Alexandru Isvoranu

l'ftSPECTE FILOLOGICE
PRIVIND TRADUCEREA
[i CÂRTII

RUT
«K £
T4

(s^ £

¥
ÉI
É
n -n
i n ^ n i n ^ m D ^ s tfn edM 't r a t p i g s
I v T T T T • :“ • : " s •• • :" 9 v l»*

*
Editura Universitaria
Craiova - 2000
 P R E O T DR. ALEXANDRU ISVORANU

ASPECTE FILOLOGICE PRIVIND

TRADUCEREA CÂRTII RUT

Editura UNIVERSITARIA
Craiova - 2000
 ISBN 973 - 8043 - 72 - 2

Referent ştiinţific:
Pr. Prof. Dr. Emilian Com iţescu

Coperta 1:

Fragmente din cartea RUT descoperite la Quniran în 1952

(păstrate în Ierusalim).
Reproducere după Shalom M. Paul, G.W., B.V., E.S.,
Illustrated Dictionary Concordance of the Bible,
Jerusalem, 1986
 IN T R O D U C E R E

Cartea Rut, deşi are doar patru capitole şi 85 de versete, fiind una dintre
cele mai scurte cărţi ale Bibliei, a ferm ecat totdeauna pe cititorii ei, Pe vremea
judecătorilor (Rut 1,1), epocă încadrată aproxim ativ între anii 1380-1050 î.iir., s-a
întâmplat ca asupra păm ântului Ţârii Sfinte să se abată o calamitate care avea să pună
sub semnul întrebării existenţa multor israeiiţi. Astfel, o familie din Betleemul lui
luda, Eiimeiec cu soţia sa 'Naomi, îm preună cu cei doi fii ai lor, M ah ion şi Chilion,
emigrează in părţile Moabului, la răsărit de M area Moarta. Odată ajunsă în ţinutul
Moabului, fam ilia trăieşte o vreme fără griji. Cei doi fii se căsătoresc cu două
inoabitence. Orpa şi Rut. După aproximativ zece ani, moare Biimelec şi, ia scurtă
vreme şi cei doi iii ai săi. astfel încât Naomi rămâne doar cu cele două nurori într-o
ţară străină.
Aflând că la BetJeem foametea s-a sfârşit, Naomi a hotărât să se întoarcă,
sfătuind cu acest prilej pe cele două nurori să rămână în ţara lor, la casele părinţilor
lor, deoarece în Canaan vor avea puţine şanse de a-şi reface familia. O rpa o ascultă,
dar Rut se ataşează de ea şi refuză să se despartă zicând: “Nu mă sili, te rog, să te
părăsesc şi să mă depărtez de la line; căci unde vei merge tu, voi m erge şi eu şi acolo
unde vei locui tu. voi locui şi eu. poporul tău va fi poporul meu şi Dum nezeul tău va
li şi Dumnezeul meu. Unde vei .muri tu, voi muri şi eu şi acolo voi fi îngropată, orice
îmi va face mie Domnul şi orice îmi va adăuga, căci numai moartea mă va despărţi de
tine” (Rut 1, 16-17),
Naomi îm preună cu nora s,i Rut au ajuns In Betieem pe la începutul
secerişului. C ondiţiile de trai erau grele. Ca să facă faţă trebuinţelor, Rut a m ers pe
câmp să strângă spice în urma secerătorilor, Ea se dovedeşte harnică, m odestă şi
plăcută la înfăţişare, câştingând bunăvoinţa secerătorilor şi a proprietarului ogorului
in care aduna spice. A cesta era Boaz, o ruda apropiată, un om bogat şi de vază, care,
potrivit legislaţiei m ozaice, avea drept de răscum părare asupra sa, alături de o altă
rudă, care a renunţat la acest drept. La insistenţele soacrei sale, Rut se căsătoreşte cu
Boaz, nu înainte însă de a respecta un obicei mai vechi cu o procedură în faţa
bătrânilor cetăţii, un fel de instanţă judecătorească. Din căsătoria ei cu Boaz s-a
născut Oved, care a avut fiu pe ieşai (lesei), tatăl psaimistului şi împăratului David.
Cinstea şi devotamentul lui Rut sunt pe deplin răsplătite. Rut, o moabiteancă, este în
spiţa neam ului din care se va naşte Mesia, iar Naomi este mângâiată în durerea ei
pentru răbdare.
Numele cărţii vine de la eroina principală a celor istorisite în ea, Rut. care
înseamnă “Prietenă. Prietenie”.

3
 Cu toate că avem în cartea R ut un cuprins modest ca întindere, nu putem
să nu onservam cu uşurinţă m ulţim ea de informaţii prezentate concentrat, dar şi
pianul bine conturai. Planul este conceput simetric, iar cuprinsul cărţii esie de o
concentraţie rar întâlnită în aite scrieri aie Vechiului Testament.
Autorul cărţii Rut trebuie să fi trăit în Betieem , contemporan cu David,
fiind un om cu bune intenţii, care cunoştea bine întreaga istorie a poporului iudeu,
limba, obiceiurile şi preceptele legii mozaice. Cei mai mulţi cercetători î!
desemnează drept autor pe Samuel.
Data scrierii cărţii R ut s-a stabili! atât avându-se In vedere elem entele
istorice, cât şi cele lingvistice. S-au propus ca perioade în care ar fi putut fi scrisă:
până ia regele David, în vremea regalităţii, în timpul exilului, în perioada post-exiiică.
Avându-se în vedere lim ba clasică în care a fost scrisă, precum şi descrierea unor
obiceiui i israelite în stadiul de început al dezvoltării lor, s-a stabilit datarea cănii Rut
în timpul regelui David, aproximativ în jurul anului 1000 î.Hr.
Scopul sau scopurile cărţii Rut nu sunt exprimate explicit în cuprins şi nici
alte cărţi vechitestamentare nu ne oferă dovezi clare, pentru ca acestea să devină mai
evidente. Astfel, s-a apelat la argum ente interne şi externe, directe sau indirecte, de
ordin lingvistic sau istoric, la diferite comparaţii şi analogii, deducându-se că scopul
cărţii Rut este multiplu.
Cartea Rut s-a scris ca să se arate genealogia lui David şt, prin ei,
genealogia lui Hristos, Mesia, a cărui venire şi operă de Răscumpărare este scopul
ultim al Vechiului Testam ent. Apoi, un alt scop al scrierii cârtii Rut este acela de a
arăta că o rnoabiteancă, datorită virtuţiilor saie a devenit vrednică de a fi înşirată în
genealogia M ântuitorului şi de aici concluzia că şi păgânii, deci celelalte neamuri, vor
fi părtaşi ai graţiei divine dacă vor ajunge la cunoştinţa adevăratului Dumnezeu. Se
îm plinea făgăduinţa dată lui Avraam că întru el se vor binecuvânta toate neamurile
pământului. A fost subliniat şi un scop moral: de a arăta pietatea lui Rut şi de a învăţa
cu câtă dăruire Dum nezeu răsplăteşte credir.cioşia, chiar şi atunci când aceasta apare
la o femeie neisraelită. C artea Rut are şi un scop istoric şi didactic, urmărind să arate
formarea viitoarei mari case a iui David, iar prin faptul că personajele se întrec în
virtuţi, devin model de comportament pentru toate veacurile, iar Rut devine simbol al
intrării neam urilor în Biserica lui Hristos. Au mai fost form ulate şi scopuri secundare
privind căsătoriile mixte şi pream ărirea căsătoriei de levirat.
Locul în canon al cărţii Rut este după cartea judecătorilor şi înainte de
cărţile Regilor,
Textul cărţii R ut ni s-a păstrat în două codexuri foarte vechi: Codex de
A iepp şi Codex Leningradensis. între Septuaginta şi V ulgata există diferenţe foarte
mici, unele generate de oarecare explicaţii. în 1952 au fost descoperite la Qumran şi
câteva mici fragmente din Rut, care vin în sprijinul autenticităţii şi integrităţii
acesteia, Peşito şi M idraş Rut Rabbah nu se depărtează de textul masoretic, decât în
caicul inidraşului, cu interpretări şi explicaţii scurte. U nitatea cărţii a fost întotdeauna
recunoscută, fiind pusă în discuţie doar genealogia finală care a fost considerată un
adaos.

4
 in cartea Rut se istorisesc nişte realităţi şi acest lucru îl dovedesc
simplitatea şi realism ul derulării povestirii în care nim ic nu este exagerat şi nimic
imposibil. Fără a-şi pierde valoarea istorică, mímele au fost interpretate simbolic.
Astfel. Eiim elec înseam nă '‘Dum nezeul meu este rege”, Naomi - “C ea Plăcută”,
Mahlon - “bolnăvicios”, Chilion - “ofilit”, O rpa - “căprioară”, Rut - “ Prietenă” ,
Boaz - “Cel puternic” .
Traducerea de faţă a cărţii Rut s-a făcut după textul m asoretic. A cesteia i s-
au alăturat alte două traduceri în sistem interlim ar după Septuaginra şi Vulgata,
pentru nevoi compartive. La realizarea acestora s-a utilizat “Ghidul traducerii cărţii
Rut” (W AARD+ N1DA în limba franceză şi in lim ba engleză), com entarii şi
concordanţe, precum şi toate traducerile în iimba rom ână ale cărţii Rut, a căror listă
încheie capitolul 4 din această lucrare.
Cartea Rut este acea scriere din V echiul Testament care uim eşte pe oricare
cititor cu tezaurul inepuizabil de adevăruri exprimate în puţine cuvinte, im presionând
în aceiaşi timp prin structura sim etrică, perfect dim ensionată, şi prin sim plitate.
Teologia cărţii Rut abundă în idei doctrinare bine conturate, mereu actuale
şi demne de subliniat. Credincioşia şi bunătatea lu¡ Dumnezeu, providenţa şi
răscum părarea se întâlnesc în planul istorisirii unei vieţi de familie în contextul
social-istoric dat al com unităţii israelite, cu perspective în universalitatea mântuirii
neamului omenesc.
B unătatea şi devotam entul, recunoştinţa şi respectul dovedite de Rut ne
înfăţişează acea adoraţie interioară a unui suflet, care fiind cu totul pătruns de
nevredneia sa, este într-o continuă adm iraţie şi recunoştinţă pentru bunătatea de
nespus a iui Dumnezeu faţă de ei.
Dumnezeu este cauză a tuturor lucrurilor şi, aparent întâm plător, El
conduce viaţa şi veghează asupra tuturor, iar cei ce se încred în El, vor afla îndurare
şi linişte.
Cartea Rut are un caracter tipic mesianic. A cţiunea ei sim bolizează pe scurt
întreaga istorie a mântuirii neamului om enesc. La îm părtăşirea din roadele jertfei lui
flristos suni chem ate toate neam urile păm ântului. în m ăsura în care dau răspuns
chemării universale şi se adăpostesc sub aripile D om nului D um nezeului celui viu şi
adevărat, m âna Dom nului este peste ei şi Domnul nu-şi întoarce faţa de la cei care vin
să m ănânce din cina Lui. Universalitatea păcatului presupune şi universalitatea
mântuirii.
Aparentele coincidenţe din cartea Rut sunt manifestări ale purtării de grijă a
lui Dumnezeu.
Rut, o străină, se face model pentru- toţi cei străini de adevăratul Dumnezeu,
pentru îndreptare. întoarcere la D um nezeu şi câştigare a îm părăţiei Sale.
Bunătatea umană şi devotam entul altruist n-ar trebui să fie controlate de
prejudecăţi rasiale.
Cartea Rut este o chem are la mântuire, dar in acelaşi timp oferă şi un
exemplu concret oam enilor pentru a răspunde chemării divine. D um nezeu răsplăteşte,
după prevederile pianului divin, participarea omului ia ridicare şi m ântuire. Pasui

5
obiectiv este mâna întinsă de Creator, aspectul subiectiv este hotărârea, răspunsul,
dispoziţia Şi contribuţia personală în întâm pinarea chemării divine, ca şansă spre
realizarea desăvârşirii propriei persoane.
Conţinutul de adevăruri adânci care se revarsă din lectura atentă a cărţii Rut
şi dio meditarea asupra fondului bogat de idei cu valabilitate de veşnicie constituie
mesajul de necontestat a] acestei capodopere biblice.
Cu toate că avem în cartea Rut un cuprins modest ca întindere, nu putem să
nu observăm cu uşurinţă m ulţim ea de informaţii prezentate concentrai, dar şi planul
bine conturat. Am putea spune chiar că derularea evenim entelor se împleteşte pe un
schelet nefăcut de m ână om enească.
Dincolo de istorisirea unor întâmplări oarecum obişnuite, de preocuparea
pentru unele probleme ale unei familii, folosind imagini, simboluri şi mijloace de
descriere găsite şi în alte cărţi ale Bibliei, cartea Rut devine o paradigmă a mâinii lui
D um nezeu care orientează viaţa om ului, cu toate că Dum nezeu nu apare direct. HI
este acolo în spatele scenelor în aceeaşi măsură in care el este prezent în succesiunea
naraţiunii. Dumnezeu lucrează prin oameni şi pentru oam eni, căci "Dumnezeu nu este
părtinitor, ci în orice neam , cel ce se terne de El şi face dreptate este primit de El"
(Faptele A postolilor, 10, 34 - 35).
Astfel cuprinsul cărţii R ut este mai mult decât o simplă istorisire, sau decât
o istorie a unei familii, nu este nici chiar o scurtă genealogie, o întâmplare separată
sau decât doar o povestire superbă, ea este mai m ult chiar decât un capitol din viaţa
poporului biblic. C uprinsul cărţii Rut este un segm ent bine concentrat din istoria
m ântuirii neamului omenesc, căci dincolo de cuvinte, de fraze, de idei, străluceşte
prevestitor peste veacuri.

Autorul

6
 1. IS T O R IA T E X T U L U I CĂRŢII R U T

Vechile C odice si Rut

Textul cărţii Rut pune aceleaşi problem e pe care le pune textul oricărei
cărţi din Vechiul Testament. A cesta ni s-a păstrat în două codexuri foarte vechi şi
anume : Codex dc Alepp şi Codex Leningradensis.
Codex de A lepp datează din anul 940 d. fir.1, text vocaliza! de Aaron
ben Ascher, în care “ textul cărţii Rut a fost foarte bine conservat"."
C odex L eningradensis', daiează din 1008- ,¡ 009 d, H r.' şi care este de
fapt o copie a C odex de A lepp.
Este adevărat ca se constată o tendinţă a copiştilor sau a ultimului
recetizor de a reduce textul, însă aceasta ar putea să fie rezultatul unor pimple
neglijenţe. Paul JOÜON observă că în cazul manuscriselor se întâmplă frecvent ca
începutul să fie mai îngrijit. De pildă. în cazul nostru, primul capitol nu prea are
greşeli notabile, doar la s f â r ş it: 1, 20, 21. Capitolul 3 ar avea câteva în versetele 3,
4, 12, 14, 15. Capitolele 2 şi 4 ar conţine unele mai considerabile în : 2, 7, 14, 16, 19
; 4, 5. 1 1, 17 4
Ultim ele opt cuvinte din versetul 2, 7. consideră Fr. Bush, reprezintă o
oarecare enigm ă textuală imposibil de soluţionat, dar tot el face precizarea că
“ această propoziţie nu afectează în med sem nificativ o coerentă înţelegere a scenei
respective” ’,

Septuaginta
Traducerea greacă a Septuagintei prezintă unele particularităţi. Se
observă că traducătorii s-au străduit să dea o versiune cât mai pe înţeles, folosind un
stil aparte. Şi totuşi, în ce priveşte cartea Rut. aceasta este o traducere literară, fapt
care face versiunea foarte im portantă pentru reconstruirea textului ebraic original.
Principalele m anuscrise pentru Rut în varianta alexandrină sunt
V aticanus şi Aiexandrinus. V aticanas ne prezintă textul preorigenist, ceea ce ne
ajută la cunoaşterea integrităţii textului, fată de Aiexandrinus, dar şi în raport cu cel
masoretic, textul din Codex V atica n u s are 9 lipsuri (1. C 2, 8 ; 2, 11, 23, 3. 7 ; 4,

1 Ernst Wurthwc’in. Kotlex von Aleppo. Der Text des Alten Testament, Srungarl, .1973, p.
i 60 - .1 61.
■ Ibidem .ldeca aceasta este susţinuţii de mai mulţi comentatori ca Gerleman. Hubbard,
Sasson - c f. ftwJcrie W Bush, Rut. Esther. Word BibJicai Com/nenlary, voi. 9. Dalias. Texas, Í996.
p. 9
’ Ernst Wiirthwein, op. c it , p. I

Roma, Biblical Institut 1986, p. 18.

s Fr, BUSH, op. c i t , p. 9.
 13), care în opinia iui P. JO U ON , sunt greşite în raport cu originalul ebraic0.
A m bele m anuscrise au ceva în plus faţă de textul m asoretic şi anume ; “ icai ov” din
R ut L 15. Astfel, C odex V aticanus ar avea tendinţă de scurtare, dacă iuăm în
considerare şi unele particularităţi în traducere (1, 12 ;2 , 7 ; 2 , 10 ; 2, 16 ; 3, 3, 13)'.
Eiim elek apare tradus prin Eiim eieh, care este un nume frecvent în
Vechiul Testament. U nele locurile sunt traduse cu explicaţii, ca de exem plu ; din
ebraică ‘‘şi ea a zis” (1, 15) este tradus în greceşte “ Şi Naomi a zis lui Rut” .8

RUT si M anuscrisele de ia Om nran

In prim ăvara anului 1952. s-au descoperit în cea de-a doua peşteră de la
Qumran, numită convenţional 2 Q. fragmente de m anuscrise din unele câni ale
Vechiului Testam ent, dintre care şi la Cartea Rut. Ele au fost cercetate şi publicate
într-o lucrare de referinţă privind M anuscrisele de la Qumran, publicată în anul
1962 hi Oxford Este vorba de două exemplare de dimensiuni mici de manuscris :
primul exemplar cuprinde părţi din Rut 2. 18 : 21, 22, 23 ; 3, 3 ; cel de-al doilea
cuprinde câteva texte din Rut 3. 14. 15, 16.
Au mai fost descoperite şi alte două mici fragmente în cea de-a patra
peşteră, 4 Q, care n-au fost publicate, dar au fost folosite de Edward Campbell în
1975 1!!, după fotografii.
Aceste fragm ente de m anuscrise au fost luate în consideraţie in ultim ele
ediţii critice ale Bibliei ebraice, dar ele nu schim bă de fapt, prea mult, textul
masoretic existent până acum şi, nefiind vorba de vreo schim bare esenţială, nu au
existat problem e deosebite în ceea ce priveşte noua form ă a acestuia.

V u lg a ta
T raducerea în lim ba latină a cărţii Rut nu se bucură nici ea de absenţa
criticii., ca urmare a două m otive principale : este o versiune liberă şi există anum ite
deosebiri, atât faţă de textul m asoretic, cât şi faţă de varianta grecească, care în să nu
alterează prea mult textul. Traducerea Fericitului leronim a fost făcută, după părerea
iui Paul JOUON, având în faţă şi originalul ebraic, astfel că această ediţie este
im portantă mai ales pentru critica textului ebraic” .
Un alt aspect îl constituie faptul că Vulgata redă textul cu unele
explicaţii, cum este de exem plu : Rut 1, 20 “Noemi (adică frumoasa) . . . Mara
(adică am ara)” , textul m asoretic fiind “Naomi . . . Mara” , aşa cum redă de fapt şi
versiunea grecească. Alte exem ple sunt : Rut 2, 17, în textul ebraic avem : “ cam o

“ P. JOUON. op. c it p, 19.

' liaiîsiE-
s H. HAAG, J Dictionnaire de la Bible, Pans, 1985, p. i 109.
' BA1LLET, M. Milik, Ronald de VAUX, Le
futfoean Dexert). 3, Oxford, 1962, p, 7!-75.
10 Edward CAMPBELL, Rut, Anahoi Bible Gäulen City, New York, Doubieday, 1975,
n 40-4!.
11 P. JOÜON. op. cit. p. 19.
 efă de boabe de orez” , iar în V ulgata “quasi oepbi m ensuram , id est tres m odios” -
“ ca de o efa de orez, adică trei baniţe” . Sau chiar din primul verset în ebraică avem :
“ Şi era în zilele când cârmuiau judecătorii” , iar textul latinesc redă prin : “ In diebus
unius iudicis quando iudices praeerant” adică : “ în zilele unui judecător, pe când
judecătorii se aflau ia cârm a statului” (Rut 1, 1). S-a constatat că unele explicaţii nu
sunt necesare, iar altele îngreunează chiar înţelegerea te x tu lu i'2. A stfel de exem ple
sunt mai m ulte în cuprinsul cărţii.

PE SIT O
Peşito este o traducere siriană a cărţilor V echiului Testam ent, de altfel
foarte veche, cunoscută chiar de MELITO de SARDES, care şi-ar avea originile în
secolul al II-lea, iar traducerea s-a făcut după textul ebraic, în să diferit de ce! de azi,
dar, în esenţă, identic cu textul raasoretic. Cel mai vechi Codice care inserează în
corpul său întreaga traducere Peşito este Codicele A m brozian din secolul al Vl-lea,
păstrat în B iblioteca din M ilanou .
In această versiune, traducerea cărţii R ut este destul de liberă, iar şansele
de a folosi această traducere la reconstituirea textului ebraic sunt foarte mici, chiar
riscante. In câteva locuri, traducerea concordă cu Septuaginta ( I, 5, 6, 12, 15, 21; 2,
13, 21 ; 3, 1 1), semn că autorul traducerii a avut la îndemână Septuaginta14 şi a
foiosit-o pentru a-şi duce la bun sfârşit opera sa şi spre a putea înţelege unii termeni
ebraici.

R ut R abbah - M idraş
Targum ul este un cuvânt ebraic (plural “ targum im ” ) care desem nează o
traducere aram aică sau o parafrazare a unei părţi oarecare din Vechiul Testament.
Targum ele au apărut ca urmare a înlocuirii limbii ebraice cu lim ba aram aică, fiind
nevoie de scurte explicaţii, mai ales pentru cei care nu mai cunoşteau unele obiceiuri
evreieşti ale tim pului vechi, targum ele fund, în al doilea rând, necesare pentru nevoile
cultului sinagoga!.
Targum ul cărţilor M eghiloi din care face parte şi R ut există în
numeroase copii care datează aproxim ativ din secolele ai XII - XIV lea. Fii face parte
din ceea ce se num eşte, la modul general, M idraş Raba sau m arele Midraş, iar partea
care se referă la R ut se num eşte R ut Rabbah.
R ut R abbah este “ un midraş exegetic care prezintă cartea Rut, capitol cu
capitol, verset cu verset şi uneori cuvânt cu cuvânt. Este o com pilaţie făcută de

12 Fr. De HUMMELAUER. Commentarius in Libres Judicum et R ut. în “Cursus

Scripturae Sacrae”, IV, Paris, 1888, p. 3 6 i .
13 PRELIPCEAN, Pr, Prof. Dr. Vladimir, NEAGA, Pr. Prof. Nicolae, BARNA,
Pr. Prof. Gheorghe, CHIALDA, Pr. Prof. Mircea, Studiui Vechiului Testament. Pentru institutele
Teologice, ediţia a Ii-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
Bucureşti, 1985, p. 89.
14 P, JOÜON, op. cit, p. 20.
9
redactor, a mai m ultor prezentări’’1', C om poziţia lucrării Rut Rabbah “ s-a datorat
şcolilor rabinilor din Palestina şi este printre cele mai recente, situându-se în jurul
secolului al JV -lea după H risios” . 15
Explicaţiile au întotdeauna valoarea ior, însă interpretările sunt în
general fanteziste, rabinii mai m ult “ se joacă” cu textul decât îl explică*
O analiză critică, prin m etoda comparativă,, a fost realizată într-un st
care rezolvă problem a textului, de cercetătorul D om inique Barthélémy. £J a luat drept
temei un numai textele considerate de el ca autentice : m asoretic (T. M.), grecesc
(Septuaginta), Vulgata, Siriac, Targum, Aquila, Theodoţian, Symah, Talmud (de
Babilon şi ierusalim ), făcând în acelaşi tim p pn cizările necesare în vederea redării
unui text clar şi coerent, care să corespundă exigenţelor exegetice şi să redea cât rnaj
adevărat ideile puse în circulaţie de autor. Locurile care au avut nevoie de astfel de
precizări au fost : Rut 1 ,1 4 , 1 5 ,2 1 ; 2, 7 ,1 4 , ¡ 8 ; 3, 15 ; 4 ,4 . 5, J 1, 20

13 M. D.V., Rut Rabbah. în Encyclopedia Iudaică, voi. 14, Jerusalem, 1978, p. 524
i(‘ Mario MAŞINI, D e lihro di Rut. “Lectio divina”, Padova, ¡994, p. 23,
p D. j'OÜON, op. cit, p. 20.
18 Dominique BARTHELEMY. R ut Critique textuelle de l’Ancien 't'-.-slamem, Göttingen,
1982, p. 130-136.
10
 2. T R A D U C E R E A C Ă R ŢII R U T . C O N S ID E R A Ţ II
GENERALE

2 J . Traducere şi trad u cător

Limba în care au fosr scrise cărţile V echiuJui T estam ent este limba
ebraică, numită pentru aceasta lim ba originală. Doar un număr inie de fragmente din
cărţile vechitestam entare au fost scrise în limba arar. ah i ' Paniel 2, 4-7; 28: Hzdra 4,
îv 6 ;7 , i 2-26; Seremia iO, 11; două cuvinte din G cn^/ 1 < 17).
Traducerea este o operaţii care constă o v.t.i -punerea unui text dJ.nt.r-o
anumită lim bă numită originală, într-o altă lim bă num ită receptoare.
Traducerea trebuie să dea în limba receptoare echivalenţa noţiunilor
celor mai apropiate de mesaju l limbii originale, să lie o echivalenţă de sens şi de stil,
deci traducerea să redea nu numai sensul propriu ai originalului, dar şi câte ceva din
forma sa stilistică, şi, în acelaşi timp, este necesar să evite parafrazările.
în once traducere, care este o com unicare, sunt implicate:
1) sursa, textele din ediţiile critice;
2) mesajul, adică forma lingvistică şi conţinutul de idei;
3) receptorii, care sunt diferiţi;
4) contextul în care s-a scris sursa;
5) codurile, care constau în sernne şi com binaţii de sem ne, tipuri de
literă, note marginale etc.
Pentru traducerea Vechiului Testam ent este necesar să avem în vedere
trei lucruri:
1. M otivele traducerii, ca;e trebuie să aibă în vedere faptul că Vechiul
Testam ent a avut o perspectivă naţională, pe când Noul Testament
una universală;
2. Lim bajul Sfintei Scripturi, care, adeseori figurat, proclam ă un adevăr
dincolo de timp şi de istorie;
3. Principiile- exegetice: “Scriptura să vorbească prin ea însăşi” .
O traducere trebuie să îndeplinească tre i condiţii:
1) - să se adapteze uzajului obişnuit a) limbii receptoare;
2) - să aibe un sens com prehensibil;
3) - să se conformeze cu sensul original;
în traducerea Vechiului Testam ent se vor folosi ultim ele ediţii ale
textului Bibliei ebraice şi al Septuagintei.
M etode utilizate
1. M etoda literală sau înrobită textului original;
 2. Metoda literară sau parafrazarea, care vizează redarea ideii
generale:
3. M etoda bazată pe căutarea celor mai apropiate echivalenţe, o
soluţie de m ijloc între cele două de mai sus.

2-2. T ip uri de traducere a Vechiuli|L'resţa.m en.ţ!!

1), Traducere interi in iară, "cuvânt cu cuvânt”, în care fiecărui cuvânt din
lim ba '‘sursă", i se caută echivalentul în lim ba de tradus;
2). T raducerea iiteralâ, care urm ăreşte regulile sintactice ale limbii
receptoare;
3). Traducerea lingvistică sau savantă, in care traducătorul trebuie să se
identifice cu autorul şi să realizeze o traducere care să fie considerată ca echivalent
funcţională cu planul artistic în limba receptoare, lucru greu de realizat.
4). Traducerea socio-sem antieă. care urmăreşte o echivalenţă textuală şi
un progres al limbii receptoare:
5)- Traducerea orală, mai naturală, şi mai interesantă, cu obligaţia ca să
transmită cât mai fidel m esajul original,
6). Traducerile uşoare, care redau doar ideea şi sunt destinate fie pentru
copis, fie. pentru adulţi.
7). Traducerea interconfesională, iniţiată in Rom ânia în 1990 de
Societatea Biblică Internaţională din Rom ânia (SBIR).

2.3. Cartea Rut si problem a traducerii ei

Cartea cu num ele Rut este o carte care îşi are un loc bine definit şi
distinct în SFÂNTA SCRIPTU RĂ , o bijuterie nepreţuită într-un tezaur inepuizabil, o
istorisire liniştită a unor evenim ente petrecute în vremurile tulburi ale epocii
judecătorilor vechitestamentari, o oază desfătătoare intr-un deşert arid şi însetat, o
îngem ănare de raze binefăcătoare ale Revelaţiei divine încălzind firavele cuvinte
omeneşti, care se înşiruiesc în cele 85 de versuri eu melodii tainice şi pline de
veşnicie, este o carte a tuturor şi pentru toate tim purile.
T raducerea în lim ba română a acestei părticele scripturisiice este
motivată de traducerea Sfintei Scripturi însăşi. Deoarece a fost scrisă în limba
ebraică, este nevoie să procedăm la traducerea cărţii Rut după textul masoretic ebraic.
Acest lucru poate să fie dus la bun sfârşit mai ales în urma cunoaşterii unor elem ente
ajutătoare, printre care noţiunile introductive legate de autorul şi scopul scrierii,
împrejurările social-istorice, epoca vechitestamentarâ în care se încadrează ca datare,

]‘' Eugene A. NJDA, Comment traduire la Bible. public- par L'ASitancc bibljque universelie,

‘•Revista Teologică”, an V îl.'l997, nr. 2, Sibiu,^p. 133-145^

1.2
 scopul urmărit de scriere, probleme care nu neglijează datele oferite de A rheologia
biblică şi critica biblică. Traducătorul este nevoit însă să se înarmeze, de asem enea, şi
cu o serie întreagă de lucrări de specialitate indispensabile într-o astfel de
îndeletnicire.
C artea Rut nu pune probleme mari în privinţa traducerii, întrucât
beneficiază de un stil clar, o expunere lim pede şi o limbă clasică elegantă. Pentru
astfel de calităţi textul cărţii Rut este folosit pentru învăţarea limbii ebraice biblice,
fund de obicei recom andat începătorilor.
Conţinutul cărţii constă dintr-o istorisire interesantă, iar succedarea
evenimentelor este relatată clar şi faiă am ănunte împovărătoare, care ar îngreuna
înţelegerea problemelor puse în discuţie. Este recunoscut făptui câ “ limba ebraică a
acestei cărţi nu este prea dificilă şi nici nu pune prea multe problem e textuale”2'1
Mulţi traducători ai cărţilor Vechiului Testament şi-au început munca lor cu cartea
Rut, fiind printre primele cărţi vechitestam entare, care sunt traduse într-o nouă
limbă.*1
T raducerea de faţă este făcută după textul ebraic*", editai recent,
ţinându-se seam a de recom andările formulate in urma unor cercetări şi experienţe
îndelungate ale unor traducători binecunoscuţi.
D e un real folos ne-au fost însă unele lucrări de referinţă, de pildă
concordanţele biblice 24, îndeosebi cele la Vechiul Testament, înlesnind urmărirea
sensului anum itor cuvinte în alte locuri vechitestamentare. având astfel posibilitatea
de a reda în limba rom ână sensul cel mai apropiat de cel al autorului biblic. Datorită
stilului de exprim are orientai, motivat şi de vocabularul sărac şi concis al limbii
ebraice, în anum ite situaţii am fost nevoiţi să traducem prin cuvinte subînţelese.

1990, p. 9.
’’ Ibidem.^

Ednura Deutsche Bibelgesell Schaft, Stuttgart 1990, p. J320-i 325. Pentru traasliterare am foJosit:
Wolfgang RICHTER, Megilloth. " Biblia Hebraica franseripta” Eos Verlag Sr. Ottilien, 1993, p, J-

Ian De W AARD, Eugene A. NJDA, pp. cit.. Stuttgart, ¡990 (Vom cita în continuare
WA A RD+NJDA); L'Able A. CRAMPON, Rut. La Sainte Bibie. traduction d’apres les textes
oiiginaux, Paris-Tournai Rome, 1930, p. 270-273; L. Cl. FILJ.JON, Rut. La Sainte Bible, Paris
¡922, p. 195-210; T.N. TREM PELA. iT to u v u ta Et q t i v P ou r, A n v a t, 1961; Jack M. SASSON,

Paul iOUO N, Rut: Commentaire philologique et exeeetiaue. Roma, .1986; Christian PREVEL, P a s
Buch Rut. Stuttgart, 1992; Frédéric W, Bush, Rut. Esther. Word Biblical C om m entait, vol. 9,
Dallas, Texas, 1996; Eugene A. NIDA, Comment traduire la Bible, publie par L ’Alliance biblique
universelle, 1967. Am menţiona? aici doar o parte dmire autorii folosiţi în acest capitol, restul fiind
amintiţi pe parcursul lucrării după cay,,

l't/uctov tna A ynia q t o M ia, nccÂat«.Aio;nKţ, ro ţio a 1.2, A t t v a i . 1993.

n
 N e-au stat însă ia îndemână dicţionarele^, necesare atât pentru
traducerea textului m asoretic, cât şi pentru traducerea versiunilor din lim ba greacă şi
din lin»ba latină, limbi în care s-au ftcut de altfel, primele traduceri ale textului
Vechiului Testam ent şi, respectiv, traducerea cărţii Rut. Am ţinut însă seama, aşa
cum era şi firesc, de cele mai lecente traduceri în limbile moderne pentru a avea un
termen de com paraţie.
in vederea redării sensului cel mai apropiat de cel al autorului biblic.,
am utilizat o serie de gram atici“6, nu numai pentru textul din limba ebraică, ci şi
pentru versiunile din Septuaginta“' şi Vulgata"*, cercetate aici atât pentru a avea
viziunea unui text cât mai com plet, cât şi pentru com paraţii critice sem nalate în
notele explicative, acolo unde a fost cazul.
La redarea în limba română nu putem să neglijăm traducerile
rom aneşti de până acum, cel puţin nu pe cele care ne-au stat la îndemână " alături şi

M. N. SANDER, Dictionnaire Hébreu-Français. Paris. 1859; Dr. Kar! FEYERABEND.

Taschenwörterbuch hebräischen und deutschen Sprachen zu den gelegensten Feilen des Allen
Testaments. Berlin-Schoneberg, 1912; Wilhelm GESENIUS, Hebräisches und aramaisches
Handwörterbuch über das A lte Testament. Heidelberg, 1962; Pranciscus S. J. Z ORELi, i t u e » .’
hebraicum et aramaicum Veteris Testament!. Roma, 1968; William S. HOLLADAY, A _C on_»e
Hebrew and Aramaic Lexicon of the Qid Testament. Leiden, 1971; Walter BAUMGAP F \ i f’
Ludwig KOEHLER, Hebräisches und aramaisches lex ico n zum Alten Testament, vol. I, Leiden,
1967; David i. A, CLINES, The Dictionary of Classical Hebrew, vol. 1-ID. Sheffield, 1993; "The
A nalytical Hebrew and Chaldee Lexicon". Benjamin DAVIDSON, Zondefvan Publishing House.
Grand rapids, Michigan, 1994; Wilhelm GESENIUS ( ed. H. DONNER), Hebräisches und
aramaisches Handwörterbuch über das Alte Testament. Berlin-Heidelberg-New York, 1995, 517
pp; dr. Alfred HÄRLÄOANU, Dicţionar explicativ ehraic-român. Editura Nemira, Bucureşti, 1998.
* Dr. N. N1TZULESCU, Elemente de gramatică a limbii ebraice. Bucureşti, 1877;
Constantin I. POPESCU, Gramatica limbii ebraice. Bucureşti, 1904, loan POPESCU-MĂLÂ1EŞTI,
Gramatica limbii ebraice si biblice arantaice. Bucureşti, 1904, Idem, Limbile semite, studiu
istorico-lîlologic, Bucureşti, 1904; Mgr. Alphonse CHABOT. Grammaire hebraique élémentaire.
Viene ei St. Luis, 1908, I. POPESCU-MÂLÂ1EŞT1, Gramatica limbii ebraice, ediţia a il-a, Craiova,
Edit. Samitca, 1921; .1. TOUZARD, Grammaire hebraique. Paris, 1923; Athanasie NLGOIŢĂ,
Element'; de gramatică ebraică. Bucureşti, 1946; P. Paul JOUON, Grammaire de l’hebreu biblique.
Graz, 1965; K. BEYER. Althebraisehe Grammatik. Gottingen, 1969; Lambert MEYER, Traite de
grammaire hebraique. Gerstenberg, 1972; loan ALEXANDRU, Curs de limba ebraică. Bucureşti,
1975; Wilhelm GESENRJS, H ebräische Grammatik, Hikiesheim-Zurich- New York, 1985; Bruce L.
WALKE, M O ’CONNOR, An introduction to Biblical Hebrew Syntax. .Eisenbrauns, 1990; Rudolf
MEYER, Hebräische Grammatik. Berlin, 1992; R. K. HARRISON, Biblical Hebrew'. Teach
Yourself Books, Hodder and Stoughton, 1992; Pr. Conf. Dr, Petre SEMEN, Elemente de gramatica
liiabji ebraicc. Saşi, 1996; Pr. Prof. Dr. Emilia» CORNJŢESCU şi Pr. Prof. Dumitru ABRUDAN,
Limba ebraică biblici Edit. Institutului Biblic şi de Misiune ai B.O.R., Bucureşti. J996.
SEPTUAGINTA, edit. Alfred Rahlfs, Stuttgart, 1979, p. 495-501.
BIBLIA SACRA VULGATA. Deutsche Bibelgesellschaft, Stuttgart, 1994. p. 358-363.
BIBLIA de la Bucureşti, 1688, reeditată 1988,'p. 192-194; BIBLIA. Buzău, 1855, p. 95-
100; BIBLIA hii Andrei Şaguna, Sibiu, ¡856-1858. p. 241-244; Sfânta Scriptură a Vechiului si
Noului Testament, iaşi, 1874, p. 229-231; Biblia sau Dumnezeiasca Scriptură a Lepji Vechi si a
celei Noua. Ediţia Sf Sinod, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1914, p 343-342; BIBLIA
adică__ Dumnezeiasca Scriptură, trad V. Radu şi Gala Galaction, Editura Fundaţiilor Regale,
14
de unele traduceri mai libere sau altele cu o formă literară50, toate la un ioc
ajutându-ne să constatăm atât opinii diferite în vederea traducerii de-a lungul
tim pului, cât şi modul de evoluţie a limbii rom âne până astăzi, iară însă să insistăm
pe com entarii filologice mai m ult decât este necesar.
Trebuie să facem precizarea că traducerea rezultată din acest efort de
cercetare ştiinţifică nu este una care se pretinde a fi perfectă şi cu pretenţii de a
înlocui traducerea oficială a Sfântului Sinod. De fapt acest lucru nu este posibil
deoarece ne-am limitat ia o traducere numai după etxtul ebraic, ori spiritul tradiţiei
m enţine Septuaginta ca text oficial de la care se porneşte. D e altfel lucrarea de faţă va
lua in considerare şi textul în variantele greacă şi latină, însă o ediţie critică rămâne
prin metoda com parativă să le aibă în vedere pe toate ‘rei. Cert este că noi deschidem
un câmp de lucru delim itat suficient din punct de vedere al traducătorului. Altfel se
pune problem a atunci când este vorba de un t e 'r tM ’.niliv, interconfesional, ecumenic
sau oficial.
La prima vedere pare derutant faptul că in loc de Orta traducem prin
Orpa, în loc de Noemina prin Naomi, în loc de Booz prin Boaz sau în ioc de Obed
prin Oved. Recunoaştem că suntem obligaţi a reda exact denumirea ebraică, aceea
care corespunde întocmai foneticii cerută de text. Nu este o stâJcire a num elor cu care
ne-am obişnuit, este doar o traducere înrobită textului original. Din toate variantele
studiate aici se poate stabili un text care în viitor ar putea deveni cel oficial.
Deocamdată mulţumim pentru îngăduinţă specialiştilor.

Bucureşti, J938, reeditată de ed. îl. Cerchio din Rimini, Italia, 1990, p. 279-283; Mihaj! WEIDER şi
Mihai 1 SADOVEA NU. Rut. Revista Fundaţiilor Regale, an XII, rtr 3, martie, 1945, Bucureşti, p.
483-489; BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURA. Edit. Institutului Bibiic şi de Misiune al B.O.R..
Bucureşti, 1997, p. 290-29?.
Petru CREŢ IA, Cartea lui iov. Ecleziastul. Ca
Edit. Ifumanitas, Bucureşti, 1995
15
 3. T E X T U L C Ă RŢII R U T ÎN T R A D U C E R E
R O M Â N E A S C Ă D U PĂ T E X T U L M ASO R ETIC EBRAIC

3.1. C A PIT O L U L i

□ ''Q ş W n ac M
’ i F f ' Ş l H !1 2K1Î3 ' i m rn * T P rT 3 0
: ? nr T

I. Şi era în zilele când cârm uiau judecătorii'1 şi s-a întâm plat să fie o foamete în
ţara3". Atunci un om din Betleemul lui luda s-a dus ,să locuiască în şesu!
M oabiţilor” . ei şi fem eia şi cei doi fii ai săi.

Textul ebraic este D’B Ş ftl Î3SE5' ’0Ş 'Ţ j ¡wayehi biiney şelbt haşşoietan), cuvântul
BSIÎ [şefotj " când cârmuiau. conduceau” fiind un verb ia forma qai, infinitiv, construct, de la
verbul regulat Î2ŞB [şafat] “ a cârmuit, a judecai, a condus1', iar ¡ripŞ®n (haşşofenml este un
participiu qal, activ, articula! cu n (haj, (cu valoare substantivală), plural,, masculi», de ia verbul
¡02» 1şafat], pentru care am tradus: ‘Şi era în zilele când judecau (cârmuiau) judecătorii” Acest text
a fost tradus de Septuagmta prin: “Ktti Kyrjsvero tw KpiVEiv iodo K p n a o ', adică “Şi s-a întâmplat pe
când judecau (cârmuiau) judecătorii". Vulgata redă însă intr-un sens diferit: “In diebus unius iudicis
quande iudices praeeranf - ‘In zilele unui judecător, pe când cârmuiau judecătorii”, ccea ce este
oarecum diferii ca formă de testul rnasorenc.
“ Este vorba de ISRAEL. în unele traduceri avem chiar textul: “ în ziieie acelea când
cârmuiau în Israel judecătorii”, pentru a nu se înţelege altă ţară”, cu toate că in textul rnasoretic nu
este cuvântui 'Israel” .
Substantivul ' O p f bisde(y)) In cfimpiile”, ‘ în şesuriie” este la statul construct, plural de
la HTţ» jsadeibij ”şes ', “câmpie”, tradus in Septuagima prin “i:v or/pro”, (pe ogorul, şesul). iai în
Vulgata, “in regione" (in ţinutul, în ţara). Termenul desemnează " şesul Moabiţilor” şi se foloseşte
de obicci “ penu'u a desemna ansamblul teritoriului unui anumit trib” (.lan de WAARD, Eugene A.
N1DA, op. cit.. Stuitgart, 1990, p. 151). Comparând termenul din Facere 36, 35; I Paralipomena 1,
4t ' S Numeri 21, 20 cu Deuteronom 34, <), 8 se observă că nu descrie în inod necesar “regiunea
i i i'iopi, pentru agricultură” ( Jack M. SASSON, Rut, A New Translaţie»] with a Pluioioeical
> i.T m u ai> and a Formalist Poiklorist lnterpretation. Bahimore and London, 1979, p 16} şi
................. nenul ni®' [sade] “nu-l găsim asociat cu alt nume decât cu Moab, sc pare dcci că
nşter-jş! ¡sde(y;' M o’aw] formează un nume propriu compus: şesul Moabului. Regiunea astfel
numită ar fi aceea a înaltelor platouri cultivate ’. (Paul JOUON, Rut. Commanuire philologit[ue et
extigftique. Roma, ¡953, p 31). Ca unnare. deşi în textul ebraic cuvântul “şes” este la plural,
denumirea fund generică, putem reda expresia “s-a dus să locuiască” care are în limba ebraică
sensul de: -S-a dus să locuiască pentru o vreme”, înţelegându-se până ia încetarea foametei, urmând
ca după aceea fă se întoarcă în ţara de baştină, ceea ce s-a şi întâmplat
16
 V l Q - y p 001 ^PT, »3 Ml K DîŞ'f
n K ltrW fc « n -;! n i i n ^ o r f ? r r a o ’ D ^ rn şş y . ' ^ D ] T- jV ? n â
' ' ' ;0{j)--.vn!'l
T J *-

2. Şi num ele om ului era E lim elec,4 şi numele soţiei lui era Naomr’\ iar num ele celor
doi iii era Mahlon şi Chiiion36, efrateni’7 din Betleem ul lui luda şi au venit în
şesul M oahiţilor şi au rămas să trăiască acolo.38

: n ^ n km i m m -o vi an« k 3
Y VT ** ; * T * - * r; t ’ ! v 9 Y; r r-

3. Şi a muri! Elim elec, bărbatul lui Naomi şi ea a rămas cu cei doi fii ai săi.

14 t a începmu! versetului, în cuvântul 001 iveşeinj, conjuncţia coordonatoare [\e] 1 “şi”

însoţeşte substantivul comun Q!Ş [şeni] ' n u n ii'’, care aici este la numărul singular, statut eonstruct
(pluralul va fi niDtf ¡şemothj). Conjuncţia 1 jve] “şt” este foarte des folosită in scrierile
caracterizate prin stilul narativ, astfel că pentru o traducere mai corectă în limba română ea se va
lisa uneori subînţeicasă, conform specificului limbii române. Elimelec, nume propriu ("*? tî [Eli)
•''Dumnezeul meu", ^*70 [nielekh] “rege", 'împărat") înseamnă “ Dumnezeul meu este regele” şi
este redai de Septuaginta prin “Alimeleh", iar de Vulgata prin " Bclirneleb” , Ca urmare a faptului că
unele traduceri româneşti au avut ca lexi Septuaginta, au redai numele prin “Avimeleh” (Biblia de
la Bucureşti. J 688 ).
Numele ’D., 'J\ [Naomi] înseamnă “plăcere", “plăcută”, de la verbul II guturalis fnaem] DEJ
■a iî agreabil", “a 11 amabil”, de unde vine şi adjectivul D'yj jnaim) "agreabil, graţios, bun,
binevoitor" (Sander, Dietionnaire, ... p. 456). în Septuaginta şi Vulgata avem “Noemin”, nume care
va apărea în majoritatea traducerilor româneşti sub forma: "Noem ma”
36 Mahlon şi Chiiion sunt nume proprii Mahlon p*?“ !? înseamnă “bolnav” de la verbul n^n
[hala] “a fost bolnav" de ia care derivă şi n 1? HO [mahala(h)] “boală”. Chiiion 3i'7? “ofilire, privire
galeşă, ţintuire cu ochii”, de la verbul r t a [calah] "a tânji după.,,, s-a ofilit, a dorit”. Cu toate că
i nu comentatori le-au considerai simbolice, acestea sunt nume reale.
i7 "Efrateni’' desemnează pe cei din tribul lui l-.frat (1 Paralipomena 2, 19), care trăiau în
Betieem (1 Paralipomena 2, 50: 4, 3-4) aviind tradiţii împletite, aproape confundabile, de unde
paralelismul Betleem-Efrata (Miheia 5, {; Facere 35. 19; 48, 7; 1 Regi 10, 2). Este “un alt mod de a
voita despre însăşi locuitorii Betleemului”. (W AARD, NI DA., op. cit., p. 16), Se subliniază
■Betleemul Iui luda" pentru a-1 deosebi de alt Betieem situat în teritoriul tribului lui Zabuion (losua
19, 15).
3a Cuvântul tţi*î [wayyheyu] “şi au trăit, au stat, au trăit (acolo), este un imperfect
consecutiv qal, pers. a IlI-a, plural, masculin, de la verbul <TH ibaya(h)J “a fi”, este redat de
Vulgata prin “ a rămas acolo” ("morabantur”)
Aici IKB'PI [wattişa’erj este forma niphal, imperfect consecutiv, persoana a Hi-a,
.antiular, feminin ”tK0’n [hişaer] “ a fi părăsit, a ¡amâne” de la verbul ain-aJef IOT' [şaarj "a
ramas" şi are sensul de “a rămâne în viaţă, a supravieţui” (P. JOUON, Rut,., p. 34), ca în Facere
-5 7.
17
 nn rrrf'n ntfi nan» nnsşn DELnVaKO uni
î q ^ ş ' n iş y ş n ţ -n tffi

4. Şi ei au luat soţii“0 dintre m oabiience, numele uneia era Orpa, iar numele celeilalte
era R ut.41 Şi au trăit acolo cam zece ani.

rtp vf Tt •’ »«* « n avf a« nt W►

* fm* - i1î ^ • d• i; iif t n:D- aT
v i•*:
t f ' m * •i î w *i•“5
: n sTs ^ *D i

5. Şi au murit cei doi fii ai lor42, M ahlon şi Chilion şi a răm as femeia43 iară bărbatul
ei şi fără cei doi fii ai săi.

rn & n n m ţ ^ a itia ' i m n tfF n .T n*??! i o n Q gm 6

.•ori4? n i? v rbr ia irm 'nn- ip a ~0
V T v T •» - *„• T ţ I- T

6. Şi s-a sculat ea ** şi nurorile ei ca să se întoarcă din şesul M oabiţilor, deoarece a

auzii în şesul Moabiţilor că a cercetat ^ Domnul pe poporul său şi j-a dat pâine.46

40 Textul n1s3 ş c ira#3 DTf? w ţm [wayys’u lahcm năşim moa’vioth] “şi-au luat lor soţii
moabite”, începe cu cuvântul Hti?*] [wayys’u], forma qal, imperfect consecutiv, persoana a HJ-a,
plural, masculin, de la verbul KîM fnasa] “a luat in căsătorie”, “s-a căsătorit’', urmând prepoziţia *7
[ic] “la. către, spre” , plus sufixul pronominal, persoana a Ul-a. plural, masculin DT1 [hem]. Această
expresie apare în judecători 2 1 , 23 şi în literatura unei perioade târzii a Vechiului Testament (J.
WAARD. + E. NIDA, op. c it- p. 18; P. JOUON, op. c it, p. 34).
41 Orpa şi Rut sunt nume proprii. Qrpaînseamnă: “căprioară”, “ceafă", “a dezgusta”, iar Rut
“prietenă'’ Etimologia şi simbolismul acestor nume fac obiectul altor discuţii abordate într un
capitol special. Septuaginta redă n urnele astfel: Optpu “O ria” şi Pov0 “K ui”, iar Vulgata; “Orpba”.
şi "Rut” .
aT30' £22 Igam-şeneibem] “şi cei doi fu ai lor” conjuncţia B3 [gam] “chiar, de asemenea,
chiar şi", urmată de numeralul cardinal, masculin, stat construct, de la tţ’jŞ [snaij. plus sufixul
pronominal persoana a 111-a, plural., masculin OH [hem). Cuvântul “fii” se subînţelege.
4:1 Aici iŞK'ni |wattişa’er] din 1 jve] “şi” -ţşy'Fi (lişa’erj “a rămas singură de tot” are
înţelesul că a supravieţuit fiilor şi soţului său, rămânând in viaţă singură (Vezi şi nota la versetul 3).
44 Cuvântul Dgfi] [wattaqom] este uri imperfect consecutiv qal, persoana a iii- a, singular,
feminin, de la verbul fflp [kum] “ s-a sculai, s-a ridicat” , exprimând aici începutul acţiunii, hotărârea
de a se întoarce, continuarea acţiunii fiind exprimată mai departe de la verbul [şuvj.
45 In limba ebraică IpŞ [fakadhj aflat aici le perfect qal, persoana a Ul-a singular, masculin,
se traduce prin “a cercetat” , “a vizitat” , ceea ce ar presupune vizita Domnului, care ar putea fi spre
mustrare sau spre binecuvântare. D e data aceasta este vorba de o binecuvântare, întrucât a încetai
seceta, au venit ploi şi poporul a obţinut recolte bune. Verbul “fakad” este redat de Septuaginta prin
cneaKCTTai", iar de Vulgata prin “ respexisset”, ‘îş i pogorâse privirile”
18
rip^Fii ney n-’n'V? •’pş'-i netfTin'n ie>k Diptan-jp mm;
:rn -ir n f n « " 1? « 2^

7. Şi t a a plecat din locul în care a trăit acolo 47, iar cele două nurori ale sale erau
împreună cu ea şi au pornit Ia drum 48 pentru a se întoarce în păm ântul lui luda.

n a ^ r v a 1? n t f ş rm # n » î? ¡T rfrş w ' 4? ' 8 . v i “ittK T n?

re a lii D 'm r \~ Q V n rp te i ^ ş io n zo im m rp an ^ ş r

K. Naotni a zis atunci celor două nurori ale ei: “Duceţi-vâ şi întoarceli-vă fiecare la
casa mamei sale şi sâ facă Domnul mi)â cu voi cum aţi iacul şi voi cu cei morţi şi cu
:n ine”.

-\rh pţş'rn n tr^ rra ntfK nrmo wxim n±> mm irr9

: r ir p n i ' ţ i p n m f> F ii

9. Va da vouă D om nul 50, ca să vă găsiţi odihnă fiecare (femeie) în casa bărbatului

său M şi le-a sărutat şi ele au ridicat glasul lor şi au plâns 5‘.

iu Cuvântul on“? [iahcmj “pâine’ arc aici sensul generai de “hrană”. Domnul a cercetai pe
poporul său pentru a da acestuia hrană, adică a făcut în aşa fel încât să înceteze foametea, să nu mai
ducă lipsă de cele necesare traiului. (A se vedea şi nota precedentă)

4' Adverbul n a # ¡şarmnaj plus n [he] paragogic indică locul, direcţia (locativul latinesc),
naş? jşama) este folosit mai ales pentru m işca'e, iar când nu este mişcare se foloseşte 00 |sam'.
Expresia •SJTTO n $ ? 0 1 [walelakna vaderek] “şi au pornii la drum”, este formată din
conjuncţia 1 fve], TO^FI [telakna), forma qal, imperfect, consecutiv, persoana a UI-a, plural,
feminin, de la verbul "?f?n [lalakj “a mers” . Textul latinesc este “iam in via posita”, “deja a pornit la
drum”, adăugând “iam” (dej3) şi exprimând acţiunea )a singular, iar Septuaginta traduce tcai
f.K(jpţ:in:ivio ev rr} oSw , ” şi porniră la drum ” , ceea ce face să fie mai aproape de textul ebraic.
w Verbul ebraic “ayn- waw” SW[şubj indică momentul iniţial al acţiunii. în sensul de : „a
purces s ă " , „s-a sculat să” , „a pornit la dram spre casă” (A se vedea Josef SHARBERT, Rut.
Siuugari, 1994, p. 12). Aici avem imperativ, qal, plural, feminin: işovna(h)] ..porniţi’',
înloarceţr vă r ’.
în sensul de : “ Domnul să vâ ajutei “ (Biblia, Bucureşti, 1994), “Dăruiască-vă Dom nul”
iM M â. Oala Cialaction, reeditată în 1990), ‘Fie ca Domnul să facă posibil” WAARD şi NJDA, op.
cn. p. 23), “Dea Domnul vouă” (Biblia, A. Şaguna, p 241), “Sâ de Dumnezeu" (W1EDER şi
SADOVEANU, Ru_ţ. P- 483), “det vobis” (Vulgata, p. 359), “ Soi Ktpioo tjitv ” (Septuaginta).
19
 : T jfây 4? 2 W \ n ^ T î 3 i £ K 'F i r

10. Şi ele au zis către ea: " N u /’3 ci ne vom întoarce (vom merge)54 îm preună cu tine la
poporul tău” .

wn ^rivjn 'şv na1? 'ţftn rm tf 'şvi inx'm11

: u±> ro n '» » a

1). Şi a zis Naomi: “ întoarceţi-vă55, fiicele mele, pentru ce să mergeţi cu mine? Mai
am eu oare iii în pântecele meu. care să vă fie vouă bărbaţi ?”

v? ipni
» . -3^
r ^c *; n?nia
« » •»rupr
• ;l- r *>
•3 *; Tib; n tn; ' 2f :?
: D\n° ’•Fn^V nai n ^ n “*n^n ca npn
12. întoarceţi-vă fetele mele, căci sunt prea bătrână să mai fiu a unui bărbat.5*' Căci
dacă aş zice că am nădejde şi chiar să fiu în noaptea aceasta a unui bărbat şi chiar de
voi naşte fii

51 Vulgata a tradus prin 'invenire rcquicm in domibus virorum’’, "să aflaţi odihnă în casele
bărbaţilor voştri’’, deci prin formă plurală ceea ce înseamnă literar: “fiecare femeie în casa soţului
ei" (J. SASSON, op. cit., p, 23).
D'! inie! egem aici că: “au ridicat vocea şi au vărsat lacrimi”. Verbul n m n i
[watli vkeynaj care esle la forma qa), imperfect consecutiv, persoana a JU-a. plural, feminin, de la
verbul P3Ş tbaka(h)], "a plâns, s-a tânguit” a fost tradus de Vulgata prin “fiere coeperujit” (perfect
cu infinitiv) "au început să plângă”. Termenul de “baka” exprimă mai degrabă ţipătul, durerea,
decât lacrimile.
’ ’ Conjuncţia ’3 [ki] “că” în context indică o nuanţă adversativă, deşi nu se foloseşte decât
după o negaţie sau după echivalentul unei negaţii (I Regi 2, 30: Iov 21, 2).
V! "Ne vom întoarce" ar presupune că au mai fost acoîo, ceea ce nu corespunde adevărului
isioric. Verbul este însă acelaşi (",şuv” ), de aceea unele traduceri redau prin “vom merge îm preună” .
v rup'ts fşovna] este forma qal, imperativ, plural, feminin, de la verbul 3M? [şuvj '‘s-a
întors" -.are esle tradus de Septuaginta prin ejtiotpCMpitE, iar de Vulgata prin •‘revertimini” (a se
vedea şi versetul 8 ), care are sensul mai degrabă de invitaţie, decât de poruncă, cu înţeleşii! de "ar
trebui să vă întoarceţi" sau "nu ar ti mai bine să vâ întoarceţi9" , “intoarceţi-vă, mergeţi pe drumul
vostru".
V) Deşi verbul ’rapfT[zaqanti] este la forma qal, perfect, persoana 1, singular de la verbul ]p!r
Izaqanj. “a îmbătrânii”, fiind ur. verb static, sensul perfectului este asemănător prezentului nostru.
Expresia E'K*? ni’-na [mihvoth le’iş] “de a fi a unui bărbat” echivalează cu "a se căsători" iLcvitjc
21, 3; Ueteronom 24, 2; lercmia 3, 1), însă afirmaţia că este “prea bătrână" nu se referă la căsătorie,
ci Ia posibilitatea de a concepe fii, în continuarea textului turnează tot o întrebare retorică cu sensul
de : “Sunt încă în stare să mai am fii care să fie soţii voştri?“, expresie întâlnită de fapt şi în Facere
25, 23; Isaia 49, 1; Psalm 71, 6 (W AARD + M D A , op. cit., p. 25).
20
 ni*;,, n 'tâ iim m in*?n - t 7 i r “i t f ş iv nan&Hji ■jn^ri13
: n i/i-fT '2 □ Ş p ’ T î ţ ! 3 ’ "i7 " ‘l b " ''3 “'H i Î ‘w

n oare de aceea să aşteptaţi '"'până ce vor creşte, şi din această cauză să fiţi
împiedecate de a vă mărita (de a avea câte un soţ) ? Nu, fiicele mele. căci îmi pare
foarte rău de voi, deoarece mâna lui Dumnezeu s-a ridicat de la mine.""

n jjn n m ii “ n n i n 1? n ş “i^ p » 'r n iw nB zrn f? ip n ] | ? n i i4

’.rin

14. Şi din nou au ridicat glasul Sor şi s-au iânguit şi a săruta! Orpa pe soacra ei (şi a
plecat), iar Rut s-a ataşat de ea (de Naomi.i.“ '

n rw -»m * ;t n ^ „ n a? -* ?« ■ sjn aş'î n n f ° n ? n - iB K 'm 15

q i^ Ţ ;

15. Şi ea (Naomi) a zis (către Rut): iată cum nata ta s-a întors la poporul ei şi ia
dumnezeii săi. întoarce-te după cum nata ta” ,o!

nrB&fi in*7n Ihalahcn tcsabernaţh)] este o expresie etichetată de mulţi comentatori ca

tiind aramaică (j. SASSON, op. cit., p. 25), întâlnită şi în Daniei 2, 6 , 9, 4. 24, iar sensul este de a
aştepta. de a se abţine, de a se stăpâni să nu aparţină unui bărbat, adică “abţinându-se de la
căsătorie'
n Sau ''mâna Domnului a ieşit de la mine”, adică ‘ Domnul s-a întors împotriva m ea”.
Verbul Ştir |iaţa], “a pleca’’, “a ieşi’’ este tradus în greceşte prin e& iâtev . “s a întins”, iar în muile
ediţii româneşti prin “m-a apăsat"’.
1,9 Septuaginta adaugă aici: «ca HRO Tpai^cv f i a t o v avrrjtj a m i j f i “şi s-a întors la
poporul său”, iar în Vulgata se adaugă doar “ac reversa” "şi s-a întors”, înţelegându-se “s-a întors la
poporul s ă u ’. Din textul ebraic lipseşte această remarcă, deşi expresia “şi a sărutai Orpa pe soacra
ci” exprimă atât ideea că Orpa şi-a îmbrăţişat soacra în semn că acceptă argumentele acesteia ca
nurorile să se întoarcă la poporul lor (J. SASSON, op. cu., p. 21), cât şi un gest de adio (W A A R D 1
N1DA, op. cit., p. 24). Aşadar Orpa şi-a sărutat soacra, luându-şi astfel şi rămas bun
60 Verbul [davqah] este aici la forma qal perfect, persoana a ili-a, singular, feminin,
de ia verbul regulat p31 [davaqj “s-a iipit”, “s-a unit”, "s-a legat de”, exprimând atât refuzul de a
sî despărţi de cineva, cât şi o mare afecţiune pentru persoana în cauză. Traducerea prin “s a dus cu
dânsa” (Biblia, Şaguna, p. 241) sau prin “a rămas cu ea" (Biblia, 1988, p. 290) nu redă sensul
complet al cuvântului ebraic “davak” .
21.
 -*7« "’3 ° i j 'i n K C 2^ w 1? ' ş - ^ a ş r 1^ n n " m ' m 16
w T ja y f ^ K •ţ V if i n ş to i • ş 'p ri i » ‘k
: • 'n b k
t v:

16, Iar Rut a zis: “Nu mă sili,6“ te rog, să te părăsesc şi să mă duc de la tine, căci unde
te vei duce tu, voi veni şi eu şi acolo, unde vei înnopta tu, voi înnopta şi eu 6j. poporul
tău va fi şi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi şj Dum nezeul meu”.04

n'Di ^ rnrr nfiar n's 12%$ □»'] n-iax '-ian

^ 2 th e t m m ''3 ¿ p e r

17. Unde vei muri tu, voi m uri şi eu şi acolo voi fi şi îngropată, orice îmi va face mie
Domnul şi orice îmi va a d ă u g a 6j, căci numai moartea m ă va despărţi de tine!“"*’

*" În timp ce verbul 3®' jşuvj "a se întoarce'’ este tradus în limba greacă 'EEtOTpujnpi]ii
5rţ", "întoaree-te”, în Vulgata s-a tradus “vade cum ea”, “mergi şi tu cu ea”, iar cuvântul ."DX1
lyeviinah], “cumnată”, care apare de două ori îrt textu! ebraic, in traducerea latinească (Vulgata; a
acestui verset nu este folosit decât o singură dată, la începui Esle însă o diferenţă faţă de textul
masoretic.
Expresia 'l/’JŞFT*?}* [ai tiighcij este formală din adverbul de negalie [ ‘al], plus forma
qaî, imperfect, persoana a 11-a, feminin, de la verbul MS [pagha’j “a stărui”, “a sili să”, “a împinge
spre”, "a solicita”, “a se năpusti” , "a forţa”, ' a îndemna”. Majoritatea traducătorilor redau prin “nu
mă sili'".
6' Verbul ^ jlyn] are sensul obişnuit, comun, de “a înnopta”, ' a sta peste noapte”, "a sta în
gazdă la ”, ‘a rămâne”, dar înseamnă îndeosebi ‘"a locui", drept pentru care Vulgata redă prin “ubi
morala fueris”, “unde vei poposi”, iar Sepiuaginta prin Jtopeuffyo “vei locui”, unii traducători
propunând varianta "unde te adăposteşti, mă adăpostesc şi eu" ţJ SASSON. op. cit., p. 30) sau, mai
generai, “unde vei trăi..." (Biblia, 1988).
64 Sintagma \'1<? S Tj’n'?«! [we’lohaikh elohay] cuprinde; conjuncţia coordonatoare 1 [ve]
“şi", substantivul comun, numărul plural, stat construci, de ia OTÎ1?. R [ ‘elohim], “Dumnezeu,
dumnezei”, plus sufixul pronominal persoana a Ii-a, singular, feminin, apoi acelaşi substantiv însoţit
de sufixul pronominal, persoana 1, singular. Verbul “a fi” se subînţelege, la fel ca şi în anim aţia
precedentă din text.
b' Originalul ebraic ’ţ o 1' rD] 1<? n irr nşşir H3 faşă sâ facă mie Domnul şi aşa să continue
(să adauge)) este un jurământ tradus uneori prin “Fie ca Domnul să-mi fa că ...” (WAARD, Ni DA,
op. eii.. 18) sau prm “aşa va face Domnul mie şi aşa va adăuga” (J. SASSON, op. cit,, p. 31 j .
Adverbul njj [kohj are şi sensul de ‘’orice, pană intr-atât” , ceea ce a dus la traducerea: “Facă-mi
Domnul orice, încă şi mai mul!” (TOB) sau : “orice îmi va face Domnul (Sepiuaginta). Pentru
vremea noastră, am considerat potrivită traducerea prin “orice”, care include şi primul sens Sub
forma de . “ Facă-mi Dumnezeu ce o vrea” întâlnirii cererea şi la Isaia 19. 38; 1Samuel 3, 17, 14,
44; 20, 12; 25, 2:11 Samuel 3, 9.
22
 : ,▼t ?........................
k “ 131*7 ;
^ n- îmv - n nt K• h dv 1v? 1r? f o n* n sv tva “K î n •e n s* K vi m
*• -
18

18. Văzând (Naomi) că era hotărâtă *” să meargă cu ea, a încetat să -i mai vorbească.68

rra nato? ■•¡p.f nrb rra n : ac.Tri»' np^ni19

r» T, in nstfn nrinx'm "in ^y T y r r ^ D"nPl bQ0^
19. Şi au m ers amândouă până ce au venit"’ la BetJeem. Şi s-a întâmplat că venind ele
m Betleem, a năvălit întregul oraş pe ele ,u şi au zis (femeile): “O are aceasta este
Naomi ?”

"îno ^ •'!?„. »] 7 n^HnpFi-^K lO K îif’

n '« b ^ n b n ~ 'ş

¿0. iar ea ie-a zis: "Nu mă mai numiţi Naomi \ numiţi-mă M ara", căci
Atotputernicul m-a am ărât pe mine foarte mult.

“ Îd textul ebraic avem ^rş-l ’r'3 *T'ŢŞ'_ .nîŞ rr’Ş [chi hamma'veth yafriclh beyni uveinekhj
•,! au 1 sensul de “căci (numai) moartea va despărţi între mine şi între tine” (va face despărţitură) sau
"numai moartea va sta ia mijloc între mine. şi tine" (Septuagmta). adică cu alte cuvinte "te voi părăsi
alunei când voi muri".
b! Participiul n a a ş n ş |mith ameţeth], este torni a p a n hitpael. singular, feminin, de ia verbul
jamaţ]. “s-a hotărât, a fost tare, a fost euiajos'’, după opinia unor traducători, marchează
acţiunea duraţi vă: "a se încăpăţâna” (JOi.HJN^oj^tiţ., p, 43;.
oS Adică: “nu a mai spus nimic, a încei.at să mai insiste, nu a mai continuat îndemnul ca Rut
să se întoarcă în M oab” . Se înţelege că a înecul să mai vorbească cu Rut despre, acest subiect, nu că
nu ,i mai vorbii cu ea deloc.
i,'> infinitivul construci qa! de ia verbul S13 [ho' j "a veni. a sosi, a merge, a intra, a pătrunde"
î.S.aNDKR, Ph.. Dici. H-Fr., Paris, I85V, p. 57), însoţii de sufixul pronominal al persoanei a IJI-a,
plural, feminin (o formă mai veche), fiind precedat de conjuncţia 12 fa d ) "până”, ne dă sensul de­
pănă la venirea lor", “până a verii ele", “până ce au venit ele". Ti aducerile mai noi rezumă textul
la "şi au venit”, aţa cum sugerează de fapt şi gramaticile moderne (Rudolf MEYER, Hebraische
Craromauk. Berlin, New York, 1992, p 292). în original având sensul dc “ajungând, sosind” , deci
eie au mers până au ajuns la destinaţie
Oîlfll [watehomj “şi a năvălii, s-a stârnii” este qal, imperfect consecutiv, persoana ¡t Ul-a,
singular. feminin, de la verbul DDn [hamam] “a năvălit, s-a stârnit, s-a pus pe fugă (alergat) ”,
' !rmează o figură de stil T iT r ’ys [kol h a 'ir]: “tot, Întreg” (adverb), “oraşul, cetatea”, adică sosirea
loi a produs agitaţie în toată cetatea, iar femeile din cetate, stăpânite de bucurie şi uimire, s-au
.‘.licsat noilor venite. Cuvântul “femeile” este subînţeles din text, fiind vorba de femeile din oraş.
71 Adică : “Cea Plăcută”, “Cea dulce", “Fericita”.
" Numele acesta se traduce prin “Cea tristă” , "Amărăciune”. "Cea amară”. Cuvântul Slip
I Maraj, cu îenninâţia în R [alef] este considerat de foarte mulţi traducători şi exegeţi ea fiind de
23
 njjnpn
T V *; *
na?
▼▼
mrr
T ; *~
n npm
* ♦,*; IT •♦ » » ; - r
n r^»•aj ^ k»■";21
ţj1T] itjjjî] '^2 n3i?a mm ^ m
*" " , TT r .-r» y

21. îndestulată /3 am plecat de aici şi Domnul m-a întors cu m âinile goale,De ce să

mă numiţi pe m ine N aom i 4, când Domnul m-a iacul să s u f ă r 73 şi cel A totputernic
mi-a făcut rău ?

3Ki!2 ‘nisa rntfn nay nnrîvD npKian nrn ■'». »3 ii^n]22

iU 'i'v Ş i T Ş jp n^nnş a n 4? r r ş îk a " n a n i

22. A şadar s-a întors N aom i şi îm preună cu ea şi Rut m oabiteanca, nora ei, cea
ven ită'6 din şesul Moabiţilor. De acolo au venit ele la Betleem, la începutul
secerişului orzu lu i.'7

provenienţă aramaică, cei puţin datorită terminaţiei. Biblia Hebraică menţionează in subsolul
paginii ia textul cărţii Rut forma corectă din punctul de vedere al limbii ebraice. Astfel, ar trebui:
r n ş [Mata), adică cu terminaţia H |he], ceea ce ar fi un diminutiv de Iu adjectivul 10 [mar], iar
substantivizat H1 D [marah], "amar, amărăciune”, derivat din verbul l i p [marar], "a fost amar". Aici
este nume propriu, iar în unele texte apare chiar traducerea textului masoreetic (Cea amară), j.
SASSON sugerează că Mara înseamnă ‘‘asprime, tărie” (Rut. A New Translation..., 1979, p. 33 34)
şi ar deriva din substantivul IC [mar] de la verbul tn ţ) “a întări”, “a ridica”, având sensul că
Dumnezeu s-a purtat aspru cu ea.
” Adjectivul HK'pp [me)e’a(hjj, “plină", “îndestulată”, de la verbul ¡male] “a fost plin”, se
foloseşte aici în loc de bogat, ceea ce înseamnă că în belşug era când a plecat odinioară, iar acum se
simte goală, golită, singură, cu mâinile goale.
74 “De ce să mă numiţi pe mine Naomi” echivalează cu “ Nu mă mai numiţi Naomi”, din
versetul 2 0 .
° Verbul ['ana(h)] înseamnă “a necăjit, a chinuit, a certai, a răspuns”, dar şi “a
mărturisit contra, s-a întors împotriva mea” , “a acţionat împotriva m ea” (JOUON), adică “m-a iScut.
să sufăr”
,!l nşB'n ¡haşavah] este format din articolul n [ha] cu valoare pronominală, plus forma qal,
participiu activ, singular, feminin, de la verbul 310 |şuv] “a se întoarce''. Cuvântul ebraic nu ne
îngăduie o exprimare clară, decât dacă ţinem seama că Rut venea pentru prima dată. şs nu se
întorcea de unde a plecat, aşa cum este cazul lui Naomi.
1: Adică în timpul lunii mai (eoni. Judecători 8, 2; II Regi 21. ')) Vulgata a redat prin
'q jando primo hordea metehansur” “când lanurile de orz se seceră prima oară”
24
 3.2. C A PITO L U L 2

*?!*?»*•*?_ « nna»'pa ‘jtî ilaa tiş ainvo •»a. ya1?^

T :r»3 itatfl '
1. Şi Naomi avea o rudă '* după bărbatul său, un om puternic şi bogat79, din neamul
lui Elimelec şi num ele acestuia era B oaz.80

no. p*?ki rn&n M'Td '?« : ua-*?« naşteri n-n "neK'ni2

1^2 'Di pb -io«'mTra^ua 'in"Nsb«0nttfK nn« u'i 'atfa
» . T v - t ** ; !» • r ; •/ v - - * v; • ~

2 . Şi Rut m oabiteanca a zis către Naomi: "V reau să merg *” pe un ogors~ şi să adun
.spice în urm a aceluia în ochii căruia voi găsi milâ”w . Ea i-a răspuns: “Mergi fiica
m ea!’’

n Paiticipiul pual de la verbul 3l\ jyadaj "a şti", *a cunoaşte”, aici ; “prieten, cunoştinţă,
rudă'- (Rudolf MEYER, op. cit, p. 260),
* ‘JVt *>133 tS'X f iş ghihor haiii "un om puternic în rang sau în bogăţie” (prin extenso) este
un viteaz puternic, un proprietar, un om foarte bogat, dar1 şi influent (ci'. WAARD+ N1DA), un om
<Jc mare valoare”, un om de bine şi cu bunăstare sau “homo potens et magnaruin opum” ~ ‘‘un om
puternic şi eu mari averi” (Vulgata), “un om de vază” (1 Regi 9, 1; 11 Regi 15, 20). “de ispravă".
80 VpS, fBo’azj Înseamnă 'in el este puterea”, substantiv propriu, de la IŞ [az] masculin, şi rTO
¡a/ab] feminin, “puternic” derivat de ia verbul îi’J |azaz] “a 11 puternic ’. Aici fţfia [Bo’azj esle
fonnat din prepoziţia 3 [be] “în” , sufixul pronominal, persoana a lil-a, singular, masculin, plus
substantivul fŞ [‘o/.J. Peste orice explicaţie de sens. rămâne un nume propriu.
81 Ceea ce înseamnă după înţelesul ebraic: “permite-mi sa merg, te rog”. Este vorba despre o
i ugănnme. despre cererea unei păreri şi. în acelaşi timp, a unei aprobări, deci nu este vorba doar de
o s:mplă declaraţie
8" Cuvântul n iţş n [hassadhe(h)], “pe câmp; ogor, ţarină” este articulat cu articolul hotărât n
{ha}, in limba romană, ogorul sau ţarina nu este un simplu câmp, cum este redat în limba ebraică, ci
este acea “bucată de pământ cultivată sau cultivabilâ” (DEX, Bucureşti, 1998, p. 715), de obicei cu
tei cale. Avem însă un termen care exprimă mai corect contextul din textul ebraic şi anume
■mirişte”, care desemnează “un teren agricol pe care au rămas, după recoltare părţile inferioare ale
tulpinilor de cereale păioase sau a altor plante cultivate” (DEX, Bucureşti, 1998, p. 6.39) Provenit
din limba bulgară, termenul nu este folosit în toate provinciile româneşti, dai', mai ales, nu este un
termen care să li intrat îu limbajul uzual biblie, pentru care am preferat termenul de “ogor”
8J Sensul acesta este redat în alte traduceri prin: “în urma aceluia ia care voi afla trecere” sau
cel care acordă o favoare
25
 npbn rnpe 1^3 Dn*i>n 'im n ifş tfnm -fim?
k n n a t » 'i a o * i t f ş m 's 4? \ * n f c n

3. Şi mergând ea, a venit să adune bf spice pe un ogor în urma secerătorilor. Şi s-a

întâmplat că partea aceea de ogor era a lui Boaz, care era din neamul lui Elimc-lec.

cm ? n rn n ^ ş i p 4? î n m u0_ rpae m ?y'3”n | n f

1*7 n i p ^ i

4. Şi iară Boaz a venit din Betleem şi a zis secerătorilor: “Domnul să fie cu voi 1” Iar
aceştia i-au răspuns: “Domnul să te binecuvânteze !”

:nK'rn rnim 'o*? aaan iim vtâ io«*]5

5. Apoi a zis Boaz către slujitorul său cel împuternicit peste secerători: “A cui este
această femeie tânără

io n .T n ^ iş rn in - m * i “D’H Ş l p r r 1« ? n ş - r f ip n yj* t
: n kT i o m *•&♦ o* • -r- T »
m T®t 'n-

6. Şi a răspuns slujitorul cel împuternicit peste secerători şi a zis: “ Această femeie

tânără este o m oahiteancă 86, aceea care a venit cu Naomi din şesui MoabiţiJor.

84 Deşi în textul ebraic avem trei verbe unui după altui, în textul grecesc sunt doar două
r a i cjtopn>0r| kuv mvE/xCEv, iar în Vulgata: “abii itaqueet colligebat”, “aplecat aşadar şi aduna'.
Cuvântul rniJÎŢ jhanna’araih)] este format din articolul H [ha] şi substantivul comun,
singular, feminin, stat absolut: rn j» [ua'arafh)] care se traduce: “slugă’', “iată” , “tânără'', “femeie
tânără". întrebarea are sensul de “cine este această femeie tânără?"’ ceea ce vom întâlni şi în unele
traduceri. Septuaginta redă prin xiv o a t v e a v ia autr) , iar Vulgata “cuius est haec puella” (“a cm
este fata aceasta?”). întrebarea este justificată dacă ţinem seama de faptul că In Orient, fiecare
femeie aparţinea cuiva: tatălui, fratelui, soţului sau stăpânului, iar Boaz vrea să ştie de unde este
această femeie şi cui aparţine.
86 In limba e b ra ic i articolul lipseşte, însă Septuaginta traduce articulat t] Moaptrir?
“moabileanca” (acea care...).
26
 K ia r n D 'n ş l p n nn« □ ■ nan 'f ş o k i vK | - n ş ^ -ibk'fii7
jb ijo ’’r r '.ş n n n ş a f nr*5 an n y - i y i ' n p n m ţ? i i t a i r n i

7. Ea m i-a zis: “ Vreau să adun şi sâ strâng (spice) *' printre snopi, în urma
secerătorilor” . Şi a venit şi stă aici 88 de azi dimineaţă şi până acum” , stând la ea
, • „ 90
acasa puţin .

' zo'p*?*? na n y w ' Rfrri n - r r ^ rş‘3

rnHyroi? roi nre *n-mn k V d j! im nim
8. Şi a zis Boaz către Rut: “A scultă 91, fiica mea. să nu te duci să aduni pe alt ogor şi,
de asemenea, sâ nu te depărtezi de (ogorul) acesta*", ci să te alături slujitoarelor
m e le /'’

s7 Versetul începe cu: '“Ea mi-a zis”, ceea ce corespunde adresării unei rugăminţi sau cererii
unei permisiuni, ca în Rut 2, 2 (vezi notele explicative). Acest lucru se constată şi din cuvintele care
urinează în care este exprimată o dorinţă, astfel: K rnţag1?^ f ‘alakota-na’] “vreau să adun”, piei
cohortativ, persoana !, singular de ia op1? [lakat] “a adunat” şi ’RB0Ş1 Jweasafti] “şi să strâng”, qal,
perfect, consecutiv, persoana i, singular de la 30Ş fasaf] “a strâns, a adunat” . Versetul prezintă o
anumită dificultate, dacă ţinem seama că cele două verbe se referă la ‘‘a spicui", dar cuvintele care
urmează “printre snopi” îngreunează traducerea dacă avem în vedere contextul şi precizarea din
versetul 15 ai aceluiaşi capitol
** "rîi3I?ni [wata’amodh] ‘ şi sta” este a io qal , imperfect, consecutiv, persoana a Iii-a,
suigular. feminin, de la 10'J [‘arnadh] "a sta în picioare", deci nu "a stat" (degeaba, nelucrând),
**Acesf fragment de text prezintă o anumită dificultate, deoarece n m n c ţ TjJSiri i ţ » jmeaz
habboqer wead-ata] se traduce mot-a-mot “de atunci de dimineaţă şi până acum” , ceea ce
Septuagima traduce prin a n o xpcmBev kcxi eoo e a m p a ş , “de dimineaţă până seara”. Vulgata în
schimb traduce prin “de dimineaţă până acum".
90 Versetul 7 mai prezintă o dificultate prin faptul că înainte de cuvântul
[şivtah] “stând la ea", avem în textul ebraic cuvântul Hî |zej “acesta, el”, pronume demonstrativ,
singular, masculin, formă greşită, în locul căruia ar li trebuit să fie femininul nttl (z’otj “aceasta,
ea”, aşa cum reiese din context şi cum ani tradus, lăsând ca acest pionume să lîe subînţeles.
Partea finală a versetului are, de asemenea, unele probleme. Prin rp şn [habbailhj “acasă”,
aici articolul n plus substantivul comun, singular, masculin, stai absolut, cu valoare de adverb
locativ , putem înţelege atât “locuinţa”, “casa”, “domiciliul stabil”, cât şi adăpostul improvizat pe
câmp. Dar Septuagima traduce ou icaiEWAiOEV ev w a/poj uitcpov “ nu s-a odihnit în câmp
deloc” , ceea ce micşorează şansele interpretării ce s-ar fi putut atribui cuvântului tTŞn |habbaith],
aşa cum se poate vedea în comentariu.
1,1 în textul ebraic este raa»' «fen [halo şamaat], deci un prefix de negaţie 0 [hal,
adverbul de negaţie sV? ¡Io’], apoi qal. perfect, persoana a Il-a, singular, feminin, de la verbul
“lamed-ayn” s&jf Işam a’j “a auzit”, “a ascultai”. Primul termen este aproape intraductibil. Sensul ar
Ic “Nu înţelegi?” , “înţelegi, nu-i aşa?” , “ascultă sfatul meu” (NfDA+W AARD), pe scurt “ascultă” .
27
 \rm «frn in*nnK rip'pni ] rnn&ş ^ T f
rrm ii D ^ ş n ^ ţ i ’ r a 'p r n naşi ^ ' ^ i j o c ă rim
'înnbzn } n ş fr [ ib îk o ’

9. Ochii tăi să fie la ogorul în care (ei) vor secera şi să mergi după ele, căci94 am
poruncii slujitorilor să nu se atingă de tine şi când îţi va fi sete, să mergi şi să bei din
vasele din care vor bea şi slujitorii m ei.9’

•»naşa i™ iDK'rn rri"W -înntş'm ¡Tar*?» ^arn;°

:n--nD.T, 'D3Ki' ■’n-şn*? in

10. Şi a căzut ea cu faţa la păm ânt şi s-a închinat până la pământ şi i-a zis lui: “De ce
am aflat eu m ilă înaintea ta pentru a mă primi de vreme ce sunt o străină?’'

Cu van mi 'ogorul'’ este subînţeles

9,1 Cuvântul: ’rni'j [naarotai] este un substantiv comun, plural, feminin, stat construet de la
ntTgî [naarot], ia singular rrjJR [na'arahj, “slugă, slujitor, slujitoare (vezi liota Rut 2, 5} şi
sufixul 1 sg A ţa cum afirmă şi N1DA+WAARD . cuvântul poate îngloba tot personalul de bărbaţi şi
femei, în serviciul iui Boaz, echivalent cu “oamenii mei”. Femininul de aici are sensul de: “să te
alături .slujitoarelor”, adică femeilor, lucru explicat în versetul următor prin faptul că: “am poruncit
slujitorilor (masculin) să nu se atingă de tine”, adică, fiind văduvă, să nu ducă grija că un bărbat j-ar
putea face rău ,verbul ;‘a atinge” având şi sensul de “a molesta” . Majoritatea traducătorilor redau
prin masculin, “slujitorilor mei”.
94 Am tradus prin “căci”, cuvântului «1*70 [balo’j, găsindu-i-se cu gr«i un corespondent clar
în limba română (vezi capitolul 2, versetul 8). Gaia Galactici» a tradus prin “sa ştii că”, formulă
adoptată şi de alţi traducători. El mai poale fi tradus prin “oare, nu”.
95 O oarecare dificultate prezintă finalul acestui verset, deoarece verbul [yşavunj este
un imperfect consecutiv , qal, persoana a Ifl-a, plural, masculin, de la verbul 2 KB [şaav] “a scos

693). Cuvântul D’1?? {keiimj “vasele” nu mai este reluat, ci a doua oară se subînţelege. Astfel
traducerea completă a textului ar fi: “ să mergi la vasele (lor eu apă) şi să bei (din vasele) din care
vor scoate apă (să bea) slujitorii mei”. în versiunea greacă textul este
Kt» 7iopf.u 0r)cn) f i o t « otceur) kcci m e a a i i:0ev a v uS psvtovtai m n a t& x p ia "să te duci la vase
şi să bei de unde iau apă slujitorii mei”, iar Vulgata redă prin “ vade ad s&rcinulas el hibe aquas de
quibus ei puerii bibunt”, “du-te la sacale (vase) şi bea apă de unde beau slujitorii mei” Cuvântul
■‘apă” D'C [maymj nu este în textul ebraic.
90 Hifilul, gerundiv de la verbul II J fnaeharj “a înstrăinat”, a făcut străin”, aşa cum este în
sext ~işn [hichirj are sensul de “a primi cu respect, a respecta” sau “a cunoaşte, a recunoaşte, a
remarca, a distinge, a prefera”, de aici sensul de “ a primi cu bunăvoinţă, a lua în seamă, a da
atenţie, a lua cunoştinţă de.. ” .
,}l In alte traduceri întâlnim redarea prin cuvântul “necunoscută" Termenul iT'TM
l'noldirivvalij ca şi în Facere 31, 15; Exod 21, 8 ; Psalm 69. 9; iov 19, 15, înseamnă “străină”, adică
arată că nu face parte din familie (cf. J. SASSON, op. cit., p. 51).
 rrfcirişfiR iz ■*? “ian0ian n1? im 'si '?p • p f
'y i m •qfâKi ■spăs 'şryFii ^e p k ni» nrm ■qnlerrnK
’ iD itib p 'b im fiiît- r^ i m □ rt? 'p*?m ■¡|ni‘?ib

11. Şi a răspuns Boaz şi a zis ei: “in tr-a d e v ă r98 mi s-a spus mie tot ceea ce ai făcut
cu soacra ta după m oartea soţului tău; că ai părăsit pe tatăl tău şi pe m am a ta şi
pământul naşterii taie şi ai venii ia un popor pe care nu 1 cunoşteai nici ieri, nici
alaltăieri.59

0°\mrr°Dyp r \ 0 p ■qrns&e w i ’tW .Ş O W ''!2

T'333'nnfi nion^’
r t > ~ ~ -r - r v
9îh&r°H-îS «
•* r î *

12. Să-ţi răsplătească Domnul fapta ta şi să fie plata ta100 deplină de ia Domnul
Dumnezeul lui Israel, tu care ai venit pentru a te adăposti sub aripile lu i”.

fh şi -o ] 'i2 '^ î - i k ’p r i n ]rrK 2 0 K n a t f n f 13

;^ n 'n ş î? '’i n ^ ş rm « kV '^ ki % in şş»' n V ~7i?'

13. Şi ea a zis: “ Am aflat milă înaintea ta, domnul meu, deoarece m-ai m ângâiat şi
fiindcă ai vorbit din inim ă 1111 slujitoarei tale, iar eu nu sunt nici ca una dintre
.slujitoarele tale” .

V8 în textul masoretic 13Ţ1 "BH [hugghedh huggadh] este o sintagmă specifică limbii ebraice
care se traduce mot-a-mot prin ¡"spunând mi s-a spus”, tradus uneori prin “mi s-a spus cu de-
amănuntul" (Gaia Galaction), în origina) având sensul de “fiind povestit, mi-a fost povestit” .
00 . . . . .. „ . ,,
' Adică 'mai înainte
m “Recompensă”, ‘"răsplată”, 'p lata deplină”, “recompensă din abundenţă”
(NIDA+W AARD).
101 Uncie traduceri redau prin : "ai vorbit pe placul inimii” (JOUON), “ai vorbit cu bunătate
roabei taie” (Afbert VINCENT, Le livre de Rut. Paris, 1914, p. 154), “ ai vorbit inimii roabei tale"
(J. WAARD, E. N1DA, op. cit., p. 55), “după inima slujnicii tale” (Biblia, Bucureşti, 1914, p. 345),
“şi mi-ai vorbit din inima ta” (Andre WENJN, Le livre de R ut; une approche narative. Cahier
i vangiie, nr. 104, Paris, 1998, p. 34), “şi ai vorbit după inima roabei tale” (Biblia, 1994), Textul
ebraic este Insă: a*?-1?? ţn ?n [dibarta ‘aJ-ievj, adică cuvântul (TEn [dibarta], care înseamnă “ai
vorbii” , fiind forma piei, perfect, persoana a II-a singular, masculin, de la verbul regulat 12Ţ
| davarj “a vorbit”, după care urmează [‘aij, ‘ pe, peste, pe lângă” (prepoziţie), plus cuvântul 3*?
[!evj “inimă”, substantiv comun, singular, masculin, stat absolut. Aici este forma nearticulată.
29
 D n ^ rrip 't f ? n '» " a b D t t n n p w '2 r f ? - o * * : 14
' hg Dn^’ipn im n p i fo'nş ym ş^nşi
n n 'n i i â t a i ^ d k 'f ii

14. Şi i-a zis Boaz Ia vremea mesei “Vino aici aproape şi mănâncă din pâine şi
înmoaie bucata ta de pâine în oţet” . Şi a şezut ea de partea slujitorilor şi el i-a oferit ei
grâu prăjit11'” şi a mâncat şi s-a săturat şi a lăsat să mai rămână.

□■noi/n t»3 02 n’fâo i-nurn# rus °fcr>i m b ’i upm15

• r f i -* ’* t t j v - - ; - >' *• ; St t -

:m o ^D n
r • ; -
K 7 1 E Ş7PI

15. Şi ea s-a ridicat ca sâ mai strângă (spice) uu, iar Boaz a poruncit slujitorilor săi
zicând: "Să adune şi printre snopi, iar voi să nu o dojeniţi”.

naş*?! Drnrin trm ^ rn i? r b -iV^fi ^ m f 16

î n nT - n i. n. . .n.

J6. Şi. de asemenea, scoţând sâ-i aruncaţi 04 şi din snopi să o lăsaţi sâ adune şi să
n-o mustraţi

1G’ Cuvântul ','?p 1qa?.ij substantiv comun, singular, masculin, stai. absolut, este format de la
verbul [kala] “ s coace, a prăji, a usca”. Nu poate 0 vorba dc "‘un bob copt prăjit în spic” aşa cum ar
sugera textul la prima vedere, ci este vorba de mai multe boabe, motiv pentru care folosim pentru
singular denumirea generică de "grâu’, însemnând deci mai multe boabe de grâu prăjite, practică
cunoscută iu Orient, Cuvântul a fost redat diferit de traducători: "grăunţe prăjite” (G Gaiaction),
“pâine" (Biblia, 1914; Biblia ¡994).
H;' Cuvântul spice ’ este subînţeles, deoarece verbul Bj3? fiaijat] “a aduna:, a strâns” ,
corespunde in limba română cu verbul "a spicui”
Ju* Sintagma sViP'rr1?'!# ¡şol-iaşolu] ( "scoţând, sâ scoateţi”, ” aruncând, sâ aruncaţi") este
specifică limbii ebraice, folosită pentru a întări sau a sublinia certitudinea pentru o anumită acţiune.
Arată necesitatea (trebuinţa) îndepliniri: acestei acţiuni, expresia fiind alcătuită din infinitiv
absolut, qal. plus imperfect, qai, persoana a Ii-a, plurai, masculin, de la acelaşi verb ■ ?# fşalal]
”a îndepănat, a scos, a aruncat”.
Versetul 15 se încheie cu niO'ton ¡taeblirrmhaj “o ocărâţi, o iăce;i de ocară, o răniţi, o
dojeniţi”, iar verbul "&*: fgaarj folosit la sfârşitul versetului 16 are sensul de "a mustra, a reproşa, a
ocări'1, o formă de expresie mai aspră dccât prima. Sepluaginta traduce identic., insă Vulgata redă
prin: "remanere ut absque rubore colligat et colligentem nemo corripiat” adică "sâ rămână şi să
culeagă fără nici o sfială şi nimeni să nu mustre pe culegătoare”, ceea ce diferă de textul masoretic.
Unele traduceri româneşti adaugă şi alte cuvinte; "s-o lăsaţi să mănânce” ţ Biblia, Buzău, i.S5.\i, “şi
va mânca şi va aduna" (Biblia 1688) sau "sâ Ie mănânce sau să le strângă” (P Creţia, Cartea iov.
Hcjcsiastul, Cartea luijo n a , C artea lui Rut. Cântarea Cântărilor, Edil. Humamtas, Bucureşti, 1995,
p. J76')
30
 %T3 nEş'p-itfş m ' £D’3nrn_ znrn—iiJ rnfca ta^rn17
'înnvp nEpgş

17. Şi a adunat ea în câmp până seara şi a bătut kl6 ceea ce a adunat şi a fost cam o
efă de boabe de orz, 107

'«sini nţpşynşto nx nnian a«nşni t o t k nm 'K |m f

:nîn&B ninin-i^'K nx ni -înm
T { T » r - v •* T \ "

18. Şi s-a ridicat şi a venit în cetate şi a vrut să vadă soacra ei ceea ce adunase şi a
s c o s 108 şi a dat ei ceea ce îi răm ăsese după ce se săturase,

\ t mtoniJKi ' D?nnap1? n'ETK nnian rfrw m 19

• J » T TT J ; j I- < •> T T\*

im'm ai qv 'nnm~itâ$ m* nnian1? im\ ^ ra

:? y a n ? n m wtov 'B ^ ş n o#

19. Şi a zis soacra sa către ea: “U nde ai adunat tu astăzi şi unde ailucrat?
Binecuvântat să fie cel ce a avut m ilă de tine (cel ce te-a cunoscut) !” Şi a povestit
soacrei sale la cine a lucrat şi a zis: "N um ele bărbatului la care am lucrat astăzi este
B oaz”.

106 Termenul B?n [havatj “a treierat, a scuturai, a bătut” este un termen tehnic, care are
sensul de “a bate cu un băţ pentru a desprinde d e ...”, ex, boabele de orz sau de grâu din spice,
măslinele din pom etc. Verbul “havat” mai apare doar la Judecători 6 , 11, unde are înţelesul de a fi
treierat miei cantităţi de spice.
10, în Vulgata avem: “invenit bordei quasi oephi mensurarn id est modios”, adică: " şi a ieşit
u măsură cam de o efit, adică trei baniţe’", iar o traducere modernă in limba franceză chiar
precizează ‘‘aproape patruzeci de litre de orz” (TOB, 1988). Septuagima a tradus însă mai corect: “
Km E7 kut]0 i] <oo copt Kpififov “şi s-a făcut ca ia o efa de orz”. Expresia \ 7 )l fwayehij are aici un
subiect vag cu sensul de “şi ieşi” (JOUON. p. 62).
m În text avem doar RŞtel fwattoţe] hifil, imperfect consecutiv, persoana a 111-a, singular,
feminin, de ia verbul [vata’] “a scos, a ieşit”, iară precizarea locuim, ceea ce ne îndreptăţeşte să
considerăm nejustificate precizările din unele traduceri româneşti că “a scos din sân” (Biblia 1936,
Biblia 1988). Septuagima mai adaugă aici şi' “ Rut”, ca lămurire, adică “Rut a sc o s...”
31
 iiv 'ift 'm n ^j-ra n n ^ ? ? lo ^ p f0
D^nrrn»'iicn -13*7 2)1 $ 'bsh ct? iqWfii b^an-r^i
mn w’^ ap Ehşn‘
20. Şi a zis Naomi nurorii sale: “ B inecuvântat să fie el de către Domnul, care nu a
părăsit pe cei vii şi pe cei morţi. Omul acesta ne este rudă - i-a mai spus Naomi -
este unui dintre cei care au asupra noastră drept de răscum părare.109

D'imrr:r ^ 1 eşp ş ua 8n ^ ia n n-n -im iif

:'*?“*}$« ns ’t i r m iu ppşiFi 'V is?'«

21. Şi a zis Rut moabita: “El chiar a zss către mine: ‘Să te lipeşti de slujitorii care sunt
ai mei, până vor term ina tot secerişul rneu’\ 110

rnnyrQ ins^n '3

r 1 * ; *• * * •
2 'm t r -
nrr*?R •»oin im 'm 22
v • t; t *,•

rm n i M Tjrnyaş^

22. Şi a zis Naomi către Rut, nora sa: “ Este bine. fiica mea, căci vei ieşi cu slujnicele
lui, astfel nu te vor ocări pe tine în alt ogor."

în precizarea aceasta pe care o iace Naomi, constatăm că Boaz este mai întâi o rudâ,
cineva din neam, folosindu-se termenul 3VT3 [qarov] “aproape”, adverb, singular, masculin, de la
verbul 2 “$ jqaiavj “a fost aproape, s-a apropiat". Mai apoi, se subliniază că, de fapt, Boaz nu
numai ca este din neam, ci că este dintre rudele foarte apropiate, chiar cea mai apropiată, care,
conform prescripţiilor legilor mozaice, are anumite drepturi de familie asupra celor două femei,
cum ar 11 dreptul de răscumpărare. Cuvântul folosit este un participiu, singular, masculin *7K'3
[go elj '‘răscumpărător”, care derivă de ia verbul ‘WJ IgaaJJ “a răscumpărat, a răzbunat, a izbăvit’,
iar utilizarea lui aici, precum şi sensul pe care îl capătă sc justifică în context cu Levitie 25. 25-28,
4 7 4 9 ; Deuteronom 25, 5-10. Amănunte vom avea In textul comentat. Oricum, textul grecesc
rămâne fidel textului masoretic, pe când Vulgata simplifică surprinzător a doua parte a versetului,
redând duar: ” rursumque propinquus ait noster est homo”, adică; “şi din nou i-a vorbit; acest om
este ruda noastră'".
110 Nu numai secerişul orzului, ci şi al grâului
32
 D-n'i^n -î^iţp n i^r'iy tag*?*? 'rin n n im pşim 23
înntorj"anK a şfrif n m i 0 TŞjpi

23. Şi ea s-a ataşai de slujnicele iui Boaz pentru a aduna (spice) până la terminarea
secerişului orzului şi secerişului grâului, apoi s-a întors la soacra sa .111

m Partea finală a acestui verset a n îo r r n x 20'fl! [watteşev 'el. hamotah] în unele traduceri
este aşezată la începutul versetului următor, respectiv versetul 1 din capitolul 3 (Biblia 1688; Biblia
"Şaguna” ] 856; Biblia 1914), aceasta probabil sub influenţa traducerilor Vulgata şi Peşito, care
pjecedează în acest fel.
33
 M ,m e io L M L j

“i i t f ş n tio n n iO Q r a n*? i m W
n f r n ia "

1. Şi a zis Naomi, soacra sa: “ Fiica mea, n-ar trebui oare să-ţi c a u tl‘" un loc unde să
te aşezi (un adăpost), pentru ca să-ţi iîe bine.11'

wrrnan rnî~ii?rn$ nv,n im Mnyţo 'w'i «<?n nmf

t n ^ n d n iî ^ h in T im r n i

2, Şi acum, Boax, cu ale cărui slujnice ai fost, nu este el oare ruda noastră ? 1,4 lată el
vântură orzul pe arie în această noapte.1b

]~ian b'pnTi mto\ fidot. Fişrrn3

:ninb;i?] , k1
? eNd n**?«’

3. Aşadar, spală-te, unge-te şi pune-ţi hainele tale pe tine şi să cobori în arie şi să nu

te faci cunoscută aceiui bărbat până nu va îl term inat el de mâncat şi de băut.

Adverbul interogativ K’70 ¡halo’j tradus in capitolul 2 versetul 8 cu “ascultă!", ia 2. 9

“căci", corespondent cu “oare nu" sau cu “să ştii că” (Gala Galaction, ,1938) este legat aici de
cuvântul următor ’nV'BgŞK javaqijeş- lachj un piei, imperfect, persoana singular, de la iB'pŞ
!bîijeşj ' fi căutat, a cerul”, plus prepoziţia [ia] “ia. către, spre”, cu sufixul pronominal, persoana a
Il-a, singular, feminin ]J [ach] şi exprimă ia un loc aici numiţi! de “trebuinţă, datorie” (JOUONC
Cuvântul n'îîa jmanoah] “un loc. de odihnă, casă unde să le aşezi, un adăpost” este
substantiv comun, singular, masculin, stat absolut, de la verbul / ni: (nuah/ noah] “s-a aşezai,
(cu casa), s-a odihnit” a aflai tihnă într-un cămin, prin întemeierea unei familii (a se vedea
comentai iul). Apoi ”®‘K [aşcrj este aici o conjuncţie finală (JOI.JON) cu înţelesul “ca”, forma fiind a
pronumelui relativ şi se traduce prin “ca, pentru că'", dând sensul de: “ ca sâ l'ii fericită’'.
1,4 ■srŞ'i'O [modha’thanu] “ruda noastră" este un substantiv comun, singular, feminin, stat
ecnstruci de la HIHifi jmoda’ath) tradus: “prieten, cunoştinţă, rudă” (iar masculinul este a lto
fmoda]), derivat de la verbul HT fyadha’] “a ştiut, a cunoscut” , plus sufixul pronominal, persoana 1
plural 13, [anei], în context exprimă afirmaţia ca: “ el este ruda noastră”, o rudă apropiată, nu doar o
simplă rudă.
,n rn'î uoreh] vine de la fnr [zarahj “a ales. a vântuiat” şi este în te.\t foima qal, participiu,
activ, masculin, singular, cu sensul de: ‘este pe cale de a vântura”, "urmează să vânture”, “are să
vânture”
34
 n s z rH 0 0*r - 2 3- 0j ' '* v ":
' m p' at r~r n K•/ b; "u " t ti; d d 5^t ' 2; •,m
■
4
;p & y n n#K n« t t ' k -i h i a^ n ş $ ' i r n ^ n a n^ai

4. însă când el va fi să se culce 1!!>, tu să afli locul în care trebuie să doarm ă *" şi să
vii să dai la o parte veşmântul de pe picioarele lui şi să te culci ns şi el îţi va spune ţie
ce să faci” .

:n fc . iw •n K îm tf« ~ m 'm 5

5. iar ea (Rut) i-a răspuns: “ Tot ct-ea ce m i-ai spus voi face” .

:nnîm nn-Ţritfţţ “ »:> torn ‘pan tifii6

6. Şi a coborât în arie, după ce a făcut tot. ceea ce i-a poruncit ei soacra sa.

nap? i ş t i i K'n^i 111*7 n ^/! aş»'fli ry'a ‘»k *?

nştfni rn^a"!«p Varii K'nni n ţm i
7. Şi a m âncat Boaz şi a băut şi a fost bine dispusă inim a iui, apoi a venit să se culce
in capătul unei grămezi (de orz). “ 9 Iar ea (Rut) a venii încetişor şi a dat la o parte
veşmântul de pe picioarele lui şi s-a culcat.

116 to ip 'Ş \ Ţ 1 [wihi veşahvoj “şi să lic când se va culca ef' (textual).
117 njf'aşţP; ~işşr« D ţaprrrs jel ham&kom aşer işcav-şamj “locul în care s-a culcat acolo”
(■"doarme”).
u * "Ceea ce se află pe picioarele lui” este tradus de Vulgata prin “înveliloare” , in sensul
de a descoperi picioarele lui prin a îndepărta ceea ce le acoperă, însă mai departe, cuvântul
|weşakhavt(y')J “şi să mă culc” este folosit greşit (JOUON, p. 69) ai 11 fost nevoie să se folosească
termenul 033^1 [weşakhavtj qal, perfect consecutiv, peisoana a II a ( nu persoana 1 cum este
folosii în text), singular, feminin, de la verbul 3?® [ şakavj a adormit, s-a culcat” De fapt,
ediţiile moderne ale Bibliei ebraice fac trimiteri cu recomandări în acest sens în aparatul critic al
textului. Traducerile moderne fac referinţă la persoana implicată în acţiunea descrisă, astfel încât nu
se face caz de referinţa din textul original, atâta vreme cât se lasă subînţeles din context
119 Cuvântul nOŢJţn [ha'arerna(h)j “mormanului, stogului” este un substantiv comun,
numărul singular, feminin, stat absolut, aniculat cu articolul n [ha], iar, datorită succesiunii
acţiunilor descrise considerăm că este vorba de grămada de orz treierat şi vânturai pe care acum o
supraveghea 51 pentru care era şi bine dispus. Traducerea pnn “gireadâ” (WJEDER M. şi
SADOVEANU M , op. c i t , p. 486; Biblia 1936. p, 291) rămâne totuşi un regionalism. Gala
35
 nnD'»' ntfş nani nş^.i tf'xn -n„ rm n ^ n 0işn30'^ T f
îV tnS ;aia'
j -

8. Şi s-a întâmplat că pe la miezul nopţii, a tresărit bărbatul şi s-a răsucit şi iată o

femeie care dormea (sta culcată) la picioarele lui.

iv r ;
n&ns-i t o « n-n '*9'3R
t ; “ r ! v r *•; » r ** - r * ‘.4

:nn« ‘w ft •'3 îjnoK-^i;

9. Şi el a zis către ea: “C ine eşti tu ?” Iar ea i-a răspuns: “ Eu sunt Rut, slujitoarea ta,
întinde aripa ta peste slujitoarea ta că tu îmi eşti răscum părător (rudă cu drept de
răscum părare)” . ,7°

^ 9 0 ro E rn Ţ a ' m j r 4? m r rn ş i o « * ! 10
î i ^ y - n m ‘r r a o v n -in ş n ' n m r o ^ - W ? ? 1?

10. Atunci el i-a zis: "B inecuvântată eşti tu de către D om nul, fiica mea, că ai iacut să
fie bunătatea ta '~i cea de pe urmă mai mare decât prima, că n-ai umblat după
vreunul dintre cei tineri, fie sărac, fie bogat.

'Ş ^ - , 1 2 ? . . IÎK ^ “lOKTl— i'2 - 'K Ţ F T ^ 'Ţ Ş n ro f

' m n m *>3 'işu i u t i -^3 'î n ?

U . Şi acum. fiica mea, să nu ţi fie frică, căci tot ceea ce mi-ai zis îţi voi face ţie,
fiindcă toată poarta poporului meu “ l ştie că eşti o fem eie vrednică.

GALACTION (Biblia 1938, p. 281) este mai aproape de sensul din textul masoretic, când tfaduce
cu "o movilă tie boabe". Cuvântul ‘sloi:" , îi) limba română, desemnează “o grămadă mare de fân,
de snopi de grâu (sau de alte păioase) aşezată în formă cilindrică şi terminată printr-un vârf conic"
(DEX, p 1023), Traducătorii moderni redau cuvântul ‘'ha’arema(h)’’ prin “mormanul de orz"
(WAARD+NIDA, op. cit. , p. 52) sau “ la marginea grămezii de boabe” (SASSON, p. 73).
Vezi 2, 20.
Cuvântul Tpjcn [hasdekb] “bunătatea (ta)”, substantiv comun, numărul singular, gen
masculin, stat construct, IOT? fhasd] de la “ 0n [hesedh j '‘nulă. bunătate”, este tradus în româneşte de
obicei prin "ai îmbunătăţit mila” (Biblia, 1914, p. 345), “dragostea ta" (Gala Gaiaction, p, 281 j,
“faptă bună“’ (Biblia, 1994, p. 292),
''u Partea aceasta a versetului 11 a fost tradusă în mod diferit. Astfel, '0Ş [col şa'ar
ami| *73 [col] "tot, toată”, iar l i ’ff jşaarj •'poartă” substantiv comun, singular, masculin, stat
construct, înseamnă, in sens figurat, piaţa, locul din fata porţii oraşului, unde se desfăşoară
36
T3JŞ 2l"]g i m D51 ‘03K i i ţ l aQK ^3 D30N '■? \lF ilJf

12. Şi acum, fiindcă este adevărat că eu îţi sunt o rudă cu drept de răscumpărare ,2i,
dar există o rudă cu drept de răscum părare mai apropiată decât mine,

«■‘r o ş i '3 îb ’n ^ 2 3 r m i m; ^ 13
np'3nJ"iy '»nDEtf* mrp~>n
jv - - * j ' r : - r ! • î - ; «•* rj
fam
5 ; -

13 . Rămâi aici în noaptea aceasta1’4 şi de dimineaţă dacă va fi să te răscumpere, bine

să te răscum pere, iar dacă nu va vrea să te răscumpere, te voi răscumpăra eu. viu este
Domnul. C ulcă-te până dimineaţă.

#■« t ş t ba n c ? 3 d ^ fii i t f a j r i y " '¡ n b n n a ? E i m J4

¡■pan cnfcşn dr m ~ ,:ş in - r r 1?« cn a ^ n n p i ~ m

14. Şi ea a dorm it la picioarele iui până dim ineaţa şi s-a sculat înainte de a se
cunoaşte unul pe altul. Şi a zis el: “ Să nu se ştie că a venit o femeie în arie” .

întâlnirile şi unde aveau lot procesele, asemeni cu "agora” la greci. Apoi 'Di? fami] “poporului
jfit'u", substantiv comun, singular, masculin, stat construct de ia OV ¡am] + sufixul pronominal
personal persoana 1 singular. Septuagiina a tradus prin 0l5&v y a p î t a a a <j)uA,r| X a o u pot)
orice familie a poporului m eu’', înţelegând prin poartă şi uşa locuinţelor celor din neamul lui Boaz.
Vulgata redă prin "oiiinis populus qui habitat intra porta urbis nieae”, adică “tot poporul care
locuieşte între porţile cetăţii mele”. în traducerile româneşti întâlnim. “lot neamul poporului m eu”
¡Biblia, 1914, p, 346), “în toate porţile poporului m eu” (Biblia, 1936. p 291), “lot poporul din
poarta mea" (WIEDHR+SADOVEAN U , p. 488), “ toată lumea ştie în obştea poporului meu” (Gala
GALACTION, 1938, p. 281), “în ţoale părţile poporului meu” (Biblia, 1994, p. 292). Traduceri mai
lioj din limbile modeme redau prin: “toată poarta oamenilor mei” (SASSON, p. 87), ’‘toată poarta
(uşa) poporului m eu” (WEN1N, 1998, p 34; GRAY, 1967, p. 418) sau “oameni cu influenţă aceia
cărora li se cere să stea la poartă şi iau decizii” (J Cleland, Interpreler ’s Bible, p. 845). O propunere
importanta şi care este rezonabilă o întâlnim ia M M Ph SANDER şi M. J. TENE1. ‘‘Diclionnaire
I Icbreu-Francais”, Paris, 1859, p. 766 şi anume: "toată adunarea poporului m eu” sau "lot poporul
acestui oraş” .
Comparai cu 2, 20; 3, 9. A se vedea şi explicaţiile din notele aceslor versete.
I‘‘> Prima parte a versetului este o continuare fireasca a versetului precedent, sensul
»urni cauzanv consecutiv cerut de ’Ş finin |v e ’atta(h) ehi] “Şi acum, fiin d că...” din versetul 12.
Pentru exprimarea n ^ V n [halavla] "noaptea aceasta” aici un acuzativ de timp, a se vedea şi Rut 1,
12: Numen 22, 8 ; losua 4,3; 11 Regi 17, 16.
37
 -^rnKi ^ i r i P3 nnşîpşn ^nn° aim 'nf
n u ♦’nr V m T" nf ^VuT n v^ i ' □ n* u : t r e •*ţ - r oT ai
T-*
n aT r n ^ 'm " inT

15. Apoi i-a zis: ridică 125 veşm ântul pe care-i ai pe deasupra şi ţine-1 şi ea j-a ţinut,
iar el i-a măsurat şase m ăsuri de orz şi i i-a aşezat pe ea, şi a mers in cetate.

m n ^ “ ia jm F iip p " io k îii n n ia rr * ? « 'K i n n r 6

îB f w- nT T T T
n tVf"lî c ^ sT

16. Şi a venit la soacra sa şi aceasta a întrebat: Cine eşti tu, fiica m ea?” Iar ea i a
povestit tot ce a tacul pentru ea bărbatul acela.

- iş k ■’ş •'*? iris n ^ n Q ^ & n -w an e K 'n i17

□ g ’H î ş i i m

17. Apoi a adăugat: "A ceste şase m ăsuri de orz mi le-a dat el, căci a zis: “ Să nu te
întorci, cu m âinile goale la soacra ta” .

■»ş 1 2 1 4? 2 '1, TpK p r i F i IŞŞ'K I V 'F n ''2 $ '-|O K 'F I!58

:n ? n “m n n ^ ş " D îp 3

18. iar aceasta i-a zis: “ Şezi, fiica mea, până ce vei şti cum se va sfârşi acest lucru,
căci bărbatul acela nu se va linişti, dacă nu va term ina lucrul acesta chiar astăzi".

•OH [havi] este forma qal, imperativ, singular, feminin, de la verbul

[yahav] “a dat, a pus”, care conţine implicit şi ideea de "a. ridica"’.
38
 3.4. C A P IT O L U L 4

'nn'u ‘m i nşni ntf “iştfn rş’nV

"10*1 m rnaţf rn-ic -id^i ro^-iş?

i . Arunci Boaz a urcai 126 Ja poarta cetăţii şi a şezut acoio, Şi iată că trecând ruda cea
mai apropiată cu drept de răscum părare, cei de care vorbise Boaz, a zis acestuia:
"A baie-te din drum şi şezi aici, cutare” . !“’ Iar acesta s-a abătut din drum şt s-a
a şe za i.

m $ i i n ‘s “- m în m ~npn •gjpra an ^ sf

2. iar el (Boaz) a luat zece oameni dintre bătrânii cetăţii 1:8 şi le-a zis: "V ă rog să vă
aşezaţi aici”. Şi s-au aşezat.

■ ^ ţr 4?.,. «*7 - ir m 4? y M n ife n 'n p ^ n *7552*? 'nţşx'-'f

n « ita m fc o r m 'n am *] mDOa
t >• j ■ r r ” r
• r; t r ;

1 Apoi a zis celui ce avea drept de răscum părare: ‘‘Partea de ogor care a fost a rudei
noastre Elimelec, o vinde Naomi, cea care s-a întors din şesu) Moabiţilor.1^

Verbul rfe ’ ¡'ala(h)] este aici la forma qaJ, perfect, persoana a til-a, singular, masculin,
.ie ¡a rh J’ [‘ala(h)] “a urcat, a mers”, indică faptul că "acţiunea descrisă în acest verset nu se
situează în mod obligatoriu drept urmare a ceea ce a f'osl povestit în capitolul 3, chiar dacă
cuvintele de răspuns ale lui Naomi par să ne îndrepte spre acest sens” ţWAARD+NIDA, p. 63).
Sintagam ebraică ■'ato'pţţ ’J^E [peloni ‘aîmonyj “cineva, un oarecare, cutare”, este greu
de redat in româneşte, ea fiind folosită pentru a înlocui numele rudei celei mai apropiate, ia care se
tace referire în text.
138 Termenul vizează mai curând demnitatea decât vârsta
i2,) în textul masoretic aici se încheie versetul 3 şi începe versetul 4, pe când în mare parte în
ti aducerile româneşti, versetele 3 şi 4 au alt conţinut în privinţa împărţirii textului.
39
 •'pr 1331 c r n ^ n ia;v n p î m i 'm m
•qn^-ir ■p« nş bv i m ,(p nTan a% r rV d ki *?Ra 'm
^khk ■oîk i m '* ] *p ttk •'Di« i i m h ' ‘nuptok
r ; v * t *,» " • V - î **’ • r ** » • - » • *

4. Şi eu am zis să fac cunoscut auzului urechii tale şi să-ţi spun: Cumpăr-o in prezenţa
celor ce şed aici şi în faţa bătrânilor poporului meu. Dacă vrei s-o cum peri, 130
cum păra, şi dacă nu o vei răscum păra, spune-mi ca să ştiu acum, căci nu mai este
nimeni in afară de tine care să aibă dreptul de răscum părare şi după tine sunt eu”. Iar
acela a zis: “Eu o voi răscum păra” .

n-n “nap-f *>ai?a t o nwn ^niap-Drş m'z im *f

nn^nr^y narratf bw3£°'nairntfK ns3Kien
5. Şi a zis Boaz: “ In ziua când vei cum păra ij! ogorul din mâna lui Naomi, alunei
trebuie s-o cum peri, de asem enea, şi pe Rut moabîteanca, fem eia celui mort. spre a
ridica numele celui m ort asupra m oştenirii lui.

^ .m - n K rp n tf îH s ,’‘?“‘?i«3‘7 k*?
‘■¿D-iîrK'4? iş ^ « r n « 'n n ţţ

6. Şi cel ce avea drept de răscum părare a răspuns: “Nu voi putea s-o răscumpăr
pentru mine, ca nu cum va să stric m oştenirea mea, cumpărâ-ţi tu dreptul meu de
răscum părător pentru tine, căci eu nu voi putea s-o răscumpăr.

130 Imperfectul qal, persoana a Ii-a, singular, masculin, jligai] "dacă vei răscumpăra”,
are aici nuanţa d i “a vrea”.
1,1 Aici nu mai este folosit termenul ‘«U [ga’ai], ci rup [qana(h)] ‘a cumpărai”
B- Verbul D'pn1? |.lehakirn| "‘spre a ridica’’, este aici hifil, gerundiv de ia îHp ¡qum] “.s-a
sculat, s-a ridicat” , av ând şi sensul de “a păstia, a menţine” .
40
 □••'P‘7 'rn -io n rr4?!:! n ^ - t r r ^ u r n i anK‘n 7
mwnn ns'nmi iim &'■$ h*b$ " d t^ s
r ; "■ j *• •• ; I ~ t » ■*: “ • t- t t t t

7. Şi acesta era obiceiul in vechime în Israel:153 la răscum părare sau la vreun schimb,
pentru a întări orice lucru, îşi scotea fiecare sandaua sa şi o dădea celuilalt şi acesta
era obiceiul în Israel.

ţy -m p w ' 2 1? * ? tfa n i m ^ f

K. iar răscumpărătorul acela a zis către Boaz: “Răscumpăr-o pentru tine!” Şi a scos
sandaua sa (şi a dat-o acestuia),

*'3 D ? n d fik d ,h i j p y n -^ D i m g i b p j 'h °i m '^ f

l ^ n p f p W ? nis'îc1? ? m \
:b » 3 i m r

Şi a zis Boaz către bătrâni şi către tot poporul: “ Voi sunteţi m artori în această zi că
am cum părat tot ceea ce este al Sui E!¡metec şi to t ceea ce este a Sui Chilion şi al iui
Mahlon de la ,j4 Naomi.

nş'K1? '•*? ^T]£°ii^no0 nrrnx oai10

w n nfârrm?' r n r -îO?i in^nr^i? 'nan-n^’D^n1?
: D ? n DF1K Q'IL' aii3 ip a I V t f Q f IT in K

10, Şi, de asem enea, pe Rut moabiteanca, soţia lui M ahlon mi-am cum părat-o de
'■oţie, spre a m enţine num ele celui m ort asupra m oştenirii lui şi să nu fie şters 155
‘¡urnele celui mort dintre rudele sale. Voi astăzi îmi sunteţi martori”.

Ij? “în Israel” ^KTŞPŞ j beisr’ael j nun se propriu al ţării şi poporului biblic, după patriarhul
i icob, căruia i-a fost schimbat numele în -israel” , "tel care se luptă cu Dumnezeu” sau “cel ce a
i.iumfai asupra iui Dumnezeu” (Facere, 32, 2f.<).
:3‘" TD [miad], prepoziţia p [minj “Jin’\ plus substantivul comun, singular, feminin, stal
•ihsolut, 1’ iyadj se traduce “din mâna” sau "de ia”
1,5 în texl se foloseşte verbul HŢŞ [karaihj a tăiat, a distrus, a separai”, care în conle.xt
!i:-:ei)n»)ă “a face să dispară, a se şterge amintirea lui’ Vulgata redă prin: “ne deleatur”, iar
Mptuaginta prin' ovk ej(,oA.E0peti6Tţxexat * sa nu fie şters".
41
tik mrr ]fp aD'iv Q^jsrnf iv&ş-iţ#
“hk a-pn# m im nn1? '^ *?m3 ^rra-^K nxan ntfKn
v *'■ î T •/ “ î T *’ " T • l V ** V T T “ T • T

jo n V ira ş o t f - i n p i n rrn şK a ^ n -n & in ^ n ă r / n -1!

11. Şi tot poporul care era la poartă şi bătrânii au răspuns: “ Să facă Domnul pe fem eia
aceasta ce vine la casa ta, ca pe Raheia şi ca pe Lea, care am ândouă au ridicat casa lui
Israel. Şi tu să faci avere în Efrata şi să se slăvească (cheme) num ele tău în
Betleem.

m - ry-r n îa* m T- r r 1?» n a▼nt t ; t v iI nvav i r o•* sî ^ i r: r a*’ sr m *i2

jm rn ^ ^ trriP ?f? \~nrr ]fp itâş
12. Şi să fie casa la precum casa iui Perei U! (fares), pe care Tam ara l-a născut Iui
Iuda, din săm ânţa pe care ţi-o va da Domnul din această fem eie tânără” .

mrr im rr1?«
r ; i •’ •" r v *' r- r • ; • ; -
'n r r nim fa n ^ f3
v f- ■-

:}2 i^m pnn i i

13. Şi a luat Boaz pe Rut spre a-i fi soţie ' 'h şi a intrat el la ea şi Domnul a făcut-o să
zăm islească şi a născut un fiu.

m Vechiul nume ai Be-tleemului nţriŞK f‘};iratha(li)J, substantiv propriu, feminin, îasearonâ

‘fertilitate, rodnicie”. Unele traduceri redau prin “arată-ţi puterea în Efrata” , ceea ce corespunde cu
realitatea socială a vremii, pentru că cei care aveau avere, erau şi puternici
m Pcrcţ 1"13 transcris uneori şi Fares, este nume propriu şi înseamnă “breşă, spărtură1’. F,l
este unu! dintre cei doi fii ai Tamarei (Geneză 38, 24-30; Numeri 26, 20-2J; 1 Paralipomena 2, 4-5:
9, 4; Rut 4, 18; Matei !, 3; Luca 4, 33),
ijs |wactehy-lo] qal, imperfect consecutiv, persoana a JJl-a, singular, feminin, dt* ia
ri’nn [tihyej de la verbul defectiv ÎTH [hayaj, plus prepoziţia b jte] “la, către, spre”, cu sufixul
pronominal, persoana a Ol-a, singular, masculin 1 [o] “şi ea a fost spre” . Deoarece urmează cuvântul
r® « 1? [)e’i,ş.şa(h)j “de soţie” (vezi 4, 10), atunci spre a nu repeta aceeaşi traducere a prepoziţiei b
(le] din al doilea cuvânt, am redat prin “spre a-i fi .soţie” . Unele traduceri româneşti s-au exprimat
astfel: “şi-i fu lui muiare” (Biblia, 1688, p. 194; Biblia, Şaguna. p, 243; Biblia, Buzău, p. 100); “şi
ea s-a făcut .soţia lui” (Biblia, 1936, p. 292); “şi a fost femeia lui” (U.G., 1938, p. 282); “şi ea s-a
iâeut soţia lui” (Biblia, 1994, p. 293).
42
 tf1? "iWk mm, f r a naŢiOK'm14
" T • ' }
“ia»’ Knp^i o?n im i? n'atfn
! •• ir «: -*•I r -

14. Şi au zis fem eile către Naomi: “Binecuvântai să fie Domnul care nu te-a lăsat pe
line iară răscum părător chiar astăzi ! Să fie lăudat (cunoscut) num ele lui Israel!

■qnjO ■'ş T j r o 'S r n î i : ^ ţ p D i - i » ' 3 3 '^ m n f 5

:u m n s n tfo ^ ro ta ' k v t " 1 0 ‘ş •ipn‘?’î ^ r n n î p t f ş

i v Şi va fi ţie spre reînnoirea sufletului ;J' şi spre a sprijini bătrâneţea ta, căci l-a
n Ascut nora ta care te-a iubit, ea care este (face) pentru tine mai bună (mai m ult) decât
şapte fii.”

mae'«1?
.... . . . -
“npnna •nnp'm“
Ft *■
’ i
'’»in nani16 - y •_«*•v

i 6. Şi a luat Naomi copilul şi l-a aşezat la sânul ei şi i-a fost lui doică.

''tşyp — î*?: op n to a fn i 1? m i n ^ r n 17
' n i" m “n l s r i e t f n m W p n i

! 7. Şi ¡-au numit pe el vecinele cu nume zicând că “un fiu a fost născut pentru
Naomi” şi au chemat numele lui Oved (Obed). El este tatăl iui Jşai (lesei), tatăl Sui
David.

q r a r r n K T ^ in f i a p iş n ii^ in n ^ f 18

) 8, Şi aceasta este spiţa neam ului lui Pcreţ. 1,ui Pereţ i s-a născut H eţron.140

!M Expresia B'Ş?. a ’ÎŞ'p'p [lemeşiv nefeş], ‘p [ic] “la, către, spre”, hi (li, participiu, singular,
masculin, de !a 310 ¡şuvj "'a se întoarce, s-a reiâcut, s a înnoit” şi substantivul "suflare,
rSsuilare, suflet”. Verbul 2®' [şuv] are şi sensul de: "a readuce suflare, a reanima, a da inimă/curaj,
ii reeomforta”. A fost tradus prin: “să ţi reîmprospăteze sufletul” (G.G., p. 282), “îţi va înviora
v aţa” (TOB), "îţi va fi bucurie” (Biblia, 1994, p. 293).
)4il Vezi şi 1 Paraiipomena 4, I
43
 a -ip a irn K•; -p^in
T T • - "
aa n
r ;
aD“rt m v T*?in
*
ir» a îm î 19 V

19. Lui Heţron i s-a născut Ram; lui Ram i s-a născut Aminadav.

: “n ^ Ş r n K T ^ in ] W m ] © 'n r m T ^ in n i 3 W f °

20. Lui Aminadav i s-a născut Nahşon şi lui Nahţon i s-a născut Salmon.

n a iim « -p*?in m'n-i itfsrriK T*?1n “- p ^ f 3

2 1 . Lui Salmon i s-a născut Boaz; iui Boaz i s-a născut Oved.

n n -n # 'm 't f v n K T ^ i n i T j f 2

22. Lui Oved i s-a născut Jşai (lesei) şi lui Işai (lesei) i s-a născut David.

44
 4. C R O N O L O G IE A T R A D U C E R IL O R T IP Ă R IT E A L E
CĂRŢII R U T I n l i m b a r o m â n ă

îrj lim ba rom ână1' 1 cartea Rut a apărui tipărită în urm ătoarele ediţii
u ; importante:
1. Biblia, Bucureşti,, 1688 (Şerban Cantacuzino).
2. Biblia, Blaj. 1795 (Samuil Klein şi Ion Bob).
3. Vechiul Testament, St. Petersburg, 1.819.
4. Vechiul Testament, Smirna, 1930 (Fr. loan).
5. Biblia, Buzău, ! 854- j 856,
6. Biblia, Sibiu, 1856-1 S38 (Şaguna).
7. Biblia Sacra,... Paris, 1858 (I. H. Rădulescu).
8. Biblia S acra ,... B ucureşti, 1859 (C. Aristia).
9. Biblia. Iaşi, 1865 (Britanică).
10.Biblia, laşi, 1871 (Britanică).
j 1.Biblia, Pesta, î 873 (Britanică)
12. Biblia, Iaşi, 1874 (Britanică).
i.3. Biblia, Bucureşti, 1893 (Britanica).
14. Biblia, Viena, 1905 ¡ Britanică).
15 Biblia. 1906 (Niţulescu, Britanică).
16. Biblia, 1909, Bucureşti (Britanică),
17. Biblia, 1912 (Britanică),
18. Biblia. 1913 (Britanică).

141 - Pr. ,P.roi'. Dr. NicoJae NEAGA, Vechiul Testament in româneşte. în Telegraful Român,
¡935, iu. 23-24,
Pr. Prof. G naoiie MAR CU, Sfânta Scrii >tuiă .in romăm^te, în rev. ' Mitropolia Ardealului” ,
¡958. nr. 11-12..
Diac, Prof, jNicoIae 1. NiCOLAESCU, Scurt istoric al traducerilor Sfimei Scripturi. Principalele
ediţii ale Bibliei în Biserica Ortodoxă Româna. în rev, ‘ Studii Teologice”, an XXVI, 1974, nr.
7-8, p. 489-521.
Dr. Alexa POPGVJCÍ, Traduceri modeme aie Biblici îi) lnnh;i loniânJ, în “Biblia cu explicaţii''
dará ioc şi an de apariţie), p. 133-138.
Pr. Prof. Dr. Vlaiiimir PRELIPCEAN, Pr. Prof. N¡colac NBAGA, Pr. Prof. Gheorghe BARNA,
Pr. Prof, M ircea CH1AL.DA, Studiul Vechiului Testament, pentru Institutele Teologice, ediţia a
11-a, Edit Institutului Biblic şi de Misiune al B O R , Bucureşti, 1985, p 100-107.
Pr. Prof. Dr. Dumitru ABRUDAN, Uin i.Moricul traducerilor Sfintei Scripturi in limba română:
traduceri efectuate pe caJe particulară, în '‘Revista Teologică", an !V (70), nr. 1, ian,-mart.,
1994, p. 10-15. "
Edmond .JACOB, Vechiul Testament, traducere din limba franceză de Cristian Preda, Rdjt.
Í iurnanitas, Bucureşti, i 993, p. 185-1S6.
19. Biblia, Bucureşti, 1914 (Sfântul Sinod).
20. Biblia, Bucureşti, 1926 (Britanică).
2.1. Biblia, Bucureşti, 1930 (Britanică).
22. Biblia, Bucureşti, 1936 (institutul Biblic, trad. Vasile Radu, G.
G aiaetion).
23. Biblia, Bucureşti, 1938 (Carol II, G ala Gaiaetion).
24. Biblia, B ucureşti, 1944 (Institutul Biblic).
25. Rut, trad. M. W ieder şi M. Sadoveanu, în “ Revista Fundaţiilor
R egale” , XII, nr. 3, 1945, p. 483-489.
26. Bibiia, L ondon, 1965.
27. Biblia, B ucureşti, 1968 (reed. 1975, 1982).
28. Biblia. Bucureşti, 1988 (reed. 1994, 1997).
29. Cartea lui Rut, în voi. “Cartea lui iov, Eclesiaslul, C artea iui îosua.
Cartea iui Rut. Cântarea Cântărilor”, traduse şi comentate de Petru
Creţia, edit. Humanitas, Bucureşti, 1995, p. 161-1.73 (o traducere
literară).
30. Rut, în Biblia de studiu pentru o viaţă deplină, Springfield,
Missouri-Bucureşti, 1996 (trad. C. Cornilescu revizuită), p. 364-
370.

46
 5. VERSIUNEA ÎN LIMBA GREACĂ A CĂRŢII RUT,
TRADUCERE lN SIS TEM INTER LIN IA R
G REA CĂ-ROMÂNĂ, DUPĂ SEPTUAGINTAi42

1 .1 K ai ty s v e x o EV TO) K p l V£ l V T O t) 5
Şi s-a ' întâmplat pe rând c â r m u ia u jiu le -

i r ix o c q k o ,i kyivnxo X iu o c , e v tfj y fj,

.¡ioni şj s-a făcut f o a m e ie în iară

ku'i ¿ r £ o p e i) 8 i] ăvr\p ano B a iQ X e e j x tfjţ

:i s-a dus un o m din Betleemul l ui

u8a i o v TcapoiKfjaai kv « Ypco Mcoaj3,

lud;! să l o c u i a s c ă în şesul M' oabi ţ i l or

■' D T d ţ ko i fi yvvn atîToi) Kai oi vioi

i şi femeia lui şi fi i i
u i x o i.

i .2 « a i o v o t i a . t c o ă v ß p i Aßt|xeX.ex, K a t o v o j i a
şi n u m e l e a c e l u i o m era Abimelec şi numele

l4' SEPTUAGINTA, edil. Alfred Rahifs, Sluugart, 1979, p. 495-501.

BIBLIA, Edil. Institutului Biblic şi de M isiune ai B.O.R., Bucureşti, 1994 şi 1997; Petru
■ ¡T ! iA. Cartea iui Iov. Eclesiastul. Cartea iui lom . Cartea lui Rut. Cântarea Cântărilor. Edil.
i'.in.imuto, Bucureşti, 1995; Olimpiu S COSMA, Interiinear grec-român. voi. I. Evanghelia după
'■I !!>■!,. Editura Agape. Făgăraş, 1998: Eugene A. N1DA, Comment traduire la Bibie, public par
lliLince bibiique universelle, Paris, 1967; Ana Felicia ŞTEF, Manual de greaca veche, Edil.
"n.'i.mitas, Bucureşti, 1996; Edwin H.AÎCH, Henry A. REDPATH, M. A.. A Concordance Io the
■■l'Ui;iginL V°1 1. 11, Atena, 1993
t f j y u v a i K i a i ) xo{> N c o e p .iv , k o u o v o j i a t o t ţ
femeii i ui era Noemina şi nu mele celor

S v c i v u t o i ţ a iiT o ij M a a X c o v K a i X e X a ic o v ,
doi fi i ai s ă i e r a M a a l o n şi CheJeon

E 4 > p a 6 a î o i k k B a i 0A . ee p, xrj ţ I c u S o r s a i
efraîeni din BetleernuJ iui Iuda şi

r jX O o o a v e i ţ d - y p o v M co a .p k o u r j a a v ¿ K e t .
au v e n i t ia şesul M o a b i ţ i l o r şi r ă m a s e r ă a c o l o .

1.3. k o u ă n e Q a v e v A p i j i e X e x 6 d v q p xi\q
Şi a murit Abimelec, bărbatul

N o )ii| iiv , K a i X,et<ţ>0 ^ a 'u x f) K a i o i 5 i i o v i o i

Noeminei şi ea a răm as şi cu cei doi fii

a t x fj q,
ai s ăi .

3. 4. K a i k X d f i o a a v e a v x o î c , y u v a Î K O C C
Şi şi-au luat lor soţii

M c o a f k 'u S a c ; , o v o u a xfj ja .iâ Op<ţ>a, t c a i o v o j i a

moabitence, num ele uneia era O ria şi numele

x ţ] § e u x 6 p a P o u 8 - K a t K a x c o K T ja a v e t c e i cac,
c e l e i d e - a d o u a R u t . Şi au i o c u i i a c o l o ca la

K a e x t ).
z e c e ani.

48
1 . 5 K ai drteSavGV k « i je dfx^dxepoi, MaaXcov
şi au m u r i t amândoi, Iv fa alo n

K a i X e X a ic o v , K a i K a te X e i< j)9 ri f] yx>vi\ a n o x o v

şi Cheleon şi a fost p ăr ă s i t ă f eme i a şi de

« v 5 p o c, a i ) x f j c, t c a i ă n â x w v S i» o "uia>v a v x r j g .
bărbatul său şi de c ă t r e c e i d o i fii ai s ă i .

!. fe.Kcxi d v i 0 X 7 } a v x r l kcu a i § t> o yopK ixx

Şi au ieşit ea şi cele două nurori

c c u ti-jţ k c u ă n i o x p £ \ } / a v ¿ ţ, d y p o ' u M c o a p , o x i
;iIe s a l e e a să se î n t o a r c ă d i n c â m p i a M o a b u i u i , c ă c i

i | KOU 0 a v e v d y p w M c o a p o x i k n i c K e n x a i
auzise ea în ş e s u l M o a b i ţ i i o r c ă a c e r c e t a t

K u p i o i ; x o v X a d v a /u x o t» S o ' S v a i a u t o i ţ a p x o D ţ .
D o m n u l p o p o r u l S ă u şi c ă l e - a d a t lor pâine.

1. 7. ko c i ¿ £ , f |X 0 e v £ k x o \) x q t i q i î , o tj tiv t k t f .
Şi a plecat (Noem ina) din acel loc, în care trăia ea

k a t a i S -u o v 'o jx tf îa i a i> x r \ c, ¡x e x ' a t > t f î ţ - x a t

şi cele două nurori a l e ei î m p r e u n ă eu e a şi

k n o p e i i o v x o k v xf] 6 5co xo x î fe i t i a x p e ij/o u s i ţ

porniră la d r u m c a să se întoarcă in

xf j V yr} v i o v S a .
P ă m â n t u l l ui l u d a .

1. 8. sat e t Tc e v N « e | i t v x a i c v u ¡j , <j>cx t c* a i ) x fj!;

Şi a z is Noemina nurorilor sale:

49
 I l o p e i i - e o S e §fi dc r c o o x p a <^r\%e k kcx a'Ct) e i ţ o i t c o v
"Mergeţi să vă Întoarceţi fiecare la casa

p,r|TpQţ a'UTrjq- n c i ^ c a t t c o p io ţ jxeQ’ vp c o v

mamei sale. Să f a c ă D o m n u l cu voi

EÂ.eoq, Ko.Q(hq knoiY\oaxe ^ e x d xoov x £ 0 v t ) k 6 x c o v

m ilă , a ş a cu m aţi fă c u t v o i cu cei m o rţi

kcxi jie't' ¿ { i o t » -
Şi cu mine.

1.3 d % h k u /r io j u ( m i i n k a i e u r o ite a ) n a /p a u s in
Să v ă d e a Domnul şi să găsiţi odihnă

E K d o ' T r ) ¿ y o i k c o d v o p o g o cu x ri< ;. kou

fiecare in c a s a bărbatului ei” . Şi

KateotXTiaev a v x d q , k o .\ t r c r ţ p a v t r | v (J)tovf|v
le - a s ă r u t a t pe el e. I ar e i e au r id ic a t g la s u l

a tîT iB v k cct 6 K A .a u a a .i- '.

lo r şi au p i â n s .

1 .1 0 k o u E i ita v a u t j ] Mexcx a o u e j u c i x p £ <()o|j.ev

Şi i-au zis ei : “ C u t i n e ne vom î n t o a r ce

es r. x o v X a 6 v a o u .
!s. poporul tău” .

1. 3.1 Kai eviiEv Nooep.iv E î u a t p d ^ 'n t e Stj»

Şi le -a z i s N o e m in a : ’’î n t o a r c e ţ i - v ă ,

0 ' 0 ' ya xi p e ţ f i o t r ko . i i v a x i î iopE'OeaOe j i e x ’

fiicele m e l e ! Şi p e n t r u c e să v e n i ţ i cu

50
¡:jiou; jxr| exi fioi v i o i fev xi] KOiXtg, (iov k o i
mi ne ? Mai sunt fii în pântecele meu şi

i.oovi;ai -ujiiv Eiq a v S p a ţ ;

carc sâ vă f i e bărbaţi ?

1.12 EîtiCTtpd (})rţte Sfj.. Q u y a z â peq u o v . 816x 1

î nt oa rce ţi-vă, fiic e le m e le , căci

f Ey fjp aK a xov (ifj e i v a i d v 8 p i - oxi eirca c i t

am î m b ă t r â n i t c a să arn un b ă r b a t , şi chiar dacă

t o x i v u o i i ) î î 6 a t , a a t Q xov y £ vrerii vot i ¡ae d v 8 p i

.i.ş trage n ă d ej d e ca să am un b ărb at

koî .1 x i t , o j i a i u i o i j ţ ,
Vi voi n a ş t e fii,

3.13 |JT| a- O xcu ţ rcpooSă ¿¡£a0£ ecoţ oi)

ca pe a c e ş t i a să-i primiţi, până

<). SpuvGcoaiv; fj a i j x o i ţ Kax aax e Q f\ ae aQ e xov

vor c r e ş te , aţi v r e a v o i, ca d in p r ic in a lo r

p. n y s v â c r 0 a i d v S p t ; ¡o.r) St*), 0 \ > y a x ă p e c n o t ) , o x i

să n u a v e ţ i n i c i un b ă r b a t ? N u , f i i c e l e m e l e , p e n t r u c ă

i n 'iK p d v 0 T) |ioi i u t â p i> p d q c m fe ^rjX 0 ev £ v fefioi

cu s u n t ma i a m ă r â t ă d e c â t v o i , c ă c i s - a î n t i n s î m p o t r i v a m e a

X £ t p KD p i o "U.
i n â n a D o m n u l u i !”

1.14 k o u ¿ T t f î p a v x f | v cjjcovr| v a i ' t o j v s ă i E K l a u a a v

Şi şi-au ridicai glasul lor şi au plâns

51
t x v k c x i K a x e ^ i X r i c r e v Op<j>a x r ţ v j t e v â e p d v a u x T ) ' c t c a i
ia r ă ş i. Ş i a s ă r u ta i O r fa pe so a cra ei şi

¿ 3 x ă o x p c \ j / e v e ic , x o v X a o v a v x r j c , , P o i> 0 8 e
s-a î n t o r s ia poporui ei , Rut

fj ko A.ox >O î ţ a e v a ij îţ î .
s-a a lip ii în s â d e ea .

1 .1 5 icoci e i î i e v N c o e f i i v n p o c P o \ ) 0 I 8 o i > d v ă a t p e i j / e v
Şi a zis N o e m i n a c ă t r e Ru t : “ I a t ă s-a întors

f] a v v v D i i ^ o ţ a o t> T t p o q X a o v a i > x f j q s a i j i p o c xovq

eumnaia ta la p o p o r u l s ă u şi ia d u m n e -

Qeovc, ax>xfj <;• t m o x p d (¡>r)xi5i | kcxi a u otcictoj xf jc

zeii a. întoarce-te şi tu după

a v v v i ) jx<î>o\) a o u .
cumnata ta.

1 .1 6 e i i t e v 5 e P o u G M t j d î t a v x f i o o u £ p .0 1 xo\>
A z i s , î n s ă . Ru t : “ N u m ă î n d e m n a să te

Kaxa/Lineîv az fj d j c o c T p â y a i omcr0£v o o v oxi ai>

părăsesc şi s ă mă întorc de ia t i n e , câo r i u n d e

o r c o v e o t v î t o p e u G f j ţ , J t o p e v a o j a . a t , Kot t o i t d v
vei m e r g e tu, v o i m e r g e şi e u , şi u n d e

a u X i c O r j q, a v X . i o 0 r | a o p . a f 6 X a o q cro i) X a â q p.ot>,
v e i l o c u i t u, vo i l o c u i şi e u ; poporul t ă u va fi p o p o r u l m e u

K a i 6 0 EGC c o u 8 e 6 < ; j i o i r
şi D u m n e z e u l t ă u v a fi D u m n e z e u l me u .
1. 17 k o u . oiS e a v d n o 0 d v r ţ q , d n o Q a v o 'C j i . a i K d x e i
Şi u n d e v e i m u r i î u , a c o l o v o i m u r i şi e u şi a c o i o

Ta(ţ)f)CTOja,ai- x d S e 7 i o t f |c r a i u o i K t S p t o q k « i x d 8 s
voi fi î n m o r m â n t a t ă , o r i c e î m i v a f a c e m i e D o m n u l şi o r i c e

7xpoo-0eiT ], o x t 0 a v a x o g 5 i o a 3 x b X e î d v d p . ă a o v fefxoi)
î m i va a d ă u g a , d a r n u m a i m o a r t e a m ă va d e s p ă r ţ i d e t i n e

K’a i a o v .
(v a s ta la m i j l o c î n t r e m i n e şi t i n e ) “ .

1. 18 tS o v a a 5 e N a ie p .iv o x t K p a x a i o i î x a i a i > x f j %'o\>

Văzând No en i i na că este hotorâtă să

;cop£t>EC0ai jxex’ at)xf](;, J i a a e v xo-u X a X r j a a t

meargă cu ea, a c o n t e n i t ( î n c e t a t ) s ă - i ma i v o r b e a s c ă

7 tp d q a v x f ] v e x i .
is o m a i î n d e m n e ) .

1. 19 t n o p e v Q r ţ a a v S i d p .0 6 x e p a t eu><; x o v
Au călătorit amândouă ca să

Jtap«yevea0ai avxdq e x q B a t Q X e e p . . K a i r\%T)C£V

ajungă la Betleem. Şi s - a p u s î n

n d o a f] n d k i q e t c ' a v x a î q k c u e i k o v A u x t i e a t i v
m i ş c a r e t o a t ă c e t a t e a d i n p r i c i n a l o r şi z i c e a u ” A c e a s t a e s t e

N o je jj.iv ;
Noemina ?”

1. 20 K a t e t r c e v J t p o q a v x d q M r) 8 f j K a X e i xă fae
Ş i z i s e e a c ă t r e e l e : “ Nu m ă m a i n u m i ţ i p e m i n e
Ncoejiiv, KaXeoaxă. ¡xe nt ic pdv , c m ¿ n i K p d v Q t j £ v
Noemina, n u m iţ i-m ă M a r a , p e n t r u c ă n i-a u m p l u t d e

¿ p o t 6 i k o c v o c; 0 (p6 S p o r
a m ă r ă c i u n e m a r e c e l A to t p u t e r n ic .

1 . 21 e y w îiX f jp r iq ¿ n o p e v 9 r ] v , k <x i jc e v r jv
E u î n d e s t u l a t ă a m p l e c a t în c ă l ă t o r i e şi cu m â in ile g o a l e

ă n i a ' i p e y ă . v |ie o K-upioc;' x a i i v a t i K a k e î x i : pie

m ă a d u c e p e m i n e î n a p o i D o m n u l . Şi p e n t r u c e s ă - m i z i c e ţ i

Ncoejxiv; s a t Ktipioţ ¿ t a î te iv c o o ă v fie, Kai 6 iicavdq

m ie N o e m i n a ? şi Domnul m -a u m ilit şi A t o t p u t e r n ic ui

t KCt K o o o ă V f l E .

m - a p e d e p s it ! ”

1.22 i c a i e 7 î ă a x p e \ j / e v N coej ai v i c a i P o u 0 f] M a x x p t t i ţ
Şi a s t f e l s - a î n t o r s N o e m in a şi R ut moabiteanca

fj a i)xr\c, k J i t a x p ă ^ o o a a ¿ 4 d y p o ' u M & xxfJ-

nora ei , s -a u în t o r s î m p r e u n ă d in ş e s u l M o a b iţ ilo r

auxai 8i jta p e y e v fi Q r\a a v e iq B ai O X ea p . t v dp%fj

Acestea ajunseseră ia Betleein la începutul

0 e p i a | j . o u K piO oov.
seceratului orzului.

2.1 Kat xfj N o j e p . i v d v f j p y ^ t o p i p o ţ xo? a v 5 p i

Şi Noemina avea rudă după soţul

a i ) xfj c ' 6 S e d v f j p S u v a t o c, t c j r o 1 k k xf|'c; a v y Y E V E i a c ;

său, un b ă r b a t foarte p u t e r n i c din n e a m u l lui

54
A K a t o v o p a , a i> x ip B o o q .
A b im e le c şi n u m e l e l ui e r a B o o z .

2.2 K a i E iîte v P cv>0 f] M c o a p î t i ţ rcpoc N coejj.iv

Şi z i s e Rut rnoabiteanca către Noemina:

Flopet)0a) 8t| .vie d y p o v kc u a u v d ^ c o e v x o t ţ

Vo i m e r g e pe un ogor şi voi s t r â n g e s pi c e

a x d % v o i v sco rto nt c Se v o i k d v evpco % d p i v fe v

rămase în urmă, p â n ă c e v o i g ă s i m i l ă ( t r e c e r e ) în

6 ( ţ ) 0 a X | i o i c a v z o v . eiTtev 5 e a v x f j H o p e t i o t ) , G - u y a t e p .
ochii ac el u ia (stăpânului o g o r u l u i ) ” . Şi îi zise ei : “ D u -te, fiica
m e a !"

2.3 K a i ¿TiQpE'uGr] K a i a v v â X e ^ e v & v %a> d ypa>

Şi s-a dus şi a c u l e s s p i c e cie p e un o g o r r ă m a s e

K a x 6 n i a G e v x o jv 9 e p i^ 6 v x o : > v i c a i n e p i i n e a e v
de pe urm a s e c e r ă t o r ilo r şi s-a î n t â m p l a t

T cep m T C O |jaxi xfj j i e p i S i xox> d y p o v B ooţ xov ¿k

că l o c u l a c e l a d e pe c â m p e r a al l ui Booz, care

o v y y e v & i a c , A j3 i|j .e X e x -
e r a d i n n e a m u l l ui A b i m e l e c .

2.4 ¡ c a i iS o ij B o o ţ rjX S e v i k B a i9 ? „ e e p , k c u e i t i e v
şi i a t ă B o o z a v e n i t d i n B e tle e m şi le z i s e

t o î q 9 e p i £ o ' u o i v K i i p i o ţ f i e 0 ’ u jxcdv K a t e m o v a u x q j
secerătorilor: “ D o m n u l f i e c u v o i !” Şi ei a u r ă s p u n s :

55
EuX.CYfjCJOU C £ K'l) plO C .
" S ă se b i n e c u v â n t e z e D o m n u l

2 .5 săi eixcev B o o c , xce j i a i S a p i c p a i - t o v 'tea ¿ ^ e a t a m

Şi z i s e B o o z s l u j i t o r u l u i său c a r e e r a ma i ma r e

e e i i,oi) c Q e p i ^ o v x a ţ T i v o ţ f| v e â vie av x ri ;
p e s t e s e c e r â t o r i : “ A c u i e s t e t â n ă r a a c e a s t a ? ’’

2.6 ko u drteKpi0T) xo T t a i S d p i o v xâ k <j>eatoţ t m

Şi îi răspunse slujitorul care e r a ma i m a r e peste

x o v ţ Q e p t ^ o v x a ţ K a t e i î c e ' / H n a î q rţ M c o aj3 fx iţ
secerători şi zise: " Este tânăra moabită

feaxiv i] d J i o a x p a i ) ) e x c a jxexd Ncuentv ¿2, dypo\>

cure :>-a î n t o r s împreuna cu Noernina din şesul

Mioaj3
M o a biţilor,

2.7 Kai s m e v Z v k h t i ,co 8r| K a i a v v d ţ w t v xoîq

Şi e a m i - a z i s : “ I n g ă d u i e - m i s ă c u l e g şi s â a d u n p r i n t r e

S p d y p a o i v ortioQev xmv Gepi^d vxcov K a t i]Â0ev Kat

s n o pi în ur m a s e c e r ă t o r i 1o r . Şi se du s e şi

eaxr) d i t o npoji©ev tcat ecoţ ¿ a n â p a ţ , ot> K a x ă î t a u c r e v

de dimineaţa şi până seara, nu s- a oprit

e v tco dypq> jxtKpov.

pe câmp deloc".

2.8 Kat e i T t e v Booc; npo q PovQ O m i]Kot)aaţ,

At u n ci a zis B o o z că t r e Rut : " A s c u l t ă - m ă ,

56
 O u y a x e p ; jir] rcopEu8r]c; k v d y p c o c s v X X i q a i â x e p c o ,
fiica mea, să nu te duci în alt ogor să culegi

K cu o u oi ) ■jcope'uaî] k i / t e u B e v a>6e k o X A .î^ 8 tix i p .e x d

tu să nu te î n d e p ă r t e z i de a i c i ; să rămâi aici

ujy Kopaaioov p o ir
i'u s l u j n i c e l e m el e .

1. 9 o l 6<p8 aXp. oi a o i i eic; x o v d y p o u , o i f e d v

Ochii tăi să f ie către a c e s t og or , unde

G e p t ^ c o a i v , k c u Ttope'uori K a % 6 n i o Q e v a v x <x > v i d o u

seceră e!e şi să m e r g i în urma l or . lată

t: i / e x e i  d fi.r]v x o î q n a i S a p i o i q t o v p,r\ a y a a Q a i a o t r
am porunci! s l u j i t o r i l o r mei s ă n u t e a t i n g ă p e tine

kcu o x i 8 t \ | / r i a e i q , i c a i 7 î o p £ u 0 f | ctţ] eic, x d a K e i i r ) K a i

si când î ţ i v a fi s e t e să te duci la vase şi

n t e o a i o8ev d v o 5 ps'oeovxca x d i t a i S a p i a .
Na b e i d e u n d e i a u ( s e a p r o v i z i o n e a z ă ) a p ă s l u j i t o r i i m e i -’.

2.10 kou eneaEV k m n p â o & n o v a iix fjc K at

Şi a c ă z u t ea cu faţa l a p ă m â n t şi

TtpooEK'uvrjOev k m x f|v yrjv K a t e m e v rtpoq a v x d u

s-a î n c h i n a t până l a p ă m â n t şi a zis c ă t r e ei :

T t o T t e iS p o y % d p i v k v 6 < j) 0 a  p o i q a ox> x o v
“D e c e am a f l a t t r e c e r e în o c h i i t ăi ca

i : i t i y v t o v a i p e ; K a t ¿ y c o e t p i E e vrj.
Să m ă p r i m e ş t i , d e ş i eu s u n t o s t r ă i n ă ? "
2 ,1 1 kcu d ix e K p i 0 î ] B o o q K a i e i î i e v a ij x fj A îia y y £ A .ia
Şi i - a răspuns Booz şi i - a z i s ei : " M i s - a u v e s t i t

d n riy y ă Â T j u o i o c a n e n o i v ^ a c , ¡le -r d t f j c, n e v Q e p ă ţ
toate cele ce le-ai făcut pentru soacra

o o v p .E x a x o d n o G a v e î v t o v a v d p a a o v k c x i n a ) q
t a, d u p ă ce ţ i - a m u r i i bărbatul tău şi c u m

k axe/iinsc, t o v n a x e p a c o u K a t x r j v \ i r \ x k p a a o v k:cu
ai p ă r ă s i i pe tatăl tău şi pe marna ta şi

i t ] v y f |’y y e v ă a e i o c ; a c u K a i ¿ J t o p e 'u â 'q ţ n p o q k a o v <5v

ţara naşterii taie şi ai v e n i t la p o p o r u l pe

o m T jS iiii; e % Qi.q K a t x p i t î ] c
c a r e nu- 1 c u n o s c u s e ! i e r i s a u a l a i le i e r i .

2 .1 2 d î t o ' î e i a a i t c o p i o c x f) v f e p y a c n a v a o u , K .ai
Să-ţi r ă s p l ă t e a s c ă D o m n u l fapta t a, şi

y e v o i t o 6 p j.o '0 6 c, a o i» n X t^p riq n a p d K’o p io v 8 eg{>

să-ţi fie plata ta deplină d e la D o m n u l D u m n e z e u l

I c p a v ^ X , n p o c , 6 v r|X 8e<; m n o i B i v a i i>%6 x d ţ

l ui i s r a e l , la c a r e ai v e n i t să t e a d ă p o s t e ş t i s u b

Tcx&pvyac, a i i x o v .
a r i p i l e L u t ' -.

2 .1 3 ii 5 e e i î i e v E ' o p o ij t i % d p i v k v 6 o 0 a X ,p .o i q a o v ,
i a r ă e a a z i s " D e - a ş g ă s i t r e c e r e în ochii tai

su p te, oxi K a p e K d k e c d q ic a i o x i k X d X r i a a q e m
d o a m n e , că rn -a i m â n g â i a t şi ai vorbit după
iv’a p S i a v T i î ţ S ois rjc; a o u , j c a i i S o v ¿ y c o e a o j i a i <bq
in im a roabei tale şi i a t ă eu nu su nt n ic i

j i i a xcov T c a i S i a K c o v aou.
ca v re u n a d in tr e s lu j n i c e l e ta le.

2.14 K a i z \ m v a v x f j Boac, H8î] cop a, x ov t p a y e î v

Şi a z i s c ă t r e ca B o o z : “ E s t e v r e m e a d e a m â n c a ( m e s e i )

tlp o c e X 6 e co5 e koc i ş cx y e a a i %co v a p t co v k a i p d <i/ e i c

vino aici şi num a n c ă d in p â i n i şi înmoaie

xo y \ţKO|j.di> 0 OD ¿ v xco o ^ e t . k c u ¿ K d L 8 ia e v P o u 0 e k
bucata ta în oţet” . Şi s - a a ş a z a t Rut

jT Â a y ic o v x o î v 8 e p i £ 6 v x a a v , s a i k P o tiv ic r e v a u x fî B ooc,
alături de secerăto ri , şi i-a d a t ci Booz

a X tyix ov , K a i e<ţsay£V K a t kvEnXi]cjQ"t} k o u ic a x ă A ij ie v .

g r ă u n ţ e p r ă j i t e şi a m â n c a t şi s - a s ă t u r a t şi a rnai r ă m a s .

" .1 5 s a t a v ă a n i t o u cro X ă y e i v , k o u k v e x e i X a x o
A p o i s - a s c u l a t ca s ă c u l e a g ă s p i c e , şi a p o r u n c i t

Iîqdc, x o î c i i a i o a p i o t s ; a i i ' c o ' u  e y c o v K a t y e d v o i

liooz slu jito rilo r săi s p u n â n d : “ C h i a r şi în

\ i k o o v xcov 5 p a y ( i d x<av avXXe y k x m , x a t jir)

m ijlo cu l sn o p ilo r dacă cu leg e, şi să nu

k a x o: i a % v v r>x e a v x f | v •
>- ocărâţi p c ea.

59
2.16 k <( \ p a a x d ^ o v x e q f â a a x d ^ a x e a v z r \ k o u y e
Ba şi l u â n d (sn o p i) s ă - i a r u n c a ţ i şi

itapapccXXovxzq rc a p a p a X eîx e a u x n e k xcov

să-i iă saţi şi ei din sn o p ii

p E j 3 o D V i a |4 . ă v c o v , kou a<i>ex£ s c a i tc a i o îjk

adunaţi, şi s-o lăsaţi să c u le a g ă şi s ă nu

e n ix i( .if|a e T e a i t t f j .
o în fru n ta ţi” .

2.17 s a t a u y g X e £ e v k v xto d y p c p ec oc ¿ a r c ă p a ţ - koci

Şi a cuies sp ic e de pe o g o r până seara şi

e p p d p S i a e v d a v v iX e ^ & v , icai ¿ y£ vf ) 0r | d>q ot<|u

a bătu t ceJe c e a a d u n a t şi s - a f â c u t c a la o e f â

Kpl0COV.
de orz.

2.18 Kcti r i pe v k c î i E i o f j X B e v e i ţ x f | v n d X i v , K a i
Şi a l u a t - o şi a in tra t în c e ta te , şi

e t S e v fi n e v Q e p d o',i>xfjq d o v v i , X e ^ e v , K a i
a văzut soacra ei c e l e c e a a d u n a t . Şi

¿ ^ e v ă y K a c a P o u 0 e 5 c o k s v a i ) x f j a K a x ă X i T t e v i c , cav
sc o ţân d Rut i- a d a t ei c e l e c e i - a u r ă m a s d u p ă ce

e v t n X i \ < s Qr \ .
s-a să tu ra t.

2 . 1 9 K a i e i r c e v a v x f j f) n e v S e p a a t x r j ţ IIov
Şi i- a z i s ( a î n t r e b a t - o ) s o a c r a ci: “ Unde
60
a v v â Âel ;c/, c o ' f j j i e p o v k c u n o v e n o i ' q a a q ; s i r ) 6
ai c u l e s astăz i şi u n d e ai l u c r a t ? S ă f i e

e î i i y v o v c ; o e E 'u  o y i ] j i ă v o c ; . s a i ă n f j j y e i X e i > P o i> 0 xfj

b i n e c u v â n t a t c e l c a r e t e - a b i n e c u â n t a t . Şi i - a s p u s Rut

rcevO epâ a i j t f i ţ n o v ¿ n o i r i a e v , k o u e u i e v T 6 o v o jia

soacrei sale unde a l u c r a t , şi i-a zis: “ N u m e le

■iov & v S p o q , jj,e 0 ' o v e îto iT jo a c f)p .e p o v , B o o q .

; >mul ui ia c a r e ani l u c r a i a s t ă z i e s t e B o o z ” ,

2.20 k c u eiTtsv Mcoep.iv %r\ viifx<ţ>i"| a i x - q c , E v k o y t } %6 q

Şi i- a s p u s N o e m i n a n u ro rii sa le: “ B in ec u v ân ta ;:

i a x i v xco k \)p ic p , o t i o i ) k e y K a x i X i n e v t o eX eo< ;

e s t e în f a ţ a D o m n u l u i , c ă n u i- a l i p s i t de m ila

avtQ-u f ie x d xcov £coyxcov s a t p e t a , xcov x£0vriK6xtoi>.

sa pe cei vii şi pe cei m o r ţi" .

k c u EinBV a i ; xfj Ncoep,tv Eyy iC ,E i f| pif v 6 d v f j p , i: k

Şi i- a ¿ i s ei N o e m i n a : “O rnul a c e s t a e s t e a p r o a p e d e n o i ,

•nov a y % i o x n v o v x < i > v r ^ p d q k a x i v ,

e s t e d in tr e r u d e l e n o a s tr e ( d in t r e c e i c a r e au d rep t d e r ă s c u m p ă r a r e
asupra n o a s tră ) ” .

2.21 kcxi Hin.EV Pot»0 npoc; xr\v n e v Q n p d v a ir ir je ; K c u

Şi a zis R ut c ă tre soacra s a : “ El

y £ o u e i n e v n p 6 c jxe M e x d xu>v 7 i a t 5 a p i c o v ¡ io t)
„¡¡iar a g r ă i t c ă tr e m in e : “ C u slu g ile m ele

61
nţ>ooKo'k’'Ki\Qr\x\, ecoq d v x e X ă a o o a i v o k o v %6v
să răm â i. până ce vor te rm in a to a tă

d p r|x 6 v, 6 q v n ă p % E i p.o •
r e c o lta , pe c a re o am ( c a r e î m i a p a r ţ i n e ) ” .

2.22 K a i e i n e v Ncoefiiv î t p c q P o w 8 xf\ v vtip.<ţ>T}v

Şi a z i s Noem ina c ă tre R uf nora

ai > xx] q A y o c 0 6 y, Q v y a x e p , oxi k n o p e v& r ţq u e x ă xwu

ei: “ E ş t i b i n e , f i i c a m e a . că ai să m e r g i cu

K o p a o ic o v a v x o v , K a t o t i k ă n a v x r \ a o v x a i g o i t v
s lu jn ic e le lui şi să nu f ii întâlnită în

dypcp ¿ x e p c o .
alt o g o r ”

2.23 kou T t p o G e K o A - X î i 0 î î P oi > 0 x o i ' q K o paoioiq Booţ

Şi s-a ţi nu i Rut de s l u j n i c e l e lui Booz

a\)XX.ăyeiv e to ţ 0*5 c\)ve,xt X e a e v x o v 0 e p i a p . o v toov

p e n tr u a c u l e g e s p i c e , p â n ă )a î n c h e i e r e a s e c e r a t u l u i

k p 10 o}v s a t x o ov T t u p c o y . s a i ¿ K d O i a e v p . e x a
o r z u l u i şi g râu lu i. Şi lo cu ia cu

tfjţ nevdepăg avtrjg,

soacra ei
3.1 Ei n e v 5 tt crOtr) Nco/-;jiiv f] n e v B e p a a v x i ] c
A zis ei N o em in a soacra sa;

0 u y a x E p , oi ) jirj C,r\xr\aa) cr oi d v a j ţ a w t v , i v a e u
“ F i i c a m e a , s ă n u - ţ i c a u t o a r e un io c d e o d i h n ă , c a s ă - ţ i f i e
y â v r j ' i a i a c t;
b i n e ( s ă fii f e r i c i t ă ) ? v

.3.2 K a t v v v o v % i B o o ţ y v c o p i|a ,o ţ f] y n a v , o a) r\Q j i e x d

Şi acu m nu n e e s t e o a r e B o o z ruda, cu ale că ru i

'tcof K o p a 0 ia>v a t t o u ; iSoD a v z d q Atfcfiâ xâv akcova

slujnice ai f o s t ? Jată, el a re s ă v â n t u r e în a r ie

■îcov k p 1 0 cov t a ^ X Ţ ! xfj v u k x i .

orzul la no ap te.

3.3 ou 5â X ovgtj K at d X en |/fl K at îtep iS i^ a eiţ x o v

Tu sp a lă-te şi u n g e -te şi îm b r s c ă - t e cu

in atiajio v a o D ¿ t u a ea vx fj K a t d va|3^ aţi ¿ n i %6 v

h ain ele tale şi coboară la

a A.or p f | y v c o p t a O r j q xco d v S p i eoac, o v avvx

a r ie . S ă n u te fa c i c u n o sc u tă b ă r b a tu lu i până

e X â a a i a i) x o v jîie Î u K a t <j)ay8ÎV
câ n d va t e r m i n a d e m â n c a t şi de b ă u t .

3.4 Kat e o x a t e v Tep KoxfiTjQfjvai a,vx6v, K a t yvcoctţi

Şi când se va duce s ă se c u l c e , î n s e a m n â - ţ i

x o v x o n o v , o u a u K o t jia x a i k k e î, K at e X e ija p K at
ia c u l unde se cu lcă, şi m er g i şi

d jîok«A.v ij/eic; t a n p o q rtoScov a t x o v K at

d e s c o p e r in d u - i p ic io arele sa le,

KOinT)0i^at], s a t a ' u t d ţ d î c a y y e X e t a o i d n o i t i a e i g .
 cu icâ -te şi el în su şi îţi va .spu ne ţ i e c e să f a c i

3 .5 e i n e v 5 e P o u 0 î t p o ţ a i> x ^ v l l o t v x a , o a a kdv
Z is a Rut c ă tr e ea : “ T o a t e câ te ie -a i

e m r i q , no i f \ o( x>.
s p u s . Ie v o i f a c e " .

3 .6 k « i sc a x â f3 r | e i ţ x o v c x a c o k « î ¿ T E O irjcev K c x x d
Şi a c o b o r â t Ia arie şi a făcut to a te

n d v z a , o a a i v e x E i X a x o a u t,'fi îtevBepd, a 'u x fj c.

c â te i- a p o r u n c it soacra e i.

3 .7 k cx i E ^ a y e v B o c q , t c a i f ] y a 0 u v 0 T | f| i c a p S i a
Şi a m â n e a i B o o z , şi v e s e l ă era in im a

aiixov, ko.i T]A,9ev K o t j i i ] 0 f j v a i t v p .e p i 8 i xrje,

lu i şi s-a u diss s ă s e c u l c e la m a r g i n e a u n u i

O T O ip-qq- f) S e r \ X 0 e v Kpv4>Â k o u d r c e i c d X ' u y e v x d

sto g . A c e s ta a v e n it în c e t i ş o r ş i i- a d e s c o p e r it a c o p e r â -

n p o g tc o 8 o)v a ' o x o t ) .
m â n t u i d e p e p i c i o a r e l e lu i.

3 .8 ¿ y f e v e x c S e k v t t o f ie c o v u K T t c p s a t k , % t a x r ] 6
S - a î n t â m p l a t c ă , la m i e z u l n o p ţ i i , s-a tre z it

d v f | p K a i k x a . p d % % r \ , »cai i S o v yovr| K o i p â t a i n p c q
om ul şi s - a s p e r i a t şi ia tă . o f e m e i e e r a c u lc a t ă la

rcoSwv a v x o v .
p i c i o a r e l e lu i .

64
3,9 etrcfc'v 6t Tic; ei ai i; f| 8e e m e v Eya> ei jii Pou0 f]
El z i s e : " C i n e e ş t i tu ? ” E a a r ă s p u n s ; “ Eu s u n t R u t ,

SovÂîj a o v , Kai n e p i j â a l g i q xo îiteptiyi<5v ao-u ¿xci

s l u j n i c a ta , şi in lâ n d e -ţi arip a ta p este

xx\v So/u Xtjv a o v , o t i d y x i o ' x e v ţ ei o v .

s lu j n jc - a t a , c ă ai d r e p t d e r ă s c u m p ă r a r e ( î m i e ş t i r u d ă ) " ’.

3,10 k « i etîtev B o o ţ E t X o y î ip ă y r ) ot) x<£> KvpiG> 8eca,

Şi z i s e B o o z : “ F ii b in e cu v â n tată de D o m n u l D u m n e z e u

d v y a x e p , o t i f jy d G v v a q xo eXeâc, aox> xo e a % a x o v
fiic a m ea, că tu ai a r ă t a t mai m u ltă b u n ă t a t e ia s f â r ş i t

i) rcgp xo îtpcoxov., tc jir) )iopei>9f|ycu oe drcioco

decât ia în c ep u t, p e n t r u c â n u ai u n i b i a t d u p ă b ă r b a ţ i

¡ /e c t v it o y , e i x o t tcx <
x >%6<; e ix o i n lo t ia io ţ .
ţin e ri, f ie să ra ci, fie b o g aţi.

3 .11 s a t vvv, dvyaxep, ţir\ 0 o p o \ 3 - n d v x a , o c a f e a v

Şi a c u m . f i i c a rnea. n u te t e m e , to a te c e l e c e vei

e t J t r j c , n o n ] o » c o r o i 8 e y y d p n d a a (¡)i)/\ri
s p u n e , vo i f a c e p e n t r u t i n e c ă c i t o a t ă c e t a t e a ( o r i c e f a m i l i e a)

X a o v [ io v oxi ydvt) 5uvocp.eajq ei atS,

p o p o ru lu i m eu ştie c ă tu e ş t i o f e m e i e v r e d n i c ă ,

3.12 k o u oiu cxXriGcoţ d y x i c î ' t e v i e y c o e i p i , s a t ye

Şi c ă , c u a d e v ă r a t , e u am d r e p t d e r ă s c u m p ă r a r e , d a r e s t e
e a z i v ă y x i a x e v c , fe y y ic o v u r c e p ¿ j i 6 .
o ru d ă mai a p r o p ia tă d e c â t m in e (c a re are d r e p t de r ă s c u m p ă r a r e ) .

3 .1 3 a î) } a a 0 T ] T t xf] v v v K % a , i c a i e a x a i t o r c p a n , feotv
R ă m â i a i c i p e s t e . n o a p te şi c â n d v a fi d i m i n e a ţ ă d a c ă

d y x i c x £ ^°'T! ere, d y a 0 6 v, dy%iCTT:£\)£xar ¿ d v S e jiti

te v a r ă s c u m p ă r a , b i n e . s ă ie r ă s c u m p e r e ; d a c ă în să nu

Po\)A.i]xai d y ^ i a t e v o a i o e , ă y % ia x e v o u ) o e ¿yco, (¡rj

vrea să te r ă s c u m p e r e , te voi răsry m p âra e u , viu

K O p io ţ - K o i n f | 0 rjT:i e o > ţ icp cu i.

e s t e D o m n u l ! C u l c ă - t e hîcî p â n ă d i m i n e a ţ ă ” ,

3.14 K a i fe tcoi(if]0'q Tcpdc, noSoov a v z o v eo).g repun. fj

I a r ă e a a r ă m a s c u lc a t ă la p ic io a r e l e iu i p â n ă d i m i n e a ţ a ,

8 e d v i a x r j it p o t o u f e i t i y v c o v a i a v S p a x o v n X q o i o v
fă ră ( în a i n te ca) să-! c u n o a s c ă pe b ărb atu l de iâ n g ă

a v x o v • K a t e in e v B o o q M f | yvsuc0f)xco o x i t ) X 6 e v
ea. Şi a z is B o o x {d i m i n e a . ţ a ) : ” S ă nu s e ş t ie că a v e n it

jv v r) e ig to v a X t o v a ,
o fem e ie la a r i e ! ‘\

3.15 K a t e i n e v ai>xfî < t >i p e %o T i e p i ^ c o j - i a t ö kndv<x>

A p o i i-a z i s : “ A d u m a n ta u a ta şi ţin e -o în t in s ă !”

aov. K at kx p a xrjaev a ü x ö , Kat. f e jx ă x p r ) a e y i 5, KpiScov

Iar ea a ţinut-o şi i - a m ă s u ra t ş a se m ă s u ri de orz

kcxi £7tă0r)KEv k r.' avx f | y tcat eiarjÂOev e t ţ xr> v

şi i ie-a pus pe urnăr şi a in tra t în

66
 n 6 Xxv.
ceta te .

3.16 kou P o t j G e i o f j X S e v rcpo q xr\v n e v B e p d v a -u x r jq -

Şi Rut a ven it la soacra sa şi

i| 5 e e i n e v T i ţ s i , 0 u y a x e p - s c a i e u t e v a \> x f j n a v x a ,
a c e a s t a i- a z i s : “ T u e ş t i , f i i c a m e a ” , i a r e a ( R u t ) i- a s p u s ei

o a a ¿ i i o i T i a e v a-uxfj 6 a v f ) p .
lo a te c e le ce f ă c u s e p e n t r u ea o m u l a c e l a .

3.17 kou e ir c e v a t x f j T d £ 4 xcov tcpiG cov x a v x a

Şi i - a s p u s ei: “ A ce ste şase m ăsuri de o rz

s S cokev }xoi, o x i E i n e v n p 6 q ¡xe Mr) e i a â X S n ţ tcevfj

mi i e - a d a t , p e n t r u c ă a z i s c ă t r e m i n e : “ S ă n u te d u c i g o a l ă

t ip o q x r| v u e v B e p d v a o v .
(cu m â in ile g o a le ) la s o a c r a t a ! ”

3 . 1 8 f| 8 e e t î t e v K d 0 o u , 0 t > y a x E p , ecoq x o u fe j u y v c o v a i
I a r ă a c e s t a i - a z i s : ” F ii l i n i ş t i t ă , f i i c a m e a , p â n ă s e v a ş ti

c e ncoq oi) n e a e î x a i ^fîfxa- oi) y d p fia u ^ d a r] o

c u m s e va î n t o a r c e t r e a b a , c ă c i n u se va l i n i ş t i omul

d v f j p , e c o ţ d v x e X ă a r i x o ¡bfjp.ot o i ^ e p o v .
A c e s ta , p ă n â ce nu va s f ă r ş i t r e a b a c h i a r a s t ă z i ” .

4.1 K a i Booc, d v i ¡3ti k m xî]v niSXr\v s a t i k<

x 0taev
Şi B o o z s - a s u i t la p o artă şi s-a a ş e z a t

fc K e f , K a i i S o i i 6 d y % ia x e 'o x f | q n a p e n o p e v e x o , 6 v
jo s a c o l o şi i a t ă , c e l c e a v e a d r e p t d e r ă s c u m p ă r a r e t r e c e a ,

67
E i n e v B o o q. K a i e i î î g v j t p d ţ a i ) x o v B ooq E K K X i v a ţ
c e l d e s p r e c a r e v o r b is e B o o z . Ş i a z i s c ă tr e ei B o o z : ” A p ro -

k o l B i c c v code, Kp'O^ie* ko:i ¿ ^ ¿ k X iv e v K a i ¿ K d O ia e v .

p i e - l e şi ie a ş a z ă a i c i , p r ie t e n e ” . Ş i a c e la s - a a p r o p ia t ş i s - a a ş e z a t .

4.2 kou eX cxpev Booc, S ă tc a a v S p a c j d n a t w v

Şi a iu at Booz z e c e b ărb a ţi d in tre

r c p e a f îD x ip c o v x r \ q n 6 k e a ) g k o u e i h e v K a G i a a t e 3>u<- ■
b ătrâ n ii c e tă ţii ş? Ic -a s p u s : “ A ş e z a ţ i - v * a i c . r '.

ko. i k Kd 0 t o a v .
Şi ei s - a u a ş e z a t .

4.3 kou einev Booţ xco d y xiateî Tr)v

Şi a z i s B o o z c ă tr e c e l c a r e a v e a d r e p i d e r ă s c u m p ă r a r e :

p , e p i 5 a x o v d y p o i ' , n k a x i v x o v â S e X ^ o v ■np.oov x o v
“B u c a ta d e o g o r . ca r e e s t e a fr a t e lu i n o str u

A p i |i e X e x > T) S ă S a x o u N c o e p .iv xfj ¿ 7iiaxpe< j> oucrŢ i

A b im e ie c , va fi v â n d u tă d e N o e m in a , ca r e s - a în to r s d in

d y p o 6 Mcoa(3,
şesul M o a b iţilo r,

4 . 4 K d y c o e i J i a A u o ko cX ' ox j / îo t o c v ţ a o v Xăycov
I a r ă eu îţ i s p u n c a s ă te înştiinţez, zicând:

K xfj erou ¿ v a v t i o v xcov Ka0r)jiă vcov Kat k v a v x i o v xa>v

“ C u m p ă r - o în f aţ a c e l o r c ar e şe d a i c i şi în f a ţ a b ătrâ-

n p E O $ v x k p a > v x o v kaov p.o\r ei d y x i a x E v e i q ,

ni ior p o p o r u l u i m e u , daca v r e i s - o r ăs cumpe ri ,

68
 d Y x icrT£'U £ ' 51 5e pi] d Y x lCTX£^ £ l ! â> d v d y y e i X d v ¡a g i
r â s c u m p ă r -o , iar de nu o r ă s c u m p e r i, d â -m i d e v e s t e c a

Kai yvcoaofj.ai- oxi cvuk ecrxiv ff d p e^ a o i t o u

sft şs.iu, căci nu e s t e c i n e v a în a in t e a ta ca

ăy%iaxev<jai, K d y a eijai u e i d ac. 6 §6 ei tis v Eyco

s-o iă sc -u m p e re şi eu su n t d u p ă t i n e ” . A c e la a z i s : ‘‘Eu

£ij.u d y x i a T e u o a ) .
s u n t , c a r e voi c u m p ă r a " .

4.5 kou e t n e v Booq Ev f ţ j i£ p a t o i ) K X fiaaaScu as xd v

ia r 13o o z a z is: "in z iu a în c a r e v ei c u m p ă r a ţa rin a

d y p o v e k % etpoţ Ncoe^ii/ K a i j ia p d P o v â xrjq

( o g o r u l) d in m â n a N o e m in e i şi de ia R ul.

M o a p ix i S o c , y u v a i K O q xov xe&vqKdxo q , K a i a v x r j v
f e m e ia m o a b ită , a c e lu i care a m u r it, şi pe a ce a sta

KXT]O'acs0ai o e S e î ojote d v a a x f j a a i xo ovojxa xov

■R u t ) t r e b u i e s - o c u m p e r i ca să r i d i c i n u m e le

zeBvt\koxoq i m xfjq KĂ.ripouo^iLaq a v x o v .

m o r tu lu i în m o ş t e n ir e a iui".

4.6 tc a t eiTtev 6 d y x i a x e v q O v 8 v v ^ a o f . i a i
Şi a r ă s p u n s c e l ca r e a v e a d rep t d e r ă s c u m p ă r a r e :”N u v o i

ci Y x ia x e u o a i ¿jxauxco, jx^noxe 5ia<j>0£ipa» xfj v

p u te a s - o r ă s c u m p ă r p en tru m in e în s u m i, ca nu c u m v a sâ

K’X r ip o v o ^ u a v ¡ i o v a y x t G t e u a o v a e a u x c p x rjv
s t r i c m o ş t e n i r e a m e a . r ă s c u m p ă r ă tu p e n t r u t i n e î n s u ţ i
d y % i a x e i a v ¡. i ov, o x t o v S n v f j a o j j a i d y x i c r x e v a a i .
d r e p t u l m e u d e r ă s c u m p ă r a r e , c ă nu v o i p u t e a s - o r ă sc u m p ă r .

4 . 7 k o u t o v x o x o S i K o u c o ^ a e | i i t p o o 0 £ v k v xcp I a p a r ] X
Ş i a c e s t a e r a o d in io a r ă c o n f i r m a r e a l e g a l ă în i s r a e l

¿ n i x f |v d y % i a x z i a v K0Cl r 1 d vx d X X a yţia zoi

în f a c e r e a u n e i r ă s c u m p ă r ă r i sa u a u n u i s c h i m b şi s a se

a x f j c a i n d v X 6 y ov, s a t v n e X tie x o 6 d v t î p xo
în t ă r e a s c ă o r ic e v o r b ă . î ş i d e z le g a om ul

U TToSrjjJia a t i x o i k o u ¿S i5 o x > x w n X t] G io y a v x o v tco

sandaua sa şi o da c e lu i ca r e r ă s c u m p ă r a

d y x i a x e v o v x i x t|v ă y % i o x e i a v a v x o v , k o u x o v x o r\v
d rep tu l lui d e răscum părare şi a c e a s ta era

p a p x v p io v kv la p a riX .
m â n tu irea în israe l.

4 .8 x a i e iîie v 6 d y % i a x E v c , xco B o o c , K x f i ' a a i c r e a 'u x q »

Şi a s p u s r ă s c u m p ă r ă t o r u l lu i B o o z : “ C u m p ă ră p en tr u

XTjv d y ^ i c x e i a v ţ i o \ r k « i v n e X v a a x o x o u u o S r m a
t i n e d r e p t u l m e u de r ă s c u m p ă r a r e ” şi ş i - a d e z l e g a t s a n d a u a

au x o iS fcai e S c o k e v a v u t e ,
sa şs a d at-o ac estu ia.

4 .9 kou e i n e v B o o ţ x o î c n p E a P ’u x e p o n ; i c a i r c a v x i xco
Şi a zis Booz c ă tre b ătrân i şi că tre to t

Xac o M d p X D p e q v p . e î q a t i jjtep o v o x i k e K x r \ i i a i n d v x a
p o p o r u i: >!M a r te r i s u n t e ţ i v o i a s t ă / i că am c u m p ă r a t t o a t e b u -

70
x d tei:' Api,ue>ve% k « i n d v x a , o c ot v n d p x f c i xcp
nur¡le 1u A b i m eIec şi toate c ât e le aveau

XeXatcov Kat xq> MaaXcov, e k % s i p o ţ Ncoep.iv

C h e lio n şi M a alo n , d in m âna N oem inei

4 . 1 0 K a t y e P o 'u Q t r i v Ma>a|3Cxiv xfj v y u v a t K a

şi eu am c u m p ă r a t - o pe R u t m o a b i t a , f e m e i a lui

MaaXcov k£ K i r ^ a i e jj,auxa> e i q ■yuvaÎKa x o v

IVI a a io ii. pentru m i ii e însumi ca soţie casă

a vaaTTi ocxi xd o v o ^ a xov XBdvr\Koxoq k m xf\t;

rid ic n u m e le m o rtu lu i In

KArjpQvoptiac; a i > x o i 3 , k « i o m k ţ o X e 0 p e v 0 f ] a e t a i xo
m o şten irea lu i şi c a să nu f ie şte rs

ovofi.« io v x£ 0v t ] k 6 xoc; fek t c o v dSeX^cov avxoi) K at

n u m e le m o rtu lu i d in tre fra ţii lu i şi

t K xfjc <j)t)Xîîţ X a o v a i ) t o i ) - [ i d p x v p e q 'up.etq

d in n e a m u l p o p o ru lu i Ins; m arto ri su n te ţi voi

aii fiepov.
a s tă z i:”

4,1.1 kou, e u t o c a v năq 6 Â a o ţ oi kv xfj nvAţ)

Şi ziseră tot poporul şi c e i c a r e e r a u la p o a r t ă :

M a p t ’j p e c . K a t o i T c p E a g u t e p o i e i n o a a v Aipt] K t i p i o ţ
' M a rto ri s u n t e m P Ş i cei b ătrâ n i sp u s e ră : "S -o facă D o m n u l

r] y y v v a i ’Kd aot» xt\v e i o r c o p e u o j i ă vr\v eiq xov o i k o v

c fem e ia ta , cea care in tră în casa
 aov co q ¥a%r\X xai cb q A e ia v , ai' cu KoSdjxrjcav
ta ca R a h e la şi ca Le a care a u z i d it

d p.(|)0 x e p a t t o v oikg v lapar\k ¡cai ¿reoirjcav ovvaţxiv

am ândouă casa lu i I s r a e l şi tu s ă - ţ i f a c i avere

kv E(()pa0a, k « i e o x a i ovojxa kv BaiQXeejx'

în E fra ta şi v e i fi un n u m e în B e t i e e m .
4.12 K a i y t v o i t o 6 o i k q c; o o u d> q 6 o i k o c 4 > a p e ţ , o v
Şi să fie casa ta cum a f o s t c a s a lu i F a r e s pc

e te ic e v © a jia p tw Io u S a . k k to -o an kpţu xxcq, ov

c a r e l- a n ă s c u t T a r n a r a lu i I u d a , d in săm ân ţa, pe care

8 co e r e i K i i p i d ţ c r o i e k %f\q u a iS ia ic T ] !; î a v x t j c .
ţ i- o v a d a D o m n u l d in a c e a s tă fem eie tâ n ă ră ” .

4 .13 s a t e X a p e v B o o q x t | v P o'u G , K a i ¿ Y E v f j S r j a u t e p
Şi a l u a t Booz pe Rut şi i-a d e v e n i t lui

e iţ Y u v a Î K oc, s a t e io f]A 0 e v r tp o q a v tfjv , K a i eScokev

so ţie şi in trâ n d el la ea i- a dat

a u x f j K u p i o ţ K 'u r i a 'i v , t c a i e t e k e v 'o l 6 v.

ei Domnul sa rc in ă şi a n ă s c u t f iu .

4.14 k o i einav ai 'yuvaikec, jrpoţ Nooepiv

Şi ziseră fem e ile c ă tre N o e m in a :

E ' u X .o y i i' c o q i c o p i o q , 6 q ov ic a tik v a t c o i a fj ¡¿ e p o v

" B in e c u v â n ta t e ste D o m n u l c a r e n u te -a l ă s a t pe t in e a s t ă z i

xov < x Y x ia tâ a , K ai K a ? ia a t xo o v o ^ id aov> k v

fără m o ş te n ito r şi s l ă v i t să fie n u m e le lui în

lapar]X,
Israel,
4,15 icai e c t a i c o i eiq t m c x p i <j)ovxa K at xov
şi îţi va fi ţ ie s p r e hrana s u f l e t u lu i şi v a fi

8 t a 0 p â y a i xrj v n o k i d v a o v , 01:1 f] vv\i$r\ ctov fj

sp rijin u l bătrâneţelor ta le , căci n o ra ta ca r e

ă y a - m '} c a a d cte exeKev a v x 6 v, ri t a x i v d y a 0 f | 001

te iubeşte l-a n ă s c u t p e a c e s t a , ea c a r e e s t e p e n t r u tin e

iiîiep eîtxd v i o i i q.
m a i b un ă d e c â t ş a p te f i i .

4.16 scai e la p s v N coe|i.iy to n aiS io v kcu e 0r | K e v eiq

Şi l-a lu at N oem in a pe c o p ilaş şj l-a p u s la

xov KdXnov av x rjc Kat &y e v T Î 0 rj a V i : cp e i ţ x\Q r\v6 v.

p ie p tu l ei şi i- a d ev e n it a c estu ia d o ic ă ,

4.17 kou ¿K d X eaav av x o v ai, y e ito v e ţ ovopa

Şi l- a u n u m i t pe a c e s t a v ecin ele cu un n u m e

 ă y o v o a i E x ă x Q 'H v i o ţ xfj N t o e n i v K ai t K d k e a a v
şi au z i s : “ I s - a n ă s c u t un fiu N o e m in e i şi i s - a pus

xo ovo^a a v x o v Q p r)5' o v x o c nax rjp le a a a i naxpoq

lu i n u m e l e de O bed. A c e s t a e s : e ta tă l iu i I e s e , ta tă l

A avid,
! u i D a v id ,

4.18 K a i a v x a i a i yEviaEiq <I>aptc,- <[>ap&c;

Şi a c e s t e a s u n t g e n e r a ţ i i l e lu i F a r e s : f a r e s
e y i w T ) O E V î 6 y Ea pojy.
J-a p rocreat pe Est o n .

4 .1 9 a p o jv Se ¿ y ă v v i ] a £ v x o v A p p a v , kou A p p a v
E sro n l- a procreai pe A r a m şi A ram

e y ă v v îio e v xov A juvaSap,

l- a p r o c r e a t pe A m n ia d s b ,

4 .2 0 K a i A j i . i v a 6 a ( 3 e. y t v v r i c s z v x o v N a a c r c c o v , s a
şi A m i n a d a b i- a p r o c r e a t pe 'N a a s o n şi

Nocaoacov k y â v v r \a z v x o v LaX f.iav,

N aason l- a p r o c r e a t pe S a lm o n ,

4.2 1 kou Z o cA j-ia v E y e w n a E v x o v B o o c ,, K a i B o o ţ

şi S a iin o n l-a p r o c r e a t p e B o o z şi B ooz

¿•y£yrn<7EV xov ft(3r]0.

l- a p r o c r e a ! pe O bed,

4 .2 2 K a i O p r)8 t y i v v r \ a e ' j x o v I e a a a t . K a i I e c a o u
şi O bed l-a p r o c r e a i pe les e şi lese

kyivvr\o-ev xov A a v iS .
l - a p r o c r e a i pe D a v id .
 6. V E R S IU N E A I.N L IM B A L A T IN Ă A C Ă R ŢII R U T.
T R A D U C E R E ÎN S IS T E M IN TER LIN EA R
LA TIN Ă -R O M Â N Ă , D U PĂ V U L G A T A 143

<l-lf CAPITOLUL I

i. In diebos unius indicis quandc iudîces

In zilele unui judecător pe când judecătorii

praeerant fac ta est fui nes in terra ahiiujue

se aflau la cârma (stalului) s-a produs o foamete în ţară şi a plecat

borne de Bethleem Iuda ut peregrinaretur in regione moabitide

un om din Betieemui lui Iuda ca să locuiască în ţinutul Moabhilor

cum uxore sua ac duobus iiberis.

împreună cu soţia sa şi cu cei doi iii.

2 . ipse vocabaiur H cliniekvh. u.\or eius Noemi, e

EI se numea lilim elec, iar soţia sa Noem i, iar

duobus filiis altei Maalon ei alter Chellion Epbrathei

dintre cei doi fii ai săi unul se numea Maalon şi aitul ('.Talion, efrateni

de Betlehem Iuda ingressique regionem moabnidem morabantur ibi

din Betieemui lui luda şi au venit în ţinutul moabiţilor şi au rămas acolo

Textul este reprodus din BIBLIA SACRA VULGATA, Deulsebe BibelgeseJisehaft,

Siuttgart, 1994, p. 358-363. Pentru traducere am folosit: G GU Ţii, Dicţionar 1atin-român. Editura
Ştiinţifica şi enciclopedică. Bucureşti. W83; I. !. BUJOR şi Fr. O U R IA C , (. m m un a lirobiMaline.

iiucureşti, ¡951: Vaier 1A TAR, Gramatica elementară a limbii latine. Ditţujjiai_iuroân-Iatin. J£d.
< oiin!, Bucureşti, 1998
75
 3. et mortuus est H dim eieeh maritus Noem i remansitqae
şi a murit Elimelec bărbatul Noeminei şi a rămas

ipsa cum filiis.

doar ea cu cei doi feciori.

4, qui accepeiunt uxores moabitidas quarum una vocabatur

Aceştia şi-au iuat soţii moabiîe, dintre care una se numea

Orpha altera Rut manseruntque ibi decern annis.

Orfa, cealaltă Rut şi au locuit acolo zece ani,

5. et ambo mortu; sunt Maaion videlicet et Cheltion remasitque

şi amândoi (iiii) au murii Maaion adică şi Chilion şi a rămas

muJier orbata duobus li beri s ac marito

fem eia iară cei doi fii şi f'ftră bărbat

6. et surrexit ut in patriam pergeret cum utraque nuru

şi s-a sculat ea în patria sa să meargă împreună cu cele două nurori

sua de regione moabitide .audierat enim quod respexisset Dominus

ale sale din ţinutul moabiţilor. căci auzise că îşi pogorâse privirile Domnul

populum suum et dedisset eis escas

spre poporul său şi dăduse acestuia hrană.

7. egressa est itaque de ioco peregrinationis suae cum

A plecat aşadar din locul popasului său împreună cu

utraque nuru et iam in via posita revertendi in terram Iuda.

cele două nurori şi deja, la drum a pornit pentru a se reîntoarce în ţara lui Iuda.

8. dixit ad eas ite in domum matris vestrae faciat Dominus

Ea a grăit către ele:“Mergeţi la casa mamei voastre, să facă Domnul

vobiscum misericordiam sicut fecistis cum mortuis et mecum

cu voi milă după cum şi voi aţi făcut cu cei morţi şi cu mine.

76
 9. det vobis invenire requiem in domsbus virorum quos
Deie (Domnul) vouă să aflaţi odihnă în casele bărbaţilor de care

sortit.urae estis et oscuJata est eas quae elevata voce

prin voia soartei, veţi avea parte. Şi le-a sărutat pe acestea. Ele , înălţând glasul,

fiere coeperuni
au început să plângă

10. et di cere tecum pergemus ad populum tuum

şi să-i zică: "Cu tine vom merge (te vom urma) !a poporul tău” .

1 ! . quibus illa respondit revertinuni filiae nsi

Cărora aceea (Noemi) le-a răspuns:”lntoarceţi-vâ. fiicele mele,

cur venitis mecum num ultra habeo iilios in utero meo ui

de ce veniţi cu mine ? Oare mai am eu copii în pântecele meu astfel încât

viros ex mc sperarc possttis

bărbaţi de la mine să puteţi spera ?

12 . revertimini filiae mi abile mm enim senectute confecta sum

îr.toarceţi-vâ. fiicele mele. duceţi-vă căci deja eu sunt bătrână

nec apta vinculo comugali d i am st possem hac

nu mai sunt potrivită pentru legătură căsâtoiiei. C'hiar dacâ aş putea ca în această

nocte concipere et parare filiov

noapte să zăm islesc şi să nasc fii.

13. Si eos expectare velilis donec crescant

Dacâ, pe aceştia aţi vrea să-i aşteptaţi până când cresc

et annos impleant pubertatis ante eritis velulae quam nubatis

şi până când ajung la anii tinereţii, veţi fi bătrâne înainte de a vă căsători.

noliie quaeso liliac mi quia vestra angustia me tnagis premii:

Nu, vă rog, fiicele mele, căci al vostru necaz pe mine mai mult mă apasă

77
et egressa est manus Domini contra tne.
şi s a ridicat mâna Domnului împotriva mea"’

14. elevata igit.ur voce rursum fiere cocperunt Orpha

înălţându-şi, aşadar, glasul, din nou au început să plângă. Orfa

osoulata socrum est ac reversa . Rut. adhesit socrui suae

a sărutat-o pe soacra ei şi s-a întors, dar Rut s-a lipit de soacra ei.

15. cui dixit Noemi en reversa est cognata tua ad popului i suum
Căreia i-a zis Noemi:” Iată s-a întors cumnata ta la poporul său

et ad deus suos vade cum ea

şi la dumnezeii (zeii) ei, morgi şi tu cu ea!”

i 6. quae respondit ne adverseris mii» ut relinquam te et abeam

Aceasta i-a răspuns:”Nu mă forţa pe mine ca să te părăsesc şi să plec

quocurnque perrexeris pergam ubi morata fueris et ego pariter

căci încotro vei merge tu, voi merge şi eu,unde vei poposi tu şi eu în acelaşi timp

rnorabor populus tuus popul us meus ct Deus tuus Deus meus

voi poposi, poporul tău va iî poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu.

3 7. quae te morientem terni susccpcrit in ea moriar

Care pământ te va primi când vei muri în acela voi muri şi eu

ibique locum accipiam sepuiture haec mihi l'aciat Deus

şi acolo voi primi loc de îngropăciune. Acestea
să mi le împlinească Dumnezeu

et haec addat si non sola mors me ei te separaverit

şi să facă chiar mai mult decâl atât, căci numai moartea ne va despărţi”.

18. videns ergo Noeini quod obstinate Rut animo

Văzând deci Noem i că este neclintită Rut şi din tot sufletul

78
decrevisset secum pergere adversari no!uit nec ultra
s-a hotărât ca să meargă cu ea mai departe nu s-a mai împotrivit şi nici către

ad eos reditum persuadere

ai săi nu a mai îndemnai-o să se întoarcă.

19 profecîaeque sunt simul ei venerunî in Bethleem quibus

Şi au pornii la drum împreună şi au ajuns la Betieem, După ce

urbem ingressis velox apud cunctos iarna percrebuk dicebantque muheres

în cetate au intrat iute printre toţi zvonul s-a răspândit şi ziceau femeile:

haec est illa Noemi

•‘Aceasta este acea Noemi?"

20 quibus aii ne voeetis me Noemi jd est

Acestora ea ie-a zis: “Nu mă mai numiţi pe mine Noemi. adică

pulchram sed vocale rne Mara hoc est amaram quia vai.de me
frumoasa, ci ziceţi-mi Mara, adică amara, fiindcă, pe mine mult

amaritudme replevit Omnipotens

m-a iacul să am pane de amărăciune Atotputernicul.

2 Î . egressa sum plena et vacuum ieduxit me Dominus cur

Am plecat plină şi goală m-a readus pe mine Domnul. De ce,

igkur vocali s mc Noemi quam humiliavit Dominus ei

aşadar îmi mai ziceţi mie Noemi cea pe care a doborâi-o ia pământ Domnul şi

adflixil O m n ipote n s
a zdrobit-o Atotputernicii)“.

22. venii ergo Noemi cum Rut Moabitide nuru sua de terra
A venit deci Noemi cu Rut moabiteanca nora ei din ţinutul

pcregrinationis suae ac reveria est in Bethieeem quando primum hordea

pribegiei sale şi s-a întors ia Betieem pe când pentru prima dată lanurile de or/.

metebaniur
erau sceeraie.
 1.erat autem vir Helimelech consanguineus
Trăia însă acolo o rudă (a lui Naomi), după bărbatul ei, Eliroelec,

homo potens el rnagnarurn opum nornine Booz

un om puternic şi cu mari averi al cărui nume era Booz.

2. dixitque Rut Moabitis ad socrum suam si itibes vadam

Şi a zis Rut moabiteanca căirc soacra sa Dacă mă iaşi. voi merge

in agrum et colligam spicas quae metentiuin fugerinl manus ubicumque

pe ogor şi voi culege spicele care vor fi căzut din mâinile secerătoriior. oriunde

clementis m rne patris familias repperero gratiam cui il!a respondit vade
voi afla bunăvoinţă din partea îndurătorului stăpân". Ba i-a răspuns:” Du-ie

f îl ia mi
fiica mea!”

3. abiit ilaque ct colligebat spicas post terga metentium

A plecat, aşadar şi aduna spice în spatele secerătoriior,

accidit autem ut ager iile haberet dominum B ooz qui erat

S-a întâmplat insă ca ogorul acela să-l aibă ca stăpân pe Booz care era

cognatione Helimelch
rudă cu Elimelec.

4. et ecce ipse vemebat de Bethleem dixitque messoribus

ş i iată că chiar el venea din Betleem şi le-a zis secerătoriior:

Dominus vobiscum qui responderunt ei benedicat tibi Dominus

“Domnul fie cu voi” şi ei ¡-au răspuns: “Să te binecuvânteze Domnul!”
 5. dixitque Rooz. iuveni qui messoribus praeerat
Ş] l-a întrebat Booz pe tânărul care îi supraveghea pe secerăiori:

cuius est haec pueiJa

”A cui este această fată (tânără)

<>. qui respondit haec este Moabitis quae venii cum

EI i-a răspuns: “Aceasta este moabiteanca care a venit împreună cu

Noeini de regiune moabitide

Naomi din ţinutul Moabiţilor,

7 .e tr o g a v it ul spicas coJligeret remantes sequens messorurn

Şi ¡n-a rugat (s-o las} ca să adune spicele care rămân în urma seceră-

vestigia et de mane usque nune stat in a g r o e t n e a d momentum

toriior şi de dimineaţă şi până acum stă în picioare pe ogor şi nici un moment

quidem domum reversa est

nu s-a dus acasă (să se odihnească)".

8. et ait Booz ad Rut audi filia mevadas ad

Şi îi grăieşte Booz. lui Rut: "Ascultă, fiica mea, să nu mergi ca

colligendum in alteruin agrurn nec recedas ad hoc loco sed iurigere

să aduni spice pe alt ogor şi nici să nu te depărtezi de acest loc. ei du-te lângă

pueliis .mcis
slujnicele m de.

9. et ubi rnessuerint sequere mandavi enim

Şi unde vor secera, tu ţine-te pe urma lor, căci am dar. poruncă

pueris meis ut nemo tibi molestus sit sed etiam si sitieris

slujitorilor mei aici ca nimeni să nu-ţi facă vreun rău şi chiar când îţi va fi sete.

•. ade ad sarcinuias el bibe aquas de quibus et pueri bibunl

du-te la sacale şi bea apă de unde beau şi slujitorii mei”
 10. quae cadens in f ad e n m suam et adorans super terram
Ea, aruncâfldu-se în faţa lui . şi închinându-i-se până la pământ

dixif adeurn unde mihi hoc ut invenirem gratiam ante oculus tuos
a zis către el:"‘De unde mie aceasta încât am aflat atâta favoare înainea ochilor tăi

et nosse me dignareris peregrinam mulierem

de ai grijă de mine o femeie străină?”

i i . cui iile respondit nuntiata sunt mibi omnia quae ieceris

Căreia aceia i-a răspuns ”Mi s-au povestii mie toate pe care le-ai făcut

socrul luae post mortern viri tui et quod dereliqueris parentes tuos
pentru soacra ta după moartea bărbatului tău şi că ţi-ai lăsat părinţii tăi

et terram in qua nata cs et veneris ad popuium quem ante nesciebas

şi ţara în care le-ai născut şi ai venit la un popor pe care rnai înainte nud ştiai

12. reddat tibi Dominus pro opere tuo et plenam mcrcedem

Să-ţi dea cinstire Domnul pentru fapta ta şi întreaga răsplată

recipias a Domino D eo Israhei ad quem venisti et sub cuius

să primeşti de la Domnul Dumnezeul lui Israel, la care ai venit şi sub ale cărei

confugisti alas
aripi te-ai adăpostit” .

13. quae ait inveni gratian ante oculos tuos domine mi qui
Ea îi grăieşte: “Am aflat har în ochii tăi, domnul meu! Tu care

consoiatus es me et locutus es ad cor anciilae tuae quae non sum

m-ai mângâiat pe mine şi ai vorbit inimii roabe; tale nuc care nu suni

similis uniu;, puelJarum tuarum

asemănătoare nici uneia dintre slujnicele tale” .

!4. dixitque adeam Booz quando hora vescendi fuerit veni huc
Şi a zis către ea Booz când a venjt ora mesei: “Vino aici
et cornede panem et intique buecellam tuam in aceto sedit itaquae ad
şi mănâncă pâine şi înmoaie-ţi îmbucătura ta în oţet. Ea s-a aşezat aşadar la

messorum latus et congessit puientam sibi comeditque

masa secerătoriior şi a beneficiat de grăunţe de ori prăjite pentru sine şi a mânca!

ei saturata est et tulit reiiqmas

şi s-a săturat şi a strâns ce mai rămăsese

15. atque inde surrex.it ut sptcas ex more eoliigcret

Şi s-a sculai de acolo ca să strângă spice, după obicei.

praecepit autem Booz pueris suiş dicens etiam si vobiscum

A dai poruncă, însă, Booz slujitorilor săi spunându-le:‘'Chiar dacă. împreună cu

metere voluerit ne prohibeatis eam

voi ar dori să culeagă (spice) să nu o opriţi pe ea

16. et de vestris quoque manipuiis proicite de industria

şi chiar să i ie scoateţi dinadins din snopii voştri şi lăsaţi-o

et remanere per mittite ut absque rubore colii gal et colligeiitem nemo corrupiat
să rămână şi ea rară nici o sfială să culeagă şi dintre culegători nimeni să n-o mustre

17. collegit ergo in agro usque ad vesperam el quae collegerat

A strâns, aşadar, spice pe o g o r . până seara şi din ceea ce culesese

virga caedens ci executiens invenit bordei quasi oephi mensuram id

in târna de nuiele tăind şi scuturând a ieşit o măsură cant de o efa de orz adică

est tres modios

trei baniţe.

18. quos porians reversa est in civitalem et ostendit socrui suae

Pe, acestea luându-le s-a întors în cetate şi le a arătat soacrei sale.

msuper protulit et dedit. ei de reliquiis cibi sui quo

apoi a scos şi a dat acesteia ceea ce rămăsese din prânzul său, după ce se
savurata fuerat
săturase.

19. dixitque ei socrus ubi hodie coilegisti et ubi fecisti opus sit
Şi i-a zis ci soacra: “ Unde ai cules astăzi şi unde te-ai ostenit ?

benedictus qui misertus est tui indica vitque ei ap ud quem

Binecuvântat să fie cel care s-a mi lostivit de tme!”. Şi ea i-a spus la cine

esset oparata et nomen dixii vin quod Booz vocareîur

trudise şi a rostit numele bărbatului care se numea Booz.

20. cui respondit Noern.t benedictus sil a Domino quoniam

Noemi i-a răspuns : “ Fie binecuvântat de Domnul, fiindcă

eandem gradam quam praebuerat vivis servavii: et mortuis

aceeaşi milă pe care a arătat-o faţă de cei vii a pâstrat-o şi faţă de cei morţi”

ruisumque propinquus ui! noslei es! bomo

Şi din nou i-a vorbit: “ Acest om este ruda noastră” .

2.1. etR ut hoc quoque inqmt praecepit tnihi ul tandiu

Şi Rut zise: “Acesta chiar m-a învăţat pe mine ca să stau

inessoribus eius iungerer donec omnes segetes meterentur

alături de secerătorii săi până când toate holdele vor fi secerate”.

22. cui dixit socrus melius est iilia m: ut curn

Soacra i-a spus acesteia: “Este mai bine, fiica mea, ca să ieşi împreună

pueilis eius exeas ad metendum ne in alieno agro quispiam resistat tibi

slujitorii lui la secerat ca nu cumva pe alt ogor să te întâmpine cineva cu
duşmănie”.

23. iuncta est itaque pueilis Booz et tamdiu cum

Rut s-a alăturai aşadar, slujitoarelor lui B ooz şi a secerat împreună cu

eis messuit donec hordea et triticum in horreis conderentur

cu ele atât timp până când orzul şi grâul au fost puse în hambare,
 6.3. C A PITO L U L 3

1 . postquam autem reversa est ad socrum suam audiv.it ab ea

După ce însă s-a întors la soacra sa, a auzit de ia ea:

filia mi qu aeram tibi requiem et providebo uf bene sit tibi

“Fiica mea, o să-ţi caut un loc unde să-ţi găseşti liniştea şi mă voi îngriji să-ţi fie bine.

2. Booz iste cuius pueiJis in agro iuncta est

Booz acesta cu ale cărui slujitoare ai fost pe câmp .ne este

propinquus est noster et bac nocte arearo isordei ventilat

rudă nouă şi în această noapte îşi vântură orzul pe arie.

3. lava igitur et unguere et induere

Spală-te aşadar, şi unge-te (cu uleiuri parfumate) şi îmbracă-ie

cuitioribus vestimentis ac descende in aream non te videat hoino donec

cu veşminte mai frumoase şi coboară în arie. Să nu te vadă acest om până când

esurn potumque linierii

nu va fi sfârşit de mâncat şi de băut.

4. quando autem ierit. ad dormiendum nota locurn in

Când însă se va duce să se culce fîxează-ţi în minte locul în

quo dcrm iaî veniesqueet discoperies pallium quo operitur a p a r te

care doarme şi să vii şi să dai la o parte învelitoarea care acoperă

pedum et proicies îe et ibi iaccbis ipse autem

picioarele lui şi să te întinzi acolo şi acolo să rămâi culcată. El însuşi însă

dicet tibi quid agere clebeas

îţi va spune ţie ce trebuie să faci” .

85
 5. quae respond) t quiequid praeceperis faciam
Ba i-a răspuns: '‘Voi face tot ce m-ai învăţat” ,

6 . descenditque in aream etfecit omnia quae sibi imperaverat

Şi a coborât în arie şi le-a împlinit pe toate pe care i le poruncise
socrus
soacră-sa.

7. eumque comedisset Booz et bibisset et faetus essel hiianor

Booz, după ce mâncase şi băuse şi devenide mai vesel

issetque ad dormiendum iuxta acervum manipulorum venit abscondite et

se dusese să doarmă lângă o grămadă de snopi. Ea a venit pe furiş şi

diseoperto a pedihus eius pallio se proiecit

ridicând cuvertura de pe picioarele iui s-a întins acolo.

8. et ecce nocie iam media expavit homo ct conturbatus

Şi iată că pe ia miezul nopţii s-a speriat omul deodată şi a fost

est viditque mulierem iaeentem ad pedes suos

cuprins de nelinişte când a văzut o femeie culcată la picioarele sale.

9. et ait ilJi qnae es illaque respondit ergo sum Rut

Şi i-a zis aceleia: “Cine eşti tu ? Şi aceea a răspuns: “Eu sunt Rut,

ancilla tua expande pallium tuurn super farnuiam tuam quia propinquus es
roaba ta. întânde-ţi veşmântul tău peste roaba ta fiindcă tu îmi eşti rudă” .

10, et iile benedicta inquit es Domino filia

Şi aceia i-a zis: “Fii binecuvântată de Domnul, fata mea'

et priorem misericordiam poslenore superasti quia non

Tu ai întrecut şi prima ta dovadă de afecţiune prin aceasta din urmă, fiindcă nu

86
es secuta iuvenes pauperes sive divites
te-ai dus după tinerii săraci sau după cei bogaţi.

11. noii ergo metuere sed quicquid dixeris mihi faciaro tibi
Aşadar, nu te teme, ci tot ce mi-ai cerut mie îţi voi îndeplini.

scit enim om nis populus qui habitat intra portas urbis meae
căci ştie toi poporul cine locuieşte între porţile (zidurile) cetăţii rneie

mulierem te essse virtutis

că tu eşti o femeie virtuoasă.

12. nec abnuo me propinquum sed est alius

Nu neg că îţi sunt rudă, dar exista şi altă ruda mai

rae propinquior
apropiată decăt mine,

13. quiesce hac nocte et facto mane si. te

Odihneşte-te aici în noaptea asta, iar mâine dimineaţă dacă acea

voluerit propinquitatis iure reţinere bene res acta est.

rudă vrea să te răscumpere, conform dreptului rudeniei, bine, dacă însă nu doreş-

sin autem iJie noluerit ego te absque ulia dubitatione

te acest lucru, voi lua eu asupra mea (această răscumpărare) martor mi-e

susdpiam vivit Dominus dormi nsque mane

bunul Dumnezeu ! Acum dormi până mâine dimineaţă!”

14. dormivit iuique ad pedes eius usque ad noctis abscessum

Ea a dormit, aşadar, la picioarele lui până la sfârşitul nopţii

surrexitque antequam homines se cognoscerent mutuo ei dixit Booz cave ne

şi s-a sculat înainte de a se cunoaşte unul pe altul. Şi a zis Booz: “Fereşte-te

quis noverit quod buc veneris

c:i nu cumva să afle cineva că ai venit aici !”

87
 15. et rursum expande inquiî pallioium tuum quo eperiris
Şi din nou a grăit: “întânde-ţi măntătuţa ta cu care te acoperi

et tene utraque mânu qua extendenle et tenente mensus est sex

şi ţine-o cu amândouă m âinile!” Ea întinzând-o şi ţinând-o, el a măsurat şase

roodios hordei et posuit super eam quae portam ingres.sa est

măsuri (baniţe) de orz şi i le-a pus pe umeri, Ducâodu-îe pe acestea, ea a intrat

ci vitatem
in cetate.

16. et venit ad socrum suam quae dixit ei quid egisii filia

Şi a venit Ia soacra sa care a întrebat-o: "Ce ai făcut, fata mea?

narratique et omnia quae sibs fi-cisset h o m < >

E a i-a povestit tot ce împlinise ci om ul acela.

17. et ait ecce sex modios bordei dedit mihi et ait nolo vacuam
Şi j-a spus: “Iată şase măsuri de orz mi-a dat m ie şi mi-a zis: "nu vreau

te reverti ad soc,rum tuam

ca să te întorci cu mânile goale ia soacra ta”.

18. dixitque Noem i expecta filia donee videamus

Şi Noemi i-a spus: “Aşteaptă, fiica mea, până când vei vedea

quern res exitum habeat neque enim cessabit horno nisi conpieverit
cum se va sfârşi acest lucru, căci omul acela nu-şi va găsi liniştea până când nu

quod iocuîus est

va împlini ceea ce a făgăduit” .

88
 6.4. C A P I T O L U L 4

i. ascendit ergo Booz ad portarn et sedit ibi cumque

S-a urcat, aşadar, B ooz la poarta cetăţii şi a stat acolo şi după ce

vidiset propinquum praeterire de quo prius sermo habitus est

ar fi văzut că trece ruda cu drept de răscumpărare despre care vorbise mai înainte

dixit ad etim declina pauJisper et sede hic vocans eura nomine suo qui
i-a zis: “’Abate-te puţin din drum şi stai aici!", chemându-l pe numele său.Acesta

devenit et sedii:
s-a abătut din drum şi a stat.

2. tollens autem Booz decern viros de senioribus civitatis

Luând , însă, Booz zece bărbaţi dintre cei mai bătrâni din cetate,

dixit ad eos sedete hic

a zis către ei: “Şedeţi aici !”

3. quibus residentibus locutus est ad propinquum partem agri

Aceştia, aşezându-se, el a vorbit către ruda sa: “Partea de ogor

fratris noştri Helimelech vendil Noem i quae reversa est de regione moabitide
a fratelui nostru Elimelec o \ înde Noemi, care s-a întors din ţinutul Moabiţilor.

4. quod audive te volui et tibi dicere coran) cunctis sedentibus

Am vrut ca tu să auzi aceasta şi să-ţi spun în faţa tuturor celor ce şed

et maioribus natu de populo meo si vis possidere iure

aici şi în faţa bătrânilor poporului meu: dacă vrei s-o stăpâneşti, conform

propinquitatis em e et posside sin autem

dreptului legăturilor de rudenie, răscumpăr- o şi stăpâneşte-o! Dacă însă

tibi displicet hoc îpsurn indica mihi ut sciam quid facere debeam nuJius est enim
nu doreşti acest lucru spune-mi ca să ştiu ce trebuie să fac. Nu mai există

89
propinquus excepto le qui prior cs et ine
nici o rudă, in afară de tine, care eşti primuJ (cu drept de răscumpărare), şi în

qui secundus sum at iile respondit ego

afară de mine care urmează după tine” , Astfel, aceia a răspuns: “Eu

agrum enam
voi răscumpăra ogorul!”

5. cui dixit Booz quajido emeris agrum de mânu niulieris

Către acesta a grăit Booz:“Când vei cumpăra ogorul din mâna femeii

Rut quoque Moahitidem quae uxor defuncţi fuit debes accipere

chiar şi pe Rut moabiteanca, care a fost soţia celui mort, va trebui s-o primeşti

ui suscites nomei) propinqui tui in bereditate sua

ca să reinvii numele rudeniei taie în moştenirea sa”.

6. qui respondit cedo iure propinquitatis neque emm

El a răspuns: “Cedez în privinţa dreptului de rudenie, căci

postcritatem farniliae meae delere debeo tu meo utere privilegio

moştenirea familiei mele nu trebuie s-o distrug. Foloseşte-te t,u de dreptul meu,

quo me iibenter carere prcfiteor

de care cu bucurie mărturisesc că mă lipsesc”.

7. hic autem erai mos antiquitus in Israehel inter propinquos ct

Acesta însâ era obiceiul în vechime în Israel între rude şi

si quando alter ai teri suo jure cedebat ut

şi dacă vreodată cineva altcuiva îi ceda dreptul său (de răscumpărare), pentru ca

esset firma concessio solvebaî homo calciaxnentum suum et dabat proximo

renunţarea să fie întărită, îşi scotea omul încălţămintea sa şi o dădea rudei

suo hoc erat testimoniuro cessioni.s in Israel

sale. Acesta era dovada renunţării la dreptul său, în Israel.

90
 8. dixit ergo propinquus Booz toile caJciamentum quod
A spus, aşadar, Booz rudei sale: “Scoate-ţi încălţămintea !” Acesta

statim solvit de pe.de suo

îndată şi-a scos-o de pe piciearul său.

9, ai iile maioribus natu et uni verso populo testes

Astfel, aceia (Booz), către bătrâni şi către întregul popor a zis:

inquit vos estis hodie quod possederim omnia quae fuemnt

"Martori îmi sunteţi voi astăzi că am luat în stăpânire toate cele care au aparţinut

Helimeiech et Chellion et Maalon tradente Noemi

lui Elimelec şi iui Chiiion şi lui Maalon, din mâna lui Noemi.

j 0, et Rut Moabitidem uxorem MaaJon in coniugium sumpserim

Şi pe Rut moabileanca, soţia lui Maalon, mi-am cumpărat-o ca soţie

ut suscitem nomen defuncţi in heredilatc sua ne vocabulum eius de

ca să înalţ numele celui mor! în moştenirea sa. ca să nu fie şters numele lui din

familia sua ac fratribus et populo deieatur vos inquam huius

familia sa şi dintre fraţii săi şi din conştiinţa poporului său. Voi, vă zic, sunteţi

re) testes eslis

martorii acestui lucru” .

l i . respondit omnis populus qui erat in porta et maiores natu

A răspuns tot poporul care se afla la poarta cetăţii şi bătrânii:

<sos testes sumus facial Dominus hanc muliercm quae ingreditur domum tuaro
Noi suntem martori! S-o facă Domnul pe această femeie care intră in casa ta

sicum Rachel et Liam quae aedificaverunt domum Jsrahei ut sit exemplum

ca Rahela şi ca Lia care au zidit casa lui Israel ca să fie pildă
virtutis in Ephrata et habcat celebre nomen ¡n Bethleem
de virtute î» Efrata şi să aibă un nume vestit în Betleern!

12. fiatque domus tu a sieut doinus Phares quem Thamar

Şi fie ca să devină casa ta precum casa lui Fares, pe care Tamar

peperit ludae de senii ne quod dederst Dominus tibi e.x hac

1-a născutlui luda, din urmaşii pe care ţi-i va da Domnul ţie din această

p u eila
tânără femeie.

13. tulit itaque Booz Rut et accepit uxorem ingressusque

A luat-o, aşadar, Booz pe Rut şi a primit-o de soţie şi a intrat

est ad earn ei dedit ilii Dominus uf conciperet et pareret filium

la ea 5,1 a făcut aceleia Domnul ca să zămislească şi să nască un prunc.

14. dixeruntque mulicres ad Nncmi benedictus Dominus

Şi au grăit femei ie către Noemi; “Binecuvântat să fie Domnul

qui non est passus ut deî'iceret succesor famiiiae tuae et vocaretur

care nu a îngăduit ca să-i lipsească familiei tale moştenitorul şi să fie slăvit

nomen eius in Israhel

numele lui in Israel.

15. et habeas qui consoletur animam tuam et enutriat senectutem

Şi să-l ai pe cei care să-ţi aline sufletul tău şi să-ţi fie sprijin fa bătrâ-

de nuru enim tua natus est quae te diligit et muJto tibi

neţe, căci pe el l-a născut nora ta, care te iubeşte şi. este pentru tine mai mult

est rnelior quam si septem haberes i’iiios

şi mai bună decât dacă ai avea şapte feciori” .

16. suscepturoque Noemi puerum posuit in sinu suo el

Şi a luat Noemi pe prunc şi l-a aşezat la sânul său şi-şi
nutrias ac gerulae officio fungebatur
îndeplinea îndatorirea de dădacă şi purtătoare de grijă a Sui

17. vicinae autem muiieres congratulates ei et dicent.es natus est

Femeile vecine însă îi arau fericire zicând: “I s-a născut

(¡¡ius Noemi vocaverunt nomen cius Obed hic est pater Jsai patris de
fiu lui Noem i”. Şi l-au numit Obed, Acesta este tatăl lui Jsai, tatăl lui

) )avid
David.

18. hae sunt generationes Phares Phares

Iată aceştia sunt cei ieşiţi din neamul lui Fares. Fares

genuit Esrorn
a procreat pe Esrorn

19. Esrorn genuit Aram, Aram genuit Aminadab

Esrorn a procreat pe Aram. Aram a procreat pe Aminadab.

20. Aminadab genuit. Naason Naason genuit Salma

Aminadab a procreat pe Naason, Naason a procreat pe Salma

21. Salma genuit Booz lîooz genuit Obed

Salma a procreat pe Boo/.. B o o / a procreat pe Obed.

22. Obed genuit Isai Isai genuit David

O bed a procreat pe Isai. Isai a procreai pe David.
 7. EXERCIŢII PRACTICE DE ANALIZĂ
G R A M A T IC A LĂ PE TEX TU L CĂRŢII RUT

E x. 1
}. 1. Vocabular

n'lil ( h a y o ) a fi, a exista

mT
iTi ihaya) a fi, a exista
DII (y6ni) >:i
n ş » ' (şafâ t) a judeca, a conduce, a cârmui
2 itnr° ( r a a v)' foamete
(e reţ) ţară, pământ
(haJâ k) a merge, a pieca
‘T jŢ jya lâ k) a merge, a pleca
1 (ve) ŞI
(iş.) om, bărbat
n m (işa) femeie, soţie
rrzi (hait) casă
□fî1? (ie hem) pâine
n i'M y a d â ) a lăuda, a mulţumi, a arunca
rn-l.T (Jehuda) Juda
Dni7~n',2 (Beyt-lehem) Beileem
"TO (gur) a locui
2K (av) tată, părinte
rnŞ? (sade) şes, c âmp, câmpie
W ' (şem) «urne
X (Elimelek) Elimelek
"îfpQ (melek) rege
■'0, U\ (Noami) Naomi
□''2J] (naim) a ii plăcut, agreabil
] 3 (beri) fiu
•¡i^nC (mahlon) Mahlon

94
 n i n -hala) a fi bolnav
I P 1?? (kilion) Kilion
rfe (kalâ) a tânji după, a se ofili, a dori
nnnaK (Efrata; Efrata, fertilitate
« Î S '{bo) a veni
0 0 (şam) acolo
IN» (mut) a muri
“11)2?’ (şaar) a rămas
K&3 (nasâ) a se căsători
1I1K (ehad) un, unui
n a n i ’ corpâ) Orpa
nn (Rut) Rutb
nil/H; (reut.) prieten
Z ţ \ ( y aşâv) a sta
3 (kej cam, ca la
ÎS«? ieser) zece
nÎBf (şanâ) an
Q (mi) fără

1.2. T E X T

2 h ^ o -nŞ»]
I
ţ n î o 0 : i i n i 'v p i D ^ a ’^ n i T TT
^ Tz■ r 3 v; ~•n 1 i
•~ j

Dh 3^ ■
*. j
° i n ^ i Kin nKits ■nfe ' ti:*? m m
. . . r . . . . t r ;
a i1? rrao
-,* v --- •

2*i'*jQ |D2?* o ş n ' ş m W ş 'o z ft ■q1?!?''4?... k » ' ^ n D2?'f i r a

n ^ iD 1^ w :i^ n -j.i n -, D(- [ ^ n^ p ' o ţ q ş îş :^ n p

tn^n ^ f‘-i wn *ia ’ ai tf*« « ’n o ^ i^ îD ^ rn

4m '*l nn um nan» nrmn d# ntoga o ^ m ^ TiK&nf
’ 5-,îţS9‘m
■'* t ’ "•'
11^31
t î * î
jI i i n« »°* D «T
V
3tf~m** in -ltFT**l5 t M ♦T' l k*,*) 3• □ £'
** * T

' : n T t e* Vi T */ T *
' i*’v; i t •t n m n
T * T

! Textui cărţii Kulh după Biblia Hebraica este texiul masorenc corectat şi completat ci! luate
observaţiile cntjce conform uitiineior cercctâri, inclusiv cele generate de comparaţiile cu
manuscrisele <ie referinţă, precum şi cu fragmentele descoperite la Qumran.
95
 1.3. ANALIZĂ2

'.T,l : "şi era", Qai, imperf., pers. 111, s i n g , , m., apocopat de la rjVP
(vvayhi) (yhyc) de la verbul defectiv "a fi” = nYJ (hayo) = “a fi” ;
'^ 3 : "în zilele", prep. 3 (bi) - “în”, subst, comun, pi., m., stat. conslr.
(biméi) de la □ '' Ş ^ yaraim) "zile", sing. 01' (yom) "zi" ;
tû 'm : "când conduceau, cârmuiau", Qal, inf. constr. de la vb. reg.
(şiot) nŞK>' (şafât) "a judecat, a cârmuit, a c o n d u s " ;
o ^ s 'a in : "judecătorii", art. H (ha), Qal, part. activ (cu valoare
(haşoftin) substantivală), pl„ m, de la verbul reg. 030' (şafât) "a judecat, a
condus" ;
: a se vedea primul cuvânt din t e x t ;
VV-
(wavhi)
32H° : "foamete", subst. comun, sing., m., stat absolut ;
(raâv)
: "în ţară , în (pe) pământ”, prep. 3 (ba) ‘In ”, subst. comun, sing.,
tbaâreţ) f.. stat absolut, de la IHX (ereţ), pl. HiU'IH (araţot)
: "a mers". Qal, imperf. consecutiv, pers UT\ sing., m. de la
( wayéiek) verbul ‘î|<prî (halâk) şi ^ ^ ( y a l â k ) "a merge, a pleca" ;
: "un bărbat, un om", subst, comun, sing,, in., statul a b s o lu t;
(1ŞJ
: "din Betleem", prep. Ţ’B (min) “din”, subst. propriu, formai din
(mi-Béit) H'3 (Beit) “casa”, subst. comun, sing., f., stat construct de la IT'S
(bait) “cas*” plus cuvântul urm * to r;
a ? 1? ; “pâinii”, subst. comun, sing., m. stat absolut. Cuvântul .
(léhem) “Betleem” = “Casa pâinii” ;
r nr - r r ; : "Iuda", subst. propriu, vine de la verbul H T (yadâ) "a lăuda, a
(Yehudâ) mulţumi", aici "cei lăudat” ;
-1 ^ : "să locuiască temporar", Qal, gerundiv, de la verbul “avn-waw”

1 Am folosit Biblia Hebraica Stuttgarlensia, Stuttgart, 1997, p. 3320 - 1325. Benjamin

DAVIDSON, The Analytuca; Hebrew and Chaldee Lexicon, Zondervan Publishing House-Grand
Rapids, Michigan, 1994 ; The Holy Bible\ New International version, International Bible Society _
Colorado Prings, Colorado - USA, 19S4 ; Pr, Prof, Emilian CORNIŢESCU : Pr. Prof, Dr. Dumitru
ABRUDAN, Limba ebraică biblică, Editura Inst. Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti, 1996 ;
J. VEINGREEN. M.A., Ph. D. Second edition, Editura Clarendon Press, Oxford, 1975 ; LA BJBLE,
Ţ.O.B., Edition revue, 1992 , Hebrew Verb Tables, Asher, Tamon- Ezri Uva.1, Tanjir Publishers,
Jerusalem, Third Edition, 1991 ; Wolfgang RICHTER, Megilht, “ Biblia Hebraica transeripta“,
Verlang St. Ottilien, München, Î993, p. 1-37. M. A. BAILLY, Dictionnaire Grec-Francab,
onzième édition revue, Paris, 189-I.
96
 (iagur) "1-13 (gur) "a locui"
^ 3 : "în câm piile”, prep 2 (bij “în”, pius subst., corn., pi., m,, stat
(bisdci) constr. de Ia rnş (sade) %es, câmp, câmpie", pl. nî“lfi3 (sadot)
n Kr io : "Moab", subst. propriu, "odraslă, descendent, cel ce este din
(moâv) tată" 10 (mo) "ce" - pron. relativ ; 3K (av) "‘tată, părinte" :
KCT : "el", pron. pers,, pers ifI, sg,, rn.
(hui
iFiŞ>'Kl : "femeia / solia iui", conj. coord. 1 (ve) “şi” ; subst. com., sing.,
(weişto) f., stat constr. DKftŞ de Ja nttfŞ "femeie" plus sui’, pron., pers. III,
sg., m. ;
: "şi doi", conj. coord. 1 (ve), numeral card., i u . stat constr. de ia
(uşnei) Q’'32>’ (şnaim) "doi" :
: "fii ai lui", subst, corn., pi., stat constr. de Sa S ' 33 "fii" (bănim)
(vana A') sing. 2 plus sui, pron., pers. UI, sing., rn. :

Versetul.:

W ţf : "şi numele", conj, coord. 1 (ve) "şi" plus □£!/ (şern) subst, corn.,
(weşem) sing., m., stat constr., pl. nÎ0ţ£>‘ ( ş s m o t ) ;
KTKn
* r
: "omului" ; g (ha) art. ; subst, eoni., sing,, m., stai absolut ;
(hai:,-;)
* : "Elimelek" subst. pr. ; de ia '|ipK (Eli) = "Dumnezeul meu" şi
(Elimelek) (melek) "rege, împărat" ; "Dumnezeul meu este Regele /
împăratu; ;
□tfl : "şi numele"'
(weşem)
ÎFlîŞ'K : "femeii (soţiei lui)", s. corn., sg., f,, stat consîruct de la
(işto) (¡şa) "femeie" plus suf, pron., pers, I U 1, sg. m. 1;
- s■ mT : "Naomi". s. pr. de la verbul “ayn-waw” D'tl>2 (iiairn) "a fi
(Noarni) plăcut, agreabil, drag". Derivă fie de la "'JD,, M (naomia)
"plăcerea, plăcut(ă) Domnului, fie de la T 'P ^ M (naomit) =
"plăcere, plăcută" ;
Uti) : a se vedea mai sus ;
(weşcm)
: (şnei), num. card., m., stat constr. de la V W (şnaim) ■■■•■doi;
(şnei- vanâw) V32 (wanatn) subst. corn., pl., rn., stat consîruct de la □'l3D
(vanini) ‘’fii” - sg.- ]2 plus suf. pron., pers. a IIÎa, m.4

A se vedea priaiui cuvârn al versetului 2

97
 ■¡Î-ŢIP : "Mahlon”, s. pr. (mahlon) = "bolnav", de la verbul
(mahlon) “lamed-he” H^ÎJ (hala) "a fost bolnav" ;
ir 'p ş i : "şi Chilian", conj. coord. 1 (we) ; s. pr. (kijjyon) =
(we-kilion) "privire fixa, galeşă, ţintuire cu ochii", de la verbul (ca)â) "a
tânjit după, s-a ofilit, a dorit" ;
crm şK : "efrateni”, s. corn., pl., m., stat abs. de la n r n Ş K (Efrata) =
(efratim) "fertilitate" (Efrata -> aiî nume al Betlecmului ), vine de la
D'HŞÎ'? (Eftaim) n™Ş (para) = "fruct” ■> dual ; "cu două fructe,
care face fructe de două ori." ;
rrşp : "din Betleem". vezi 1.1. ;
(rnibdit)
a n 1? : p â in ir ;
(lehem)
m tr r : : "lud;*."'’ ;
(Jehudâ)
Wn»]. ; "şi au venit", conj. 1 (ve) plus, Qal. imperf. consec., pers. alli'*,
(wayavou) pl., m., de la verbul “ayn-waw’’ şi “ lamed-aiei” , K13 (bo) "a
veni" ;
: "câmpiile". s., com.. pl.. rn., stat constr. de la m i ţ (sadof).
(sdei- moâv) sing. iT p # (sade) "câmpie, câmp" plus DKÎtS (Moav)'
: "şi au trăit / stat", Qal, imperf. consec., pers. a lll“, pl., m., de la
(waihiu- şam) verbul defectiv iT'il (hayo) "a fi" plus Dtf (şam)"acolo", adv. ;

Versetul 3

HOT J
T T~
: "şi a murit", Qal, irnpeif, consec., pers. alll'1, sg., m., ap. de la
(wayâmot) niO1(yainut), de la verbul “ayn-waw”, n-113 (mut) “a muri” ;
; Elimelec, nume propriu8 ,
(Elimelek)
BhŞ : "bărbatul / soţul", s. com., sg., f., stat constr. ;
(iş)
. 22 : "Naomi", nume propriu’' ;
(Noami)

4 Sufixul pron. pers. a 11)-a m, este consoana waw

' "pâinii" vezi "casa pâinii"
6 vezi cap. 1 , vers 1
' ibidetn
i Vezi 1,2
,f Ibidem
98
 "¡KS?rn : "şi a rămas, a fost părăsită", niphal, imperf. consec,, pers. al i r ,
(waissaer) sg., f., de la verbul “ayn-aleph” "IŞ# (şaar) "a rămas"' ;
K'H : “ea", pron. pers... pers. alII'1, sg., f. ;
(hi)
^ : "şi cei doi"10
(uşnei)
îrT’C : “fii ai ei", s. corn., p!., m., stat constr. de la CUB ( bănim); sg.
(vaneiha) ]Ş (ben) "fiu" plus suf. pron., pers. alir, sg., f., H (ha)

Versetul 4 ;

4 : "şi au luat / s-au căsătorit", Qal, imperf. consec., pers. a llf 1, pl.,
(waisu) m., de la verbul “ la m ed -alef' Kfeî (naşă) "s-a căsătorit";
DH1/ : "lor", prep. (le) "la, către, spre" plus suf. pron., pers, a iII". pl.,
(lahem) m., OH ( h e m );
□''¡2?3 : "femei / soţii",, s. corn., pl., f., stat abs, de Ja (işa) "femeie,
(năşim) s o ţie " ;
nV’ŞHt? "moahite", s. corn., pl., f., stat abs., de ia rP3 $ B (moaviâ). f. şi
(moaviot) (moavf) -> m, "moabit" denvat din (moăv) M oab,
nume propriu ;
□ţ? : "numele", s. com., sg., m., stat constr.
(şem)
nriK n ''primei / uneia / celei dintâi", art. H (ha) plus num. cârd., fem.,
(haachât) stat abs., m. 1HK (ehâd) "un , unul" ;
nŞ"iy : "Orpa", s. pr.. rnetateza -> de la (ofrs) ~ "căprioară";
(Orpâ)
Up] : !,şi numele"1’
(weşern)
n^Kîn : "celei de-a doua", art. il (ha), n u n i ord., f , (m -:> ''2$ (şem) -
(haşenit) “al doilea ’) ;
HH : "Rut", s. pr. de ia ÎTllH ireut) = "prieten";
(Rut)
OEP! : "şi au stat", Qal, imperf. consec., pers. a llf , pl., m., de la verbul
(waieşvu) “pe-yod” H B fyyaşâv) "a stat" ;
Dty
T
: "acolo" , a d v .;
(şam)

111Jbidera
l! lbi<km
99
 ltS°l33 : "cam zece”, prep. D (ke) “cam, ca la”, num. cârd., stat constr., f.
(keeser)
tcrm»
-r
: "ani", s. ccm., pi., f., stat. abs., pl. de la 7WS (şanâ) "an"
(şan im)

Versetul 5 :

: "şi au murit", Qal. imperf. consec., pers. a l i f , pl., m ., de la

(wayamutu) verbul "ayn-nun” flIO (mut) "a muri" ;
□;T3:0'-m : "şi cei doi (soţi)", con;, coord. Oft (gam) "şi" .; num. card., m.,
(gam-şneihem) stat constr. de la □■o»' (şnaim) "doi" 4- suf. pron.. pers. aIIIa, pl.,
m., DH (hem) ;
]i?np : "M ahlon"1' ;
(mehien)
P * ??! : " C b ih o n " '' ;
(ve-Kilion)
: "şi a rămas-"14 ;
(vvatişaer)
n $f K• nf : "femeia", art. H (ha), s. com., s;.:., f., stat abs. ;
(haişâ)
: "iară (cei) doi”, prep. îp (mi) “lără”, num. card,, jn, stat. constr,
(mişnei) de la (şnâini) "doi” :
: "copii as ei, iii ai. ei", s. com., pl., m., stai. constr. de ia Q"‘7 î .
(yeladeyha) (yefadim) "copii, fii", pl. cie la (yeled) "copii, fiu" pius suf.
pron., pers. aUT\ sg., f., H ( h a ) ;
: "şi fără bărbatul ei” ; conj. coord. i (u) din 1 (we) plus prep. Q
(umeişah) (me) "fără", pius s. com., sg,, m., stat, constr. BK (iş) "bărbat,
om" urinat de suf. pron., pers. aIIIJ, sg., f. i \ { a h ) ;

12 Ibidcm
¡bidem
14 A se vedea cap. 1, vers. 3
100
 E x. 2
2.1. Vocabular

D-lp(kum) a se scula, a se ridica ;

n*73 (cala 's
T ™
noră;
2 W(şuv) a se întoarce, a se reîntoarce
'3 (chi) căci, deoarece ,
Hţp$ (şama) a auzi, a asculta ;
“IPŞ (pakăd) a cerceta, a vizita ;
m/r; (Yebvâ) Domnul :
.Tn(havâ)
TT ” y
a fi, a exista ;
"]2m (aşer) care ;
m (et) pe ;
DN (am) popor;
iî n'■ 3T (natân i a da ;
(vaţâ) a ieşi, a pleca ;
■¡Ş (min) din ;
DIpC (makom) loc ,
-rp-] (derek) drum, cale, Ruthă ;
T2X (arnâr) a zice, a spune ;
CK (em) mania ;
TVtfy (asâ) a Iii ce, a lucra ;
IDn(hesed) mi Iii ;
î n v (amad) a sta în picioare

2.2. Tex;.

m T ) ¡2 m»«t Jm• n vT W
• T
^ * d kT i b vi5s?fâ
” î *
n tfm
T T -
rT r r*,•t o- i ; k m* n ?Tp m
T -
6
oipania î^^m7 jon*? ort> nn1? iairn«
i r * S» # «»*- . «,* T V T *» T - V
'm rr ips^s
T ‘ I- T *

7 ]-ra n tfp m r ) m irn * ? ? n e t f - n n 'n ■ w

rmaf
V*
rmV
T ; *•
rrrt^b
T V
W
•* ; *
1? » ; in
t
nvi M f" :rnYr VT i îr *^V V v
t

orppy; î m i ion odiss; m/r “hShp n^rva*? hb'k

na m Errâsrrcm
‘ T * - • ’* ~

101
2 . 3 . Analiză

Versetul 6

6 : "şi s-a ridicai / sculat", QaJ, imperf. consec., pers. aIIIa, sg., f.,
(watâkom) ap de la D-lpn (takum), din verbul “ayn-waw” Dip (kum) "s-a
scula!, s-a ridicat" ;
îo h : "ea" ; pron. pers., pers. aliT1, sg., f. ;
(hi)
rT r rV f e“ i Ï : "ţi nurorile ci", conj. coord. ! (vvej "şi" ; s. corn,, pi., f,, stai,
( vekalotéiha) constr, de !a (caidt) "nurori", din sg, ii 1?? (cala) "noră",,
plus, silf. pron., pers. alir'. sg,, f. H ( h â ) ;
32>Fn
T T -
: "şi s-a întors", QaJ, imperf. consec., pers. aii 1‘‘, sg., f., ap. de ia
(watâşov) ZHKfn (taşuv), de la verbul 21 S?(şuv) "s-a întors, s-a reîntors” ;
: "din câmpiile", prep, £3 (mi) plus s. com., pl., m., stat. constr. de
(misdéi) la r n ® (sade) "câmp(ie)" ;
: "M oab "15 ;
(Moâv)
: "căci / d eo a rece ", conj. :
(chi)
ni?aW
r »t : "a auzit", QaJ, perl',, pers. aJJIa, sg., f., de la verbul “lamed-ayn”
(samă) nDBf (şamâ) "a auzit" ;
rnşşa : "în câm piile’'16;
(bisdé)
aK in : ’’Moab" ;
(Moâv)
i p Ş " 1? : conj, ■'Ş (chi) "că", plus : QaJ, perf., pers. a lll“. sg., m., de la
(chi-fakad) verbul reg. "!p3 (pakâd) "a cercetat, a vizitat" ;
m/r : "D om nul1, s. pr., de ia 1iT (iehvo) imperf, ap. de la m / l (hawâ)
(Yehvâ) "a fi , a exista", m (wa) este perfect prin afereză (căderea unui
grup de sunete de ia începutul unui cuvânt) de ia rPH (hawâ), rn
(wâ) + in] (yeho) = n i r r (yehowa) = (ehye)’”10’î< (aşer)
ÎTHîji (ehve) = "Eu sunt Cel ce sunt"
îæ irn K : "pe poporul Său", prep. pe HK (et) + s, com., sg„ m,, stat.
(et-amo) constr. OR (am) = “popor” + suf. pron., pers. a llld, sg., m., -1 (u)

Cap, 1, vers, 1
Ibidem
102
 n n '? : " p e n t r u a d u " , Q a i , g e r u n d i v d e ia v e r b u i d e f . c o n t r a s " a iia i" -

(latei) ’¡H3 ( n a t â j î ) ;

DP b : "Jor", p re p . *7 ( l e ) - "la, către, s p r e " •+• suf. pron., pers. aUJ‘%p l „

(la h em ) ra., D H ( h e m ) ;

lOflb : "p âin e", s. c o m . , s g ., m ., sta t. abs., (ie b ein ) = "p âin e"

(la h em ) ( e s te în p a u z ă - > n f ? ( la h e m ) ) , la s fâ rş itu l versetului ,

K2 FI1 : "şi a ieşit, a plecai". Qai, imperf. consec,, pers. a lll’1, sg., f,, de
(wateţe) fa verbui ÎO1? + 'B, K lT(yaţâ) - " a ieşit, a plecat11;
■Dipi3r r ]î2 : "din locui", prep. ]Ddin (min) + nrt. H (ha) -» s. com., sg,, n>,
(m in -ham ako n ) stal. abs. { p i H l O l p p (m e k o in o E )i;

IE? îi : "câ rc ", p ro n . relativ , fo rm a lu n g ă (fo rm a sc u rtă ~ ţ i (şe)) ;

(aşer)

n a tf ~ n n ';n : " a f o s t / a t r ă i t " , Q a i , p e rl'., p e r s . a l i l \ s g . , f „ d e ta v e r b u i d e f .

(hăvta-şama) H 'n (hayo) " a f i , a r r ă i " ; " a c o l o ” , a d v e r b O # ( ş a m ) "acolo" r H

(hei) paragogie - > i n d i c ă j o c u l , d i r e c ţ i a ( l o c a t i v u l la tin esc) ;

■'Fffi11! : "şi (cele) două", conj. co o rd - - -1 " ş i " +- n u m . c a r d ., f., stat.

(u şte i) c o n s t r . d e la (ştâim ) " d o u ă " ;

: "nurori ale ei"1, ;

(h alo teih a)

H Sy : ’’c u e a " , p r e p . O I ? u m ) " c u " + s u f . p r o n . , p e r s a I I I J , s g . , f . . ( K r )

(im âh ) (a) ;
: "şi au m e rs" , Q a i, i m p e i i c o n se c ., p ers, a I Î I J , p l . , f. d e l a v e r b u l

(w atelâh n a) ¡*70 *b a i a h > - ’ a m ers’ :

“ -R ? : "In d r u m " , p re p , ( 3 ) "în" (va) - 3 (be) + s.c o m . , s g . . rn . , stal.

(vad erek ) a b s . “^J- 1*1 ( d e r e k ) - . " d r u m , cale, R ufhă” ;

: " p e n tru a se în to a rc e " . Q ai. g e ru n d iv d e la v erb u l , (a y n -w a w )

(ia şu v ) 2 -1 ^ ( ş i i v ) - " s - a în to is" ;

: "(a pământul”, prep. (el) "la, către, sp re " f s. corn., s g . , f..

(e l-ereţ) stat. c o n str. 2n $ (ereî) -- '" p ă m â n t, ţa ră " ;

î mvr P : "iuda"!fi;
(Y ehudăs
 V e rs e tu l 8

n a K 'm : "şi a zis", Qal, imperf. cons.. pers. allí'1, sg., f. de ia verbul ÎOB
(watdmer) 1!3K (amâr) = ”a zis, a spus", contras din forma "10RÎ1 (¡ornar);
'" P T. ; "N aom i"w ;
(noaini)
W 1? : "celor două", prep. (li) - *7 (le) = "la, către, spre" + num.
(iiştâi) e a r d . , s t a t . constr. de la O'TW' ( ş tâ i m ) ,
., • . ■.,20 ' 1
irrf? ? : nurori ale ei
(kalotéiha)
: "mergeţi", Qal, imperativ, pi., f. de Ia verbul H\S "a mers" =
(lékna) ■ţ?n (halâk) ;
nnW : "întoarceţi-vă”, Qal, imperativ, pi., f de la verbul pV "s-a
(şovna) întors" j 'K (şuv) :
nşj'K : "fiecare", s. corn., sg., f.. stat. abs. de Ia m. W''îţ "bărbat, n tf R
(işâ) (işa) - "femeie, soţie", aici valoare pronominală ;
: "ia casa", prep. *? (le) "ia" +s. corn., sg., rn., stat. constr. de la
(levéit) r P 3 (hait) "casă", pi. “case" = 01113 ( b a tim ) ;
naş : "maniei sale", s. corn., sg., i‘., slat. constr. de la OR (ern) =
(imách) "marnă" ¡ sui, pron., pers. a l IIa, sg., f., H ( â ) ;
an£>ir : "să facă", Qal, iusiv, pers. alllj , sg,, m., ap, de la HăJiP (yaasé),
(iáíis) (la subsol forma de iusiv Bf2?1 (yâas)), de la verbul iT*? + V'E
-> "a făcut" - HÍM? ( a s á ) ;
rn,r H : "D om nul"^ ;
(Yehwâ)
"021217 : "cu vot", prep. "cu” Q'J (im) + suf. pron., pers. a l f , pi., m. 3 3
(imakém) (hém) •> trebuia să fie la f. "|3 ( h e n ) ;
i oV nV : "milă", s. com., sg., m., stat abs. ;
(hésed)
: "precum", conj compusă din 3 (cit) = "ca", IBfîi (aşer) - pron.
(caaşer) rel.-> "care" :
nn^y : "aţi făcut", Qal, p erf, pers. a lIa, pl., m. de la verbul iT 1? + U '3 a
(asitém) făcut n p f f (asá), trebuia corect să fie (asitén)-> ia f, ;
□■'narra*? : "cu (cei) morţi / morţii", prep. "cu" OJJ (im) + art. H (ha) + Qal,
(im-hametim) part. activ, pl.. m., de ia verbul T3? "a muri" fHO ( m u t ) ;

!'J cap. 1 , vers. 2

‘l’ cap. 1 , vers. 6
lbidem
¡04
 : "şi cu mine", conj. coord., 1 (vw) = "şi" + prep. "cu” 131?
(weimadi) (imâd) + suf. pron.. pers I, sg,, ' (i), "ÎS21? (irnâd) = "stând' de la.
verbul STS “a sta" (In picioare -> tu stand în englezii) = “IDŞÎ
(am ad);

Ex, 3

3.1. Vocabular

RHÎ3 (maia) a găsi

n n i ^ p iraem.ih;i; odihnă
p 0 j (naşâk) a săRutha
K£î ]_(naşa) a ridica (glasul)
‘?ip ikeii voce. glas
HDŞihaka) a plânge, a. «e tângui
H>H (el) cu, împreună cu
na iniit! ce
n 3 (bat! fiică
H (ha) oare ?
■jiU (od) încă, mai
D-1!!£3 (meim) pântece, intestine
2?
’*;. (jeş) avere, bogăţie, existenţă
illp (kawa) a aştepta, a spera
02 (g;im> cbw r şi. de asemenea
(layla) noapte
l ^ ’ (yakîd) a naşte

.3.2. 7kv/

9]nV ptfni n®‘N nn-uo ^ ch cp.*? mrp p 9

.♦■j nai?*?
•
2 w it Sr ’ *
R r^ n ]it3
r < -
H îi]li) tnTshm i*?1p n ^ t e i -yv î*" ft *r v --
“era •**?—ris?nnp^n ria*? ',rto miw 'fim “im 'n f
" n rn p ^ v ila m i i ’12 o p y '- r n i'^ m

» r
n ^ n '^ n
T ; - ”
D3 npn ^ * T
~s^ 'fhbk ■'V 0 V 7
- TI* *-V * * ~

: »T » J -* T

.105
 3.3. ANALIZĂ

Versetul 9 :

F . 9 : "va da", Qal, irnperf., pers. alli'1, sg., m„ de ia verbul def.

(iten) contras "a dat" = ]n3 (natân) ;
'n iiT : "Domnul"2'* ;
(Yehvâ)
UDb
VT : "vouă", prep (ia) - *? (le) = “ia, către, spre" •' s u f pron..
(lakem) pers. a l liJ, pl., m., Î3H (hem) ;
: "ji să găsiţi", Qal, imperativ cons., pl., {., de Ja verbul *0*7 "a
(umtena) găsit" - (m aţâ);
nnw p “odihnă", s. corn., sg., f„ stat abs. ;
(menuhă)
: "fiecare femeie", s. eom,, sg., f., stat abs. (cu valoare
(işâ) pronominală) ;
rrn : "casa", s. eom., sg., m., stat. constr. de la "casă" = ÎT’3 (b â it);
(beit)
: "bărbatului său", s. con!., sg., m., stat. constr. de la EhŞ (iş)
(işâh) "bărbat, soţ, om" i s u f pron., pers a lli“, sg., f., H (â h );
p şin i . : "şi a sărutai", Qal, irnperf. cons,, pers. a lli“, sg., f., de la verbul
(watişâk) contras "a sărutat" - ,î|Bf3(naşâk);
1,1 / : "pe ele", prep, *7 + suf. pron., pers. alli', pi., f. (hen) ;
(lahen)
n:x&rn : "şi au ridicat", Qal, irnperf. cons., pers. III, pl., f , de la verbul
(wati senat fO1? + T-2 'a ridicat (glasul)" = (nasâ);
i?p : "glasul lor", s. eom., sg., m., (pl. nereg.), stat. constr. de la ^ î p
(kolân) (kof) - "voce , glas" + suf. pron. pers. a l l f , pl., f , ] r(â n ) ;
:n :m m : "şi au plâns", Qal, irnperf. cons., pers. aIIIa, pi., f., de la verbul
vativkeyna) iT 7 "a plâns, s-a tânguit" = HD3 ( b a c h â ) ;

Versetul 10 :

n ' r n n O N ' f l l 10 : "şi au zis", Qal, irnperf. cons., pers. aiUa, pl., f , de la verbul
(watornârna-lâh) K 'S "a zis, a spus" = *108 (amar) ; "ei", prep. b (la) - b (le) +
suf. pron., pers. a lli“. sg., f., H (ah) ;

Cap. ), vers. 6
106
 ^Plî5~"'2 : "că", conj, ; "(împreună) cu tine", prep, FIR (et) = "cu" + saf.
(chi-itâch) pron., pers. a i i 1, sg., f., ”] r ( a k ) ;
31SÍ3 : "ne vom întoarce", Qal. imperf., pers. 1,pl., dc la verbul TI? 'a
(naşii v) se întoarce" = 3tttf ( ş u v ) ;
I’îjay'p : "la poporul tău", prep. *? (le) = "ia" f s. corn., sg., m., stat.
(leamék) c-onsîr. de la OŞ (ara) - tI>D5î (amim) - "popor" + suf, pron.,
pers. a i r , sg., f., "|__(ek);

Versetul l i :
“fflK'FÎ! M : "şi a z is " 23 ;
(watómer)
'Dr. 2J3 : "Naomi", vezi 1.2. ;
(Noamt)
H33W
T; : "întoarceţi-vă”,
* vezi 1.8. ; J
(ş6vna)
'0 3 3 ; "fiicele mele", s. corn., pl,, f., stat. constr. de la H13Ş (bunót) /
(veneau) D33 (banót) = "fiice" - > sg. HŞ (bat) = "fiică" + suf. pron., pers.
I , sg., ''.(ai) ;
H S1? i "de ce, pentru ce, la ce", prep. (le) + pron. interog. DO (mâ) =
(láma) "ce" ;
: "să mergeţi", Qal, imperf., pers. a lIa, pl., f , de 1a verbul 1?*J
(telákna) (halâk) "a mers" :
: "cu mine", prep. 02J (im) = "cu" + suf. pron., pers. I, s g . , '. ( ( ) ;
(imi)
,ip _ "oare mai am eu", adv. H (ba) = "oare" + prep. iii? iod) =
(haód-lí) "încă, mai" 1 prep. *? (li) - *7 (le) + su f pron., pers. I, sg., ^ (i) ;
: "iii", s. com , pl., m., stat. ab.->, sg. -> "fiu" •-= ‘[2 (bén) ;
(vaniin)
: "în pântecul meu", piep. 3 = "în", + s. com., pl.. m. , stat.
íbemeái) connstr. de la D ^ J? (meim) ~ "pântece, intestine" + suf. pron,,
pers. 1, sg. \ ( â i ) ;
: "şi să fie", Qal, perf. coas . pers. a l l f 1, pi., de la verbul def. "a
(wehayú) fi" = n ~ n (hayo) ;
O?1? : "vouă", prep. *7 (la) - *7 (le) +• suf. pron., pers. a llj, pl., m.. D3
(lahém) (hem) ;
: “de bărbaţi, spre bărbaţi", prep. *7 (ia) - *7 ( i e ) - "la, către, spre"
(laanaştm) + s. com., pl., rn., stal. abs., sg. -> (iş) -- "bărbat, soţ” ;

Cap. ), vers. 8
107
Versetul 12

rm W 12 : "înloarceţi-vă"'4 ;
(şovnâ)
'■'O'n : "fiicele mele"25 ;
(venotâi)
pb : "mergeţi". Qal, imperativ, pi., f.. de ia verbul iTE "a mers" =
(lekna) (luilâh) -> coreei: H ,p 7 ( le k n a ) ;
'S ; "căci", conj. ,
(chi)
: "am îmbătrânit", Qal, psrf., pers, ]. sg., tie ia verbul "a
(zakănti) îmbătrânit" - V i (zakâri) ;
n rn ş : "de a fi", prep. 0 (mi) - "de" + Qai, infinitiv constr. de la v.
(mihyot) def. "a fi" m\"1 (bavo);
; "a (unui) bârbaţ", prep. (le) + s. com., sg., m., stat. abs. ; S5i'’î<
(leiş) iis)
. "căci", conj. ,
(chi)
: "am zis, de ve>i /.îee" Qal., peri., pers. 1, sg., de la verbul <TS =
(ainurti-ieş-li) "1DH (;unâr) : "a zis (a zice)", s. com., sg,, m.. stat. abs. ->
valoare adverbială h prep. *7 (li) - *7 (le) + sui. pron., pers. I, sg.,
\ (i) -> exprimă posesiunea (în ebraică lipseşte verbul a avea) ;
(ieş) = (ca subst.) "avere, bogăţie, existentă (în opoziţie cu
p n (ein) = neexistenţă)", ca adv. - "este, există, are" ;
mjpn ; "speranţă", s. com., sg., f,,stat. abs. de la verbul ¡T 1? + Ti? "a
(tikvâ) aştepta, a spera" ;;= m j j (k aw â);
DS : "chiar, şi", conj. ;
(gâm)
•'Jl^n : "să fiu", Qal. perf., pers. I, se., de ia verbul def. "a fi” = ¡TT!
(haiyti) (hayo):
: "în noaptea aceasta", art. H (ba) + s. com., sg., m., stat. abs, (pi.
(haJâyla) -> n î* 7 ^ (leilot.),) ;
: "a unui bărbat"26 ;
(leiş)

‘ 4 Cap. i . vers. 24
Cap. ], vers. 1 1
108
 03'j : "şi chiar”, conj. coord. 1 (we) = şi t conj. 02igam) == ch ia r ;
(wegăm)
-"cje voj naşte, să nasc", Qal, perf., pers. I.sg,, de la verbul "a
(yaiadti) născut" = l ^ i y a i â d ) ;
îD -'K ” : "fii"27 ;
(van im.)

4. 1. VOCABULAR

in 1? (laheo) de aceea
”132? (şabâr) a aştepta, a cerceta, a examina
“t3& (siber) a aştepta, a cerceta, a examina
t7Ţ3(gadâl) a creşte
]ţy (azăn) a fs împiedicat de Ia căsătorie
”Hî3 (marărj a se necăji ; a-i părea rău
"TKÎp (meod) foarte
• T (yâd) mână
OH (hâm) socru
nian (bamot) soacră
’î]5'J (davâk) a se lipi, a se uni, a se ataşa
nţ?31 (ycvemet.) cumnată
D^n4?v; K fKkjlnrri)' Dumnezeu, Zeu

4. 2. TEXT

n r.. n ^ 2 ^ •ţn ^ n i m iv n r r o i r f r n 13
: m n ^ T ' "n rm Ţ p i> osb T a» T i i a ’*?« 2? % ^

njOT nni ^nlrf? nşiv ptfm iii? n m n i }ip n f c f

■ a-itf rt p rv f t v :’ v ;
n t ta u- 11? «v ■*n** n: a i* p î n :t i *pi ’° n 3>• n• n o*,•K ’n i-* t m t

:T ţn p n ^ n n «

•* A se vedea mai sus

!! Cap. !. vers. ! i
109
 4. 3. ANALJZĂ

Versetul J 3 :

i o *?d 13 : "oare de aceea1, adv. ŢI (ha) - "oare" + prep. ijshen) = "de

(halahen) aceea" (influenţă caldeeana -> forma ebraică -> l ? 4? (lahen) ■.
: "să aşteptaţi", Piei, imperf., pers. a ili“, pi., f., de la verbul reg.
(tesaherna) "a aşteptai, a cercetat, a examinat” “iŞSŞf (siber), "I3ţ9(sabâr) ;
IV : "până", conj. ;
(aci)
im : "ce", pron relativ ,
(aşer)
r ;- : "vor creşte", Qal, imperf, pers. a l l f , pL, m.. de Ia verbul reg.
(igdâlii) "a crescut1' = ^ “ 3 (gadăJ);
'1 0 7 0 : "oare de aceea""8 ;
(halahen)
m im : "să fiţi împiedicate". Niphal. im perf, pers. aii11, pl., f . de la
{teaghcna) verbul IP 3 folosii numai ia niphal -> "a fj împiedicat (de la
căsătorie)" ]Î3J (a/;in) ;
■'Fi‘7 n ‘? : "iară”, adv. (din ¡1*73 (beJei) = "goi" - substantiv + prep. *? (le)
(Jevilti) ->"lâră .. , ne..) ;
n i\, n : "a fi", Qal, ini. constr., de ia verbul def. "a fi" = nV ! (hayo) ;
theyoij
: "a unui bărbat"29;
(leiş)
: "nu", adv, de negaţie ;
l'Âj}\
(dl
'ri33 : "fiicele mele", s. corn., pi., f„ stat. constr. de la HÎ33 (banot) /
(benotăi) n'2Ş (banot; = "fiice" •> sg. "fiică" H3 (bat) + suf. pron., pers. I,
sg,, \ ( ă i) ;
•'‘p - i o - ' ş : "căci", conj. ; "mă necăjesc, îmi pare rău", adj., sg,, m.,
(chi-mar-li) superlativ absolut, l ’KŞ (meod) = "foarte" "10 = amar -> de la
verbul contras T V a fi amar = "HO (marăr) ; , 7 1Q ~
(sintagmă) -> îmi pare râu
□3D ; "de voi", prep. 0 (mi) = "de" + suf. pron., pers. atT, pl.. m., ->
(michern) 0 3 (chem), (trebuia 1?Ş (michen) -> la f . ) :

•<vezi mai .sun

Cap. }, vers. 12
110
 T ; t
: "căci", conj. ; "a plecat, a ieşit", Qal, perf., pers. a îllJ, sg., f'., de
(chi-vatâ'i la verbul 8*7 + ’S "a ie ş i t , a plecat” = RŞ'r (yaţâ) ;
’
: "de îa, din mine", prep. 3 (be) = "în, cu" + suf. pron., pers. i,
(vi) sg., \ (i), sintagmă ' 3 8 ÎT (bj yaţâ) -> " a ieşit de la mine / a
plecat de la mine" ;
:rnnv"ri : "mâna", s. com., sg., f.. stat. constr. de la "P (yâd) - "mână"
(yăd-Yehwâ) (dual pl. -> C P T (yadaim) = "mâini"), fllT (y a d o t) = "membre",
influenţă, căldură" T -> cu sensul de "putere, ajutor, sprijin 1 :
„30
’’Domnului

'versetul 14
: "şi au ridicat, înălţat", -> forma corectă n3R2>'rVl (watisena) ■>
(watişena) vezi 1.9. :
1*?1P : "glasul tor"'1' ;
(kolân)
: "şi au plâns, s-au tânguit1'^ ;
(wativkeyna)
-\v / : "încă, iar, din nou", adverb ;
(od)
: "şi a sărutat"'3 ;
(watişâk)
'n ş iy : "Orpa"34 ;
(Orpă)
“n n i e n 1? : "pe soacra ei", prep. *7 (la) • *7 (le) + s. com,, sg., f., stat. constr,
(lachamotâh) de ia n i a n (hamot) = "soacră", m, -> DH (ham) - "socru" + suf,
pron., pers. alll'1, sg., f„ PI ( a h ) ;
nni : "şi Rut", conj. coord. \ (we) " "şi" •+ s. pr, 3' ,
(ve-Rut)
: "s-a lipit, s-a unit", Qal, perf,, pers, alll", sg., f., de la verbul
(dăvka) reg. "s-a lipit, s-a unit" = “ ? 1 (davâk);
: "de, cu ce", prep. 3 (ba) = "de, cu" 3 (be) + suf. pron., pers,
(bâh) a lll“, sg., 1, H T(ah)

Cap, 1, vers 6
•*' Cap i, vers, 9
!i Ibidem
Ibidem
14 Cap, ], vers. 4
’■ ibidem
IU
V ersetul 15

IţŞK'm : "şi a zi.s"'v:' ;

(watomer)
"nşn : "iată", adverb ;
(hine)
: "s-a întors", Qai, perf,, pers. aIIIJ, sg., i., de la verbul l'IÎ "a se
(şâva) întâlni" 2 ^ (şuv) - a se întoarce ;
: "cumnata ta", s. com., sg., f., stat. constr. de ia flOŞ’ (yevemet)
(yevimtek) = "cumnată" (m. DIP (yavâm) - "cumnat",) + sui. pron., pers.
a lf , sg,, f„ "|j.ek) ; ’ '
rlQ V-bK : "la poporuj ei", prep. ‘PX (el) = "la” + s. cojii., sg., rn., stat.
(el-amâh) constr. de Ja OP (am) = "popor" + suf. pron., pers. aJIi“, sg., f.,
(ah) ;
HM'1 ?
t v v: v: : "şi la dumnezeii ei", eoni. coord. H w e ) = "şi" + prep, ‘PK (el) =
(wef-eloheyha) "la" i s. eom,, pJ., rn., stat. constr. de ia R (elohei) ->
D^n4?,. 8 (e lo h ira ): "dumnezei (când se referă la zeii păgâni şi
Dumnezeu când se referii la Cel biblic", sg. -> ri4?v: H (Eloah) =
"Dumnezeu" + suf. prun., pers. alJJa. sg.. 1., H (hă) ;
: "întoarce-tc", Qai, imperativ, sg., i., de ia verbul, "a se
(.juvi) întoarce' ' =. 3W' (şuv) :
: "după", prep. şi adverb ;
(âharev;
: "cumnata ta"Ji ;
(yevimtech)

Ex. 5.
1. VOCABULAR

te rog !
(vi)
JJ3Ş (paga) a sili, a stărui
21)3 (azâv) a părăsi
(el) la, către, spre

Cap. vers. 8
” A sc vedea a) 5-lea cuvânt înapoi
i 12
>
^ 3 (Iun) a înnopta, a s t a în gazdă
6 ■p1? (lin) a înnopta, a st a în gazdă
7
H'-ffi (mut) a muri
8 12j3 (kavâr) a fi îngropa!
9 H3 (coh) aşa, orice
10 ^ P M y a sâ f! a adăuga, a continua
11 “H S (p a râ d ) a despărţi
12 Ţ 3 (bein) între
13 H S”! (raâ)
T T '
a vedea
14 (atnâţ) a hotăra, a fi tare, a iî curajos
15 i l l l (hadâl) a înceta
16 "13*1 (d ib e r) a vorbi

5.2, TEXT

-ty -»ş* •nnnKţ? n-iss^ n-n nm'ni1

’ m v Ţ i ş işta -i ^ ‘p n i m
^ mm n&ir n'3 -dd^oem ram '- w n î t o 17 îm^ ’ «
* r * ».* -: ~ ** ir v t ; r t *,• “ t v

n^mnp"^ Knnf îTfpn-i •ţ s thep m ai ^ ppo' n'31

:n ^ 'î5 " ^ i 5? n $ h *on

5.3. ANALIZĂ

Versetul 16 :

i> • • ii .«
io « 'n i : şi a zis
(watomer)
"n m : "Rut"39;
(Rut)
: "nu (mâ) sili", adv. de negaţie *?£ + Qal, imperf., pers. al!1',
(aJ-Stfghei- vi) sg,, f,, dc la verbul ST1? "a sili să, a stărui" = 239 (paga) ;
"O : "te rog", interjecţie ;
(vi)

" Cap. ! , vers. 8

Cap, ], vers 4
113
 TjnnJ1? : "să te părăsesc", Qal, gerundiv de !a verbul "a părăsit = 2 W
(leazvek) (azâv) + sui. pron., pers. Iii, sg., f., “)_(6k):
: "să m ă întorc, pentru a mâ întoarce", Qal, gerundiv de ta
(iaşuv) verbul, " a se întoarce" 2 W (şiiv ) ;
■ silin şo : "de după / la tine", prep. Q = “de" + prep, ''TI^ (aherâi) -■>
(meaharaik) flexionare de la 'HDK (aherey) -- "după", vezi 1.8. + suf.
pron.. pers. all“, sg., f., ~ p ( i h ) :
■'Ş1' : "căci, fiindcă", conj., ;
Cehi)
nm- : "la care, unde, spre care", prep. /K (ei) - "la, către, spre" -(
(el-aşer) pron. realtiv ,
: "vei merge", Qal, imperf.. pers. aii", sg,, f.„ de ia verbul "a
{'teiki > m ers” = " p i l ( h a la k ) ;
: "voi merge", Qai, imperf., pers. I, sg., f., de Sa verbul "a
ieiek) mers" •= 1 ? n (ha)âk) :
: "şi în care. unde", conj. ccord. -1 (u) = "şi" + prep. 2 (va) =
(uvaaşer) "în, cu" +• pron. relativ ,
•ţP i?Fi : "vei înnopta", Qal, imperf.. pers. aii’1, sg., f., de la verbul "a
(talini) înnopta, a sta in gazdă" •- “J-l*? (Iun), (taiini) -> de ia
forma ■•> p 1? (iin) ,
: "voi înopta", Qal, imperf., pers. a iJ. sg., f„ de la verbul ’¡**3
(alin) (lin) -= "a înnopta" ;
: "poporul tău", s. com., sg., m., stat. constr. de ia ffiŞ (âm) =
(amek) "popor" + suf, pron., pers. a l l \ sg., f., ”]..(ek);
■*Şy : "poporul meu”, s. com., sg., m., stat. constr. de la DJ? (âm) =
(am i) "popor" + suf, pron., pers. 1, sg,, f., ^ (i) :
: "şi Dumnezeul tău", conj. cord. 1 (we) - "şi" + s, com., pi.,
(welohăik) m., stat. constr, de la (eiohim) = "Dumnezeu.
dumnezei'"'0 + suf. pron., pers. aii”. sg., f , “p (i.k) ;
r v;
K : "Dumnezeul meu", s. com,, pi.,
*
m., stas. constr, de la DVÎ*?
. v. K
(elohây) (elohim )41 + suf. pron. pers. 1, s g . , ' ( y ) ;

Versetul 17 :

lîŞ K Ş : "în care, unde", prep. 3 (ba) - Ş (he) - ’in " + pron. rel. ;
(baaşer)

Cap. !. Vers, 1 5
1,1 ibidcm
i 14
 "'’H-lOFl : "vei muii", Qai, im p e rf, pers. aii“', sg., f„ de ia verbul "a muri”
Uamiis.i) = n-lQ (mut) ;
H-IDK : "voi muri", QaJ, imperf., pers. I, sg,, f„ de la verbul, "a muri" =
(amút) (mút) ;
DE*] ; "şi acolo", conj. coord. 1 (wé) = "şi" +• adv. ;
(vveşârn)
: "voi îl îngropată", Niphal, imperf., pers, 1, sg., de la verbul reg.,
íekavér) "a îngropat" = “ ŞD (kavar);
'n '2 : "aşa, orice", adv. ;
(coh)
npVl : "va face, să facă", Qai. im perf, pers. aJli", sg,, m., de ia verbui,
(yaasc) ’'a făcut" •- HWV (asá) ;
nV T : “D o m n u l" " ;
(Yehwâ)
*’'*? ; "mie", prep. i (îi) - *7 (le) + suf. p r o a , pers. I, sg., ' p(i) ;
(li)
H'D] : "şi aşa, orice", conj. coord, 1 (wé) - "şi" > a d v .;
(wekóh)'
: "va continua, va adăuga”, Hiphil, im perf, pers. a i ll“,, sg., m., de
(y o s it) ia verbul "a adăugat, a continuat" ~ ^ D ^ y a s á f ) ;
'3 : "căci" ;
(chi j
m on : "moartea", art. ¡1 (ha) + s. com., sg., rn,, stat. a b s .;
(hamăwet)
T 'I Ş ' : "va despărţi", Hiphil, im perf, pers. a l l f , sg., rn., de la verbul
(yai'rid) reg. "a despărţit" - T 1Ş (parâd) ;
"Ţ Ş : "între mine", prep. "pŞ i'ncin! = "'intre" + suf. pron., pers. 1, sg.,
(beyni) ^ ( i) ;
"îjTOI : "şi intre tine", conj. coord. -1 (u) := "şi" - 1 (wé) + prep.
(uweinék) (béin) ~ "între" + suf. pron., pers. aii'1, sg., f., ” je h )

Versetul 18

* n m 18 ; "şi a văzut", Qai, imperf. consec., pers. allí4, sg., f , ap. de ta

(watére) nK"in (tiré) de ia verbul "a văzut" - H ţ n (raá);
"O : "că", conj. ;
(chi)

Ve/.i Cap. i . vers 6

115
 niiSXHD : "era hotărâtă, se hotărâse", Hitpael, part., sg.. I'., de Ja verb ui "s
(m itam qet) n hotărât, a fost tare, a fost curajos" ÎOK (amân ;
K \”! : "ea", pror., pers., pers. aHî", sg., f, ;
(In}
fob*? ; "sâ m eargă". Q ai, ucrundiv de Ja verb ui "a m ers" l i * ( a 'a k )
Ualeket)
rin?5 : "cu ea", prep. HK (et) - "cu" + sui, prun., pers. alîj'1, sg.,
i.itâh) r î r(ah i ;
^^inFll : "şi a încetai", Qai, imperi. consec,, pers. alIP, sg., i'., de h
( watcohdai) verbul "a încetat" = l i n ţ h a d â i ) ;
1 1 1 1? : "să vorbească". Piei. gerundiv de la verbul reg. "a vorbii" 1 3 "
(ledaber) (diber) ;
: n ‘1‘7 8 : "e1"- prep. (ei) - "la, eăire, spr e” s sef. pron., pers. aliJ ’, sg,
(elevha) ¡1 ( h a ) ;

E x. 6.

6.1. Vociihuhir
D!2m [hamâmi a navali. a (se) stârni, a (se) pune pe lugă, a fi gonit
7 3 (kol) ioî. întreg
(kalai) a completa, a termina
nr. ize) acesta
K jj2 (kara) a (se) .numi. a (se) chema
T lţP (î.narar) a ii amar
1D (mar) amar, amărăciune
"'IŞ1 (şaday) Atotputernica!
TISS
- T
(sadadi
•
a distrus, a oprimat, a violentat
I K p (nieod) Ioane
K ^ im aiaS a f; plin
Ţn / ,n n (rey k /n k ) deşert, vid, van
12V (ana) a răspuns, s-a certat
V i l (hera) a tace
V V 1 {rua) a sparge în bucăţi
I f p i kaţar) a secera
i H1"Îv (s e o ra } or/., bob de or?
 6.2, Text

srn TT \m ib ian1
• ? mu “omn# rn ^m 19
;~ V T »* TT ~ V ** î

nm 'nf0 i'S* tz vir nK'rn nnoK'ni

1 cin^i? ţ
D'nni bont7
* !' v *‘ *T t »»" v v

ip r n ş “în a ^ jin p ■»o. mr ^ n$npn-*?g imţ?x

na1 ? mm
V r r
n op-ni **Fbs?n n ^ a '^k21 n m "6
; ~. v,.|v . , , » r T .

^a; j» nifnf2:■»*? înn ->w) nar1 mmi ->a. U3 ^ ru^pn

war nam nalo "H(m mgfn nai? nnnftTmiKierr’ rini
y "* » t •• ; • y T •” r * r " r* ~ *

î D’h 'iî S? T ip n*pnnn an*? rvzi

6.3. A n a liză

V ersdui 19 :

1V : şi au mers ' ;
(walelâkna'/
: "cele două, amândouă", num. cârd., f . stat constr. CAŞ/
işteihern) (ştei)) de ia D-'H£Ş> (ştâim) "două" i- stil', pron., pers. aJU \ pi.,
f., D” (hem) ;
nm'3^117 : "până hi venirea ¡or, a voii ele, până ce au venit ele", conj.
(ad-boana) "II? (:id) "până" i Qal. ini. constr. ( 5 0 (bo)) de la verbul "a
veni1, K 2 (bo) suf. prun,, pers. ai 1i'\ p L f,. ttSjană), forma
obişnuită ] r ■> fţj lană., > forma ¡naj veche ?
cn^rnş : "Beticcm"4'’ ; DII1? (I d i o m > îr< pauză (de. la DH^ (le liem)=
(beit-lehe.mj pâine) ;
V' P:lb : "şi a fost"41 :
■
fwayhn
'r M : "că venirea lor, că venind ele", prep. 3 (che) = "că" + Qal,
(kevoâna) ini. constr. -> vezi ¡nai sus ;
cn ^ rra : "BetJeem"*0 ;
(beil-lehem)

Cap. 1, vers. 7
Cap i , vers. i
‘5 IbiJcrn
1.17
 D'rmi : "şi a năvălit, s-a stârnii", Qal, imperiu consec-, pers. aIIT\ sg.,
(watehom) f., de la verbul "a năvălii. (s)-a stârnit, (s)-a pus pe fugă.
gonit" = o a n (h am â rn );
'T S *Tt r ^ Sr : "tot, întregul oraş", ^ 3 = s. com ., sg., m., stal. constr, de la
(kol-hair) ‘?’2 (col), "tot, întreg" = *713 (cui), (din form a mai veche de ia
verbul *7*73 (calai) = "a com pletat, a term inat" -i- art. H + s.
com ., sg., f., stat. abs. (pl. nereg. ÎTŢP (a rim ));
: "pe ele", prep. 7» (ăl) = "pe" + suf. pron-, pers. alIT, pl., f..
(aleihen) OH (hen) H 'b V -> prep. ; prep. *7^ (a 1) = pe + suf. pron. pers.
a lll“, sg,, f. H ( h a ) ;
n r r a 'n i : "şi au zis"*7 ;

(watomârna)
n«> n : "oare aceasta", adv. H (hâ) ■= "oare” + pron. dem., sg., f., m.
(h a z o t) nţ,(ze) = "acesta");
■"N aom i"48;

(Naomi)

Versetul 20 :

n c K 'm .20 : "şi a zis"41, ;

(watomer)
: "lor", prep. *7$ (ei) - "la, către spre" + suf. pron., pers. a lll“,
(aleyhen) pi., i„ (h en );
: "nu num iţi. chemaţi", adv. de negaţie + Qal, imperf,, pers.
(al-tikrcna) a l l f . pl., f., de la verbul ”(s)-a numit, (s)-a chemat" = în j j
(kiU’â) ,
'*? : "pe mine, mie", prep. *7 (ii) - *7 (le) + suf., pron., pers. I, sg.,
(li) >

: a\ : "N aom i" ;

(Naomi)
F I? : "num iţi, chem aţi", Qal, imperativ, pi., f , de ia verbul ”(s)-a
(krena) numit, (s)-a chemat" = f n j j (karâ), r jjp (krena) -> de la
n : î O p (krena) ;
' ,' 1? : "mie, pe mine", vezi mai sus ;
(li)

44Jbidem
4' Clip. 1, vers. î 0
4' Cap. i , vers. 2
Cap. !, vers. 8
 ■
‘ine : "M ara", r n B (mará)4''h,i - aici s. pr. de ia adj. I D ímár) ->
(Mará) r n » (mará) = "amar, am ărăciune” de Sa verbul "a fost amar"
= - n o í manir) ;
-■'2 ; "căci”, conj. ;
(chi ¡
b -ion : "m-a amărât pe mine". Hiphii, perf., pers. a iII“, sg., rn., de la
(Jemár-ii) verbul "a fost amar" -■ "HO (marár) + prep. *? (Ü) - ‘P (Je) +
suf. pron., pers. I. sg., _
: "Atotputernicul", s. pr. de la IKf = s. corn., sg.. :n. -> ’’IB*
{sadá i) (şadav) de ¡a verbul "a distrus, a oprimat, a violentat" = ”112)
(şadâd i ;
H 'K » : "foarte". :ulv. ,
(meód)

V erse;al 21
21 : "eu", pion. per;,.. pers. I, se,, ;
(am )
T „ j
: "plină, îndestulata". adj., s e ,, f , p o /.iiiv de ia m. -> K ^ a
(miea) (m aie) = "plin" de la verbul "a fost plin" ~ K1? a (male) ,

•:- r : "am mers", Qal, p e rf, pers I, s;\, de la verbul "a mers" =
(haláktí i t ft r , (halăk)
ogni : "ji eu m âinile goale", adv. (adj. p"H (reyk) 1 term inaţia D_
(wereikâm) (am) -> suf. pron., pers. aJ.ll1, pl. tu. p 'H ^ P"1? ' "deşert,
vid. van, gol" ;
•'22''®’
’ v; n : "m-a întors", H iphii, perf., pers. a!11sj>„. in . de ia verbul =
(beţivani) "a se întoarce" = (şuv) + suf. pron , pers. I, sy... '*1/ja n fi
„5 0 ,
n irr "Domni:
('Yehvvâ)
.0!
n a 1? ' "de ce
(Iarna)
,52
n ^ ip n "numiţi, chemaţi
úikréna)
■
pe mine, mie
Oi;

wbM Textele confruntate eu mai multe manuscrise recomandă ca formă icrcetă -n a (mara),
¡iciicâ cu consoana n (hc! în loc de K.
Cap. i , vers. fj
' 1 Cap i . vers i I
'■ Cap !, vers. 20
 ■'9 r. U3 : "N a om i"'4 ;
(Naomi)
'n iT I : "şi Domnul", conj. coord, 1 (wâ) -1 (we) + s. pr.J ' ;
fwavehwa)
:"a necăjit, a chinuit, a certat", Qai, perf., pers, a lil'1, sg., m,;
(âna) de la verbul "a necăjit, a chinuit" = H3S (ană) = "a răspuns,
(s)-a certat" ;
: "pe mine", prep. 2 (be) - "în, cu, pe" + suf, pron., pers. I,
(vi) sg., \ ( i )
: "şi Atotputernicul", conj, coord. 1 (we) = "şi” + s. pr. vezi
(weşadâi) mai sus ;
U“ H : "a făcut rău", HipJiil, perf., pers.a ll f , sg., rn., de la verbul "a
(hera) spart în bucăţi" U în (raă),"a face" = UŢH (herâ)
: "mie";
(li')

Versetul 22 :
nŞ’n i : "şi s-a întors":
(watăşav)
' iP t , U] : "N ao m i" ;
(Naomi!
Hm, : "şi Rut", conj. coord, 1 "şi" + s. pr.;
(vve-Rut)
.T p K ia n "moabita, moabiteanca", adj,, sg., f. (la m. -> ‘' 3^10 (moavi) =
(hamoaviâ) "moabit’' de la (moâv) = "M oab") + art. îl (hă) ;
'^ 5 : "nora ei", s. com., sg., f., stat constr. de ia ¡"fo (cala) = "noră"
(kalatâh) (pi. -> calo!)) + suf. pron., pers. allF, sg., f., f i r(ăh) ;
F1I31’ : "cu ea", prep. D2 = "cu" + suf. pron., pers. a llf , sg., f.. H rţâ b ):
(imâh)
rn tfn : "cea întoarsă", art. H cu valoare pronominală + Qai, part. activ,
(haşâva) sg .,! de ia verbul "a se întoarce" = 3 ^ (ş u v );
: "din câmpiile", prep. Î3 = "din" + s, corn., sg., m., stat. constr.
(misdey) de la (sade) = "câmp, câmpie", pj. nereg. F!H 2>’ (sadot) ->
ilexionat (sd e i);
21*112 : "M oab "56
(Moav)

vi Cap. 1, vers. 20
54 Cap. 1, vers. 2
J' Cap. i , vers. 6
 nani ; "şi (de) acolo ei / el e \ -> n r n (wehena) (aşa trebuia), con],
(weheraa) coord. (we) = ”şi"+ pron. pers., pers. a lif', pl., m.. Oii (hem)
(trebuia f. (han)) + H (bei) paragogic -> indică direcţia,
locativ ;
•1K3 : "au venit'1, Qai. perl'., pers. alIIJ, pl. de Ja verbul "a veni! = ?s12
(bău) (bo) ;
□ n l7 n ,,2 : "Betleem ". vezi 1 .1 .;
(Beitlehem)
nVnnş : "la începutul", prep. 3 (bi) - 3 (be) = "In. ia" + s. com., sg. {.,
(bithiiât) stat. constr. de la n ? n n (thiia) = "începui’1 ;
: "seceriş", s. com., pl. m., stat. constr. de !a "PŞjJ (katir) =
(kţir) "seceriş" de la verbul rog. "a secerat" = (kuţâr) ;
: "orz, boabe de orz", s. com ., pl., f , stat. abs. -> sg. rnB&
(seorirn) (seoni) =• "orz, bob de, orz” ;

Ex. 7.
7. i , Vocabular
U T (yada) a şti, a cunoaşte
y n to (moda) prieten, cunoştinţă
■*¡133 (ghimbar) putere, vitejie, bogăţie
r i n s t f a (rnispacha) familie, neam
ÎW (azaz) a fi puternic
tOp1? (iakat) a culege, a aduna, a strânge spice, a spicui
13H (banan) a fi m ilos, a 11 darnic
îl 3 (bat) fiică
"YÎK (aliar) după, în spatele
~îŞip (koţer) seceră tor
(kaţar) a secera
HljD (kara) a se întâm pla
(h e ik â ) parte
HDH (hinc) iată
T 1 3 (barak) a binecuvânta
 7.2. Text

k nnştftao ‘ptî "1133 m “h ţ'o mj>r

« r r r a 1? « *'bv„ n * 3 K la n n h ^ i o k 'f i i 2 rrira  - i
v r i a Tj n 'K 20K °n eş‘ş i n « ’ q ^ T! 3 ^ 3 h b . p ^ i r n f c n
•nriş n i t y i to^*?ni «tom ^ j n f j'f q -g*? rf? i m 'm
n n ş b 'ş o H # k iv’ih \ T $ n n p | n n i p p 1^2 o n ^ 'p r i
o 'i ş ş y iţş tfn h r f? V r a o m r ? ‘i i ~ n i n f k
:n irp ° ? !:n :r 1*7 n ts ^ V OD 12U r i i m
r ; » * v 1 X l - V T * t ;

7 .3 . A n a liz ă

V e rse tu l J

'O ; : "şi lui Naomi, şi Naomi avea", conj. •] - "şi" (1) + piep. *7 ("iui"
(uienoom i) -> îruuucere moi - a mo! -> tic fapt aici 7 - se traduce prin verbul
"a avea" -> eonstr. întâlnită şi în latina (posesivul -f esse - >
posesiunea» - "rnihi est liber”). in ebraică nu există "a fi” la
trecut - > l? (arătând apartenenţa) -> ”a avea" + "N aom i"’’ ’ ;
SHVI2 : "cunoştiinţă, rudă, prieten", s. corn., sg., m,, stat. abs. de la
( roio d â) SHiD (rnodâ) - "prieten, cunoştiinţă" sau de la Pual, participiu
-> ÎTTO (tneiudâ) * "cunoscut, prieten", de la verbul "a şti, a
cunoaşte" I?T (yada)
n t r s c 1? : "al (a) soţului / bărbatului său", prep. / + s. corn., sg., m., stat.
(iei şah) eonstr. de ia E»', K (iş) “ "bărbat, soţ" + sui'. pron., pers. a llf, sg.,
f., n.iiâh)
: "bărbat”, s. corn., sg., m., stat. eon str.;
(iş)
-rina : "puternic (în rang sau în bogăţie)", s. corn., sg., m., stal. eonstr.
(ghibor) -> "viteaz, puternic, bogat" = “ Î33 (g h ib o r);
: "putere, vitejie, bogăţie’’ ;
(hâil 1
^T! lin a : "puternic în rang - N .I.V .’8 (nobil mare) sau în bogăţie ->
C^hibor hâil) bogat - S.S." (sin ta g m a );

" Ibidem
’* Ho!y Bible - New International Vcision :
ţ<J Sfânta Script tu ă. Bt;c»:r r - î , 'M:i"
 nnş^'şt? : "din fam ilia, neamul (aici)", prep. Q - "din" + s. corn., sg., f.,
(m im işpâhat) Mat. constr de ia "fam ilia neam (aici)" = nnŞ B ftt (m işp a h â );
: "Elimeiek" :
(Elim eleh)
ÎC2>'] : "şi num ele lui", conj. coord. •] == "şi" (T) + s. corn., sg., m., stat.
(uşm o) constr. de la "nume" = 0£Ş’ ( ş e m ) :
: "Boaz - N.I.V ., B oaz - S.S.", s. pi., de ia tŞ (az) - HIJŞ (azâ) -
(boaz) feminin = "puternic", de fa verbul "a fi puternic" = (azâz) ;
W 2 (boaz) = "in el este puterea" (IV + (1) -> suf. pron., pers.
a l ir 1, sg., m.) + 2 fin) - b e ) ;

Versetul 2 :

n i»
n işx 'n i : şi a zis
(watomer)
n-n : "Rut"
(rut)
n ^ ia n ; "m oabita. m o a b ite a n c a " ;
(hamoaviâ)
■’Q . v r i x : "lui N aom i” (ci naomi -> cf. E .C .), prep. = "la,
(ei - naom i) către, spre" s. p r ;
K3-rD*?K : "voi merge, vreau să merg", Qai, cobortativ, pers. 1,
(¿Iha - nâ) sg., de la verbul,"« m ers” - (halâh) ; H3 particulă
verbală intraductibilă când se foloseşte cu verbul la
coliortaliv (tic obicei este interjecţie, traducându-se prin
"vă ro” ■') ;
'r n |> n : "(pe) căinp", an. ii 4 s. com., sg., m., stat. abs.;
(hasade)
H!2t . p 1? ^ ! . "^i vreau să adun. culeg", Pici, cohortativ, pers. J, sg.,
(waaJakotâ) de la verbul reg. "a cules, a adunat" -- b tlakat) +
ci ni j. coord. 1 ,!şi" (1);
dX . ? # ? "in spice", prep. = 2 "în" (3 ) + s. com ., pi., f.. stat. abs.,
(vaşibolim ) sg •> ''spice de cereale" (ş ib o le t);
"T O ; "in spatele, după", prep. ;
fahâr)

60 Cap, i , vers. 8
Cap. 1, vers. 4
62 Cap. 1. vers. 22
Cap, j , vers, 2
123
 "1ţ j K : "ce! ce" , pron. rel. ;
(aşer)
~K2î?jK : "voi găsi" , Qai , irnperf, , pers, I , sg. , de la verbul
(emţâ) "a găsit" = KŞO (maţa)
10 : "har , m ilă , com pasiune" , s, c o rn ., sg, ,m ., stai. abs.
(hen) de ia verbul "a fi milos , darnic" - ]?n (hanân)64
''T U Ş : "în ochii lui" . prep. = "în" + s. eom. , pl. . f. , stat.
(beeynăw'i constr. de la "ochi" = (einâm) -■> sg. "ochi"
(âin) + suf. pron,, pers. a lii‘%sg.. m., ’P (âw) ;
*0**11 : "şi a zis"65;
(watomer)
rt? i ■ei"
(lâh)
: "mergi", Qal, imperativ, sg., f., de la verbul "a mers” =
(leki ) p ^ « (h a la k );
PFIŞ : "fiica mea", s, corn., sg., {., stat. constr. de la HŞ (bat)
(viti) = "fiică" i- suf. pron., pers. I, sg., ’’ ())

Versetul 3 :

: "şi a mers", Qal, imperf. consec., pers. alIIJ, sg., f. , de la

(watelek; verbul "a mers" = p / K (hanak) ;
'KIUFII : "şi a venit", Qal, imperf. consec., pers. a lll \ sg., f., de la
(watavo) verbul def, "a veni" = K Î2 (bo)
iDiJ/FlI : "şi a adunat.". Piei, imperf. consec,, pers. allT, sg., f., de
(watelaket) *a verbul reg. "a adunat" ■= CDp*7 (lâkat)
‘" O f ? : "în câmp", prep. = 2 "în" (2 ) + s. com., sg., m., stat. abs.
(basade)
'T î Ş : "după", prep. (pl. constr. de la T I Ş (ahâr) = "după, în
(aharei) spatele”) ;
D'Hlî’p n : "secerătorii". art. H + Qal. part, activ, pl., m., (sg., m. ■•>
(haJcoirim) “ISÎp (koţer) •= "secerător") de la verbul reg. "a secerat" =
'l^jD (kaţâr);
: "şi s-a întâm plat", Qal, imperf. consec., pers, alli'1, sg.,
iwaikert m.. ap. de la K lp '. (ikre) de la verbul "a se întâm pla"
îHg(karâ) ;

Se citesc îegaie “ cm ţa-hen’’

6 ' Cap, 1, vers, 8
124
 H jpî? : "întâmplarea ei", s. com., sg., ra„ stat. constr. de la
(mikreha) "întâmplare" - XTjSp (mikre) + sui', pron., pers. a lli3, sg.,
f. n (ha)
flpi?0 : "partea", s. corn., sg., f., stat. constr. de ia Hp^ll (helkâ)
(helkât) (f.) -> p i n (helek) (m.)
'n i f c n : "câmpul"66;
(hasade)
lV '2b : "lui Boaz", prep. -> verbul *7 "a avea" + s. pr.6 / ;
(levoaz)
: "care”, pron. rel, ;
(aser)
nnştfpp : din familia, neamul"68;
(mimişpâhat)
: "Elim eieh"69 ;
(Elimeleh)

Versetul 4 :

nani 4 : "şi iată", conj. coord. 1 (we) « "şi” + adv. n jn (hine) -

"iată"
: "Boaz" ;
(boa z)
Îi3 ; "a venit", Qal, perf., pers. a l l f , sg., m,, de la verbul "a
(bâ) veni" X Î3 ( b o ) ;
on^? mşp : "din Betleem", prep. 0 = "din" + s. pr. ;
(mi beii !6hein)
"im '* ! : ”şi a zis", Qal, imperf. consec., pers. aSU\ sg., m., ap.de
(waiomer) la "IOîO (iomâr) de la verbul "a zis" = *1 DÎJ (am ar);
D ^ slp * ? : "secerătoriior", prep. (*?) (lâ - le) + Qal, part. activ, pi.,
m,, de la verbul reg. "a secerat" I Ş p (kafar);
m rr : "D om nul"'0 ;
(iehwâ)
fr

; "cu voi", prep. = "cu" + sul', pron., pers. a lf , pi., D

(im ahâm ) (hem) ;

60 Cap. 1, vers 2
Cap. 2, vers. i
Ibidern
<I‘I Cap. 1. vers. 2
70
Cap. i , vers. 6
 HON'*! : "Şi au zis", Qai, imperf. consec., pers. a lll3, pl,, m,, de la
(wayomru) verbu! "a zis" = "ICK (amar) ;
1*7 : "iui" prep. + suf. pron.. pers. alll'1, sg., m., 1 (6 ) ;
(16)
: "să tebinecuvânteze, se va binecuvânta", Piei,imperf.,
(vevarehehâ) p e n , aUI8, sg., m „ de la verbu! reg. "abinecuvânta" =
7Ţ1J3 (barâk) ;
:n r P : "D om nul"7* ;
(yehwâ)

E x . A'
8.1. Vocabular
11’] (naar) slugă, slujitor, tânăr (băiat)
3X3. (nit i a fi numit peste, a fi îm puternicit, a supraveghea
m i? ] ( tânără, slugă, servitoare, fată, fecioară
n2L? (ana) s răspunde
DOH (asaf) a strânge, a aduna
IO'!! (omer) snop
20'1 (yaşav) a sta jos
ÎTIin (habait) acasă
nn^' (şavat) a se odihni din m uncă
(halo) oare ? ; nu cum va ?
N'1? (Io) nu
(avar) 3 se îndepărta, a traversa, a trece
■pi? (ayn) ochi
(ţawa) a porunci
i!.l] (naga) a se atinge, a se apropia
KtW (tamoi a înseta, a-i fi sete
(d i) vas, instrument
n n şi (şata) a bea
(saav) a scoate apă
 8.2, 7 k i/

tnK'rn rnşan 'd i D ^Ţiiprr^ aaan h w rtfa npx*f

«\'n n ^ î p rrm np ^i ao,nşiprr'?î? y ş ş f iipn ]ipf
Tiao«i "^rniap^ n m n f a k io mfca ^arroi? m tfn
. J - T ; T T Jr; ~ *.* - t «« ; * « r; r * T T -

anranm 'np'an m» -to m Kinm onsten *nnK onorn

T ■
” •* ■
; !%* - T ** - - t * * j I •* - ţ **» r t ; r

Fmps? nn-*?« m’st ‘ la t f’f :tarp brr2n nn?»' nrb

rup ''n-iiiyn « V m i im 'n im 'uiţfri na
np?rn rnhfeş ^ f t 'n 'iv r n y *pj?şin nbi
nb^m np'ii ^23 'phib innrm
in^y^n'}U0 \iuţm n*>n|n D^şrr^K

8.3, A naliză

Versetul 5 .

"1S2Kal 5 ’ şi a Zis";"" ;
(w aycm en
‘r u s : 1B o a/ ’ i
(Ho a/.}
n i? r ? : "slujitorii! său ”, prep. ^7 + s. ,:om., m., stat. constr. de ia
(lenaaro) "slugă, slujitor, tânăr (băiat)'1 •- “!P3 (nâar) + suf. pron..
pers. al ii”, sg.. m., 1 (o) ;
: "cel num ii. îm puternici!", N iphal. part. sg., m., de ia
(haniţâv) verbul (ia N iphal) "a l'i numit peste, îm puternicit peste" =
(niiâv) ’■art. H cu valoare de pronum e realativ :
-? v : "peste” , prep. .
(ai)
□•’’i'iip n : "secerăton"''4 ;
(hakoînm )

' Cap. I , vere 4

;j Cap. 2, vers i
' 4 Cap. 2, vers 3
 i "a cui ’, prep. *7+ pron. interog. -. ,0 (mi) "cine, cui" ;
(lemi)
rraşn : "tânăra", art. H + s. com ., sg., f., stat. abs., "tânără, siugă.
(hanaará) servitoare, slujitoare, fată, fecioară" = rn iî? (naarâ)
:nK '-n ; "aceasta", art. H + pron. dem., sg., f. ;
(hazot)

Versetul 6 :
W*1 6 : "iji a răspuns", Qal, imperf. consec.. pers. a l i î \ sg., m.,
(wayaan) ap. de la n3ÎP (yaane) de la verbul "a răspuns" ~ H31?
(ana) ,
iv r i : "tânărul, slujitorul", art, H + s. corn., sg., m„ slat. abs. :
(hanâar)
223na ; "cel num it"'* :
(fianiíáv)
, ,.7 6
: peste
aD',~ii£ipn : ",\.ecerStori"/' ;
(hakoţrim)
10& \ : "ţi a zis", Qal, imperf. consec., pers. alll", sg., m., de la
íw ayom ár) verbul "a zis" -- (am ar)
'"Hi?? : "tânăra", s. com.. sg., f , stat. abs. de la m, "tânăr,
(naarâ) .slujitor" = (naar) ;
\T 2 K 1 0 : "m oabită, m oabiteancă", s. com., sg., f , stat. abs. de la
( m o a via) vezi 1.1 <- M oab = (m o â v );
: "ea”, pron. pers., pers. a l l f , sg., f. ;
(hi)
nn-tfn : "cea care s-a întors", art. îl cu valoare dc pronume
(h aş o va) relativ + Qal, part. activ, sg., f , de la verbul "a se
întoarce" = (şu v );
"□1? : "cu", prep, ;
(im)
'% : ‘‘N aom i"'8 ,
(Naomi)
rn ă ? a ; "din câmpul / câm pia", prep, D (mi) + s, com., sg., m.,
(misdé) stat. constr. de !a "câmp, câm pie" - H lţJ (sade) ;

,s Cap. 2, vers. 5
,6 Cap. 2, vers. 5
ibidem
’6 Cap, i . vers. 2
 ;3 K iâ ; "M oab',7y;
(moâv)

Versetul 7 :

-* C m \ : "şi a zis"80 ;
Kwaiomer)
’W T !!^ , : "vreau să adun". P iei, cohortativ, pers, I, sg,, de ia verbul
ialakota - na)' reg. "a adunat" = (lakai) + particula verbală K3 (na>
(intraductibilă)81 ;
’'ŢlŞCîŞI • "şi să strâng", Qal, perf. consec., pers, !. sg., de la verbul
(weâsafti) "a strâns, a adunat" HON (asâf)
D 'Ţ ?,. u 2 : "printre snopi", prep. 3 (va) --- "printre" 3 (-be) + s.
(vaoinarim ) com .. pl., m „ stat, abs. sg., "snop" = IŞD’l? ( o m e r);
'■“¡¡1H : "după“83 ;
(aharey)
D n iîip '! : "secerători", ari, + Qal, part:, activ, pi.,tn., de la verbul
ihako|rim ) rcg. "a secerat" = "îŞj3 (kaţâr):
{ tiim : "şi a venit"8'' ;
(watavo)
llDjW n ; "şi stă", Qal, imperf, consec., pers. ailF1, sg., f., de la
(wataamod) verbul "a stat (în picioare)" = "IOŞ (am ăd ):
îKţ2 : "de atunci”, prep. O (mei - "de" ]G (min) + adv. (âz)
(meaz) -• "¡¡luna" ;
'n p a n : "de dim ineaţă'', art. îl + s. e o n i . .sg., rn., stat. abs. ;
0
TSF!l‘~”!lî] : "şi până acum", ctmj. 1 (\vi) ' "şi" + prep. I V (ad) =
(wead-âta) "până” 1 adv. KHÎJ taui) "acum"*4 ;
Hi1' : "acesta, ei", prun. dcin., sg . m., (greşit, pentru că trebuia
l/e ) la fem. (zoi) flKf - "uceasta, ea") ;

Cap. !, vers, 6
N*Cap. I , vers. 8
. ' ! Cap 2. vers, 2
'7: Cap 2. vmn 3
M Jbi-fcn
ei (v ari un ta Septuaginiei.i >weâd - eres-) 3 ’ţ5 _r|i’ţ "si p ână seara’’, i n ? (er«’v> = s. cojii,, sg,,
¡V:., suit. abs. .
129
 n ra» : "stând (ia ea)". Qal, ini. constr. (de la fOW’ (şevet) - inf.
(şivtâh) abs.) de la verbul "a stat jos" = 3 ? ^ (yaşâv) ■+ suf. pron..
pers. aIHa, sg., f., ( H J ;
bn';3,Ţ : "acasă", ari. ¡1 + s. corn., sg,, m., stai. ahs. -> valoare de
(habâit) la adv. locativ ;
; "puţin", adv.85 ;
(meat)

Versetul 8 :

Qna«'a! 8 şi a ¿îs
(wayornér)
rVa : "Boaz";
(bóaz)
n rr^ K : "lui Rut", prep. *7$ (el) = "la, către, spre" + s. pr. ;
(ei-riit)
intraductibil aici, H iha) - prefix interogativ -> în
(haló) rom ana egal cu "oaie ?” , ' ‘nu cumva ?" + adv. de
negaţie { Ó (16) (aici -> îîi1? ( I o ) ) ;
FiyOBl ; "auzi, ascultă", Qal, perf., pers. a llf , sg., f., de ¡a
(şamâat) verbul "a auzit, a ascultat" = I?D¡# [şamaj ;
"Fin ; "fiica m ea”, s, com ., sg., f„ stat. constr. de la ¡13 (bat)
"fiică" + suf. pron., pers. I, sg., \ ( i ) ;
: "să nu te duci, să nu m ergi", adv. de negaţie *78 (al) +
(al-tel hi) Qal, imperativ, pers. aii“, sg., f., de la verbui "a mers" =
~f?n (halak);
: "să aduni, pentru a aduna", Qal, gerundiv de la verbu!
(lilkót) reg. "a adunat" COp/1 (¡ák at);
<"H&3 : "în câmp", prep. 3 = "în" + s. cont,, sg., m ., stat. abs. ;
(besadé)
ir m : "altul", adj., sg., m., (se acordă cu rn& t (sa d e ));
(ahér)

’’’ rn o '3 rina» K4? (16 şa u a vasadé): "nu s-a odihnit tea) in câmp
X'1? : adv. de negaţie ;
(¡ó)
nra»' : Qal, peri., pers. III , sg. . f. , de la verbul rcg. "s-a odihnit din
(şâvta) muncă)" - 038? (şa v â t);
(vasadé : prep. 3 =- "în" 3 + s. com., sg., rn., stat, abs. ;

ié Cap. 2. vers. 4
 0 931 : "şi de asemenea", conj. 1 (we) = "şi" +• conj. DE>’ (gam)
(wegâm) = “de asemenea" ;
K7 : "nu", adv. de negaţie ;
(ho)
n -n p : "te îndepărtezi", Qal, imperf., pers. aIJ'\ sg., f., de la
( taavuri) verbul "s-a îndepărtat, a traversat, a trecut" -- *131?
(avâr);
n ra . "de acesta", prep. Ş (mi) - "de" q t? (min)) + pron.
(mize) dem.. sg., m. ;
riDi; ; "şi aşa, ci", conj. "I = "şi" + adv. H3 (co) - "aşa, orice" ;
(weho)
p p n in "să te lipeşti, uneşti, alături", Qal, imperf,, pers. al!'1, sg.,
(tidhakin) i., de ia verbul reg. "s-a unit, s-a lipit, s-a alăturat”
D 31 (davăk) + ] (n) - paragogic ;
^n'ii;rca : "cu slugile, slujitoarele mele", prep. DŞ (im) = "cu" + s.
(im-naarotâi) corn., pl., f., stat. constr. de ia "slugi, slujitoare" fllTM
inaarot), sg. - "slujitoare, slugă" - r n g 3 (naarâ);

Versetul 9 ■

Tţvpjj f ; "ochii tăi", s. com ., dual, f., stat., constr. de la

(ei nai k) (einâim ) "ochi", sg. "ochi" - p_lî (âyn) + suf. pron.,
pers. a l i r . sg , i'., " î p ja i h 'i;
rn?'ş . "în câm pul”, prep. 3 (ba) = "în" (3 (bc)) + s. corn., sg.,
(basade) m., stal. abs. ,
• "(îri) care". prun. ret. ;
(aşef)
: "vor secera", Qal, n e v ii . pers. aJIT) pl., m., variantă a
(ikţorun) formei n ş p ’1, (ikţerii) de la verbul reg. "a secerat" =
(kaţar) + ] (n) p aralogic ,
r o 'p rn : "şi m ergi", Qal, perl. consec., pers. a l ! 1, sg., f., de la
(vvehalâkt) verbul "a mers" (lialak) ,
în n rm : "după ele", prep., pl. constr. de la "TîK (ahâr) = "după.
(ahareihen) Iu spatele", pl. -> 'T 1 Ş (aharei) + suf. pron., pers. a l lf 1,

K i^ n : intraductibil8' ;
(halo)
 'IVEi : "am poruncit", Piei, perf., pers, I, sg., de ia verbul ' a
(ţiviti) poruncit" = (ţawâ)
''slugilor, servitorilor, slujitorilor", prep. n $ (et) - "pe
(et - hanearim) (la noi a porunci intranzitiv -> a poruncit cuiva)", ari. H
r s, corn., pl.. m., stat, abs. de la "tânăr, slugă, slujitor" =
II?] (nâar) ,
: "(să) nu", prep. *? (le) + conj. îl*?? (bilet) - "doar” ,
(leviltfj *in ipş'p (levilti) = negaţia înaintea unui verb la in f .;
rn: : "se atinge, se apropie de tine", Qai, inf. constr. de la
(nagh’ek) y’23 (nag 6 a) de la verbul "s-a atins, s-a apropiat" = »33
(nagâ) + suf. pron., pers. aii'1, sg.. f.: p „ ( e k ) :
np^l : "şi (de-)ţi va li sete", Qal, perf, eonsec. (variantă a
(wetaniit) formei gramaticale HKŞ'i (ţamât)}, pers, a ii“, sg., f., de
la verbul iarned - alef "a însetat, i-a fost sete" = KÎ3H
(ţam âi / KOŞ (ţa m e);
' F!D*?ni : "niergi"Sx;
(wehalăkt)
: "la vasele", prep (el) "Ia, către, spre" + s. corn.,
(el-hacbelim ) ni., pl.. stal. abs -t art. H (ha), sg. "vas, instrum ent" =

H\H5£>] : "şi bea", Qal, perf. cons., pers. aii*1, sg., f., de la verbul
iw eşatit) "a bai:t" ~ n r © (şatâ) ;
: "din care", prep. O (mc) "din1 (“JŞ - min) + pron,
(meaşer) relativ ;
: "au scos apă", Qal. imperf. eonsec., pers. a lllJ, pl., m.,
(vşavun) de ia verbul "a scos apă" - (şaâv) +]
paragogic;
:D,'Ţ!73n : "slujitorii", art. H (ha) + s. cnm.. pi., m., stat. abs., sg.
(hanearim) "slugă, slujitor" -- “I27] (naâr) ;

Ex. 9.
9.1, Vocabular

(nafal) a cădea
%■ (al) peste
CPIŞ (panim) fata

ss Cap. 2, ver.-,. 9
132
TVOf
- T
(saha)
v: •'
a se apleca, a se închina
rT (yada) a şti, a cunoaşte
KŞ!2 unaţa) a găsi, a afla
"H (beri) milâ, har
"D3 (rah at) a înstrăina, a pârea străin
T 3 n (highid) a spus, a arăta, a povesti
EK (em) mamă
ÎT l^lO (moledet) naştere
tsjtŞf (silem) a răsplăti, a plăti
7lJ’2 (poal) faptă, acţiune, lucru făcui
n i3 p l3 (m ascoret) plată
sW (şelem i deplin, com plet, perfect
~ 1 0 işara.) a lupta cu, a trium fa
H on (hasa) a scăpa de, a fugi de. a se
'|]3 (canal) aripă

9.2. Tex!
*m şa y-na "latfni nxi# -înntfni n^a-^y ‘psnf
n*? i ^ i ' m n ’i ^ i 1! : n n ? 3 ’o j n i ^ T ş n 1? s p rija ]n
" |^ £ s % rita nnK ^ m arrn K ' f ^ r: i m *?3 ’• '> i a n " “¡ i n
* ro < □ y - ^ ’ - g 'p m ■ rjF ii'p 'io ‘^ - 3 K ' 'b r y m

m i '■ s jţw ş m r r ’ □ ¿ » b 'V 2 ‘p l a n m n -^ V

n rc p itfş i a n ţ r f ’' y iV k r J ' m n ' ;° D i ? a n a V t f ' ^ n i s f c a

:ra;:rrinn riiorfc
V ersetul 10 ;

’ ‘P'SFll 10 : ".şi a căzut", Ual. imperl consee., pers, aUT, s»., 1’.. de
(waîipol) ia verbul "a c;Vul" 723 <na t al ) ;
n ^ ş-^ y : "pe faţa ei", petp 7 y (ah - "pe, pes¡te" + s. corn., pl.,
(al-faneyha) rn., stat. c o n sti. tic la □"’33 (panim) = ''faţă" (se foloseşte
numai la pl. cu sens de singular) -f sui'. pron., pers. aIÎIJ,
sg., H (ha)
irw ş m i : "şi s-a închinat", llitpaei. imperf. c<jnsec,, pers. a llî'1,
iw atiştâhu) sg., f., ap. de ia n in n 2?n (flştahave) de la veibul "s-a
plecat, s-a închinat" - nntŞ1'(şahâ) ;
 n ar i;Kt ; "(până la) păm ânt", s. com ., sg., f., stat. constr. de Ja
(ârţ a) (ereţ) = "pământ" + H (hei) paragogic (locativ,
indică direcţia, lo c u l) ;
tj • • ,?89
■XK'ra şi a zjs ;
(watomer)
"lui”, prep, *78 = "ia, către, spre" + sui. pron., pers. aIIIa,
(el w) sg., rn., l‘lT(âw) ;
: "de ce", adv. interog. com pus din pron. interog. Hfi
(madua) (mâ) = "ce" + part. pasiv (yadua) = "ştiut,
cunoscut" de la verbul "a ştiut, a cunoscut" - STT
(yadă);
■’¡ n ^r a t
"am găsit / aflat", Q al, perf., pets. I, sg., de la verbul "a
(m aţâti) jăsit, a aflat” - KSO (m aţâ) ;
10 "milă, har"
(hen)
; "în ochii tăi, în m intea ta", prep. 3 (be) = "în" + s. com.
(beeineika) dual, f., stat. constr. de la D1Ţ*27 (einâim) = "ochi", sg.
"ochi" = l 'y (âin) + suf. pron.. pers. a i r , sg., m.,
(cika) ,
’O 1? ? “? . "spre / pentru a m ă primi", Hiphii, gerundiv de la
(lehachireni) verbul "a înstrăinat, a părut străin" = “D3 (nahar) - la
Paâl, la Hiphii -> "a prim it cu respect, a respectat pe"
T Ş n (hichir) + suf. pron., pers. I, sg., ,'2 J e n i ) ;
: "şi eu", conj. 1 (we) - "şi" + pron. pers., pers. I, sg. ;
(weanohi)
:n nTD 3
. ; T
: "străină", adj., sg., f. de ia verbul "a înstrăinat, a părut
(n a h ri â ) străin" :-= 1D2 (nahâr) ;

Versetul i J :

W5! : 'şt a răspuns

(wavâan)
Yy'n : "Boaz," ,
(boaz)
1ţŞK's1 : "şi a zis"'u ;
(vvayomer)

89 Cap,
✓- • ii
i . vers. 8
“0 Cap. 2, vers. 2
91 Cap. 2, vers. 6
 F‘7 i "ei", prep. *7 (lé) = "Ia, către, cine" + suf. pron., pers.
(lab.) aHIa, sg., i., ii _ (ah) ;
° ” Şn : "cu adevărat, într-adevăr", HofaJ, inf. abs. de la verbul
(hughéd) "a spus, a anunţat, a arătat, a povestit" = T 3H (highid) <••
liiftl ;
”13H "spunând (rai), s-a spus” - mot-â-m ot, verbul ‘"a spus, a
íhu&ádi arătat, a povestit” = T 2 n (highid) (Sintagm ă folosită
pentru a întări sensul cuvintelor, specifică limbii ebraice
..vezi 2.16.) <- H ip h il;
',tp : "mie", prep. (le) ■= "la, către, spre" + suf. pron., pers.
00 i, sg. \ (i);
*72 : "tot”, s corn,, sg., m., stat. abs. -> de la verbul "a
(c„)l) terminat, a completat, a sfârşit" = *7*73 (c a la i) ;
¡2*’K ■"ceea ce", pron. relativ ;
(aşer)
'w m : "ai făcui", Qal, perf., pers. a lf , sg., f. de ia verbul "a
(asii) fácut" :::: (asa)
I]rn aa ~ n « : "cu soacra ta", prep. OK (ét) = "pe" + s. com .. sg., f ,
(et-hamotch) stat, constr. de la n ifin (hamót) =• "soacră" - m ->
"socru” = DI7 (hârn) + suf. pron,, pers. aii'1, sg.. f„ p_
íéh) :
: "după"1'" ;
(aharéi)
rñ a : "m oartea", s coin., sg., m., stai. abs. (forma, forma
iniot; ebraică "m oarte - niD (mewél j) de la verbul "a muri" =
m c ! m ii!) :
T ]ţr N : "bărbatului tău. solului tău", s. com., sg., m., stat.
(jşek) consir de Ia ( iş) "bărbat, sol" ‘ suf, pron., pers,
11", si?.. {.. p p_ (ck) ;
’’M n i : "şi (că) ai părăsit". (Jal, imperf, eonsec,, pers. a llí“, sg.,,
(watâazvj) f., de la verbul "a părăsit" ZUS (a/Jv ) ;
T\'2K ; "(pe) tatăl tău", s. com.. st',., m.. stat. constr. de la "tată,
(avih) părinte" = 3î< (ăv) t- suf. pron., pers. aii'1, sg., 1 , p “; ( ih ) ;
‘¡¡0 X 1 : "şi (pe) mama ta", conj. 1 (wé) - "şi" + s. com., sg., f ,
(weim éh) stat, constr de fa "mama" « DK (ém) + suf. pron., pers
aii*. s g .,f .,p „ (eh) ,

w Cap. v;rs, 4
0 Ñ ,, ,
K-;'ip vers. ^
 'T'IKI : "şi păm ântul / ţara", conj. 1 (wé) =- "şi" + s. corn., sg., f .
(weereţ) stat. constr. de la "pământ, ţară" = Y y * (éret);
T¡Í1 7 ‘?ÍÍ3 : "naşterii tale", s. corn., sg,, f., stat. constr. de la
(m oladtéb) "naştere" = rn*?1t3 (m oiédet) + suf. pron.. pers. 11“, sg.,
f-, p„ (éh) ;
; "şi ai m ers", Qal, imperf. consec., pers. allla, sg., f., de
(vvatelhi) la verbul "a mers"- = p^H ( h a lâ h ) ;
: "la (un) popor”, prep, ‘PR (ei) = "la, către, spre" + s.
(el - am) corn., sg., m., stat. abs. ;
: "care", pron. rel, ;
(aşâr)
K*? : "nu", negaţie, adv. de negaţie ;
(16)
FIŞTP : "nu(-l) cunoşteai", Qal, perf., pers, a lll”, sg., f., de ia
(yadâat) verbul JTP(yadâ) = "a ştiut, a cunoscut" ;
0<?10fl ’ "ieri", adv. (forma lungă (etm ói) = " ie ri" );
(tmól)
: "alaltăieri", adv. ,
(şilşom )

Versetul 12 ;
12 : "va răsplăti, va plăti, să(-ţi) răsplătească, să(-ţi)
(yeşaiem ) plătească". Piei, im perf, pers. a lll:i, sg,, m., de la verbul
reg. la Piei "a plătit, a răsplătit." =■ t i w (ş ile m );
m jl 1 : "Domnui',<w ;
(iehwâ)
T]^ 173 : "fapta ta", s. corn., sg., m., stat. constr. de Ja "faptă,
(pooJéh) acţiune, lucru făcut” = (poâl) + suf. pron., pers. al.!3.
sg., f„ p„ (eh) ;
^nn-1 : "şi să fie", Qal, imperf. consec., pers. a llf 1, sg., f., ap.
(uthí) de la iT H n (tihié) de la verbul nereg. def. "a fost, a
existai" =
"plata ta", s, corn., s g , f., stat, constr. de la "plată" =
(mascurtéh) (mascóret) + suf. pron.. pers, II, sg., f., (éh );
: "deplină, completă", adj., f., sg., de la masculinul
(şiemâ) "deplin, complet, perfect" = (şe!6 m );
°B3Q : "de la", prep. O (me) - "de la" + prep. DP (im) = "cu,
(meim) la (aici)" în construcţie cu t â ţ Si HT.T ;

"* Cap. í , ven; 6

j 36
Ex: n r r o y □ u i ţ 2 1? (lev şalem im Y ehw â) - "inimă îm păcată cu Domnul,
inimă plină de ia Domnu) (sensul românesc)".
n in • "D om nul"'’5 :
(Yehwâ)
“v f ? ,. « "Dum nezeul", s. pr. (când se referă la icoii, alţi
(Eiohei) iumnezei este com un), pl., rr,., stat. constr. de la
elohim ) = "D um nezeu"'6 :
i X l ţ '] "(iui) Israel", s. pr., sg., m.. -> "cel ce luptă cu
iY s ra e !) D um nezeu”, alţii traduc "cel ce triumfă cu Dumnezeu",
de la verbul "a lupta cu. a triumfa cu" = iT ltf (şara) ;
: "care", pron. relativ ;
(aşer)
n sş "ai venii". Qal, perf., pers. a lf 1, sg., f., de la verbul "a
(băl:) veni" = K Î3 (ho) ;
nlon*? ■ "pentru a (te) adăposti", Qal. gerundiv de la verbul "a
(Sahasofî scăpat de, a fugit de, s-a adăpostit de" - HOn (h a sâ );
:rş ]3 -n n n : "sub aripile lui", prep. JTîn (tahat) = "sub" + s. corn., f.,
(tdhat-cnafâv; dual, stat. constr, de la dualul (cnafăim), sg. -
"aripă" = (canâf) + suf. pron., pers. al Ii*, sg., m.. P
lâ w ) ;

Ex. 10.
10.1. i'oiXihnlur
1HK (adon) domn, stăpân
DH2 (tiikani) a sim patiza cu, a m ângâia, a consola
'3 (cin) căci, fiindcă
iu (al) pe, peste, din
3 (chc) ca. precum
nnŞîŞ {şi Ora) >lu]iu>avc, slugă
n v (et) timp, vreme, anotimp
H ll! (ada) a trecut, a m eis pe lângă
(acai) a mânca
2/23 (nagaş) a se apropia, a veni mai aproape
o i n (halorn) aici, încoace
V2 (min) din
7 2 Ş (taval) a îiimuia

'Jj Cap. i , vers. 6

Cap ¡,VCir;. ‘
HS(pat) bucată, firim itură, bucăţică
n n s (patat) a rupe
^ p n (hameţ) a ferm enta
-ÎŞ(ţad) parte
lim (ţavat) a da, a întinde, a oferi
(kala) a prăji, a coace, a usca
KŞ|? (saba) a satura
IH ^ (yatar) a lăsa să rămână
mjS (ţawa) a porunci
D '^ n (hiklim ) a răni, a ocări, a facc de ocară
^ (şala!) a îndepărta, a scoate, a arunca
rm (ţevet) legătură, snop
im (gaar) a reproşa, a ocări, a m ustra
£0211 (havat) a treiera, a scutura, a bate
n Ş 'K fela) efă (unitate de măsură)

10,2. Text

rT r. a- i♦ ■oi
. .
• •wt ; m“ *
*9 '
'\ h k T» *r .u' • *n: P*• t * v
n o N f i i 013

n » ^ ; 14 irm ş rrrm 'o m ^ n n ş tf □ ţr* ? ?

Fi^pntp] o n f r n p '¿ fr n ^~a V & n n u 1? w'n nb
’ ^ 3 K 'F n 'b g n Ş - d a ş aV D n ş 1 p n ix ş fb rm
□2 i'mb n b rm ri/2 0i : n mbb a p n i55n r îm u afcm
** T T * *.* - “ *" *■ • >T T “ - - *-

nb -iW n m f 16 î n i t a ^ D n eq^ fi onoB n p ş

tn n -n in n n t a ^ i ’ D m rip _ t p n n ş r n o
vn , . -
runBb-im m 'ta’an’ro inun—iu rnfea \âhmvl
T * v *“ î ’* î “ “ V T T - V T “

: a n l ’& n a n o
10.3. A naliză

Versetul i 3

¡3 • ■ ,,‘n
: şi a zis ;
(wâtomer)
irrs ^ m : "am aflat har / m ilă”91' ;
(em tá-hén)
: "in ochii tăi, înaintea ta,rf!:
i m '

(beeincika)
'•'2 1 -î« : "domnul meu. stăpânul meu", s. corn., sg., ni., star.
(AdOJli) eonstr, de la "domn. stăpân" =; ]H K (ación) + suf. pron.,
pCI'S I, Sg., \ 0 ) ,
*?^ ; "căci", conj. ;
{(-■hi)
•’O Tcm
*T • ~ •
"m ai m ângâiat, consolat", Piel, peri., pers. aii'1, sg., m„
(níham tám) de ia verbul la piei "a sim patizat cu, a mângâiat, a
consolat" = DT13 (niharn) + suf. pron., pers, 1, sg., \ ( i ) .
•'Dl
-; : "şi fiindcă", conj. 1 (we) = "şi" + conj, 'Ş (chi) -- "căci,
(wekij tiindcă" ;
rr? 7 • "ai vorbit”, Piei, perf., pers. alb1, sg,, m., de la verbul
( d i b ó r ta ) icg. "a vorbii” = 1 5 7 (davâr) ;
: "din inimă", prep. bV = "pe, peste, din (aici)" + s. coro..
(al-lev) sí:., I'.. stat. abs. ;
: "servitoarei, slujitoarei tale", s. eoni., sg., f., stai.
(şifhatâka) emisii. de la "slujitoare" = (şifha) + suf. proiL,
pers. alb , sg., m., ^ (ha) :
,, • • „n»
Y ;
: şi ' iar cu ;
(waniki)
: "nu sunt", a d \. de negaţie (16) + Qal, imperf., pers.
(Io - ehié) 1, si»,., dc la verbul def. nereg. "afost" -- ¡T n (haiâj ;
nnK 3
- - J : \ a una", prep. 3 (che) = "ca, precum" + num. ca
(cheahat) tic la n n Ş (ahai) - "o, una" -> m.i n f t (ehâd) - "u

Cap !. vers. 8
91 Cap. 2, v¡’rs. 2
w Cap. 2. vers. ¡ 0
100 Cap. 2, vers. ! 0
 î^ n 'n ş t» ' : "slujitoarele tale", s. corn., pl., f., stal. constr. de la
(şifhoteika) n in s® ’ (şfahot) = "slujitoare, slugi", sg. "slujitoare,
slugă" := nnattf (şifhâ) + suf. pron., pers. II, sg., m..
ih a );

Versetul 14 :
°-io«n 14
(wayomer)
'r h : "ei”, prep. *7 (le) "la, către, spre" + suf. pron, pers.
(li) a î i r , sg., f., ¡1 (â) ;
W ’2 : "Boaz” ;
(boaz)
nui : "la vremea / tim pul'', *? (le) =• "la, către, spre" - s. com.,
(leet) sg., f., stat. constr. (forma contrasă de ia H ll’ (edet) =
"tim p") de la DI? (el) - "vreme, timp, anotim p", pl.
nereg. Q 'n ş (itirn) de ia verbul "a trecut, a m ers pe
lângă" = HIV (a d â ):
‘m n r : "mesei", s. corn., sg., rn., stat. abs., de la verbul "a.
(haokel) mâncat" - (ahal) + art. H ( h a ) ,
•'tîTa ; "apropie-te", Qal, imperativ, sg., f., de la verbui
(gaşi) contras: £.’/]] (nagâş) "s-a apropiat, a venit aproape" ;
'□ V i : "încoace, aici", adv. ;
(halom)
r: t :a "Kt i • . "şi m ănâncă" ;
(weahâlt)
: "din pâinea", prep. (mirt) = "din" -f art. H (ha) + s.
(min-halehem) com ., sg., m., stat. abs. ;
fita ? ! ; "şi înm oaie", Qal, perf. consec., pers. aii'*, sg., f., de, la
(wetavâll) verbul reg. "a înmuiat" ~ ^312 ( ta v ă l);
: "bucata ta de pâine", s. com., sg., f., stat. constr. de la
(pitek) "bucată, bucăţică, firim itură (de pâine)" ~ HŞ (pat) de la
verbul "a rupt " = n n ş (patât) + sui', pron., pers. aJ.IT, sg.,
f .,p _ (ek);
: "în oţet", prep. 3 (ba) "în” 3 (be) + s. com ., sg., m.,
(bahom eţ) stat. abs. de la verbul "a fi fermentat" = ţ>p n (ham ei) ;
: "şi a şezut", Qal, imperf. consec., pers. a IJ i\ sg., f., dc
(wateşev) la verbul "a şezut" « D E ^ jy a ş â v );

,0‘ Cap. 2, vers. 4

140
 1 Ş0 : "de partea“, prep. O (mi) = "de" + s. eoni., sg,, m., stat.
(rniţâd) constr., stat. abs. -> "parte" = "IX (ţa d );
D 'Ţ i Ş n • "slujitorilor"102;
(hakoţrim)
: "şi a întins / oferit / dat ei", Qal, imperf. consec., pers.
(wailbat-lâ) a l i r , sg., m., de la verbul reg. ''a dat. a întins, a oferit" =-
(ţavât) + prep. ‘p (le) = "ia, către, spre" + suf. pron.,
pers. aIIIa, sg., f., (ah) ;
: "bob copt, prăjit în spic"10'5, s. corn., sg., m., stal. abs.
(kaii) de ia verbul "a copt, a prăjit, a uscat" ~ H 7 g ( k a la ) ;
: "şi a mâncat", im perf consec., pers. a i i f , sg., f.. de la
(watokal) verbul "a mâncat" = (a b a l);
JJŞtŞ'Pll • "şi s-a săturat", Qal. imperf. consec., pers. alJT, sg., f„
(waiisba) de ia verbul "s-a săturat" = K Şţl (sabâ) ;
n n 'n i : "şi a rămas", Hifil, imperf. consec., pers. a lH \ sg., f.,
(watotâr) ap. de la “lfin (toter) de la T l i n (totir) de ia verbul "a
rămas" =•• n rP (y a tâ r), la Hifil -> "a lăsat să răm ână"10“' ;

Versetul 15 :

: "‘a s-a scu la t, rid icai" 1'1'' :

(w atâk om )
o p ? 1? "peutru a aduna, a strânge", P ici. «eru ndiv de la v erbul
(lela k é t) "a adunat, a stiângc" -- (lakar) ;
"şi a porun cii", l ’i d , iu siv c o n se c ., pers. a llí'1. sg ., rn.,
(wayeţâw) ap. de la n i î T (yeţavvc) de la verbul "a poruncit" = H l^
(ţaw â) ;
riî'3 : "Boaz" ;
(bóaz)

Kl* Cap. 2, vers. 5

IW Expresia se referă la “ boabe prăjite” , prin aceasta mţeiegându-se de către majoritatea
comentaiorilor boabe de grâu prăjite la o sursa de loc. accstea putând constitui o sursă de hrană de
moment.
,w Sensul este de “ a păstrai ccea ce a răi nas”, eventual pentru mai târziu, sens care se
adevereşte prin ceea ce se împlineşte în istorisire.
Cap. I , vers. 6
14!
 m y] : "slujitorilor săi", prep. fiK (et) = "pe, cu" + s. corn., pl.,
(et-nearâw) rn., stat. constr. de Ja ■HŞ3 (nearei) = "slujitori’’, pl. de
flexionare de la D n S J (nearfm) = "slujitori", la sg. "1Ş3
(nâar) -• "slujitor, slugă" + suf, pron., pers. a l lf , sg., m.,
yod-w aw T (yw)
"î o k ^ : "spunând", QaJ. gerundiv de la verbul "a spus" = ION
(lemor) (amar) ;
□3 : "de asemenea, şi", eoni. :
( iîâm )
r? : "între, printre", prep, ;
(bein)
□ n o . i?n : "snopi", ari. ¡1 + s. com ., pl., m., stat. abs. de la "snop"
(haornarfm) = ”1015 (omer) ;
: "să adune / să strângă", Piei, imperf., pers. aii'1, sg., f„
(î.elaket) de la verbul reg, "a adunai, a strâns" =• (lâ k a t);
îO?l : "şi nu", conj. 1 (we) = "şi" + adv. de negaţie H 7 (16) =
(welo) "nu" ;
n ia b D .n . "o ocărâţt, o faceţi de ocară", Hifîl, im p erf, pers. a lll“,
(tahlimuha) pl., m., de la verbul reg. (la Hifîl) "a ocărât, a rănit, a
făcut de ocară" : D (hikliro) + suf. pron., pers, alir’,
sg., f , 11 (ha) ,

Versetul 16 :

; "şi de asemenea", 1 conj. + conj. 02 (gâm) = "de

(wegâm) asemenea" ;.
: "scoţând, să scoateţi, aruncând, să aruncaţi", (1) Qal
(şol - tasolu) inf. abs. de la verbul"a îndepărtat, a scos, a aruncat" =
(şalăi) ; (2) Qal, im p erf, pers. a ii”, pl., m., de la
verbul b b tâ ( ş a lă i) ;
Sintagmă specifică lim bii ebraice penîru a întări o anum ită acţiune. A rată
necesitatea (trebuinţa) îndeplinirii acelei acţiuni ■■este alcătuită din inf. abs, + imperf.
(vezi şi 2.11)

(lâb)
^ rm rriP : "din înopi", prep. ]0 (min) = "din" + art. H + s. com,,
(m in-haţvatim ) pl., ni. stat. abs, de la HŞH (ţevet) = "legătură, snop" ;

m Cap. 2. vers. 2
142
 n rn y n : "şi sâ lăsaţi", Qal, perf. consec., pers. aii*, pl., m., d e ia
(waazavtem) verbul "a lăsat, a părăsit" = 3Î1’ (a z â v );
: "şi să adune ea", Piei, perf. consec,, pers. a l i f . sg., i..
(weliktâ) de la verbul reg. "a adunat, a strâns" = Bpţ? (iâkat) ;
rn ~ n y :n : "şi să nu o ocărâţi, mustraţi pe ea, să nu-i reproşaţi ei",
(welo-tigaru-vâh) conj. 1 (we) •- "şi" + adv. de negaţie (16) = "nu" 4
Qal, imperf., pers. a l f , sg., f. de la verbul "a mustrat, a
reproşat, a ocărât" = *1ÎJ3 (gaâr) + prep. 3 (va) = "cu, în"
(3 - be) + suf. pron., pers. allT , sg., f., (âh) ;

V ersetul 17 :

np^ni : "şi a adunat"107 ;

(watelaket)
rnto ; "în câm p"10* ;
(basade)
: "până seara", prep. ~1V (ad) :r "până" + s. corn., sg., m,.
(ad - haârev) stat. abs. "seara” •- 37)? (erev) ;
îD'înni : "şi a bătut, scuturat, tr e im i" , Qal, imperf, consec.,
(wafahbi.it) pers. a lir 1, sg., f„ dc la verbul "a treierat, a scuturat, a
bătut" 1 ¡2311 (haviit) (cu sensul că le-a bătut pentru a
Îndepărta coaja bobului, teaca) ;
nx : "pe", prep.
(et.)
n & şb -yM : "ceea ce a adunat ea", pron. rel. + Piei, perf., pers. allP1,
(aşer-liketa) sg., form a corectă HISp1? (liktâ) de la verbul reg, "a
adunai, a strâns" -- LOp1? (iâkat) ;
nŞl' a los!
r , n 10') ;
\T 1
(wayhi)
rîE',îi3
T <• ;
: "cam o elâ", prep. 3 (che) - "ca, aprox., cam." +■ s.
(cheefâ) com., sg., f.. stat. abs. ;
Dn'Ufef : "(de) boabe de o rz"no ;
(seorim)
 Ex. 11.

11. i . Vocabular

Nâ>3 (naşa) a se ridica

T IJ (iyr) oraş, cetate
H K ! (raa) a vedea
NIT (vata) a scoate
UŞă? (sova) saturaţie, saturare, abundenţă, belşug
'J2& (sava) a se satura
n ' 3 ^ Îeifo) unde ?
O r (yom) zi, astăzi
(an) unde, încotro
T Ş H (hichir) a m ilui, a prim i, a respecta
■’H (hai) viu
□Ife1 (karav) a ti aproape, a se apropia
*7*0 (gaal) a răscumpăra, a răzbuna, a izbăvi
KIH (hu) el
*?jO (goeO răscum părător, răzbunător, ruda cea mai apropiată

1! .2. Text

'xslrn nK nntan Tyn num ‘K&m18

n's^ nrrten rfr
.. t ";
:iim&a nnnin—
r v ~
ns n*? -înm
r ; r « r • v •• r î v • ~

nî5a Anton*? iarn ^-ra ,?}t‘?b \ t n^rnjsn 'dî-t? m pi

dvţi iar ^fo*j hşşk 't^şn □# im n i aiisi; \inâHT"i#K
° 'im “nirr^ > m •n-ra nnW? notfni20 :n?3
n o n 'i]^ rmp '«in nŞ im ’n\ D^n&xnKi nur«"1?
mri -uipşaa &n*n' bmr\-nx

144
 11.3. A naliză

V e r s e tu l 18

rà m : "şi s-a ridicat", Qal, imperf. consec.. pers. alli *. sg., f.,
(vvansa) de Ja verbul "s-a ridicat" = (nasâ) ;
râ m : "şi a ven it"’“ ;
(watavo)
T 'iîn : "(în) cetate, oraş", art. H + s. corn., sg., m , stat. abs. ;
(hair)
NHDÎ : "şi a vrut să vadă", Qal, iusiv consee., pers. a l i f , sg., f.,
(wateré) ap. de la n K “1î1 (tiré) de Ja verbul "a văzut" - n î H (raă) ;
n n im : "soacra ei", s. com., sg., f ., stat. constr. de la n ic n
(harnotâh) (hanéot) « "soacră" + suf. pron., pers. a lli“, sg., f., .1 ,
( ah) :
DK : "pe", prep. :
(et)
. "ceea ce ad u n a se "'u ;
(aşer-likăta)
« ş im : "şi a scos", Hifii, imperf. consec., pers. cilii“, sg., f„ ap.
(watoţe) de la îO Ş ln (toţi) de la veibul "a ieşit" = (yaţâ), "a
scus" = îO Ş in (hotf) -> hifii ;
n ^ -jn n i : "şi a dat ei". Qal, imperf. consec., pers. aUT, sg., f.. de
(watiten-lâh) la verbul dcf. "a dat" = ]I1] (natân) + prep. *? (la) = "la,
către, spre" f? ) + suf. pron., pers. aIIIJ, sg., f., H (b) ;
FiK : "pe" ;
(et)
n n n in n E m ; "ceea ce ii lăsase să-i rămână, ceea ce îi rămăsese",
(aşer-hotira) pron, relativ + Hifii, peri., pers. a lli‘‘, sg., f. (forma
corectă - r îT f l in (hotira)) de la verbul "a rămas" --
(yatâr) ;
: ; "de la săturarea ei", prep. ■ "de la (] 0 ) + s. com.. sg.,
(misavah) m., stat. constr. de la ¡32® (seva) - "saturaţie, saturare,
abundenţă, belşug", de la verbul "s-a săturat" «
isavâ) + suf. pron., pers, a l l l \ sg., f., H (ah) ;

Cap. 2. vers. 3
,IJ Cap. 1, vers. i 7
145
V e rse tu l ¡ 9

i o x 'n i : "şi a zis"11” ;

(watomer)
rt? : ei
(lâ )
n n io n : soacra ei
(hamotăh)
n îw ; "unde", adv. interogativ ;
(eifo)
iwr : "ai adunat". Piei, perf.. pers. a lla, sg., f„ de ia verbul
(iikâtet) reg. "a strâns, a adunat" •- BP*? (iâk at);
n rn : "astăzi, în această zi”, art, ¡1 -> cu valoare de pron.
(hayom) dem. + s. corn., sg., m., stat. abs. ;
mKi : "şi unde", conj. 1 (we) - "şi" + adv. interogativ (ân)
(weâna) - "unde. încotro" (contras din ’¡’’.Ş (âyn) - indică direcţia,
locativ) + H r (a) -> H (hei) paragogie :
rrfiw : "ai lucrai / iacu l"1 ;
(as/t)
: "să ile", Qal, iusiv, pers. allT’, sg., m., ap. de la iTjT
(yhi) (ihve) de ia verbul def. "a fost" = HY? (hayă):
: "prim itorul tău, cel ce te-a miluit ", Hifil, part., sg., m.,
imachirek) de la verbul la Hifil "a milui, a primi, a respecta" = T Ş n
(hich.il.) + suf. pron., pers, alT*, sg., f , p_ (eh)
p-nn : "binecuvântat". Qal, part. pasiv, sg., m., de la verbul
(baruk) reg. "a binecuvântat" 'ŢŢ3 (barâk);
IM : "şi a povestit, a vrut să povestească", Hifil, iusiv
(wataghed) consec., pers. a l l l \ sg., f., de ia verbul (la H ifil) "a
povestit, a spus" = T 2 H (highid) ap. de la T 3 H (ta g h id );
nnitan1? : "soacrei ei"J1' ;
(iahamotâh)
: 'pe la", prep. ;
(et)

1,1 vezi Cap. 1, vers, 8

114 Cap, 2, vers. 2
1 Cap. 2 , vers. !8
116 Cap, 2. vers, H
11' Cap, i. vers 14
îinâM? © K : "ceea ce făcuse (a făcut) ; cine, care a făcut /a lucrat",
(aşer-astâ) pron. relativ + Qal, peri., pers aIIIa, sg., f-, de la verbul
"a făcut, a lucrat" = H&JJ (a s á );
1DŞ : "cu el", prep. DŞ (ini) = "cu" + suf. pron., pers. aJU'1,
(imo) sg., m. 1 (o) ;
i m 'm : “şi a zis” us ;
(watóm er)
D2* : “num ele” , subst. com., sg., m., stat construct, in stat
(şem) abs. tot num e ~ (şc m );
EPKH : "bărbatului", art. H (ha) + s. corn., sg,, m„ stat. a b s . :
(haiş)
; "care", pron. relativ ;
(aşer)
'‘n 'p y : "am lucrat", Qal, perf., pers. I, sg., de la verbul "a
(asiti) lucrat, a făcut" - n&V ( a s á ) ;
lü ü : "cu el", vezi mai sus ;
(imó)
□ÍTI , "astăzi, în această zi", vezi mai sus ;
(hayórn)
îif a : "Boaz" ;
(bóaz)

Versetul 20 :

I S K 'n i . "şi a z is " 11" :

(watómer)
■'tpitt : "N aom t"1 ,
(Naomi)
Fin’? ? 4? : "nurorii ei", prep. 7 0*0 ~ "la, către, spre" + s. corn.,
(lehalatâ) sg., f., star. consir. n ? 3 (calat) de la (cala) - "noră"
TJHB : "binecuvântat"1"1 ;
(barúk)
fí-in : "el", pron. pers., pers. alIF1, sg.., rn. ;
 ruT*? : "de către D om nul", prep. *? (le) = 'de către (aici), ia"*s.
(layhwâi pru l ;
-M : "care", pron. relativ ;
(aşer)
n rr^ : "nu a părăsit", adv. de negaţie + Qal, perf., pers. a fli“,
(lo-azâv) sg., m., de la verbul "a părăsit" = 31V (a zâ v );
iicn : iubire, graţie, milă, de la “10n
(hasdo)
D ^ jvnnţţ : "pe cei vii", prep. HK (et) = "pe" + art, H + subst., pi.,
(et-hahaim) m., stat. abs., sg. -> Yt (hai) = "viu" ;
□mŢm] : "şi pe cei morţi", conj. 1 (vve) = "şi" +■ prep. HK (et) =
{weet-hametim) "pe" + art. ii + Qal, part. activ, pi-, ni., de la verbul "a
muri" = ÎT12 (m u t);
i. ■ ■ ii ¡23
XK'm. : şi a zis ;
(watomer)
„ - ,,r .y
& : ei
(¡ah)
V îi : " N aom i" 1' ‘ :
(naomi)
3i“lp . "aproape", adv., sg., m., de la verbul reg. "a fost
(karov) aproape, s-a apropiai" = (k a ra v );
rf? . "nouă", prep. *7 (la) = "la, către, spre", (*P) + suf. pron.,
(lanu) pers. i, pi., Q t ( ă m i) ;
K!\V! : "bărbatul", art. H - valoare de pron. dem. 4 s. corn., sg.,
(haiş) rn., stat. abs. ,
: "una dintre rudele noastre cele mai apropiate”, prep. Ş
(migoalerm) (rai) -- "din" + Qal, part. activ, sg., m., (*?K'3 (goe.!))
de la verbul "a răscum părat, a răzbunat, a izbăvit"
(gaâl) + suf. pron., pers. I., pl„ ^ (enu) ; aîte
m anuscrise folosesc (m igoaleynu) -> adică la
pl., m. ;
îffl : "el", pron. pers., pers, alIF’, sg,, m. ;
(hu)

Cap. i, vers. 8
Ibiik-m
i?! Cap 2. vers. 2
1 ’ i ’’ar' I. vcis. j
 Ex. 12.

12.1. Vocabular

(davak'.i a se uni cu,a se lipi de

□K (im) când, dacă
n*73 (cala) a term ina, a com pleta, a sfârşi
31ES (tov) a fi bun, a fi plăcut, a fî agreabil
n a n (hita) grâu, bob de grâu
T Ş D (kaţir) seceriş
KiT (vata) a ieşi
1/23 (paga) a ocărî, a răni

1.2.2. Text

Q'imn-m 'bx n ip îp 3 oa annnKian n n nţşK'nf1

nx -i^roş ’~m ■ppain
v n iiv r ^ '^ d ^ n itD n n * ? ? n n _ * w i p t f r n 2i
uşbb 'vj'£ nni?]ş pznni23 nm rn&ş ^3~waş,i «Si
n^rif crtam 0 -pşpi an'i^n -Tşp nî‘?:r”m
:nn1»rranK
r ;

12.3. A naliză

Versetul 21 :

u - ' . m!2C>
-ipK ’rn .: şi a Zis
(watom er)
nn : ’’R ut” 127 ;
(rul)
: "m oahita,,i;'
(hamoaviâ)

156 Cap 1, vers. 8

Cap. 1, vers. 4
m Cap. i , vers 22
149
 □2 : "de asemenea, şi", conj. ;
(gâm)
~T : "căci / chiar a zis", conj. ' ? (chi) = "că, căci, chiar"
(chr-arnâr) Qai. p e r l, pers. aJII“, sg., rn., de la verbul "a zis" = "ION
(a m â r) :
■’'?« : "mie'', prep, (el) - "la, către, spre" 1- suf. pron,,
(eiii) pers. I, si. \ (âi) ;
D ^M n -D L ' : "cu slujitorii", DX? (iro) = "cu" + art. ,H + s. cobi.. pl„ m .,
(im-hanearim) stat. abs. de la "slujitor" = 1V2 (nâar) ;
’' T i t â x : "care sunt ai mei, pe care-i am", pron. relativ + prep. *7
(aşer-ii) (le) = "la, către, spre" + suf. pron., pers. I, s g ..1 ( i ) ;
: "să te lipeşti / uneşti", Qal, imperf., pers. 11, sg., f. + ]P
(iidbakin) (m in) paragogic, de la "'pŞin (tidbeki) de la verbul "s-a
unit cu, s-a lipit d e” = ’>¡21 (davăfc) ;
; "până", con], ;
(ad)
•■to-DK . "ce vor lem tina", conj. DK (im) ' "când, d acă”,
(im-chilu) sintagm ă DK !!J (a d -in i): "până ce" -t- Pici, perf., pers.
pi. de la verbul "a term inat, a completat, a sfârşit"
(cala) :
m : "pe", prep. ;
(et)
: "tot secerişul", vezi 1. ! 9 (pt *73 (col)j + art. H + s,
(col-hakaţir) corn., sg., m „ stat. abs. de la verbul reg. "a secerat" =
(kaţâr) ;
■’‘pnţy'K : ’’care îl am ”, vezi mai sus :
(aşer-li)

Versetul 22 :

„ • ■ rt-W
TSfc'm şi a zis
(waiomer)
'ş m
(riaom i)
n rr^ K : "lui Rut. către Rut", prep. le ) (ei) -i: "la, către, spre" + s
pr
¡31) ;
(el - rut)

l' <) Cap. !. vers. S

 : "nora sa", s. com ., sg., f., stat constr. de Ia "noră" =
(calată) (cala) + suf. pron., pers. a l<! . sg., f., r \ T (ah) ;
2Î!2 : "bine", adv. de la verbul "a fi bun, plăcut, agreabil" =
(tov) ( to v ) ;
"'HŞ : "fiica mea", s. com ., sg., f., stat. constr. de la fl3 (bat) =
(biţi) "fiică” + suf. pron., pers. I, sg., \ (i);
•»3 : "căci", conj. ;
(eh i)
: "vei ieşi", Qal, imperf.. pers. a lf , sg., f. de la verbul "a
(teţi) ieşit” N ^ t .y a t â ) ;
rn n K rD lJ : "cu slujitoarele lui", prep. QÎ3 (im) = "cu” + s. com., pi.,
(im - naarotâw) f., stat, constr. de la nlHŞ3 (naarot} = "slujnice,
slujitoare", sg, r n i|3 (naarâ)r "slujitoare, s lu jn ic ă " ;
: "şi nu", conj. 1 (we) ; "şi" -t adv. de negaţie K"1? (16) ---
(welo) "nu" ;
p 3 _W 3Ş‘l. : "te vor ocăra / răni în (pe) tine", Qal, im p e rf, pers, a lf ,
(ifgheu - vâh) pi-, m., de la verbul "a ocărât, a rănit" « 3733 (paga) +
prep. 3 (va) = "în" (3 ) + suf. pron., pers. aii11, sg. \> (a h );
r r \$ 2 : "în câmp, ţarină"131' ;
(besade)
"T O : "alt"152:
(aher)

Versetul 23 :

T ţŞ in i ; "şi s-a lipit", Qal, imperl, cons.. pers. a111J. sg., f. de la

(watidbâk) verbul reg. "s-a unit, s a lipit de" - ^ 3 1 (davâk) :
n1"lJ?33 : "cu slujitoarele", prep. 3 (be) "cu" + s. com. , pl. , f, ,
(benaarot) stat. constr. , sta! abs. pl. nV"1î?3 (naarot) -> sg. «T1ÎJ3
(naarâ) = "slujitoare" ;
rţJ'3 : "B oaz"1*’ ; ’
(boa/)
tOp/ţ* : "pentru a srange. aduna"134 ;
(lelaket)

Cap, 1, vers 4
Cap, 2, vers. 8
îbidenr
vezi, C-ap 2, vers. I
 ni*?Ş W : "până la terminarea", prep. 1Ş (ad) - "până la" + Qal,
(ad- ciot) inf. constr. de la verbul "a terminat, a sfârşii, a
com pletat" = r f e (cala) ;
: ''secerişului", s. com., sg., m., stat. constr. de la "PŞjJ
(kţir) (kaţir) -• "seceriş” de la verbul reg. "a secerat" =
( k a ţâ r) ;
: "orzului (boabelor de orz)", art. H + s. com., pi., f.. stat.,
i baseorim ) abs., sg. rn'Sîâ? (seoră) = " o r z , bob de o rz” ;
T 'ip -l : "şi secerişului", conj. -1 (u) = "şi" (] (we,)j + s. com ., sg.,
(ukţir) m., stat. constr. de ia (kaţir) ~ "seceriş" ;
□ m i : "grâului (boabelor de grâu)", art. H + s. com., f., pi.,
(hahitim) stat. abs., sg. Htpn (hitâ) = "grâu, bob de grâu" :
; "şi a şezut / stat", Qal, imperf consec., pers. allT', sg..
(wateşev) f., de la verbul "a stat, a şezut" - ZSÎf'iyaşâv);
n n te r r n K : "eu soacra ei", prep. DX (et) = "cu"l3,:
( e î .ham otah)

E x . 13.
13.1. Vocabular

(bikeş) a căuta, a cere

HW / n i] (nuah, noah) a se odihni, a se aşeza (cu casa)
UE 1 (yatav) a îl bun, a fi bine
m t (zara) a vântura, a alege
■pj (goren) arie
'¿n-! (rahaţ) a (se) spăla
TJ-10 (suk) a (se) unge, a (se) num i (pe)
lPŞ) (sim) apune
n b D p (simla) haină, îmbrăcăminte
T T (yarad) a coborî
n n tf (şata) a bea

; 4 Cap, 2, vers. 15
13;> (vvatâşav e l ) : "şi s-a întors la", Qai, insiv, pers. aili', sg., f„ de la verbul "s-a întors,”
= 2it5' (şuv). + ‘« ţ (el) = "ia, către, s p re ", prep. A se vedea şi forma din Cap. 2, vers, 18, întrucât
expresia din text se repetă, iar provenienţa (ie la verbul 3tâ(şuv) este sugerată de unele manuscrise
ale textului, pentru o mai clară exprimare ;
 (şakav) a se culca, a dormi
D ip a (m akom ) locul
□£* (şam) acoio
(gala) a descoperi
HIŞ (ţiva) a ponuici

13.2. Text

ntfş niDO ■rfrtfjwg ■»na nnim ^i?;t 7b im W

rnini?rnk n^n i ţ x u n W ö w'i iÂn nnVf
ro a fih f d d i T ’r. r ,e ~r rtn *3 : ' r ht -; bt n- □ ■ *n t t f•c n** ]\*.•i r m rrir K Îrrn a n

m b^iv •pan yby •‘nrfrofc

i m 'olpsarnK nuiy iiDţş, v r f îhw*?! to, k1?
ib >m i ^nnD^'i rn^riö nbri nra-i uţ~2^\
:n fo . y& n ^ 'n n i b 'k ^ ¡t* ? k n o x ’F n 5' r f t o n n m ri$

m n i a n n n iŞ 'iB 'K " ¡ o s t o m pan u f ? ] 6

13.3. Analiză

Verseiul 1:

n a ^ T l] : "şi a /.¡s"1'*’ ;
(watomer,;
‘6 : "ei1,1!/ ;
ii 6)
‘'Ü V\ : "N aom i"138 ;
(naomi)
" in te rj : "soacra e i"1'”
(ham otăh)
"'HŞ : "fiica m ea"'41'
(biti)

l:b Cap !, vers. X

Cap. 2. vers, 2
v. !p i . •! r L
 : "oare nu (ar fi bine să", adv, interog. H (hă) = "oare" +
(halo) adv. de negaţie fî"1? (16) = "nu" ;
p V ltfp Ş K "să-ţi caut eu", Piei, imperf., pers. ], sg., de la verbul
(evakeş - lâk) reg- "a căutat, a cerut" ¡#{53 (bikeş) + prep. (lâ) = "ia,
către, spre" (*?) + suf. pron., pers. a ll‘\ sg., f. ^ (a h );
n l3 0 : "(un) loc de odihnă, casă unde să te aşezi", s. com., sg.,
(m anoah) m ., stat. abs., de Ia verbul "s-a odihnit, s-a aşezat (cu
casat" = Hî3 (nuah) / n1î ( n o a h ) ;
“IfiP’îţ : "care", pron. relativ ;
(aşer)
: "să-ţi fie bine", Qal, imperf., pers. a l l f , sg., m„ de la
(jvtov-lâk) verbul "a fost bine, bun faţă de" - (yatâv) + TJ1? .
vezi mai s u s ;

Versetul 2 :

nm n. : "şi acum", conj. 1 (we) ‘ "şi" + adv. :

(weatá)
., i4 i
; oare nu ;
(haló)
tifa : "Boa/.104- ;
(bóaz)
■pnnşn : "ruda noastră", s. corn., sg., f., stat. constr. de la ( f )
(modatánu) n y iiO (m odâat) = "prieten, cunoştiinţă, rudă", (m) ->
1?"71£2 (m odâ) de la verbul "a ştiut, a cunoscut" = I7T
(yadiî) + suf. pron., pers Í, pL, ■)] ( â n u ) ;
: "care", pron. relativ ;
(aşer)
rPT i : "ai fost", QaJ, perf., pers. aJJa, sg., f., de la verbul def.
(haiyt) "a fi" = rf'H ( h a y o );
în ra rriK : "cu slujitoarele lui", prep. J1K (et) - "cu" + s. corn., pl.,
(et - naarotăw) f., star., constr. de la JlillJ] (naarót) = "slujitoare" -> la
sg. r n ş j] (naarâ) = "slujitoare" + suf. pron.. pers. allí*,
sg., m., ]';(ân) ;
w rrn şn : "iată el", interjecţie t pron. pers,, pers. a l lf , sg., m. ;
(lime - hú)

' Cap. 2. vers, 2:

Cap 3, vers, 1
' Cap. 1, vers. 1
 rn'r : "vântură, alege", Qal, part. activ, m., sg,, de la verbuî "a
(z.ore) vânturat, a ales" = rP Î (zară) ;
p 'r n x : "pe arie", prep. + s. corn., sg., f., stat. abs. ;
(eî - goren)
i, 143 .
u'-fiito: n“ "orzul
(haseorim )
n T^ ; fn - "în această noapte / la noapte"
(hai ăi la)

Versetul 3

n: ^; n- n ; : "şi spală-te", Qal, perf. consec., pers. sg., f.. c!e la

(werahâţi) verbul reg. ”s-a spălat" = ( ra h a t) ;
TOCI
; r - r
: "şi te unge", Qal, perf. consec., pers. a ii“, sg., f., de ia
(wasâkt) verbul "a (se) unge, a numi (pe)’’ = (suk) ;
Fia&n
: : - ; : "şi pune-ţi", Qal, perf. consec., pers. al!3, sg., f., de la
(wesâm t) verbul "a pune" = W'fŞ ( s im ) ;
: "hainele tale", s. corn., f„ pl., stat. constr. de la
(simlotuih) (smalot), sg, (simlâ) = "haină, îm brăcăm inte" •
suf. pron., pers. a lla, sg., f., ’?p__ ( â ik ) ;
: "pe tine", prep. b ş (a!) = "pe, peste" + suf. pron., pers.
(alâib) alÎJ. sg., f , |T . (âih) ;
\n -m
• ; - r;
: "şi cobor", Qaî, perf. consec , pers. I, sg., de la verbul
(vveyarâdti) "a coborât’’ --- T T (j-arad) .
’D'3H : "aria", aii. ¡1 •+ s. com., sg., f , stai. abs. ;
(hagoren)
'î n m b t t ; "să nu te Iaci (laşi) cunoscuta", adv. de negaţie ‘W (ai)
(al - iiwade) - N ifal, imperf., pers. a i i ’, sg., f , de la verbul "a ştiut, a
cunoscut" = B T i y a d â ) ;
: "bărbatului", prep, *7 (la) • "la, către, spre" h s. com..
(laiş) sg., m., stat. abs. ;
-ţy "până" ;
iad)
irfpş : "a term ina ei / termină el", Qal, inf. constr, de ia verbul
(caloto) "a terminat, a sfârşit, a com pletat" - r f e (caia) + suf.
pron., pers. a lli“. sg., m., 1 ( o ) ;

' Cap. 2, vers, 23

‘*4 Cap. !, vers 12
’ n i T I (w eyaradt) i (să) cobori". Qal, perf, consec.. pers. aii", sg., f., de ia acelaşi verb :
! 55
 : "de m âncat, a m ânca”, Qal, gerundiv de la verbul "a
v:
í'leekól) mâncat" = *7?« (a h á l) ;
n i n s: e• i: ; "şi de băut (şi a bea)", conj. 1 (we) = "şi" + Qal,
(weliştot) gerundiv de la verbul "a băut” = nnBf (şa tâ );

Versetul 4 :

TH : "şi să fie", Qal, iusiv, pers. a llí'1, sg., ni., ap. ÎTVP de la
(\vihi) de la verbul def. "a fi" = nN-! ( h a y o ) ;
: "când se va culca el", prep., 2 (ve) = "în, cu" (3 ) +
( veşakvO) Qal, inf. constr. (3 3 tf (şabv)) de la 2'D p (şhov) de la
verbul reg. "s-a culcat, a adormit" = fşakav] + suf.
pron., pers. aIIIrf, sg., m. i ( ó ) ;
: "şi să afli", Qal. perf. consec., pers. a lf , sg., f„ de la
(weyadaât) verbul 2 1 \(y a d â ) ~ "a ştiut, a a f la t" ;
□ ip ă n -n x : "locul“, perp. Î1K (et) = "pe” + art. ij + s. com., sg., m.,
<ct - ham akóm) stat. ab.s. ;
: "care", pron. relativ ;
(aşer)
DW'~23p] : "doarme, s-a culcai acolo", Qal, irnperf., pers. allí'1, sg.,
(işcav - şam) rn,, de Ia verbul reg. “s-a culcat, a adormit" =
(şahâv) +■ adv, (şâm) " a c o lo " ;
: "şi vino, să vii", Qal, perf., pers. aJiJ, f. de ia verbul "a
(uvât) veni" ~ X 13 (b ó );
n^ai : "şi descoperă, să descoperi", Piei. perf. consec., pers,
(weghilit) aJIa, sg., f, de la verbul "a descoperit" = H1? ] (gala) ;
TTi r a ,n. a- : "ceea ce se află pe picioarele lui", s. com., pi., f., stat.
(marghelotâw) constr, de la r f a n O (raarghelót) ■> sg. -> m arghélet
n b n a de la (réghel) = "picior" ;
'W ? B 1 : "şi m ă culc", Qal, perf. consec., pers. i , sg., de la
(w eşahâvti)146 verbul reg. "a adorm it, s-a culcat = (şa b â v );
w m; : "şi el", conj. 1 (w e) = "şi" + pron. pers., pers. a lIIa, sg.,
(wehú) m. ;
“IT - : "va zice / spune", Hifil, iniperf., pers. alIT“, sg., m., de
(yaţţhid) la verbul la Hifil "a zis, a spus" = T 3 H (h igh id );
' * : "ţie", prep. *7 (la) = “la, spre, către” *7 + suf. pron,
(lók) pers. ?;!!“. sg,, f. Tj_ (a k );

146 »■',( weşabâvt) : "şi culcă-te", Qal, peri. consec,, pers. a lf, sg., f , de ia aceiaşi verb
156
 flN : " p e ', prep. ;
íet)
10« : "care, ce", pron. relativ ;
f aşâr)
T to ri : "să faci", Qal, imperf,, pers. a i i ’, sg., f ., + ] (nun)
(laasin) paragogic de ia verbul n f r s (asá) - "a fă c u t" ;

V ersetul 5 :

■iDKrii "şi a z is”14' ;

(wasómer)
•7 ^ "ei. către ea", prep. (el) - "la, către, spre" + siif. pron.,
(e'éiha) pers. a lli”, sg., f„ ( h a ) ;
"?'3 "tot", s. corn., sg., m., stat. abs., vezi 2.1 1 . ;
(coi)
■'“lîSis'n—lîtfK "ceea ce ai zis", pron relativ" + Qal, imperf., pers.aii",
‘ ! V 'î4 S
(aşâr - rornrii ' sg., f., de la verbul 1 0 X (amar) = “a zis1’
n£» u k : "voi face", Qal, imperf., pers. 1, sg., de la verbul "a
(cesé) iacul" = nţJV (asá) ;

Versetul 6 :

■rnni : "şi a coborât”, Qal, imperf. consec., pers. a lll“, sg... f.

(V'arércd) de la verbul ' a coborât” -- "TT
. „ ■ ,,I4'I

(hagóren)
fcşn i : "şi a făcut”. Qal. tusiv e u n s c e .. pers. a lll'1, sg ., f.. ap, dc
(watâas) ia n&iîH (ta a se ) dc la vei l>ul "a făcut" n &V (asaj ;
732 : "toiul" ;
(chekúl)'',u
; ''ceea ce", pron. relativ ;
(aşer)
nm ş : "(i-)a poruncit ei", Fi el, peri'., pers. ulii'1, ss>,, f , (HOli*
(tiwata) (ţiwta) ~ forma corectă) de la verbul "a p oruncit'’ - HIŞ
(ţiva) <- la Piei ;

Cap. f . vers S
‘4f>' ‘pK (dai.) : m ie“, prep ic!,)' "ia. către, spre” + sui. pion . pers. I, sg.
I*v Cap 3, vers 3.
1 ^(cciS'; Ş - pi cp : "ca. precum, după" *73 -> vc/.i 2 !!
157
 rmion SOiîct ¿1 CI'..¡îi
(hamotâh)

Ex. 14

14.1, Vocabular

3ŞT (yatav) a fi bun (bine)

3*7 (lev) inim ă
H*ij3 (kaţe) sfârşit, capăt, limită
.113jSJ (arema) m orm an, stog
£ 0 ^ (lut) a învălui, a acoperi, a ascunde
ÎD“7 (lat) ascuns
IO4? ? (vaiat) pe ascuns
n i} (gala) a descoperi
'"JH (haţi) jum ătate, parte, porţie
lin (harad) a trem ura, a se speria, a se înspăim ânta
HŞ1? (lafat) a se întoarce, a se răsuci
■’P (mi) cine ?
ItpK (ama) slujitoare, slujnică, iată de casă
â n a (paraşi a întins m âinile
1CH (hesed) m ilă, bunătate
11£yî^*~i (rişon) prim a (oară)
ICTŞ (bahur) tânăr
b j (da!) sărac
11£fi? (aşar) a fi bogat
n n y (ata ) acum
K T (yare) a se teme. a-i fs frică
i m ' (şaar) poartă
(am) popor
*7%1 (hail) puternică, vitează, curajoasă
FlK (at)
 14.2. Tex!

nmvn n ş fp n işvb « '3 *1 nb 2^1 W » ! ri?'n ^ M 7

■ n . n»i n ^ > n ° ^ n ş ° '^ f r n ^ ñ b i m K 'ziF ti

hm ~ ' ş “n a ^ f :rrf? a iü n a i» ' n tfa n?m n şŞ »i t ^ n

->3 ^nm~bu ct o 3d n fin s-i ?in o *t n n

¡ , t “ i ',• r • t ; M r i v t ■;
^ d '] k mm) > ?

ih rm n ?non rm ^ n “Tizi 'm ir*? m r m s

I - t !»»*•* ; ; "• •» » * t ** * T *
iD iO f1:nm v ”

r c 'm - D Ş } * ? !td k o -n v m n '■ n n #

'ş n V » ^ ‘r n f c , y ş “• n o s î r " i m V s ^ t f t ^ ''F i a n n y f

:m b 'n n tfa ^ -^ y i r o '- i

!4.3. Analiza

Versetul 7 :

‘PDK"! : "şi a máncaí", Qal, imperf. consec., pers, a lI!a, sg., rn.,
(wavókal) de ia verbul "a m âncat'1= ‘PDX (ahal) ;
ry'zi : "Boaz" ;
(búaz)
nî s; n'•~ "şi a băut", Qaj, imperf, consec., pers. a l i f , sg., m„ ap.
(wayesté) de la nnfi?’l (işte) de la verbui "a băut" = n n ííí ( ş a tâ ) ;
n tp " ! : "şi a fost bună", Qa), imperf. consec,, pers, a llí8, sg.,
(waivtâv) m., de la verbul "a fost bun, bine" = 3ET (yatáv) ;
ii? : "inima lui", s. com.. sg . m.„ stat. consti. de la "inimă" -
(libó) j h (lév) + suf, pron., pers. allí'1, sg.. m. 1 (ó) :
K'3’1 : "şi a venit", Qa!, imperf. com ee.. pers, al 11“, sg., m., de
(wayavó) la verbul "a veni" = KÍ3 (lx>) .
33K?'1? ' "sâ se culce, pentru a se cuica", Qal, gerundiv de la
(liscáv) verbul reg. "a adormit, s- a culcai” ~ 3 3 ® ’ (şahâv) ;
(T i p 3 : "în capătul", prep. 3 (bi) =••• în, cu" {3 (te )) + s. com.,
(bikté) sg., m., stat. constr. de la HţijJ (ka{é) ’’sfârşit, capăt.
limită" ,
nonyn : "mormanului, stogului”, an. H + s, com ., sg., f„ stat.
(haaremá) abs. ;
N 'n n i : "şi a venit", Qal, imperf. consec., pers. a l l f , sg., m., de
(watavó) la verbul ’ a veni" = K Î 3 ( b ó ) ;

1 59
 £0^5 : "încetişor, uşor. pe ascuns", Qal, part, activ de la verbul
(valăt) "a învălui, a acoperi, a ascunde" = EH1? , prep. 3 (va) > 3
(be) folosită ca adv. =. "pe" + (Jat) - ascuns" => CD1? ?
(valât) = "pe ascuns” ;
*73ni : "şi a descoperit", Piei, nisiv, pers. aJif', sg., f., ap. de ia
(watgâl) r h \ n (legale) de la verbul "a descoperit" = ¡1*72 ( g a la ) ;
: "ceea ce era pe picioarele lui", vezi 3.4. ;
(margheJotâw)
2 # 'r n : "şi s-a culcat", Qal, irnperf. consec., pers. alIT', sg., f.,
(watişcâv) de la verbul reg. "s-a sculat” = 3 3 # (şa k â v );

Versetul 8 :

''•T.! ; "şi a fost"1'-’" ;

(wayhi)
: "în jum ătatea / m iezul nopţii", prep. 3 (bâ) ="în" (3 ) +
(bahaţi) s, eoni,, sg., m.. stai. constr. ; stat. abs. tot 'Ş n (haţi) ■=
"jum ătate, pane, porţie" ;
: "nopţii"lvl ;
(halâyla)
”n . n i! : "şi s-a speriat, a trem urat", Qal, irnperf. consec., pers.
(wayeherâd) a fli“1, sg., m., de ia verbul "a trem urat, s-a speriat, s-a
înspăim ântat" := T T ! (harâd) :
: "bărbatul"1"4 ;
(haiş)
n •’s r^ i : "şi s-a întors, s-a răsucit", N ifal, irnperf. consec., pers.
(wailafet) a î l f , sg., m., de la verbul reg, "s-a întors, s-a răsucit" =
flŞ 1? (iâfat) ;
rm i : "şi iată", conj. 1 (we) "şi + interj. HŞH (hine) = "iată" ;
(vvebine)
n rm • : "(o) femeie", s. cam ., sg., f., stat. abs. ;
(işâ)
: "care domnea, dorm ind". Qal, part. activ, f., sg., de la
(şohevet) verbul reg, "a dorm it, s-a culcat, s-a întins (pe pat)" =
3 ? t f (ş a h â v );
•p n ^ n o : " p e / Ia picioarele lui"15 ’ ;
(marghelotâw)

lv Cap, !, vej's, 1,
!5J Cap. I, vers, 12
04 Cap 2, vers, 20
160
Versciuî 9

: "şi a zis (ei)"i5/ ;

(w ayom er)’J
râp e : "cine (eşti) tu", pron. interog. + pron. pers., pers. a lf .
(m i - ât) sg., f. ;
HpK'Fll : "şi a zis (ea ) " " 0 :
(watomer)
■'Ş3K ■Vii”, pron. pers., pers. 1, sg. :
(anohi)
nn ' "Hui" ;
(n it)
n n o is : ’’slujitoarea la", v com., sg., f , stat. constr. f n e ş
(amateha i (amât)) de la HOK (amâ) = "slujitoare, slujnică, fată de
casă" suf. pro»., pers. a lf , sg., m , ^ (e h a );
nr fin SÎ
; ~ r
: "şi întinde”, Qal, perf. consec., pers. a lf , sg., m., de la
(ufarastă) verbul reg. ”a întins mâinile” •••• fcHŞ (parâs);
' : "aripa ta", s. com., sg.. f , stal. constr. o » - hiiâf) de la
(bnafeha.) ■*|33 (canâf) "aripă (protecţie», a r ip ă de pasăre" su f
pron., pers. a l f , sg., m.. (eha) :
: "peste slujitoarea fa", prep. (al) ••• "peste" + s. com..
(al-amătehd) sg., f„ stat. constr. de la r m (ama) - "fată de casă,
slujnică, slujitoare" f suf. pron., pers. a lf . sg., in., ^
(hâ);
■Ş "căci, fiindcă", eoni. ;
(ehi)
‘PîO : "rudă foarte apropiată", Qal, part. activ, sg., m , de la
verbul "a răzbunat, a răscumpărat" * (gaâl; •> liş 'i
(goel) - "răscum părător. răzbunător, ruda cea mai
apropiată" ;
: "tu", pron pers., pers. aJf, sg., m. ;
(a ta)

' 53 Cap. 3, vers. 4

5t ~17 (ia) : "ci", vezi 2 ,2 . :
^ Cap. 2, vers. 4
06 0 .*j>. 1 , vers. 8
Versetul 10 :
-|O îO j : fişi’ a zis
‘ (el)
/ ;
(wayomer)
rm ş : "binecuvântată eşti", Q al, part. pasiv, sg,, f., de la
(bruhâ) verbul reg, "a binecuvântat” = (barâk);
Î1K : "tu", prori, pers., pers. alla, sg., t. ;
(ât)
rrrp1? : "de către / ia Domnul", prep. (*? (ia) - "la, către, spre"
(layhwâ) + vezi 1.6. ;
160
•’F1Ş "fiica mea'
(bitf)
: "ai făcut să fie", H iiil, p e r i, pers, al.iJ, sg.. f., de la
(heytâvt) verbul 3ET1 _ r (yatâv)
-j - ”a fost bun / bine",, (hifil). TtO\"l
. . .

( b e y t i v ) " a făcut să fie, a făcut bine" ;

T jio n : "bunătatea ta", s. corn., sg., m,, stat. constr. (“TOŢI
(haşdek) (hâsd)) de la ~!CQ (hesed) = "milă, b u n ătate a";
în n ş n ; "ultim a oară, ultima, cea ultimă, cea de pe urmă", art. H
(haaharon) + adj., m., sg. ;
~P : "decât", prep. ;
(min)
p ttf îo n : "prima (oară)", art. H -i adj., rn., sg. ;
(harişon)
: "iară să, n u"161 ;
(ie vil ti)
n?? : "a merge, mergând", Qal, inf. constr. (fD b (lehct)) de
(ieket) la verbul "a mers" - 7|*prî (halak) ;
: "după"16' ;
(aharei)
n 'n - r a n : "tinerii / oam enii tineri, cei tineri", art. H + s. corn., p 1.,
(habahurim ) m., stat. abs., sg, "tânăr” - ”1-1113 (bahur);
‘p i - d k : "fie sărac", conj. DK (im) = "dacă, fie" + adj., sg., m, ;
(im - dâi)
T ltfirO
» r
K• ]; : "şi fie bogat", conj. } (we) = "şi" + conj. OK (im) =
(vveim - aş ir) "dacă. fie" + s. com., sg., m., stat. abs. (sau adj., rn., sg.)
de la verbul “IB/iJ (aşar) = "a fost bogat" ;

1,9 Cap, 2, vers. 4.

lw Cap. 2, vers. 22
161 Cap. 2, vers, 9.
Cap. 2, vers. 3
 Versetul 1 i

m m-
t ;
: ”şi acum ” , conj, 1 (we) - ”şi" 4 aciv. ;
í weatá)
..163
'n ş * : inca mea
(biti)
'-K
1 T 'n”7R : "nu te tem e1’, adv. de negaţie *?$ (al) - ”nu" + Q al
(a l-tiré ) ímpeif., peis, allí*1, .sg., f. de la verbul ‘V a temut, i-a fost
frică” = K T (v a r é ) ;
: “tot” 164 ; '
(cói)
: “ceea ce ai zis", pron. relativ + Qal, irnperf, pers. aili",
(ajér-tom ri) sg., f., de la verbul “a zis" = (am án ;
. "m ié” ( ía. subsol), prep. *78 (el) = ”la, către, spre” su f
(eláy) pron, pers. i, sg., {j- ay ;
: “voi face ţie”, vezi 3.5. (pt, fifi? V # (eesé) + prep. *7
(eese- lák) (la)--- “la, către, spre” + suf. pron. pers. a í l f , sg., (*|)
ah;
■Ş ; “căci, fiindcă'', conj. :
(cbi)
: “ştie, ştiind", Qal, pan. activ, sg., m., de la verbul "a
(yodcaS şriut. a cunoscut’" = JTP (yad á );
'^ 3 : “toată, tot’"1'1'' ;
(cóJ)
y jv í “poaiia". s. com ., sg., ni., stat. constr.. la stai. abs. tot
fşâar) poartă (şâar), la propriu1“'’ ;
: “p. iporului mcti”. s. com.. sg,, !'., Mai, constr. dc Ja
( a m í) popor- Oi* tain) i- -aii. pron. pers. 1, •-■i?,. -i
•>3 : “căci", eonj. ,
(chi)
nşş's? ; "fem eie”, v com .. sg., f. stat. constr. de la H&'K (işâ'i
(éset) "femeie, soţie" ,
. "puternica. vi tea/ă, curajoasă"1*
(háiS)

‘,JJ Cap 2, vers. 22

Cap. 2, vers, Si
>,x' Cap. i , vers 19
La figurat însemnând " p e iţi, locui din faţa porţii unde ;.e desfăşoară imâlniriie şi unde
aveau ioc procesele, ceea ce corespunde eu ’“agora” ia greci. Se ieioseşie şi In sensul de : “ oraş,
cetate’".

16)
 HK : “tu ” , pron. pers., pers. alF , sg., f . ;
(at)

E x. 15.
15.1. Vocabular
(omer) adevăr
(im) dacă, precum , aşa cum
(anoki) eu
(karav) a veni aproape, a se apropia
(hoker) dim ineaţă
(liafeţ) a vrea, a dori, a-i plăcea să . . .
iad) până
(kum) a (se) scula, a (se) ridica
(rea) cunoştinţă, tovarăş, prieten, însoţitor, pereche, iubit
lyahav) a da, a pune
(m itpabat) mantia, m antaua
(ahaz) a ţine (întins), a măsura
(rnadad) a m ăsura
(şeş) şase
(sit) a pune, a aşeza
(şut) a pune, a aşeza
(sal) pe, peste

15.2. Text

•v *
n h p>T *wa
** •
am T
‘w'a
.»
am ^ * dîo k *»3
T„ v «
'mm12 r - ,

x V d k i b w ‘a ita 'i p 'a n nv n n ^ n " ţ * ? 13

n g 'a rriV -aş»' nTri’p n ■ga«' ^ n ^ a - i fa rn
ah* t ip bnnm ogni ig 'a rrii; “in^ann
an a ^ i15nian cn ^ n dn^:n3
»,• - J */
"im ’*) :nin~nK
T * T T T " *" T * ~ %* ~ .... *«

ie ai na rntfm ~n
T r-
■n^in»’« nnatoan ^ n °
T Y “ T «t ; V ! î *- T V "î . Y

n n to rr * ? « ' x t a n i ^ n ^ n V a * ! ,T*?y
îtfw i rfr-n fry “iş to r* ? ? îik n ^ W a n i^ F m n ip o n ţ ş K 'n i

A se vedea şi Cap 2, vers. 1. Versiunea in limba engleză traduce prin “cu caracter
nobil” , iar ultima traducere romanească redă prin “vrednică” ,
î 64
 15.3, A naliză
V ersetul 12. :

,i • .,168
HTO1 : şi acum ;
(weatâ)
S**' : “fiindcă”, conj. ;'
T
(chi)
D2ŞK : “(este) adevărat’", adv. din s. ] 0 'K (oroen) ~ “adevăr’' f
(amnâm) terminaţia □ (am) ,
"O : “că’', conj. ;
(chi)
m : “ dacă, precum , aşa cum”, conj. ;
(im)
: "rudă foarte apropiată"1"9 ;
(goei)
h 'l'J : eu, pron. pers., pers. I, sg. ;
(ariöki)
mi : “şi, de asem enea / dar”, conj. 1 (vve) = “şi” + conj. 02
(vvegdm) (gam.) = “de asem enea / dar” ;
£»] : “este, există”, adv. ;
(yeş)
‘PfO ; "rudă foarte apropiată” (cu drept de răscumpărare)i7u ;
(goeh
in jj : “mai apropiată”, adj., in.. si>. se acordă cu (goel)
(karov) de. la verbul re.g. a venii aproape, s a apropiat -
(karov; .
: "deeal mine”, prep. (min) = ”de, din, decât” r sui.
(miraeni i pion. pers. 1. \>> (\ : i

Versetul 13 :
T 1? : “ramai”. C>a!, imperativ, pers, a ii“, sg. de ia verbul "a
(lini) găzdui peste noapte, a rămâne peste noapte”
n ^ n : “noaptea aceasta ” 171 ;
(halâyla)

lt,s Cap 3. vers !

,<w Cap. 3, vers. 9
1 0 Cap. i, vers. 12
1,1 Cap 1. vers. 1 2
 nvn : “şi va fi”, Qal, perf. consec., pers. a llf . sg., m, de la
fvebayá) verbul def. “a fí” = (hayo) ;
: "de dimineaţă”, prep. (va)= “in, cu (aici - d ej” + s.com.
ţ vabóker) sg., m.. stat. abs. ;
: “daca te va răscum păra'’, conj. (irn) = ’’dacă” Qai,
(im-igaléh) im perf,, pers. allí'1, sg., m. (igál) de la verbul “a
răscum păra!” ~ (gáaJ) + suf. pron., pers. a lf \ sg.. f.
K ek) :
n itü : “b in e”, abv, ;
(tóv)
b rw: • : “să te răscumpere”, Qai, imperf., pers. a íli‘\ sg., m. de
(igáJ) la acelaşi verb ✓X3 (gaaJ);
KT'OKI •; : "şi dacă nu” ; conj. 1 *•- şi + conj. OH (im) --- dacá +
(weim-ló) adv. de negaţie K1? (lo) ~ nu ;
. _ ,
: “ va vrea'", Qai, imperf., pers. allí*1, sg., rn. de ia verbul
(yahtoţ) “a vrut, a dorit, i-a plăcut să . . . ” + inf. = SENI (h a ie ţ);
: “să te răscum pere", Qal, gerundiv de Ia verbul *7îO
(iegooléh) (gaal) + sul. pron. pers. aii1', sg., f. .) éh ;
T]'in ‘7K ^ : “(şi) ie voi răscumpăra”, Qal, perf. consec., pers. I, sg,,
(ugheaitík) de la verbul “a răscumpărat, a răzbunat” (gaal) +■
suf. pron.. pers. aii1*, sg., f. (TJ'*) ih ;
; “eu” , pron. pers., pers. I, sg. ;
(anóki)
'V ; “viu", adj., sg., rn. de la verbul “a trăi, a îl viu” H Tî
(hái) (h a y o );
m rr : ‘‘D onuiul” 1'" ;
(yehwá.)
■ 'Ijp ; “cuică-te, intinde-te, dormi", Qal, imperativ, pers. a ii3,
(şilsvi) sg., f, de la verbul reg. a dormit, s-a culcat, s-a întins =
(ş a h a v );
i p ' n n 'T J : “până dim ineaţă”, din conj. IŞţ (ad) --- “până” + art. H
(ad-habóker) (ha) + s. com., sg., m., stat. abs. ;

Versetul 14:

n iţM ll : “şi a dorm it”, Qai, imperf, consec., pers. sg., f. de

(watişcâv) îa verbul reg. “a dormi” - 1 7 $ (şa k a v );

1/1 Cap. 1. vers. 6

\6k
 lif p r ip “la picioarele lui” 1! i ;
(rnargheîotâw)
n g 'n n —ry “până dim ineaţă”, vezi 3,13. ;
(ad-hahoker)
con, “şi s-a sculat” , Qal, imperf. consec., pers. aii]“. sg,, f„
(waţii kan) ap. de la (takum) de la verbul “a se scula, a se ridica" =
(k u m j;
o ra ş ; “în a in te de” p re p . 3 (be) = " în , cu” + adv. DjŞD (te re ro j
(betereom ) =-. “în a in te " ;
“P P : “a se cunoaşte, să se cunoască”, N ifil, imperf., pers.
(yakir) a iir , sg., m,, de îa verbul “ 33 (nohăr) la îlif'il T ’ŞH
(hichir) = “a cunoscut, a aflat” ;
n in -m ttf'ş : “ unul pe altul” ;
(iş eCreehu)
2?*>K ; s. com., sg., m., stat. abs. ;
(iş)
HK p r e p .;
Set)
•in in : s. com .. sg,, m. de la cunoştinţă, tovarăş, prieten,
(reehu) însoţitor, pereche, iubit. = V j (rea) ;
: “şi a zis (el )” 175 ;
(wayomer)
y ir-^ K : “să nu se ştie / fie ştiut”, adv. de negaţie - Nifal,
(al-ywada) imperf., pers, a lil1'. sg., m. de ia verbul “ a ştiut, a
cunoscut” ITP (yad 6) - ap. de la j n ? (iwade) ;
n « 3 - '3 : “că a venit” , conj. i- Qal. p e f . pers. a iii'\ sg,, f de la
(ehi vâa) verbul “a veni' ’ - «13 ;
: "femeia", ari. H + s. com., sî>., f„ stat, abs. ;
(haisâ)
nan
(hagoren)

Versetul 15 :

şi a zjs ’
(wayomer)

1 Cap. 3. vets. 4
1 ” Cap. 2, vers. 4
1,!’ Cap. 3. vers. 3
1,7 Cap, 2, vers. 4

1o7
 •a n : "dă(' m i) tu”, QaJ, im perativ, sg,, f. de la verbul “a dat,
(hăvi) a pus” = 3!T (yahâv) ;
n n ş c ip n : ‘'m antaua, m antia”, ari. H (ha) + s. corn,, sg., f., stat.
(hamitpâhat) abs. ;
: “care (e) pe tine”, pron. relativ + prep. b'J (al) = "pe,
(aşer-aiâik) peste” + suf. pron. pers. aJIa, sg., f. (â ik );
n ş-v n şi : “şi ţine-o”, Qai, im perativ consec., f. de la verbul FIIN
(weehozi-văh) (ahaz) + prep. 3 (va)=”in” (3 ) + sui. pron. pers, aJIT, f.
( ? ) âh. ;
?n«'ni : “şi a ţinut”. Qal, imperf. consec., pers. a llf , sg., {., ap,
(watohez) de Ia verbul “a măsurat, a ţinut” = fHîs (a h a z);
H2 : “pe ea; o ”, prep. 2 (ba) = “pe, cu” (3 - be) +suf. pron,
(bâh) pers. a lll', sg., f. (FI) ah ;
: “şi a m ăsurat”, Q al, imperf. consec, pers. a î l i \ sg., m,,
(wayâmad) ap. de la "JET (yamod) de la verbul “a m ăsurat” - 1113
(m adăd) ;
D' ,~ î ; “şase (măsuri de) orz” , num. card., m., stat. abs. + vezi
(şeş-seorim i I ■
: "şi a pus” , Qal. imperf. consec., pers. a i l f , sg., m., ap.
(wayâşet) de la rPB ^ (yaşil) de la verbul “a pus, a aşezat” = rPŞ'
t.>it) / n-itp' ( ş u t) ,
: 'pe ea” , prep. Sul) = “pe, peste” + suf, pron. pers.
(aleyha) a illd, sg., f (<T\.) eiha ;
KIT1 : “şi a venit (el)”, Qal, imperf. consec., pers.a l i f , sg., m,
(wayavo) de la verbul “a veni” = K13 (b o )173 ;
-p u n : “(In) oraş / cetate”, art. H (ha) + s. corn., sg., f.,stat.
(hair) abs. ;

Versetul 16 ;

K ta n i : “şi a venit (ea)”, Qal, imperf. consec,, pers. a l l f , sg., f.

(watavo) de ia verbul “a veni” K Î3 (bo) ;
: “la”, prep. ;
(e l)
n n io n
t
: “soacra ei” 18'1;
(hamotâh)

u " îi’x ni (watavo): "şi o u-«it (eu)", Qai, impcrf. consec,, pers. aii]“, sg,, f de ia acelaşi verb
SIS ibo) ;
i 68
 „ • ' Mi S i
-m m şi a zis
(watomer)
rap o ; “ cine (este), tu (eşti)” , pron interog. + pron. pers., pers.
(rai-ât) a f ir , sg., f. ;
"nş : ‘‘fi ica m ea'’ ;
(bit/)
—¡ani ; "şi a povestit / spus", Hifil, imperf. consec., pers. a lll‘l,
(watâghed) sg., f., ap. de la T3H (taghid) de la verbul ”133 (naghâd) -
nefolosit folosit la Nifil “ a spus, a povestit” = TJH
(highid) ;
,1*7 : “ei” ls? ;
(ia)
P,K : “pe", prep. ;
(cfj
~i?3 : ”tot”,3J ;
(col)
lîŞ'K i “ce”, pron relativ ;
(aţer)
n ârfrr : “a făcut”, Qal, perf., pers. a lila, sg., rn., de Ja verbul "a
(ăsa) făcut” = nfi?» ( â s a ) ;
,, - .,¡8 4
n ir : ej ;
(ia)
: ■‘bărbatul” ' 8'' ;
(haiş)

E x. 16.

16.1. Vocabular
103. fnatan) a da
^ (el) la
ni!2nr (hamot) soacră
”U! (ad) până
7Şjt (nafal) a cădea, a. se termina
1 3 1 (da var) lucrul, problem a
W® (şakat) a se odihni, a se linişti

16.2. Tex:

''K. D FTi ~ \ m '3 ■>*? i n s n ^ n n ' i ' v t -e-Tn•• - t i t i1 ** “Th d k '*.*f i"»i 17
T - î *' “*

t} ^ p in n ~\rM iy ^ fd 'i p ' “i o k ’f i i 18 ^ n i n r r ^ □ £ ,h

:d îm -m n s^x n '" t o p » 1' 'i 1 2 1 9a'

16.3. A naliză

VersetuJ 17 :

"îşşK'rn
(watomer)
-tfţ : ''şase", num. tard., m., stat. abs. ;
(Şeş)
o n 'y & ri : “(măsuri de) orz”l8/ ;
(haseorim)
n ^ n : “acestea”, pron. dern., pl. + art. H (ha) ;
ihaeie)
m : “a dat”, Qai, peri',, pers. a ilP , sg., ¡n. de la verbul “a
fnâtan) zis” = ]fi; (natan);
^ • : prep. (li) = “ la, către, spre” (*? - le) + sui', pron., pers.
fli)18H 1. sg, ;
iŞ : “căci" ;
(chi)
:"a zis” ; Qai. perf., pers. a 111“. sg., m.. de la verbul “a
(amar) z is” •- (amar) ;
•w n n -^ K : “să nu te întorci / să nu vii”, adv. de negaţie + Qai,
(al-tav6i) imperf,, pers. alT. sg,, f. de in verbul “a venit” -- <fi12
(ho) ;

1Cap. 2, vers. 23
¡si
18* i.ea) ■>'?!< (elâii =■• "inie“, prep, 7R (el) ~ “la, către, spre" + suf. pron pers i, s£. ( ii) ;
.¡70
 OfTH : "cu m âiniie goale” 189;
(reikâm)
‘PK : “la”, prep. ;
(el)
î ‘n n ittn : “soacra ta”, s. com ., sg., stat. constr. de la H ia n
(ham otik) (hamoi) ~ “soacră” + suf.pron. pers. a lla, sg., f. (■=]„)
eh.;

Versetul 18

n m rn : şi a zis
(watomer)
■'nîiî : “şezi / stai Qal, imperativ, sg., f. de la verbul “a stai,
(şvi) a şezut” ISS’1 (y a ş ă v );
^2 : “fiica m ea”171 ;
(vili)
11! ; '‘până”, conj. ;
(aci)
"11 “ce”, pron. relativ ;
(aşer)
nu : “ vei şti” , Qal, ¡ruperi., per a lia, sg., f. + ] (n)
(tcdin) paragogic de la verbul “a şt ui, a cunoscut” = ST* (yadâ);
W “c u m '. a d v interogativ ;
(cik)
V s'- “se va termina”. Qal, nnpeif., pers. a ill“, sg., m, de la
(ipol) verbul "a că/ut. s-a terminat'’ - (naial) ;
m\“5 : “lucrul, problema", s. corn., sg , m,, stei. ubs. ;
¡da vâr î
"’2 ; “căci”, conj. :
(chi)
: “nu” , adv. de negaţie ;
06)
ÎO'pE*’*1 : “se va odihni, se va linişti” , Qal. nnpcrf., pers. alll",
(işkof) sg., m. de la verbul reg. “s-a odihnit, s-a liniştit-’ SDpK>
işakâîj ;

Cap J , vers
m Cap.
'ap I, vers. ¡S
I>i! - .....
■aP- , vers.
 EPKH ; i‘bărbatul” lw ;
(baiş)
~'l3 ; “căci”, c o n j.;
(chi.)
nV ş-D X : i!dacâ a terminat, sfârşit, rezolvat'’. Piei, perf, pers.
(im-chilă) a ill“, sg., tu., de la verbul “a sfârşii, a com pletat, a
terminat, a rezolvat” = *73 (c a la );
“l i n n : “lucrul, problema”, art. ™ (ha) + s. cora., sg,, m., stat.
(hadavăr) abs. ;
DPH : "‘astăzi, azi, in această zi”, art. H (ha) cu valoare de
ihayom ) pron, dem. + s. com., sg,, m.. stat. abs. folosit ca adv. ;

Ex, 17.

17.1. Vocabular

(aia) a urca, a m eiue

”1-10 (sur) a sc întoarce, a se abate din drum
(pioni) anume, anumit, oarecare, cineva, oarecare, cutare
îînJK (enoş) om, om enire
(zaken) bătrân
n p ^ n (zclka) netezire, întindere, parte
HK ţah) frate, rudă
(mahar) a vinde

17.2. Text

ryzi—ib-h im bmn nani n ţ nty rtfni1

rn&s? ip-^i 'J d 'p ţp ftş n 's-n n tf rn-io
m d ^ .1 r î a - 'n t f -iojO i T i j n ■»pa
nm i
t r - • r; t
mna" yiw'?
t ; r t *,* v • V; v
-irrm^ i m nmn'np^n * r ; ■,* - j r ~

jd n I o n y m

192 Cap. 2. vers. 20

17,3. A naliză

Capitolul 4

Versetul I :

FŞJ'll-l - "ţi B oaz”, conj. •] (u) -■ “şi" (1- vve) + s. p r / ’1' ;

(uvcSaz)
nhy : “a urcat, a mers”, Qai, perf., pers. aIII‘%sg., in. de la
(aia) verbul + “a urcat, a mers” ~ n b V ( a la );
: “poarta (cetăţii)”, art. H (ha) + s. com ., sg., m., stat. abs.
(başâan (vezi şi 3.1 i)
im : "şi a şezut” . Qal, im perf.consec., pers. u lii'1. sg,, m. de la
(wayeşev) verbul “ a şezut” ■= 3Bf»T(y a şâ v );
□$" : “acolo”, adv. ;
(şâm)
n rn : “şi iată”, conj. \ (we) ~ “şi’" + adv. ;
(wehine)
*?î<’an : “ruda cea mai apropiată, răscum părătorul, art. H i- Qal,
(hagoei) part, activ, sg., m. de ia verbul “a răzbunat, a răscum părat”
= ^ 3 (gaâl)";
~Q'V : “trecea, trecând”. Qal, part. activ, sg., rn. de la verbul “a
lover) trecut, a traversat’ (avar) :
itiŞ : “de care” ;
iaşer)
Ilî'H ¡31 : "a zis. a vorbii B oaz”, P iei. peil'., pers. a l l l ’, sg., m. de ia
(diber-boaz) verbul reg. "a vorbit, a zis” .r "121 (davâr) + s. pr, vezi 2.1

: "şi a zis” l<;‘i ;

(wayomer)
: “întoarce-te (din drum), abule-te”. Qal, imperativ, sg., rn.
¡sura) + H (a) paragogic (locativ) de ia veibul “s-a întors, s-a
abătut (din drum )” “HO (sur) ;
H22Î : “şezi”, Qal, imperativ, sg,, rn. 3E/ (şv) “de la I ţ i (şev) +
(şvâ) H (a) paragogic (locativ) de la verbui “a şezut” -
(vaşâv) ;

O p . 2. vers. i
lî"t C;ip. 2, vers. 4
i 73
 ns : “aici”, adv. ;
(pó)
"■f?Bi . “anume, anumit, oarecare”, adj., rn,,sg. +
(pioni)
• “cineva, oarecare", adj., m., sg. form ează sintagmă
fa] moni) “cineva / oarecare /' cutare” 19" ;
: “şi v a abătut (din drum )”. Qai, imperf. consec., pers. a
iwayásar) i l l d, %g„ m., ap.de la "VIC' (yasur) de la verbul “s-a abătut,
i-a întors” = "ITO (sur) sau “şi l-a făcut să se abată (din
drum)” N ifil, imperf. consec., pers. a XII'1, sg.. m., ap. de la
T O 1 (yasir) de la acelaşi verb ,
. “şi a şezut”, Qai, imperf. consec., pers. aiH'*, sg., m. de ia
(wayeşev) verbu! “a şezut” - 3 $ r'1(yaşâv) ;

V ersetul 2 :

. “şi a luai” , Qai, imperf. consec, pere. ulii'1, s>g., de la

(waikah) verbul a luat = fTQ1? (lakah) ;
rnijyy : “zece” num cârd., m., stat. abs. ;
(asará)
□,'Ş,’3K : “oamenii, bărbaţi"’, s. corn., pi., in, stat. abs, sg. 013 _ K
(anaşim ) (enoş) - ”om, om enire” ;
■’jp-fiŞ : "dintre bătrânii” , prep, B (mi) = "din, dintre” ("jt? - min)
(miziknéi) -t s. corn., pl., stat. constr. ( 'j p r ) de ia (zkenim) =
"bătrâni” , sg. ]¡3FT(zakén) -- ’‘bătrân” ;
T l? n : “oraşului, cetă(ii” !%
(hair)
: “şi a z is ” 107 ;
(wayomér)
; ‘"şedeţi”, Qai, imperativ, pl.. m., de la verbul aşezat -
(şvú) 3 (yaşâv) ;
.Ta : “aici” , adv. ;
(fó )

,V| De preferat a sc uaduce prin “ cutare” pentru a i se putea ataşa un imperativ, aşa cum
reiese din conte.xS.
M ('ap. I , vers, 19
Cap 2, vers. 4
174
 : m 'y i : “ şi au şezut”, QaS, imperf. consec,, pers. a l lf , p l m .
(wayeşevu) (form a corectă •'□îJP (yeşvu) de ia verbul “ a şezut” = 2 W \
(yaşâvj ;

Versetul 3 :

: “şi a zis”*98;
( vvay omer)
: “rudei răscumpărătoare”, prep. *7 (la) *- “ia, către spre”
(legoei) (7 (ie)) •)■ Qal, part. activ, sg., m. de ia verbul “a răzbunat,
a răscum părat” ! (gâal; ;
n p in : " partea”, s, com ,, sg., f„ stat. constr, dc la H g b n (helkâ)
(helkit) = “netezime, întindere, parte” ;
rn&n : “de câmp / ţarină” art. H (ha.) + s. corn., sg., m., stat. abs.;
(hasadej
l&'K : “care", pron. relativ ;
(aşer)
•u t î k 1? ; ‘ a i ratei ui / rudei noastre”, prep. (le) - aici posesia =
(leah in u) “ia, către, spre” -t s. com., sg,, m., stat. constr. de ia HK
(ah) = “frate, rudă” + sur', pron.. pers. I, pl. (•II) - n ii;
^ _i : “a iui Eîim eleb”, prep. 5 (le) - aici arată posesia = “ Sa,
(ieeiim eleh) către, spre" + s.pr. vezi 1,2 ;
,T1j D : "vinde'', Qal. perf,, pers. a UI“, sg,, f. de la verbul reg. “a
(makrâ) vândut' i mahăr) ;
•’Olîj : "N anm i” :
(naorni)
rn tfn : “cea care s-a întors" : ari. H iha) valoare de pron. relativ
(haşâva) + Q al. perf., pers. a IU'1, sj.'.., f, de la ver!>ui a se întoarce =
2 W (şuv) :
rnfrp : “d.in câm pia” prep. p (mi) •- "din”CjG - min) + s.
(misde) com.,, sg., m., stat. constr. (T\“lp - sde) de ia (sade) =
“câmp(ie). ţarină, ţară” ;
n x in : M oâbului ;
(rnoâv)

C ap, 2, vers. 4
 Ex. 18.

18.1. Vocabular
n ^ a (gala) a dezvălui, a face cunoscut auzului
3Î8 (azne) auz, ureche
t!3j3 (kana) a cum păra
123, (neghed) înainte, în faţa, în prezem ţa
*133 (nagad) a fost clar
i î l (zul) a scuturai, a scos afară
T (yad) m ână
.1 /H3. (nahala) moştenire, proprietate, lot, parcelă
^ (yahol) a putea
!Y©' (şahat) a strica, a deforma, a ruina
n ^ n ; (nahala) m oştenire, proprietate
0 3 2 /0 (mişpar) obicei, lege, drept, judecată, decizie
!DŞ!Îî' (şafat) a judeca
1-10 (mur) a schim ba (a se), a (se) transfera
□ îp (kum) a (se) scula, a (se) ridica, a întări, a confirma
^ (şafat) a scoaîc
(iş) lîccare (bărbat)
^ ¡î] (naai) sanda, pantof
111 ? (ud) a depune mărturie, a repeta

1H.2. Text

'•gpr 123,1 123 rup -im*? r fa « 'mm m ţ

■nn^-ir • p « nş hV 7 $ \ 4 n i^ n d' L? $ r k V o k i *?sa nş i j
■gl« -i»K*i o i î O i w 1? ’" ^ V f t q ş
rra ssim
r* -; ~
n n “natM0
•• ►•
'Qm t b
* t; t -♦ v t -
m frn
î j
^nb p ~l j ;crn rtfzt
*?«‘an "ia«*!6 n n ^ n r^ i? nm~nţ cppn*? NTO £°'nţp.xri#K
M fik T|t? “i7 ^ 'n V n r n a n T O 'x -'ja '^g -m ă*?
^ *• 1^
T: •
2 d^ej*?
*t ;
“ntftt7 ‘» w « *? ^ T t^ rn K î**
i^ u~: ]- • } -* r
mT i sr
t
D-p5
'•«*‘- î
? ' m r m ;- -r ^ i n« ;
r f ar î w j r" r ^ y
î'wiâra m wnn n?<n
** T ; *• 1 ; - *
-inin? in]]
... .. i - T:
18.3. A naliză

i.

'3 « ! : “şi c a ” conj. 1 (wa) = şi ( w e - ) + pron. pers, I, sg. ;

(waani)
\TIBK : '"am zis" Qal, perf., pers. I, sg, de ia verbul a zis
(amârti) (amar)
: "sä fac cunoscut auzului, să dezvălui” Qal, imperf.,
(egle) pers. 1. sg. de la verbul "a dezvăluit" = (gaia) = “a
lacut cunoscut au/ului" (o s e n );
: ' ‘urechii laic" s com. f.. stal. constr, 3ÎK
: ;r de ia "auz.
(azneka) ureche” "¡ÎN + suf. pron. pers. a H‘‘, sg., m.f^p ka ;
; "pentru a spune, spunând" Qal. gerundiv de la verbul "a
(Icmor) zis, a .spus" = 1Bî< (amar) •
n?j? : “cumpără“ Qal, imperativ, sg., m.. de la verbul “a
(kuej cumpărat” -- H]j3 ;
; “înaintea, în faţa, în prezenţa" prep. ;
(negbe-d)
□*'HKlr?TT : “celor ce şed“ ari, H (ha) cu valoare de pron. relativ +
(hâyoşvkn) Qal, part. activ., pi., ni,, de la verbul a şezut 2ÎŞ't
(yaşav) ;
13]1
vv; : “şi în prezenta” conj. 1 (we) - şi + prep, ;
(weneghed)
: “bătrânilor“,ş. corn., ni.,, pl., stat. constr. de la D'3pf
(ziknei) (zkenirn) de la ]pF (zaken) •• bătrân ;
"m : "poporului meu" ; s. corn , sg., m., stat. constr. de la Oi
(ami J (am) .« popor +■suf. pron. pers. I, sg. 0 .) i ;
‘pţqîrax : “dacă vei cumpăra“ conj. -i- Qal, imperf.. pers. a l i ‘, sg.,
(im tigäl) m, de la verbul a răzbuna, a răscumpăra -- *7X3 (g a â l) ;
: cumpără Qal. im peru tiv, sg,, m , de la acelaşi verb ~
(gal) (gaâl) .
□«1
*; : “şi dacă“ conj. ] (we) -=: şi + conj. OH (im) - dacă ;
(weim)
: “nu" adv. de negaţie ;
 hK T : “va cumpăra" Qal, imperf., pers. a U f1, sg., m. de Ia
( ig â l) verbuî a cumpărat, a răscumpărat:, a răzbunat -- *7X2
(gaâJ)199:
r mr n : “a spune, zi” ; Hifil, imperativ, sg.. m. + (a) paragogic
(haghida) (locativ) de la verbul a fost clar 133 (nagâd) ;
■’*? : prep. (ii) - “ia, către, spre" + suf. pron., pers. 1, sg. O)
(li) I;
K m : ca să ştiu / şi voi şti Qal, imperf. con,sec,, pers, 1, sg.
S . w e c d a ) ’° ° forma corectă IHK de la verbul “a ştiut, a cunoscut, a
aflat” = J ) 1 '( y a d ă ) ;
: “căci“ conj. ;
(chi)
r» : “nu este“ adv. (opusul lui ( ie ş ) ) ;
(ein)
: “în afara la / cu excepţia ta”, prep. r^-ir (zuiât) = “în
(zuJâtha) afara, cu excepţia de la verbul “a scuturat, a scos afară” =
*711 <7.ul) + suf, pron., pers, a 11', sg., m., t'/jj ~ (hâ) ;

:• : “să cumpere / pentru a cumpăra“ Qal, gerundiv de la

(ligol) verbul “a cumpărat, a răzbunat, a răscumpărat” = *7îi 3
(gaăl) ;
: "şi eu“ conj. 1 (v/e) ---- şj + pren.pers.. pers. f, sg. ;
(w eanohi)
: “după tine“ prep. ’H O Î (aharei) ~ după h suf. pron.,
t.abareiha.) pers. a Sf!. sg., m f*|) hâ ;
ii • ■ „201”
; şi a zis
(wayomer)
■’DjK : “eu“ pron. pers., pers. 1, sg. ;
(an ochi)
: “ voi cumpăra“ Qal, imperf., pers. I, sg. de la verbul a
(et:âl) cumpărat, a răscumpărat, a răzbunat -- *?K3 ( g a â l) ;

V er^U njK

108*1 : “şi a zis”302 ;

ţ wayomer)

‘p şşn = “ vei cu m p ăra” Qal, im perf., pers. a IF , sg., m. de la acelaşi verb *?Rj
(weeda.l : “ca să şiki/şi voi şti (acum, aici )" ■+- n .r (a) paragogic (locali v,>;
ilil Cap. 2, vers 4
 ÎIJ'3 : “B oaz” :
(boaz)
•TjniDp-Ora : "‘în ziua când vei cum păra tu” prep. 3 (be) = în + s.
(beyom -knotkâ) com., sg., m., stat. abs. + Qal, inf. constr. (Hi3p - knot)
de la verbul a cum părat =- n3g (kanâ) + suf. pron. pers. a
I f , sg , m., (g ) - hâ ;
n i |» n : “câmpul / ţarina203 ;
(hasade)
T_Q : "‘din m âna”, prep. O (mi) = din (]0 ) - min + s. com.,
(rniyâd) sg., i., stat. abs. ;
•>0173
* ‘, r
t
: Naorni ;
(naomf)
îlHDi :“şi de p e“conj. -1 (u) = şi 1 (vve) + prep. ţ? (m e) = de (]îp -
(umeet,i'W4 min) + prep. F!K (etj ;
f in : “R u t” ;
(i ut)
n s3 î? ia n : “moabita"*™ ;
(moaviâ)
- n2>'X : “femeia, soţia”*06 ;
(eşet)
nan : “celui m ort“, art. H (ha) + QaJ, part. activ, sg., ro., de la
(haraet) verbul a muri = HiD (rn iit);
: “ voi cum păra“ , Qal, peri'., pers. f, sg. de la verbul “a
(kaniti)207 cum părat” HFJ (k a n â );
D 'p tfp : ’‘spre a ridica” , Hifil, gerundiv de la verbul
(lehakim ) (s)-a sculat, (s)-a ridicai = D-’p (kum) ;
"aţîf : num ele s. corn., m.. stat. constr., stat. abs. tot D55
(şern) (şem) num ele ;
nan : “celui m ort”, vezi mai sus 4,fi
(hamet)

Joi Sbidem
iw Cap 4, vers. 3
204 PRO? (gamei) : “şi pe / de asemenea pe" conj. B3 (garaj - “Je asemenea, şi pe” + prep.
rus jet) = “pe’' :
■w? Cap. 1, vers. 22
Cap. 3. vers. 1 1
i0/ n n \ 1^ (kanita) : ‘ vei cumpăra”, Qal, peri", pers. a Ii“, sg., m.+ n (hei) paragogic de la
acelaşi verb ,
~tF] (kne) ‘cumpără’' Qal, ¡nipeiai.iv, :>g.; m. de la acelaşi verb ,
119
 I n ^ n r/iJ : '‘peste moştenirea lui” , prep. (ai) = “pe, peste"+ s.
al-nahalato) corn., sg., t., stat. constr. de la TÎTRi (nahala) =
"m oştenire, proprietate, iot, parcelă” -> suf. pron., pers. a
IU“, sg,, rn, î = 6 ;

"IE«'*! : “ şi a zis' ' ' :

(wayomer)
: '‘răscum părătorul, ruda cea mai apropiată”20'-' ;
(hagoel;
: “nu” adv. de negaţie ;
(Io)
: “voi putea” Qal, imperf., pers. I, sg. de la verbul "a
(ukal) putut” = t? D \(yah6\ ) ;
•’‘p ' L5iK3‘7 : "să cumpăr mie / pentru m ine”, Qal, gerundiv vezi 4,4
(ligol-)i) + prep. *? (ii) ■■=‘‘la, către, spre" (t7 - le) + suf. pron. pers.
I, sg. C .) i ;
n w t f ţ r 'j ş : “ca nu cumva să ştie” conj. ]Ş (p e n )~ “ca să nu, ca nu
vpen-aşhii) cum va" •* Hifil, imperf.. pers. i, sg. de la verbul “a
stricat., a deformat, a ruinat” ~ H n $ (şahât);
^ n rn « : “'moştenirea m ea”, prep. HK (el.) = "pe” + s. corn., sg,,
(e t-n a h a la ti) f., stat. constr. de la n % ! i (nahala) = “m oştenire,
proprietatea” + suf. pron., pers. I, sg, f 1_) i ;
: “cumpără-ţi” , Qal, imperativ, sg., rn., de ia verbul a
(gai-Ieka) cum părat, a răscum părat « (gaâi) + prep. (le) =
“ la, către, spre” + suf. prcn.. pers. aii", sg., m.. (^J) ha ;
HFIK : "tu” , pron. pers., pers. a l f , sg., m . :
(aut)
•'n 'p K rn K : ‘"dreptul meu de răscum părător / cum părător’' prep. flî?
(et-gulati) (et) = ”pe” + s. eoni., sg., stat. constr. de la
(gulâ) f “drept de răscumpărare"’ r suf. pron., pers. I, sg,
C .) i ;
: “căci”, conj, ;
(ch>)
: "nu voi putea”, vezi mai sus 4,6 ;
(lo-uhâl)

s Cap, 2. vers. 4
* ('ap. 4. vers. !
ISO
 : “să cum păr” , Q al, gerundiv de la verbul a cum părat, a
(liv'61) răscum părat - ( g a â l) ;

nKÎI : “şi aceasta” conj. 1 (we) = şi + pron. dem ., sg., 1'.;

(w ezât)2‘°
: 'în ain te, în vechim e“, adv. :
(lefanim)
t7K*l2?'',Ş : “în Israel”, prep. 3 (be) = “în ” + s. pr.. sg., rn., (cel ce
(bebraei) luptă cu D um nezeu sau cel ce a trium fat cu Dumnezeu /
asupra lui D um nezeu) dc ia verbul “a (se) lupta, a se
întrece, a trium fa” = r n & (sară) ;
HiVVJ2il~'7V ; “ la cum părarea, răscumpărarea”, prep. + ari. H (ha) + s.
(al-hagulâ) corn., sg., f., stat. abs.21' ;
: “şi la schimbarea/transferul” conj. } (we) = “şi"+ prep.
(weal-haternurâ) (al) + art. H (ha) + s, com ., sg., f„ stat. abs. de la
verbul “s-a schim bat, s-a transferat” = "TÎQ (mur) ;
O p 1? : “pentru a întări / confirma, întărirea / com firm area ”
(lekayern) Piei, gerundiv de la verbul s-a sculat, s-a ridicat = fflp
(kum), Piei “a întărit, a confim iat’■= CPj? (kyern)
~ ?3 : “toi: / orice”' L’ ;
(col)
“IUI
r r : “lucru", s. cum., s t., ni., stat. abs. ;
(da vâr)
: “(îşi) scutea” Qal, perf.. pers a III1, sg., m., de la verbul
(şalaf) reg. “a scos” - (şalăi) ,
©"’K : “fiecare bărbat”, s. com., sg , m., slat.abs. ;
(M)
: “sandaua sa” s. com., sg., 1'., stat. constr. de la b lll
(naalo) (nâal) = “sanda, p a n to f’ + suf. pron. pers. Jil, sg., m., (1)
=6 ;
“¡n ii : “şi (o) dădea” Q a l. perf. consec., pers, a lI Î 1, sg. ,m., de
( wenatân) la verbul def. “a dat” = (n a tă n );

m BŞBOTI ihamişpât) : ‘obiceiul”, art. n + s. com,, sg., m., siat, abs., de la BŞKJ'O (inişpât) =
"obicei, lege, drept, judecată, deeizic, pedeapsă’" de ia verbul reg. “a judecat” = ¡220' (şafat) ,
■J1 Cap. 4. ver. 6
 • in in 1? : ‘ celuilalt", prep *?(le) = “către, la, spre” 4 s. c o rn ,'13 ;
(jereebu)
ns'n. ; -şi acesta”, acesta (pt. acord) - vezi mai sus 4,7 ;
(wezoî)
rnwnn : ’‘obiceiul”, ari. H (ha) + s, corn., sg., f., stat. abs. de la
(hateuda) verbul “a depune mărturie, a repeta” = 1-11? ( u d ) ;
: "în Israel" - vezi mai sus 4,7 ;
(beisrael)

£ x. 19

19. !. Vocabular

(ed) m artor
1-11? (ud) a depune mărturie
fH 3 (carat) a tăia, a distruge, a separa
□I? (im) cu, îm preună cu
n x (ach) frate, iudă
DipO (makom) loc, casă, locuinţă, cetate, oras

19.2. Text

r r '2 ° im * f w 'ii ^ 's r ? i m '* f

v b?ndhk ‘n'iv mpr>

‘tş m t » îĂ
'■n*']p0*ji^na0‘ n-pian nirnH oji®
w’ 6 nerrotf
“ ' ** *« T » *
ininr^u’
T ~ -
'rmTDtf
- - ».
o'prf?
/» T *

:n?n d^j j ai»ipîp -lyafipf rnntf

 î 9.3, A naliză

V ersetul 8:

: “şi a zis”214;
(wayomer)
*?N’3n : “răscum părătorul”21'’ ,
ihagoel)
W'21? : “lui B o az”, prep. (le) “la, către, spre” + s. pr.~16;
(levoaz)
: “cum pără-ţi”, vezi 4,4 + b (la) “ la, către, spre” (*? - ie)
(kne-lâk) + suf. pron. pers. a IId, sg., f., (^J) ah ;
: “şi a scos” , Q al, imperf. consec., pers. aIIIa, sg., m., de
(waişJof) la verbul reg. “a scos” = (şalăi) ;
: “sandaua sa” 21' ;
(naalo)

V ersetul 9:

: “şi a zis” ’18 ;

(wayomer)
ry'S : “B oaz” ;
(boaz,)
D''qprtp : “bătrânilor” prep. ‘p (la) ‘ “ la, către, spre” (*? - le) + s.
(lazkeniin) com .. pl., m., stat. ahs. de la “bătrân" p f T(zaken) ;
D ÎJiT'W l : “şi la tot poporul”, cotij. 1 (we) - şi t- vezi 1,19 + art. H
(wekol-haâm ) (ha) + s. corn., sg., m., stal. abs. :
0*'7U : •‘m artori”, s. com ., pl., m., stat. abs. de lam artor = "1JJ
(edim ) (ed) de la verbul “a depune m ărturie” TIU ( u d ) ;
DHK : “voi”, pron. pers., pers. a III11» p l., m. ;
(atem)

214 Cap. 2, vers. 4

2,5 C 3p. 4, vers. i
i16 Cap. 2, vers. 1
11' irrl (waiten) : “şi a dat” Qal, imperf. consec., pers. a UF, sg., ni., de ia verbul tief. + “ a
dat’1= ira (natin) ;
f ? (16) : “ lui” prep. *? (le) = “ la, către, spre” + suf. pron., pers, a iii'1, sg., m. 1 i o >;
Aceste cuvinte apar în alte manuscrise aie leatului şi aici se .subînţeleg.
/JΑ Cap. 2. vers. 4
183
 □ rn : ‘‘în ceasta zi / astăzi”, ari, H (ha) - valoare de pron dem.,
(hay6m) + s. com ., sg,, m., stat., abs. OlH (havom) = valoare de
adv. ;
: “căci, câ” , conj. ;
(chf)
: '"am cumpărat1" 19;
(kaniti)
y M ~ b 3 -m : “tot ceea ce”, prep.+ vezi 1,19 + pron. relativ ;
<etcol-aşer)
K*? : “(este) al lus Elimeleh”. vezi 4.3/1,2 ;
(iecîimeleb)
: “şi”, conj. 1 (we) - şi 4- prep. DR (et) --“pe” aicinu se
(weet) traduce ;
v "; * : “tot ceea ce”, vezi 1,19 + pron. relativ ;
(col-aş6r)
: “al lui Chilion”, p r e p . ( l e ) + vezi 1,2 ;
(ie-Kiiyon)
: “şi lui Mahlon”, conj. î (u) ■=“şi” (1 - we) +vezi 1,2 ;
iumah!6n)
TO : “din / de / la mâna” '2'1;
(rmyâci)
'DU] : “Naorni” ;
(naom ij

Versetul 10:
Dai •. “şi de asemenea” ;
(wcglra)
-riş : “pe”, prep. ;
(et)
nn : “R u t” ;
(rut)
: " moabita”- ’1 ;
ihatnoaviâ)
: “soţia / fem eia’“ 2" :
(eşet)

■ir' Cap. 4, vers. 5

Jbidciii
l~‘ Cap S, vers. 22
Cap. 3, v e i I i
184
 •ji^ n a : “M ahlon'1
(mahlon)
"ara c u m p a r a t
(k a ni ti)
mie
(li)
n a m 1? : “de soţie”, prep. *? (ic) “ia, spre" + s, corn., sg., 1..
(ie iş â ) suit. abs,
■>"5s
: “spre a ridica”.. ;
(lehakim )
~D2>' : “num ele’ ' ;
işem )
non : “celui m oil”’"'3 ;
(haraet)
i n t^ n -r 1?!? : “peste m oştenirea lui”'“ ' ;
(ai- nahalato)
: “şi nu” conj. 1 (we) •- “şi” -*• adv. de negaţie :
(weio)
rO ?, : “să fie distrus” Nifai, ¡ruperi’., pers, a OF1, sg., m., de la
(icaret) verbul reg, a tăiat, a distrus, a separat = ÎT13 (carat);
narrnz)' : “num ele celui m ort”2' * ,
(şem -ham et)
DNB : “dintre”, prep. O (me) - din Cjfâ) + conj. 01? (im ) - “cu.
imeim) îm preuna eu” ,
?Î1K : “fraţii sâi / rudele sale” s, corn., pl., m., stat corist.;, (T7K
(ehaw) (eh) de la frate, ruda Hîi (ah) + sui, pron pers. a liS‘*,
sg., m.. (TM ;i'A ;
i m 'ş i : “şi uin poaila”. i/oiij 1 (ui “şi” f) -we) + prep. îp (mi)
(um işaar) •= “din” C]t!!) + s. eoiii,.sj>.. ni., sta!, abs. ;

’ Cap. 4, vers. 5
u " Cap. 4, vers, 6
’ ^ Cap. 4. vers. 5
Cap 4, vers. 5
Me îbidern
ibidiim
tbiilcm
 iQ ipŞ : “locuinţei sale / cetăţii sale", s. com., sg., m., stat.
(roekoneo) constr. (DlpD - mekorn) de la 'lo c , casă, locuinţă, cetate,
oraş: = OlpO(inekom) + suf. pron., pers. a III“’, sg,, rn. (1)
=- 6 ;
,2 2 9
□v iy "martori
(edim)
□FIX
(a tem)
Disn “astăzi, în ziua aceasta”
ihayom)

E x. 20

20.1. I'ocabular
"W ti (saar) poartă
‘PiTI (rahei) Rahela
ItO (3ea) obosit, istovit, ostenit
n ; ş (bana) a construi, a ridica
in p (kara) a chema, a striga, a citi, a proclam a, a slăvi numele, a
lăuda
-T12 (tarat) a (se) dărâma, a (se) dem ola, a (se) răvăşi, a dispera, a
(se) sparge, a (se) răspândi
S*13 (perei) Perei (Fares) ~ “ spargere, revărsare”
"I^5; (yaiand) a naşte, a procrea
rrş' / n w f (şit / şu t) a pune, a întine. a aşeza

~n# m rr ac r i y D ^ p rn f n y n - i î 0n t p m "
nrpmtf m i m ^rnş rman nşmn
jDnVrpzia □ş?’~?np-i nnnşp ^ n _nfijşn ^nârfrpzi
jnîrrita m-irp*? im m
" * .* • * j • r
p a rras ^imn -rm12
* r r t : r *. *' ■:» v v ** : * i •• •

înK‘fn°nnOT-ip ^ 'ni/p *|fp i m

**’' Cap 4 vers. 9

~’l; Ibidem
Ibidem
i.86
 2 0 .3 . A naliză

Versetul 11:

•npK 'fli : ” i.i au zis", Q al, imperf. consec. pers. alIP , p ., m.. de la
(wayomru) verbul "a zis” - HŞK (amăr) ;
: "tot"'’’1' ;
(col)
D?-7 : “poporul'’'’ ,
(haâm)
IŞPK : '‘care'', pion relativ
(aşer)
: “(era) in poarta la p o a tlă ”, prep, 3 (ha) - “ in ” ( 3 ) + s.
(başaiir) c o m ., sg ., rn., stat abs. poartă “li’fi?' (şaâr)
D ^ p rn i : “şi bătrânii", coiij 1 ţvu-) 1 :,>i" i art. " ha i + s. c o m ..
(wehazkenim ) pl,, ¡Ti., stat., abs. tic la ]pf (Vakcn) "hătrân"
U 'IV : “m artori’'2'11 :
(ed im }
: “sâ dea ’, Qal, im pert., pers a I II 1, sj.’., in. eIc la v erb u l
ii ten) def. “a dat’’ = ]H] (natâni ,
HTiT : “D om nul’^ 3'" ;
(yehwaj
'T1K : “pe", prep. ;
(ct)
n ş ’î<n : “fem eia" art. ¡1 (ha) + s. eoni., st'., I , stat al >\ .
(haişa)
nxan :“eare vine / a venit”, art. H (1ta) - eu v a lo a i r <-K' proii.
(habaâ) relativ + Qal. perf. pers. a IU'1, sţ.?., I . de I;ii \cilulI "a
veni” = K13 (bo) ;
^ rrz r^ : “ia casa ¡.a'’, prep, (el) "ia, c a tic , spre" ; V CitJTL,
(el-beiteka) sg., m., stat. constr. de la rP 3 (bait) "casa" < Mif. prun.,
pers. a II', sg.., m., i 7}) ha ;
bn")Ş : "ca pe Rahe!” , prep, 3 (che) - “ca, precum ' ■i p r., i..
(dherahel) oaie = *?rn (ra h e l) ;

Cap. 1, vers, !9
Cap. 4, vers. 9
*'u îbidem
 T *' '
: “şi ca pe ea”, conj. 1 (u) = “şi”(l - vve) + prep. 3 (ke) -
iukieâ) “ea, precum” + s. pr., f., “obosii, ostenit, istovit" -- nX^>
( ie a ) ;
: “care”, pron. relativ ;
(aser)
m : “au construit, au ridicat”, Qal, peri., pers. alIF , pl,, de la
(banu) verbul “a construit, a ridicat" = H33 (b a n a );
□rpptf : “ am ândouă” , num. card., f , stat. constr. ("TitŞ’ - ştei) de
(şteihem) ia D'riBf (ştâim) - “două”+ suf. pron., pers. a I ii1, m., pl.,
i C f p -> incorect trebuia pers. a IIJa, f., pl., ]H (hen) <-•
(şteih en );
îT 'irn K : "(pe) casa”, prep. + s. corn., sg., m., stat. constr. de ia
(et-beit) n 'Ş (bâit) = “casă” ;
‘jŞOlŞŞr : "(iui) Israel”216;
(israel)
~nfc>şn i “şi să faci”, Qal, im perativ consec., sg., m ., de ia verbul
(vvâase) il&V (aşâ) = “a iacul” ;
'
i “avere / bogăţie” 13' :
(hâil)
n n " i3 8 3 : “în I-frata / B etleem ” prep. 3 (be) - “în ” 4 s, pr.. f„
(beeirâta) (înseam nă fertilitate);
: "şi să se slăvească numele tău”. Qal, imperativ consec.,
(ukrii'şem) sg., m., de Ia verbal “a chem at, a strigat, a citit, a
proclam at, a slăvit numele, a lăudat num ele” =• KHjD
(k a r â ) ;
a / Y r n 'a ş : “în Betleem ” ;
(beveit - lâhern)

V e rs e lu iil:

NŢ1 ; "şi să fie” Qal, iusiv consec., pers, a 1JIJ, sg., m., ap. de
(wjhi) la r r n i (ihye) de la verbul def. “a fi” rPH (hayo) ;
: “casa ta” , s. corn., sg., m., stat. constr. - ve/t) de ia
(veitkâ) casă -• ÎT’S + suf. pron., pers. a 111“, sa., rri., (^J) (ka) ;
: “ca / precum casa", prep. 3 (che) = “precum ” + s, corn.,
(cheveit) sg,, m., stat. constr. de la fP S (bâit) - “casă” ;

i;l” Cap. 4, vers, 7

•J Cap. 2, vers. I
i 88
 ^ 3 : “Pereţ (Fares)”, s. pr., m. (înseam nă “spargere,
(pereţ) răsturnare, revărsare” ) de la verbul reg. “(s)-a dărâmai,
dem olat, (s)-a răvăşit, dispersat, (s)-a spart, (s)-a
răspândit” (i’a r â ţ) ;
"1^ : “care”, pron. relativ ;
(aşer)
rn ^ : “a născut” Qal, perf., pers. a III“, sg., f., de la verbul a
(yaldâ) născut = l ^ f y a i â d ) ;
io n : “(pe) Tamar (Tam ara)”, s. pr., f„ înseamnă “palmier” ;
(tamar)
rn îm ? ; “lui lu d a” prep. '? (li) - “ la, către, spre” (*? - le) + s. pr.,
(lihuda) ¡ti., cel lăudat de la verbul :a aruncat, a m ulţumit, a
lăudat. (s)-a confesat, mărturisit” - ¡T P (y a d â );
în ţrn ş : “din săm ânţa”, prep. ]£? (mm) = “din” + arf. H (ha) + s.
(m ín-hazéra; corn., sg., m., stat, abs. :
: “care” ;
(aşer)
w. : va da ;
(itén)
HT.T : “D om nu!',2'W :
(yehwá)
' T|*p : “ţie” prep. "? (le) - “la, către, spre” + suf. pron., pers, a
(lehá) li'1, sg , ni . C^jj hă ;
rni??n p : ,,din tânăra” . prep. "JC (minj = “d in ” + s. com ., sg., f.,
(m ín-hanearéj si al. abs. ;
rm 'rn ; “aceasta”, ai t. H (ha) i pion. dem., sg., f. ;
(hazot)

E x. 21.

2 1 .1 . Vocabular

rnn (hara) a concepe, a deveni, a lăm âne însărcinată

“V (yalad) a naşte
]2 (ben) fiu. urmaş
(nafas) a răsufla, a respira

2,8 Cap. 4. vers. 1 i

i3" Cap. i , vers. 6
^•13 (cui) a m ăsura, a conţine, a susţine, a menţine
<şiv ) alb, bătrân, cu părul alb
ITţ 1 (şiv) a fi aib în cap, a fi bătrân, a fi cărunt
n i r e ; (sen a ) bătrâneţe, căruntele
j"1K ţahev) a iubi
■f?; (yalad) a naşte
“pH (heik) sân, afecţiune
şaman) a îngriji, a alăpta, a nutri, a II guvernantă (doică)

2! .2. J'exi

'■¡ijt in-yi r n ^ 'nn~nţcn/2 nf>vi13

mr m; ' Ttnn
! r • t ; t *,*
o^ 'h
* t~ r* - -
nu
i ** •„» ~
ilnn
i r ••
n*?
r

6 in Ş rn at o ' în jri D ?n ‘w a “f ? n ^ 'n -n s» 'K

?|rfc '•»ş ^nn'fţrn« b ş jty 2?'Ş3 '^ r m f
mm nyştiiş tj1? roia 'k\7-“i#k -ini^ “TjnangntfN
în3^*p i^ n iri an,Dnnn -în n ^ f i ^ r r m "»in nj?nf’
2 i .3, Aitulii'â

V eiietiiL iJ;

U)
rt",! : "şi a luat”‘‘
;waykăh)
FÎJ'3 : “Boaz” ;
iOOiiZ.!
-HK : “p e “, prep.
1et)
m : “R ut'’ ;
(rut;
i^ w n : “şi a fost”, Qal. imperi'. consec., pers. afli“, sg., f., ap.
wathi-16) de la rnnn <iibye) de la verbul def, a fi = 'T'n (hayo) +
prep, ‘z (ie) -= “ la, spre, către" i suf. pron., pers. a 111”,
s»,, rn. (T) - ci ;

(..'ap. 4. vers. 2
!90
 n E fş 1? ; “de soţie ;
(lei şa)
^ •;î : “şi a venit” , Qai, imperf. consec., pers. aJIIa. sg., m. de
(waya v ó } la verbul ‘'a veni” = K Î3 ( b o ) ;
nT ^ VK»• : 'l a ea” prep. (el) = “la” +• suf.pron., pers. a I i r , sg.,
(eJéyha) f.„ m . (eiha) :
]0 S! : “şi a dat”, Q al, imperf. consec., pers. a Hi*1, sg., rn. de la
(vvaitén) verbul def. “a dat” = 1H3 (natan) ;
m fm : : “D om niu”' 4" ;
(yehwâ)
„2 4 3
ni : ei
(lâh)
irin : “sarcină s. corn., sg., rn., stat, abs. de la verbul "a
(heravón) conceput, a devenit, a rămas însărcinata” - r n n (h a r á ) ;
”î*7ni : “şi a născut”, Qal, imperf. consec., pers. a llí“, sg., f. de
íw atéled) la verbul “a născut” = "îŢ ;(y alâd j ;
* 1? : “fiu", s. cora., sg., stat. abs. ;
(bcn)

n riO K ’n i : “şi au zis” Qal, imperf. consec., pers.aliT , pl., f. de la

(w atom ám a) verbul a / ¡s ^ “iQîi (amar,) :
□"^311 : “l.:moile". ari. H (ha) -+ ,s eoni., pl.. f . stai. abs. de la
(hanaşim ) nEl’K(i.şa) "fem eie” :
: ‘ hr,’\ prep.
(él)
-’ÎŞVl : “ N a o m i’ ,
(naorni)
TJ-TIS. • "binccuN a n ta l“ ''44 :,
(baruk)
H IT : ' 1........ ia ' '
(yehwâ)

*4‘ Cap. 4, vers. i0

Cap. J. vers. 6
' 4J Cap. 2, vers. 2
44 Cap. 2, vers. 19
”4' Cap. I , vers. 6
191
 : “care ’, pron. relativ ;
MVCi)
; “nu”, adv, de negaţie ;
(Io)
r r ş p 'n : “a lăsat, a încetat”, Hifii, perf., pers, a UI2, sg,, m. de la
(liişbit) verbul reg. “a încetat, s-a odihnit (din m uncă)” = J U #
(şâvai) ;
: “ ţie / pe tine”, prep. *? (la) = “ la, către, spre” (*7 - la) +
(lâh) suf. pron,, pers. a IT*, sg,, f, ("¡J ) - âk ;
: “răscum părător / rudă foarte apropiată”241’ ;
(goi.l)
o rn : “astăzi"''4, ;
( hai om)
: “şi slăvit / lăudat să fie” N ifal, imperf. consec,, pers. a
(weikare) 111“, sg., m. de la verbul “ a chemat, a slăvit, a lăudat, a
strigat" = K’T7! (k a r â ) ;
ia » ' : “num ele lui” s, com., sg., rn,, stat. constr. de ia Dp'
(şmo) (şem ) “num e” + suf. pron., pers. a i l f . sg., m. (î) - 6Î4$

: “in I s i a c l ” 4' :
(hcisrael)

Versetul 15:

mm
TT • : “şi va 11”, Qai, perf. consec., pers. a U f, sg,, ni. de la
(wehaya) verbul def. “a fi” = îl^il ( h a y o ) ;
tie,„250 .
am
2 'tzia 1? : “spre refacere, reînnoire” , prep. (ie) - “ Ia, către, sp re’
(iemeşiv) + H ifil, part,., sg., m. de la verbul “a (se) întoarce' ’
(şuv) la Hifil •• “(s)-a refăcut, (s)-aînnoit” = a ^ ' n
(heşiv);

' 11 Cap. 3, vers. 9

'■* Cap, 2, vers. 19

pO f : “numele tău” s. com., sg,, m., stat. constr. «fe ia Qif' (şem) = “nume’ suf.
(şmeh) pron.. pers. a îf , sg., f. (p ) eh ,

m Cap. 4. vers. 7
v' ( ’ap. 4. ves.s. [4
 : “suflare / răsuflare”, s. corn., sg,, m,, stat. abs, de la
(nefeş) verbul “a răsuflat, a respirat” =• fi?23(nafâş);
^37?^ : “şi spre a susţine", Piei, gerundiv consec. de Ia verbul
(ulehalchel) Piei (Pilpel) “a măsurat” = V’3 (cui) “a conţinut, a
susţinut, a menţinut” -• (kilkel) ;
: “bătrâneţea, cărunteţea ta”, s. com., sg., f., stat. constr.
(et-sei vateh) de la rD'*& (seivâ) - “bătrâneţe, căruntele”. de la
(siv) - “alb, bătrân, cu părul alb” de la verbul “a 11 alb în
cap, a fi bătrân, cărunt” ZPŞ (siv) + suf. pron. pers, a ÎT',
sg., f. = eh ;
: “căci”, conj. ;
(chi 1
: “nora ta”, s. corn. sg., f„ stat. constr. (0 ^ 3 - kalât) =
(halateh) “de la noră” n '? ? (cala) + suf. pron., pers. a II1*, sg, f

: “care”, pron. relativ ;

(aşer)
: “te-a iubit”, Qal, perl'., pers. a Di'*, sg., f., de la verbul
(ahevâteh) “a iubit” = UHK (ahev) / IlilN (abâv) forma corectă
n n n K (aheva), n a n « (ahavâ);
- t ;
: “l-a născut”, Qal, peri., pers. a sg., f., (H I1?',
(veladetu) (yeladât) - constr. de la (yaldâ) = “a născut” de ia
verbul “a născut” = (yaidd) + suf. pron., pers. a IÎIa,
sg,, m.. (') - u ;
: “carc”, pron. relativ :
(aşer)
KVI ; “ea”, pron, pers , pers, a sg., f, ;
(hi)
KŞiîD : “bună / (mai) bunii”, adj,, sg , f, de ia verbul “a fi bun, a
(iova) fi bine” - (iov) grad de comp. com parativ de
superioritate ;
: “ţie / pentru tine”“ ! .
(lâh)
n y n tşfo : “'decât şapte”, D (mi) = “decât” (prep.) + nuni, caid.,
(m işivă) m., stat. abs. ;
D 'E ■r
’ : '‘fii”, s. corn., pl., rn.. stat. abs. de la "jŞ iben) “!iu” ;
(bănim)

■î’1 Ibidem
V ersetul 16:

: “şi a luat”, Qal, smperf, consec., pers. a llf , sg., f. de ia

(watikâh) verbul a luat - H pb (la k â h );
•'DI?] : '‘N aom i” ;
(naorm)
T1K : “pe”, prep. ;
(et)
: ‘'copilul, băiatul", art. H (ha) + s. com., sg., m., stat. abs.
(h ave led) de la verbul “a născut” ~ ■f?' (y a lâ d );
: '‘şi l-a aşezat / pus” , Qal, irnperf. consec,, pers. a U f1,
(watşitehu) sg.. f„ de la verbul “a pus, a întins, a aşezat” ;= fTE? (ş;t) /
nW (şut) -r suf, pron. pers, a 111“, sg., m. (îH) hu ,
: “Ia sânul ei”, prep. 2 (ve) = “în, la” + s. com., sg., m.,
(veheijkâh) stat. constr. C«]TI) heik + suf. pron. pers. a Iii“, sg., f (fl J
= âh de ia 1 . “său” ‘SJYi / "î]n / "ijln ; 2. “sentimente,
afecţiuni’’ ; 3. “poalele, genunchii unei haine’
ib-^nFii : “şi a fost lui” -'- ;
(wathM o)
nşn'N 1? : “dacă” , prep. *? (le) ~ “ ia, către, spre” + Qal, part. activ,
(leom enet) s£., f., de la verbul 1. “a susţinut” = "|OK (am ân) ; 2. “a
îngrijit” ; 3. “a alăptat, a nutrii, a fi guvernantă,, doică,
ele,” ;

Ex, 22.

22,1, Vocabular

H'ljJ (kara) a nunii, a chema

■¡3$’ (şakan) a locui
rTOî? (skena) locuitor, vecin
12$ (avad) a lucra, a munci, a sluji, a fi sclav
12V (eved) slujitor, cel ce slujeşte
'■tŞ\ (işai) bogat
9 f\ (yeş) substanţă, bogăţie
in (dawid) David
1 T» (yîidad) a iubi
rn^in / rn^in naştere, generaţie, origine, istoria / spiţa familiei
itoledet 1 iolada)
(yalad) a naşte
‘lii’n (haîor) împrejmuit, protejat, apărat, sat, oraş, apărat. împrejmuit
DH (rum) a fost înalt, s-a înăltat, a fost ridicat sus
□ jK (aram) a fi înalt, a se înălţa, a ii ridicat
''Î2'J (ami) înrudit
3 ,’7 î (nadiv) adj. : nobil, liberal, cu vederi largi
subst. : nobil, prinţ, conducător, domnitor
IlEtfn] (nahşon) încântat, vrăjit
tyrîj (niheş) a folosi vrăji

.2. Texi
w n t o 'n V? n : m ^ f

T’ T’n n ■ ax w n ■ n lirio ® '

:]m Ţ rn ţş i^ in y is n ş n n ^ in n ^ f 18

n ir rr a* r- n sv T ^*i n “o Tu ? aD*rrm
T ’.*
" i^*in i r a m 39‘:*••*
: an a ‘? ş r n K T ^ in p tfm i -¡i^ n rn K T ^ in

n a lirn « T ^ in r tf a - i r y 'B “ nîs: T 'p l n “ ■ p a 'p â n 21

n n '- m i^ in T ^ in l i 'D f 2

Versetul 17:

H3K j P ^ I . “şi au num it”, Qal, imperf. consec,. pers. aili". sg,. f„ de
(watikrenă) ia verbul ‘ a chem at, a numii <karâ) ,
t? : “pe el”, prep. *? (ie) = “la. spre, către" t suf. pron.. pers,
(!o) aJII", sg., m. (1) o ;
n t oVf. t. 'n- : "vecineli.:”, art îl + Qal. part. activ, pi., de ia verbul
(haşhenot) 1 5 ? (şahan) : di: aici sl>, H3D»’ (şkenaj
 : “num e”, s. eoni., sg., m., stat. abs. ;
(şem)
“0 6 : “pentru a spune, spunând” Q al, gerundiv de ia verbul “a
(lemor) zis, a spus” = i m (a m â r);

: “a fost născut” , Puai, peri'., pers. a U f , sg., rn., de ia

(vuiad) verbul "a născut” - l ^ i y a l â d ) ;
‘ 1? ; “fiu”, s. eom ., sg., m,, stat. abs. ;
(ben)
^ 4 ? : “lui N aom i”, prep. "> (ie) = “ la, spre. către” + s. propriu:
(ienoami)
n ^ -ip n i : “şi au chem at (num it)”, vezi mai sus 4,17 ;
iwatikrena't
: “num ele iui”2'’3 ;
(şmo)
1 2 )V : “Oved / O bed” s. pr., m„ “cel ce slujeşte” 132? (eved) =
(oved) “slujilor” de ia verbul “a lucrat, a muncit, a slujit, a fost
sclav" = “DI?
- r
(a v â d• );
wn : “e l” , pron. pers., pers. a l i f , sg., m. ;
(hu)
: “tatăl”, vezi mai sus 4,17 ;
I, 3 \ i )
igji : “Işai (Işai)”, s, pr., m, “ bogat”, de la (ieş) =
(işai) “substanţă, bogăţie” ;
: “tatăl” , vezi mai sus 4,17 ;
(avi)
•7H : “D avid” , s. pr., rn. iubit / cel iubit de la verbul “a iubii”
(dawid) = T T (y a d ă d );

V erseiu L ii;

n^q : “şi acestea”, conj. 1 (vve) = “şi” f pron. dem., pl. ,

(weele)
nrfpin ; “generaţiile / spiţa neamului"', s. corn., pl., f.. stai.
(tokiot) constr. de la IT l^ ln / H lV in (toledet ~ toladâ) =
“naştere, generaţie, origine, istoria / spiţa fam iliei” ;
’i 'I Ş : “Pareţ (Fares)”254 ;
(pâreţ)

Cap. 4, vers "¡4

Cap, 4. vers. 12
 S13 : “ Pereţ (Fares)”“ 5 ;
(pereţ)
T *7 in ; "a făcut să se nască / a cauzat naşterea, a zăm islit -
(holid î dinspre tată"’ Hifil, perf. pers. a ilî“, sg., m. de la verbui
“a născut” ~ “]i?'1r (yalâ(i) ;
lillin rn îi : “pe Heţron” prep. + s. pr„ m .‘'îm prejm uit, protejat,
(et-heţron) apărat, sat, oraş apărat, îm prejm uit” ~ (haţor);

1.9:

'Vi
: “şi Heţron”. conj. 1 ( w e ) “şi ... ;
(weheţron)
T ^ în : “ a zămislit, a născut”'0 7 ;
(h o lid )
□ ■ rm : "pe Kam” s. pr., m. ‘înalt" de ia verbul
(ei-râm) a fost înalt, s-a înalţat, a fost ridicat sus” ~ □•H (ru m );
01K
r
: “A ram ”, “înnalt” verbul D’l î j (aram) = “a fost înalt, s-a
(aram) înălţat, a fost ridicat sus” :
□”11 : “şi Ram ” conj. 1 (we) = “şi” + s. pr. vezi mai sus 4,19 ;
(werâm)
- .«258
T ? in : a născut ;
(bolid)
: “pe Am inadav / A ininadat” s. pr., m., ’’rudă” , “înrudit
(ecam inadăv) cu regele, prinţul, conducătorul” de la DŞJ (âm) = “popor,
naţiune, iudă. familie, înrudire” 'QŞ? adj. => înrudi! ;
IT Ţ j adj. - “ nobil, libera!, cu vederi largi”, subst “nobil,
prinţ, corni ucălor, dom nilor'' ;

: “şi A m inadav”. conj. ’ (we) ■• ‘".şi” 5 ;

(wearninadâv)
: “a născut”260 ,
(holid)

Jbidcm
‘ ’6 C a p . 4. vers. i 8
ibibein
‘ ’s Jbidem
Cap. 4. vers. 19
'J>,> C a p . 4. vers. i 8
19?
 ■ jW nrnK : "pe Nahşon” prep. + s. pr., ni., “încântai”, “vrăjit" da la
(et-nahşon) KfTO (nâhaş) = “şarpe”, K>n3 (niheş) = “a folosi vrăji"
(verb Piei), itfTO (nâhaş) “vrajă, încântare” ;
]i$ n Ţ l ; “şi Nahşon”, conj. 1 (we) = “ şi” + vezi mai sus 4,20 :
(wenahşon)
T 4?!,’] : “a născut” ;
(bolid)
n O ’p ÎT n iţ : “pe Saim a” prep. + s.pr., m. - transpoziţie de la n'ppi*
(ei-sâlma) (sim ia) =• “rochie, haină (exterioară)’' ;

: “şi Saimon”, vezi 4,20 prob. derivat din n O ^ |) (salina)

(wesalmon) care vine din
T ^ ln : ‘'a născut”'’01 ;
(holid)
r r 'a - n x : “pe Boaz” prep.26’ ;
(et-boaz)
îM’3-1 : “şi Boaz”, conj. 1 (u) ~ "şi” (1 - we) + vezi 2,1 ;
(uvoaz)
T ^ ln : “a născut”2“ ;
(holid)
’ÎŞ lsrriK : “pe Oved”, prep. F1K (etj = “pe” + s. pr."114 ;
(et- oved)

Versetul 22:

1213] : “şi O ved”. conj. 1 (we) ~ “şi” * s. pr.'(>* ;

(weoved)
: “a născut” ;
(holid)
'■“pe işai (lesei)”266 ;
(et-işâi)

261 Cap. 4, vers. 18

Cap, 2, vers. !
26' Cap, 4, vers, 1S
21,4 Cap. 4, vers, i 7
2!” ibidem
2!,i’ ibiderii
198
 : ‘şi Işai”, eo n i. 1 (we) = “şi" + s. pr. vezi 4,17
(weişâi)
T 'b i n : "a născut '267 ;
(hoiid)
T T T I8 •; “pe D avid”, vezi 4,17 prep. + s. pr., m
(et-dawid)

Cap. 4, vers. ! 8
 c o n s id e r a ţ ii:f in a l e

Lucrarea A SPE C T E F IL O L O G IC E P R IV IN D T R A D U C E R E A CARTH RU T

este rezulatii! unei îndelungate cercetări şi vine în sprijinul tuturor acelora care doresc
să înveţe limba ebraică, lim ba în care a fost scrisă acum vrei milenii cartea Rut
O "Istorie a textului cărţii Rut" este absolut necesară pentru început, atât pentru
a cu rso are principalele aspecte care apropie anum ite recenzii sau variante, cât şi
pentru a evidenţia unele diferenţieri provenite fie din neputinţa unor limbi de a reda
sensul originar ebraic, fie din cauza unor slăbiciuni sau omiteri ale traducătorilor.
Textul cărţii R ut este cerceta!, chiar clacă foarte sumar, începând cu cele mai vechi
codice (de A lepp şi L eriingradensis) şi continuând cu vechile traduceri a’e V echiului
Testament: Septuaginia. Vulgata, manuscrisele de la Qumran, Peşito, Rut Rabbah•
M idraş eic.
Înainte de a se trece la traducerea textului se stabilesc regulile ce urm ează a se
respecta in această operaţie precum şi principiile care călăuzesc acest efort.
'"Iraducerea cărţii Rut după textul m asoretic ebraic" este însoţită de un vast
aparat critic şi com entariu filologic menit sa justifice forma pe care urm ează să o ia
îextui intr-o nouă traducere rom ânească.
Comentariul filologic este un argum ent peremtoriu al fidelităţi! traducerii,
argument formulat îndeosebi din rezultatul cercetărilor unor com entatori competenţi
şi traducători consacraţi, dând insă posibilitatea atribuirii unei anum e originalităţi
traducerii de faţă. Este de la sine înţeles că traducerea urm ează întocmai originalul
ebraic. Pentru a se putea face o comparaţie între traducerile vechi şi originalul ebraic
o prezentare în sistem interiinear greacă - rom ână şi latină. - română, după
Septuaginata şi Vulgata vin să întregească arsenalul traducătorilor şi cercetătorilor în
privinţa cărţii Rut.
Partea finală a acestei lucrări o constituie o prezentare originală a unei
m inuţioase cercetări pe textul ebraic, respectiv textul m asoretic al cărţii Rut, luat
cuvânt cu cuvânt şi analizat din punct de vedere m orfologic, cu transliterare şi
traducere, grupat însă sub form a unor exerciţii ca tem e de iucru, menite să uşureze
învăţarea limbii ebraice, flecare segm ent de text fiind însoţit de un vocabular minim
util în acest efort
O carte aşa cum este cartea Rut merită pusă în valoare, subliniată in toate
subtilităţile sale. cercetată cu toată seriozitatea, spre a o face şi pe această cale să-şi
descopere tainele şi com orile nepreţuite pe care le cuprinde.

.'Oii
ANEXE
\ M \ . \ !:
Textul cărţii Rut în Biblia de la Bucureşti, 1688
ţu
te u m u m m m n u u yM rfrt« 3 A c a /M * t W r t * * rj!5 0 « U » «»»« ¿ » iu l
M’f mi*Âi4n4;t*M4t,4&r* «I
s~e - * ,-a' n’y ~ . ' mm»/>wîî 2mf»V»
<Tgorara *< $ > * fn M M «SfylIU MÎ(Sf . Ui« % V L Ş ii* ţ,*
fcţs|Îjâ3 f * * ¿J4 ( l 4^Î4<H(r»T» ţ i f i «/ a^.»fwiiii»ri mj r»»t**» rvMmJ «o»
o*« «**► * IU^î» ^ *«<4. JJJiî M & ţ t l f * » SiţMil 4
.1
E^O^Pi ***£MMfţtiWĂiUfli. ^ iţiH A A'f* rfi’ ţ^fnîfT AAt 44 UJHl^K¿¿IV1 Ult
« K Sfc
wfag U t * A * ) i j * ţ f iiVit r i u i t * * > K K f i î x <ţ->ntffft AK» " im a j * kj L a 4 i m * ia« W * r n i» t™ m tA m *
8* ili:» i»VMMÎ A*»«A«Af^f UfMK*Mf48 A»tfi 1r*T«jrftî!».fe» U it H* B l f ,t it v >
^ J k n t U i UU* ţMft/’k ^,)
+• * t
*'»*
ţlH A ^ rt , Ol* ■Jirfip ¿»K â* $ a # £ ffn £ *** tift* ? tf h * * "
MJJ/.iK, UW^IvVOfe. frfH»«¿.¿'W Mf'Wtirf» «ÎÎA«A^KiM’* «t>»« ţxji A M U fA
<
• AfH4f>» AJ i{ * f t » 4 .i/iî *<«rf#fef (UM «mÎmj ¿«mV* «i
t £ f * A iH A C i - Î D * « « V /* ţA N A tfM J f >«» w » ¿ tm A ţtn t* M * )t ¿M nV* »
j .l* * * * } '* ? UJH ţ i h M A l i * U i" tţk * 1 tf?X J » «
£ $ * 1 U.'iS » *y
WÎA c 7 f$ > * t AH ¿>< <t£1 > LtM jnwlT
( /«»ASJ Sficp,r, ,<#* » DIrt * » 3 ^ * <*«*« fii», ţ.flf{/xi»
M i / * « Uf.s ■JţiAţCJ* r mnţlMAtf ttlif (Kf/ItM **,*.A-£îM, 1
f, rj/nk*-*ţ*t» tu* «£m/Trt îh » GJ* 4rfj’firi/mVi« »
«• uirt Î m *« ^ *^ C 3 K*f*ţ!1M £H , UI« , K . 4 , rf f ,, „
tfitA fin if* u f* M tA H . n t H r t f ' t M f il* iH R C U Q * ^»(aw m T h o - » c î f c - im iA 1» -«i n , 7
A iţtfw * A lt» «V%{ 7 i i* r? 7 fn m ¿ « w * * GySQ uin omVa m*ff fnAjm^nu {>,**
^ r tlţlfr lÎA AV'J-, H A t< * A i A M ţ* r<*.HhH . IU * g®ftn oîrt»eATjMMir* tu»m/*wa< «tcj^
« » lî* * * f* h * tţ* * -*X*!»CJ » UIM AM M .# S Silf! HI*(Hf<//^, K1*7/7hUMHlif i
ţ.n ^ f l f t ) t y > c t , h V » , , ujw « i ^ y 'f e r ^ * IsSSutra^ni ¿Afli ÂA^fţHHÎ, iiJM
CIMk/a-î
KrfAr ,-<rfiTfn- xjTrn«^f«n> <V^m« ujh X^f •{
î» ţA C i OIIM#« ¿ M A H f f l'f t f J l X t ţ if t A t ţ £H . rnC(«i o * !* //« . m 4 : iu * *
p jtiA i* v fc n » f " M UJM M l f r A H f i * t ^ H H , r»
t n Q t n * a im « V iî« /vi/iA fti , ţ i f r u m trafy
,£ <£«»*Vm *Sf sjii uj/» «tf iţţţH H iH *VÎl •»»/‘ Jfv'h ^XMAIÎ
i»^W » UJrt aî^». UI« «W î <»«5 ÎV *{»*«01 «**.«’£ ^
f - i > f * *mV*V’« t f r u i ii ai lÎ/ViTtTi n^i fi-, a m jţ"tf tiitf'*mifK/tf fi/unlÎA « i f ii iî , ui«ţ>t
ixi>f 4 (Viv* j utft n /.fcr tifţi* , ity-* A)?* VA*<1
ittfnm4 » UI« £"<! A*tJ g
(* Uii* ««• A *» * * * fu t
Tt M mn>tf } iti*ş> *t$ {¿Si/irfi^t f«K» i ÂiÂriVA î îîlrt ţrt £
st- tţ.’ÎmiM rttHmţtffim* tn^Ht* « ♦ K B * 4 i a y / v m n f f l i «/«ii/iii
A'JiMî i i.#' i&nm» , * i t ui«<jn<l *fftri4/Ut4 MWihrTTÎrtW >ÎÎTIJ» I'Îa'î*
£V irfiMAi Si/tu S*»js<ilţ*î rif .
^ m w > » 4 A if r i f * m f ) t «ut« UÎH ţiji»/'* U3W**w!*v^*fyf ^^«înn ^
X« B-ir»v i)î ¿1 sr\ţzj;mrni ¿ itifita * * 'I f t + f j'ii uu*
^**/’»»**<*<* ‘r,»f ¿f faHAAi*4ijA n « N » fiAflf HX fLjjjHtrt Hi
t.*nir wi* /tu/ţ>* ^rţiViÂmn, f.'i » » / t u ™ ,, ion » # » ivi««»* * îH« <ţ«« ««m/r* j**ţ. hx TuW «
^ n f n ^ n w # < f c * ift«v A*ifynAA Atm* iţlţm in it
ff Xf€iţ?I M / lţ* ) ft l* * * ( t-W f» « 4 f « « / î T u iiirn* <«>«/ M »^ y n fii Auri,Ânw « a 7 »
h# *»■£*# K**tM iHnufw AiHî.if, m * o«~«
M n ttt n<xr»^ «ffct« *
7«*«A4l^A
n-- ţKH*_ j*y?-.T..
..?__ p^<& >jîf.....'
rflifX, ......ii* ..?
£i iiiSH f m f i M»Hi MJkHt ^J»HlÎA'in> ffin f * ^ Î W > M^n i a A »f, t*mn> a m n tjtfK iH lrt «ht«>^ujh.h^
rArft’îA , ojM pî«a<î[*'»» ţ«kt* u t * 'tct *tn*Hr* UW KM ^'iin)>,‘, I
S J ţ t y * îîM «♦/»«f'srrf» ti)X <"» Ar* ÎWjU^VA* ii»m £fyiA4 *Ât(WH*(HS’k i* j l
7»i am f/*k>M^ţ" "4'A* ixi« H«#mn»n’* « w ti»n#*AUtX» r UÎM KW-^lf f i f u Jt Iţ.Mţd£H Ui«
fi ««/» , v * . . jjjţtnfi- h Vmhaît?^*itî-
»t *>■» tî, fttms MJînniby tu*ţflil flW
TÎjif*{,**
jc ^ r R j« H tftfiX * îi* , U*K H * rP f< * C * ţ i H t * t f m t A ş i(w<»in *fx *(Ş>AAţn £ M ţ ş m ţ ' i c , h îh i
<
-itms fţiţZ Ui« fft # K^MHjimi1« m4A(, u»h nţi MHKi 1 tS.Hf>**• fiT*?iK«fSi ,
^ fVU-» • O1
» n g M r b ^ ’O rtA^riM ni n ţ i U J » j'W 'i/rff» *»CJţ Uihţiittett, n iiftrrit m* î *{
(ijsf«*, Ajtrt. p^j ft2><KrTi'iff*-«** n<u<in».Ti n*mi ¿h «V «» * ^ 4 ^¿»iv
■oj rfiH iH n j f ţ r i ^ i S in M i j i ţ i , $ i * M ’t f y i , <Um *<ţ u W m + ir ita lf A u*»< ni'*» ^ j m
ş t mssr-« {-^ a ^ î s ^ » 3 *<fVE»» m ţ ţfc t fA flfi m u / , u in n ^ «vi» ujn n<v-v.*m «*
tm-V ««-fi^if.» aVj/)Şt tun ¿MtuţuÎÂ mnx'ji. vTM^f¡>‘ iu» a(*ntfti. nemţit #*/(
^ ¿-'sî»'* iD-i s/« e»* hj« i^jYir' «h fii în Jrpj rr > 0^

20?
 »ŸH f'tA Uü? «ţ>4*«i-/i TÏ.U mtAÎi hm'a» A'iit um »***’ <**A*^fMR¡;t “5^ ”"
m * m * ft* » * * ¿ i M ¿*TftV/i víVh tSfÁK/l m#ÂnA’+finn}'ff1t# 9 uiha «»*** nf* .A*
* * m ţa 4*K#HHfTI K4 f«* K»,J¿l*¿Víí¿»rt t Ÿ n m fft»nifM ^ »jj «r î /if u /n ^

ft AftCin i i *%K * £D* À ¿ ¡ " f t , X^4.itfn j* \ ÎÜH<^y AAtof*^** ni*ftmt ujw** o^ï «
o*l* w** n a i « « î k j M * # r * « n r * kir h Uin fï Uîj» MPtî» um

r^ N r / » « m t!£j mM/m« ÿ9<*e*n m i Af * u tt T m Z •ttAftAi 01*5*«

TV « / i * n £ n ***$«* fM 8^ í * if t 11\* tţn tftJAH^fili iţ*
ţC< äi« .Çlil? I » t i ú f , t t t / M *T<W *4ffe’/ ¿ t « »HKítry t ía mj» » ^ T f / •n<| * « f* f'ifitn'îi fi« «

**W i u .'» tí» /M A « « * n»*»« DIX. *ArAt**tTrl^Î* ”

*f m&m»u m s i« 4 * n i1H > i v / n * « í m ¿ A O i | " tu n u í 7 < * ÿ -1fí«ní^JÍ ^.5¡//í7ljK/n A*rt

fY¿. f .t X.t(n%ffi(»f*Atf
* # ¿itom'Sft jy* ’ i u.w .^ a ^h 'h «
g*
' ft AJI 03/ Í>ír 'S *
riAHHi tu« « * # * » u n (« r f n if y * » iU K ^ M r f'r * MijTy« m» ^V»« maüajr* f»^K MMttÀff»
«V &n r<* **ÏA$\fi A«e->ţt> NiniM4 ixîfm* t QimlUltm ^¿(n^ HŸmt » *f
U m » f / if llf f < * * « « t»» * j7i m w < M m ifiN ţ»m * '** H í#« ’*
61. í»h r* «/« /ŸUiNJtttl nf*£*>•** - Dl« i|j/i m*nr ^*í*/ An'iîï » «’»>mïVj* î
u m ^ k * n V « * ^ «fi|* r t / n i |m mfmfyf* ?pi ro» * IDmrfft/M ¿V
mí 4/»t4ijfc> r¡fí f,*.n<A r u t» *4 m m ^ h * m * ia ¿»«T * ţ i i t * « w , » « ^ í í i * £tmt mÂ* *ni*
*jt ¿¿Ïk) tu" <*#/« ¿. ÜJ.í 4*t (,n<xm **xt • U ¿ a *l¿nm*p m * ri

/W 8<MU te»« F»«n» t ^ A l M á{ ¡<,»T|SÍ VHMI , ^ • Ç i r t î T Î # « | i ï

M tlfAct tüMi tnfywt* **&*$* frt£ţţ» * GJjÎ ¿ i H &rf *ft r*MHí f‘¿jt*m utn ţ tí
t ü H f ir jf n fw fJ ir m u s * «Tţ i t t A U f r i t * i<f m)( í.**h)¿*t »ÏM» D3«*ji|«
*r u *Hifr'inlm u;hÍtfM f, *Ï £mki 4Ärt AJK«r4 n>n«4/*Ma'Íh nnrr« » wn
p*t & ¿»r- írn ţ,i* uiţi** t*\( l u p r f ^ m * £{<*tnÏA* M4*XA*¿mi^fitfiAm
•M 18* ţ M it f* t í* t f f / * t á * y n ¿ t 2 » Â fÇ it ù t n U tm rttji* t t^| e ¿ M * l»|* Jnf##R*4í x / Ñ » **C J£
uw^yfi^t £« i^ a n V m S A r # « t m j i f n i í si- iţV W rrf* ’ «V*m «t^1sártfrrcr mtíítjt AjiTflt •
*Ar*#trtfţf» ui* m/ti fix ti*nfntA ty»f,t <V JQJm$»m¿ « f t m a ^tvfttmi w**«í# ujm gí
«/m t-'jn <Ç»M» tS*ÏaÏÜn'i mfnu am fyn mi RjKiiK« uih At{«ifi »fíA «i>í f l fJf
« n'/m 7mtto$n i # o ţ » » fil* m m m a* ntftţH UHtvihi nţamt* um.fmţ* Â'tîl*mt »
tA tà rA * % * tn *fm ¡ ¿ v iH Ÿ t t f * nf«mţV Jfwm )¿* i U Jk f / î *)l fmftm $4t»ĂHf*f4t Uiţi A 3HH i î ^ u T i i'i
um MHAt rin nt* st« umtvitift M*ţtţt<t ta** Axmj-Mti I ui*» ¿»Ve# mîtmi *¿mt aï
ţtrt HttMHHÂnţ»nlnn n*.*¿y {ţtHxtf)tfi ♦ BO* fM» T»®4f # Ä » / » 4 ţt
its ^»«Tmai »fAimfi <*.fmi • Vi»J$*tr «»CT/ţ %4itffit « T a IÍ (» » •« A i« « í»
f*A H f1 *t,I 9 IU* fKf* Kf*1H s " i ţ t t t * H t t f f 1* M tiH i ff¿ **N * i*rfK^%fTj4 • UJh A
> ÍTí
$]4rrttM m^ca* mfn< , B<*xr#«»j! UJfKÇ ft f M l» P|i m «n»
K í^í^ín »* i * f n /+ i ü ^ 4 Â t m r *â m»** . w/m »»^*»487^4*» »« ttitUA n»
i * » * )/'» VHNI iJ .J T X M 'i rtfl’Irt «Mn ne»»»* rtti înmn.Jixnî
Ï» í*u/"nî Ky^-Ífoíii a/i?» us»«h**7î*«í/^4 n/i
»r mim ţm^imr . UJ/<f’i/«nfl
„r-:-~- . , ,k i , n f a" , w „
f)t¿. K)lpkiXHit HÜH *«0<» «»«I) io» « n^i ¡a*ta*uţ*_A*» *
knţm* i4nftt£fţÿa1£h uMcéitft rfK.'ÎAŸti. *»? ui***•«?■* ţifatHÎA Mtfyif &t* Aßftjn»
|v
Ihtun^lf
sk Á nhV»MfKjirn^ LUn*^rtf
, „(H ¿fKtfiAt AÏ tfll* «*o^. Ut* ţtili *r*mf»
^j.n<V4» AH
IttM M ffH tUtiţ+Uf H ^kV ■it u w 14* fi* dtrnmx wnuinşi »
S , ntSmfî HAVnm «?^n(i» U l i rfcv-« K*u ^ ^rfM t í< í # « m "
3 ^ 4 ä« . B3¿ ív «»1-JÇ U W ţMtf UiM^lLjN íf ív ? i »atnţ *
l^ r T # ÂK^k»nOèi ^ o í« a « « » n /fn n ^ tu jf x îiï
■€{??{*» viVit ! atn* JaSA>tmVÍf«> 7f'ü A4«I» AA'/niAlMfAÍ^ Ifi ft
^Tmf*'í4ttiia>fttAfítítf , fàC* tijsţx *ï fritn « « « il" 'flAi'iitA'i ^ÍTtíjt» {,1* IţlţhKA
wn»ivmj t WH*** «1/Mf rrr«Hf JtÏHMUlf «/»I »1^«« Jill* fiiUltnifxit»
p*Mtit*mé mA utn nu H« rV» fifí ¿fit, et nVmi n t4 A*|* f.KAHnm^ t<4|^3 UIH
« ¿ k Í ijí« r r a ii* m * iMf MAUvtkmfjén* 7n ntftxÏAÏn m"*»
t u » > C *t * iÜH Í 4 ^ n (A b 4iirr fit* X* *«»*» “/* i'f» fïfi* £
PXKMi^I AíifW ÂütAt tun*!HM^f UM S»«* M fN (4 ţ(< M » N ^ t m i
iff W#UH ’f&AS fitAJt.fr** B*1tAffA4A» ^iH»n««f wîîV i/íírtí* rrr««r
üi* *f* f,*}*** OJM^Ab *A(O'/hi 'JÍRfM^ Ui** çî*o «V rÄ^n» U/h(«f* tií« sic? g*
9
fr i" * *

Ï< . IJÍH jrHif It t tr a ţ n #< m<4mi h x o im M AM H *iM*KÏrt ai»

• f « ţ M * #><> « * « ^> 4 K , UÎm tnntrtţ* <!/ mÏ**(4i ttAÏn Mtţnii-fiitf
M «4«nna'i»îr*^
tu» ff/m# niytfAiímgj* ^-■^ifHHfé Ait* <ï» ÂrtHMUtfKi^7» HA(>» (•tfrÛfHH'lt
« ÜJn M*íOViT' I se«<fe iö.-i ««** u¿nţ» a*iaí
*• '“ - Ï H M i f i à n ţ h m M tftn k ft té * » H i« ^
 fii, ţ $
ţKH ţ ' d ^ s nV'rrr'i i<£ţifriiii mTi nintaţi
t\
d; » • « * (irtţiui MtytHfifi **'£, * n * iţî*
frtHÏ.4, M’i , KMU fíVsíl'í'fltfíH'fr {«jSb^lirt *
5 U ÍH ¿.1 * l r t 4 c f* A K * t v n f O T jY s t f t n f i *
rţiitni fŸ£*nh Ui» «fit®* t*n**c*ftt ci *
w Í6 A rt)T ¡> *A » U¿11 f f l ^ A t r * O M ^ A -ŞHrbAiţt iAHt<(rít AH
um fi* în fM ïJ U ïi i m V * *» ^ ¿ i« îA
//« s u j* ş Mn.ţm'Îfii ¿mţiţ i iţ*nt» <
■
n i f t f f i f f í í * . aV *^ t ^ ţ r a ¡¿ it « • i,
tu « a/ * , um * /* »
«¿* UÍn ^Ñrl t.tciç •***•( « » f y * * * U»1 hi * jtÎ v
S»iţ « / . « /<* /TMWiKffJ ifiíJinl
¡A i iV*H (AiMfiiJf * jXU*t n i * m i «A ITT/ UNfn 1 m Kg
^Mwrti IUM*,,< ¿Í* «AK« «tf-tftttK?«*
I ïü« AiiJ«*!?'!*«/ Of* itfti AU 44* y
Z w üïttn Mit «Ü í*¿ T íiV Í
««¿irr*, nf«MiiÿiHHfàs (kŸ*t lonn)t&* nţn xV/mm*
m,*** ^imn^ ^»fitţVwi/n ta« ¿«4 pjaV**
7t tintftâlÎ ft'iCht MAţmXfit %tMAtm<*ţH . 2 fi
¡ «
ttt'g'itiS ţr* tr ,* m a i» ţ n i t f * x t h fat ^ T n i - i ^
*7<> MÂjmÎţtt, »Hh tiw v+îf*»* ţmfţti, ¿¿W
h m i ' Ï a îî f «*fi* ^* 4 tfï* f <• turt
H¿A,Í*t KAfiM¿)£ AMltt^HCCHAtA* jf # îtfât
WHi*V ^ÏR^m ntfroÆff kV*«
**? < Íü«<^í«nuí K íí/<TUK<« n it* á.?
A f r ' r t / j M f 2 )¿ ¿¿M Jf ï / f ilH ,
( » « A H Iji rru /?iţ Ujïl ¿Míttfj« ¿tK HIHHAdutJ ,t
fi i« !T i4 <f>m#w . U i« -*Ïcj »«cj^ n^i f t f * * m ï l
* /3ÍI1 LU« f fWj“» ¿4 rt**«"* OIÍM i<1
fl ¿MHŸ4 *A:y(ţ I as««»*«««
finmtfi» »rfiMfn K íí^í
A*x*V r!j7j't»«/in t|ii «iînnţii |^íkía » ui* (iu
*ií>!'>''# f<W^r-»i rrtfii. ¿¡.mţi í í p w /^ ,
%t UIh î ^ m » M / i« fir.uţ-ts i'f ş n 1*, « M
»4(« ^fui'irrr» <T/Tí^*«‘fi|jÁi Kffc^ titj>{¿
rat i‘ÍA nim'Cÿ Mtñm Up *nmi *i **ţn)tm <j>nî
H Á f i j Z t m i t|f# * * * ff/w* f i t ffÄoi t ţ tÿ tv tff, »
¿V ü l « < /c j Kí'f'»«»"*» UW«/ fifu
ÇÎ f/* , ¿UM ^»Hí<í>í iS i «
mV W a«
U/H H'ilVifM jÿîl ÁffWT*! mÁitjT

hi ¡ni* m*fnV-< &***£* Ul« XfCtmiif

*)fn 4»-*?*** nţi ttfiv...
y¿n f t f l M é t HIH & X »T f iţ i Aţ4A*f ¡¿in 4^At wlli

íj* / jt Í aţi Î7 »UM ÂMIHA^Îst JtŸ

u n t * * 'n ţ i liW «4.îî»h ^ fn> iK)t
ttfi iAUMtntr , UUH u * '« * k * jiV « n * m ?

flfif ircJs/^t tu» * “ -‘4»- Jiîf w»ftsi*Vnâ

o t H ^ » w* * ţ nn,iKx
pft n*irt? <^n tain A'd
* » ¿ jÍ * W S3¿*
 I i I I I i I g â

GA &
Tm jûâ\m \Tb m m iui no&
T i n i f i T

3 ÍA IA Í r if ti /iÿ m ilU T ÿ A ÿ ï U lillftA ^ H -

H X A 4 * ‘r t V S l M O C T fb ’ ¿ 0 ,1 1 1 1

O f CS ¿ ¡ M I T f lß IJIIffißl.
--- n i» ■
Hiuz.jai » « O » * r.? r w i.............. .........

llp in s in e -a n tA n r a p e a . p ,f,v n a . w t< w ir x ¿ u u riiíu a iß s ira -

psi^I de Dsmaozcá Km'cson aj c tin îc ï Ebíckoojí JSjv/ú«,*

D : J) : <I> 1 .< ü T 15 1 8. iiaBiiiep aj, opdiuiuţi
C‘J> ; HjadlMip K jnou a j - T p c î - ¿ ç a ,

*-ís5».í¿^t34Bña3

ï O i U i .I il.

. ^ h TinorfA<J>iiv ccJjîhtéï ßnii'KOiiii

K S3 1 Ï ,
-- ---e€s550¡£SS*¡j*- -.........

íín ^ a 3855.
 IS d f T 6 d f & T.
I 8 B i N T P N A Í N T E .

ta p io » « o ko s ji p d a o c m R i p i a í o )K « Jc * j,T O p u o ¡), *j> *nHTe~

¿0 « j e i o c i BORwaecK f n r p ’jta c n u p e s p o r a u o J K í d w n r o jJ i jo p e ’a í
, , d t p o p a i p o m e a m p a ! /K a d c itin ro p , n a c u m i a , n p e K sm n g
l e í mío m i li n e o expíe » i t i t c n n a p r e : « o a p r» m u l l í *«a n
C a m s t» o a p « í c * p ic , n o p a « á« i% » e ra m u i í,t i e r i p . t r a s e d o , u>i s a p t o a * s á c -
a . v r e p ü o p , a ií í e s ^ ,n T » í a ^ m s i p o i j ü o p o 8 cisp ic . t lll nccm cnco a d e i» p ¡ ¡.« ¡ ct,

M d® , *«m * 1 C am »M o a c u p i o , n a c iu p o T U j¡e a m » j¡, m i c i m x n a a x s ! B a t i d , / j \ n -

* » w i «s » i w T « o á o p ir c i » s d e a ♦! o ii» s T ,p n r, h ü o k i , u sen « v « le u c T » n s p t o
d e j a D e n J C* : e e t e ^ n c w j a r i , a e o t p * ^ u r p a n s p e » D o b u & m I X p i a t o c , t a p o -
¡ e <¡í,” i i p s c d i a P ü T c i t p s B s .
ílpei í© »p& me c ’íía ,p m A m ii.i» T ü h c c ti'íi, o ííc p o c c c t o a z í t r , i k :;ii¡ ií g x ^ iu -
íip o e a a p « « jaatl Caimon Xi Pao» njtnx .to ^ \in n > p íiT c 4 Danid nau¡/io jicaiH Bpí cjídt *
H A 11 rt .

K iim v jO BíTjc«nu'»c*iiwi t iM m c c « i» ¡'ípcnija , a>¡ k« in \ «-cwpt R cm j» > * * « * ? » »1 d * ic UiniAOJíJ

**j»c.hj 4vft>itpean> «« *-tu»j»íí f**pui{|, w» AuCn*¡o **n>j»*AwU'ee ¡r* a»fa «,* Psr ^pti JKrJccw , sí
» fe a » «.-« a u n i ÍV t««!»e . i i

fi * o c t * ü e je ^ iir rp « K a p o « » d e n a « » i e j n k T O p i l c ’a í > i k s t « t o a -
m cT e n p e a iía * n t, m i a m e p e » a O m d i n B ¿ t j c c i r # 4 í& I U d w , s a c *
A im J o c f* jp \ y n p Í R a ¿ a i M o a » , c¿ > m í ¿« m eas j * J , u ií i l o í *¡.7 al m i ,
\ * , LUI J3sme.ii* s ^ p e q t u & I E * 4 im e ic x 5 ¡ s i n x m e j e ♦cm & íl j t f J ío d -
m f « ^ u tj U B rn cu e « ic a o p <SoJ * c i o p í aí m ) ¿ lo a ro n , m J X c je o n £ * p o ro ü I d íc
B Itjc « jc 3J w i !» á a ^ m i c e c n i r a a p ía a j e s á lo ,i» , m i e p a sh o jq .
r , U ii » m » p ít E j í m e j c x s t.P ü u t# í íV o e m iíjil , m í a p ^ r n n e o o , m i nal d o í * e -
so p í ni o í.
¿ , LÜi 'u í ’c á e í j o p > o í « e I M o » íf 7 0 í3 S c n s m e ^ e s n i s O p * a , uui b í r i c j i o io í-
jt-ajxc r«T, u;i a A'bKáíT aiiQjiO s p ’« xese ani .
g. ü il e l m » p i t a m * fiiíí? í M a a j o / i , lu í J'Cc jíc o «^ i o i í p -* m ac « o r a u e a d o s i p s s -
’»J $%i, mi ¿o a t a jw id o í ♦ C i o p i í cx\.
*. U Ji c 'a t i íS i a f o a , uxl e m i n d l ü i D K p o p ü o ti, ra í c " ^ ^ ü T o p c d i« ¡jn p w a
i& I M o a s , k > Aá ^ a c r ¿>ai.2T f . n i¿apí¿K¡ j x l 2 1 o a g t rt» D o m n s ¿ & -ic p s a T a T a p o

u o n « ¿.£ .i £ iU k s d;»pe do n¿.U :e .

% , ¿U i a e s u f r d in .í o k ü í t m i e e p a q k o a o , m i íitn^ndo-k n a p o p L i o « ¡ w p m n p ccr.i.
£$ « a , tu» a» e jj« í!a u p o ita jic ^ k s c i , c c ^ inT oapK T i f b n ’i n a & n n u i d Xada,
 p i s t .
* . U lf n z ic N o e r a í n x i r p o o r n a n d o * n s p o p î i » c u m : m e p ţ i o j j î , m í 6% ^ n r o a y -
* íe u l * í e ~ x n p o j a « n e a c a w a in .p \a r e a c i c * , ci> *j3k> D û jq q & j * s s o í m i « , *«o¡
« jjí » u w r m i a o í u s u e l c a o p ü í , u i i k& m i n e .
* . D e a D o m a s .» b o i c t n # jo u ! o d ix a i» * íf l~ * f ip e f ß *nca B *pPO T W *I c * ^ , e jí
.* e ~ a cr»p«TnT n p o e j e , íü í o r o ^ r i n t i U s t í í á s ’Míí t í q c b j t%& a i G J A n c .
i. itiíp j tic e l: k s T in o n o a o m j j i r n o f t p ’i e in u o n s i i u n í ,
n i. la p N o c ü )ú i J e - « ric jo p ; ^ R T o n p 4 c ü i - B i . t i l v e j a t c c j e ţ í i e n í p * n e e t í tx e p -

y a y í K« m i n e ? a ï d o . i p m a î c j ; n r - jin n » + Í I ţ f c o f t n T e v e j e m ie £ * x a p i l c i » b * * í e » o s
cjipliftjjí ?
A i, ^nTOapneui-BT* dap ♦s'We.ie » « eia, %% e l «m ^ a s i r p A a Í T * ţ n k * t muí m « 4 t
n a cA rst J o s x p s a r * k » d e a ’u i ln s T e s x f r « x m m »ApcT% tfk o rip íT , w i c k ß a e x *¿7,
r ¡ . A l d ú » p bcí^í o ja e o T c n * n % « o p K p e s je r o s p l? aS j o p * \ s e u l u i n a n * k o a
a s 9% mi.p)7!3ttï á*ifT> i u r h i p e a r ? n » ♦ i t i w u e ic% &i'e m am 'iy& r * 0 a p T ü n e n -
i p # a o í , jr „ ín«s,»a D o r u i v j *! a e u i ñ r a c a n p a m e « ,
¿ í . Top e i» pidíK^nJ n t ícíji e t # ta p V a il ûStu& uc, u iío c ip íT O T Ûp*û a p e cojv-
K pn c a , w i c ’a fü T o p c m . n o m u m c i i : l a p P u t c ’ a f o e k k < U n e a ,
g i , Uli a * ic N'oernln x ^ r p e P a t: j a r t K am nat« t» c ‘a ţn T o p c i a aoft& u* c i J , ml
¿a d áico eac ií ci.! ^ ^i3T0ap*îB-re do» mi t» ¿ » n i KsmnatB t n .
« i , Ic p P *t a z i c : c i n n in i» ^nrim tilnt jipe m i n e , s« c% t« in c n p e t i n e * caS
ti* nn> i p f t f o p i t j|i.n n o n o l ( k i a T i n e , kt> « u d e » e î f lie p y o r » , m i « 2 » o iS wi
sncîe 70 s e l c v A ia u tB ír i, m í eS m% #oí¿ c'& jiigukí ţ b o u s ís a îtJI horm ua m e8 , m t
Saïfijje/.CM riJS D e m n e íc s j jü c « .
3 I , LUi sm îc aeT m ^pj 7a , a o i^ m»pî m í e i , a u a g o io m"i s o i i j ï i r p o u a , a s « -
cTeo c a ’ml mio D o m n aj . ujJ «‘«ecTen c»>*icl adaoyo, Ku. m o o p te o e i î ao fie-
cQxpiji npo mine àcjtf r in o ,
« i , D e ii N ocm iii, k h : i . A inr-jpcm e eis, *a c i ffißi»pn ic# c fn c j a ^ a w a r
» i n o ï rp T .i K k t p p ea .
a î . HÍÍ sa mepe nm A m ioi nj.in, dS c o c ir ü íijc c ju ^ mí a i « o c t s e aá
B é n ir üào B iu c ^ w t ':? m z j t jţin t o ü t * hc i a i e 9 de e j e t w i x ie : c ip n a-
•jeftc T a CC7C N o e m l n ?
. M . Jn p en a 7.ic Ki>Tpô exa *. n » m i k c i o o u í n p e m io t i T o e u i i n , mí œ * n e œ n ü i
a œ > p  T i , s i , m ’ß » m * p * t B p o m ir e A tO T - n « T c p « i i c (1 ) *onpTC .
ma , £3 fui/ii, #r» m d«c » iin tio rm p T i m ’/» ^ n r o p c iîo in n « j, tui a e n rp s "te m i
Âcmflüï îs'oymiu? wi D om nsJ m ’a cñjepiT flpe /» ¡n o , wi iojr À T o r-n sT cp iiiit inVi
neK i»*ÎT ,
«« . J U l c 'n -ţvaropc K o e n n u , u n ] 'x t M o a slT e a n ic a n o p o c i x » e c . d in j j p p i u u -isf
Ko«» ţ m fi c o c i t 048 ţ » B iT ^ceir¿ .m ^n H cn cT S J c e i e p l l o p x isj« ï ,

20 . (í) 'i l » t t i '. s *P< - iic n r jti t x m i« C n c .1 à u w .

 ¿1 < IS'oeämn nao n ?.n o m »iccnpc ni-jin-mu* tO, u n n n i« j n'¡c¿r< ? '|o
H Cs n.iTcpnUi $íi a g iîy ic , di» n e n 'iiK j 4SI K .n m r.ic x , iui fts ro c jc .i*? B o o /. .
H i4 s . im n y.it 1‘kt Mo-.j^kepusa tn.*rpe ftacuuti -. ms, ásx -f.n ippki*;
¡ g g jl î -.iii « o i» {vcUjiíí c iií'íc .íf! ,, icnpe p'i,ö»*n npe s p m a n 'h ^ c i a , ^ ¡ ¡ r p 'n ï
k sj om bu>« í i » 4 .i xap î in i a x ie n . r p c er : th - t c ♦ fm n m e n ,

r . UÜ c*a th e , iu î în e ju - A w d a d t- n » u tip im . npc a p in a tw y v r o p b o p , in t

c 'a f in A M iö T de a x íe m c p ii ja iţ a p u ia i» { lîo o * , K ip e - ic cpa d iu p * ¿ c » ic a ¿&1

>l\i£l>CJCX .
Ü l i » e n inri i J o o x dir. B i T K c m , » ?,ic cc»i<’. p 'iT < ? p tjo p : f t o m n r a s * a o U is p
e i e s p ic K M ic if>i : D o n a ş i c-j» r e t n i e - ¡ u M m i t e x c ,
p, Hü 9 iic J J o n z n p * m u ;,i8 ! e i s , »sajui *st* e p n ¿c& pusiíiT op n p c c T e c o n e p v r o p i :
*£ÍHC «C'fC iVtûnCïO ?
« . iii i o p > c n » i3 c n p K í m , . í 'í c . i *io < > p $ c * p 3 i K i V * p n p c c ;o c c w p - i.7 o p ï ? w ¡ a z '¡ c ;

fccr<5 T A a ip a S ío f íf t iT c a u i;« , «npc c ’» fc jo p c k¡> ]\ o d n ín d in j^ .^ p in a j& í

Moni .
'3 - i l i i n x ic : ct , mi c ix a jc r c h m . cc*»cp'fcTf'j-¡í .jm z h o d í ţ wc do K&ná n
a e r íír d e ~ A 2J d if t iin c ii^ ir , - r.i n ¿ u i> ceapa »*n im ííx jíjt ,^ n j p p / m » n im ic a .
r. Ui« a z ic J io o z KitTpf. r> T : oí;z,í «»■i 'iK-a w e n ,, c l tusm ep y ! iri a j í * . i p p m i c%
K s .ic y i , ¡n i T 6 c i )>üs t<* o b 'í I d e mímí , mí r n .jic » u p c « tii> k<¡¡> * c 7 e J6 m c¿< ? .

a . Mi in o iriih T c ,m Jjnphrfc. m jü c u o p c c a ;p « ,, jjíí m c p y ï n p c apa» a ¿ f tp ,

i a r » . c ä íiui iio p w o 'iÍT { M . 'y ú o p , Ka cVü* ^ naţe 3 wi jí^íjíJ ’¿¿I u a #j çctô ,

¿a juíico , íuí ï e ü d e ^ndc s e n e m í c j h i i j ú .
i- lili en í-iíjí3 w ¿a s^m>r=rrr c ’a ^akíapt , mi a x íc ^ r p c c¿ ; do
íh¿s oni í>#4ar j<ap ^v» okjí txí , Ka €l npc jijíjic ? ¿vil t& t.rjit
C T p c ín ie ?
*i . U ü o p ^ c n a w c B o u s , m í ’ï n î l e c i ; n re « » s í r ^ k a t c a ï * % r ä t ¡t» c a m p a T a
d ani* mc o m « p i r t ^ p í i í T a i î * s , iu i Kein s t J U c a T n p e t o t t - j , n¡i n p o m s m n t a ,
» ii n ’fcin,s;öTä4 n » » tije p iî t i u ö ţ m i a ï u i c p c x z uonzA&j , J í p e « a p c ¿ e t o a l ^ « n a j i j T C n«
A'/if inifiT
iv i, l ) 0 !'!jng^ o ’y ï p T - c n i i î c a c K ^ ü j c « isu p M T 'i K , mi o *î‘e r J 0 7 a ra j u i n i . d c ,i3
Dom»n.î î),i.-r?nç£i‘/;j ¿r,\î e p a i i , ¿ a ñ a le jo alacnír c'i» ín.‘h.w*t«C}3Íc««t n p in iic ¿ci .
ti. hp c^s n x i c ; í»jii 3 4*4 a t xnp ^ tn o k íT ti« / fíonntno sn , «1 'n i m -rjir^ rír. ju j

a? rp'i»íT ¡ l ú a iu im n c.i¡ a o ij'iii ta^ic, juí Í í.tí, í:% jjk c,t.»i7 j;n »j*a ú>n r,.!n)j;/ií'.íí.ic ííu<? .
. U li s £ ic c i B ú ü z ; a « i/o © ere w s c b i de tU’S yinw r , n n p o í i i c - i r h í-jí , mi
 Y % T.
mi.n-r.iiKik din naJm'jc me-ie, mi .purfave n^í/ica tq fn o & e r un zh«’?,st Psrcf<j
j 8 t r { » c s c e n e j3 i.T O p i.tG p ., w í ’í n á a t t í B o c a n .i i ín e , u i i a m & n K a T , u ií c ' a c i T e p n r
tu í ‘f o p % ta n c .
g¡ . l i l i c ’a C K a.u ir ra» K J u c a n b , tu í fl D C p * im r i í o o a c i r y ü o p e a i e : d e bq &<fc»ja
luí n * iu rp e c n o tr t , ct> n*o o n p íjji.
s i, m i -fi/i rp o c fjfic flpfri/’K íjyif <*J á i n m * íj* n > cji¿p í.je n o c c r p e , i¿if o a ic s u I c t
2»wi*uHe uii ci» Ktijonn», iuíc*. n’o ,pH*pBjmj¿Í.
2 », Mi n í.d;;jinr .{Mi iinpin-j» n4u*b cenpn, ují o (4} w>pe ac~h ndanm, ipí r.í
*ÜCT KAÜiJ }>¡ ifo Opi .
h< . Uh ¿«and«’.! a JiiTpriT .jin ^ñiaie, mí a rw at copitp« cu nwevt s adantn ,
m i rdítK A íííi P js t ’J a dnr * ¿cje apxmac d i n K»pa c'ncvrtipar e,i,
¿.i . Wi ’)* *ic eí c^fs^pncn : #náfl al erf-snaT ¿cnz! ? uii snde ní j«Kpar? +ia
K jn e -K S B ^ n taT te -o KsnocK ^T n p e r ín e * m i'# cnr.c P a r c o o jc p e í c r u e am ie &
¿ ¿ u p a r , at¡ a t i c : 0!íis-S5! , j a x o p e i e aro j a ^ p o r « c n u i , e c t e B o o x .
k . íJJé r?zí'c KTTpe «opa ce: BÍne-ussAnrar «cíe a»<e.ií» Donwtusí. k%ifa
^ n s e T f r r a t a i ® m ú « en at¡ * e l s i í , m í k s «leí r n o p i j l . ímí » xj’c > !o en iin j r x f p e •
a n p o íin e de » o í ecT $ o m «* ¡ m e i « , d in p & d e u iü e jiOfiCTpe e e r s .
» a . JJ.ÍÍ o ííe - P k t K i.T p e c o A K p a cft , l u í .j i i i k i . *wT a *¿c m i c r mi ♦ e re je h »c j ® c * t6
r-rii* p o p c ^ x p i u i tOíiti» c c í e p c a
^ ifio p e « n 1 hiina .
*fi. Uliazic Koetnin Kurpe P*t nopACA: sJ/te s>j)Kí? mea . «i «1 e^irna ♦eie-
4« jk í , K* jjo <¿* c « » 0 ¡j . j t n u i p o r m ^ n r p 'u ^ T e ü » p j í í l .
• r. UJ» c*a .ji»iope«nar Pat *.*a *eríjtí jíI Bocs R«il«ña íí*m c'n c*xpui¡tce-
Hepea op£sj»í, mí cciepea rp.ta4bí.
K A n r.
J!í f jíí-^aJ)* m tii íOftrpt! c*Jt, vi saü-J rfo/jflsc« £«úi 4npp>» t~*(í‘ rnjMi.ii n¡*tnp<Jt u*!, (¡i u
M<e hcj'iDmS í V'iíi! >jjjír3 AaiJJ») 1
t n ; » J kcicj f¡inr»«v, »a» ¿ « ¡ t tvarys va wa*e a,¡n.t^j Je «■}<*£,

i uifiz-ffJid k s ¿ V o e ro ta c o í i s p a e j s ^ ' í a tic e l : « i? s a /n e a e l n a s o í l r > b -

Ta y ie o d ÍM Jv ^ k o c i* ;b «íj)»? y í n ?
Jlí¡ hk^jii U o o x , «a imc K>pí>ift «eTft a l ® a c T , » e c c r e » o t m u i*
i j o t , í f l t i ft.i * H c> «.tí» tu p e o p z * j ^ifi a p i r ,^ u r p ’ü ie íic n » n o r o i d .
r . l u p t í i e CKPjd'b „ m í n v xi>ye , m í i<* .p itu sp íu ^ kd .t^ ü n í'.ie r a j e , w í t o c r$
.fkJi npíe. . c i, )its u* Pp-i Uf ^ f.pKwí'x.iüi *A iíd ítíc<-*^M,'¿ o , tu i o sien .
¿ , iiit sn ♦« KA«d c t‘ »;> e.*, ael n«u onme íuk^j tindo donpme , i u i# « lX D C p -
Va iiKO.1 0 , uif s e í rfecKom 'p» fJÍHCnpe.te ím í, u;i bí’ í d opm i» m í c \ s p c a « n e ¡¿i« i c o *úmí.
i : , IJLii /? r í e Jv« t KVTpe e a ; T o n i e , K * te *ojí rtí t i c *ti»S .
5 . UJi c'n norop,v,T ja r.pie , iui a -»íkst toíitc , kat* ’la napsiiHÍr co.iüpu c¿,
g, UJi 3 Botií , iUí.'Jü^ftT, ají f/a #ecej3T iíiimíi 4BÍ, »tí o mcpt ci do^p-
m i, 40 o RRpTC a M»sl e r o * , m i a saaJT mí F * t o f e f)C * # n p , ííjí a decKcncj>ir n i "
»jOHp£,5C ,4»! . ÍÜí C iJ K í'-íS aT .

1; . (U Vi,.k ■ *<iw» •
 F 7,
« . !Ui &4>q ct .13 m ic z s .i n o n jjii c 'a c m im .r.n T a * o h i w , m i c ’a TKpsspsT^ uri îo ti»
r e m e t a d o p m e s 3S m o n p U e j n î ,
+ . U lf ft * íc ■ ‘ítf lo e ş n i t ö ? ( a p e a î» * î c : cS e * n r P u t p o ^ a i f i , rin d e * p ía a
T a n p e c r e p o a s n t î i , K1 , p s d e n i c e p j l t s .

i , Ü i U *<e J io o s : * ! /ie -K S » * n t í j t t . c> # îJ /> o m n » J* ï D m n e z c S t s ♦ i te a i n e n ,

t ic i jr p s k* al ^ m s s n v T k j jj ï m i i a t a s<en /le e n o ï niii» ra»JT d e « * T n e a d in ’i ^ ï , k*
n a t e - i ù lise d srîî, T&rrfcp Ci»poK , in r - M ,
»t, UIj AK«m éiten m e n , n a r e T em e* Toare, i^src Bei »he , ïoîS* a * e ¿{ie , m,
io t o t n o î î ï i » j a i i n i e í k * « ¿ a ie e a f l s i e p í í #&{ t * ,
p.i , l û t ok«üî (KÎefi^pnT p g ric u je c a h t e S ? *ci e c r e ^« » r* iu fÿ .? jpsdem ’e m a i d e e -
np o ftfle df:K*,T m U e .
r i , f-fcjüfci .f i ïir p 'iw e n c n i n o a n r e , îu î d a n * 'ifi c e en d im io e o u i. * d e sr. « p e a ,
n e n r p s k?. e.i e c r e m a l de H nptiflne p u n itif* , * ;n o , c i. Te ijie n p e 'W ne: i r p de n» s a
spea ci r e ¡ ji e 1 u i / i e a - r e ~ 8 0 të e K , í i í e Dommt.t, d o p ru l « A n d im m e n m , ,
. ÜJi s d e p m ir ¿a r .h o ^ e j e .*?•! n * » * d im in u a * , m i e a c ’a c j c * j * t d e d i m l -
peau** Kfiad^tiKi./i# n«Ten *«mo.'{£p om»j npe auf G/ficue cn£, hp Boox a *ia : et
ïi« ce mie Ktfiu fisenir *effiee;> .3» 4pie ,
g>. Uit Q xi c «'bTpe e u ; i.d o ’üi p o s i e s t î\ de n p e c r e T in e ^ iul ojjir<e , jiá o 0
üliiöt, mm a m i c ş o r l u u c e n u e a p ! do o p* ( i ) , iM j&n n»c n p e e v e e r . , iui i^noi 0
iiiTpfiT .f n l e r n t e .
a i. i i i i e iiiT p n T V b t .jo c o n n p n e a , ¿.np e u 0 * ic e l : >^e e e i e * iiK a ß i e # ? s d ’ï a
CriöC 70Í3TÉ , L&Tt ’Ï « ♦•J.h’BT e) OfllU.l ,
. Uf í n i i c K ia - p f er» : psecT e u irc e /n x c * p i d e o p t ’m ï fl dúT m í e , a ¿\c
K ï T p e m i n e : irt» n« t n e j ^ i ï <îeîiifipr-k. .tn c o ;« K p j)T ;» ,
ni . i«p e<i r. z ic f \ . w t z i »iu« n. eo n.v,m. s ^ ï ^ s n o r j i / e , *a K i d e p .t¡skp«j>
K l ttff B.1 .J\fi'<e íG OOI8J « .R Ü l /iß C i.B Æ piüÎ Âl-KpHA « C T fcïl .

JC A Xî
¡}coi .jinfisiiitt’Â tirp,VBÎ(A» *s y s p iw jm' E n w e je s , u-i upc i'll n 9{>* ^fj*/ nioj'T îü î'w î t t -
n-
.e-t , jiviitri -5 ici »i;?« #«jiu.îftv -iv i ie K**»<iea. ;Jí, din vtpt ®isíje opt U«»d tui líaniá .

i ßooz c 'a c a ir in n o a p r i. ţ ml a u t e s j r r h k o j o , m í p a t * p g d e n .'e a a -

•tcia ^ de Kape üi^ea ßooz , lueţ $t»e npe «npome , n\i n *îc Üoqi w -
rp e dA nc»4 : n e n ie -T e , w> tn e x { n i f l . ;p p e j € ’« m i t s t , m i a u;<‘x¿>7 .
s , lili n jeer ttooz zç'ie onüíejiî din iei mai ¿irp^ní al ser:^ü\
iu l $ z h : uredeüT n n î , * u i a-s luezsi .
r. îiiiflz ic 1>û02 p s e e n i e i : n n p r e /t u n p in if , yape e c r e 9 ♦ p .u e .u i n o e r p ï E-
- i i m e .i c x , K;»pc «*T f-'i» 0 » 'ï.ijï'i. N o e n u n , s e i a t e c ' f .j i ;i 7 o p c d j» ü f l p i n n j î U M ü p k ,
^ . IJ jj t í i>fD z i e : Ki. r e â o i'5 .|vn{n¡ii>j¿n n p e u s e : H îi'jji b ü îS C R ïn e ^ n n n i n T e a
‘{ e .io p H£ iu e d i »ui .f t n u i u n r e n j í > r p (i.« ¡ .¡ o p n o n w ü ^ s i r i í c S , d e i í í c j* o m o m e n o ^ / ,

i? i . (_ÍJ |Su ivH <msí< ¿'j»c : a } » » .£ ( .?f ü.««!' <b u|- t .

 P ü T.
a c iir p r . k* enjí p : i l c » í e m .i í i l c . m p o i m c . K íin n ijT o , m í o m n a ic n e c ic : ¡itpz ,-ic
a " íspei . en ,¡:e n . j , c; . ^ . -/.e c>. 'j ::k . j.-'K ííe t í n e rj» c c r c íc ...ni
a n ji o / in e . mi e s r a n r d ¿ m , t j / í c , J r p e.s n ^ ic : oS b o j# K í.m nxpa y a p ín :» .
£ . Mi¡ tjz íC l in o * ; d e spestm m© s .’ i c l v.l {j.ip.'>mí> tlin m .w m JV&emíiH}, rp c-
c¿- el mi n p e ) \ \ t „Voí!fÍTOfl»Kn jJin o caT S .tü í > CTt jjirfifl u n íic -ie
jp&Hrniei tü .io Ht’ í m o -'-p re .ji» m o{Q p;tipe¡i tn .
s , i íi i n ntc p K ¿ rm e .i tn e ix : i!« e o iS n r / e s cb o m ;P % un c * n s c t p i n m c -
R rem pea m e ,i. ta 7« e x >,BBÍ:je u n e . K 'h e t u ¿ a o i í j js ts s í c i snS.
3. iiii n^eer osí-íc/S muí ú i n n o í m e e p n Í c p í i it ¿a p ó d e n le , wi .ja ckíci-
2b, 1.
s a p o , kh c i c r e a t q t K 3 p * íit^ ,í , h% d e n e r n o m s j j in H U ip o u B T e p c a , un oda
c x S , K üpe.ie epr> p í d e m e ei , m i o - ie a c to e p a m ip r ii p íe .jin I c p * ¿ j.
k. lili 'i a 2JC j í J J ín o z p a d e n i^ a ; ia |ií» p b d e /iie a m « a , iu l ‘j tf c d e z j c m T ,p n -
s x ji ji m in T e í í c a , ílií c a d ;¡r .»¿>1 ,
a . U ii fi * íc B 0 0 2 K 'btj e E iT p A J íí, Uli * * T p e t o t ü o h w b j : n iíip T v p í c í 4n r e ijí
* o í n c n t l : K«m oro ¿ o M .n d iT r o e i e r a e J s i5 iE .iim e .s e x , íü í T o a r e K * te c * jjt .v e
,i&í X e i e n n , ü ií fl.te j s I 3 I u » a o n d in m A n u K o e m ln s í ,
i . iiii npo P a r M o /tg ire a n K a c e r n e e » j a i J U a a io n o a m j b o t m íe * e n ie e , s a
a piiííK n * m * je h íía h í i)>opT m o ® e « íp e í» 4 i ; í , m i c% n s i?íap i. n*n e .\e s e -
m opT d iü T p c « p r 'u n ¿r.\ y u u din n t- a m w n c n íi 8 4 * l ¿ s i , otí din c o n p r a 40K8-
Jfcl , « l^ p ro p « CA JlTíyl 80} ÜCTIJSI .
*¡ . U lí pacn^iiz.Tp.d 70Y j j o n s . j s . í , sjjí m n p ro p } n e l d e j a n o a p n , íu i & i7 p .v )i!
flí z ic : d e n p £ » m n > f.i, t;;i % ?m $ e a , K3pe IfiT p i ypeíf r a , c i ^ íc kv> P p . v ü ,
nú kíi . i / t t a , K^pe nr»,r.*.ík>* «g i ü J t x a c a . « í k p a i j , «3i ♦ í k & t n a t e p c -f»n E -
♦ p ¡ u « . ihí a;i «*■! rí*me .j\u í» iT .i€ ¿m ,
4‘s » íp e . fti . ííJi Cb ce- «*AK'& k d c .i r a na K»ca ib) <f>apcc, í¡p e rnpt-.,ie j !íí T om ap
3?. 29. ¿ t i I^d;7, i/jij c t m « n i i a x a c j . d co juj> D om n«.» din t a í i *p « f*neocTa ^ e ^ o p l .
ri , íiií « Bo o z np « P t r 7 m j 'í¡i * o c í j »J *tfjn « £ , m i o in jp f í t J 3 d.r.}íc¿,
ü íi ’í b d a r t i Domne-s pod , ju i ;íí;t,c k < it * £ ‘w p .
A s . UJi n x í c * e m c u e K i r p c K n c m in . B in e c c t e K & B ^ r u t D o m n w , *í«¿ se n 'n
A i c a t c i. c e cTi«r% ac-T%rl ¡íer¡m s¿ n $ , vi kjj c i c e » ¿ m e a c k i n s f lie je Ti-g Jep n ú .
g i . A s e c iñ s a , e s p e j e &a .|i,?!Tu«pse j ñ r in c c í í ^ j c t s j tx íí , ¡x¿i ti,-
T p^uí-jje-í« t a j e j*t* n o p ¿ t í ¡, ^ e ia *je r e - ; .« J m í t npu* riflu a n ic K » T t e s o p j j í a p c e c i c ü i c
íiia fu s ií tíeKAT íiinnTij f l'fi'io p l;
«i - iÜ i .»h&nd , \ c e m ¡ n íip « n « « j .»‘a n b c .j in c * n ;.j huí ‘1 a * o c t j x í k .i ¿>dolKT.
. lü i ice m a r s e ^ íiie .ie n s m c .je .w i t cii< * ad : a i c * 8 7 » - c ’a 4-Í5 ,1*1 acíiiin .,
m i a K ccnnr m m e m j k í O a i 'í , a'íecx-:« e c r o m í t - j ¿e l ¡eccft r a T w s I . i « ! 0 s b ¡ J .
M!. I iii » ’i e c r ^ a r,T,iir « a m f í p ú e 4 « i ^ n p ^ : ^ ¿ ip e c a iyfccK 5tnpe E c p o m .
. E c p o m « K-iCKfiT n p e A p y m , m i ¿ p a m a riibCK^T u p e Amiiafids»® .
n . IJlj A m ioftd.i» a n ic K B f n p e X « c o « , íüí N n c o n a n p e C íJ.im on .
ka . ¡AJÍ C u.Jínon a ü x c k b t n p s B 001 , uís Bo<?z , a t u p e O o id .
Ra , í?ip O s id o u i t u í T D pe l e c t c ? iiii l e c c s a ¿ n e ^ T n p « P n t i d .
A N EX A 3:
Textul cărţii Rut în Biblia iui Andrei Şaguna, 1856 - 1858

R ă l â i

l ¿¿esn*

iA M m o i j i M m â o m iin m *
| A /ISylB '16H B6KH 1IIK & Hfîrf HOACD,

¿ t f t lţ OfîritiAAiSA LU ffm ţIIH LUM jU»fl Al T»AK»HTOpfl AHH ¿ U X M K ^ U ,

rnn%fmi
>fN Jt f U ^MH'lAUATtfAtfS MOCTţtf ^ n i ^ T i.\ AXPTpUft

? ¿frijHJiHGK Î0GH4» J.
Ş wf/vr n f H u r U f i uih mf C M H utfM m -jpi O - u i, H f i G#»Mn»iT!ii!ifi

d H Ă f610 E*foN A* m a n s H A ,

3 tiUiKfH M / ^ s «*-pff»»UTÎM* 0|fT*A«WÎ 4 » #*M-W Hm»' ,V

g HHJ14T ** ifA'S.'lA ffi , * * 0#AM- «WaHJilHHMAWMi'fwjtf'fly? âMTtini, LU»l'^
vţ* Q-nr m iitit- STATIfi <»*« -flţKJI* d»di.T<A*%».

t | ‘î1 ? îv

0 » S iK > ,

kV T u iu jk .» um H îja t ^ aa # THn<jrpw£iw ¿ i* * C oj*

«om* ţurip'rku* ¿nu
A* »««“SA¿^1V>i)l5A^rt lS3i)--1856.
 fS*>,

Ml- C1f>KArr »*tf ÿttriiAi M’iA*, «•*

RPR« »« U m i i i ¡la niXT^ÿ «0Ä, Kï M*»*A.i.MMyrtyS *VgWHT AfS’np» A»t-
•' S & tt a j” 4(üfT 3HAI.M ^HTfb' KAj>» a&A**^ RIf * JBA< TAAib'A CÄ^ WJIW« &HftA*H< ,

« b .'^ íW í'r o p irt c ¿ t f i J íík V 't fa iM ix t p f» 0 'a m .ih t , ijjh WH*S' C*fJ>TAT Of<$!¿ fifi COftJCjiîfi, UJHCib' ^HTCit
* 5/ M ij i t O yN Ú M B h ^ - A íím V a A ÿ f t Í K ¿ J . , KJk C 3 . A Ï - AAnonofb'A ca^» %'i fVwt c*tf xV^*»«t¿.
k Va í S I -f.M Í}A £ *Í« A rtKÑ M w a s , £A, UfW fttfÄ , ¿>. IBHiH 3«f Ru»iMÍHJClT^l f^A: JMTt xí/MMA'ra--
WH ^OM (|>»fí * A^H. TA C*i> 4 N T 0 fr A* ü O f l O ^ A C ï^ , IUM A4 ^ ^ M M i^ íííi

B. 1Í3h mVíWJWJ SS^KítVaKh f*AÍMIAfX * UJH MÍ:MÍ’U C»S , ^WTOAjl'rtTI wM Â ^ na

A»b*£ÍS A&H HwíMÍH , U1H o b W u “MAV^ (JjllOfíi Art •I. fH<&été 3Ai: et «y mï n^s
Ab’« , MaMWH , U1H ßi^fAAÍKít &H,>5.Aíf- . Kd C*£ Tí Ait Hţil THMi, C* MX

MÍfa Ab'rt î b '^ a . «*« a# BiWM-r .¿h i.i*|hwa a#h M #*#, a *'1
-* ™ ’t l . ^ oy«^.i Bin ■ni^vft'rÿ, sjjh
IÍIH £J>a ARCAW. g ÿ ftOW iWfe^V1 * u **f Tl CXAÂUJaV>1 T Ï , MJM

r. IÏÏM A # M h 'jtH T Ô A ÎM M ^ X s ^ h a t ^ V í H w í m h h Í h . U¿M gV a o f i c%A%üH$ * , n ono ^KA t » î s n û n o |!/ Â m jV ,

áá’ f»<HAC m UJH **)K ^ O r t $ f * C £ » AH . £ » . uiMA^v.hi^îVa tiH »aiï.

JJSh u í-fc tf a H 'a t e » u i í i M t fifH M a a s H T 'k H 't f , « ÿ * 3*. ÏÏÏM OyMA* r i. »Oí? W« £^‘ , UJ»1

M M » O y n ÍA O ^ A , OiH M #M < A i VÎU..AÀ ATÏ ? K a w .« i V 5K0AW W j »OÄ Ä*»l£T'fe CttMÄ-^ÄJt» Mil jlOM-

ASKfeW AKÖAU* «fu» 3 -fc-li >Xí5. HÎÎA v UIM ft^ K T -k C W Ä ' i ^ l W f l , K% M C A ^ T -i MX Bi

n^i MMM* TMM1.
g. m>! A# m K^HT ár'VU.H^rt M.ÍAAMU», U»M XíAWH,
hi, ea^M«^ Hs^í.ww, n i t* é, &&
UiH *b’ fXMAí mVAp i £2f CAT^A C ïÿ » U#M ¿ t AA\*H*
C.% tcb’ C H » t , 4 » f« iT A T A M àS K ÏT p Ü Ä .
4 > H «p ííí C*H-
A I. IHM Ab’ Màf< AMAtt¿0AW I IÎ H I à.% COCHT ÂHÆ-
t, 12» c a # c c ^ a a t f* iuh â m « m ^ o îw kïjio^haî g í ,
AMM, W « Afe' 4 M* ’>r ^ ^ TUMMT JÛA* + H â » * - r
UÍH CA# ^«TO^C ¿HM Í^WHA.aK« Mu*R, W * ¿ ¿ ^Óí"'*
A ítM C A ÍÍ A ^ H T 4M V OAT* «A J , U»H A^'
frVţHT + H ÍJAfHMA A.tfÖ M*Afi , *#M K% ¿MW&l fú í llf-
r vVAjli ÄHACT4 K^SMÎM ;
HITÄT fíft flDílOp^A Cxfc'.KV ^A fí ¿ I rtJlMÍ.
lt. ß p » fB 4 Ï 3 « t k ’&Tţtţ. Î Î A i; Mÿ M'A «.ItMÄlJM n £ i
§. JE« ¿V guiHT ^,mh A«*«b'A cy^A1 Cf4 AKOAU» . UWt
MMWl HjíIMÍH, fH ,rt£ jm.ttMJH ;tMïJ*TX, K* AU.V A-
£« *b’ « , U»M /Mlfÿt
. A A * p * T «tj)f M X H i «ÍW 4 T O T r»b’*rkj:W H K Í 4 & f T i.
K3AI , Ka c a Cí ^.HTOA^KU .Jw
H nïM*HTÿ,\ aV»’» ÍV^i-
Sa. Oÿ riAMM^ M.V.H , unt maV ^.htojic
£. EIh Ku*.«in K ir^ î a/kam^ 0-'11' HK^fMA»
,10.>VHb‘A, UJH niHT^V «!0 Ma KÍlMií^S H ^ ím Sh , u>h ¿M-
CáAÍ ; UJ« ß*» KJf* AA tu n
H^V Mitf C.VI p T Hjl5 MHMí , WH HiA 4 TOT r.ísV'kpMHK
Ci H fr»^HMTii«ï, CI <p¿K1 ¿OMkKa kV 60H MMAÏ, ft\Aÿ waftî.T HT ;
¿l^M 4>9KbV UJH BCW Sttf MO^í^ñ , UJH K¿í /UH«»:
K». ¡ S u C i ü + H T O ft Hl*»MÍX, iUM ftU . Mwi»MTÍ*(*
*¿. A‘fe ÄOMMb’ft 0ÍAU»c» *•*' MCjJJ £* tà 14^H*ÍS ¿VA MwM, WHASÍ COfHT
f i ^<{ K v» t a p w r b ’A b'ü C 1 & , u jH A ^b’ C ï ^ t a i n j i i fS
AS^.HÊH^VAÎWAAA^.WHuri^T^AC-k-^lrt w^S'aW
« A /, UJH « A i ^ H ^ A l^ H H ^ V u iM f.tJ .c ţ/A C î t f il-VKH :.
£ 4 0 a.
». fliH « y 3 * f Çrt; nbr , * ÿ THiM H> W « {'s»), »¿atÿl A / M ţ»AA»*« *8t* Bota’.
s‘ A l D O T O L A T » ÿ .
Si. fity l» H u ríM ÍM ,\4 S ' 3 M îA W 7 : f W 'f O A y l ^ H f c i i> iii - a. ffl« est oÿii i.«
•’ •a* A v fe A i, n * » r r p V *u C X kV *V ¿¿a- f ‘l. UÍM W.-níjA A11AA fíb'TiiílHK K^' , ,\HM

MA» C *M T ifiÎM jf>H R * it T î '( jA * M iV , XAjSlH' Cf. (♦•fc.nVA AO» iÎôi'U‘>*X W H «V.H*A* fiü ti ßcwj;

*"<1■ţii ; ii. 10h aV 3>u fbW WwAflxr’t i a kät^ Huíí.h Í» mi

H*. .fíUTÓApiíl^Mtt'A A'if‘A AÍ'feAl *MM «1 ,\S- ¿Vk .f»< Ul»s ßiifl A^VmA COHHIM, KA^,i |ÍÍA*.*.!4

. íi t {íS? AAV .fillL'ATjlÄMMT . «AT MAM MÍA“” ílS rt¡u .ÍVjiAt» A-ÍW^A. A KÍi’r» «.Krt AC(Ó >¡Jl Vd ^Ap.

C*UT K'AfKAT, V.-Á ,\t l>iU ílV f't 3^*<» • ^ iM Uiti A'i ^*IC»CïTp rt : ^SVt ^ÍHCAM-t.,
'."4 .Vit, AVApn'r . Ulii C‘A lUfK tylíi. r . ÜÍH C 1Ï ¿Vi
,s ¿ÍV Rii^i'l Ak{iiOTA fl-Ail'Á SU-í K?‘fci|.í< A’.ifU; ■V^MA twHC.vS‘ ^ifri.»nwT ai aV
>5 .‘.W fcV. UílJM m>wli. UA CA 'lV «’A «*.y¿H t l\J, í< ^¡YÁ S ,\A aS h t.‘Af|A* (-y>
 ia* fiauuj (\'Ui Bm-haiim. *S*31H c*ii- fiS A /Âi>' ¿ ¿ T TfeAJ ■«* i V P%.«A j , ^ 1 . Ki^-fe t i y C'A*
pfcT9f«A\i*p: JLw m S'a 600, £ » a V fX in b 'l« a S '« : fV p iT a .
Â6A\nbA c u rt c>iwxb'a>iiiT4,ţi. a *. ÎIÎM rob' g ic c A x f iiA . c -y M ^ i i i i t„
g. B iţi A ti g w fiOWJ^ n ^ ’ itK b ’AS'H C ' i V , 'IJ.nV h 'ti £ f& mH W lty t *& a V k J U T ; ^ » ii CHMiKb*8-.V>}«T*T ■siA
Hl'fl^A& 11KK fJpItTI CSNipTtfpi» , *HI(i ¿ fT * THM»ffcwA *»i T i V k V » « » « ÎÎT fljp i T M U Î , UUH r n b 'i C&**j>'MA
A^AfTi : O VM ^i i V A ^A 7 , UiM A ^ 3 H { ' ¿•AtVA'o'Î, Ai
*. Uîm * b ’ j t » m b ’fK n ji^ M x b fA *»*a -«i g f * M cnpA ftiw »; • M fiA f ¿fn Ab'KpAT « n ţ r t , M T l J&CwXj.
njiKTi C'AMpiTpptf, tu» ,\V 3 « r : r a « n n pV xK A Mu.-*««*. ii. U3m a V 3 » H u i m is t K iT fS « « fV tA : k h k ik V a a ^ .
T i M i , N .tffc C a S’ -ţ-N T O pi K # H u tf M tu ¿ h m L ţA fH u a A b » TAT B f t i KHiAA H * h V a V ^ W fJ T A T A (Jit,,,
M w » s.
MMAA C i K rt sm , « in ti\f *«H M C ^ Î , UiH A ii -Jhs
3 JE h ¿ V 3» « : ca A ^bV , tu w c u k ^ W a ^ îv a C M t-
H u - i n i n K 'ţT p » « , A n pQ A nt « c>h & « t j auaa ,,
p u r o p « «jvM C M O n« , 1a» ¿ i a # a tu w T ¿ 1 z tr i ¿h-
^ « 1! ^S’^IH iH .V I H C A ( T fl fi U fl.
UIH 0 » « * C*fcf* »«V .A # * » 4 L ţA f H « * .
îa , i n » a ^ ^ im f i i - * . « i T j t a c d A K ^ » : îw h ^ , h ;c î . m Î* V

3 M1 m îj ; ^ t im m^At c% r t c fH n p tfn « w , «
A fife ttf jM f flew ij K»Tf« : A.tfsji 4j^ k*. m* j
C^*J>U!M T O A T * ^ IA A M K N ),
CW M# Mlfţld Ai AATS t|Af*MZ C* kVaJV« . UiH tV Cî
K l. E l» Afcf V^HtH u * M m K lT ^ t JPVa H O ^ IA ! irfM ! '
«y T* ¿V** Atf*»H, >*H TI JiV I^T IA * .W&AI,
l^iH KA M i , Rî A»' g * H T m K 4 J‘^-’r t ' v* A V *t , KA
A. SBm t* AMHttTS A* qAfMMţ CyM^I BUip CHtj>A , U/K;
tU »f ^.Mn^OTHBM ^ J t r f A A 'T i I^A^M h A.
MJ^V« AWp', K3 Î*T* gtf *M CA#-
K r. IS X CAV -fM O p lK M A T k V 1^* 1 7 « » A^ 5 ? . îw r , *
yHA«)j>, KA C'Uj« HA«*I, UÎM KAU^tfiţS 8A $H, C'fc'TI,
A ^ b 'n A nXMT. c a K c 4 > *j> u iK ‘r c * t * i * | r k , wh c i- 1
Mjpy» aa «au, um jr i oy-H^i si.b' uim CAtfyHA»-
r^ A ^ A ^ K :
T. IQm x î^ h h ^ n k# $atţA c^'aa 0'iwaht- Ca^ .^hkm*
k a t , iun *V ¿pic.Kvrp« gA : ^jt ■ayH^i am a ^ a a t jAp K rf fl )-’ ^
«ÂHtLxfi T iîf , ka C’l n%a KVueyM npt mhnJ. wh F<« fltw T f« ;% jn ţ« t c»«.

, g '/ C * H T C r f lH M » , -
A. U l w C ^A S ^C A ,
•Xi. ® M A# fVtfltfm Roviy, UJM tiH 3Mt £ H : AM aV-
C C AKfW A : <})MKA M 'k A^ S C tÎ K I ^ T A A^M ^
JJJtT, KATJ Art (fîKÎÎ'r M# C O A * p » T A ¿ V n*
S lfE A T ^ A * r » y , LUM Jî V m A lt A*»fAT n p * T J i'I'lA T l t f , UÎM KA C I tH H Î 4 >*-

(ţţ>f mVmSTA, UJM nlMAHT^A T&A* WH AH

«. m u ak^m f ia w ^ , «y a k 'a ^ V a 4 ,’t ' l 'î 4: a r T ' ri(!
B A H r ttf» , W ^ b V j
as noncj^A, nj< xa^a» map ^mahhtî uti aa« if’iVT. m tfi HCAS» K ^ M M A T , «T» gA U C t
Apî» ^ K T J A 'iA iT S M ^A H T *. <,
S( AOAUn K a C 4 4 » f ’U iţA X'l'tfK« 4 « S a T 'i b ', iA»<
c a 4>W nAATft TA fVAilHÎ ^|A» A^H f. K!^a tV t i CKAÂ^S, uuh TI pynys. tun n ^.»t-
s p s KÎÎ XAflMÎAI TAAl, UIH TI ctfl CX hh’ Tij
i^tAHA; AA KAjtAt M B4MHT CX HT£%X£#Upii C&fiT A^H"
firtAi aV « , A f l l ţ t t (T Î^C A T ^ A ÎÎ m n 'l.X 'E BA C $ * f U iM A M A K K i, '

n. lXf% ra3»ft; wv» a ^ a a v uwîii «rtiî u i» a r k .

Ă O M h V a Atttf K % M A S M X M r & A T , UIH AM ifi.n r IEh &A fyti tWSMyV CI SA H^AKA £A , «)H f A « 0 A ,
HI4MMA CAtfjtWWHÎH T A A I, UiM <BT% gV CAHT !<|AOyHA \ 3k V a C y N ^ I ^ C A fM I , 1AIM A m m i . ^ 1 A « C A « , iu h 6<«

^»»M CAVMiMiMU TiAi. ^ ¿««XefttfM r il+ lO A ^ lA i A ^ N , IUH B ir t ¿ O fM M , UiH ^ -\. W '

¿1. Î2« A ^ ŞHÎ grt A k K m . râtTH *1Afţ?A f\t MAM- C h V h i 4 »i , • l i C*l

KAT, AnpniiT» AH*â, UiH MJMAHKt flAKHAf M tA I, BEh a ^ 3m i PVa K i- rj.» w ; to a ti, k x t i m îa S

iii» ^ » m tiiy i njui-t t a w iţaT, w h mxfir 3 HE, flOW ^A*«. 1

c a H j p iT ^ H A w p , u î h ¿ V ^ a t g A i S o w ^ r m H i, * . IS m C a # n o ro p ^ r aa a ^ Îî ,. u <h a V ^ a K î / t « r o iT f,

UtM AÎf MAMKAT , UiH CAb? C I T Î / j i A T , UiH w t f J S M A i: M IT » AÎ> nO^b’ fc ^ K T COANp'AtA.

¿1- ffi« C i V C k V a AT C î K^A-tfA , UUH lb' n ff^'HMHT 3, ÎB h a^ a^akkat fto u j^ , vum a V c a b V ., u jh c i i

£>V/^ CAÎ/yH.VU»Ji CAM »» UM flMM* W llA H T H 1IH A U aS’« , UIM M i j i i c a £\>Aj».Yv1 AA W

Tfi ci«onK( c% hV ■*■ pS'ww>U4 «: a o y w V n C T g r , u i h . a K w m m t w h f i f j . n p A < K Î i^ f, w «

* 1. ^J'K-Î U*M ^H tp ^H iU a ^ H K A ^ t l gfi ^H l l Mî- aV ^ it K O n ijW T flH lO ApKVI Ab'S . u»rt C A # k |> A *a T ,

tt^KKRfHAţ SOArTfi, IUH £ AdÎAl^H C» UJH M lHJiM Ur, S. ItiH a ¥ ^ O t T ,U M J I^ K a N O ni^ÎH CAa‘ C n * « M * U T A T ’
viH CI K Î ^ r i { Wh c% <Â< ^.M4>fbVn-ii|i, •¿ «b A , UfJ» C l r f T b 'ffc b 'fA T , U/W W T S W ,V * J ii Ai
yi. UiH aS A ^ IU T ^.14 n * H Î C'kpA, U»H A^ rmiCAţiiA» aS'm
tlT^^KAySA'tfe A^y^a-r, UiH A b '^ ^ t T «A Sy*l tî^H W ţţ. UiM ib " 3 ^ e , ^ ^ ;ii r i i : r i p * râ J H i ; f;-'
iii. IU * a V * » .A ^A aV ^lH T ^A T *l*TATf , lliti AÎJ (tl- C A N T {"»’ * pO A S A T A , T H M ^ { ApMO* TA n p U T t pO^CA *f > *
•* t eşa rfa t- U xi a^ aA K h *v , « ,« fS‘ ry u u # -:^ h Tb*.
 » £3 H ¿ s ' 3 »« : £ * N iiJ ',V fl.*K 'ï» T S l CX <j>tH ,1 o m - ¿fMÍí «njíOAPI , LU* g ÿ c * » f THMi. ,!X p
H&vtfrt  V M H f ^ lÿ T ÿ 4»!H«A /Vi-t. R IN T p V K%Art (?A i ÿ 3 « í g V «ôié fcÿ.WnSM. tjA^HMA.
H*rxqnT mh.ta ta f-t »noil ma» aiVat * t ni ■ ¿. Iff*« ¿ # 3 « ! S o u ' l l ¿K 1 i X iti C'A « r t
, Kl H# t4 S ftS'i rH H % f ¿ f f t c a v ile . , ^ h h v.*>Wt. H w t m m ííi, T^» kK í ííít w » M w a-
im^ h cor#.T. »HT-fe.**» M^A|i'k P/IOOt VaVm , KÄ CÎ «S mJaÍ
ïl. JÜHAK#M4îi»ÎfcAM“t , mIÍ Tk v iiM J . TCAT*.. K-RTÍ T W Í H ííí M «A ^ rt C *.
Câ« 3 * - ! , ®*i5 <|>*h i 4<*>■r-?'? h í m ÍÍa r o n o f t f - i, UÍH * ÿ 3 Mf A it* ; K Ï Í0»5 ntír' i C%¿
Ah'"« M ítf, x a M ţfopfc ttârtţm .f-Y» 'r^' Ôÿ wjl, c% CVf** MÍ , tt TV, SI Cí
6t, ID m * * # « C A H f { # , ».H w n ^#« mí wit, çV »tí n¿Jr4 cj »ÿ.
A A T Ïa M i.fi ^ 4 A lIjO M U £ i * A T IftHHS. ¡B.H J.SÍJT ÄiSHvilS MA»Í ^MtiAHKTi ¿¡¡A ■f>«Tjfc' ]t-
fî. f H *r^ y ¿ H A if* M OA TITI, iilK ¿ t f n * H< C i |p*HA A A WH A# C K K * £ â f i , KA C Ï C t 4 T ü T K.tf-
Bft (^A-IÎ SA «¿«'t , A iM ^ûb’ K * £A R i T * ■AHTÍj’a , K* j^UÇAirA ÄM#A 4«IC»A4'¿A*MM,r k CA , iun
m*m an|0*ni khwî, c* t* *|¡í n^i tmhi, W ^A AI1^0Ü».sHn C S Í/ „ Kj.ftM frpA f ¿A¡H¡i £A,
£ÿ% ¿ c wV 6* eç't. c » «ri \p<, 4 « k'1 t i s o â j=¥, &ÎH U4H A^AíTA Ç|ife « » J i T ^ Í * ííj>A«rt.
« í T i ¿ O M H fe V , n î-M Ï. w. EJ« fais’ 3 * i aVS ÄOWJJ ^ ik U
IBm * y ^ Ö £ M H T M . JlMHOÂjiiAi n% H i w 'á , a in u r i^ £ iy .ir & r ca„ u ih w $ M
M’t . i î ' l , tUH Ä o K C¡«ÍÍAAT £ î , KSH^;. «f-W-% ^AT Ab’n.
h V n î Î T ’fe « K w i t i f i n f s ¿ i a o ^ o a /u a * cafe*. J 3 ţ% â o w ^ ,¿ . m*f * y 3 Mí *3T |Í R Í ,T ^*M « , m u «arp-J,
3»lt : C» H# CI Iflii , kVm &V ¡UHHT M^Affe .'»A Af'it, •tcT none^A , w a |.t V ^ä c*Hrt\ţ& swS a î t t ^ â , am.

£»■ B I« y * %%‘V f ’i a ; p «U t a ¿ i r t f H 't i TiJATi EAi ptfvi tínW lM X » tt,Ml 'r6 á f # « . T i

THMÍ, UlH W4JHHI. tfJHW »A# M
lHsb' mtltíf** C*»T M í AÍÍH XiAJ^M, UfH AAi A^K MdiAW« M.RMA
y/fc« mhK^h ¿z ü>^, uMA*tb’ ^fcr njum à, u»manow HwíamH*^
A# fMTjiAT .fU *t»TATS. Î. 133h r»^í r ÿ ^ . M vu abh 't Í h a a I í' h M a m o ..?*

ïi. IÜM fctf f V * . AA Ç 0 iK ^ » t * ., Ùj>T> Ä 4 ^ 3*M W AM Ab*AT MJt *a C» H^MiUvt -MA^« MîiÿY
£W: *tl WT* ^¿rtK4 M.*fc ; HiH Æ# TOaTï, ÜATI M3ŞWVt|i äKÄ , IB* CT. «V f)» * ^ «fc'iVMAi <*uVÍ
Î&1K#T f[M w m Ka. ! MOfT ^ A l^ S fáüi, 9MH ¿HM H'tMb’á nCOÖ^A'öi«
.Şi. IBM aV 3«« K IT p w: At-fefTI Ui-io WHii/jrt a# ä, «im 4 MM naA|VA aokKaö'ä, ÂWf’i'Ÿjtrt c*ht»í^h
Jijp-ţ MÍAÍÍ a!? KÏT^'i MKt**: ff* hK »om w*r»^H,
^turi^r» a* co**^fc. iu iQ « ÿ o t r w n o j V A , wm m a j t o ^ ä «*tH
Hi. fîi^T r» a# 3«< çrt: nos-t'i Bin A*AA ffô A JT * , UlH Ab’ 3m ; í.oí*vhV.*. , VJi
*^HOAi^|; K#MB* A^Ka. K'XH# S4 ^hi»ta w- 'l'Ä , KA^i-à -}.« U U TA, C% 4s** x* f* X HA,
M^A ÎT»«» «ÿ Ä* C»tJlJ.U»>|i A^Tk^ A Aí T'AJÍjA. IHM K í d i * . K4 ^>t ^M tC H ^O AVf a K ^ M ^ M T « 4 ¿A Ab’ « lijiA M A ,

UlH Ab’ «fctKfa'T flfeVfej)! Ö ^^A A J, , IÜH 6* <^M H ^ M i

M C I
ÜiíjT^ia aIK&•«; Mfu Cl U/H(.1Uo*íi>'l**"T» 4 H fin-S-MIM
Öl, IB k C.% C i KAüA T A , KA rfA ii 4 > *^ « , « j t

H 3ow ^ C i t f C ^ M T A i. n C A ^ T ’» , UlH ><J U l i ţ ^ T K A p A l AAV H IK K ^ T A^H tV ^ A . ^ HH

*“ ®AUi , U»M ÄT1» Jlí/^IHÍA ft-í-t* , ¿t KA^-t 3 M f t ,3C>U>^ t Ta C I 4 Í» ÄOiWNtfA AHi4 Al^TA ^ ^ 0^ .
*v#jiy*k «p* Ari^Mtit, tfiHaH f!ow^ «sr^a ^^kcVa : M. III« Ab'’ A^AT gíWJJ flfil , IM»* t W 4>0CT aVÄ /

*<A T IT < , OiK U ít^ H A K *!«, M J 1 gA C aÍ^ í C M t V t t UlH :' , Uf>1 aH AA ^ * ííf » , ÜIH Äfe' * iT g í ¿M-
Mb'A fv’A. *V rtKilitf’r Çt'iOp.
6. 2Uh *y AvAT Beu/JÇ g ’fc'fl U4;WâH« ^H»4 'tírt ^ 1. HBm aK 3 » i MÏl^HAi tí^fwÍK , t«M| «b’6*H-
S îT jIJ iH M X% , W»i A Ï Uí»fV‘ H « AH**'« . «■>*•> n r m m A o m m íÍa » h ía m aíjC A i t y r c % c j i?-i * n r *

¿b- IUI^S’t . ACTÄ^ri M'LlA ^A T a ÿ . 'S« KJ> C * C í H ^ M -k < K Î m V/HIAÍ

r. IÜh afe'yní Bou.1' : ni^T'fe . KAffc TsS’ ,f¡* îipHA:

^ T i A ^.\T { aVh «Sí'Tpb' /JbM.WSA*^, KAfi «* C‘X ’¿ 5.RH' g». i î ^ î î T i (A «jlH , KA^IAI a * AA TH«»1
^ Hwimím. 'ti ofe'-fm -ypc AHH M «*3 iţtAiW.» TCstf, um »a Xf**H T¿A* . Ä i HO'
ÍÜMgb" AM3«í; til Tí fil?!» <!j» THH1, f i . T A , M -k * f i r k V fw t* T r ifi T M H I. H ÏÎK ÎS T

U.O«^H ftOfţ CnS'lX ANAHUT'fc Ht , ÜJH « A ^ t /5 ff J í^ii ASA* k K h a * u rtn -rj- $ ( T 0 ÿ»K.

i rÍT^JH.,lMAU>f nCn^pS'Aÿ»« » i S , ,ţt filH CX S*/ m. UiH A^jjijS, Kwi.vÎM nfütoKΑ,> A.iÿ nb'í -fn c »¡iis'a
l'ÍÍ^ H , r!H*’f^ V fl^ ñ MAM ,\S ÄfiJiÖAiU. k S .w - C-sV . LUH ÎÂV ifisJi'T’ Alaiii J4A VW
**' *, Wl¡ .vvo^jurt^l. ikÿ7. A* »p’tS . COv- lil,W!r' ■ ;-jf U1h .*V ü 'u .^ iT »»•««««AI 15*}««.V{ AÎ>»i , 3 1 ? « * ! ! / ; '

,:' Í'A q/.S1 •„ ex ífA>.-. sv; ¡V « u n a .A’ r 'r r i f K' - li» {tîS ,' f S 'l ^ ' ‘Ííil'j .íS’H H u ’í.m Í,,. JÜH j V s íl.'rtlT »'V-M M i
 . 4JÎTA/9» KrtfTÜ ,
a^’h itnT A w r t TAT%A ,\h’rf L ia » » t ï a Ï h i £. ffin /ÎMÎHi^AS iÿ m *«# ? n¡u Haauw*, UiM Ka-
Vÿfi ¿Uaw*. 1Mm)» aV ims^T npi Oi*>*v*wf
mi, JLEf*« í.'íU'f-fe c a h t ?aqiíjíHL\í aV ä j/■*. U1m O a a m u -n » V s<*iK&V n j ü £ e * ţ , iu h ÉLû * *

nf» (hjpwM aV **%(*%•)■i'-ţt C úf» w ¿ ■

äi. Qtf*»* *ü njukVt ne¡ jS^a*, ujh ftyâjw »V f»ï* íia, íSh £5&«ţ\aV u a i^ T nf t ù m , uik k m aH w j.
n&’v rsjpt ímíma^ab: tK^T Of»
 B IB L I O G R A F I E

1. BIBLIA HEBRAICA STUTTGARTENSIA, Stuttgart, 1990 şi 1997.

2. SEPTU A G IN TA , Stuttgart, 1979, »
3. BIBLIA SACRA . V U LG A TA , Stuttgart, 1994.
4. BIBLIA DE LA BU CUREŞTI, 1683, reeditată ! 988.
5. BIBLIA DE LA BLAJ, 1.795.
6. BIBLIA, BUZĂU, 1855.
7. BIBLIA LUI ANDREI ŞAG U N A , Sibiu, 1856-1858.
8. SFÂNTA SCRIP TURĂ A V ECH IU LU I ŞI NOUL,UI T E STA M EN T, Iaşi, 1874.
9. BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTU RĂ , Bucureşti, 1914.
10.LA SA IN TE BIBLE, de L. CL. F IL JJO N , P ans, 1922.
11 .LA SA IN TE BIBLE, de V A hle C R A M PO N , Paris, 1930.
.12.BIBLIA A D IC Ă D U M N EZEIA SCA SCRIPTU RĂ , trad. de V: RA D U şi GALA
G A LA C TIO N , Bucureşti, 1938. R eeditată 1990,
J 3.BIBLIA. Traducere de Patriarh Nicodim M unteanu, Bucureşti, 1944.
14.LA BIBLE, de Em ile OSTY, io se f TRIN Q U ET. Edit. Seuil, 1973.
15.DIE BIBEL, Ö kum enischer Text, Stuttgart, 1980.
1.6.N ouvelle Edition de la BIBLE, trad. de Luis SEC O N D , avec les commentaires de
C. I. SCO FIELD , Paris. 1989.
17.LA BIBLE. Traduction O ecum enique de la Bible (ŢOB) A lliance Biblique
Universelle, Le Cerf, Paris, 1992.
18.GOOD NEW S BIBLE, Today Em’lish Version, New York, 1992.
19.BIBLIA DE STUDIU PENTRU O VIATĂ D E P U N Ă (o nouă versiune după C.
C oniilescu), Springfield, M issouri (USA), ¡992.
20. W 'OLFGANG RICH TER, B IB L IA H EBRAICA_TRA N SC RIPTA .

21 .BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTU RĂ , Editura Institutului Biblic şi de Misiune al

Bisericii O rtodoxe Rom âne, Bucureşti, ,1997.

:4. A LEX A N D RU , Episcopul A lexandriei, Serm o de anima. P.G., 18, 602.

5, A LEX A N D RU , Ion, Curs d * li nb i ebraic ă . Bucureşti, 1975.
:6.A N CH O R BIBLE D1C.TIOIV \ R Y , T H E, v o i 5, Dobleuay, 1992.

2 !5
27.ATANASIE SIN A ITU L, Si'., Patriarhul Antiohiei, L ibri XII anagogicarum
com em plationum in H exaem eron. Liber septimus, 887. P.G., 89, Atena, I9B7, col.
943.
28.ATLAS BIBLIC, traducere din limba germană de Steliana Sirnu, Editura A quila
93, Oradea. 1999.
29.ATTIAS, Jean C hristophe, B EN BA SSA , Esther, D icţionar de civilizaţie iudaică.
LAROUSSE, traducere de Şerban Velescu. Editura Univers Enciclopedic,
Bucureşti 1999.
30.AUGUSTIN, Fericitul, De bono vituitatis. 29. în "O uvres de Saint A ugustin", 3,
(L ’ascentism e cretien), Paris, 1949.
31.BAAD, Otto ,1., The Interpreter s D ictionary o l’ the Bible. voi. 3, Nash viile, 1962.
3 2 .B A IIi£ T , M. M ilik, R onald de VAUX, Le “petite groUes” de Oumran
(discoveries in the Iudaean Desert), 3, O xford, 1962.
33.BAILLY, M .A ., D ictionnaire G rec -Fran cais, onziem e edition revue, Paris, 1894.
34.BARTHELEMY, Dominique, Rut. C ritique textuelle de l'A ncien Testament,
Gotiingen, 1982.
35.BAUER, H.. LEA N D ER , P., H istorische Grammatik der Hebräischen Sprache.
1918-1919.
36.BA U M G A RTN ER , W alter, K O EH LER Ludwig, Hebräische« und aramaisches
lexicon zum A lten T eslam ent, vol. I, Leiden, 190'/; vol. II -- 1974, vol. III - 1983,
vol. I V - 1990, vol. V - 1995, vol. VI - 1996.
37.BEYER, K., Althcbraische Grammatik. Gotiingen, 1969.
38.BOCIAJN, Martin, KRAUT, Ursula, LENZ, Iris, D icţionar enciclopedic de
personaje biblice, traducere în limba rom ână de G abriela D antis şi Herta Apuhn,
Editura Enciclopedică, B ucureşti, 1996.
39. BUJOR, EL, CHIRI AC, Fr., G ram atica limbii latine, ediţia a ii-a, Bucureşti, 197
4 0.BUSH, Frederic W ., Rut, E sther, W ord Biblica! Commentary, Dallas, 1996.
41.CA M PB ELL, Edward , R u t, Anahor Bible, 7, Garden City, New York,
D oubleday, 1975.
42.CHABOT, Alphons, G ram m aire H ebraique elernentaire. sixieme edition, Vienne
et St. Louis, 1908.
43 C U NES, David I.A ., The D ictionary o f C lassical U ebrew. vol. I-1II, Sheffield,
1993.
44.CORN1ŢESCU, Pr. Prof. Dr. Emilian, A BR U D A N , Pr. Prof. Dr. Dumitru, L im ba
ebraica biblică, pentru Facultăţile de Teologie, Editura institutului Biblic şi de
M isiune al Bisericii O rtodoxe Rom âne, Bucureşti, 1996,
45. CREŢI A, Petru, Cartea Iov. Eclesiastul. Cartea lui lona. Cartea lui Rut. C
Cântărilor. Editura H um anitas, Bucureşti, 1995.
46.D A M A SCH IN , Sf. Ioan, D ogm atica. P.G. 94, traducere în limba rom ână de Pr.
Prof. Dumitru FECIORII, ediţia a Jll-a, Editura Scripta, Bucureşti, 1993.
4 7.DAVID SO N , Benjamin, The Analvtical Hebrew and Chaldee Lexicon. Michigan.
1981.
4 8.DA VIS, John D.. D ictionary o f the Bible, Michigan, 1972

216
 49.DESPREZ, G uillaum e, L a Sainte Bible traduit en français, avec l’explication du
sens 1itérai et du sens spirituel. Tirer de Saints Peres des A uctors Ecclesiastique,
tome III, P ans, 1782, p. 784-813.
5Q.Dictionnaire arheologique de la Bible. Jerusalem , 1972.
5 1.DICTIONNAIRE DE LA BIBLE, vol. 12. P ans, 1996.
5 2.D ictionnaire de la vie spirituelle , Paris, 19S7.
53.DICTIONNAIRE E N C Y C L O PE D IQ U E D E LA B IB LE, Brepols, 1987.
5 4.DICŢIONAR BIBLIC, traducere din lim ba franceză de Constantin M oisa, voi. I -
1995, vol. II 1996, vol. 111 - 1998, Editura Stephanus, Bucureşti.
5 5 .D icţionar Enciclopedic al B ibliei, transpunere rom ânească de Dan SLU ŞAN SCH I,
E ditura Humanilas, Bucureşti, 1999.
56.D1CŢ10NA RU L EX PLICA TIV ROM ÂN, ediţia a II a. Editura Univers.
Bucureşti, 1998.
57.E N C IC L O PED IA B IB L IE I, Editura Logos, Cluj, 1996.
5 8 .EN C IC L O P E D IA JUDA1CA. voi. 14, Jerusalem. 1974.
59.EU.SEBIU DL C'EZAREEA, Istoria bisericească, traducere românească de Pr.
Prof. Teodor BOGODAE, colecţia P.S.B .. voi. 13, Editura Institutului Biblic şi de
M isiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1987.
60.1’E Y E R aB E N D , Dr. Karl. Hebrascb-Deuiscfaes W örterbuch, Berlin, 1905,
6 ) .FREV EL. Christian, P as Buch Rut, Stuttgart, 1992.
62.G E SE N IU S, W., H ebrew G ram mar. O xford. 1980.
63.GESENIUS, Wilhelm, (ed. ü . D O N N ER;, Hebräisches__und aramisches
handworterbuch über das Alte Testament, Berlin, 1995,
64.GESENTUS, Wilhelm, Hebräische G ram m atik, HiJdesheim - Z u r ic h - New York,
1983.
65.GURĂ DE AUR, klein. Com entarii sau Explicarea E pistolei către Pilipeni a
Sfântului Apostol Pavel, traducere de Arhirn. Teodosie ATANAS1U (1903),
reeditare, Editura Icos, Bucureşti,
66.GURÄ DE AUR, Sfântul loan, O i^iJiiJiLM aiei, tiad. Pr. D. Eecioru, P.S.B., 23,
Bucureşti, 1994, p. 41-42.
67.HAAG, H., L e livre de Rut. Dictionnaire de la Bible, Paris, J985.
68.H Â RLÂ O A NU , Dr, Alfred, D icţionar explicativ ebraic-rom ân, Editura Nemira,
B ucureşti, 1998.
69.HARRISON, R.K., PH.D., D.D., B iblica! ileb rew . Teaeh Y ourself Books, Hodder
and Stoughton, Londra, 1992.
70.HA RVY, D., The Interp re te rs D ictionary_of the B ib le ...an Illustrated
Encvclopedia. voi. 4, Nashville, 1962.
7i HATCH, Edwin, REDPATH A., M .A., A Concordance to the Septuagint. vol. I,
II, Atena, 1993.
72.MOLLADAY, W illiam L., A Concise 1iebiew and Aramaic Lexicon o l’ the Old
Testament, Leiden, 1971.
7 3. HUMMEL A LIER. Commentarius ir; Libros Judicum et Rut. în “C ursus Scripturae
Sacrae", IV. Paris, 1888.
74.IACOB, Edrnond, Vechiul T estament, trad. din Ib. franceză de Cristian Preda,
Edil:, Hurnanitas, Bucureşti, 1993, p, 185-186.
7 5.Idem., De doctrina christiana. II. 8, 12, P.L., voi. 34.
76.IPO LIT, E k tî] o Epur|vi«o P ou8, P .G ., 6, BißÄioxrjKri EAArţovon Harepcov koi
EKK/u]Gi.aanK(ov EvyypacpecDv (Biblioteca greacă a părinţilor şi scriitorilor
bisericeşti), A tena, 1956.
77.JOUON, P. Paui S.J., G rarnm aire de l’hebrew bibiique. Graz, 1965,
78.JOU O N , Paui P., Rut: C om m entaire philologique et exegetique, Ed. Coli,
Subsidia biblica, 9, Rom a, Biblica! Institut, 1986.
7 9, K El .IN, Ernst, A C om prehensive E tyrnological D ictionary of the I-Iebrew
L anguage for R eaders o i E nglish. Jerusalem , 1987.
80.K O N 1G , E ., H ebräisches und A ram aisches W örterbuch zum Alten T estam ent,
Leipzig. 1910,
81.LANE, E.W ., An A rabic-English Lexicon. N ew York, .1955,
82 .LISO WSKI, Gérard, K onkordantz zum Hebräischen Alten Testament, Siuttgart,
1958.
83.M ARCU, Pr. Prof. G ngorie, Sfânta Scriptură în rom âneşte, în “Mitropolia
A rdealului” , 1958, nr. 11-12.
84.MAŞINI, M ano, D e libro di Rut. “Lectio divina”. Padova, 1994.
85.M AY ER, Lam bert, Trăite de grarnmaire hcbraique. Gerstenberg, 1972,
8 6.M Ă RTU RISITO RI)!,, Sf. M axim , Cuvânt ascetic 2 2 . traducere în lim ba română
Pr. Prof. Dr. Dumitru STĂ N ILO A ili, în Fiiocalia. voi. 2, Sibiu, 1947.
87.M EYER, Rudolf. IJe tiraj sehe G ram m atik. Berlin, 1992.
88.MINUCIIJ, Felix, D ialogul Octavius. traducere în rom âneşte de P.l.PA PA D O PO L
şi Davia POPESCU, în voi. Apologeţi de lim bă latină, colecţia P.S.B., voi. .3,
Editura Institutului Biblic .şi de M isiune ai Bisericii O rtodoxe Române, Bucureşti,
1981,
89.MONLOUBOTJ, L. et BUJT, Du F.M., D ictionnaire B iblic U niverselle. Paris.
1984.
90.M UIJLEN , E.T., Jr.. D ictionary o f D eities and D ernons in the Bible, (DDD).
Köln, 1995.
9 J.NEAGA, Pr. Prof. Dr. Nicolae, Vechiul Testam ent în româneşte, în “Telegraful
rom ân”, 1935, nr. 23-24.
92.NEGOIŢĂ, Athanasie, Gramatica limbrii ebraice. Bucureşti, 1946.
93.NICOLAESCU, Diac. Prof. N icolae I,, Scurt istoric al traducerilor Sfintei
Scripturi. Principalele ed iţii ale Bibliei in Biserica O rtodoxă Română, în '“Studii
Teologice”, an XXVI, 1974, nr, 7-8, p. 489-521.
94.NIDA, Eugene A., Comment traduire la Bible. publie par 1’Alliance bibiique
universelle. 1.967.
95.N1DA, Eugene A., C-omment traduire la B ible, publie par L ’Alliance bibiique
universelle. Paris, 1967.
96.N ITZU LESCU , Dr. N.. Elem ente de gramatică a limbii ebraice. Bucureşti, 1877.
97.Nouvelie D ictionnaire Bibiique. Saint-Legier sur Vevey (Suisse), 1979
9S.ORIGEN, OmiJii, Rut, P.G. 12, Paris, 1857, col. 989-990.35. Idem , O milii Ia
Cartea p rofetului Ieremia. Omilia a IV--a, 2, în voi. Origen, Scrieri alese, partea I,
col. P.S.B., Bucureşti, 1981.
99.PA VEL, Pr. Drd. Aurel, Problem a traducerii m oderne a V echiului T estam ent. în
“Revista Teologică”, an VII. 1997, nr. 2, Sibiu, p. 133-145.
100. PQ PESC U , Constantin I., Gramatica limbii ebraice. Bucureşti, 1904.
10 1. P G PE SC U -M Ă 1Ă IE ŞTI. loan, G ram atica limbii ebraice. Bucureşti, 1904.
102. POPOV'ICI, Dr. Alexa, Traduceri m oderne ale Bibliei în lim ba rom ână. în
“Biblia cu explicaţii” (fără loc şi an de apariţie), p. ¡33-138.
103. PRELIPCEA N , P r Prcf. Dr. Vladimir, N EA G A , Pr, Prof. Nicolae, BARNA,
Pr. Prof. Gheorghe, C ID A LD A , Pr. Prof. M ircea, Studiu! V echiu lui T estam ent.
Pentru Institutele Teologice, ediţia a Ii-a. Editura Institutului Biblic şi de M isiune
a! Bisericii O rtodoxe Române, Bucureşti. 1985,
104. R ED PA N , Henry A., M .A.. A P ictionnarv o f the Bible. voi. IV, Edinburg,
1934.
105. R EY M O N D , Philippe, D ictionnaire d'H ebreu et d'A ranieen B ib liau e. Editare
du Ceri, Paris, 1991.
106. R O W LEY , H.H., Atlas zur B ibel. R. Brockhaus Verlag Wuppertal, 1991.
¡07. RUNES, Dagobert D., D icţionar de iudaism. Rituri, obiceiuri si concepte
iudaice, traducere din limba engleză de Viviane Prager, Editura Haseter.
Bucureşti, 1997.
108. SANDERS, M. N. Ph., Dictionnaire Hebrcu-Erancais. Paris, 1859.
109. SASSO N . Jack M., Rut. A New Translation with a Philolosical Comrnentarv
and a Form alist Folklorist Interpretation. B altim ore and London. 1979.
110. SCH A R BERT, Josef. Rut, Stuttgart, 1994,
111 SEM EN, Pr. Conf. Dr. Petre, Elemente de gramatică a limbii ebraice, iaşi,
1996.
112. SERB, Teodor. Călăuză bib| ieă, în revista ''M itropolia Banatului”, nr. 1-4,
1976, p. 49-193; nr. 5-8, 1976, p. 329-341
113. SI1ALOM. M. Paul. G.W.. B.v.. E.S., [Hu.si.rated D ictio narv and Concordance
o f the Bible. jerusalem , 1986.
1 i 4. STOIAN, Pr, I.M ., D icţionar religios. E ditura Garamond, Bucureşti, 1994
115. TATAR, Vaier, G ram atica elementară, a limbii latine, Dicţionar român-iatin,
Editura Corint, Bucureşti, 1998.
116. TEODOR PODROMUS, Tetrasticha in Vetus TeslamenUan, P.G. 133, Paris,
.1864, c o l 1146,
117. TEO D O RET, E piscop de Cyr, In R u t. P.1..80, Paris, 1860,
! 18. TEOFÎLACT, A rhiepiscopul Bulgariei, Ennaratio in Evangclium M atthei, cap.
i < W G. 123, Atena, 1990, p, 15L
119. 1Hi IN T E R PR E T E R ’S D IC ŢIO N A R Y O F TH E BIBLE AN 1LLU STRATED
E!s C \ CT-OPEDIA, A bingdon, Nash vi! le, 1980.
¡30. T HE IN T E R P RE T E R ’S DIC Ţ IO N A R Y OF THE BIBLE. YOL. 3. N asbvdle,
1962.
121. THE IN T E R P R E T E R ’S D ICTION NARY OF T H E B IB L E , vol. I-V.
Nashville, Tennessee (USA), 1990.
122. TO UZA RD , J., G ram m aire hebraique. P ans, 1923.
123. TREMPELA, T .N ., iiTO[avr|[,ifi a c n r ţv Po»9, Atena, 1961.
124. V1GOUROUX, F., Dictionnaire Je la Bible. Paris, 1897.
125. VINCENT. Albert, Le Livre de R ut. P ans, 1952.
126. W AARD, Jan de, N ID A , Eugene A., Manuel du traducteur poui ie Livre de
R u t, Stuttgart, 1990.
127. WALKE, Bruce K., M.O. CONNOR, An Introduction to B iblical H ebrew
Syntax. Eisenbrauns, 1990.
128. W ALTON, John H., D iagram e şi tabele cronologice ale Vechiului Testament,
traducere de Adrian PASTOR, Editura LOGOS. Cluj, 1993.
129. WE1DER, Mihail, SADOVEANU, Mihail, But, R evista Fundaţiilor Regale, an
XII, nr. 3, martie, 1945, Bucureşti, p. 483-489.
139. W ENIN, A ndie, Le livre de R u t, Une approche narative, Cahier Evangile, nr.
104, P ans, i 998.
131, WURTHWEIN, Ernst, Kodex von A leppo. Der Text des Alten Testam ent,
Stuttgart, 1973.
132. ZORELL, Franciscus, S.J., Lexicon hebraicum et__aramaicum Veteris
Testament), Roma, 1968.
 L IST A D E A B R E V IE R I

adv. ■adverb
ap. - apocopai
cârd. -c ard in al
eoni. - comun
eoni'. - conferenţiar
conj. -c o n ju n c te
conice - consecutiv
const. - construc!
coconi, - coordonatoare
def. - defectiv
dr, - doctor
Drd. - doctorand
ed, - ediţia
E dil - editura
f • feminin
G. G. - Gala Gaiaction
IUMBOR - Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
miperf. - imperfect
mterog. - interogativ
siî - m a s c u lin
nr. - numărul
num. - numeral
op. cit. ■ opera citata
p. - pagina
pers. - personal. persoana
pl. - plural
Pr. - preot
pr - propriu
prep. - prepoziţie
Prof, - profesor
pron. - pronume., pronominal
reg. - regulat
rev, revista
Sf. - Sfânt
sing. (sg) - singular
stat - stărui
subit, (s) - substantiv
suf. - sufix
TOB - Traduction Oecumenique dc ia Bible
 RÉSU M E

L'ouvrage ASPECTS PHILOLOGIQUE D E LA T R A D U C T IO N D U L IV R E

DK RLJTH est Je résultat d ’une longue période de reciierches, étant destinée à venir un
guide à tous ceux qui désirent apprendre l'hébreu, la langue où. il y a trois mille ans
de cela, a été ecril Je livre de Ruth.

U ne "Histoire du texte du Livre de Ruth" s'avère être absolum ent nécessaire

pour commencer, tant p our saisir les principaux traits qui rapprochent certains
com m entaire ou variantes les unes des autres, que pour bien éclairer certaines
différences, issues soit soit de l’im possibilité qu'ont certaines langues de saisir
iudieeensem ent le sens hébreu d’origine, soit de la m odeste adresse des interprètes ou
même des om issions pratiquées par ceux-ci.

Le texte du Livre de Ruth était pris pour objet.-? d’analyse, même si celle-ci était
très peu pousée, dès les plus anciens parmi Ses C odes ¡ceux d'Alepp et de
Leningradensio), continués par les plus an cienics des versions de l'Ancien
Testament: la version des Scpianie, la Vulgate, le.-. "M anuscrits de Qumran". ceuv de
"Peschito”. ceux de "Ruth R abbah M idrasch" etc.

Avant de passer à Ja traduction proprement-dite du texte, les principes

dirigeants de cet effort et les regles a observer dans la poursuite de cette initiative
sont établis.

La T raduction du Livre de Ruth suivant Je texte m assorétique hébreu est

secondée par un vaste appareil critique, et par des com m entaires de nature
philologique, destinés à valider scientigiquement ia form e que Je texte va prendre
dans une nouvelle traduction roum aine.

Le com m entaire philologique est un argument indéniable en faveur de la

fidélité de notre version, un argument issu de la paiiente juxtaposition des résultats
obtenus par des érudits bien avisés et des traducteurs consacrés avec, toute-fois, !n
posibilité acquise de m anifestation pour une certaine originalité, qui esr spécifique à
la présente version. C elle-ci obéit strictem ent au texte hebreu d'origine, cela va de soi.
D es présentation en systèm e interlinéale, grec-roum ain et latin-roumain, suivant la
version des Septante et la Vuigate viennente compléter l'arsenal des chercheurs et des
interprètes du Livre de Ruth,
 La partie finale de cet ouvrage est constitué par présentation, empreinte
d'originalité d'une minutieuse, analyse du texte hébreu, à savoir de celle du texte
ma.ssorétique du Livre de Ruth, entreprise mot par mot sous l'aspect morphologique,
par translittération et interpretation, la forme prise par cette analyse étant, toutefois
celle d ’exercises, groupés par themes de travail, destinés à rendre plus aisé
l'enseignement de l'hébreu, car chaque segm ent du texte est accom pagné d'un
vocabulaire minimal a vue d'oeil, est utile dans cet effort.

Un livre tel que le Livre de Ruth vaut bien la peine d'être nus en valeur, par
l'attention vouée, à saisir toutes ses subtilités, dans leur entière portée, et d'être
manière aussi, on en vienne à le faire dévoiler ses mystères, et les trésors inestim ables
qu'il comprend.
 SUM MAR Y

The paperwork “Philological considerations regarding the translation of

« T h e Book O f R u t h » ” is the result of a long research and if aiso helps everybody
that want to Learn Hebrew, the very language in which three thousand years ago 'T he
Book Of Ruth” was written.
A "H istory O f T he T ext O f T he Book O f Ruth" is absolutely necessary in the
beginning, both for knowing the main aspects which link certain reviews and
alternative texts, and for stressing certain differences which come up due to either the
unabiliiy of some languages to respect the genuine m eaning o f hebraic words or to
the quality o f the translations. The text of “The B ook O f R uth” is looked upon, even
if very briefly, beginning with the oldest versions (Aiepp and Leningradensis) and
going to the old translations o f “The Old Testament”: “Septuaginta” “Vulgata, the
manuscripts o f Qumram, “Pesito”, “Ruth Rabbah-Midras, etc
Before going to the translation o f the text the rules which are to be in function
for this work and the principles they generate, are settled.
"The Translation O f « T h e Book O f R u t h » A fter The Hebraic M asorite
Text” is aiso accom panied by a great philological criticism and comments apparatus,
intended to justify the form which is to be given to this text in a new Rom anian
translation.
The philological com m entary is an undeniable proof to the accurateness o f the
translation, which usually com es up out of the results of some research done by well-
known scientists and translators. It goes w ithout saying that the translation accurately
follows the hebraic genuine text. For the purpose of a com parison between the
genuine text and the old translations the double system of editing several versions o f
the same text in different languages is used. The Greek-Romanian and the Latin-
Rornanian versions are used to complete the research regarding "The Book O f R uth’'.
The final part o f this work is formed by a genuine presentation o f a very
accurate research o f the hebraic text, that is the masorite text of “The Book O f Ruth".
This text is researched word by word from a morphological point o f view doubled by
translation and transliteration, all grouped in the form o f working exercises. Because
they are supposed to make easier the learning o f the Hebrew language, these
translalions are split in little texts, each o f them being doubled by a minimum
vocabulary very useful in this respect.
Such a book as “The Book O f Ruth” is worth being researched with all the
necessary seriousness in its main aspects in such a way that it reveals the whole
secrets and priceless treasures it holds
 ZU SAM M EN FA SSU N G

Ergebnis einer langjährigen Forschung und w endet sich ar> alJe. die die hebräische
S prache studieren wollen, die S prache, in der vor 3 Tausend Jahren das Buch Rut
geschrieben wurde.

Für eine erfolgreiche F orchung ist eine G eschichte des Textes des Buchs Rut
vor allem erforderlich. Dadurch kann man sow ohl die wichtigen den verschiedenen
Rezensionen und V arianten gemeinsamen A spekte als auch die Unterschiede
zw ischen diesen Varianten i'eststelien.

D iese Unterschiede sind entstanden enw erder wegen der Unfähigkeit einiger
Sprachen, die originale hebräische Bedeutung darzusteilen, oder w egen einiger Fehler
und A uslassungen der Ü bersetzer.

Der T ext des Buchs Rut wurde im Laufe der Zeit m ehrm als korrigiert Kleine
Korrekturen w urden sogar an die ältesten K odizes (A lepp, Leniiigradensis)
angebracht und spater wurden auch die alten Ü bersetzungen des Alten Testam ents
korrigiert: S eptuaginta, Vulgata, die Qumra» - H andschieften, Peschito, Rui-Rabbah-
M idras.

Bevor der Text übersetzt wird, bestim m t m an sowohl die R egeln, die in dieser
O peration zu beachten sind, als auch die Prinzipien, die diesem V organg zugrunde
liegen.

Die Ü bersetzung des B uchs R ut nach d e m m assoretishen

wird von einem reichen kritischen A pparat und einem fiiologiscben K om m entar
begleite!, das die Form rechfertigen m uß. die der T ext in einer neuen rum änischen
Übersetzung nehm en wird. D as filoJogische K om m entar ist ein endgültiges
A rgum ent der G enauigkeit der Ü bersetzung, das besonders in den
Forschungsergebnissen einiger kom petenten K om m entatoren und bekannten
Überste/er formuliert wird- um der Ü bersetzung eine besondere O riginalität
zuzuschreiben.

Es ist selbstverständlich, daß die Ü bersetzung dem hebräischen O riginal genau

folgt. Um einen Vergleich zw ischen den alten Übersetzungen und dem hebräischen
Original m achen zu können, soll man das Material der Übersetzer und F orscher
hinsichtlich des Buchs Rut mit den 2 D arstellungen im interlinearen System

225
Griechisch - Rum änisch und Lai ein - Rumänisch, nach Septuaginta und Vulgata.
ergänzen.

D er letzte Teil dieses Werkes besieht aus einer originalen D arstellung einer
minuziösen Arbeit an dem hebräischen Text bzw. an dem m assoreüschen Text des
B uchs Ru! wobei jedes Wort des T extes m orphologisch analysiert wird. Es gibt dabei
auch Transliteration und Übersetzung des T extes, der aber in der Form einiger
A rbeitsübungen gruppiert wird, die beim Lernen der hebräischen Sprache helfen,
wobei jeder Abschnitt des T extes von einem in diesem Sinne nützlichen
Grundwortschatz begleitet wird.

l.-’m Buch wie Ria ist aller Ehren wert, und soll m it großem Ernst, geforscht
werden, dam it man seine unschätzbaren G eheim nisse und sein w underschönes
V erm ögen entdecken kann.
 S O M M A IR E

In tro d u c tio n ___ ____________________________ ___ __ ___ __________ __

1. H istoire du texte du Livre de R uth_____ _____ _______ ______ _____ _7

2. L a traduction du L n r e de Ruth. C onsidération g é n é ra le s ....... ....... ..... . 1 !

3. Le texte du Livre de Ruth en traduction roum aine, suivant

le texte rnassorétique hébreu _________ ________ ________ ______ _ .16
3.1. C hapitre prem ier ___.............. ................ ....... ............... ..................H>
3.2. D euxiem e chapitre _____ ___ __________________________ 23
3.3. T roisièm e chapitre __ ________ _____ ___________ _______34
3.4. Q uatrièm e c h a p itr e _____________ _________ ____ ___ __ __ 39

4. C hronologie des traductions im prim ées

du L ivre de Ruth. en r o u m a in .................................. ......... .....................45

5. La version en grec du Livre de Ruth. L a traduction en

systèm e înierhnéare grec-roum ain, suivant la
version des Septante___._____.... ..... ....... ................_____..........._............ ___47

6. La version en latin du Livre de Ruth. La traduction en

systèm e m terhnéare latin-roum ain, suivant ia
V u Igate __..______.... ............ ........__............... ...................... .............. ..............._7 7

7. E xercises practiques d'analyse grammaticale et de vocabulaire.

sur le texte du Livre de R u t h _____________ ___ _____ __ _____........_._._94

Considération finales 200

A nnexes
L e texte du L ivre de Ruth dans Sa Bible de B ucarest 1688 ___ 202
L e texte du L ivre de Ruth dans la B ible de Buzati 1855 _______205
Le texte du Livre de Ruth dans la Bible d'A ndrei S aguna______2 ! J

Bibliographie g én é rale ....._......... ................ ........ .................................................................................

A bréviations .......... ..... ....... ............. ......................... . . . ______ ___ ____ 221

Résumé ........... ... ..........._____............. ........... ........... ......... ....__...... .............. „_.222

Som m aire 227

 CONTENTS

In tro d u c tio n _____________ __ ________ __________ , .. ........__ _________-1

j . T he H istory O f T he Text O f T he Book O f -R uth__ _________ _____ ___ 7

2. T he T ranslation O f The B ook O f R ath. G eneral A s p e c t? _____ ______11
3. T he R om anian V ersion O f The T ext
O f 'The Book O f R uth After T he M asori te Text. .._______ ____...16
C hapter 1 ........................... .............................................................................. ......... 16
C hapter 2 ____..____ ___ ___ ______ __________ ___________ __
C hapter 3 ___________ __ ______ _____ ____________ _________.........34
C hapter 4 ______ __ ________ ____ _.......................... ............ ............ W
4. A ( Chronology O f T he T ranslations
O f T he Book O f Ruth Irio R o m a n ia n _____ ____ __ _____________ ____ 45
5. The G reek V ersion O f T he B ook O f Ruth.
T he D ouble T ranslation, G reek-Rom am un,
A fter “ S e p tu a g in ta " .................... ..................... ...................... ...............4 /
6. The Latin V ersion O f T he B ook O f R u th .
The D ouble T ranslation L aiu v Rom anian.
A fter “ V ulgata” _____ _____ ______ ______ __________________ 75
7. G ram m ar A nd V ocabular E xercises
O n T he Text O f The Book O f R u th ..... _....... ... .................... ........... .................94

A ppendage _________ ______________ ______ ___ __ ______ ________ 201

T he T ext O f 1 The B ook O f R uth”
In “T he Bible O f B ucharest” 1688 ................ .......................202
T he T ext O f “T he Book O f R uth”
In “T he Bible O f B u /a u " 1855 _... ........................._....__________205
T he T ext O f ‘‘T he B ook O f R uth”
In “T he Bible O f Andres S aguna” 1856-18 5 8 _______ ____ _„ 2 11

Genera! B ibliography ______________ _____ ___ __________ ___ ___ ___2 1 '

A bbreviation L i s t................ ................. .......... ... ................... .................. ........... 221

S um m ary __ ____ _______ ______________ _____ ___ ____ ___ __ ______...224

C o n te n ts .......... .... ........ .......... ........... ..... ...... . ................. ............ ............. ...... .2 2 8
 IN H A L T

E inleitung .......... . . ................................. ............. ............................ ................ .„..... 3

1. Die G eschichte des T extes des Buchs R u th ...... _...... .......... _................... .....7
2. Die Ü bersetzung des Buchs Ruth A llgem einer Ü berblick __ ________ 11
3. Die rum änische Ü bersetzung des Buchs Ruth nach dem
m assoreüschen hebräischen T e x t......................... ............. .....__....... 16
K apitel 1__._____ ___ __ _____ ____ . ________ ____.______ _ 16
K apitel 2._...... .................. .......... ......................................... ..................... 25
Kapitel 3 ................. ......................... ............................ ................ ......... 34
Kaniiel 4 ...... ....... ...... .................... ............................ ............. ................39
4. C hn im R um änischen veröffentlichten
>TN , svi ‘¡ogen des Buchs Ruth ................... ....... ............ ....... ....... 45
5. Die gjiccniscne verxion des Buchs Ruth. Ü bersetzung im
interlinearen System - G riechisch - Rum änisch - nach
S eptuaginta.............................................. ....... ................. .........47
6. Die lateinische V ersion des Buchs Ruth. Ubers v
interlinearen Svslem - 1 .atein Rum ämsc t i 1
V ulgata......... .. .............................. ......... ..................... ............. 75
7. Praktische G ram m atikübungen mit W onschatz
aus dem Buch Ruth. . . . . . ... ......... .. 94

A nhang ...... . .................................. ..................................................... ...............201

Der Text des Buchs Ruth in der Bukarester B ibel 1688 _______________
Der Text des Buchs Ruth in der ß u za u B ibel 1855____ ________ 205
D er T ext des B uchs Ruth in Andrei ^ag u n as B ib el........ ...............................

A llgem eine B ib liog rafie____ _______ ___ ___ ________ ____________ ___ 215

A bk ii rzungs verzei chn i * __________ __________ ___________ ____________221

Z u sam m en fassu n g ________ _____ __ __ ________ _____ _____________ 225

in halt 230
 C U P R IN S

In tro d u c ere........ .......... ................. ___............................ ............................ .......... .. >

1. Istoria textului cărţii Rut ......... .................... _............ ................................ '7

2. T raducerea cărţii Rut, Consideraţii g e n e ra le ..... .................. ...... 1J

2.1. T raducere şi traducător
2.2. Rut. C artea şi problem a traducerii ei

3 T estul cărţii Rut în traducere rom ânească după textul

m asoretic e b ra ic ____ ________ ______________ ___ ____ __ ___..... 16
3 1. C apitolul 1_„...___... ............. ......................... ...................... ............. 16
3.2. Capitolul 2__....._...._................... .................. ................_............... 25
3.3. Capitolul 3 ..................... ........ ..._................ ..... ........................... ,34
3.4. C apitolul 4 ....... ................_................... ................................ ............ 39

4. Cronologie a traducerilor tipărite ale cărţii Rut în iimba r o m â n ă ..... ...45

5, Versiunea în limba greacă a cărţii Rut. Traducere în sistem

interlinear greacă-română după Septuaginta ___ _________ __ 47

6. Veisiunaa în iimba latină a carii* Rut. Traducere în sistem

interlinear Jatino-românâ după V u l g a t a ._____ ______ __ ____ __75

Exerciţii practice de analiză gramaticală cu vocabular.

p c te x tu l c ă rtu R u t ............. ................. ..................................... . ......................9 4

C onsideraţii i'jn a le ________ _________ _______ ___ _____ __ ____ ______200

Anexe _______ ___________ ________ __________ _______________ ___ 2 0 1

1. Texiui cărţii Rut în Biblia de la Bucureşti 1688 .... ................. 202
2. Textui cărţii Rut în Biblia de Ia Buzău 1855 .......... ................._.. ..205
3. Textul cărţii Rut în Biblia lui Andrei Şaguna, 1856-58.............211

Bibliografie generată ............... ...........................................................................................................

Lista dc abrevieri 22!

R ésum e ..................

S u m m a r y _________

Z usam m enfassung _

S o m m aire................

C o n te n ts ........... ........
 ! mpri meri a MED UTA
ÄJ. E iectroputere Nr. 2 Craiova i 100
Tel./Fax: (051) 14 42 89
 ( **

h Preot Dr. ALEXANDRU ISVORANU

t
L • Născut la 19.04.1953 în comuna Borăscu,
jud. Gorj
• Licenţiat (1977) şi doctor în Teologie (2000)
)
al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din
Bucureşti (conducător ştiinţific Pr. Prof. Dr.
\
yEmilian Comiţescu)
• Lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din
Craiova (din 1993), specialitatea Studiul Vechiului Testament şi Limba
ebraică
• în 1999 îi apare lucrarea "Comentariu la Psalmul 50"
• Preot la Parohia Sf. Spiridon din Craiova, str. Borzeşti nr. 9

] f
G o J tA a . CU t e W f / f
a c u <u k -loc. d e & 'y u f /f r '
a ^U C t& U 'e- u e / L u  / ' / n Cfk fo jk
, /U } it a, £v<rK/'»iQ -nîe Th. ~Y/ViiuuAt'£& ] £ u l-
JlnxM aJbi x j , c < U i ° ^ r a c t r ' ^ A ţ a ^ t r n ţ c t a J ~ r- ------—
V c '
^w tatoC ^oa/U L. ceh. vz/atţa/ eh\rrhe. rUeaZ*.
W le .¡duante yrYiQrnitgti-, caM. M T A j^/uur^ ?n CqJ& <f;
M - 7H0'I v c lu ~icU Ytf'ci f y 'n* efe V r /n /o /e . cfc4- £T/<UuJe
O
topfi- fy i ^-qvJ ao - ^cc â e P ‘
O/iQUUlţ

J t J