Tema 2

Ștefănică Mihăiță

Geografia turismului

Semigrupa 202 A

Anul 2

TIPURI ȘI EXEMPLE DE REGIUNI GEOGRAFICE CONTURATE PE BAZA CRITERIULUI STRUCTURAL –

REGIUNI POLARIZATE

Aplicația practică nr. 1a

Realizați propriul model de evidențiere a regiunilor polarizate, având la dispoziție schema din figura 1. Spațiul din
figurile a și b conține câte 3 poli de rang superior și câte 30 de centrii teritoriali de importanță locală. Conexiunile dintre centrii
teritoriali și polii lor de atracție sunt cuantificate prin intermediul unor fluxuri de intensități și valori diferite. Aplicația constă în
trasarea de vectori (săgeți) conform intensității fluxurilor, ale căror valori se regăsesc în tabelul de mai jos, și în funcție culorile
de la legendă, între centrele teritoriale locale și centrele de polarizare de rang superior. Ulterior, se vor delimita arealele
polarizate de către fiecare dintre cele trei centre (pentru fiecare din cele trei ipostaze ale fig. 1). Ce diferențe observați?

Fig. 1 Repartiția teritorială a fluxurilor între diferiți centri de polarizare

Între centrii de polarizare din figura 1 se pun în evidență următoarele valori ale intensității fluxurilor: a b C
1→A=3 2→C=4 3→B=5 4→B=2 5→C=4 6→A=2 7→B=3 8→A=6 9→C=1 10→B=7
11→A=7 12→C=1 13→B=3 14→C=6 15→A=2
16→A=5 17→B=3 18→C=3 19→A=2 20→B=4 21→B=1 22→A=3 23→C=3 24→B=5 25→A=2 26→C=3 27→A=3
28→C=7 29→B=2 30→C=5
1→A=3 2→C=4 3→B=5 4→B=2 5→C=4 6→A=2 7→B=3 8→A=6 9→B=1 10→A=1
11→A=7 12→A=1 13→B=3 14→C=6 15→C=1
16→A=5 17→C=1 18→A=2 19→A=2 20→B=4 21→A=1 22→A=3 23→C=3 24→B=5 25→C=2 26→C=3 27→A=3
28→C=7 29→B=2 30→C=5
C→B=2
C→A=3
B→C=9
A→C=8
A→B=4
B→A=2

Legenda:
Intensitatea fluxurilor 0-3 (redusă - roșu) 4-7 (medie - verde) 8-10 (ridicată – albastru)
Aplicația practică 1b
Analizând vectorii conform intensității fluxurilor de migrație din România, în raport cu limitele de județ și
de regiune de dezvoltare (anii 1991, 1998, 2002 și intervalul 2006-2008), și conexiunile dintre polii de
atracție existenți, menționați în cel puțin o pagină:
- care sunt modificările în cadrul fluxurilor de migrație (intensitate, orientare) pentru anii analizați?
Motivați și explicați cauzele care au determinat modificările intervenite înainte de anul 2000 și după anul
2002. - care sunt principalele județe/ regiuni polarizatoare? Care sunt factorii de atracție cu rol de
polarizare? - care este regiunea/ polul de atracție care și-a menținut poziția? Există diferențe pe parcursul
anilor analizați?
2
 Fig. 2
Orientarea fluxurilor de migrație în România în anii 1992, 1998, 2002 și în perioada 2006-2008

Prin întermediul hărților suport putem constata faptul că polii de atracție în spre
care s-au îndreptat un numar mare al populatiei migratoare a României este spre
municipiul București dar și spre zona care îl înconjoară reprezentată de județul Ilfov ,
alți doi mari poli de atractie sunt reprezentați de județul Timiș și județul Constanța.
În anul 1991 s-a constata un flux migrator destul de mare pe teritoriul României
deoarece acela a fost primul an după caderea regiumului comunist la care mai
contribuie la deplasarea populației spre marile centre polarizante care și au pastrat un
numar mare de locuri de muncă.Astfel că după anul 1991 se constată o scadere a
fluxului migrator spre centele polarizante Timiș repectiv Constanța intensitatea
păstândusi -o municipiul București in anul 1998. Schimbări se pot constata după anul
2000 si anume începând cu anul 2002 cel care iși păstrează poziția ca principal centru
polarizator este Bucureștul celelalte centre pierzându-si din fluxurile de intensitate mare
.
În anul 2002 se poate remarca faptul că un flux de rangul 1 își face apariția în
regiunea Muntenia Sudică cu număr de 30 mii de persoane .
alta regiune de intens polarizată din cadrul acestui se poate considera și în regiune
Banatului unde se poate remarca rangul 1 si rangul al 2 lea atât inter -regional cat si
extra regional.De asemenea fluxul de rangul 2 se constată sși in județele Satu Mare,
Maramureș ,Cluj , Suceava, Iași , Arad ceea ce inseamnă că aceste prezină un numar
mediu de migranți în comparație cu judetul Ilfov , județul Dolj , județul Brăila , județul
Galați cât și municipiul București .
Totodată flux de rangul al 3 lea se remarcă în cadrul
județelor:Dolj ,Harghita,Mehedinți , Brasov e.t.c deoarece prezină un numar mic de
migranți .În cadrul intervalului de timp 2006-2008 nu aduce schimbări radicale în ceea
ce privește gradul de polarizare al principalelor centre migratoare. În anul 2008 criza
economică mondială a afectat migrația România deoarece populatia s-a indreptat spre
centre economice mai stabile precum Bucureștiul .
De asemenea putem vedea faptul ca regiunea Bucurestiului are un numar de
migranti de 2500 de persoane spre deosebire de anul 2002 unde se inregistrează un
numar mare de persoane de circa 30 mii . În concluzie putem spune faptul că de
alungul anilor analizati nu se constată schmbări radicale în ceea ce priveste fluxurile de
migranți care se realizează pe teritoriul României totodată se remarcă si faptul ca de
alungul timpului centrele polarizante mari au rezistat chiar daca intensitatea fluxurilor a
scazut .