Unul din principalele ecosisteme ale lumii îl reprezintă pajiştea.

Frumuseţea acesteia şi
posibilitatea unei perspective deschise spre orizont, de asemenea şi dorinţa de confort face ca
omul să dorească să aibă în jurul lui un covor vegetal. Această dorinţă, a omului, este
determinată şi de gradul de civilizaţie, nivelul de cultură al poporului respectiv şi se află, evident,
sub certa influenţă a condiţiilor de mediu, condiţii care în interacţiune cu zestrea genetică
determină de fapt treapta de civilizaţie a fiecărei comunităţi.
O pajişte, un gazon, îi conferă omului sentimentul de dominanţă. Putând vedea tot ce este în jur,
omul se simte stăpân sau cel puţin se simte în siguranţă, putând recepta toate mişcările de la
distanţă.
Inca din antichitate au existat preocuparea de a constitui privelişti ce să-l transpună pe om intr-o
anumita stare de spirit. Grădinile lumii antice se compuneau din grădini de zarzavaturi, de
arbuşti ornamentali, arbori falnici care atrăgeau privirea, sau plante medicinale şi aromatice pline
de miresme plăcute omului.

In ultimul timp suprafeţele ocupate cu gazon au crescut foarte mult. O casă înconjurată de un
gazon are aspect incomparabil mult mai estetică faţă de un teren bătătorit sau bălării.
Gazonul oferă o valoare estetică inconfundabilă, cu un colorit diferit funcţie de speciile şi
soiurile introduse. Are un rol enorm in purificarea aerului chiar la nivelul solului unde si
poluarea este maxima.

Gazonul a devenit un element esenţial şi de neânlocuit pentru agrement şi sport. Să nu uităm că

multe sporturi în aer liber se fac pe gazon. Pe astfel de terenuri gazonul nu are numai rol estetic
ci şi de siguranţă, deoarece duritatea acestuia este incomparabil mai mică decât a terenului uscat
când se produc căderi accidentale, gazonul atenuează impactul cu solul, asigurând o foarte bună
protecţie, prin amortizarea considerabilă a şocului.

ÎNFIINŢAREA GAZONULUI
Principalele etape în înfiinţarea unui gazon sunt:
- stabilirea exactă a locului unde trebuie amplasat gazonul,
- distrugerea vegetaţiei existente;
- curăţirea terenului;
- nivelarea;
- executarea lucrărilor de drenaj acolo unde este cazul;
- fertilizarea de bază şi eventual aplicarea amendamentelor;
- pregătirea terenului;
- pregătirea patului germinativ- semănatul;
- lucrări de întreţinere din prima fază.

Stabilirea
locului de amplasare a gazonului
este opţiunea proprietarului, aedilului, a arhitectului.O problemă legată de amplasare este şi cea
privitoare la grosimea stratuluide sol. Deşi marea masă a rădăcinilor gramineelor se situează pe
adâncimea de 10-15 cm în sol. Cum există multe tipuri de gazon fiecare are un amplasament
specific,şi cum la ora actuală există tendinţa (foarte bună) de a instala un gazon
oriundeexistă posibilitatea, este limpede că lucrările pregătitoare sunt foarte diverse, fapt cene
determină de a le descrie ca principiu.
Distrugerea vegetaţiei existente
este o problemă ce uneori poate devenidificilă, şi aceasta depinzând de locul unde
se amplasează gazonul, respectiv devegetaţia care a existat înainte (iarbă, buruieni,
pârloagă, tufăriş, etc.).Distrugerea vegetaţiei ierboase trebuie făcută în totalitate. În consecinţă
celmai bun mijloc de distrugere a vegetaţiei existente este erbicidarea totală.Existenţa unor
arbuşti valoroşi trebuie folosită, instalarea gazonului şi a întregului amplasament
trebuind făcută în aşa manieră încât acestea să fie puse învaloare.O operaţie foarte
importantă este
curăţirea terenului
. Aceasta înseamnăîndepărtarea resturilor vegetale lemnoase, a pietrelor sau a
oricăror corpuri durecare există şi care împiedică întreţinerea corespunzătoare (tunsul) a
gazonului.Lucrarea trebuie făcută cu responsabilitate întrucât sârmele, pietrele
saua l t e m a t e r i a l e d u r e r ă m a s e p o t d i s t r u g e a t â t u t i l a j e l e d e p r e g ă t i r
e a p a t u l u i germinativ, cât şi în mod deosebit, utilajele de întreţinere a gazonului.Un gazon
trebuie să fie neted, atât pentru a fi mai estetic cât şi pentru a putea fi bine
întreţinut.De aceea
nivelarea
este absolut necesară. Desigur modul de efectuare anivelării este foarte diferit, în
funcţie de mărimea terenului sau de denivelările existente. Un gazon ornamental de lângă
casă poate fi cu alte metode nivelat decâtun gazon de agrement sau unul de sport.P e n t r u
n i v e l a r e s e f o l o s e s c o s e r i e d e u t i l a j e ş i e c h i p a m e n t e d e d i f e r i t e capacităţi
funcţie de cei doi parametri, şi anume mărimea terenului ce urmează a finivelat şi gradul
de denivelare. Se pot folosi următoarele echipamente:
- scraperul cu cutie
- este deosebit de folosit pentru nivelarea pământului,afânarea pământurilor tari sau pentru
adunarea deşeurilor. Poate executa nivelări,umpleri mergând cu spatele sau cu faţa-
grader
- graderul nivelează pământul în vederea pregătirii, rapid şi cuacurateţe. Lama poate fi poziţonată
hidraulic în orice direcţie. Graderului i se poateataşa un echipament laser pentru nivelarea
de precizie;
- grebla
- dinţii greblei sparg pământul, nivelează suprafeţele denivelate şiumple gropile. Ridicăturile
de pământ sunt greblate iar pietrele şi gunoaiele sunt adunate
- greblă de putere
- pulverizează grămezile de gunoi şi pământ, separărocile şi pietrişul, nivelează şi umple.
Lucrează rapid, înainte şi înapoi. Lăţimea delucru este de 1830 mm.Pentru un gazon de lângă
casă de zeci de m
2
aceste lucrări se execută îngeneral manual sau cu ajutorul utilajelor de grădinărie.O problemă
foarte importantă a gazonului de sport, în primul rând şi apoide agrement, este aceea a
eliminării excesului de umiditate
. Nu numai că apa nuare voie să stagneze pe gazon (chiar nici o perioadă foarte scurtă) dar ea
trebuie săse găsească la o anumită adâncime variabilă funcţie de structura
substratului.Eliminarea apei presupune executarea de drenuri.Executarea de canale deschise, care
eventual poate fi aplicată la un gazonde agrement, este foarte puţin utilizată şinumai acolo unde
pe lângă gazon, tot ca element de ornament sau agrement este şiun lac.Drenurile trebuie realizate
de specialişti în domeniu (îmbunătăţiri funciare).Adâncimea la care se instalează drenurile este
de:-0,8-0,9 m în cazul solurilor puţin permeabile;-0,9-1,0 m în cazul solurilor foarte
puţin permeabile;-1,2-1,25 m în cazul solurilor profunde.P e n t r u c a s c u r g e r e a a p e i s ă s e
facă fără greutate drenurile trebuie să
sed e v e r s e z e î n c o n d u c t e d e e v a c u a r e c a r e l a r â n d u l l o r s u n t d e v e r s
a t e î n t r - u n recipient.O p r o b l e m ă f o a r t e i m p o r t a n t ă e s t e c e a a
e l i m i n ă r i i a p e i s c u r s e d e p e taluzuri cum ar fi cele de la marginea şoselelor
(autostrăzilor). La baza taluzurilor se adună apa provenită de pe acestea cât şi cea scursă de
pe şosea.Cantitatea de apă este cu atât mai mare cu cât:- debitul precipitaţiilor este mai mare;-
infiltraţia în taluz este mai redusă;- suprafaţa taluzului şi a şoselei este mai mare.

Fertilizarea de bază şi aplicarea amendamentelor

În marea majoritate a cazurilor, terenul pe care se doreşte instalarea
unuig a z o n a r e u n s o l n e c o r e s p u n z ă t o r , d a t o r i t ă l u c r ă r i l o r c a r e s - a u
e f e c t u a t ş i a amplasării acestuia. Orice gazon (cu excepţia terenurilor de golf sau a pârtiilor
deschi) se amenajează lângă construcţii sau în zone pe unde a trecut un şantier şi
caatare terenul este cel puţin neuniform.P e n t r u c a c r e ş t e r e a i e r b i i s ă n u f i e
s t â n j e n i t ă ş i s ă e x i s t e u n i f o r m i t a t e suficientă trebuie aplicate cantităţi mari (20-80 t/ha)
de mraniţă care să se amestececu terenul existent.De multe ori se aduce de la decopertări
stratul arabil (20-30 cm) care
seî m p r ă ş t i e d e a s u p r a t e r e n u l u i c e u r m e a z ă a f i g a z o n a t , s u b s t r a t u l
g a z o n u l u i constituindu-l acel sol adus.Cum iarba trebuie să fie viguroasă, să aibă o culoare
corespunzătoare este b i n e c a s ă s e a p l i c e a z o t , f o s f o r ş i p o t a s i u f u n c ţ i e
d e s p e c i i l e c e a l c ă t u i e s c amestecul şi fertilitatea substratului pe care se instalează
gazonul.
Pregătirea terenului şi a patului germinativ
Premiza reuşitei unui gazon este semănatul acestuia într-un teren
b i n e pregătit.A v â n d î n v e d e r e c ă s ă m â n ţ a g r a m i n e e l o r e s t e m i c ă p r e l u c r a r e a
trebuiefăcută în cele mai bune condiţii, la momentul optim. Pentru buna
p r e g ă t i r e a terenului există foarte multe utilaje care se folosesc în funcţie de sol, de
umiditatealui, şi de momentul efectuării în timp a lucrării. Sămânţa şi semănatul

Foarte important este ca seminţele să posede calităţile corespunzătoare privind

puritatea şi
germinaţia.P e n t r u s t a b i l i z a r e a r a p i d ă ş i u n i f o r m ă a g a z o n u l u i s e p o a t e
practica
mulcirea
. Aceasta constă în împrăştierea unui produs fixator al solului, uniform peîntreaga suprafaţă
semănată.Procedeul îşi găseşte aplicabilitate în zonele expuse eroziunii prin vânt sauapă, în
zonele cu soluri mediocre, lipsite de substrat fertil, pe taluzuri sau pe pistelede schi.Compoziţia
chimică a mulciului asigură şi un aport de substanţe organice,acesta putând fi format din
fân, paie, fibre de celuloză, emulsie de latex sau alte produse sintetice variabile ca
şi compoziţie, funcţie de caracterul gazonului.U n a l t s i s t e m d e a p r o v o c a o i n s t a l a r e
rapidă a unui gazon este metoda
răspândirii stolonilor
. Această metodă, utilizată în special pentru taluzuri, constăîn împrăştierea de stoloni pe un sol în
prealabil bine umectat. Pentru încorporareastolonilor se execută o discuire uşoară urmată de un
tăvălugit.O alta metodă mai puţin utilizată este aceea a
repicării stolonilor.
Aceastaconstă în segmentarea stolonilor la dimensiunea de 15-20 cm , fiecare
segmenttrebuind să aibă 2-4 noduri. Plantarea se face la 5 cm adâncime. Pentru gazonareaunui
hectar este nevoie de 4-10 m
3
de stoloni.O metodă rapidă care are o practică tot mai mare dar care este costisitoareeste metoda
placării
. Aceasta constă din aplicarea unor plăci de gazon pe un sol p r e g ă t i t a n t e r i o r .
P l ă c i l e ( s a u „ b r a z d e l e ” n u m e s u b c a r e s u n t c u n o s c u t e l a n o i ) constau din plante
cu suportul de cultură.Costul unor astfel de peluze este mare. Pe măsură ce vor apărea mai
multefirme specializate şi suprafeţele astfel gazonate se vor
mări.L a t e h n i c a e x i s t e n t ă l a o r a a c t u a l ă , r e z i s t e n ţ a p l ă c i l o r e s t e d i f
e r i t ă , gazonarea primăvara fiind mai facilă. Plăcile realizate primăvara sunt de două orimai
rezistente decât cele realizate vara.Prelucrarea plăcilor, sau covoarelor, se poate face când
gazonul a ajuns lamaturitate, respectiv sistemul radicular a împânzit bine substratul.
Acest lucrudepinde de compoziţia amestecului. De obicei pentru o mai mare
rezistenţă, dinamestec trebuie să facă parte graminee stolonifere sau cu tufă mixtă.P e n t r u c a
u n a s t f e l d e g a z o n s ă f i e i n s t a l a t e l t r e b u i e s ă a i b ă u n a s p e c t uniform, o
densitate corespunzătoare a lăstarilor, să fie lipsit de buruieni, să nu fieatacat de boli sau
dăunători şi să aibă în ţesuturi suficiente substanţe de rezervă caresă permită o instalare
ultrarapidă.Recoltarea plăcilor cât şi aşezarea lor se face cu utilaje speciale după
carese asigură o irigare corespunzătoare.Gazonul odată instalat comportă numeroase lucrări de
îngrijire.

Maşini de tuns şi de adunat resturile

Maşinile de tuns şi de adunat resturile, sunt excelente cositoare de iarbă,care
garantează o tăiere frumoasă, chiar şi în condiţii de iarbă înaltă şi umedă, iar datorită
capacităţii de colectare, lasă gazonul curat.
1.Maşini manuale de tuns iarba
•
maşini electrice:
- Maşină de tuns iarba -
Elektro (ME 360)
- Maşină de tuns iarba
– Akku (VIKING MA 350)

- Maşini electrice cu funcţii multiple

(VIKING ME 450 M şi ME455 M).
•
maşini cu motor pe benzină:
Maşinile VIKING de tuns iarba, pe benzină
, ( M B 4 0 0 ; M B 4 0 0 M ; M B 140; MB 160)

Maşini cu funcţii multiple de tuns iarba (pe benzină):-VIKING MB 450 M şi MB 455 M.

- VIKING MB 555 M
,
•
MAŞINI AUTOMATE DE TUNS IARBA (pe benzină)