Capitolul 6 Indexuri, scale si tipologii Cercotatorl sunt nevolt! de multe of! s8 foloseasca inclcatori mulial pentru a masura in mod adecvat si valid 0 variabilé. Indexurile, scalele gi tpologile sunt masuri compuse ulile, create prin mbinarea mai multor indicator ai variabllelor. Rezumatul capitolulul —— Introducere Construirea sealelor ‘Scala Bogardus a distange sociale Indexuri versus scale Scalele Thurstone Scalarea Likert ‘Construirea indexurilor Semantica diferenials ‘Selectarea itemilor Scalarea Gutman Examinarea reltilor empirice ‘Scorarea indexului Tipok ‘Rezolvarea probleme’ datelor lips ‘Validarea indexului ‘Statuul femeilor: unexemplu de construire a unui index Sociology@)Now™™: Research Methods ‘liza acest instrument online pentru 2 reusi la urmitorul examen. Dupi ce vei citi acest, capitol, merge la ,Resuse de sudiu pe imernet, de Ie sfrstlcapitluli, entra fla cam putei beneticia de SociologyNow: Research Methods. ere INDFXUR, SCALE $1 TIPOLOGIE a Introducere ‘Asa cumam vizut in capitolul 5, multe concept stintfice sociale aw injelesuri complexe ‘i variate, Realizarea de misuritori pentru a incorpora asemenea concepte poate fi 0 ‘provocare. Amintif-va discusia noastr despre validitatea de coninut cae are in vedere ‘Captareatuturor dimensiunilor diferte ale unui concept. ‘Pent a obtine 0 acoperire extinsi a dimensiunilor variate ale conceptuui, de obieei vem newie si facem observaii multiple cu prvire la acel concept. Asadar, de exempla, Bruce Berg (1989, p. 21) ii sPtuieste pe operatori de interviuri detaliates& pregiteasct Intrebarie esenfiale, care sunt ,directionate spre obtinerea informatie speciice dorte”. in plus, cercetitorul ar trebui si-si pregateascé Inirebiri suplimentare: ,inrebiri garecum echivalente celor esentiale, dar formulate sor difeit, Indicator multpli sunt folosij, de asemenea, pentru daele canttaive, $4 presupunem A planificayi un sondaj. Desi, uneori, puteli crea un singur item de chestionar care Inglobeach variabila de interes - ,Genul: ) Masculin Q Feminin” este un exemplu simplu -, alte variable sunt mai putin simple si pot necesita creazea a numeros item de cchestionar pentru a le masura adecvat. “Analisi de date canttative au dezvoltattzhnici specific pentru combinarea indicatorilor tr-o singura masurd. Acest capitol tateazA construirea a doua tipuri de masuri compuse de variaile: indenurile gi scalele. Deyi aceste misuri pot fi foloste in orice tip de ceroetare sociald, ele se intnesc ce! mai adesea in sondaje si in metodele cantitative. O ‘curt secfune la fnalulacestu capitol abordeaza tema tipologilor, relevant at pentru cercetare calitaiva, cit si pentru cea canitativ. “Masurile compuse sunt flosite adesea in cercetrilecanttatve, din mai multe motive. {In primal rind, cercetitori social doresc adesca s&studiezevariabilele care au indicatori singular, neclari sau ambigui. Indicatorit singulari sunt suficienji pentru anumite ‘ariabile, precum varsta, Putem determina virsta unui respondent al unui sonda) print-0 fntrebare simpla: Citi ani ai?°, In mod similar, putem determina trajul unui ziar tuitindune par si Simplu la numrul raportat de iar. Totusi, in cazol conceptelor complese, cercetitorit rareori pot dezvolta indicator singular, inainte de cercetarea propriv zis. Acestlucru este valabil in special penru aitudini si orient. De exemplu, ‘areori un cercetator de sondaje de opinie poate planifica intrebar singular de chestionar ‘are ar sublinia prejudecdjile respondentilor, orientirile lor poitice, izolaea lor socialé fete. Cercetitorul poate, mai degrabf, si creeze anumittitemi, fiecere dint ei oferind ‘anumite indcit despre variabile. Luafi individual, fiecare dire acest itemi se poate ‘ove lipsit de valditate saw fidelitate pentru multi dinire respondent. Totusi, 0 masura compust poste depisi aceasti problema. Th al Goilea rand, cercetitorii ar putea dori sf aplice o misurlordinalé a unei variabile (68 spunem, clinierea), aranjind cazurile in citeva categorii ordinate, de fexemplu, dela foarte slab Ia foarte puternic8. Este posibil ca un singur item de date si ru aiba destule categorii pentru a oferiintervalul de variait dort. Torus, un index sau © seal, formate dint-o serie de itemi, pot oferiintervalul necesar. in slirsit, indexurile si scalele sunt instrumente eficiente pentru analiza datelo. Dac Iuim in considerare un singur item, objinem doar o indicate generala cu privire la 0m ‘STRUCTURAREA INVESTIOAT ‘variabila dati, dar daca jinem cont de mai mult itemi, acestia ne pot da o indicate mai ‘corecti i mai cuprinziioare. De exemplu, un singur editorial de ziar ne >oate da c&teva. indicagi despre orientate poitice ale aceluiziar. Examinnd mai multe editorale, probe ‘c& vor obfine o mai bu evaluare, dar manipularea simultand a mai multcritemi poate fi ‘foarte complicatd. Indexurile si scalele (mai ales scalele) sunt instrumente eficiente de sreducere a datelor: ne permit si rezumim mai mulfiindicatori fnt-un singur rezulat ‘mumeric, mengindnd, in acelasi timp, detalile specific ale tuturor indicatorlor individual Indexuri versus scale ‘Termeni inder si scald sunt folosti de obicei, tntr-un mod imprecis gi sunt intersanjabili {in literatura cercetirii sociale. Cele douk comune, dar in aceasth carte vom face distinctie Intre ele. Cu toate acestea, exist © tendinj crescdndy in literaturs de a folosi termenul scald pentru a se face referireatit la indexuri, ct sila scale, asa cum sunt ele diferentiate aici. {In primul rind, sf observm ce au ele in comun. Atit scale, cit gi indexurile sunt misuri ordinale ale variablelor. Ambele ordoneazi unitiile de analiz8 dupa variable specifice precum : religioziate,alienare, status socioeconomic, prejudecatd sau sofsticare intelectual, De exermpl, scoral une persoane fe peo scat, fe pe un index al relgioziai 1ne da 0 indicate cu privire la relativa ei religiozitate comparativ cu alte persoane. Mai mult, atitscalele, cit si indexurile sunt mlsuri compuse ale varabilelor adic ‘misuri ce se bazeazl pe mai mult itemi. in consecing, scorul unui respondent pentna un index sau o scald referitoare la reigiozitate este determinat de raspunsurile date la difergi itemi de chestiona, fiecare dntre ele furnizind un indiciu despre religoztatea acestuia. In mod similar, IQ-ul nei persoane se bazeazK pe rispunsuri date la un numar mare de teste ‘eu fntrebari. Orientarea politic a unui ziar poate fi reprezenta prin scorul unui index sau al nei scale reflectind politica editorial a ziarului cu referre la difertechestiun poitce. ‘In ciuda acestor caracteristici comune, este utils se fact o distinct inte indexuri i scale. {n aceasti carte le vom diferentia dupa modul in care scorurile sunt distribute in fiecare dintre cele dow. Construim un index prin simpla acumulare de scoruri ‘cordate unor atributeindividuale. De exemplu, putem miisura prejudecata prin adunarea ‘numarului de afirmapii ce contin prejudeciti cu care flecare respondent a fost de acord. “Totus, construim o sealé prin acordarea de scoruri modelelor de raspansuri, recunoscind || faptul c& unii itemi reflecti un grad destul de slab al variabilei, in timp ce alii reflecta un ‘grad mai puternic. De exemplu, a accepia faptul c& ,Femeile sunt diferite de barbati" este, in cel mai bun caz, 0 dovadd slabs de sexism in comparatie cu acordul fa de fapeul & ,Femeile nu ar trebui sl aiba drept de vot” cali profit de diferenjele de intensitate dintre atributele aceleiast variable pentru a | identifica modele distincie de rispuns. INDEXURI, SCALE $1 TIPOLOGHL a | -- Uatenmatro ces ptcncae [ssa | [ser | [omen were tartar rome inn (Gee Se | [ere Siete soiunivepeinggrdesimiare | "PET | | = Serer Pour cen nt Se 2a ee eee) eae (ener SEE alkene eRe Pearl feaee aca Tne | tne | | "aioe | | ane fionarpubli/seminarea une peti politce! ‘donarea de bani pentr 6 etu74 poliic/donarea de bani pentru un candidatscrerea uneisersor cltre edtor/convingerea euiva Ii schimbe imentia de vr, Logica construillsealel 1 citevaactuniplitice care rerezines pre fare diferite de activism: de exemplu,pariciparee Ia alegeri pent ofuncte publiedreprezntS un grad mai mare de activism decitsimpla prezents ta vot. Mai mult, © probabil ea oriine care a ftreprins una dine aejunile mai serioase lef innreprins si pe cele mat usoare, ‘Pentru a consrui 0 scald a activismulul politic, am putea acorda scoruri pentru camen tn funeye de tiparle ideale” urmatoare cae il reprzint cel mai fie! Cunidanra pena ‘prec pote Manca in al we campant pole Conic ba ‘ocangante pid Pareipaea ae Figura 6.1 ~ Inderuri versus scale, Att indexurie, cts salelecautd st masoare varabile ‘recum aetivismul poi. In timp ce indexurile numérd indicatortvariabill,scalele Tin cont de intenstie diferitealeacelorindicatort ‘Sa discutam in detaliu acest exemplu simplu de disriminare sexuala. $4 ne imaginim ct le cerem oamenilor sii exprime pirerea in legiturd cu cele doui afirmafii prezentate wus. S-ar putea ca uni sf fie de acord cu ambele, iar afi si-si exprime dezacordul {in privinga amindurora. Dar si presupunem ed v-ag spune ca cineva a fost de acord cu ‘una gi g-a exprimat dezaprobarea in legatur’ cu cealaltt: putefighici cu care dintre cele ‘doui a fost de acord gi cu care nu? As banui ck persoana in discutie a fost de acord cu faptul cd femeile sunt diferite dar nu a fost de acord cu faptul cele ar trebui impiedicate si voteze. Pe de alti parte, m-ag indoi cf cineva ar dori interzierea dreptului de vot femeilor, susfinand in acelagi timp c& nu exist nici o diferengd intre bicbati si femei ‘Acest lucru mu ar avea sens. "Acum si luim in considerare urmatoarele. Cele dout raspunsuri pe care le-am cerut fiecirei persoane ar determina, tehnic vorbind, patru modele de rispuns : acord/acord, acord/dezacord, dezacord/acord si dezacord/dezacord. Totusi, tocmai am observat c&ey SSTRUCTURAREA INVESTIGATIE rnumai tei dintre cele patru modele au sens si este posbil ca ele s& apart in realitate, in timp ce indexurile evalueazi oamenii in funciie de rdspunsurile lor, scale Ti evaluewzi. pe baza tiparelor de raspuns : determin modelele logice de rispuns si fi evaluim pe respondenti in functie de modelul de care rispunsurile lor se apropie cel mai mt. Figura 6.1 ilustreazd grafic diferenfadintreindexuri si scale. Si presupunem cl vrem si dezvoltém o unitate de misura a activismului politic, icentificdndu-i pe acei oameni care sunt foarte activi in problemele poltice, pe cei care na prea partcip& si pe cei care se afl, oarecum, inte cele dou categorii descrise anterior. Prima parte a figurit 6.1 ilustreazs logica indexurilor. Figura aratl sase actiuni politce diferite. Desi atit eu, cat st dumneavoastr s-ar putea si nu fim de acord cu ‘numite detalii, cred c& ar trebui si acceptim faprul c8 cele sase acfiuni reprezints, in ‘mare, acelagi grad de activism politi. FFolosind acest sase item, am putea constru un index al activismului politic, acordand fiecdrei persoane un punct pentru acjiunile pe care le-a tntreprins. Dac¥ afi scris unui functionar de stat si afi semnat o petit, afi obfine un total de dow puncte, Daca am oferit bani unui candidat si am convins pe cineva si-si modifice optiunea de vot, ag ‘objine acelasi scor. Folosind aceasta abordare, am conchice e% amandoi am dat dovad de acelasi grad de activism politic, desi am adoptatactiuni difeite A doua parte a figurii 6.1 descrie logica construiri scalei. In acest caz, actiunile reprezinta, in mod cla, diferte grade de activism politic, de lao simpla participare la vot [a candidatura in alegeri pentru o functie public. Mai mult, in cazul acesta pare sigur s& presupui un tipar al actiunilor. De exemplu,tofi cei care au contribuit cu bani probabil cX au si votat. Cei caré au lucrat la organizarea campaniei au oferit probabil bani si au votat. Acest lucru sugereazii c4 majortatea oamenilor se vor incadra numa inr-unul din cele cincitipare de acjiune idealizate, representate de ilustratia din josul figuri. Discutia despre scale, care urmeazi in acest capitol, descrie modaliifi de ‘dentficare a camenilor prin tipul pe cate il reprezinté cel mai Fidel. Dupa cum vesi presupune, scalele sunt, in general, superioare indexurilor, pentru c& scalele iau in considerare intensitatea cu care diferii itemi reflect variabila masuratl De asemenea, dupi cum arati exemplul din figura 6,1, rzzultatele scalei confer mai multe informa decat cele ale indexului. Din nou, ineti cont de faptul cd termenul scald este folosit de multe ori gresit, ficdndu-se referire la misuri care sunt, de fat, indexuri Simpla numire a unei masuri drept scala in loc de index ma rezolva problema, Exist alte doua conceptualizri gresite in legaturd cu folosirea scalelor, pe care ar trebui si le cunoastet. fn primul rind, fapral ca o combinare de mai multi itemi de date SK devin o scali depinde aproape intotdeauna de egantonal de observatii studiate Anum itemi pot forma o scalé pentru un anumit esantion, dar nu si pentru altul. Din acest motiy, sf nu porniti de la premisa c& un set de itemi dai este o scala doar pentru 8 $a dovedit a fi astel intr-un studi anterior. In al doilea rand, folosirea tehnicilor specifice de scalare ~ cum ar fi scalarea Guttman, ce urmeaza a fi discutata ~ nu asigurd ctearea une scale. Aceste tehnici ne permit, mai degrabll, sf aflim dacd un set de itemi repretints sau nu o seal. ‘© cxaminare a unor cercetati sociale va va demonstra cX cercetitori flosesc indexuri ‘mult mai freevent decét scale. Totusi, in mod ironic, literatura metodologic confine foarte putne informatii despre cum se construieste un inde, in timp ce discusile legate de construirea de scale sunt foarte numeroase. Se pare cl sunt dou motive pentru INDEXURI, SCALE $1 TIPOLOGIE ns -aceastt neconcordani, In primal rnd, indexurile sunt mult mai frevent flosite pentru ‘ef scalele sunt aesea dif sau imposibl de contri cu informatie altel indemdnd {inal dolea rind. metodee legate de construire indexull par att de evident si direct, ‘neat acestea nu sunt discuate prea mult ‘Totusi, mu est: simplu st inflegi construire de indexuri, Eyecul general in dezvoltarea tchniclor de construire a indexurlor a dus la relizarea multo: indexuri grsite in sercetarea social. Dat find acest cr, am dedicat mai molt de jumatate din acest ‘capitol descrerii metodelor de construire eindexului.Inelegand temeinic logica acestel ‘activi, ves fi mai bine pregitit in incercarea de a consru scale. wr adevir, un index bine construit se poate dovedi a fi 0 scala Construirea indexurilor ‘Si analizim acum patra pasi fundamentali in construirea unui index : selectarea posi- Dililor temi, examinarea relailor lor empirice, scorarea indexulu si validarea lui. Vom finalize aceastt discutie prin examinarea constririi unui index care oferd informatit ‘despre starutl femeilor in diferite yi. Selectarea itemilor Primul pas in crearea unui index este selectareaitemilor pentru un index compus, care este creat pentru a misura anumite varabile, Validitatea aparent Primul criteriu in selectarea itemilor ce trebuie inclugi tnir-un index este validitatea aparentd (sau validitatea logict). Dac dori si misuragi conservatorismul politic, de ‘exemplu, fiecare dinre item trebuie sf apard din start ca indicdnd conservatorismul (sau ‘opusul lui, liberalismul). Afilierea la un anumit partid politic poate reprezenta un astfel de item, Un alt item ar fi unul care le cere oamenilor si aprobe sau s4 dezaprobe viziunile politce ale unei bine cunoscute figuri politice conservatcare, In construirea ‘unui index al religiozitti, puteti lua in considerare itemi ca: participarea la slujbele religioase, acceptarea anumitor credinge religioase si frecventa rugiciunl; flecare dintre acestea par si ofere anumite indicii despre religiozitate, Unidimensionalitatea Literarura metodologiet despre conceptualizare si misurare accentueaz nevoia de ‘unidimensionalitae in construirea unui index sau a unei scale. Adica, o masuré compusd ar trebui sf reprezinte doar o dimensiune a unui concept. {n consecing, itemii care reflecti fundamentalismul religios nu ar tebui inclusi in misurarea conservatorismulu politic, chiar dact cele doua variable pot fi empiric legate una de cealalté.2 STRUCTURARPA INVESTICATIF General sau specific Desi misurle ar trebui si reflecte aceeasi dimensiune, dimersiunea general pe care Incercati si 0 mAsurati poate si aiba mai multe nuange. In exemplul religiozitii, indicatorii mensionati anterior ~ pariciparea la slab, credinga etc. ~reprezin& diferite tipur de religioztate. Dac dort si va concentrati asupra participa la rtualulreligios, ar trebui si alegetiitemii specifici pentru acest tip de religozitate: participarea la slyjbele religioase gi la alte ritualuri, cum ar fi confesiunea, bar mitzvah, prosternarea spre Mecca si altele asemenea. Dac& dorti si misurattreligiozitatea int-un fel mai ‘Beneral, aj include un set echilibrat de item, flecare find reprezentarea diferitelor tipuri de religioztate, lastest, natura itemilor pe care i-afi include er determina felul fn care Variabla este misurati, in mod specific sau general Variatia ‘in selectarea itemilor pentru un index tebuie si luati in caleul si cantitatea de variate pe ‘care o oferi. Dacd un item este menit s indice conservatorismul politic, de exempl, ar ‘rebui sX notayi numarul de respondent care ar putea fi etichetafi drept conservatori de ‘acest item, Dact un anumit item nu identifica nicio persoand ca fiind Conservatoare sau, din contra, fi considera pe tof. conservatori ~ de exemplu, dac& nimeni nu a aprobat o figurd politic de extrem dreapta ~, acel item nu va fi folositor in construirea unui index Pentru a garanta varatia, avefi dous optiuni. in primul rand, pate selecta cétiva itemi ale cAror rispunsuri impart oamenii aproximatv in mod egal in ceea ce priveste “variabila, de exemplu, jumatate conservator si jumdtateliberali. Desi nici un rlspuns nu "va putea 2 justfice de una singurcaracerizareaunei persoane ca flind foarte conservatoare, doar acea persoan care a dat rispunsuri conforme conservatorismului la toi itemii ar ‘putea fi consideratd astel ‘A doua optiune este de a selectaitemi diferiti din punctul de vedere al variayiei. Un _asfel de item poate si identifice aproximativ jumatate dine subiecti ca find conservator, in timp ce un altul poate s considere doar cigiva dintre respondenti ca avind aceasti orientare, Tineti cont c& aceas a doua optiune este necesard pentru realizarea scalelor, -dar si rezonabild pentru construirea indexurior. Examinarea relatiilor empirice Al doilea pas in construirea unui index este examinarea relagilor empirice dintre itemi lufi in considerare pentru incluziune, (Pentru detalii, vezi capitolul 14.) Se stabileste 0 relatie empiric& atunci cind raspunsurile respondentului Ia o Intrebare ~ in cadrul unui ‘chestionar, de exemplu ~ ne ajutls& prezicem felul in care va rispunde la alte incre ‘Daet do itemi sunt asociai empiric, putem considera cl fiecare reflects acecasi variabild sii putem include pe amndoi in acelasi index. Existt dout feluri de relai posible intre semi: bivariate si multivariate INDEXURL, SCALE $1 TIPOLO 2 Relagiile bivariate 0 relaje bivarata este, simplu spus,o relaie ttre dou varibile.S& presupunem ct rem si misurém spijinul respondenilor acordat patcpari Statlor Unite in cadrul, Najinilor Unite. Un indicator al difeitelor nivele de sustinere ar fi intrebarea Consider ck sustinerea financiard a Naiunilor Unite de etre SUA este CQ prea mare D suficients C prea seszuti?”. ‘Un al doiea indicator al sustinert pent Nayunile Unite poate 1 reprezeniat de fntrebarea ,Ar trebui ca Statele Unite st contrbuie prin trimiterea de personal militar nile Najiunilor Unite de meninere a pci? Q sunt total de acord, sunt de {cord in general Qin general au sunt de acord Q1 nu sunt deloe de acord “Amiel intrebar, aparent, par s8 reflect dferte grade de sustinere pentru Nafunile Unite. Cu toate aesiea, uni pot fi de parere cd Statele Unite ar trebui s¥ dea mal mul tani, dar sf nu teimitd wupe. Aldi pot fi tn favoareatrimiteri de tupe, dar doresc reducerea sprijinlui financiar. ack cei doi item reflectt grade ale aceluiasi Iuoru, ar tebui si ne asteptim ca ispunsurile la cei do itemi sf corespunds, in mare, unele cu celelate. Mai precis, cei care au fost de acord cu susinerea miltard vor aproba si susfnerea financara, spre deosebire de cei care nu au fost de acord cu sprijinal militar si viceversa. Dacd aceste astepiri sunt indeplinit, putem spune ef exists o reac bivariat intr doi item Tat un alt exemplu. $8 presupunem cS vrem si determindm gradul in care respon- engi sunt de acord cu feptl ct femeile au deptul sfc avors. Am putea si intrebn (1) 4Credeti cd femeile au dreprl 4 fact avortatuncicnd sarcin este rezultaral unui Viol?* si 2) .Credet ed femelle au drepml si avorteze dacéo mensnere asacinill-ar ameningaviaja?™ ‘Cu siguranig, uni respondent ar putea fide acord cu ttrebarea (1) sin dezacord ca tnurcbarea 2); ati vor elspunde chiar invers. Totusi, dacd ambiiitemi conduc spre 0 ‘arecare opie general pe care oamenii o au in egatur cu chestunea avortulu, atunci spunsurile Ia aceste dou intrebiri ar trebui puse in relate unele cu celelalte. Existt ‘mai multe sanse ca act care sustn rept la avort in caz de viol si susfin si provocarea ‘unui avort dact sarcin fi amenint§femeti vias, spre deosebire de cel care au raspuns negativ la prima inrebare. Acesta este un alt exemplu de relate bivarat ‘Ar tebui s8 examina tate relaile bivariate posbile dine diferii item’ inchsi {nwe-un index, pentru a determina puterearelativa a relator dinredifeitele perechi de itemi, Tabelele de procentaj, coefcienti de corelare (vezi captolul 16) sau ambele pot fi folosite in acest Scop. Totsi,flul in care evaluim poterea une relatii poate fi destul e subi. Fifi atent ta itemii care mu sunt relaionai unul cu celaalt empiric: este putin probabil ca eis masoareacezas variabill. Ar trebui sf renuntai la orice item care ma este Lega de ali cdgva itemi. ‘In acelasi timp, o relate foarte puternic8 dintre doi itemi prezint o att problem’. ack doi itemi sun elaionti perfect unul eu celal, atunci mai nul trebue inclus In index; deoarece acesta furnizeaz8 indicaii complete, iar includerea unui alt item ma ar fi adlugat nici o informatie in plus. (Aceastt problema va isi mai mult clarificat in seetiunea urmatoare.)2 [STRUCTURAREA INVESTIGATIEL até un exemplu de testare a relatilor bivariate tn construirea indexului. Odatd am ‘coordonat un sondaj de opinie printre cadrele didactice ale unei facultaji de medicina ‘pentru a efla despre consecinjele unei .perspective sintfice” asupra calitiitingrijirit ‘pacientului de citre medici. Principala intenje a fost aceea de a determina dact medicit Inclinagi spre cercetare {si trateazA pacientii mai impersonal decit celal Chestionarul oferea mai mulfiindicatori posibili pentru perspectivele stintfice ale respondentlor. Dintre acestia, te itemi par sf furnizeze in mod special indicati clare in legaturd cu orientarea stinjifict a medicilor 1, Ca prefesor al faculty de medicing, In ve capacitate vos cl putt aduce cca mei ‘mare conributie din perspectiva preddri : ca medic practician sau cereetitor medical ? 2. Pe masurli ce vi sporii cunostinjele medicale, considerati cA cel mai important interes medical al dumneavoastré fl reprezint3, in primul rind, oientarea oltre ‘managementul pacientului sau injelegerea mecanismelor fundamentale? (Scopul avestui item este de a distinge intre cei care sunt mult mai interesafi de ingrjirea aciertuui, in general, si cei care sunt preocupati, mai ales, de procesele biologice.) 3, In domeniul cercetfriiterapeutice, suntet, in general, mai interesat de articolele care raportsazi evaluarea eficien(ei dferitelor tratamente sau de articolele care trateazi ‘motival Fundamental din spatele tratamentului? [In mod similar, am vrut s& fac diferenta dintre ce interesati de articole legate de tratarea pacientului si cei interes tai mult de procesele biologice.] (Babbie, 1970, pp. 27-31) Pentre fiecare dintre acest item, am putea conchide ci acei respondent care au ales al doilea rispuns sunt mai orientai spre cercetare decdt respondentii care au optat pentru imal raspuns, Desi concluzia comparativi este rezonabilé, nu rebuie sf ne lism dusi in eroare crezand e& respondentii care au ales al doilea rispuns sunt cu sigurangi niste coameni de stinga desivarsiti. Ei sunt, pur si simplu, mai orientaji spre cercetare decat cei care eu ales primul rispuns pentru acest item. Pentru a vedea acest punct mai clar, si examinim distribuirea rispunsurilor pentru fieeare item, Din punctul de vedere al primului item ~ cea mai mare contributie tn ceca ce privese predarea -, doar o treime din respondeni au pirut a fi mai orientati spre cercetare Adicd aproximati o treime au spusc¥ ar prefera si abi o mai mare contributie c# cercetitori medicali. Ca rispuns la al doilea item ~ cele mai importante interese ‘medieale -, aproximativ doud treimi au ales rispunsul stinific, declarénd c ar fi mai interesati si invefe mai multe despre mecanismele fundamentale dectt despre managementul total al pacientului. Ca rispuns pentru al treilea item ~ preferingele de lecturd -, aproximativ 80% au optat pentru rispunsul stingific. “Aceste tri intrebir nu Re pot spune caft ,oament de stings” sunt tn esantion, pene ca nici ura dintre ele nu este legata de un set de eriteri care si indice ce anume consttuie ‘un om de sting in adevaratal sens al cuvantulu, Folosireaacestoritemi pentru rezolvarea probleme ne-ar conduce spre tri estimiri diferte legate de numfrul de oameni de sing din esantion, “Tonus, acest itemi ne ofert trei indicatori independengi pentru relativa orientare a respondentilor spre stint in medicing. Fiecare item ti imparte pe respondent in cei mai ‘nclinai spre partea singifica si cei mai putin orientai spre sting. Dar fiecare grupare dde respondent inclinati mai mult sau mai putin spre stinyd va avea membri oarecum diferig.. Respondengii care par a fi inclinafi spre stiinf din punctul de vedere al unui !anumit item vor intra inte-o altd grupare. Cu toate acestea, in misura in care fiecare item INDEXURI, SCALE $TIPOLOGHL ns. evatueact aceeapi dimensiune general8, ar trcbui sh glsim acceagi corespondentt fate ‘mai multe grupari. Respondent care par stinffici din punctul de vedere al unui item au. ‘mai multe sanse s& pard astfel si atunci cdnd rspund la un alt item decat cei care nu au rut inlinati spre cercetare la primul rispuns. Cu alte cuvinte, ar trebui si gisim asociere sau o corelatie Inre rispunsurile date pentru oei doi item, a (Cea mai mare contributie in predare f= l= i : 7 Preferinge de lectur = as i Hos 8 ° ti eh a aka Figura 6:2 ~ Relat bivariate inte itemié de orientare sini. Dact mai mul! indicatori sunt mésur ale aceleiag! variable, une ei ar tebui si fie corel! empiric Figura 6.2 aati asocieres dintre rispunsurile la cei tei itemi. Sunt prezente trei tabele bivariate, care arati distributia rispunsurilor pentru flecare pereche posibilé de itemi, O examinare a celor tri relagi bivariate prezentate in figurd sugereazd cd ttl cel teei item! misoari aceeasi variabill: orientarea stiinficd, Pentru a vedea de ce se intampl& acest lucru, si ne uti mai inti la prima relayie bivariaté din tabel. Tabetul aratl cK profesor facului care au rdspuns c& scercetétor” este capacitatea in care ar dori si aiba cea mai mare contribute in predare sunt mai predispusi s4 considere20 SSTRUCTURAREA INVESTIGATIEL -mecan'smele fundamentale” (87%) cel mal important interes medical al lor fat de ‘membri: care au rispuns cl ar dori si fie ,mediei" (51%). Fapul c& ,medicii” sunt ‘impirtg in mod egal in ceea ce priveste cel mai important interes medical al lor nu este ‘relevant pentru scopul nostru. Este relevant doar fu uxtsura In eave aveytia sunt mat puyin ‘inclinati spre stingé in ceca ce priveste interesele lor medicale spre deosebire de ‘cereettiori”, Puterea acestei relati poate fi rezumata ca o diferent de 36%. ‘Aceeagi concluzie generalk se aplicd gi altor relat bivariate. Puterea relajei dintre preferinele de lecturt si cele mai importante interese medicale poate fi rezumata ca 0 diferent de 38%, iar puterea relaiei dint preferinjele de lecturd gi cele dou roluri de predare a o difereni de 21%. In concluzie, fiecare item in parte produce o alt grupare e respondenti .stiingfici” si ,nonstinifici*. Totus, réspunsurile oferite pentru fiecare item corespund, intr-o mai mare sau mai mick misurd, rdspunsurilor pentru fiecare inte cellat item Initial, cei tre itemi au fost selectati pe baza validitati aparente ~ flecare dintre ei prea st ofere anumite indicat despre orientarile citre stinfa ale membrilor facultti, Prin exzminarea relatii bivariate intre perechile de itemi am desceperit cf acestea sustin presupunerea ci tofi misoari, de fapt, acelasi Iucru. Totus, acest fapt nu justifict ‘suficiere ineluderea itemilor inte-un index compus. Inainte de a le combina inr-un singur index, tebuie sf examinim relagile multivariate dintre mai multe variabile Relatiile multivariate dintre itemi Figura 6.3 clasifict esantioanele de respondent in patra grupe potivit (1) celei mai mari ‘contributii in predate si (2) preferinelor de lecturd. Numerele dintre paranteze indicd rhumarul respondentilor din fiecare grup. Asadar, 66 dintre profesoritfacultit care au spus ef ar preda cel mai bine ca medici au declarat, de asemenes, cl preferd articolele referitoare la eficienja tratamentelor. Pentru fiecare dintre cele patru grupuri, figura prezinit procentajul celor care au spus ci sunt extrem de interesafi de mecanismele fundamentale, Deci, de exemplu, dintre cei 66 mentionati antericr, 27% sunt interesati ‘mai ales de mecanismele fundamentale. ‘Arasjarea celor patru grupe se bazeaz4 pe concluziile trase anterior eu privire la orientarea slinjfic8. Grupul din partea stinga-sus a tabelulu este reprezentat de cei care sunt cel mai putin orientaii spre stints, ajungindu-se la aceastd concluzie pe baza ccontrbutiel in predare sia preferinelor de lect’. Grupul din parca dreapta-jos este cel ‘mai orientat spre stint, conform acestor itemi Procentl color interest de mecansmle fundamental (Cea snk are contin peda Fee |= z Figura 6.3 ~ Real rvariate Ine itemii de orientare sind. Indicutortaceleiayivarabile ‘ar trebui sé fle corel! fh analiza multivarata,precum i ruro analiza bivariatd INDEXURL, SCALE $1 TIPOLOGIE a Si ne amintim c& interesting in mecanismele fundamenale a fost lat si ea. 0 indicates orientiipintfce. Dup cum ne putea astpt, este mai probabil ca cl din reaps sf dea scextripns (89%), iar mumrulcslor din stnga-us cae ar of faves rlspans si fe molt mat redus (27%), Respondent cae au oferitaspunsuri mixte Jinceea :prveyecontibutia de peda si pretrigeledelectra au un stat intermediae Inprivina mecanismclot funcamentale (Sb% fn ambele cazur) "Acs! abel ne spune multe eri, In primal rind, putem nota celaite originale inte peecle de emi nu sunt afecate tn mod semniieatv de un al tele item. Sé ne minim. de exemphu,c& relia dine predate si nteresol medical cel mai mare a fost Tezumati ca 0 difereai de 36%. Dact ne vitim la figura 6.3, pulem observa ch Drintre sei respondent are sunt exiem de intresay de atcolele ce trateazaeficienta ‘tatamentelor,relaiadinte conrbuta in predare si nteresul medical cel mai mare este ‘de 31% (58% minds 27% : primul rand). cela luca este vaabil pentr cet interesat ‘e article care trateai ogia ce st a bszatratamentelor (89% minus 58% : al does “ind. Rela inal inte contribu in pare si iteresul medical est, in eseri, ‘ceeas a In figura 6.2, chiar gi printe ace respondent judeca ca find orienta spre ‘sing seu nu, in funcie de preferinee de leur Pate trae aceeasi conclurie din coloanele figurit 6.3. S4 ne amintim cf relat inal tre preferinele de lotr si nteresele medial a fost rezamat lao diferent de 38%, Daci ne uti noma I ymeaici” ain figura 63, pute veda cf relat inte ‘ella dite este acum de 31%. Aceeasi rele se poate gis printe ,cercetiori™ 4 doaa coloant Procental color interest de mecanimele fundamentale cexiat mare cota pare ce, FOR ee i- Figura 6.4 ~ Relaierivaratd ipoeticd inte item tegay de orientarea sind. Aceastd reli ipoered ar sugerac& nu ofl cei tei indicator conribule tx realtate la crearea unui indee compus Importanga acestor observafii devine mai claré dact ne gindim la o> s-ar fi punut ‘ntimpla. In figura 6.4, informagie ipotetice spun 0 cu totul ali poveste fat de datele ‘din figura 6.3. Dup& cum putes vedea, figura 6.4 ara cd relaia initial dint rolul in predare si inteesele medicale cele mai importante persist, chiar si atunci cénd sunt introduse in schema preferinele de lectus. In fecare rind din tabel, ,cercetitorii” sunt ‘mai predispusi dectt ,medicit” si-i exprime ineresul pentru mecanismele fundamental. “Towsi,dact privim in josul coloanelor, observim cd nese nico relate ine preferingele ‘de lecturt si interesele medicale. Daca stim cd un anumit respondent ar prefera si predea “ncalitate de medic sau de cercetitor, cunoasterea preferinglor de lectur ale acestuia mi aduce rici un plus de informatie pentru evaluarea orientarii sale stintifice, Dac& ar2 ‘STRUCTURAREA INVESTIGATIEL rezulta ceva ca in figura 6.4 din informatie actual, am conchide ci preferinele de ‘ectur8 nu ar trebui inclase in acelasi index ca rolul tn predare, pentru c& nu a contribuit ‘eu nimic la aledtuirea indexului compus. ‘Acest exemplu a folosit doar tre itemi de chestionar. Daca s-ar fi luat In considerare ‘mai mult, atunci ar fi fost necesaretabele multivariate mai complexe, cu patra, einci sat ‘mai multe variabile, Scopul acestui pas in construirea indexurilor este descoperirea interactiunilor simultane dintre acest itemi, pentru a determina care ar Cebui inclusi in. ‘avelagi index. Acestetipuri de analize de date, denumite de regula cros-abuliri, pot fi ‘ugor realizate cu ajutorul unor programe precum SPSS sau MicroCase. Scorarea indexului ‘Cénd afi ales cei mai bunt itemi pentru index, urmétorul pas este si acordati scoruri pentru anumite raspunsuri, credné astfelo singur& mAsur& compusd din cei cativa item. ‘Trebuie luate dout decizi de bazi in aceasti etapa. ‘Mai ini, tebuie st decide intervalul de variatie dorit pentru scorurile indexului. Un prim avantaj al unui index faya de un item singular este Intervalul de gradare pe care il oferi in miisurarea unei variabile. Aga cum am amintt anterior, conservatorismul politic ar putea fi misurat de la ,foarte conservator” Ia ,deloc conservator” sau foarte Tiberal”. Arunci, e&t de mult ar irebui i se extind8 spre extreme indexul nostra? ‘Odata cu aceastiintrebare apare din nou problema variatiel. Aproape de fecare data, ‘pe misurd ce extremiitile posible ale unui index sunt marie, to mai putine cazuri vor fi regisite la fiecare dintre limite. Cereetatoru care doreste sf misoare conservatorismul politic extrem (undeva mai la dreapta de hanul Attila, cum spune o vorba) ar putea ‘descoperi cd nu intrd nimeni tn acea categorie. Dincolo de acest punct, adugarea de noi ‘grade nu adaugi nici un plus de semnificat Prima decizie, agadar, se referi la contradictia dintre dorinja de a objine (1) un interval de misurare pentru index si (2) un numr adecvat de cazuri pentr fiecare punct al inderului. Ve i obliga si gisii un compromis Inte aceste doud scopuri contradictori ‘A doua decizie se refert la acordarea efectiva de scoruri pentru fiecare raspuns in parte. in principiu, trebuie si decideti dact acordati diferiilor itemi din index o pondere ‘cgald sau difertd, Desi nu existl regull ferme, vi sugerez ~ gi practicatinde sa confirme aceastd metodi - ca itemii si aiba ponderi egale, cu exceptia cazurilor in care exist ‘motive temeinice pentru a acorda ponderi diferite. Adicd, povara dovezilor ar trebui si se sprijine pe o pondere diferensiala; ponderile egale ar trebui si fie norma. Desigur, aceasti deczie trebuie relationati cu problema anterioara legati de ecilibrul dintre item alesi. Dacd indexul reuneste aspecte usor diferite ale unei anumite varibile, ani ar treba 88 acordati fiecrui aspect aceeasi pondere. in anumite situati. rusia putea observa cd doi itemi reflect In esentd acelasi lueru, iar un al treilea reflect un aspect difert. Daca vreti si aveti ambele aspecte reprezentate egal In cadrul indexului, ati putea acorda celui de-al weilea item 0 pondere egalX cu ponderea combinatl a primilor doi, De exemplu, ai putea acorda un scor maxim de 2 itemulu deri si un scor ‘maxim de 1 fieciruia dintre cei doi item similari ‘Desi logica pentru acordarea scorurilor ar trebui st iain considerare astfel de aspecte, cercetitorii experimenteazi de obicei cu diferite metode de scorare, examindnd ponderile INDEXURI, SCALE SI TIPOLOGIL cay relative acordatefiecdrui aspect, dar In acelagi timp tindnd cont de interval de variate si de distribuia cazurilor oferite, In cele din urm4, metoda de scorare aleasi va fi un Sompromis intte aceste cerinje diferte. Desigur, ca in majortatea actvitailor de ‘cereetare, o asemenea deciziee supusl revizuirilor ulterioare. Validarea unui index, care ‘va fi discutait imediat, ar putea determina un cercetitor si Isiredireetioneze eforturile ‘spre construirea unsi index complet difert. jin exemplul ales din sondajul printre profesor de la facultatea de medicinal, am decis si ponderes-in mod egal itemii, deoarece i-am ales, partial, pentru ci reprezint& aspecte usor diferte ale variabilei generale orientare stinjficd. Pentru fiecare dintre acest itemi, respondentii au primit un scor de 1 pentru alegerea unui raspuns ,stinfic” la item si un soor de O pentru alegerea rAspunsulul ,nestinjifi”. Astfel,fiecare respondent putea primi un scor de 0, 1, 2 sau 3. Aceast metodd de scorare ofer ceea ce eu consider ‘fin interval util de variage ~ patru categorii de index - sia fornizatsuficiente cazuri pentru analizt in flecare categorie. Taté un exemplu similar de scorare a unui index, dintr-un stadiu despre satisactia la Jocul de munci. Una dire variabilele-chele a fost depresia legatd de profesie, masuratS prints-un index compus din urmitorii patra itemi, prin care muncitorii au fost intrebatt ce simt atunci cind se gindesc la ei sila profesile lor: “MA sim demoralizat si rst.” Oboses: firs un motiv aparent.” {Sunt nelinistit si mu pot sta locului.” "Sunt mai iritat decdt de obicei.” Cercetitorii, Amy Wharton si James Baron, raporteaza: ,Fiecare dintre acest itemi a fost codat astfel: 4 = des, 3 = citeodatl, 2 = rar, 1 = niciodata”. Cei doi continua prin a explica cum au misurato alt variabili, respectul de sine legat de profesie Respectul de sine In ceea ce privasteprofesia s-a bazat pe patu item prin intermedi ‘crore respondent au fost Inireball cum se vd In munca lor: feictitrist; de succes! lipsif de succes: importantineimportant; fac tot ce le sta In putinalnu fac tot ce le st& in putinta. Flecare tem a fost clasiica de la 1 la 7, unde 1 Indica o autoperceptie ca Persoand neferic,lipsita de succes, fr8 important gi care nu da tot ce mai bun tn ‘munca sa (1987, p. 578). act vi uitaf in literatura cercetrii sociale, vet gist numeroase exemple de indexuri cumulative folosite pentru a misura variable. Uneori procedurile de indexare sunt controversate, dup cum vefi vedea in ,Care este cel mai bun colegiu din Statele Unite?”, Rezolvarea problemei datelor lipsd Indiferent de metoda de colectare a datlo, vi vet lov fecvent de problema datelor lips’. Intr-o anali2% a contextului orientirilor politice ale ziarelor, de exemplu, puteti descoper dun enumit iar nu aha niiodat o porte editorial fn coea ce priveste una intr chesinile stuiae,fne-un design experimental care im le retestmm [STRUCTURAREA INVESTIGATIEL se subiectlor de-a lungultiempului, se intimpli ca unit dine acestias& nu mai poatt participa la unele sesiuni. De fapt, in fecare sondaj, unit respondent mu raspund la Inele intrebiri (sau aleg un rlspuns de genul nu sis"). Desi datele care lipseseridic& probleme la toate stadile de anaiz, dificultileapar in special la construire indexuli ‘Totusi, exist cateva metode pentru gestionarea acestor probleme. ‘In primul rnd, dact sunt desta de puine eazuri de informati lips, putei decide st le excludti din constrireaindexalui si din analiad, (Am Ficut acest lucru, de pil, in cexempll cu facultatea de medicin8.) Cele mai importante probleme in aceast situate sunt dacd mumerele disponibile pentru analizA vor rimAne sufiiente si daca excluderea poate duce a obfinerea unui esantion nereprezentai,astel ined indexul s8 mu poat fi folost in analiza, Cea din urmi posibilitate poate fi examina printr-o comparate ~ eu alte variable relevante ~ a celor care vor fl inclusi sau exclusi din index. In al doilea rind, putei fi indzepttit sé folosii informayile lipst ca pe niste rispunsuri disponibile. De exemplu, dacé un chestionar lea cerut respondentlor si indice particparca lor la dferite actvitii prin bifarea cAsuflor pentru ,d3" sau .nu", mulfi dintre respondengi au bifst unele dintre activity cu da" si au lasat restul necompleat.Inrsun astfel de eaz, lpsa unui rSspuns inseamnd un au” si putti evalua datee lips casi cum respondent arf bifat spariul pentru nu”. Inal trilea rind, o analiza aminungti a datelor lips poate conduce la 0 interpretare 1 sensului lor, In construres unei misuri pentru conservatorismul politic, de exempla, puteti descoperi ca respondent care au au dat un rspuns pentru anumii item au fost in general la fel de conservator pentru al itemi,asemenea celor care au dat rispunsuri conservatoare, Int-un alt exempll ~ un sudiu recent de masurare a cedincior religioase — sa descoperit cA oamenii care au rdspuns mu st" pentru o anumitt creding® s-au dovedita fi aproape identci cu ,necredincisii” identiticy de rispunsurile referitoare Ia alte eredinfe. (Notd: Nu ar irebui si consideratiaceste exemple orientéri empirice Pentru studile dumneavoastrd, ci doar sugesti in legdturé eu modalitile generale de analiza a propriilor date.) De flecare dati cind analiza datelor lips conduce la asemenea imerpretir, ati putea acorda scoruri in mod eorespunzator. Existd multe alte posibilitti de a rezolva problema datelor lips, Dact un item are rai multe valori posbile, pteti distibui valoarea medie cazurilor cu date lips; de exemplu, ai putes acorda un 2 dac& valorile sunt 0, 1, 2,3 si 4. 0 fee aplicant), no as )si John Hopkins (de cele Sholtuie mai ‘puternice ful ti sare Fel Ciel talecc| do fe ttieb@ rezuma fecare dintre modticaile dni fi descureat Cll | neuslea fn 1998; caleel afi nul anterior aparonte im Noirs Cheats in Picking I 9 (htolisiate msn. cordefeult Pentru o variabilf continul cum ar fi varsta, afi putea, in mod similar, s&atribuith ‘media peniru datele lips (mai multe detalii despre aceasta in captolul 14). Sau datele ‘ipsa pot fi substitute prin acordarea de valori la intimplare, Toate acestea sunt solutit