximum 21 de zile de la data
solicitării, conform procedurii specifice aprobate de ANRE; procesul de schimbare a
furnizorului este gratuit, fiind interzisă perceperea oricăror taxe sau tarife legate de
parcurgerea acestuia;
22.v) să transmită clientului final un decont final de regularizare a obligaţiilor de plată
în condiţiile prevăzute la art. 27;
23.w) să comunice OR orice solicitare/sesizare/reclamaţie/plângere primită de la
clientul final care vizează activitatea OR la locul de consum care fac obiectul
contractului de furnizare a energiei electrice, să solicite OR rezolvarea/clarificarea
problemelor semnalate de clientul final, să primească şi să comunice clientului
răspunsul OR, în termenele prevăzute în Standardul de performanţă pentru
activitatea de furnizare a energiei electrice în vigoare;
24.x) să transmită, la cererea clientului final, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare
de la momentul înregistrării solicitării, informaţii privind valoarea facturilor emise
şi/sau date privind istoricul de consum aferent locului/locurilor de consum al/ale
acestuia, pentru ultimele 12 luni calendaristice, fără să perceapă costuri suplimentare
pentru acest serviciu;
25.y) să informeze OR pentru reconsiderarea mărimilor de reglaj ale protecţiilor din
instalaţiile de distribuţie/transport, la cererea justificată a clientului final;
26.z) să plătească clienţilor finali despăgubiri/compensaţii în condiţiile prevăzute la
art. 65 alin. (1);
27.aa) să investigheze reclamaţiile privind calitatea activităţii de furnizare;
28.bb) să programeze şi efectueze audienţe. Furnizorul este obligat să contacteze în
scris, prin poştă/poştă electronică/fax/telefon, clientul final care a solicitat în scris o
audienţă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării, urmând ca
programarea audienţei să se stabilească, de comun acord cu acesta, în maximum 15
zile de la data solicitării acesteia;
29.cc) să restituie clientului final garanţia financiară constituită la dispoziţia sa,
conform prevederilor Procedurii privind regimul garanţiilor financiare constituite de
către clienţii finali la dispoziţia furnizorilor de energie electrică în vigoare;
30.dd) să utilizeze datele personale ale clientului final cu respectarea prevederilor
legislaţiei privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal şi libera circulaţie a acestor date şi conform voinţei clientului exprimate în
contractul de furnizare a energiei electrice;
31.ee) orice alte obligaţii prevăzute de Legea energiei electrice şi a gazelor naturale
nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, de prezentul regulament,
de contractele în vigoare sau de alte acte normative aplicabile.
 SECŢIUNEA 3: Întreruperea alimentării cu energie electrică la locul
de consum al clientului final
Art. 34
(1)Întreruperea alimentării cu energie electrică la locul de consum al clientului final
poate fi dispusă de furnizor în situaţiile prevăzute în prezentul regulament, precum
şi în alte situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare, în care acesta are dreptul să
solicite OR întreruperea alimentării cu energie electrică la locul de consum al clientului
final.
(2)Furnizorul poate solicita OR întreruperea alimentării cu energie electrică a locului
de consum care face obiectul contractului de furnizare a energiei electrice, cu excepţia
locurilor de consum ale clienţilor vulnerabili, în următoarele situaţii:
a)neplata facturilor emise de către furnizor conform prevederilor contractului de
furnizare a energiei electrice; în situaţia în care clientul final contestă, în termen de
30 de zile de la emitere, corectitudinea valorii facturii, furnizorul nu are dreptul să
dispună întreruperea alimentării cu energie electrică până nu comunică clientului final
rezultatul verificării din care rezultă că aceasta este neîntemeiată, cu respectarea
prevederilor Standardului de performanţă pentru activitatea de furnizare a energiei
electrice în vigoare;
b)neconstituirea/neactualizarea de către clientul final a garanţiei financiare, solicitate
de furnizor conform prevederilor contractuale şi procedurii specifice aprobate de
ANRE.
(3)Furnizorii comunică clienţilor casnici informaţii adecvate cu privire la alternativele
la întreruperea alimentării cu energie electrică cu suficient timp înainte de data
prevăzută a întreruperii. Aceste măsuri alternative pot să privească surse de sprijin
pentru evitarea întreruperii, sisteme de plată anticipată, audituri energetice, servicii
de consultanţă în domeniul energiei, planuri alternative de plată, consiliere pentru
gestionarea datoriilor sau moratorii privind întreruperea şi nu constituie un cost
suplimentar pentru clienţii care se confruntă cu riscul întreruperii.
Art. 35
(1)În cazul furnizării energiei electrice în baza unui contract-cadru aprobat de ANRE,
întreruperea alimentării cu energie electrică pentru nerespectarea obligaţiilor
contractuale de către clientul final se face conform prevederilor contractului şi
reglementărilor aplicabile.
(2)În cazul furnizării energiei electrice în baza unui contract încheiat pe piaţa
concurenţială, pentru neachitarea de către clientul final în termenul scadent prevăzut
în contractul de furnizare a energiei electrice a facturii reprezentând contravaloarea
consumului de energie electrică furnizorul are dreptul să aplice penalităţi de întârziere
specificate în contract pentru întârziere în efectuarea plăţii, în termenul şi în condiţiile
prevăzute în contractul de furnizare a energiei electrice, să solicite
constituirea/actualizarea/reconstituirea garanţiei financiare, în conformitate cu
Procedura privind regimul garanţiilor financiare constituite de către clienţii finali la
dispoziţia furnizorilor de energie electrică în vigoare şi să ia, succesiv, următoarele
măsuri:
a)transmiterea clientului final printr-o modalitate de comunicare agreată de părţi prin
contractul de furnizare a energiei electrice a unui preaviz cu minimum 5 zile
lucrătoare înainte de data prevăzută pentru întreruperea alimentării cu energie
electrică;
b)întreruperea alimentării cu energie electrică a locului de consum al clientului final,
în condiţiile prevăzute în contractul de furnizare a energiei electrice, cu condiţia să
fie îndeplinită măsura prevăzută la lit. a);
c)transmiterea clientului final a unei notificări de reziliere, în situaţia în care urmează
să rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice, în termenul şi în condiţiile
prevăzute în contract; notificarea de reziliere a contractului de furnizare a energiei
electrice este un document distinct în forma stabilită de către furnizor, conţine data
la care se reziliază contractul şi se transmite clientului final cu minimum 15 zile înainte
de data rezilierii;
d)rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice, cu condiţia să fie îndeplinită
măsura prevăzută la lit. c).
(3)Preavizul prevăzut la alin. (2) lit. a) este un document distinct, are forma stabilită
de către furnizor şi conţine cel puţin următoarele elemente: suma datorată, termenul
de plată după care urmează întreruperea alimentării cu energie electrică, data
estimată a întreruperii alimentării cu energie electrică, informaţii privind garanţia
financiară care trebuie constituită, dacă este cazul, costul estimat al serviciilor de
întrerupere/reluare a alimentării cu energie electrică a locului de consum.
(4)Întreruperea alimentării cu energie electrică la locul/locurile de consum care
face/fac obiectul contractului de furnizare a energiei electrice poate fi efectuată de
către OR, pentru nerespectarea de către clientul final a obligaţiilor care îi revin în
calitate de utilizator al reţelei electrice, conform Condiţiilor generale pentru prestarea
serviciului de distribuţie a energiei electrice, în situaţia în care contractul de distribuţie
pentru locul de consum este încheiat între OR şi furnizor, în vigoare, cu informarea
furnizorului. În situaţia în care întreruperea alimentării se face cu preaviz, furnizorul
comunică preavizul clientului final după primirea informării de la OR.
(5)În cazul serviciului de reţea prestat de OR pe baza contractului de reţea încheiat
cu clientul final, întreruperea alimentării cu energia electrică pentru nerespectarea
obligaţiilor contractuale de către beneficiar faţă de OR se face conform prevederilor
contractului respectiv, iar pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale ale clientului
final faţă de furnizor se procedează conform convenţiei tripartite.
(6)Informarea reciprocă între furnizor şi OR privind măsurile prevăzute la alin. (2)
se face conform înţelegerii părţilor în contractul de reţea sau, în cazul în care clientul
final este titularul contractului de reţea, în convenţia tripartită.
(7)Un loc de consum neracordat la reţeaua de alimentare cu energie electrică,
inclusiv locul de consum deconectat de la reţea, nu poate fi alimentat cu energie
electrică decât după racordare, respectiv după eliminarea cauzei deconectării.
(8)Dacă furnizorul nu achită la termen facturile emise de OR, se procedează după
cum urmează:
a)OR compară suma datoriilor clienţilor finali ai furnizorului pentru care a primit
solicitarea de deconectare cu datoria furnizorului. Dacă această datorie a furnizorului
către OR este mai mare decât suma datoriilor corespunzătoare locurilor de consum
pentru care a primit solicitarea de deconectare, OR transmite o notificare către
furnizor şi către ANRE, prin care semnalează nerespectarea obligaţiilor de către
furnizor. Dacă în 5 zile lucrătoare furnizorul nu achită suma ce reprezintă diferenţa
dintre sumele prevăzute mai sus, OR transmite o nouă notificare către furnizor, către
toţi clienţii finali ai furnizorului, cu excepţia celor pentru care a primit solicitarea de
deconectare, şi către ANRE, prin care clienţii finali sunt notificaţi că în 21 de zile
trebuie să îşi aleagă un alt furnizor, în caz contrar, după expirarea acestui termen
vor fi transferaţi la FUI;
b)dacă după 21 de zile de la ultima notificare furnizorul nu achită datoria până la
valoarea corespunzătoare clienţilor finali deconectaţi pentru neplată, clienţii finali
care nu şi-au ales alt furnizor sunt preluaţi de către FUI, conform Regulamentului de
preluare de către furnizorii de ultimă instanţă obligaţi a locurilor de consum ale
clienţilor finali care nu au asigurată furnizarea energiei electrice din nicio altă sursă,
în vigoare.
Art. 36
(1)După întreruperea pentru neplată a alimentării cu energie electrică, reluarea
alimentării la locul de consum al clientului final se realizează în termenul prevăzut în
Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice în
vigoare, după ce furnizorul a primit de la clientul final dovada efectuării plăţii integrale
a sumei datorate, a costurilor aferente serviciilor de întrerupere/reluare a alimentării
cu energie electrică, precum şi dovada constituirii/actualizării/reconstituirii garanţiei
financiare, după caz, conform prevederilor contractului semnat şi ale Procedurii
privind regimul garanţiilor financiare constituite de către clienţii finali la dispoziţia
furnizorilor de energie electrică în vigoare.
(2)În toate cazurile în care întreruperea alimentării cu energie electrică are loc din
culpa dovedită a clientului final, costurile aferente serviciilor de întrerupere/reluare a
alimentării vor fi achitate OR de către furnizor/clientul final în baza contractului de
reţea; costurile achitate de furnizor vor fi recuperate de la clientul final în baza
contractului de furnizare a energiei electrice.
(3)În toate cazurile în care întreruperea alimentării cu energie electrică la
locul/locurile de consum care face/fac obiectul contractului de furnizare are loc la
solicitarea nejustificată a furnizorului, costurile OR aferente serviciilor de
întrerupere/reluare a alimentării vor fi suportate de furnizor şi recuperate de OR în
baza contractului de reţea.

CAPITOLUL VI: Facturarea energiei electrice

SECŢIUNEA 1: Principii generale privind facturarea energiei electrice

Art. 37
(1)Facturarea energiei electrice furnizate la locul de consum al clientului final se
realizează de către furnizor pe baza consumului de energie electrică aferent perioadei
de facturare şi a preţului de furnizare prevăzut în contract, valabil în perioada de
facturare şi, după caz, pe baza altor mărimi utilizate la facturare, conform
reglementărilor specifice.
(2)Procesul de facturare a energiei electrice constă, în principal, în următoarele
activităţi:
a)preluarea şi validarea datelor de consum;
b)determinarea valorii facturii;
c)întocmirea şi emiterea facturilor;
d)transmiterea facturilor;
e)soluţionarea plângerilor privind facturarea.
 SECŢIUNEA 2: Perioada de facturare a energiei electrice
Art. 38
(1)Factura pentru energia electrică furnizată la locul de consum al clientului final se
emite de către furnizor pentru fiecare perioadă de facturare şi în intervalul de timp
care sunt prevăzute prin contractul de furnizare a energiei electrice.
(2)Furnizorul emite factura pentru fiecare loc de consum al clientului final sau, cu
acordul părţilor, pentru mai multe locuri de consum ale acestuia, indicând separat
consumul de energie electrică facturat şi valoarea de plată pentru fiecare loc de
consum în parte.
(3)Perioada de facturare este fixă, prevăzută în contractul de furnizare, după cum
urmează:
a)lunară pentru clienţii finali alimentaţi în regim de serviciu universal;
b)convenită de părţi, pentru clienţii finali alimentaţi în regim concurenţial.
(4)Factura pentru energia electrică furnizată se emite după fiecare perioadă de
facturare, cu excepţia cazului în care prin contract părţile implicate au convenit o altă
periodicitate de emitere a facturii.
(5)Intervalul de timp în care se emite factura, prevăzut în contract, poate fi modificat
cu notificarea prealabilă a clientului final.

SECŢIUNEA 3: Preţul energiei electrice

Art. 39
(1)Pentru a da posibilitatea clientului final de a compara mai multe oferte, furnizorii
de energie electrică, cu excepţia celor care nu desfăşoară activitate de furnizare a
energiei electrice, trebuie să asigure oferte-tip cel puţin pentru clienţii casnici şi
clienţii finali noncasnici mici.
(2)Furnizorii publică ofertele-tip, cumulativ, prin următoarele mijloace proprii:
a)pe pagina proprie de internet;
b)la punctul unic de contact.
(3)Furnizorii de energie electrică, cu excepţia celor care nu desfăşoară activitate de
furnizare a energiei electrice, au obligaţia de informare a clienţilor finali prin
intermediul aplicaţiei informatice "Comparator al ofertelor-tip de furnizare a energiei
electrice" în vigoare.
(4)Oferta-tip trebuie să conţin cel puţin următoarele informaţii:
a)datele de identificare ale furnizorului ofertant;
b)perioada de valabilitate a ofertei-tip;
c)tipul de client final care poate opta pentru oferta-tip respectivă;
d)preţul energiei electrice furnizate;
e)preţurile/tarifele aplicate pentru alte servicii oferite asociate alimentării cu energie
electrică, după caz;
f)descrierea serviciilor oferite; în cazul în care este oferit un "pachet de servicii", prin
includerea în acesta, pe lângă furnizarea energiei electrice, şi a altor servicii, se vor
prezenta condiţiile în care se oferă acestea, iar pentru fiecare serviciu se vor specifica
informaţiile corespunzătoare categoriei de servicii din care face parte;
g)termenele, modalităţile şi condiţiile de plată a facturii;
h)opţiunile privind modul de transmitere a facturii, printre care şi transmiterea pe
cale electronică;
i)durata contractului, condiţiile de reînnoire/prelungire şi de încetare a prestării
serviciilor şi a contractului, cu precizarea termenelor şi a condiţiilor de denunţare
unilaterală a acestuia;
j)modalitatea de acceptare a ofertei-tip;
k)documentele necesare pentru încheierea contractului;
l)alte condiţii.
Art. 40
(1)În factura emisă clientului final de către furnizor conform contractului,
suplimentar faţă de contravaloarea consumului de energie electrică se adaugă şi
contravaloarea certificatelor verzi, a contribuţiei pentru cogenerare de înaltă
eficienţă, a accizei, a TVA, precum şi a altor taxe şi impozite prezente sau viitoare,
stabilite în conformitate cu prevederile actelor normative aplicabile.
(2)În cazul apariţiei unui act normativ de modificare a valorii taxelor/impozitelor
prevăzute la alin. (1), noile valori se aplică în factură de la data intrării lor în vigoare,
cu notificarea clientului final de către furnizor prin intermediul facturii.
(3)La data intrării în vigoare a prevederilor legale ce instituie o nouă taxă/un nou
impozit, respectiv la data abrogării prevederilor legale ce instituie o taxă existentă/un
impozit existent, modificarea se reflectă în factură de la aceeaşi dată, cu notificarea
clientului de către furnizor prin intermediul facturii.
Art. 41
Energia electrică reactivă se plăteşte de către utilizatorul reţelei electrice conform
prevederilor Metodologiei privind stabilirea obligaţiilor de plată a energiei electrice
reactive şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă în vigoare.

SECŢIUNEA 4: Modul de determinare a energiei electrice furnizate

aferente unei perioade de facturare
Art. 42
(1)Furnizorul determină valoarea facturii pentru energia electrică consumată pe baza
mărimilor măsurate sau estimate conform reglementărilor şi pe baza tarifului/preţului
prevăzut în contractul de furnizare a energiei electrice.
(2)Furnizorul emite factura reprezentând contravaloarea consumului de energie
electrică pentru fiecare loc de consum al clientului final sau, cu acordul părţilor, în
cazul în care clientul final are mai multe locuri de consum, pentru toate locurile sale
de consum pentru care a încheiat contract de furnizare cu respectivul furnizor, după
fiecare perioadă de facturare stabilită conform contractului de furnizare a energiei
electrice.
Art. 43
(1)Pentru determinarea cantităţii de energie electrică furnizate clientului final în
vederea emiterii facturii pe baza consumului de energie electrică efectiv realizat, OR
la care este racordat locul de consum al clientului final are obligaţia să efectueze
citirea indexului grupului de măsurare.
(2)În cazul contoarelor inteligente, furnizorii au obligaţia de a factura consumul real
de energie electrică pe baza datelor de măsurare colectate de SMI şi pentru care OR
asigură accesul la aceste date, în conformitate cu reglementările specifice aprobate
de ANRE.
Art. 44
(1)Intervalul de citire a indexului grupului de măsurare de către OR, în vederea
emiterii facturii pe baza consumului de energie electrică efectiv realizat, poate fi mai
mare de o lună, dar nu trebuie să depăşească 6 luni.
(2)În cazul prosumatorilor, periodicitatea de citire a indexului contorului în vederea
facturării pe baza consumului de energie electrică măsurat este o lună calendaristică.
(3)În cazul în care intervalul de citire de către OR a indexului grupului de măsurare
este mai mare decât perioada de facturare prevăzută în contractul de furnizare a
energiei electrice, facturarea în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale OR
se realizează, succesiv:
a)pe baza consumului de energie electrică determinat prin autocitirea indexului
grupului de măsurare de către clientul final şi transmiterea acestuia în intervalul de
timp şi în condiţiile comunicate de furnizor; atunci când consideră eronată autocitirea,
furnizorul solicită clientului final refacerea autocitirii;
b)în situaţia în care clientul final nu transmite indexul autocitit în intervalul de timp
şi în condiţiile comunicate de furnizor:
(i)pe baza unui consum estimat de energie electrică, prevăzut într-o convenţie de
consum stabilită de comun acord de clientul final cu furnizorul;
(ii)pe baza unui consum estimat de către furnizor, având în vedere consumul
determinat pe baza celor mai recente citiri;
(iii)pe baza unui consum estimat de către furnizor, având în vedere consumul din
perioada similară a anului precedent.
(4)În situaţiile prevăzute la alin. (3) regularizarea consumului de energie electrică
corespunzător valorilor citite se efectuează în prima factură emisă după citirea
indexului grupului de măsurare de către OR.
Art. 45
(1)Pentru situaţia prevăzută la art. 44 alin. (3) lit. a) în vederea transmiterii
indexului grupului de măsurare determinat prin autocitire, furnizorul are obligaţia să
comunice clientului final, prin intermediul facturii, cel puţin următoarele informaţii:
a)intervalul de timp în care clientul final poate transmite indexul autocitit, care nu
poate fi mai mic de 5 zile;
b)linia telefonică dedicată şi gratuită, care înregistrează atât data transmiterii
indexului autocitit, cât şi conţinutul mesajului; suplimentar, se pot pune la dispoziţia
clientului final şi alte mijloace de transmitere a indexului, ca de exemplu, dar fără a
se limita la acestea, calea electronică.
(2)Pentru situaţia prevăzută la art. 44 alin. (3) lit. b) pct. (i) consumul estimat
prevăzut în convenţia de consum se poate stabili fie pe baza istoricului de consum al
anului anterior, fie pe baza cantităţilor lunare determinate pe baza profilului de
consum anual; convenţia de consum poate fi modificată oricând pe parcursul derulării
contractului de furnizare a energiei electrice, la iniţiativa clientului final, conform art.
30 lit. s), sau la iniţiativa furnizorului, în situaţia în care furnizorul constată diferenţe
semnificative între consumul lunar estimat şi consumul realizat.
Art. 46
(1)Dacă punctul de măsurare aferent unui loc de consum/de producere/de consum
şi producere nu coincide cu punctul de delimitare a instalaţiilor de utilizare a acestuia
faţă de reţeaua electrică, energia electrică tranzacţionată prin punctul de delimitare
se determină prin corectarea energiei electrice măsurate, în conformitate cu
prevederile Procedurii privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de
delimitare în vigoare.
(2)În cazul locurilor de consum la care citirea contorului se face la intervale mai mari
de o lună sau decalat faţă de începutul lunii, stabilirea cantităţii lunare de energie
aferente fiecărui furnizor, în vederea decontării pe piaţa angro, se face conform unei
Metodologii de repartizare lunară a cantităţilor de energie electrică măsurate la
intervale mai mari de o lună sau decalat faţă de începutul lunii, elaborată de fiecare
OR, avizată de ANRE.
(3)Pentru punctul/punctele de măsurare la care, conform prevederilor Codului de
măsurare a energiei electrice, nu există obligaţia legală de înregistrare orară a
consumului de energie electrică, OR determină valorile orare ale consumului pe baza
unui profil specific de consum aprobat de ANRE, aplicabil pentru categoria respectivă
de client final sau pe baza profilului rezidual de consum.
(4)Profilul specific de consum prevăzut la alin. (3) se determină de către OR în baza
unei proceduri elaborate de acesta şi avizate de ANRE.
(5)În cazul în care se constată că grupul de măsurare a fost defect sau cu eroare de
înregistrare în afara limitelor prevăzute în reglementări, precum şi în alte cazuri de
neînregistrări/înregistrări eronate ale consumului şi în situaţiile în care consumul de
energie electrică nu poate fi determinat prin măsurare, acesta se stabileşte în
conformitate cu prevederile Procedurii privind determinarea consumului de energie
electrică în caz de înregistrare eronată şi în sistem pauşal în vigoare.

SECŢIUNEA 5: Informaţiile cuprinse în factură şi/sau în documentele

anexate facturii
Art. 47
FUI are obligaţia să emită facturi cu respectarea modelului facturii de energie electrică
aprobat prin ordinul preşedintelui ANRE în vigoare.
Art. 48
(1)Furnizorul de energie electrică are obligaţia să emită facturi care să cuprindă
informaţii corecte, transparente, clare, complete, lizibile şi uşor de înţeles, care să
ofere clienţilor finali posibilitatea să îşi ajusteze propriul consum şi să compare
condiţiile comerciale de furnizare a energiei electrice.
(2)Furnizorul trebuie să includă în factura emisă clientului final pentru locul de
consum cel puţin următoarele informaţii, prezentate în mod vizibil:
a)datele de identificare şi de contact ale furnizorului, inclusiv o adresă de e-mail;
b)datele de identificare ale clientului final, adresa locului de consum şi adresa de
facturare, în cazul în care aceasta este diferită faţă de adresa locului de consum;
c)codul de identificare a locului de consum;
d)codul unic de identificare a punctului de măsurare;
e)numărul şi data emiterii facturii;
f)perioada de facturare;
g)cantitatea de energie electrică facturată;
h)data scadentă a plăţii;
i)unităţile de măsură şi preţurile aplicate pentru fiecare mărime de facturat;
j)preţul energiei electrice, exprimat în lei/kWh sau lei/MWh;
k)componentele incluse în preţul unitar pentru furnizarea energiei electrice, cu
precizarea celor care sunt reglementate sau o referinţă cu privire la locul unde poate
fi găsită o descriere detaliată a acestora;
l)valoarea de plată pentru fiecare produs/serviciu facturat;
m)penalităţi de întârziere specificate în contract pentru întârzierea la plată a facturii;
n)intervalul de timp şi modalitatea prin care clientul poate transmite indexul
autocitit;
o)indexul grupului de măsurare folosit la începutul şi sfârşitul perioadei de facturare
pentru determinarea cantităţii de energie electrică; în cazul clientului final la care
intervalul de citire de către OR este mai mare decât perioada de facturare se va
preciza modul prin care a fost determinat indexul, respectiv citire de către
OR/autocitire de către clientul final/estimare pe baza convenţiei de consum/istoric de
consum;
p)certificate verzi, contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, TVA, acciza şi
alte taxe prevăzute de legislaţia în vigoare;
q)valoarea totală de plată, inclusiv cu TVA;
r)modalităţile de plată a facturii;
s)datele de contact ale punctului unic de contact/punctelor de informare
regională/locală ale furnizorului;
t)numărul de telefon pus la dispoziţie de către OR la care este racordat locul de
consum la care clientul final poate sesiza direct OR întreruperile în alimentarea cu
energie electrică;
u)intervalul de timp pentru citirea indexului contorului de către reprezentantul OR;
v)informaţii privind posibilitatea schimbării furnizorului;
w)informaţii privind drepturile clienţilor finali în ceea ce priveşte soluţionarea
alternativă a litigiilor, inclusiv datele de contact ale entităţii responsabile;
x)obligaţii de plată neachitate, dacă este cazul.
(3)În cazul prosumatorilor, furnizorii acestora emit facturile în conformitate cu
reglementările aplicabile şi cu respectarea prevederilor Codului fiscal în vigoare.
Art. 49
În cazul facturilor emise în baza consumului real de energie electrică, furnizorul
trebuie să pună la dispoziţia clienţilor finali prin intermediul facturii şi/sau al
documentelor anexate acesteia, suplimentar faţă de informaţiile prevăzute la art. 48,
şi următoarele informaţii:
a)indicarea într-o manieră clară că aceasta este o factură de regularizare;
b)perioada pentru care se face regularizarea;
c)indexul grupului de măsurare determinat de OR prin citire la începutul şi sfârşitul
perioadei pentru care se face regularizarea;
d)cantitatea de energie electrică, consumată efectiv în perioada pentru care se face
regularizarea;
e)cantitatea de energie electrică estimată facturată în intervalul dintre citirile OR;
f)soldul debitor/creditor la sfârşitul perioadei pentru care se face regularizarea,
calculat pe baza diferenţei dintre consumul efectiv realizat şi consumul facturat în
intervalul dintre citirile OR, respectiv suma pe care clientul final o mai are de achitat
furnizorului sau suma datorată de furnizor clientului final ca urmare a efectuării
regularizării, după caz.
Art. 50
(1)La cererea clientului final, furnizorul pune la dispoziţia clienţilor finali toate datele
pertinente privind consumul în mod nediscriminatoriu în ceea ce priveşte costurile,
eforturile sau timpul necesare pentru furnizarea acestor date.
(2)La solicitarea ANRE, furnizorii au obligaţia de a distribui clienţilor finali proprii
materialele informative elaborate de ANRE.
 SECŢIUNEA 6: Transmiterea facturii şi a documentelor anexate
acesteia/notificărilor
Art. 51
(1)Furnizorul pune la dispoziţia clientului final mai multe modalităţi de transmitere a
facturii de energie electrică şi a documentelor anexate acesteia/notificărilor, respectiv
transmiterea prin poştă, pe cale electronică etc.
(2)Factura şi documentele anexate acesteia/notificările se transmit clientului final
prin modalitatea stabilită prin contractul de furnizare a energiei electrice; la
solicitarea clientului final, transmisă în scris sau electronic, furnizorul asigură
schimbarea modalităţii de transmitere, fără a fi necesară încheierea unui act adiţional
la contract.
(3)Utilizarea facturii în format electronic face obiectul acceptării exprese de către
clientul final.
(4)Furnizorul are obligaţia să transmită factura şi documentele anexate
acesteia/notificările la adresa locului de consum al clientului final, cu excepţia cazului
în care clientul final a desemnat o altă adresă de corespondenţă sau a ales o cale
electronică de transmitere a facturii.
(5)Furnizorul este responsabil de transmiterea către clienţii finali a facturilor şi a
documentelor anexate acesteia/notificărilor, în mod gratuit şi în timp util, astfel încât
plata acestora să poată fi efectuată până la data scadenţei.

SECŢIUNEA 7: Plata facturii

Art. 52
(1)Plata contravalorii consumului de energie electrică se efectuează de clientul final
în baza facturii emise de către furnizor, cu respectarea termenului scadent de plată
prevăzut în contractul de furnizare a energiei electrice.
(2)Modalităţile de plată oferite de furnizor se specifică în contractul de furnizare a
energiei electrice şi în factura transmisă clientului final.
(3)Plata contravalorii consumului de energie electrică se efectuează prin
instrumentele legale de plată, cu numerar sau fără numerar, conform prevederilor
legale în vigoare.
(4)Furnizorul are obligaţia să pună la dispoziţia clientului final cel puţin două
modalităţi de plată a facturii, dintre care cel puţin una fără comisioane pentru plata
sumelor aferente şi care să nu creeze discriminări nejustificate între clienţi.
(5)Furnizorul are obligaţia să pună la dispoziţia clientului casnic cel puţin o modalitate
de plată a facturii care să îi permită plata în numerar a acesteia, uşor accesibilă şi
fără costuri suplimentare.

SECŢIUNEA 8: Soluţionarea plângerilor privind facturarea

Art. 53
(1)Furnizorul de energie electrică este obligat să analizeze plângerile clienţilor finali
privind facturarea şi să comunice acestora rezultatul analizei efectuate, în termenele
prevăzute în Standardul de performanţă pentru activitatea de furnizare a energiei
electrice în vigoare.
(2)În cazul în care părţile nu ajung la o înţelegere cu privire la modul de soluţionare
a plângerii, acestea pot proceda conform prevederilor art. 23 alin. (2)
 SECŢIUNEA 9: Punctul unic de contact
Art. 54
(1)Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, conform reglementărilor specifice în vigoare,
furnizorul de energie electrică are obligaţia să organizeze şi să menţină un punct unic
de contact, care cuprinde:
a)un punct central, care asigură o structură specializată în comunicarea cu clientul
final şi care oferă acestuia posibilitatea prezentării într-o locaţie prestabilită,
prevăzută cu registratură proprie, care dispune de personal şi dotare corespunzătoare
pentru îndeplinirea serviciilor prevăzute în licenţa de furnizare a energiei electrice
(contractare, facturare, încasare, informare, preluarea şi soluţionarea plângerilor de
natura serviciilor prestate etc., inclusiv pentru preluarea/soluţionarea/redirecţionarea
către alte entităţi responsabile a solicitărilor acestora), şi care, după caz, coordonează
punctele de informare regională/locală ale furnizorului, ce sunt uşor accesibile şi
situate la distanţă de maximum 50 km de locurile de consum ale clienţilor finali proprii
care beneficiază de serviciu universal, în condiţiile prevederilor art. 53 alin. (1) şi ale
art. 57 alin. (11) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu
modificările şi completările ulterioare;
b)un serviciu permanent de voce şi date, asigurat prin:
(i)centru de telefonie, respectiv call-center, pentru informaţii comerciale, cu
posibilitatea înregistrării numărului de apeluri şi a timpilor de aşteptare, prevăzut cu
cel puţin o linie telefonică cu un număr de apel gratuit pentru transmiterea indexului
autocitit şi o linie telefonică cu tarif normal, disponibil cu operator minimum 12 ore
în zilele lucrătoare;
(ii)pagină proprie de internet, cu posibilitatea înregistrării numărului de accesări într-
o perioadă dată, precum şi cu punerea la dispoziţia clientului final a unui formular
on-line pentru înregistrarea plângerilor;
c)o adresă de poştă electronică;
d)un număr de fax.
(2)Furnizorii sunt obligaţi să precizeze clienţilor finali adresa punctului unic de
contact, atât la încheierea contractului de furnizare a energiei electrice, cât şi prin
intermediul facturilor şi al paginii de internet proprii.

SECŢIUNEA 10: Pagina de internet a furnizorului de energie electrică

Art. 55
(1)Furnizorul de energie electrică este obligat să deţină pagina proprie de internet în
conţinutul căreia trebuie să publice informaţii actualizate cu privire la condiţiile
comerciale de furnizare a energiei electrice, la drepturile clienţilor finali, la legislaţia
în vigoare şi la căile de soluţionare a litigiilor în cazul unor cereri, plângeri, sesizări,
reclamaţii sau contestaţii.
(2)Furnizorul de energie electrică publică pe pagina de internet proprie cel puţin
următoarele informaţii:
a)datele de contact ale furnizorului;
b)adresa, numărul de telefon şi numărul de fax al punctului unic de contact;
c)programul audienţelor, prezentat sub forma: funcţie, zi şi intervalul orar;
d)ofertele-tip de furnizare a energiei electrice; acestea se vor afişa pe pagina de
internet, la loc vizibil, cu un link direct cu denumire sugestivă către aceste oferte-tip;
e)condiţiile generale privind contractarea;
f)o informare privind procesul de schimbare a furnizorului şi dreptul clientului final
de a denunţa unilateral contractul de furnizare a energiei electrice;
g)formulare de cerere, documentele şi etapele necesare pentru încheierea
contractului de furnizare a energiei electrice;
h)facilităţile oferite clienţilor vulnerabili;
i)preţurile/tarifele aplicate pentru alte servicii asigurate, asociate alimentării cu
energie electrică, dacă este cazul;
j)eticheta energiei electrice furnizate, conform Regulamentului de etichetare a
energiei electrice în vigoare;
k)informaţii strict necesare pe care solicitantul unei oferte de furnizare trebuie să le
pună la dispoziţia furnizorului, pentru întocmirea unei oferte de furnizare
personalizate, conform prevederilor Standardului de performanţă pentru activitatea
de furnizare a energiei electrice în vigoare;
l)recomandări referitoare la utilizarea eficientă a energiei electrice: informaţii privind
datele de contact ale organizaţiilor clienţilor finali şi ale companiilor de servicii
energetice, inclusiv adresele paginilor de internet unde se pot obţine recomandări
privind măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, specificaţii tehnice obiective
privind echipamentele energetice etc.;
m)modalitatea de acordare a despăgubirilor/compensaţiilor în conformitate cu
prevederile art. 65;
n)modalitatea de transmitere, înregistrare, investigare şi soluţionare a plângerilor,
în conformitate cu procedura internă a furnizorului;
o)modalităţile de soluţionare a neînţelegerilor precontractuale şi a celor apărute pe
parcursul derulării contractului;
p)răspunsurile la întrebările adresate cel mai frecvent;
q)legătura cu pagina de internet a ANRE dedicată clienţilor finali de energie electrică
şi cu link direct la aplicaţia informatică "Comparator al ofertelor-tip de furnizare a
energiei electrice";
r)legăturile cu paginile de internet ale OR unde sunt publicate informaţiile de interes
pentru clienţii finali, respectiv drepturile/obligaţiile OR şi ale clientului final, indicatorii
de performanţă ai serviciului de distribuţie, întreruperile planificate, racordarea la
reţea, inclusiv formularele care trebuie completate şi etapele care trebuie parcurse
în scopul racordării etc.
(3)Pagina de internet a furnizorului de energie electrică poate să pună la dispoziţia
clientului final prin acces parolat, gratuit, în timp real şi securizat cel puţin:
a)datele proprii privind conţinutul facturilor, istoricul de consum, istoricul plăţilor şi,
dacă este cazul, al sumelor datorate;
b)transmiterea indexului autocitit;
c)comparaţii între consumul actual al clientului final şi consumul corespunzător
aceleiaşi perioade a anului anterior, în măsura în care aceste informaţii sunt
disponibile, preferabil sub formă grafică;
d)comparaţia dintre consumul mediu zilnic din perioada de facturare curent şi
consumul mediu zilnic din perioada de facturare similar din anul precedent, preferabil
în formă grafică; în cazul în care are montat SMI datele prevăzute la art. 30 lit. t);
e)transmiterea şi gestionarea solicitărilor/reclamaţiilor.
Art. 56
În cazul FUI, suplimentar faţă de informaţiile prevăzute la art. 55, pagina de internet
proprie trebuie să cuprindă:
a)modalităţile de plată a facturilor;
b)adresele punctelor de informare a clienţilor, programul cu publicul al acestora şi
programul de audienţe;
c)o informare privind dreptul clienţilor finali la serviciu universal;
d)preţurile avizate/tarifele reglementate aplicate clienţilor beneficiari ai serviciului
universal şi clienţilor casnici;
e)contractele-cadru de furnizare a energiei electrice aprobate de ANRE pentru FUI,
împreună cu ordinele emise de ANRE pentru aprobarea acestora;
f)preţul-mediu de vânzare a energiei electrice realizat în anul calendaristic anterior,
pe categorii de clienţi finali care beneficiază de serviciu universal.

SECŢIUNEA 11: Etichetarea energiei electrice

Art. 57
(1)Furnizorul are obligaţia de a transmite anual clientului final eticheta energiei
electrice, care conţine informaţii referitor la contribuţia fiecărei surse primare de
energie la portofoliul de surse primare de energie al furnizorului, indicatorii de mediu
aferenţi energiei electrice furnizate şi impactul asupra mediului pentru energia
electrică furnizată acestora.
(2)Întocmirea şi transmiterea etichetei energiei electrice la clienţii finali se realizează
în conformitate cu prevederile Regulamentului de etichetare a energiei electrice în
vigoare.

CAPITOLUL VII: Informaţii referitoare la locurile de consum

racordate la reţeaua electrică

SECŢIUNEA 1: Baza de date a OR referitoare la locurile de consum

Art. 58
(1)OR are obligaţia de a realiza şi administra centralizat o bază de date cu informaţii
referitoare la locurile de consum racordate la reţeaua electrică din zona de licenţă
proprie.
(2)Baza de date prevăzută la alin. (1) conţine, pentru fiecare loc de consum
racordat la reţeaua OR, cel puţin următoarele informaţii:
a)datele de identificare ale locului de consum şi ale clientului final;
b)caracteristicile instalaţiei de racordare;
c)codurile de identificare ale punctelor de măsurare;
d)datele de identificare şi caracteristicile grupurilor de măsurare;
e)istoricul de consum stabilit conform Codului de măsurare în vigoare;
f)profilul specific de consum aplicabil, dacă este cazul;
g)datele de identificare ale furnizorului şi ale părţii responsabile cu echilibrarea. În
cazul în care pentru un loc de consum furnizarea energiei electrice este prestată de
mai mulţi furnizori, în baza de date se menţionează care este furnizorul principal
responsabil de echilibrarea consumului de energie electrică;
h)precizarea partenerului contractual al OR (clientul final sau furnizorul).
(3)Baza de date permite identificarea portofoliului de locuri de consum din zona de
licenţă a OR pentru fiecare furnizor.
Art. 59
(1)OR asigură accesul gratuit fiecărui client final şi al furnizorului acestuia la
informaţiile din baza de date prevăzute la art. 58 conform unei proceduri specifice,
elaborate de OR şi avizate de ANRE.
(2)În baza acceptului clientului final şi cu respectarea prevederilor procedurii
prevăzute la alin. (1), OR asigură accesul gratuit la baza de date şi pentru alţi
furnizori, diferiţi de furnizorul actual.
Art. 60
(1)OR asigură codificarea punctelor de măsurare aferente locurilor de consum din
zona proprie de licenţă, conform unei proceduri elaborate de OR şi avizate de ANRE.
Codul de identificare trebuie să conţină un câmp specific OR respectiv, care să îl
deosebească de codurile aferente punctelor de măsurare aparţinând altor operatori
de reţea.
(2)OR asigură transmiterea codului de identificare atât clientului final, cât şi
furnizorului fiecărui loc de consum.
Art. 61
(1)OR asigură accesul gratuit la datele de măsurare colectate de SMI furnizorilor care
au contracte de furnizare a energiei electrice cu clienţii finali integraţi în SMI, în
vederea facturării pe baza consumului real de energie electrică.
(2)Accesul la datele de măsurare colectate de SMI este asigurat de OR prin
intermediul internetului sau prin alte mijloace tehnice. Modul de acces la datele de
măsurare este adus la cunoştinţa clienţilor finali inclusiv prin mijloace de informare
publică.
(3)OR au obligaţia de a asigura accesul la datele istorice de consum, care cuprind
datele de măsurare aferente lunii curente a anului curent, inclusiv cele aferente zilei
precedente, astfel încât acestea să fie disponibile pentru clienţii finali şi furnizori, în
mod continuu, nediscriminatoriu, cu respectarea condiţiilor de securitate şi protecţie
a confidenţialităţii datelor.

SECŢIUNEA 2: Locuri de consum racordate la reţele electrice, altele

decât cele ale operatorului de distribuţie concesionar sau OTS
Art. 62
(1)Prezenta secţiune se referă la locurile de consum racordate la:
a)reţeaua de distribuţie a unui operator de distribuţie, altul decât operatorul de
distribuţie concesionar, caz în care reţeaua la care este racordat locul de consum este
utilizată pentru distribuţia energiei electrice la locurile de consum racordate la această
reţea;
b)instalaţia de utilizare a unui client final, caz în care acesta îndeplineşte funcţia de
client final, în ceea ce priveşte energia electrică consumată în propriile instalaţii
electrice, precum şi funcţia de operator de distribuţie, altul decât cel concesionar,
care prestează serviciul de distribuţie pentru clienţii finali racordaţi la reţeaua sa de
distribuţie.
(2)Serviciul de distribuţie prestat de operatorul prevăzut la alin. (1) se realizează în
conformitate cu Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a
energiei electrice de operatori, alţii decât operatorii de distribuţie concesionari, în
vigoare.
Art. 63
 (1)Alimentarea cu energie electrică a locului de consum racordat la instalaţia de
utilizare a unui operator de distribuţie, altul decât cel concesionar, se poate face după
cum urmează:
a)prin revânzare, caz în care atât operatorul de distribuţie, altul decât cel
concesionar, cât şi clientul final racordat la reţeaua acestuia au optat pentru piaţa
concurenţială;
b)prin contract de furnizare în regim de serviciu universal, încheiat de clientul final
cu FUI, în cazul în care clientul final are dreptul şi alege un astfel de contract; în
această situaţie contractul pentru prestarea serviciului de distribuţie prevăzut la art.
64 se încheie de către FUI cu operatorul de distribuţie, altul decât cel concesionar;
c)prin contract de furnizare încheiat pe piaţa concurenţială de clientul final cu un
furnizor, în toate cazurile în care clientul final decide să încheie un contract de
furnizare pe piaţa concurenţială. În acest caz, clientul final încheie două contracte:
(i)contract de furnizare cu un furnizor pe piaţa concurenţială, prin care furnizorul îi
asigură energia electrică, fără servicii de reţea; şi
(ii)un contract pentru prestarea serviciului de reţea a energiei electrice încheiat cu
operatorul de distribuţie, altul decât cel concesionar.
(2)Operatorul de distribuţie, altul decât cel concesionar, încheie contract de reţea
pentru întreaga cantitate de energie electrică necesară atât pentru consumul propriu,
cât şi pentru consumul clienţilor finali racordaţi la reţeaua sa.
(3)În cazul în care operatorul de reţea, altul decât cel concesionar, are în calitate de
client final contract de furnizare în regim de serviciu universal, atunci respectivul FUI,
ca beneficiar, încheie cu acesta, în calitate de operator de reţea, altul decât cel
concesionar, contract de distribuţie pentru energia electrică preluată prin contractul
de furnizare menţionat.
(4)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), operatorul de distribuţie, altul decât cel
concesionar având calitatea de furnizor trebuie să respecte şi prevederile art. 33 lit.
c), o), x), z), aa) şi dd).
Art. 64
Contractul de distribuţie a energiei electrice încheiat de către clientul final pentru
cazul prevăzut la art. 63 alin. (1) lit. a) şi lit. c) pct. (ii), respectiv de FUI pentru cazul
prevăzut la art. 63 alin. (1) lit. b) şi alin. (3), respectă modelul Contractului-cadru
pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice de operatori, alţii decât
operatorii de distribuţie concesionari, anexă la Metodologia de stabilire a tarifului
pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice de operatori, alţii decât operatorii
de distribuţie concesionari, în vigoare.

CAPITOLUL VIII: Despăgubiri/Compensaţii

SECŢIUNEA 1: Despăgubiri/Compensaţii primite de către clientul

final
Art. 65
(1)Clientul final are dreptul să primească compensaţii în cazul nerespectării de către
OR a indicatorilor de continuitate în alimentarea cu energie electrică, de calitate
tehnică a energiei electrice şi de calitate comercială a serviciului de distribuţie şi a
indicatorilor de performanţă specifici serviciului de transport, conform reglementărilor
aplicabile.
(2)Clientul final are dreptul să primească despăgubiri de la furnizor în cazul în care
OR îi întrerupe alimentarea cu energie electrică la solicitarea nejustificată a
furnizorului. În situaţia în care, conform actelor normative aplicabile, clientul final
este îndreptăţit să primească pentru aceeaşi întrerupere şi compensaţie şi
despăgubire, acesta primeşte fie compensaţia, fie despăgubirea, respectiv pe cea
care are valoarea cea mai mare.
(3)Clientul final are dreptul să solicite furnizorului compensaţii pentru nerespectarea
de către acesta a indicatorilor de performanţă garantaţi privind calitatea activităţii de
furnizare, prevăzuţi în Standardul de performanţă pentru activitatea de furnizare a
energiei electrice în vigoare.
(4)Clientul casnic are dreptul să primească de la OR, conform prevederilor
reglementărilor aplicabile, despăgubiri pentru deteriorarea unor obiecte
electrocasnice ca efect al unor supratensiuni accidentale produse din culpa OR. Modul
de soluţionare a cererii de acordare a despăgubirilor, condiţiile de acordare şi modul
de calcul al despăgubirilor acordate sunt prevăzute în Procedura privind acordarea
despăgubirilor clienţilor casnici pentru receptoarele electrocasnice deteriorate ca
efect al unor supratensiuni accidentale produse din culpa operatorului de reţea în
vigoare.
(5)În toate cazurile în care clientul final are dreptul să primească
despăgubiri/compensaţii de la OR, acestea sunt plătite clientului final de către:
a)OR, dacă contractul de reţea este încheiat de clientul final;
b)furnizor, dacă contractul de reţea este încheiat de furnizor şi vor fi recuperate de
acesta de la OR în baza contractului de reţea.
(6)În cazul în care în perioada cuprinsă între data producerii evenimentului care a
determinat plata compensaţiilor/ despăgubirilor şi data plăţii acestora clientul final a
schimbat furnizorul de energie electrică, compensaţiile/despăgubirile sunt plătite
clientului final de către vechiul furnizor, acesta având dreptul de a recupera
compensaţiile/despăgubirile de la OR.
Art. 66
Furnizorul/OR nu răspunde pentru daune materiale dacă întreruperea furnizării
energiei electrice sau calitatea necorespunzătoare a energiei electrice se datorează
următoarelor cauze:
a)forţa majoră/condiţiile meteorologice deosebite, pentru care furnizorul/OR poate
dovedi că aceasta l-au împiedicat să îşi respecte obligaţiile contractuale;
b)daunele materiale sunt cauzate de întreruperi planificate notificate conform
Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice şi,
după caz, Standardului de performanţă pentru serviciul de transport al energiei
electrice şi pentru serviciul de sistem, în vigoare;
c)daunele materiale sunt cauzate de întreruperi în situaţii excepţionale, dacă OR şi
furnizorul au acţionat în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare pentru
astfel de situaţii.

SECŢIUNEA 2: Despăgubiri pentru daune materiale plătite OR de

către clientul final noncasnic
Art. 67
(1)Clientul final noncasnic plăteşte despăgubiri OR pentru daunele materiale
dovedite produse acestuia, inclusiv pentru daunele materiale produse altor clienţi
finali racordaţi la aceeaşi reţea, ca urmare a funcţionării necorespunzătoare a
echipamentelor sau a instalaţiilor proprii ori a manevrelor executate de personalul
propriu, conform prevederilor contractelor de reţea, respectiv de furnizare.
(2)În cazul în care contractul de reţea este încheiat de furnizor, despăgubirile
prevăzute la alin. (1) sunt achitate de clientul final noncasnic prin intermediul
furnizorului, iar recuperarea acestora de către partea prejudiciată se face în condiţiile
prevăzute în contractul de reţea al părţii prejudiciate.
Art. 68
Clientul final noncasnic care exploatează o reţea electrică de distribuţie plăteşte
despăgubiri pentru daunele materiale dovedite produse clienţilor finali alimentaţi din
reţeaua sa, ca urmare a funcţionării necorespunzătoare a echipamentelor/instalaţiilor
proprii sau a acţiunilor întreprinse de personalul propriu, în termenele şi cuantumurile
convenite în contractele încheiate cu aceştia.

CAPITOLUL IX: Întreruperi şi limitări în furnizarea energiei electrice

din motive legate de siguranţa sistemului energetic

SECŢIUNEA 1: Întreruperea planificată a furnizării energiei electrice

Art. 69
(1)OR are obligaţia să planifice şi să efectueze lucrările de dezvoltare,
retehnologizare, întreţinere, revizie, reparaţie a instalaţiilor proprii prin care se
realizează alimentarea cu energie electrică a clienţilor finali cu respectarea
prevederilor Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei
electrice şi, după caz, ale Standardului de performanţă pentru serviciul de transport
al energiei electrice şi pentru serviciul de sistem, în vigoare, într-o manieră care să
conducă la o durată cât mai mică a întreruperii alimentării cu energie electrică.
(2)Planificarea lucrărilor se face cu consultarea clienţilor finali noncasnici mari, ţinând
cont, pe cât posibil, de programul de funcţionare al acestora. Pentru clienţii finali
sezonieri lucrările se planifică pe cât posibil în perioada fără activitate a acestora.
(3)OR informează clienţii finali şi furnizorii acestora cu privire la data, ora, precum
şi durata întreruperilor planificate în alimentarea cu energie electrică, prevăzute în
standardele de performanţă, prin următoarele mijloace:
a)în scris sau telefonic, clienţilor finali noncasnici mari, precum şi clienţilor vulnerabili
care necesită continuitatea alimentării cu energie electrică; se poate folosi şi calea
electronică de transmitere, respectiv e-mail, SMS, cu confirmarea primirii;
b)prin mass-media, pagina proprie de internet şi/sau afişaj la locurile de consum ale
clienţilor finali noncasnici mici şi ale clienţilor casnici.

SECŢIUNEA 2: Întreruperea/Limitarea furnizării energiei electrice în

situaţii excepţionale apărute în funcţionarea SEN
Art. 70
(1)Întreruperea furnizării energiei electrice în situaţii excepţionale în SEN este
justificată pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a SEN, atât la nivel zonal, cât
şi la nivel naţional, ca o ultimă opţiune sau atunci când urgenţa situaţiei nu permite
luarea altor măsuri. Întreruperea trebuie să se facă în condiţii tehnice prestabilite şi
cu asigurarea reluării furnizării cât mai curând posibil.
(2)În cazul unei crize naţionale de combustibili sau în situaţii excepţionale
caracterizate prin deficite cronice de energie, OTS propune ministerului de resort
punerea în aplicare a Normativului de limitări. Punerea în aplicare a Normativului de
limitări şi perioada în care acesta se aplică se aprobă prin hotărâre a Guvernului,
conform prevederilor Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu
modificările şi completările ulterioare.
(3)Condiţiile în care se realizează întreruperea, respectiv limitarea furnizării în astfel
de situaţii sunt prevăzute în Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie şi Codul
tehnic al reţelei electrice de transport, în conformitate cu prevederile Standardului de
performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice şi, după caz, ale
Standardului de performanţă pentru serviciul de transport al energiei electrice şi
pentru serviciul de sistem, în vigoare, precum şi în procedurile specifice emise de
OTS şi avizate de ANRE.

CAPITOLUL X: Calitatea activităţii de furnizare şi calitatea serviciilor

aferente alimentării cu energie electrică a clientului final

Art. 71
Reglementarea calităţii activităţii de furnizare şi a serviciilor aferente alimentării cu
energie electrică se poate realiza prin următoarele metode:
a)metoda nivelurilor minime de calitate. Această metodă presupune elaborarea de
către ANRE a standardelor de performanţă prin care se stabilesc indicatori de
performanţă, corespunzători tipului de activitate desfăşurată/serviciu prestat. Prin
indicatorul de performanţă se stabileşte nivelul minim de calitate a activităţii
desfăşurate/serviciului prestat, care constituie criteriul de referinţă în evaluarea
nivelului de performanţă;
b)metoda publicării performanţelor. Această metodă presupune elaborarea de către
prestatorul activităţii/serviciului respectiv a unui raport cuprinzând nivelul de
realizare a indicatorilor de performanţă aferenţi activităţii/serviciului prestat. Acest
raport se publică pe pagina proprie de internet şi se transmite ANRE, în condiţiile
prevăzute în standardele de performanţă în vigoare;
c)scheme de stimulare a calităţii activităţii de furnizare şi a serviciilor aferente
alimentării cu energie electrică. Această metodă presupune, în cazul activităţilor
reglementate, posibilitatea introducerii în metodologiile de stabilire a preţurilor şi a
tarifelor reglementate a unui element de ajustare, determinat de nivelul de realizare
a unuia sau mai multor indicatori de performanţă.
Art. 72
(1)Calitatea serviciilor aferente alimentării cu energie electrică este analizată având
în vedere următoarele aspecte: continuitatea alimentării, calitatea tensiunii şi
calitatea comercială a activităţii.
(2)Continuitatea alimentării se referă la duratele şi frecvenţa întreruperilor în
alimentarea cu energie electrică.
(3)Calitatea tensiunii se referă la calitatea undei de tensiune, în conformitate cu
prevederile SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de
distribuţie, şi are în vedere amplitudinea tensiunii, inclusiv flicker, frecvenţa, forma
undei de tensiune, respectiv conţinut de armonici şi simetria.
(4)Calitatea comercială a serviciului de transport al energiei electrice şi a serviciului
de sistem, precum şi cea a serviciului de distribuţie a energiei electrice se referă la
activităţile de contractare a serviciilor, racordare de reţea, răspuns la
cererile/sesizările/reclamaţiile şi solicitările primite cu privire la aceste servicii,
măsurare a energiei electrice.
 Art. 73
(1)Furnizorul de energie electrică are obligaţia să asigure clientului final nivelul
minim de calitate a activităţii de furnizare stabilit prin Standardul de performanţă a
activităţii de furnizare a energiei electrice în vigoare.
(2)Pentru nerespectarea nivelului minim de calitate, FUI are obligaţia să plătească o
compensaţie clientului final afectat beneficiar al serviciului universal, în cuantumul şi
în condiţiile prevăzute în Standardul de performanţă a activităţii de furnizare a
energiei electrice în vigoare.
(3)În cazul contractului de furnizare a energiei electrice încheiat pe piaţa
concurenţială, furnizorul achită eventualele compensaţii clientului final în cazul în care
nu sunt îndeplinite nivelurile de calitate a serviciilor prestate, inclusiv în cazul
facturării inexacte/realizate cu întârziere, conform prevederilor contractuale.
(4)Evaluarea şi monitorizarea calităţii activităţii de furnizare, a serviciilor aferente
alimentării cu energie electrică şi a gradului de satisfacţie a clienţilor finali se
realizează conform prevederilor standardelor de performanţă în vigoare.
(5)Furnizorul trebuie să urmărească îmbunătăţirea calităţii activităţii de furnizare a
energiei electrice, în scopul creşterii gradului de satisfacţie a clienţilor finali.

CAPITOLUL XI: Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 74
Furnizorii şi OR elaborează sau, după caz, modifică procedurile/metodologiile care
decurg din prevederile prezentului regulament şi le publică pe pagina proprie de
internet în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a acestuia.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 7 din data de 7 ianuarie 2020

Forma sintetică la data 09-ian-2020. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi
tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
 Regia Autonoma de Electricitate-RENEL

PE 155/92

Normativ privind proiectarea si executarea bransamentelor

electrice pentru cladiri civile

Aprobat cu Decizia RENEL nr.232/7.04.92

in baza avizului CTS al RENEL – DGTDEE NR. 405/18.03.92

Lucrare elaborata de: DDGTDEE – Sectia metode si tehnologii in transportul

si distributia ennergiei electrice

ICEMENERG –Bucuresti 1992

 NOTA

In cursul anului 1991, in cadrul DGTDEE – SMTDEE a fost revizuit STAS 234-86.
Lucrarea in redactarea I a fost trimisa in ancheta factorilor interesati din RENEL si din afara.
In urma observatiilor ssi propunerilor facute, s-a elaborat sinteza observatiilor si ss-au operat
modificarile necesare in text (redectarea II-a).
In sedinta de colectiv din 11.11.91, s-au realizat observatiile si propunerile facute si pe baza
concluziilor s-a elaborat redactarea finala a standardului.
Lucrarea in aceasta faza s-a inaintat IRS pentru aprobare si tiparire, dar a fost returnata cu
recomandarea ca standardul respectiv sa fie anulat. Masura respectiva este motivata de faptul
ca nu exista nici un standard cu continut similar, aprobat de CEI.
In acest context, prin avizul CTS-DGTDEE (proces verbal nr 405/18.03.92), STAS 234 a
devenit normativ RENEL (PE 155/92)
Noul normativ intra in vigoare incepand cu iulie 1992, filialele de retele electrice urmand a-l
difuza tuturor factorilor interesati (cu prioritate institutelor de proiectare si unnitatilor de
constructii –montaj), iar prin avizele (acordurilor) de furnizare a energiei electrice a noilor
consumatori sa impuna noile prevederi din PE 155/92.

DECIZIA nr. 232/7.04.92

Vicepresedintele Consiliului de Administratie al RENEL, vazand procesul verbal nr.

405/18.03.92 al Comisiei Tehnice de Specialitate a DGTDEE,
In temeiul Hotararii nr. 1199/1990 a Guvernului Romaniei de infiintare a RENEL,
precum si Hotararii nr. 34/1991 a Consiliului de Administratie al RENEL, emite urmatoarea

DECIZIE:

1. Se aproba “Normativul privind proiectarea si executarea bransamentelor pentru cladiri

civile” – PE155/92
2. Normativul isi incepe aplicabilitatea la data de 01.06.1992 si inlocuieste prevederile
STAS 234/86 “Bransamente electrice pentru claddiri civile. Prescriptii generaale”, pe
care Institutul Roman de Standardizare a propus sa fie anulat.
3. DGTDEE in colaborare cu ICEMENERG va multiplica si va difuza prezentul normativ
la filialele de retele electrice in numarul de exemplare necesar.
Filialele de retele electrice vor da avizele (acordurile) de furnnizare a energiei
electrice, in conformitate cu prevederile normativului.
 1. GENERALITATI

1.1. Obiectul si domeniul de aplicare

1.2. Regulile prezentate in prezentul normativ au ca obiect stabilirea conditiilor

generale de proiectare si executie a bransamentelor electrice, astfel incat sa fie asigurata
securitatea persoanelor, buna functionare a instalatiilor, diminuarea pierderilor de energie si
impiedicarea utilizarii ilicite a energiei electrice.
1.3. Prezentul normativ se aplica bransamentelor electrice si celor supuse unor lucrari
de reparatii, pentru instalatii electrice cu tensiunea intre faze de 0,4kV din cladirile de locuit,
comerciale, social-culturale si administrative.

1.2. Terminologia specifica

1.2.1. Bransamentul electric este partea din instalatia de distributie a energiei electrice
cuprinsa intre liniaa electrica (aeriane sau subterana) si instalatia interioara (a abonatului) care
are scopul de a aduce energia electrica din retea in instalatia interioara.

OBSERVATIE. Punnctul de delimitare a instalatiilor electrice dintre furnizor si consumator

(abonat) il constituie bornele de iesire din contoarul de masurare a energiei electrice.
Bransamentele pot fi individuale cand servesc un singur abonat sau colective, cand servesc
mai multi abonati.

1.2.2. Racordul electric este partea de bransament cuprinsa intre linia electrica (aeriana sau
subterana) si firida de bransament. Racordul electric poate fi aerian sau subteran.

1.2.3. Firida de bransament este componenta bransamentului in care se realizeaza

conexiunile intre racordul electric si coloanele electrice si unde se monteaza aparatele de
protectie a coloanelor electrice.

1.2.4. Firida principala este firida de bransament avind rolul de:

- nod energetic pentru manevre de intrerupere si comutatie;
- legatura intre racordul electric si coloanele electrice colective si/sau individuale.
- Protectie la scurtcircuit a racordurilor si coloanelor electrice.

1.2.5. Firida individuala este firida de bransament avand rolul de:

- leatura intre racordul electric si coloanele electrice colective si /sau individuale
- Protectie la scurtcircuit a coloanelor electrice

1.2.6. Firida secundara este componenta bransamentului avand rolul de:

- legatura intre o coloana electrica colectiva si coloanele electrice individuale ale
abonatilor
- protectie la scurtcircuit a coloanelor electrice individuale;
- masurare a energiei electrice consumate de abonat
Sinonim: Firida de distributie si contorizare montata pe palier – F.D.C.P.
1.2.7. Coloana electrica este componenta bransamentului, prin care se realizeaza legatura
intre firida de bransament si instalatia electrica a abonatului.
Coloanele pot fi:
a. Coloane electrice colective, care alimenteaza mai multi abonati si care fac legatura intre
firida de bransament si firida de distributie si contorizare;
b. Coloane electrice individuale, care alimenteaza un singur abonat

1.2.8. Puterea instalata Pi este suma puterilor nominale a tuturor receptoarelor electrice
alimentata din instalatia interioara a abonatului.

1.2.9. Puterea absorbita Pa este puterea maxima, simultan absorbita de unul sau mai multi
abonati fiind egala cu produsul dintre suma puterilor instalate si coeficientul de simultaneitate
 2. PRESCRIPTIILE DE DIMENSIONARE

2.1. Elementele de calcul

2.1.1. Dimensionarea bransamentelor se efectueaza pe baza puterilor absorbite Pa

2.1.2. Pentru consumatorii casnici se iau in considerare puterile instalate din tabelul 1

Tabelul 1
Componenta apartamentului Puterea instalata
Apart. Cu o camera + dependinte 5kW
Apart. Cu 2-6 camere + dependinte 6kW
Apart. Cu 7 camere + dependinte 9kW

NOTA: In valorile din acest tabel nu sunt cuprinnse instalatii pentru incalzirea
spatiilor si/sau gatit electric.

Pentru determinarea puterilor absorbite se iau in considerare coeficientii de simultaneitate din

tabelul 2.
In cazul apartamentelor cu mai mult de 7 camere sau a celor prevazute cu incalzit si/sau gatit
electric, puterea instalata se va calcula in functie de dotarea acestora.

Tabelul 2
Nr. de Numarul de camere la un apartament Coefic. de
Apart. 1 2-6 7 simultaneitate
kW kW kW
1 5 6 9 0,9
2 10 12 18 0,9
3 15 18 27 0,9
4 20 24 36 0,83
5 25 30 45 0,83
6 30 36 54 0,83
7 35 42 63 0,72
8 40 48 72 0,71
9 45 54 81 0,72
10 50 60 90 0,66
11 55 66 99 0,62
12 60 72 108 0,62
11 65 78 117 0,55
14 70 84 126 0,55
15 75 90 135 0,55
16 80 96 144 0,52
17 85 102 153 0,50
18 90 108 162 0,50
19 95 114 171 0,48
20 100 129 180 0,46
2.1.3. Pentru cladirile comeciale, social-culturale si administrative, puterile instalate se vor
determina prin calcul, in functie de marimea si destinatia acestora.
2.1.4. Racordurile si coloanele electrice se dimensioneaza satfel incat sa indeplineasca
conditiile de incalzire, verificarea dimensionarii facanduse in conditiile de cadere de tensiune.
Caderile de tensiune nu trebiue sa depaseasca urmatoarele valori:
- 0,5% pentru racordurile electrice subterane
- 1% pentru racordurile electrice aeriene
- 1% pentru coloanele electrice colective sau individuale

2.1.5.Racordurile electrice aeriene si coloanele electrice individuale se executa monofzat,

pentru valori ale curentilor de pana la 30A inclusiv si trifazat pentru valori ale curentilor mai
mari de 30A sau pentru abonati care au receptoare trifazate.

2.1.6. Coloanele electrice trifazate pot alimenta cel mult 20 de apartamente.

2.1.7.Sectiunile coloanelor colective din blocurile de locuinte nu trebuie sa depaseasca

3x70+35mm2 in cazul utilizarii aluminiului.

2.1.8.Sectiunile minime ale conductoarelor bransamentelor electrice, indiferent de valorile

rezultate din calcul vor avea urmatoarele valori:
-10+16mm2 Al, pentru racordurile electrice aeriene monofazate;
-3x16+25 mm 2 Al, pentru racordurile electrice aeriene trifazate
-2x6mm2Al+4mm2Cu, pentru coloanele electrice individuale
-4x16mm2Al + 100mm2 OL, pentru coloanele electrice colective

2.2 Prescriptii constructive

2.2.1. Componentele bransamentelor electrice (cabluri, conductoare, cleme, armaturi, tevi si

tuburi de protectie, firide de bransament etc.) trebuie sa corespunda caracteristicilor tehnice
din standardele de produs in vigoare.

2.2.2. In cazul racordurilor electrice aeriene, se folosesc firide individuale echipate cu

sigurante automate.

2.2.3. In cazul bransamentelor blocurilor de locuinte, se folosesc si firide secundare, avand

contoarele montate centralizat.

2.2.4. Aparatajul electric pentru protectie la scurtcircuit trebuie ales astfel, incat
caracteristicile lui de functionare sa asigure selectivitatea protectiei, izoland portiunea defecte
fara a scoate din functiune intreagga instalatie. Pentru aceasta, curentii nominali ai
sigurantelor (fuzuibile sau automate) trebuie sa fie in crestere de la receptor spre sursa. Se
recomanda ca intre curentii nominali ai doua sigurante consecutive, diferenta sa fie de cel
putin doua trepte din sirul valorilor nominale.

2.2.5. Usile metalice ale firidelor de bransament trebuie sa fie legate la bara de nul de
protectie prin intermediul unui conductor flexibil de Cu, cu sectiiunea de 16mm2.
 3. PRESCRIPTIILE DE MONTARE

3.1. Firidele de bransament

3.1.1.Firidele de bransament se monteaza in spatiul special amenajat in zid, in locuri cat mai
accesibile personalului de exploatare.
Distanta intre nivelul pardoselii si partea inferioara a firidelor de bransament trebuie sa fie de
0,4-0,5m

3.1.2.Firidele secundare se monteaza in spatii comune (de exemplu, casa scarii).

Distanta de la nivelul pardoselii la partea inferioara a firidelor secundare treduie sa fie de 0,4-
0,8m, astfel incat inaltimea celui mai de sus vizor sa nu depaseasca 1,6m.

3.2. Coloanele electrice

3.3.1.Conductoarele coloanelor electrice trebuie sa aiba sectiuni constante pe intregul traseu al

coloanelor.
3.3.2.Pentru conductorul de protectie al coloanelor electrice colective, se foloseste o platbanda
de otel zincat cu sectiunea minima de 100mm2 sau o armatura sudata cu sectiunea echivalenta
de cel putin 100mm2.
3.2.3.Conductorul de protectie ai coloanelor electrice individuale trebuie sa fie legat in cazul
firidelor de bransament la bara de legare la pamant, iar in cazul tablourilor de distributie ale
consumatorilor la borna de legare la pamant de pe rama metalica a tablourilor, destinata
special acestui scop.
3.2.4.Conductoarele unei singure coloane electrice rtrebuie sa fie intr-un singur tub de
protectie.
3.2.5.Se interzice introducerea conductoarelor destinate altor scopuri in tubul de protectie al
unei coloane electrice.
3.2.6.Traseul coloanelor electrice se alege astfel, incat sa aibe lungimea minima. Se interzice
trecerea coloanelor electricce prin: camere de locuit, incaperi umede, bai, bucatarii, spalatorii
sau locuri cu agenti corozivi fata de materialele coloanelor electrice.
3.2.7.Coloanele electrice trebuie sa fie amplasate astfel, incat trecerea lor sa nu afecteze
capaciratea portanta a structurii.
3.2.8.Se interzicce inadirea conductoarelor pe traseul coloanelor.
3.2.9.In cazul abonatilor individuali (altii decat cei din blocurile de locuinte), la care
contoarele de decontare a energiei electrice nu se monteaza in firidele secundare, la capatul
dinspre contor conductoarele coloanei electrice trebuie sa depaseasca extremitatea tubului cu
cel putin 30cm.
3.2.10.Montarea dozelor de trecere este obligatorie in cazul in care:
- lungimea coloanelor pe un traseu in linie dreapta pe orizontala depaseste 15m
- coloanele electrice au un traseu cu mai mult de 2 curbe intre firide sau mai mult de
3 curbe intre firide si tabloul electric al consumatorilor
Observatie! In cazul coloanelor in linie dreapta pe verticala nu este necesara montarea dozelor
de trecere indiferent de lungimea traseului.

3.2.11. Fiecare coloana dintr-o firida de bransamennt trebuie marcata cu o eticheta.

3.3.Verificarile bransamentelor electrice.

Verificarea bransamentelor cladirilor se face de catre personalul intreprinderilor

furnizoare de energie electrica si are drept scop receptionarea lucrarilor si racordarea
instalatiilor la energia electrica de distributie de joasa tensiune.
Normativ pentru proiectarea şi executarea instala ţiilor de conexiuni şi
distribuţie cu tensiuni pân ă la 1000 V c.a. în unit ăţile energetice

PE 102/1986
102/1986 (republicat in 1993)
1993)
CUPRINS

1. Generalitati:
1.1. Domeniu de aplicare
1.2. Definitii
2. Amplasarea instalatiilor electrice
3. Scheme electrice de conexiuni
4. Conditii privind instalarea echipamentelor electrice:
4.1. Conditii generale
4.2. Distanta de izolare in aer de conturnare si de protectie
4.3. Coridoare si accese
4.4. Tablouri de conexiuni si distributie
4.5. Aparate de conectare
4.6. Sigurante fuzibile
4.7. Baterii de condensatoare shunt pt i mbunatatirea factorului de putere
4.8. Cai de curent
4.9. Dispunerea fazelor si marcarea
5. Incaperi de productie electrica

Anexe
Anexa 1. Lista reglementarilor tehnice
Anexa 2. Gradul de protectie minim admis pentru tablouri de distributie si bare de distributie in diferite
categorii de incaperi sau spatii.

1
 1. GENERALITATI
1.1 Domeniu de aplicare
1.1.1 Prezentul normativ se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor tehnologice electrice de
conexiuni si distributie, fixe si definitive, a caror tensiune nu depaseste 1000 V si cu frecventa
nominala de 50 Hz, din unitatile energetice, si anu me: din centrale electrice si termice, stat iile de
transformare si conexiuni si instalatiile electrice de distributie publica.

1.1.2 Proiectare si executarea instalatiilor aferente constructiilor din unitatile energetice indicate la
pct. 1.1.1. se vor realiza in conformitate cu Normativul privind proiectarea si executarea
instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V la consumatori (I7 - republicat).

1.1.3 Prezentul normativ nu se aplica la realizarea instalatiilor electrice in medii cu pericol de

explozie, pt care se vor folosi prevederile din prescriptiile specifice (anexa 1).

1.1.4 Prezentul normativ se aplica la instalatiile noi. Instalatiile electrice care la data intrarii in vigoare
a prezentului normativ sunt executate sau in curs de executie, in conformitate cu conditiile
anterioare ale acestei prescriptii, pot fi mentinute in situatia existenta. Adaptarea la prezentul
normativ se realizeaza din initiativa beneficiarului.

1.1.5 Extinderea instalatiilor aflate in functiune sau inlocuirea unor elemente din acestea se va efectua
de regula, conform prezentului normativ. In cazul unor dificultati de realizare, justificate prin
proiect, extinderea se admite sa se faca dupa vechile prescriptii.

1.1.6 In afara prevederilor din prezentul normativ la amenajarea instalatiilor electrice mentionate la
pct. 1.1.1. trebuie sa se tina seama de prevederile prescriptiilor energetice conexe in vigoare,
prevazute la anexa 1.

1.1.7 Echipamentele si materialele electrice utilizate la realizarea instalatiilor electrice trebuie sa

corespunda standardelor de fabricatie in vigoare si sa fie omologate.

1.2. Definitii
In sensul prezentului normativ notiunile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1.2.1. Definitii generale:
a) Echipamentul electric se considera totalitatea masinilor electrice, aparatelor electrice si materialelor
electrice din componenta unei instalatii electrice.

b) Aparatele electrice se considera toate elementele principale din componenta unei instalatii electrice
de joasa tensiune, exclusiv masinile electrice, ca de exemplu:
− aparate de conectare, ca: intreruptoare contactoare, separatoare etc (incusiv dispozitivele lor
de actionare);
− sigurante si alte dispozitive de protectie;
− transformatoare de masura etc.
c) Materiale electrice reprezinta toate elementele din componenta unei instalatii electrice de joasa
tensiune care servesc la ansamblarea masinilor electrice si a aparatelor electrice, ca de exe mplu:
− conductoare izolate sau neizolate;
− materiale izolante;
− cleme, armaturi etc.
d) Tabloul de distributie (tablou) este echipamentul care realizeaza distributia energiei electrice la
acelasi nivel de tensiune si poate fi construit din unul sau mai multe panouri sau dulapuri.

e) Panoul electric este un element component, in constructie deschisa, al unui tablou de distributie
echipat cu aparate si materiale electrice.

2
f) Dulapul electric este un element component, in constructie inchisa al unui tablou de distributie
echipat cu aparate si materiale electrice.

g) Barele de distributie se considera un ansamblu de materiale si eventual, aparate electrice destinate

realizarii unor conexiuni.

h) Separarea de lucru se numeste separarea vizibila a unei instalatii electrice sau a unei parti dintr-o
instalatie electrica fata de elementele aflate sub tensiune, pe toate partile in vederea efectuarii unor
lucrari sau operatii, cu respectarea normelor de protectie a muncii in vigoare pt instalatiile electrice.

i) Distanta de izolare in aer intre doua parti neizolate sub tensiune sau intre acestea si parti legate la
pamant este distanta cea mai scurta in aer liber, fara intreruperi de alte materiale izolate.

j) Distanta de conturnare reprezinta distanta cea mai scurta de-a lungul izolatiei, intre doua parti
neizolate sub tensiune sau intre acestea si parti legate la pamant.

k) Distanta de protectie contra atingerilor accidentale este distanta determinata de conditiile

impiedicarii apropierii periculoase de partile sub tensiune ale personalului de exploatare sau ale
utilajelor de exploatare si de reparatii, cu respectarea normelor de protectie a muncii in vigoare pt
instalatiile electrice.

l) Conditiile climatice normale ale mediului ambiant se considera acele conditii in care nu se depasesc
valorile normate.

1.2.2. Categorii de instalatii

a) Instalatie electrica de conexiuni si distributie (instalatie electrica) se considera acea instalatie care
primeste si distribuie energie electrica si care cuprinde ansamblul tablourilor electrice (principale si
secundare) si ale aparatelor, inclusiv caile de curent pentru alimentarea lor.

b) Instalatii electrice de utilizare sunt acele instalatii care cuprind circuitele receptoarelor individuale
(motoare, rezistente, corpuri de iluminat etc.) alimentate din tablourile de forta si/sau iluminate.

c) Instalatie electrica de exterior este o instalatie electrica sau o parte dintr-o instalatie electrica, in
care echipamentele electrice sunt amplasate intr-un spatiu deschis, acoperite sau neacoperite.

d) Instalatie electrica de interior este o instalatie sau o parte din aceasta in care echipamentele electrice
sunt amplasate intr-un spatiu inchis (interior) si sunt protejate impotriva influentei directe a
intemperiilor atmosferice.

e) Instalatie electrica de tip deschis este o instalatie electrica in care persoanele sunt protejate numai
impotriva atingerilor accidentale ale partilor sub tensiune, prin ingradiri de protectie sau prin
amplasarea echipamentului la inaltimea corespunzatoare, in zonele inaccesibile atingerilor
accidentale.

f) Instalatie electrica de tip inchis este o instalatie electrica la care echipamentul electric este dispus in
carcase inchise, astfel incat nici o parte sub tensiune din instalatie nu poate fi atinsa, cu grad de
protectie minimum IP 20.

g) Instalatie electrica capsulata este o instalatie electrica la care echipamentul este inchis in carcasa de
protectie, in general metalica, legata la pamant, cu grad de protectie minimum IP 54.

h) Instalatie electrica prefabricata este o instalatie electrica continand aparate de conectare,

instrumente de masura, dispozitive de protectie si automatizare si care se livreaza complet pregatita
si incercata electric pentru a fi montata pe santier.

3
1.2.3. Categorii de incaperi si spatii
a) Incapere sau spatiu de productie (ne-electrica) se numeste acea incapere sau spatiu in care se
efectueaza diverse operatii sau procese tehnologice, accesibil si persoanelor neinstruite in
exploatarea instalatiilor electrice.

b) Incapere sau spatiu de productie electrica se numeste acea incapere sau spatiu care serveste
exclusiv pentru procese tehnologice electrice. Accesul in aceste incaperi sau spatii este permis
numai persoanelor autorizate pentru exploatarea instalatiilor electrice respective si care au
responsabilitate in acest sens, in conformitate cu normele de protectie a muncii pentru instalatiile
electrice.

c) Coridor de manevra (deservire) se numeste coridorul de pe care este prevazut a actiona cel putin un
aparat de conectare dintr-o instalatie electrica.

d) Coridor de supraveghere se numeste coridorul care serveste exclusiv pentru supravegherea

functionarii sau pentru revizia aparatelor montate si de pe care nu se fac actionari de aparate de
conectare din instalatia electrica.

e) Din punct de vedere al pericolului de electrocutare, se deosebeste urmatoarele categorii de incaperi

sau zone:
− Incapere sau zona nepericuloasa (la soc electric), caracterizata prin urmatoarele conditii de mediu:
− umiditatea relativa a aerului: maxim 75%;
o o
− temperatura aerului: +15 C – +30 C;
− pardoseala izolata electric;
− Incapere sau zona periculoasa,caracterizata prin cel putin una din urmatoarele conditii de mediu:
− umiditatea relativa a aerului: intre 75% si 97%;
o o
− temperatura aerului: +30 C – +35 C;
− pulberi conductive (pilitura de fier, grafit etc.);
− fluide care micsoreaza rezistenta corpului uman;
− elemente conductoare in legatura electrica cu pamantul, ocupand in zona de manipulare
maximum 60% din suprafata;
− pardoseala neizolata electric (beton, pardoseala umeda, pamant etc.);
− Incapere sau zona foarte periculoasa, caracterizata prin cel putin una din urmatoarele conditii de mediu:
− umiditatea relativa a aerului: peste 97%;
o
− temperatura aerului: peste 35 C;
− agenti corosivi;
− elemente conductoare in legatura electrica cu pamantul, care ocupa in zona de manipulare
peste 60% din suprafata zonei.

f) Incaperi cu pericol de incendiu sunt acele incaperi in care se prelucreaza, se utilizeaza sau se
depoziteaza materiale combustibile.

NOTA
In prezentul normativ se folosesc urmatoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate a prevederilor:
− trebuie, este necesar, urmeaza indica obligativitatea stricta a respectarii prevederilor in cauza;
− de regula indica faptul ca prevederea respectiva trebuie sa fie aplicata in majoritatea cazurilor; nerespectarea
unei astfel de prevederi trebuie justificata intotdeauna in proiect;
− se recomanda, pe cat posibil indica o rezolvare preferabila, care trebuie sa fie luata in considerare la alegera
solutiei, dar care nu este obligatorie;
− se admite indica o solutie satisfacatoare, care poate fi aplicata in situatii particulare, fiind obligatorie
justificarea ei in proiect.

4
 2. AMPLASAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

2.1. Amplasarea tablourilor de distributie principale si secundare se va face pe principiul optimului

tehnico-economic.

2.2. La amplasarea instalatiilor electrice trebuie sa se tina seama de posibilitatea de extindere a

acestora. De regula intervalul de timp pentru care se va asigura aceasta posibilitate va fi de circa
10-15 ani.

2.3. Se va evita pe cat posibil amplasarea tablourilor de conexiuni si distributie in incaperi umede, cu
actiune chimica daunatoare, cu praf, cu temperatura ridicata si cu pericol de incendiu. Daca
amplasarea instalatiei in conditiile de mediu de mai sus este necesara din punct de vedere al
procesului de productie, amenajarea acestor instalatii si alegerea echipamentului se vor face cu
respectarea masurilor suplimentare de protectie indicate in prezentul capitol. Pentru alegerea
gradului si masurilor de protectie necesare, se va tine seama de efectele cumulate ale pericolelor
existente.

2.4. Amplasarea instalatiilor electrice in spatii de productie deservite de macarale, poduri rulante,
monoraiuri sau alte mecanisme pentru transport si pentru ridicare se va face in afara zonelor de
actiune ale acestor mecanisme.

2.5. In spatiile de productie pot fi amplasate numai instalatii electrice de tip inchis sau capsulat.
Se admite amplasarea instalatiilor de tip des chis, cu conditia ca partile aflate sub tensiune sa nu fie
accesibile personalului neinstruit (vezi figura 1);
In spatiile de productie electrica, protectia personalului impotriva atingerilor accidentale ale
elementelor aflate sub tensiune, in timpul executarii lucrarilor de exploatare, se asigura prin una
din urmatoarele masuri:
a) amplasarea la inaltime corespunzatoare, in zonele inaccesibile atingerilor accidentale (pct4.3.9.);
b) ingradiri de protectie definitive, pline sau din plasa (se admite si folosirea barierelor) (pct.4.2.2.b,c);
c) dispunerea echipamentului in carcase inchise (instalatii de tip inchis).

2.6. Se admite montarea in aceeasi incapere a unor instalatii de tensiuni diferite, in cazul in care
exploatarea lor se face de aceeasi organizatie de exploatare (de exemplu, tablourile de JT
impreuna cu transformatoarele de M.T./J.T). Se recomanda ca instalatiile electrice de interior cu
tensiunea pana la si peste 1000 V sa fie amplasate in incaperi separate.

2.7. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice de conexiuni si distributie in interiorul incaperilor de

cabluri, cu exceptiile prevazute in normativul PE 107.

2.8. Amplasarea si montarea aparatelor si tablourilor electrice trebuie sa se faca astfel incat ele sa nu
stanjeneasca circulatia pe coridoare.

2.9. Amplasarea si montarea aparatelor si tablourilor electrice trebuie sa se faca astfel incat
intretinerea, verificarea, localizarea defectelor si reparatiilor sa se poata realiza cu usurinta.

2.10. In cazul inglobarii instalatiilor electrice in cladiri cu alte destinatii, precum si la amplasarea
instalatiilor electrice in raport cu alte constructii, se vor folosi echipamente electrice cu grad de
protectie corespunzator mediului respectiv.

2.11. Se interzice modificarea destinatiei incaperilor situate deasupra instalatiilor electrice inglobate in
cladiri, modificare care contravine proiectului initial. Orice lucrare care ar putea afecta si
incaperea instalatiei electrice inglobata in cladire se va executa numai cu acordul prealabil al
intreprinderii care exploateaza aceste instalatii.

5
2.12. La amplasarea instalatiilor electrice este necesar a se tine seama de urmatoarele conditii:

a) Conditiile climatice normale ale mediului ambiant pt. echipamentul instalatiilor electrice de
joasa tensiune sunt indicate in tabelul 1.
Tabelul 1
Denumirea factorilor climato- Unitatea de Amplasarea instalatiilor
meteororlogici masura De interior De exterior
o
Temperatura Valoarea maxima de C +40 +40
ambianta scurta durata
o
Valoarea maxima a C +35 +35
mediei in 24 de ore
o
Valoarea minima C -5 -30
o o
Umiditatea relativa maxima % 80% la 35 C 100% la +25 C

NOTE
1. Pentru echipamentele de masura, comanda, automatizare si similare, inglobate in echipamentul de
o
joasa tensiune, valoarea minima a temperaturii in interiorul echipamentului va fi de +5 C.
2. Valorile indicate sunt valabile pentru aparatajul fabricat in Romania; pt apatele fabricate in alte tari,
aceste valori pot fi schimbate in functie de conditiile impuse de constructorul respectiv.
3. Valorile din tabelul 1 sunt valabile pentru echipamentul montat in instalatii electrice montate pana la
altitudinea de 1000 m.
4. Daca nu se pot asigura constructiv conditii climatice necesare pt. echipamentul electric prevazut a
se monta in interior sau daca, din diverse motive nu se poate procura echipament de tip interior, se
poate utiliza echipamentul de tip exterior.

o
Se admite montarea aparatelor in statii in care temperatura minima poate fi sub +5 C, cu conditia
prevederii unei incalziri locale care sa asigure temperatura minima necesara sau in cazul in care fabrica
producatoare a aparatului permite acest lucru.
o
In cazul instalarii echipamentelor in spatii in care temperatura maxima depaseste +35 C, dar nu
o
mai mult de +40 C, se vor lua masuri pt. reducerea incalzirii pe caile de curent (inclusiv cele ale
aparatelor) sau pt climatizarea incaperilor, pt. a nu depasi temperatura limita admisa pt. aceasta.
o
In cazul in care, in locul de instalare, temperatura depaseste +40 C., se vor monta instalatii si
aparate special construite, in vederea functionarii la temperaturi mai ridicate.

b) Conditiile climatice normale ale mediului ambiant pt. conductoare flexibile din instalatiile
electrice exterioare de joasa tensiune sunt indicate in normativul PE 106.

c) Altitudinea. Daca instalatiile electrice urmeaza a se monta la o altitudine mai mare de 1000 m,
se vor utiliza aparate corespunzatoare functionarii la altitudinea respectiva, conform indicatiilor fabricii
constructoare referitoare la: curenti de sarcina, tensiune de lucru etc. In aceste instalatii, distantele de
izolatie se vor mari fata de cele indicate la pct. 4.2 cu 1,25% pt. fiecare 100 m intre 1000 m si 3000 m
altitudine.

d) Pericolul patrunderii apei si prafului. In incaperile cu praf sau in care exista pericolul
patrunderii apei, se vor utiliza aparate, tablouri sau dulapuri inchise etans, cu grad de protectie stabilit
conform STAS 5325, STAS 5625 si conform normativului republican I 7.

e) Pericolul de coroziune. Intregul echipament montat in incaperi cu pericol de coroziune va fi

protejat prin inchidere in carcase rezistente la actiunea umiditatii si contra agentului corosiv respectiv.
In cazul in care nu se pot realiza conditiile de mai sus, se admite folosirea de echipamente in constructie
normala, insa prevazute cu o protectie suplimentara (de exemplu, acoperirea cu o vopsea rezistenta la
agentul corosiv, capsulare etc.), care nu trebuie sa afecteze conditiile de functionare a echipamentului.

6
 f) Pericolul de incendiu. Incadrarea incaperilor din punct de vedere al pericolului de incendiu se
va face conform normelor PE 118. Sistemul constructiv al tablourilor si echipamentelor montate in
aceste incaperi trebuie astfel realizate, incat sa nu poata constitui cauza unui eventual incendiu (arcuri
electrice libere, temperaturi ridicate in interiorul echipamentului).
Constructiile pentru montajul instalatiilor electrice vor fi confectionate din materiale
incombustibile (panouri, stelaje etc.).
Pentru elemente de izolatie se admite si folosirea de materiale greu combustibile. Clemele si
carcasele aparatelor vor fi din materiale incombustibile sau termorezistente cu R i≥2, conform STAS
7137, privind rezistenta la incandescenta a materialelor plastice. Se interzice montarea aparatelor cu ulei
in interiorul tablourilor.

g) Pericolul deteriorarii mecanice. Se va evita amplasarea instalatiilor electrice in locuri in care

acestea pot fi expuse deteriorarii mecanice.
In cazul in care acest lucru nu este posibil, instalatiile vor fi protejate impotriva deteriorarii
mecanice prin mijloace speciale.
La proiectarea instalatiilor electrice de joasa tensiune se vor respecta si indicatiile privind
masurile de protectie antiseismica, prevazute in instructiunile PE 148.

h) Iluminatul si ventilarea. Instalatiile electrice trebuie sa fie prevazute cu iluminat si ventilare, in

conformitate cu prevederile prescriptiilor PE 022, I 7 si PE136.

3. SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI

3.1. Schema electrica de conexiuni si distributie a unei instalatii electrice trebuie sa fie s impla, clara si
sa permita efectuarea manevrelor rapid si fara pericol de accidentare.

3.2. In cazul in care functionarea in paralel a doua sau mai multe surse este interzisa (depasirea puterii
de scurtcircuit, tensiuni nesincrone etc.), trebuie prevazute blocaje corespunzatoare pt. impiedicarea
conectarii lor in paralel. In cazuri extreme, in care aceste blocaje nu se pot realiza, se admite
montarea unor indicatoare de securitate.

3.3. Circuitele de alimentare (intrare) a tablourilor vor fi prevazute cu intreruptoare (manuale sau
automate). In posturile de transformare se admite sa nu se monteze aceste intreruptoare, in cazul in
care exista alta posibilitate de intrerupere a curentului pe circuitul de alimentare in cadrul postului,
in aceeasi incapere, cu respectarea prevederilor pct 3.6.

3.4. Intreruptoarele automate vor fi prevazute, de regula, numai pe acele circuite pt. care nu se pot
asigura cu alte aparate, mai ieftine (separatoare de sarcina, sigurante etc.), conditiile de rupere a
curentiilor de scurtcircuit, selectivitatea protectiei sau operatiilor de automatizare necesare.

3.5. Schema electrica a instalatiilor si echipamentului prevazut trebuie sa permita realizarea si

exploatarea instalatiilor pt. masura si protectie, precum si a altor instalatii (de exemplu,
automatizare, telemecanica etc.), in conditii lipsite de pericol pentru personal.

3.6. Toate instalatiile de conexiuni si distributie trebuie prevazute cu dispozitive pentru separari de
lucru. In cazul in care punctele de separare nu se gasesc in zona de lucru, conditia de separare se
considera indeplinita numai daca responsabilitatea separarilor de lucru este a aceleiasi persoane si
daca aceasta responsabilitate unica poate fi asigurata pe timpul separarii de lucru, la toate punctele
de separatie.

7
3.7. Ca elemente de separare urmeaza a fi folosite numai aparate sau dispozitive cu intrerupere vizibila
a circuitului (sigurante fuzibile, intreruptoare in aer s eparatoare, aparate debrosabile, eclise etc.).

3.8. Legarea la pamant si la nul trebuie realizata conform conditiilor prevazute in STAS 6616, STAS
6119 si STAS 4102.

4. CONDITII PRIVIND INSTALAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

4.1.Conditii generale

4.1.1. Intregul echipament din instalatiile electrice cu tensiuni sub 1000 V (de exemplu tablourile
aparatele, barele de distributie, izolatoarele, caile de curent etc.) trebuie sa fie astfel ales,
dimensionat si instalat incat sa corespunda din toate punctele de vedere conditiilor de exploatare,
in toate regimurile de functionare stabilite, instructiunilor de montare si utilizare ale fabricii
constructoare, precum si conditiilor de mediu in care este pus sa functioneze.
Verificarea aparatelor si a cailor de curent la scurtcircuit se va face in conformitate cu
prevederile instructiunilor PE 103.

4.1.2. Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare, care sa corespunda datelor sale
tehnice, precum si indicatorul de recunoastere.

4.1.3. La alegerea aparatelor si materialelor electrice trebuie sa se tina seama de caracteristicile lor
particulare (sistemul de montaj, efectele functionarii asupra spatiului inconjurator, degajari de
caldura, sistemul de legare a conductoarelor etc.).

4.1.4. Sistemul constructiv si amplasarea tablourilor, aparatelor si materialelor in instalatiile electrice

trebuie sa fie in asa fel realizate, incat sa se asigure pastrarea caracteristicilor de functionare,
posibilitatea transportului, manipularii, supravegherii, revizuirii si repararii acestora fara pericol
si, de regula, fara perturbarea instalatiilor vecine.

4.2. Distanta de izolare in aer, de conturnare si de protectie

4.2.1. In cazul instalatiilor prefabricate, distantele de izolare minime nu se normeaza. Aceste instalatii
se vor verifica la tensiunile de incercare prevazute in STAS R 9321: Prefabricate electrice de
joasa tensiune.

4.2.2. La realizarea tablourilor si barelor de distributie se vor respecta urmatoarele:

a. Distanta minima de izolare in aer intre piesele sub tensiune fixe ale diferitelor faze,
precum si intre acestea si parti metalice legate la pamant trebuie sa fie de cel putin 15
mm, iar distanta de conturnare trebuie sa fie de cel putin 30 mm.
b. Distanta de protectie de la partile neizolate care se afla sub tensiune trebuie sa fie:
• 50 mm, la pereti, usi pline sau alte elemente de constructie;
• 100 mm la ingradiri sau usi din plasa;
• 200 mm la bariere.
Pt. aceste distante vezi fig. 2.
c. Peretii de protectie sau usile pline, precum si ingradirile de protectie sau usile din plasa
trebuie sa aiba inaltimea minima de 1.7 m, iar barierele de 1.2 m.
d. Peretii, usile, ingradirile de protectie si barierele trebuie sa fie suficient de rezistente din
punct de vedere mecanic si bine fixate.
Peretii de protectie sau usile pline trebuie executate din materiale rigide si
incombustibile. In cazul folosirii tablei de otel, aceasta va avea o grosime de cel putin
2 mm. Ingradirile sau usile din plasa se executa din plasa metalica cu ochiuri de cel mult

8
 40 x 40 mm. Barierele se executa, de regula din material rau conducator de electricitate
(de obicei lemn ignifugat).
e. In situatia in care, din diverse motive, distantele din fig. 2 nu pot fi respectate, se admite
folosirea unor pereti intermediari din materiale izolante, daca prin incaperi sa va proba
capacitatea de izolare pentru dispozitia respectiva si numai in cazul folosirii de materiale
izolante care sa-si pastreze in timp caracteristicile dielectrice.
Verificarea se va face la tensiunile de incercare prevazute in STAS R 9321.

4.3. Coridoare si accese

4.3.1. Latimea si inaltimea coridoarelor de deservire trebuie sa asigure posibilitatea deplasarii usoare,
efectuarii reviziilor locale si manipularii comode a aparatelor, echipamentelor si utilajelor de
lucru din instalatie, precum si posibilitati de evacuare in caz de incendiu.

4.3.2. Latimea coridorului de deservire din fata sau spatele tabloului, masurata de la ingradirea de
protectie si alte elemente de constructie (perete, bariere de protectie etc.) pana la partile
proeminente ale tabloului trebuie sa fie de cel putin 0.8 m, iar distanta intre elementele neizolate
aflate sub tensiune, din spatele tabloului, si elementele de constructie de pe peretele opus trebuie
sa fie de cel putin 1 m.

4.3.3. Distanta intre tablou si perete, in cazul in care nu este necesar accesul in spatele panoului, nu se
normeaza.

4.3.4. Distanta pe orizontala intre marginea tabloului de distributie si conductele metalice aparente
(neacoperite cu materiale) in contact cu pamantul va fi de minimum 1,25 m.

4.3.5. Latimea coridorului de deservire intre doua tablouri sau intre alte tablouri si alte utilaje sa fie de
cel putin 1 m, iar distanta d intre elementele neizolate, sub tensiune, situate de o parte si de alta
a coridorului trebuie sa fie de cel putin 1.4 m ( fig. 2).

4.3.6. In cazul in care distantele d si a de la pct 4.3.2. si 4.3.5. nu pot fi respectate, se vor prevedea
ingradiri de plasa sau tabla pana la inaltimea de la care aceste distante sunt respectate, dar nu
mai putin de 1,7 m.

4.3.7. Inaltimea libera a coridorului de deservire, masurata intre pardoseala si tavanul incaperii sau
pana la alte elemente constructive, care nu se gasesc sub tensiune trebuie sa fie de cel putin
1,9 m (fig. 2).

4.3.8. Distanta intre partile sub tensiune neingradite, situate deasupra coridoarelor de deservire si
pardoseala, trebuie sa fie de cel putin 2,5 m ( fig. 2).

4.3.9. In cazul in care aceasta distanta nu poate fi respectata, ea va putea fi micsorata, cu conditia
ingradirii in plan orizontal, dedesubtul partilor sub tesiune, prin plase sau tabla. Aceasta
ingradire nu va putea fi insa sub inaltimea de 1,9 m.

4.3.10. Inaltimea minima fata de padoseala a legaturilor de jos ale tablourilor inchise trebuie sa fie astfel
stabilita, incat sa permita posibilitatea realizarii razei de curbura a cablului cu diametrul cel mai
mare, iar inaltimea maxima, fata de pardoseala, a laturii de sus a tabloului sa fie de cel mult
2,2 m.

4.3.11. Coridoarele de deservire a sirului de tablouri, care au o lungime mai mare de 10 m pe o singura
latura, vor fi cu 2 accese. Accesul in coridorul din spatele tablourilor poate fi realizat fie dinspre

9
 coridorul din fata tablourilor, fie dinspre o alta incapere. Cand coridorul are o latime mai mare
de 3 m, prevederea a doua accese nu este obligatorie.

4.3.12. Usile incaperilor se vor deschide, de regula spre exetrior, cu exceptia usilor care separa incaperi
cu instalatii cu tensiunea peste 1000 V, fata de cele cu tensiunea pana la 1000 V, la care
deschiderea usilor se va face spre incaperile cu tensiunea pana la 1000 V. Usile trebuie
prevazute cu broaste a caror deschidere fara cheie sa se poata efectua numai din interior.
Latimea usilor va fi de cel putin 0,75 m, iar inaltimea de cel putin 1,9 m.

4.4 Tablouri de conexiuni si distributie

4.4.1. Conditiile generale privind instalarea tablourilor de conexiuni si distributie vor fi cele de la
pct.4.1.

4.4.2. Alegerea tipului de tablouri care urmeaza a fi folosite pt. realizarea instalatiilor electrice de
conexiuni si distributie se va face tinand seama de conditiile indicate la pct. 2.5. si 2.12. Toate
panourile de tip deschis cu accese prin spate vor fi prevazute cu bariere sau usi de plasa,
conform pct.4.2.2.c.

4.4.3. Materialele care pot fi folosite la confectionarea tablourilor trebuie sa fie incombustibile si
nehigroscopice. Se admit materiale termoizolante cu R i≥2.

4.4.4. Tablourile de distributie trebuie montate perfect vertical si bine fixate pt. a nu fi supuse
vibratiilor.

4.4.5. Conductele electrice, barele, clemele si bornele de legatura din interiorul dulapurilor sau din
spatele tablourilor trebuie sa fie usor de indentificat si accesibile pt. verificari si reparatii.

4.4.6. Se recomanda ca legaturile pentru curenti mai mari decat 100 A, din interiorul tablourilor, sa fie
realizate din bare.

4.4.7. Se recomanda ca in acelasi panou (dulap) sa nu fie grupate circuite de curent alternativ cu
circuite de curent continuu sau de tensiuni diferite.
In cazul in care aceasta conditie nu poate fi realizata, se recomanda ca circuitele sa fie montate
separat si marcate distinct. Aceasta conditie nu se aplica la aparate care, prin functionarea lor,
necesita circuite cu curenti de natura diferita sau tensiuni diferite.

4.4.8. Tablourile inchise pentru curenti pana la 200 A si cel mult cinci circuite se admit a fi executate
fara cutii de bare.

4.4.9. La posturile de transformare pe stalp, tabloul de joasa tensiune cu aparate de protectie si masura
(sigurante sau intreruptoare automate, transformatoare de curent, contoare) trebuie sa fie inchis
intr-o cutie metalica cu gradul de protectie IPW 33. Se va avea in vedere asigurarea unei
temperaturi minime admise de aparatajul montat si impiedicarea producerii condensului in
interior (pct. 2.12.a.).

4.4.10. Tablourile, panourile si circuitele din acestea se vor prevedea cu etichete pentru identificare.

4.4.11. Tablourile si stelajele aferente trebuie protejate impotriva coroziunii prin vopsire.

4.4.12. Gradul de protectie a tablourilor va fi stabilit in functie de conditiile de instalare, in

conformitate cu normativul I 7.

10
4.5. Aparate de conectare

4.5.1. Conditiile generale privind instalarea aparatelor de conectare vor fi cele indicate la pct. 4.1.

4.5.2. La alegerea aparatelor de conectare, in afara conditiilor indicate la pct. 4.1., trebuie sa se tina
seama de capacitatea si frecventa de conectare, precum si de durata de conectare.

4.5.3. Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate, incat sa intrerupa simultan toate fazele
circuitului pe care il deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protectie.
Conductorul de nul poate fi intrerupt numai in instalatiile in care acesta nu este folosit si pt.
protectie.

4.5.4. Aparatele de conectare se vor amplasa astfel incat arcele sau scanteile electrice care apar in
timpul exploatarii normale sa nu fie periculoase pt. personalul de exploatare si sa nu poata cauza
scurtcircuite, puneri la pamant sau deteriorarea obiectelor inconjuratoare.

4.5.5. Aparatele cu conectare in forma de cutite se vor monta astfel incat sa nu se poata inchide sub
actiunea greutatii proprii a partii mobile, prin vibratie sau prin lovirea aparatului. In stare
decuplata, elementele (contactele) mobile ale aparatului trebuie, pe cat posibil, sa nu ramana sub
tensiune.

4.5.6. In dispozitivele de actionare a aparatelor de conectare cu capac sau montate in spatele panoului
sau in interiorul dulapului si manevrabile din fata trebuie indicate clar pozitiile INCHIS si/sau
DESCHIS.

4.5.7. Se recomanda ca actionarea aparatelor sa se faca prin manete de actionare. In cazul actionarii cu
ştangă, aceasta va fi izolata cel putin pentru tensiunea aparatului deservit.

4.5.8. Sensul de miscare al dispozitivului de actionare manuala trebuie sa poata fi clar recunoscut. El
trebuie sa aiba aceeasi semnificatie pt. aparatele de conectare cu functii identice dintr-o
instalatie.

4.5.9. Fiecare aparat de conectare trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda
datele sale tehnice, precum si un indicativ de recunoastere.

4.6. Sigurante fuzibile

4.6.1. Conditiile generale privind instalarea sigurantelor fuzibile vor fi cele de la pct. 4.1.

4.6.2. In instalatiile electrice vor fi montate numai sigurante calibrate.

4.6.3. Sigurantele cu capac filetat trebuie sa fie montate in asa fel, incat conductoarele de alimentare sa
fie legate la suruburile de contact, iar conductoarele de plecare sa fie legate la duliile filetate.

4.6.4. Se interzice montarea sigurantelor pe conductoarele instalatiei de protectie (nul, pamant etc.).

4.6.5. Sigurantele trebuie sa fie astfel montate, incat eventualele spatii ale unui arc sa nu prezinte
pericol pt. restul instalatiei si pt. personalul de exploatare.

4.6.6. Pe etichetele sigurantelor fuzibile se vor nota si curentii nominali ai fuzibilelor.

11
4.7. Baterii de condensatoare şunt pt. imbunataţirea factorului de putere

4.7.1. Conditiile generale privind instalarea bateriilor de condensatoare vor fi cele indicate la pct. 4.1.

4.7.2. Protectia la supracurenti a bateriilor de condensatoare se va realiza prin sigurante fuzibile sau
intreruptoare automate care permit intreruperea curentilor capacitivi.

4.7.3. In cazul existentei unor receptoare care constituie surse de armonici periculoase pt. baterie, se
vor face verificarile si se vor lua masurile prevazute in normativul PE 143.

4.7.4. Bateriile de condensatoare trebuie prevazute cu posibilitati de descarcare automata fie pe

infasurarile masinilor si transformatoarelor in cazul racordarii nemijlocite la aceastea, fie pe
rezistente speciale, care trebuie sa asigure scaderea tensiunii la bornele bateriilor sub 40 V, intr-
un timp mai scurt de 1 min.
De asemenea, se vor asigura posibilitati de descarcare suplimentara cu stanga izolata, conform
normelor PE 119.

4.7.5. Bateriile de condensatoare pot fi instalate in incaperi separate sau in dulapuri speciale.
Spatiile in care se instaleaza bateriile de condensatoare vor avea asigurata aerisirea, vor fi uscate,
vor fi ferite de praf, de agenti agresivi (corosivi), de socuri, de trepidatii, de caldura si de pericol
de incendiu.
La instalarea bateriilor de condensatoare se vor respecta si conditiile de umiditate si temperatura
indicate de producatorul de condensatoare.

4.7.6. Carcasa condensatoarelor si stelajelor de sustinere trebuie legate prin conductoare de protectie la
pamant.

4.7.7. La proiectarea bateriilor de condensatoare cu unitati care au impregnant toxic si poluant, se vor
lua urmatoarele masuri:
− usa de acces la condensatoare se va prevedea cu un indicator de avertizare, din care sa
rezulte pericolul prezentat de impregnantul toxic si nebiodegradabil;
− precizarea masurilor de protectie a muncii care se refera la manipularea si depozitarea
condensatoarelor care prezinta scurgeri de impregnant, la curatarea condensatoarelor
acoperite cu impregnant, precum si la regulile care trebuie respectate in scopul prevenirii
eventualelor imbolnaviri, ca urmare a patrunderii substantei toxice in organism;
− dotarea bateriilor de condensatoare cu materiale necesare respectarii igienei muncii.

4.8. Cai de curent

4.8.1. Conditiile generale privind alegera, dimensionarea si instalarea cailor de curent vor fi cele de la
pct. 4.1.

4.8.2. Pentru realizarea cailor de curent din instalatiile electrice se vor folosi de regula conductoare si
bare de aluminiu. Utilizarea conductoarelor si barelor de cupru urmeaza sa se faca in
urmatoarele cazuri:
a) la circuitele care alimenteaza receptoare de importanta deosebita, cum sunt pompele de
incendiu, consumatorii de siguranta la centralele electrice, atunci cand conductoarele din
2
aluminiu sunt mai mici de 10 mm ;
b) la circuitele care alimenteaza receptoare amplasate in medii cu pericol de explozie, in cazurile
indicate in normativele specifice acestor medii;
c) in incaperi si in spatii din exterior cu mediu corosiv, in cazurile in care stabilitatea chimica a
aluminiului sau otelului nu este corespunzatoare si numai daca instalatiile nu pot fi realizate in
executie etansa la agentii corosivi respectivi;

12
 d) la instalatiile de pe utilajele mobile, cum sunt macaralele, podurile rulante, vibratoarele si la
cele de pe utilajele supuse socurilor sau vibratiilor permanente, care se pot transmite cailor de
curent;
e) la instalatiile de protectie prin legare la pamant sau la nul, in cazurile mentionate in
standardele in vigoare specifice acestor instalatii;
f) la circuitele de comanda, automatizare, masura si semnalizare, cu exceptia circuitelor de
2
alimentare a tablourilor de comanda atunci cand sectiunea este mai mare de 10 mm sau a unor
receptoare electrice, cum sunt vanele, ventilele si clapetele prevazute numai cu comanda locala
si care nu fac parte din sistemul de automatizare al instalatiilor respective, cazuri in care se
prevad conductoare sau cabluri de aluminiu.

4.8.3. La alegera solutiilor de realizare a instalatiilor de conexiuni si distributie se va avea in vedere

posibilitatea utilizarii conductoarelor neizolate.

4.8.4. La montarea conductoarelor rigide se vor prevedea, de regula, dispozitive de prindere si de

compensare, care sa permita dilatarea barelor si preluarea vibratiilor produse de manevrarea
aparatelor de conectare.

4.8.5. In toate cazurile in care se utilizeaza cabluri, trebuie respectate prevederile din Normativul pt.
proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice – PE 107, precum si indicatiile fabricii
constructoare de cabluri.

4.8.6. In toate cazurile in care se utilizeaza conductoare, trebuie respectate prevederile din Normativul
privind proiectare si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V la consumatori-
I7, referitoare la aceste conductoare.

4.8.7. Imbinarile si contactele cailor de curent vor asigura posibilitatea de trecere a curentului electric
corespunzator sectiunii curente, rezistenta mecanica necesara si pastrarea in timp a calitatilor
mecanice si electrice ale contactelor.

4.8.8. Imbinarea conductoarelor se poate face cu suruburi sau prin sudura. Imbinarea prin lipire nu se
admite. Imbinariile dintre conductoare de metale diferite se vor executa fie cu tratarea
corespunzatoare a suprafetelor de contact, fie prin folosirea unor piese speciale .

4.8.9. In scopul supravegherii temperaturii imbinariilor la conductoarele rigide ale cailor de curent pt.
intensitati mari, se recomanda acoperirea imbinarilor cu vopsea care isi schimba culoarea in
functie de temperatura.

4.8.10. Barele sau conductoarele de nul intre punctul neutru al transformatoarelor si tablouri, precum si
intre tablouri se vor monta tot atat de ingrijit ca si cele de faza, ele fiind protejate impotriva
atingeriilor si deteriorariilor, ca si conductoarele sau barele de faza.
Sectiunea conductoarelor sau barelor de nul va fi egala cu sectiunea celor de faza (in cazul unor
2 2
materiale identice) pana la sectiunea de 16 mm . In cazul unor sectiuni mai mari de 16 mm ale
conductoarelor sau barelor de faza, conductorul sau bara de nul va avea sectiuni mai mici decat
conductoarele fazelor, conform STAS 6616.
2
Bara de nul din interiorul tabloului se va realiza din otel cu sectiunea minima de 150 mm , daca
din verificarea la stabilitatea termica la scurtcircuit nu rezulta o sectiune mai mare.
Dispunerea barelor colectoare se recomanda sa se faca in plan orizontal si numai in cazuri bine
motivate se recomanda sa se faca in plan vertical.

4.8.11. In interiorul tablourilor trebuie sa se prevada pe bare suprafete neizolate si nevopsite, pt. a face
posibila scurtcircuitarea si legarea la pamant. Aceste suprafete vor fi cositorite.

13
4.8.12. Elementele constructiilor care se gasesc in apropierea partilor conductoare de curent si care pot
fi atinse de personal nu trebuie sa se incalzeasca datorita actiunii curentului electric la
temperaturi peste +50° C, iar temperatura celor care nu sunt accesibile atingerii personalului nu
trebuie sa depaseasca, de regula temperaturi peste +70 ° C.
Constructiile continand elemente metalice nu se vor verifica la incalzire in regim normal, cand
curentii in caile de curent invecinate nu depasesc 1000 A.

4.9. Dispunerea fazelor si marcarea

4.9.1. Sistemele de bare colectoare se marcheaza cu cifre arabe, iar sectiile aceluiasi sistem de bare
colectoare cu litere majuscule.

4.9.2. Marcarile panourilor trebuie sa fie vizibile:

a) la instalatiile electrice exterioare, cel putin din locurile de unde se face manevrarea aparatelor de
conectare de la fata locului;
b) la instalatiile electrice interioare, atunci cand usile tabloului sunt inchise, cat si atunci cand sunt
deschise.

4.9.3. Toate circuitele din tablourile instalatiilor de conexiuni si distributie trebuie prevazute cu
inscriptii vizbile si neechivoce, in care sa se indice destinatia fiecarui circuit. Inscriptiile trebuie
facute pe partea din fata a tablourilor, iar, in cazul deservirii acestora din ambele parti,
inscriptiile trebuie facute si pe partea din spate.

4.9.4. Sistemele de bare colectoare, precum si derivatiile acestora vor fi marcate dupa cum urmeaza:
a) faza L1 in culoarea rosu inchis ;
b) faza L2 in culoarea galben;
c) faza L3 in culoarea albastru inchis;
d) bara neutru N in culoarea negru;
e) barele de legare la pamant in culoare negru;
f) bara de nul de lucru si de protectie PEN in culoarea verde-galben;

4.9.5. Izolatia conductoarelor de nul de protectie (PE) sau a conductoarelor (comune) de nul de lucru si
de protectie (PEN) trebuie sa fie de culoare verde-galben;

4.9.6. Barele neizolate PEN si PE vor fi marcate cu benzi transversale verzi si galbene;

4.9.7. In cazul conductoarelor rigide, acestea vor fi vopsite in intregime (cu exceptia imbinarilor) in
culoarea respectiva.
In cazul conductoarelor flexibile, marcarea se va face numai in anumite puncte de fixare vizibile.

4.9.8. Marcarea cablurilor se va face in conformitate cu normativele PE 107 si PE 111-7.

4.9.9. De regula se vor monta inscriptii privind destinatia si indicatoare de securitate, in conformitate
cu normele de protectie a muncii, in urmatoarele puncte:
a) pe toate portile si usile de acces spre spatiile de productie electrica si spre incaperile
tehnologice anexe;
b) pe ingradirile exterioare (de incinta) spre spatiile de productie;
c) pe ingradirile de protectie din interiorul spatiilor de productie electrica;
d) pe instalatiile de tip inchis din spatiile de productie electrica.

4.9.10. In incaperile de productie electrica se interzice prevederea altor inscriptii, afise etc. decat cele
legate direct de procesul tehnologic, de protectie a muncii si de P.S.I.

14
4.9.11. Culorile lampiilor care indica pozitia unui aparat de conectare trebuie sa fie, conform STAS
9153, urmatoarele:
a) verde pt. pozitia deschis;
b) alb pt. pozitia inchis.

5. INCAPERI DE PRODUCTIE ELECTRICA

5.1. Incaperile continand instalatii electrice de conexiuni si distributie trebuie sa fie din materiale
incombustibile

5.2. Incaperile de productie electrica trebuie sa fie finisate, incat sa permita o intretinere usoara.

5.3. In cladirile de productie electrica, amplasate in afara localitatilor se admit ferestre numai daca
terenul pe care se afla aceste cladiri este imprejmuit sau pazit.

5.4. Pentru evitarea patrunderii animalelor mici in incaperile instalatiilor electrice, toate orificiile din
incaperi cu alta destinatie trebuie amplasate la o distanta minima de la sol de cel putin 25 cm si
prevazute cu plasa metalica cu ochiuri de cel mult 8x8 mm. Toate orificiile pentru trecerea dintr-
o incapere in alta si in exterior trebuie sa fie inchise, respectiv etansate, cu materiale
incombustibile.

5.5. Nu se admit denivelari ale pardoselilor sau praguri de-a lungul coridoarelor, in incaperile de
productie electrica.

5.6. Se admite trecerea prin incaperile de productie electrica a unor conducte de incalzire in teava,
servind exclusiv pt. instalatia respectiva, cu conditia folosirii de tevi imbinate prin sudura fara
flanse, ventile etc., precum si a canalelor de ventilare din cutii sudate, fara flanse, clapete etc.
Se admite si instalarea unor conducte de trecere in aceste incaperi, excuzandu-le pe cele cu
lichide si gaze inflamabile sau de abur, in aceleasi conditii de mai sus.

5.7. In incaperile de productie (neelectrica), distanta intre marginea tablourilor de distributie si

conductele de apa, abur, aer comprimat, gaze sau lichide inflamabile etc. trebuie sa fie minim
1,25 m.

5.8. Prevedera iluminatului natural in incaperile de productie electrica nu este obligatorie. Incaperile
instalatiilor electrice trebuie prevazute cu iluminat electric, conform normativelor I7 si PE 136.

5.9. Incaperile instalatiilor electrice vor fi prevazute, de regula cu ventilatie naturala. In cazul in care
Ventilatia naturala nu asigura conditiile climatice indicate la pct.2.12., trebuie prevazute
instalatii de ventilatie mecanica.

5.10. In zone cu atmosfera poluata sau agresiva din punct de vedere chimic, se recomanda ca
incaperile de productie electrica sa fie prevazute cu instalatii care sa impiedice patrunderea
acestei atmosfere in interior (eventual instalatii de suprapresiune).

15
 Fig.1. Amplasarea panourilor deschise în spa ţii de producţie

Fig.2. Distanţe minime de protecţie şi de deservire la instala ţii electrice sub 1 kV

16
 Anexa 1
Lista reglementarilor tehnice conexe

A. Normative aprobate de alte unitaticentrale decat MEE

− Norme republicane de protectia muncii
− I 7/78–Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V la
consumatori
− P 118/83–Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului
− ID 17–Normativ privind proiectarea instalatiilor in medii cu pericol d e explozie

B. Normative aprobate de MEE

1. PE 009/81–Norme de prevenire stingere si dotare impotriva incendiilor pt. ramura energiei electrice si
termice
2. PE 022-1/79–Directive de proiectare a centralelor termoelectricea retelelor electrice de transport si
termoficare
3. PE101/85–Normativ pt. constructia instalatiilor electrice peste 1 kV.
4. PE 103/70 –Instructiuni pt dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la solicitari mecanice si
termice, in conditiile curentilor de scurtcircuit
5. PE 106/83–Normativ pt constructia liniilor de joasa tensiune aeriene
6. PE 107/81–Normativ pt proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice
7. PE 111/7-85–Instructiuni pt proiectarea statiilor de conexiuni si transformare si marcarea instalatiilor
electrice
8. PE 112/82–Normativ pt. proiectarea instalatiilor de curent continuu din centrale si statii electrice
9. PE 119/82 –Norme de protectia muncii in instalatii le electrice
10. PE 136/80–Normativ republican privind folosirea rationala a energiei electrice l a ilumunatul artificial,
precum si in utilizari casnice
11. PE 143/80–Normativ privind limitarea regimului deformant
12. PE 148/85–Normativ privind conditiile generale de proiectare antiseismica a instalatiilor tehnologice din
statiile electrice

C. Standarde
1. 930-75–Retele electrice. Tensiuni nominale si abateri admisibile
2. 4102-80–Piese pt. Instalatiile de legare la pamant de protectie
3. 4936-86–Marcarea barelor si baretelor colectoare pt.centrale si statii electrice de conexiune si transformare
4. 5325-79–Grade normale de protectie ale utilajelor electrice.Clasificare si simbolizare
5. 6119-78 –Instalatii electrice de joasa tensiune. Instalatii de legare la pamant de protectie.Prescriptii
6. 6616-83 (completat in 85)–Legare la nul de protectie.Prescriptii
7. 6877/1/73–Echipamente electrice pt. atmosfera explozibila.Conditii tehnice generale de calitate
8. 7137-73–Materiale plastice. Determinarea rezistentei la incandescenta a materialelor plastice rigide
9. 9153-68 –Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare si a butoanelor de comanda luminoase
10. R 9321-75 –Prefabricate electrice de joasa tensiune
11. 9638-74 –Marcarea conductoarelor izolate pt. identificarea circuitelor instalatiilor electrice

17
 Anexa 2
Gradul de protectie minim admis pt. tablouri de distributie si bare de distributie in diferite
categorii de incaperi si spatii

Denumirea Categoria incaperii,locului sau spatiului

echipamentului
U0 U1 U2 U3 PI EE C Spatiu expus
PC Pericol de la intemperii
incendiu
Tablouri de IP30 IP30 IP33 IP54 IP44 IP00 IP30 IPW33
distributie si
bare de
distributie

Observatii
1. Categoria incaperii,locului sau spatiului este in conformitate cu normativul republicanI 7.
2. Gradele normale de protectie sunt in conformitate cu STAS 5325-79.

18