cyan magenta yellow black

Pite[ti -
„Pro Sigur“
BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNE
ANUL XVII • NR. 9 (819) • 16 MAI 2006 • 24 PAGINI • 1,50 LEI
Pag. 2

Primul debriefing
organizat de O biective realiste, proiecte viabile
Poli]ia Rom#n`
Pag. 3
\n derulare la Poli]ia Român`
Cooperare
pentru serviciu
poli]ienesc de
performan]`
Pag. 4

„Du[manul
din umbr`“
al infractorilor
Pag. 6

Poli]i[tii atac`
infrac]ionalitatea
economico-
financiar`
Pag. 8

|nt#lnire la v#rf
a criminali[tilor

La poarta aerian` a ]`rii

Pag. 9

{ase poli]i[ti
au refuzat mita
Pag. 11 Pag. 14

Modernitate
[i tinere]e -
o nou` imagine Competitivitatea democra]iei
a Poli]iei Con]inutul Rapoartelor de monito-
rizare asupra Rom#niei [i Bulgariei
care nu se va \nt#mpla a[a, fiindu-ne
recunoscute at#t progresele c#t [i, sau
O cale pe care dorim s` ne con-
tinu`m dezvoltarea, suntem con[tien]i
Pag. 16 ale Comisiei Europene vor fi cunos- mai ales, eforturile, Consiliul Euro- c` vom reu[i, c`ut#nd, clip` de clip`,
cute cu certitudine atunci c#nd aceste pean din iunie a.c. ar trebui s` adopte s` adopt`m cele mai pertinente [i
Dincolo de ape, r#nduri vor ajunge la cititori. decizia ader`rii ]`rii noastre la Uni- oportune solu]ii \n acest sens.
Vom [ti direct de la surs`, [i nu une, la data de 1 ianuarie 2007. Demonstr#nd c` avem capa -
\ntr-o piramid`

Editorial
doar pe baza unor supozi]ii, direc]iile
\n care s-au f`cut pa[ii dori]i [i
de suflete a[tepta]i la nivelul Uniunii Europene,
precum [i cele unde s-au constatat
Pag. 17
r`m#neri \n urm`. |n func]ie de rezul-
tatele evalu`rilor \n domeniile care pot
„Mesaj declan[a activarea clauzei de salvgar-
dare, printre care c#teva [i din Capi-
pentru tolul 24 - Justi]ie [i Afaceri Interne, se
Acestea sunt variantele generale,
valabile din perspectiv` european`.
Din punctul nostru de vedere, \ns`,
acestora li s-ar putea al`tura \nc` una,
pe care trebuie s` o lu`m din ce \n ce
mai des \n calcul, p#n` la permanenti-
zare: \ntronarea suprema]iei Legii,
indiferent de eforturi [i de costuri.
Numai astfel put#nd accede la nivelul
bilit`]ile necesare \n acest sens, posi-
bilit`]ile de reu[it` [i, \n special,
voin]a de a combate \n profunzime
fenomene extrem de nocive pentru
via]a social` precum corup]ia, traficul
ilegal de droguri, de ]ig`ri sau alcool,
contrabanda de carne vie, \n general
tot ceea ce poate intra \n contradic]ie
cu Legea, cu normalitatea.

Europa“ poate sugera, desigur, pe baza unor

dovezi indubitabile, am#narea inte-
de "competitivitate democratic`"
acceptat \n marea familie a ]`rilor Uni-
Pag. 21 gr`rii p#n` \n anul 2008. |n cazul \n unii Europene. Nicu[or DULGHERU
 cyan magenta yellow cyan magenta yellow black

2 POLI}IA ROMÂN~ POLI}IA ROMÂN~ 3

Primul debriefing organizat de Poli]ia Rom#n`

P
rimul debriefing organizat \n sprijin-
ul poli]i[tilor rom#ni care s-au \ntors
dintr-o misiune interna]ional` de
men]inere a p`cii s-a desf`[urat, \n
perioada 02 - 05 mai a.c., la {coala de
Agen]i de Poli]ie "Vasile Lasc`r" din
C#mpina. Deschiderea activit`]ii s-a f`cut
\n prezen]a factorilor responsabili de la
institu]iile coparticipante la program -
Inspectoratul General al Poli]iei Rom#ne,
Centrul de Psihosociologie al M.A.I. [i
institu]ia de \nv`]`m#nt gazd`.
Primii beneficiari direc]i ai metodologiei
de debriefing \n Poli]ia Rom#n` sunt cei
[apte poli]i[ti \ntor[i din misiune la finele
lunii aprilie a.c. din provincia Kosovo.
La \nt#lnirea cu jurnali[tii, au vorbit
despre activitatea declan[at` comisarul-[ef
Virgil Barbu, de la I.G.P.R. [i inspectorul
Cristina Albu, psiholog la Centrul de Psi-
hosociologie al M.A.I. De asemenea, au
dep`nat amintiri de pe "front" poli]i[tii
care beneficiaz` de moderna [i eficienta
tehnic` de management al stresului cauzat
de incidentele critice, tehnic` ce are drept
scop refacerea psihic` rapid` [i ancorarea
lor \n realit`]ile sociale, cotidiene.

Bucuria revenirii fa]`, dac` n-ar fi dormit cu pistolul \nc`rcat

pe noptier`, dac` n-ar fi trebuit s`-[i veri-
fice \n fiecare diminea]` ma[inile de frica
Cei [apte poli]i[ti rom#ni nu p`reau,
regiuni [i la nivel de comandamente \n
propor]ie de 98 la sut`. Aceasta - sus]in fac-
torii responsabili \n domeniu - pentru c`
D.G.C.C.O., a ob]inut func]ia de [ef
regiune Thor [i team -leader Crim` orga-
nizat` regiunea Pristina, iar subcomisarul

„Contravenientul pl`te[te“, comunitatea beneficiaz`

S`pt`m#na trecut`, la I.P.J. Arge[, a
fost lansat un nou proiect de suprave-
ghere video. |n prezen]a [efului Poli]iei
Rom#ne, chestorul principal Dan-
Valentin F`tuloiu, a fost pus \n func]iune
Proiectul „PRO SIGUR", care reprezint`
un sistem complet de supraveghere video
a vitezei de deplasare a autovehiculelor [i
a respect`rii semnalelor semafoarelor
electrice. Acest concept, derulat în cola-
borare cu IRSA - Asocia]ia „Centrul
Regional pentru Siguran]` Rutier`" - are
ca obiectiv reducerea cu 30 la sut` a acci-
dentelor rutiere cauzate de dep`[irea li-
mitei de vitez` [i nerespectarea culorii va continua s` se dezvolte, astfel încât, în
ro[ii a semafoarelor electrice. urm`torii trei ani, în componen]a sa vor
În decursul anului 2005, în jude]ul intra 42 de camere video, dintre care 22
Arge[ s-au produs 183 de accidente de cu func]ie radar [i 20 de supraveghere.
circula]ie grave, soldate cu 70 de mor]i [i De asemenea, [apte intersec]ii din
134 de r`ni]i grav, 35 la sut` dintre aceste municipiul Pite[ti vor fi supravegheate
nefericite evenimente au avut drept prin- video cu camere de luat vederi cu dubl`
cipal` cauz` viteza excesiv`. Numai în func]ie, respectiv radar - depistare trecere
municipiul Pite[ti s-au înregistrat 45 de pe culoarea ro[ie a semaforului. Extin-
accidente, în urma c`rora au decedat 14 derea va fi autofinan]at` pe baza principi-
persoane, iar alte 35 au fost r`nite grav. ului „contravenientul pl`te[te", ceea ce
Aceasta a constituit motiva]ia investi]iei înseamn` c` echipamentele necesare
pite[tene. dezvolt`rii vor fi achizi]ionate din fon-
Acest sistem de supraveghere video durile create prin încasarea amenzilor
Poli]ia Rutier`
cel pu]in la prima vedere, a veni din...
infern. |n afar` de bucuria \nt#lnirii cu cei
de fa]`, nu prea am putut citi altceva pe
fe]ele lor. De fapt, \n interven]iile lor,
comisarul [ef Marin Amur`ri]ei, sub-
comisarul Nicolae Smeu, inspectorul
Mirela Duduman, subcomisarul Ionel
aplicate în procesul de func]ionare a sis- Mihaiu, subcomisarul Oliver Tazl#c`,
temului. Aceste fonduri vor mai fi folosite comisarul C`t`lin Moldoveanu [i sub-
pentru organizarea de cursuri de instru- comisarul Teofil Parasca n-au l`sat impre-
ire [i perfec]ionare în siguran]` rutier`, sia vreunei traume fizice ori psihice.
precum [i campanii publice pentru edu- Unii dintre ei nici nu sunt dup` prima
carea participan]ilor la traficul rutier. misiune de acest fel. Au "f`cut" [i "frontul"
Proiectul se va extinde [i la nivelul din Bosnia-Her]egovina.
altor 10 localit`]i din jude]ul Arge[, |n Kosovo au plecat imediat dup`
respectiv {tef`ne[ti, Câmpulung, evenimentele din martie 2004, c#nd \n
Curtea de Arge[, Mioveni, M`r`cineni, zon` au avut loc revolte, manifest`ri etnice
Mor`re[ti, Dr`ganu, Bascov, Albota [i de mare amploare, soldate cu importante
Meri[ani, precum [i în jude]ele Ialo- pierderi de vie]i omene[ti [i de bunuri
mi]a, Bac`u, Vaslui, Alba, Sibiu, Cluj [i materiale. |mpreun` cu al]i 90 de poli]i[ti
Bra[ov. interna]ionali, profesioni[tii rom#ni au fost
trimi[i \n teatrul de r`zboi pentru efectu-
area de investiga]ii.
Director onorific Spre deosebire de trupe, ei, poli]i[tii,
nu sunt caza]i \n zone protejate, \n tabere,
Chestor principal
amplas`rii unor bombe, dac`...
Au petrecut doi ani \ntr-o alt` lume.
Desigur, n-au fost total rup]i de lumea lor,
de familii, de colegi. Au comunicat, au
venit destul de des \n ]ar`. Cu toate aces-
tea, "le-au sc`pat" numeroase "nout`]i"
petrecute \n spa]iul rom#nesc. Schimb`ri
legislative, \n structura institu]iei, ac]iuni
\n cadrul reformei poli]iene[ti, muta]ii \n
societate. Despre toate acestea au primit
rela]ii \n perioada 2 - 5 mai a.c., cu prilejul
particip`rii de debriefing.
Performeri \n spa]ii
noi avem reprezentan]i specializa]i,
selec]iile efectuate sunt stricte, iar con-
curen]a este mare. Efectivele dislocate de
Poli]ia Rom#n` \n zonele de opera]ii sunt
supuse unor teste specifice zonei de misi-
une, sunt testate \n activit`]i legate de ma-
nagementul stresului, sunt verificate s`
aib` o stare de s`n`tate bun`. |n pu]ine
cuvinte, de[i ac]iunea are la baz` volun-
tariatul, cei ale[i trebuie s` corespund`
unor standarde \nalte de preg`tire. {i nu
numai.
Din aceste motive, cei [apte au ob]inut
func]ii \nalte pe unde au fost. Astfel, comi-
Teofil Parasca, observator OSCE \n Mace-
donia, a fost nominalizat la titlul "Poli]istul
anului", Gala Premiilor Poli]iei Rom#ne,
pentru misiunile desf`[urate \n str`in`tate.
"Cei [apte poli]i[ti nu sunt aici \n pos-
tur` de pacien]i - ne-a precizat psihologul
Cristina Albu. Scopul debriefingului orga-
nizat la {coala de agen]i <<Vasile Lasc`r>>
const` \n combaterea rapid` a ceea ce se
cheam` <<sindromul \ntoarcerii acas`>>,
reducerea stresului fizic [i emo]ional, dac`
exist`, [i luarea m`surilor de specialitate \n
cazuri de excep]ie". Psihologul ne-a asigu-
rat c` nu exist` cazuri care s` fi determinat
ini]ierea tehnicii de debriefing. Aceasta
este \ns` \n uzan]ele interna]ionale.
Red`m, pentru edificare, defini]ia
tehnicii care, pentru prima oar` \n cadrul
Poli]iei Rom#ne, a fost organizat` \n incin-
ta {colii de agen]i C#mpina.
Tehnica debriefingului a fost catalo-
gat` drept "solu]ia miraculoas` de resta-
bilire, refacere rapid` a echilibrului psi-
hic", \n special la categoriile de personal
care se confrunt` cu situa]ii de risc crescut
(for]e de interven]ie special` [i de ordine

Poli]ia belgian` - un partener activ
al Poli]iei Române în lupta împotriva
criminalit`]ii organizate
"Îmi exprim întreg sprijinul pentru consolidarea cooper`rii
poli]iene[ti între cele dou` state [i consider c` eforturile perma-
nente depuse de partea român` contribuie în mod concret la com-
baterea criminalit`]ii organizate, oferindu-ne un suport esen]ial în
identificarea [i re]inerea re]elelor de infractori care ac]ioneaz` pe
teritoriul Belgiei [i României", a declarat domnul Paul van Thielen,
directorul general al Poli]iei Judiciare din Belgia, în cadrul întâlnirii
organizate în cursul zilei de 8 mai a.c., la sediul I.G.P.R. Cu acest
prilej, au fost discutate aspecte privind dezvoltarea cooper`rii din-
tre cele dou` poli]ii, precum [i noi modalit`]i de îmbun`t`]ire a
colabor`rii la nivelul structurilor operative, în vederea combaterii
criminalit`]ii s`vâr[ite de cet`]enii români pe teritoriul Belgiei.
De asemenea, Daniel Bernard, procuror în cadrul Parchetului
Federal al Belgiei, a subliniat importan]a elabor`rii unui Manual de
bune practici destinat ofi]erilor de poli]ie, care s` cuprind` proce-
durile judiciare [i metodele utilizate de agen]iile de aplicare a legii
din cele dou` state.
Inspectorul general al Poli]iei Române, chestorul principal Dan-
Valentin F`tuloiu, a salutat ini]iativa p`r]ii belgiene, subliniind fap-
tul c` numai printr-o cooperare activ` [i direct` se pot ob]ine rezul-
tate în aceste cazuri. |n acest sens a amintit succesul de care s-a
bucurat ac]iunea româno-spaniol`, derulat` în luna martie 2006, în
urma c`reia a fost anihilat` o important` grupare criminal` care
ac]iona pe teritoriul celor dou` state.
Întâlnirea se înscrie în noua concep]ie de cooperare inter-
na]ional` a Inspectoratului General al Poli]iei Române [i vizeaz`
destructurarea re]elelor criminale organizate, pe teritoriile altor
state, de c`tre cet`]eni români, al c`ror comportament deviant
afecteaz` imaginea României.
are un nou manager
Comisarul [ef Dumitru Jianu este, începând cu
data de 12 mai a.c., noul director al Direc]iei Poli]iei
Rutiere, din cadrul Inspectoratului General al Poli]iei
Române.
Noul manager are ca principale obiective modern-
izarea conceptual`, structural` [i func]ional` a Poli]iei
Rutiere [i aducerea acesteia la standardele ]`rilor
membre ale Uniunii Europene.
Speciali[ti români
\n sprijinul poli]i[tilor
germani pentru rezolvarea
unui caz de omor
Poli]i[tii Direc]iei de Investiga]ii Criminale cola-
boreaz` cu Bundes Kriminal Amt (BKA) Bayerncu,
pentru solu]ionarea unui caz de omor, în urma unei
solicit`ri de asisten]` poli]ieneasc` interna]ional`, din
luna martie a acestui an.
La data de 25 martie a.c., în ora[ul Hof din Germa-
nia a avut loc un omor, a c`rui victim` a fost o
românc`. Femeia era cunoscut` autorit`]ilor germane
ca fiind prostituat` care, de regul`, închiria camere cu
ziua pentru practicarea acestei activit`]i, într-un imobil
din localitate. Omorul a fost comis aici de c`tre autori
înc` neidentifica]i, prin împu[care cu un pistol Walter.
În acest context, Direc]ia de Investiga]ii Criminale,
cu sprijinul poli]i[tilor din cadrul Inspectoratului de
Poli]ie al Jude]ului Bac`u, a desf`[urat activit`]i de ve-
rificare [i investigare conform cererilor autorit`]ilor
germane, rezultatul fiind transmis operativ acestora.
Autorit`]ile germane au apreciat promptitudinea [i
calitatea r`spunsului la solicitare, fapt pentru care
BKA a transmis mul]umiri atât Direc]iei de Investiga]ii
Criminale, cât [i celorlalte structuri implicate în aceste
activit`]i.
Pagin` realizat` cu sprijinul
Serviciului Informare [i Rela]ii Publice al I.G.P.R.
Dan-Valentin F`tuloiu \n unit`]i militare. Ei sunt inclu[i \n comu- sarul [ef Amur`ri]ei, plecat de la Poli]ia public`, pompieri-descarcerare, pilo]i,
nit`]ile \n care urmeaz` a-[i desf`[ura
Colegiul [tiin]ific activitatea. Au fost primi]i, cu statut de de risc maxim Capitalei, a ajuns [ef de regiune Thor
Operation. Subcomisarul Smeu, pra-
for]e contra/antiteroriste, for]e de inter-
ven]ie la dezastre etc.).
Chestor Bujor Florescu "oaspe]i", \n casele unor localnici de hovean de fel, a promovat \n func]ia de [ef Debriefingul reprezint` "o tehnic` de
Comisar-[ef Gabriel }îru \ncredere, interesa]i [i ei de aflarea Despre performan]ele poli]i[tilor regiune Investiga]ii Gjilane, investigator la management al stresului datorat inciden-
Comisar Cornel Gabriel Ciocoiu adev`rului, de efectuarea operativ` [i efi- rom#ni care desf`[oar` activit`]i \n diferite Unitatea de Afaceri Interne UNMIK. telor critice, care are ca scop refacerea psi-
cient` a investiga]iilor, de identificarea, \n teatre de conflict s-a vorbit deseori. Ei au Inspectorul Mirela Duduman, fiic` de hic` rapid` [i \mbun`t`]irea coeziunii
Comisar Lauren]iu Mircea Sobu adus laude pentru institu]ia pe care au
ultim` instan]`, a celor care au stat la baza poli]ist, plecat` de la B.N. Interpol, s-a unit`]ii [i constituie baza pentru buna
func]ionare [i men]inere la parametri op-
timi a activit`]ii psihice umane".
Scopul debriefingului const` \n: *
restabilirea rapid` [i \mbun`t`]irea coeziu-
nii unit`]ii [i a eficien]ei ac]iunilor sale; *
TELEFON:
TELEFON 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29 reducerea stresului fizic [i emo]ional; *
DIFUZARE:
DIFUZARE 311.09.02 sau int. 10298 prevenirea stresului [i a exploziilor
CENTRALA:
CENTRALA 303.70.80
INTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298
emo]ionale.
Func]iile debriefingului vizeaz`: *
Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU reconstituirea, relatarea cronologic` a
evenimentelor \ntr-un cadru securizat,
In a B ~ L A N , V i o r e l TU R C U { ,
R o x a n a G H E OR G HI U - P A P , L e n a M I TR O I,
pentru \n]elegerea clar` a ceea ce s-a
\nt#mplat de fapt; * clarificarea percep]iilor
A n t o a n e t a D A R IE , M a r i u s T OM A ,
( r ed a c to r i ) ; gre[ite [i a eventualelor ac]iuni, \nt#mpl`ri
M a r i u s P OP E S C U ( t eh n o r ed a c to r ) ; \n]elese gre[it; * identificarea, \mp`r-
Viorica MARTI N, Elena ISPAS (operatori PC ); t`[irea [i validarea emo]iilor tr`ite \n tim-
M i h a i DO RO B A N }U ( t eh n i c ) ; pul [i de la petrecerea evenimentului; *
V a s i l e A RS E NE ( f o to r e p o r t e r ) reducerea simptomelor stresului care apar
\n mod normal \n astfel de situa]ii; *
Res ponsabi l de num `r
preg`tirea oric`rui participant la astfel de
In a B~LAN
ac]iuni pentru recunoa[terea [i rezolvarea
Cap li mp ede pozitiv` a simptomelor stresului; *
Le n a M ITRO I \mbun`t`]irea abilit`]ilor indivizilor de a se
A d r es a r e d a c ] i e i: Mihai Vod`, nr. 17, ajuta pe ei [i pe colegii lor; * \mbun`t`]irea
Etaj 4, Sector 5, cod 70622, Bucure[ti. comunic`rii \ntre lider [i subordona]i [i
C o n t : D . T. C . P. - M . B . R O 0 4 T R E Z 7 0 0 5 0 0 9 X X X 0 0 11 5 3 cre[terea coeziunii trupelor; * preg`tirea
Cod fiscal: 4453144 subunit`]ii, unit`]ii pentru a face fa]`
www.politiaromana.ro/revista_politiei/ oric`rei \ncerc`ri.
E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v. r o |n pu]ine cuvinte, \n acest r`stimp cei
[apte poli]i[ti au \n]eles c` trebuie s`
PUBLICA}IE |NREGISTRAT~ LA O.S.I.M. SUB
masacrelor care au uimit lumea. Poli]i[tii reprezentat-o, [i-au f`cut prieteni \n comu- remarcat ca [ef compartiment Thor Oper- doarm` normal, s` nu mai caute pe sub
NR. 034011/1995 ; CATALOG PRES~ -Nr. 2059,
I.S.S.N. - 1223 - 2823 rom#ni au fost accepta]i de c`tre localnici, nit`]ile pe care le-au slujit [i \n r#ndul ation, [ef compartiment Crime de r`zboi, ma[in` diminea]a, s` mearg` la serviciu
Ti p a r < < F E D P RI N T S . A . > > B u c u re [ t i au fost sprijini]i \n demersurile lor, desi- poli]i[tilor str`ini cu care au fost colegi br`ileanul subcomisar Mihaiu, a ajuns [ef pentru a \ndeplini misiunile Poli]ie
Reprod uc erea int eg ral` s au par] ia l` gur, cu excep]iile de rigoare. Mul]i dintre pentru o vreme. administrator cl`diri UNMIK, subcomis- Rom#ne. ACAS~.
ei s-ar fi sim]it acas`, mai ales c` au Dup` statisticile efectuate, rezult` c`
a m at eria lelo r, f`r` ac ord u l p rea lab il arul doljean Tazl#c` a func]ionat ca [ef
a l cond uc erii red ac] iei, es te in terz is `! poli]i[tii rom#ni trimi[i \n misiuni \n
deprins [i limba oficial`, dac` n-ar fi fost compartiment Investiga]ii regiunea Mitro- Ina B~LAN
|n chi derea ed i] iei: ora 14.00 str`in`tate au ocupat func]ii de comand` \n
situa]iile limit` c`rora a trebuit s` le fac` vica, comisarul Moldoveanu, de la Foto: Florentina ION
 cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black

4 POLI}IA ROMÂN~ POLI}IA ROMÂN~ 5

Institu]ie dinamic` pe „sensul“

Cooperare pentru serviciu poli]ienesc de performan]`
Joi, 4 mai a.c., la sediul Inspectoratului
General al Poli]iei Române, în prezen]a
domnului chestor Gheorghe Popa, adjunc-
tul inspectorului General al Poli]iei
Române, [i a doamnei Anne de Ligne, [efa
Sec]iunii Phare din cadrul Delega]iei
Comisiei Europene la Bucure[ti, a avut loc
deschiderea oficial` a Proiectului Phare
Securitate,
libertate, justi]ie
Referindu-se la importan]a
Proiectului doamna Anne de Ligne a
declarat: „Subiectul proiectului pe
ini]ial în trei centre pilot - Bucure[ti,
Dolj [i Suceava [i, ulterior, la nivelul
întregii ]`ri.
O parte important` a proiectului
va fi alocat` cre[terii num`rului de
ofi]eri [i agen]i apar]inând
minorit`]ilor na]ionale, în cadrul
Poli]iei [i Jandarmeriei. Comisia
European` sus]ine pe deplin efor-
turile f`cute de c`tre ambele insti-
tu]ii în ultimul timp în acest dome-
niu, în special în ceea ce \i prive[te
pe cet`]enii de etnie rrom`”.
|n \ncheiere, [efa sec]iunii
PHARE din cadrul Delega]iei
Comisiei Europene de la Bucure[ti a
dat asigur`ri c` integrarea în Uni-
unea European` trebuie s` însemne
pentru cet`]enii României [i o schim-
bare în bine în ceea ce prive[te sigu-
ran]a [i lini[tea lor. „For]ele de
ordine public` din România – a mai
spus domania sa - sunt capabile s`
asigure aceast` schimbare, iar Uni-
unea European` le-a sprijinit [i le va
sprijini în continuare ca un adev`rat
[i bun prieten”.
La standarde
manifestat` în tot acest timp pentru
colaborare [i vreau s` subliniez, f`r`
teama de a exagera, c` a[a cum arat`
[i rezultatele monitoriz`rilor de pân`
acum, toate departamentele Poli]iei
Române sunt un excelent exemplu
de ac]iune în domeniile lor de activi-
tate.”
Din aceea[i perspectiv`, domnul
Manuel Gonzales Caracedo, consili-
er rezident de înfr`]ire, [i-a exprimat
opinia conform c`reia:”Este evident
c` integrarea României în Uniune
corespunde aspira]iilor poporului
român, iar noi consider`m c` este
normal s` intra]i în rândul statelor
membre. În acest sens, statele pe
care le reprezent`m sunt în m`sur`
s` v` ofere suportul necesar în ved-
erea integr`rii.”
Relev#nd semnifica]ia partener-
iatului, domnul Laurent Demolins,
ata[at de afaceri interne, din cadrul
Ambasadei Fran]ei, a opinat c`: “Par-
ticiparea Fran]ei \n acest Proiect
arat` interesul autorit`]ilor franceze
fa]` de for]ele de ordine din
Rom#nia, fie c` ne referim la Poli]ia
Rom#n` sau, dup` caz, la Jandarme-
ria Rom#n`. |n cadrul Proiectului,
Proiecte
manageriale
integr`rii \n Uniunea European`
Poli]i[tii bihoreni ges-
tioneaz` problematica specific`
a patru ora[e cu rang de
municipiu (Oradea, Salonta,
Beiu[ [i Marghita), [ase ora[e
(Ale[d, {tei, Valea lui Mihai,
Nucet, Va[c`u [i S`cuieni),
c`rora li se adaug` 90 de
comune. 596.961 locuitori au
la dispozi]ie, 24 de ore din 24,
serviciul poli]ienesc atunci
c#nd situa]ia de fapt impune.
Inspectoratul de Poli]ie al
Jude]ului Bihor dispune de un
nivel de \ncadrare de 86,76 la
sut` (211 ofi]eri, 822 agen]i
Promisiuni onorate
Dintre promisiunile conducerii Poli]iei bihorene
\ndeplinite [i materializate \n acest an, ca servicii la dis-
pozi]ia cet`]enilor, s-ar putea eviden]ia: posibilitatea de
contact [i sesizare perma-
nent` online pentru
cet`]eni prin site-ul de
prezentare internet - http:
bh politiaromana.ro. Ape-
lul de Urgen]` 112
func]ional [i gestionat de
personal calificat, emi-
[i 49 personal civil), ceea ce combatere a faptelor antiso-
reprezint` 173 poli]i[ti la
100.000 locuitori.
ciale, s-au efectuat reorgani-
zarea [i completarea cu perso-
Dintre progresele evidente
ale poli]i[tilor bihoreni, a[a
nal a unor structuri, asigurarea
transparen]ei proiectelor, de-
cum ne-au fost ele prezentate ciziilor [i evalu`rilor; se mani-
de c`tre [eful inspectoratului, fest` preocuparea permanent`
dl comisar Liviu Popa, enu- pentru \mbun`t`]irea cola-
mer`m: s-au realizat primii pa[i bor`rii cu institu]iile statului [i
pentru transformarea Poli]iei cu cele neguvernamentale; se
\ntr-un serviciu public la dis- afl` \n preocup`ri derularea
pozi]ia cet`]eanului; s-a pus la unor programe de suprave-
punct modalitatea privind ghere a traficului [i locurilor
\nregistrarea [i eviden]ierea aglomerate din Oradea,
corect` a criminalit`]ii, organi- informatizarea bazelor de date
zarea de ac]iuni de prevenire [i [i descentralizarea deciziilor.
penale de natur` judiciar` constatate au fost solu]io-
nate 1.375. |n acela[i timp, infrac]iunile stradale au
coerent de colectare [i analiz` a datelor privind
infrac]ionalitatea [i utilizarea acestor statistici ca
avut [i ele evolu]ii \ngrijor`toare. Dac` \n anul
2004 s-au comis 82 de t#lh`rii, 490 furturi [i 28
de furturi auto, \n 2005 s-au \nregistrat 86 de
t#lh`rii, 663 furturi [i 34 de furturi auto. Din-
tre cauzele care au generat
trendul ascendent al infrac]io-
nalit`]ii de natur` judiciar`
prezentate cu responsabilitate
de c`tre [eful inspectoratului,
domnul comisar Liviu Popa, am
re]inut c#teva: constatarea [i
solu]ionarea cauzelor penale au

2004’’Cooperare Poli]ieneasc`’’, finan]at

de Uniunea European`.
Manifestarea a fost onorat` cu
prezen]a de c`tre Excelen]a Sa domnul
Juan Pablo Garcia Berdoy Y Cerezo,
ambasadorul Spaniei la Bucure[ti, care s-a
aflat în fruntea unei delega]ii de consilieri
[i ofi]eri ata[a]i de afaceri interne, [i de
domnul Cristophe Begard, coordonator de
Proiect, înso]it de reprezentan]i ai p`r]ii
franceze din cadrul acestui parteneriat.
Din partea Inspectoratului General al
Poli]iei Române au mai participat domnii:
comisar Cornel Ciocoiu, [eful Direc]iei
Poli]iei Române, în calitate de omolog al
consilierului rezident de înfr`]ire, comisar-
[ef Marin M`ld`reanu, adjunctul [efului
D.P.O.P., comisar-[ef George Badea, direc-
torul Direc]iei de Integrare European`,
Programe [i Cooperare Interna]ional`,
precum [i ofi]eri din cadrul structurilor de
profil.
Scopul Proiectului, a[a dup` cum a re-
levat [i domnul chestor Gheorghe Popa,
liderul rom#n de Proiect, vizeaz` înt`rirea
care îl lans`m este înt`rirea coo-
per`rii dintre Poli]ie [i Jandarmeria
Român` în asigurarea ordinii pu-
blice, la nivel local [i central. Româ-
nia, ca viitoare parte a zonei
europene de securitate, libertate [i
justi]ie, are nevoie de poli]i[ti [i jan-
darmi bine antrena]i, capabili s`
p`streze domnia legii, s` reac]ioneze
rapid la înc`lcarea ei, ac]ionând,
totodat`, în deplina respectare a
drepturilor [i libert`]ilor cet`-
]ene[ti”.
Exprim#ndu-[i convingerea c`
raportul de Monitorizare al Comisiei
Europene, ce va fi publicat în mai
pu]in de dou` s`pt`mâni, va reflecta
progresul important ob]inut de
Poli]ia [i Jandarmeria Rom#n` \n
domeniile restante pe Capitolul 24
JAI, respectiv delimitarea zonelor de
competen]` [i ocuparea locurilor
vacante, doamna Anne de Ligne a
subliniat c` faptul va conta pentru
europene
Creat pe coordonatele conceptu-
lui de “înfr`]ire institu]ional`”, acest
Proiect presupune, între altele,
înt`rirea cooper`rii poli]iene[ti [i
sprijinirea ]`rilor candidate pentru
dezvoltarea de structuri, resurse
umane [i abilit`]i de management
necesare implement`rii acquis-ului
comunitar la acelea[i standarde ca [i
statele membre ale U.E.
În acest sens, ambasadorul
Spaniei a subliniat c` acest Proiect
\ns`, cele mai importante elemente
vor fi aplica]iile practice. |n momen-
tul \n care grani]ele Rom#niei se vor
deschide spre Uniunea European`,
este necesar` lupta profesionist`
\mpotriva criminalit`]ii, consolidat`
pe o preg`tire profesional`
temeinic` \n domeniul Poli]iei Judi-
ciare”.
|n \ncheierea \nt#lnirii, domnul
chestor Gheorghe Popa i-a nomina-
lizat [i pe “principalii actori” ai aces-
tui Proiect – domnii: chestor princi-
pal Marian Tutilescu, directorul ge-
neral al DGPMB, comisar-[ef
terea pe loc a cazierului
judiciar, asigurarea pre-
fost afectate de o lips` acut` de
personal calificat, de
zen]ei poli]i[tilor de proxi- men]inerea unor proceduri
mitate la dispozi]ia sofisticate de urm`rire penal`,
cet`]enilor. migra]ia de infractori spre
|nc` din anul 2003, jude]ul Bihor [i reducerea aces-
municipiul Oradea este teia spre alte zone, apari]ia, \n
printre ora[ele pilot \n peisajul infrac]ional a infractorilor instrumente de dezvoltare a managementului \n dome-
care s-a implementat con- "diurni", insuficien]a unor activit`]i niu; * finalizarea aplica]iilor [i bazelor de date privind
ceptul de poli]ie de pro- poli]iene[ti de prevenire, constatare [i "grupurile ocazionale", "suspec]ii \n trafic", "urm`ri]ii";
ximitate. Ast`zi, \n comu- de cercetare a unor infractori. Ar mai fi * cre[terea gradului de siguran]` a mediului de afac-
nit`]ile jude]ului Bihor \[i de men]ionat [i faptul c` la nivelul eri; * analizarea cu maxim` responsabilitate a probato-
desf`[oar` activitatea 26
Poli]iei jude]ului Bihor s-au \nregistrat riului [i temeiniciei solu]iilor propuse; * transpunerea
de poli]i[ti de proximitate - corect, cu maxim` rigurozitate, toate \n practic` a noilor concepte statuate de Strategia
13 \n Oradea acoperind sesiz`rile cu caracter penal. Indicatorii M.A.I. de realizare a ordinii [i siguran]ei publice; *
toate cele nou` zone ale de performan]` ai activit`]ilor de cer- sc`derea timpului de reac]ie [i cre[terea operativit`]ii
municipiului, 1 - 2 agen]i cetare penal` sunt pozitivi \n privin]a fermit`]ii [i fina- \n interven]ie la evenimentele semnalate de cet`]eni; *
pentru fiecare ora[. Ei sunt \n contact cu cet`]eanul [i liz`rii judiciare, cu un plus la capitolul operativitate eficientizarea activit`]ii preventive desf`[urate de c`tre
problemele sale. Dincolo de \nt#lnirile [i discu]iile cu pentru forma]iunile din teritoriu. poli]i[tii de proximitate [i dispozitivele de siguran]`
oamenii, poli]i[tii se adreseaz` [i unor grupuri ]int` Anul 2006 a marcat schimb`ri de calitate \n activi- public`; * armonizarea bazei de date privind acciden-
(tineri, persoane v#rstnice), d#ndu-le sfaturi, oferindu- tatea poli]i[tilor bihoreni. S-au solu]ionat 1.241 de tele de circula]ie rutier`, la baza de date "CARE" a Uni-
le no]iuni de baz` preventive. infrac]iuni, cu 798 persoane \nvinuite [i 112 arestate. unii Europene; * monitorizarea traseelor rutiere cu
risc ridicat de accidente; * reducerea victimiz`rii po-
Prioritate: combaterea
Rigurozitate pula]iei prin accidente rutiere; * cre[terea calit`]ii

formarea opiniei Comisiei în privin]a

capacit`]ilor de interven]ie [i coordonare
ale Poli]iei [i a Jandarmeriei, la nivel
urban [i rural, în contextul ader`rii
României la Uniunea European`. Princi-
palii beneficiari ai acestui demers sunt
Inspectoratul General al Poli]iei Române,
Inspectoratul General al Jandarmeriei
Române, care vor primi expertiz` din
partea Poli]iei Spaniole [i a Jandarmeriei
Franceze. Domnul chestor Gheorghe Popa
a mai spus c` perioada de derulare a fost
stabilit` la 12 luni, între aprilie 2006 [i
aprilie 2007, bugetul total fiind de
600.000 de euro, 500.000 euro din fon-
duri Phare, iar 100.000 din cofinan]are
na]ional`.
Proiectul cuprinde dou` module, primul
denumit generic “Capacit`]i de in-
terven]ie”este adresat jude]elor Dolj [i
Suceava, precum [i Poli]iei Sectorului 3
Bucure[ti, cel de-al doilea- “Minorit`]i
na]ionale [i Poli]ie comunitar`”- fiind desti-
nat {colii de Agen]i de Poli]ie “Vasile
Lasc`r” Câmpina [i {colii de Subofi]eri Jan-
darmi Grigore Alexandru Ghica-Dr`g`[ani.
ader`rii, la întâi ianuarie 2007, a
României la Uniunea European`.
Referindu-se la activitatea
desf`[urat`, doamna de Ligne a
spus: „Proiectul de ast`zi, având ca
parteneri Poli]ia Spaniol` [i Jan-
darmeria Francez`, va sprijini sub-
stan]ial Poli]ia [i Jandarmeria din
România în dezvoltarea capacit`]ii
lor de a oferi un serviciu de calitate
cet`]enilor, pe parcursul a 12 luni.
Obiectivele lui principale sunt
ambi]ioase, sub acoperirea unui
buget de 500.000 Euro acordat ca
asisten]` financiar` nerambursabil` -
Phare.
Cu ajutorul colegilor spanioli [i
francezi, 750 de poli]i[ti [i jandarmi
vor fi preg`ti]i în cele mai moderne
practici de investiga]ie judiciar`, în
domeniile lor specifice sau, atunci
când e cazul, în comun. Va fi creat un
manual comun de interven]ie pentru
poli]i[ti [i jandarmi, ce va fi aplicat
este unul dintre cele mai importante
de pân` acum pentru c` în document
sunt vizate aspecte de importan]` în
procesul integr`rii României.
”Colaborarea care exist` deja- a
men]ionat Excelen]a Sa- între Fran]a
[i Spania va fi extrem de benefic`
pentru ]ara dumneavoastr`. Prin
aceast parteneriat, practic, Fran]a [i
Spania garanteaz` atât respectarea
normelor [i procedurilor europene,
cât [i integrarea european`.
Îl felicit pe domnul chestor Ghe-
orghe Popa pentru deschiderea
Georgel Enescu, [eful IPJ Dolj,
comisar-[ef Nicu[or Todiru], [eful
I.P.J. Suceava, chestor Ion Tomes-
cu, directorul {colii de Agen]i de
Poli]ie “Vasile Lasc`r” – C#mpina,
colonel Costic` Marin, comandantul
{colii de Subofi]eri Jandarmi “Gri-
gore Alexandru Ghica” – Dr`g`[ani -
\n calitate de [efi ai unit`]ilor \n care
vor fi realizate centrele pilot \n care
se va derula acest demers.
Lena MITROI
infrac]ionalit`]ii
Combaterea infrac]ionalit`]ii judiciare a fost [i este
o preocupare constant` a poli]i[tilor bihoreni. Dac` \n
anul 2004, dintre cele 2.574 de infrac]iuni constatate au
fost solu]ionate 1.668, \n anul 2005, din 2.698 de fapte
[i corectitudine
Despre activitatea administrativ` [i de gestionare a
resurselor, dl inspector [ef, comisarul Liviu Popa, a
punctat c#teva dintre principalele repere:
"Pentru a caracteriza activitatea din acest
domeniu, cuvintele de ordine sunt ri-
gurozitatea [i corectitudinea, achitarea la
zi a drepturilor b`ne[ti ale cadrelor [i a
obliga]iilor c`tre furnizori, rezolvarea
problemelor de echipament ale noilor
angaja]i, declan[area opera]iunilor pre-
merg`toare mansard`rii unor cl`diri din cercet`rilor la locul faptei, inclusiv prin ridicarea de
inspectorat, extinderea re]elelor de calcu-
urme biocriminalistice; * extinderea sistemului de
latoare \n [colile din Oradea".
recunoa[tere facial` Imagetrak prin implementarea
M`surile de eficientizare a activit`]ilor
datelor biometrice ale persoanelor [i realizarea portre-
cuprind un capitol important \n perspecti-
tului robot.
va activit`]ii poli]i[tilor bihoreni, printre Ar mai fi multe de ad`ugat pentru a realiza o ima-
acestea eviden]iindu-se: * schimbarea gine c#t mai fidel` a unei institu]ii tinere [i dinamice,
practicilor de studiu [i instruire a care se mi[c` \n sensul integr`rii Rom#niei \n U.E., al
poli]i[tilor; * stimularea competi]iei rezolv`rii cu operativitate a misiunilor \n serviciul
oneste \ntre poli]i[ti; * folosirea \n conti- cet`]eanului [i al comunit`]ii.
nuare a echipelor deja consacrate la informatizarea
unor domenii de activitate; * instituirea unui sistem Viorel TURCU{
 cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black

6 POLI}IA ROMÂN~ POLI}IA ROMÂN~ 7

Despre fapte [i încrederea semenilor

E C H I P AM E NT M O DE RN ÎN DOTAREA POLI}IEI ROMÂNE

„ D u[ m a nu l din umbr`“ al infractorilor
Poli]ia Român` dispune, în prezent, de sisteme de
identificare, cu baze de date criminalistice na]ionale,
compatibile cu standardele europene, ca urmare a
proiectelor dezvoltate [i a fondurilor accesate.
Recent, pentru a cre[te eficien]a [i calitatea inves-
t ig`rii t ehnico-[t iin]ifice a locului faptei, Poli] ia a
achizi]ionat un echipament tehnic modern, pentru
descoperirea, fixarea, int erpretarea [i examinarea
urmelor infrac]iunii [i, în
special, a urmelor biolo-
gice [i a microurmelor.
De la Institutul de Crimi-
nalistic` al I.G.P.R. am
primit, recent, cartea de
vizit ` a acestui perfor-
mant aparat.
Aparatul POLILIGHT
PL 500 „nu rateaz`" nici o
urm` l`sat` de infractor la
locul faptei, criminali[tii români declarându-se foarte
mul]umi]i de aceast` achizi]ie, care, în prezent, este în
dotarea tuturor Serviciilor de Criminalistic` din ]ar`.
POLILIGHT PL 500 este o surs` de lumin` cu 12
lungimi de und`, care variaz` între 0 nm. [i 650 de nm.,
[i se folose[te cu eficien]` deosebit` la c`utarea urmelor
latente [i a microurmelor de la locul infrac]iunilor,
punându-le în eviden]` prin fluorescen]`, prin reflexia
sau absorb]ia luminii.
Rezultate foarte bune se ob]in în cazul urmelor de
înc`l]`minte, al urmelor papilare latente sau relevate cu
diferite pulberi sau substan]e chimice, al factorilor supli-
mentari ai împu[c`turii, al mi-
crourmelor (fibre, fire, textile, cioburi,
sânge, saliv`, vopsea etc.).
Aparatul se poate folosi cu aceea[i efi-
cien]` [i pentru eviden]ierea urmelor de pe
obiectele purt`toare ridicate de la locul faptei
[i trimise spre examinare în laborator.
Principalele avantaje ale folosirii acestui
aparat sunt: spectrul larg de aplicabilitate,
fidelitatea [i precizia rezultatelor ob]inute,
mic[orarea semnificativ` a duratei investi-
ga]iei, reduc-
erea costurilor
prin eliminarea risipei de
materiale revelatoare
folosite pentru tratarea
obiectelor [i a comenzile manuale cu unele automate, ceea ce u[ureaz`
suprafe]elor purt`toare de urme.
De asemenea, sunt eliminate posibilit`]ile ca unele
urme s` r`mân` nedescoperite, este evitat` deteriorarea
Cu peste 27 de ani de experien]`, în munca de "judiciar" [i, apoi, în
domeniul "crimei organizate", domnul comisar-[ef Constantin Ari[anu a
cile, a celor din jurul s`u i-a adus domnului comisar-[ef Ari[anu pro-
cente cu... greutate în sondajele de opinie.
reu[it, în 2005, cu brio, la cel mai important examen al carierei sale, Jude]ul Bra[ov nu este nici pe departe un caz singular atunci când
sau contaminarea ur-
pentru ocuparea func]iei de inspector [ef al Inspectoratului de Poli]ie al se judec` lucrurile din perspectiva calit`]ii oamenilor, frecven]a cu care
melor, fiind reduse Jude]ului Bra[ov. Dup` cum spun colegii sau, chiar, subordona]ii s`i, acest tip de comportament se reg`se[te la [efii structurilor teritoriale
riscurile la care se cheia succesului în cazul domnului comisar-[ef Ari[anu const` nu doar ale Poli]iei Române demonstrând, între altele, c` voin]a de schimbare a
expune criminalistul. în multitudinea cuno[tin]elor acumulate în perioada stagiului [i pe par- echipei manageriale a I.G.P.R., dup` circa doi ani de selec]ie riguroas`,
Posibilit`]ile de lucru cursul anilor trudi]i în locurile de munc` în care [i-a desf`[urat activi- [i-a g`sit coresponden]a în realitate prin intermediul managerilor pro-
cu acest echipament nu tatea, ci s-ar reg`si, mai degrab`, în puterea de a-[i câ[tiga încrederea fesioni[ti în munca de poli]ie [i, pe deasupra, cu aptitudini evidente
se opresc îns` aici. El [i simpatia semenilor. Abordarea cu elegan]`, chiar [i în momente difi- spre comunicare [i nu numai.
poate fi folosit [i la
fixarea urmelor, fiind
prev`zut cu un aparat
foto [i cu un cablu optic
Politica resurselor umane - recrutarea, promovarea [i premierea personalului s`
exclud`, din start, cazurile de favoritism, având ca finali-
(53,7%), influen]e/presiuni ale unor grupuri de interese
(48,7%) dar [i insuficien]a mijloacelor materiale [i financia-
tate: exploatarea la maximum a resurselor intelectuale [i re (46,1%).
special care se pot fixa pe
un suport ce permite
în prim plan abilit`]ilor fiec`rui poli]ist, stimularea celor valoro[i [i iden- Aceast` ierarhizare este confirmat` de faptul c` cei mai
tificarea, din rândul acestora, a viitorilor conduc`tori de mul]i dintre subiec]i (58,2% - în mare m`sur`; 34,9% - într-o
focalizarea asupra urmei. "La nivelul acestui Inspectorat am stabilit, împreun` cu forma]iuni, care s` aib` evidente abilit`]i manageriale în oarecare m`sur`) sunt de acord c` este nevoie de mai mul]i
Fiind un echipament de ultim` genera]ie, POLILIGHT echipa managerial` - ne-a spus domnul comisar-[ef Con- domeniile comunic`rii, al aplan`rii conflictelor, al ges- poli]i[ti.
PL 500 poate fi conectat la calculator, înlocuindu-se astfel stantin Ari[anu- premisele ob]inerii unor rezultate supe- tion`rii unor situa]ii de criz` [i implement`rii unui spirit de Cooperarea dintre Poli]ie [i cet`]eni este perceput`
rioare, având în vedere dotarea tehnico-material` relativ echip` [i al unui ritm de munc` sus]inut. favorabil. Astfel, 19,2% dintre cet`]enii chestiona]i cred c`
munca specialistului [i elimin` taton`rile necesare pentru corespunz`toare [i existen]a unor strategii de reform` [i Departe de caracterul formal de alt`dat`, se poate vorbi în mare m`sur` despre o cooperare bun` a
efectuarea reglajelor diferitelor func]ii ale aparatului, lupt` împotriva criminalit`]ii, care au fost adaptate [i puse con[tientizarea [i impulsionarea personalului în direc]ia Poli]iei cu comunitatea, iar 46,8% sunt de p`rere c` aceast`
având în vedere c` exist` posibilitatea preset`rii unor val- în practic` în concordan]` cu nevoile [i realit`]ile jude]ului accentu`rii procesului de preg`tire profesional` [i de spe- cooperare se realizeaz` la un nivel onorabil.
ori individualizate ale acestor func]ii pentru fiecare tip de Bra[ov. De asemenea, am mizat pe existen]a unui personal cialitate continu`, relev` [eful Inspectoratului jude]ean, Dintre subiec]ii cuprin[i în e[antion, majoritatea (60%)
urm` în parte. preponderent tân`r, care, în contextul dorin]ei permanente sunt aspecte abordate, acum, cu toat` seriozitatea, scopul sunt informa]i cu privire la adresa [i num`rul sec]iei de
Institutul de Criminalistic` a elaborat o procedur` de constituindu-se într-o cre[tere a profesionalismu- poli]ie de care apar]in, dar aproape un sfert nu cunosc aces-
lucru cu aparatul [i a asigurat preg`tirea criminali[tilor lui cadrelor la toate nivelurile. te date utile.
Rezultatele ob]inute în urma evalu`rii peri- Dintre cei 38% care îl cunosc pe lucr`torul de poli]ie
din compartimentele de investigare tehnico-[tiin]ific` a
locului faptei în vederea exploat`rii lui corecte [i eficiente. odice a [efilor de subunit`]i au reprezentat ele- care r`spunde de zona în care locuiesc, 38,9% l-au întâlnit la
mentele definitorii în ideea promov`rii în func]ii domiciliu, 31,6% pe strad`, iar al]i 16,8% la unitatea de
Procesul de modernizare a mijloacelor tehnice din
de comand`, inclusiv, a acelor lucr`tori care s-au poli]ie.
dotarea serviciilor de criminalistic` va fi continuat în para-
eviden]iat prin performan]e în activitatea de
lel cu permanenta perfec]ionare a speciali[tilor pentru a
lupt` împotriva criminalit`]ii.
contracara cu succes diversitatea fenomenului
infrac]ional.
Imaginea poli]istului -
Pagin` asigurat` de Sub tirul... procentelor un atu important
Ina B~LAN
Sondajul de opinie efectuat la nivelul Inspec- Capacitatea de rela]ionare a poli]i[tilor este bine v`zut`
toratului jude]ean arat` c` percep]ia popula]iei de locuitorii jude]ului Bra[ov. Astfel, 18,4% dintre subiec]i
asupra activit`]ii Poli]iei din jude]ul Bra[ov se sunt de acord, iar 50,8% dintre subiec]i sunt par]ial de acord

P ol i ]i a a dec la n[ at a c]i un ea Lupt`torii S.I.A.S. au absolvit

situeaz` la un nivel destul de ridicat,
52,2% dintre subiec]i fiind mul]umi]i,
iar 8,4% foarte mul]umi]i de modul în

cursul S.W.A.T.
S`pt`m#na trecut`, 12 ofi]eri [i agen]i
din cadrul Serviciului de Interven]ii [i
Ac]iuni Speciale s-au întors din Ungaria,
unde au participat la un curs de preg`tire,
în domeniul armelor de foc [i al inter-
ven]iilor tactice.
Derulat \n limbile maghiar` [i englez`,
cursul de preg`tire, s-a desf`[urat pe o
perioad` de trei s`pt`mâni la {coala de per-
fec]ionare a cadrelor din unit`]ile de inter-
de afirmare, a dovedit o bun` preg`tire juridic` [i comple-
mentar`, constând în cuno[tin]e de limb` str`in`, de IT.
Desigur c` am plecat, din start, [i cu o serie de puncte
slabe, unele fiind limitate, iar cele mai multe eliminate în
cadrul propriului program de reform`. La acest capitol, am
înregistrat un grad sc`zut de încredere a popula]iei fa]` de
institu]ia Poli]iei, pe fondul unor discutabile gestion`ri, în
trecut, a unor st`ri conflictuale grave între bande de carti-
er, al nesolu]ion`rii cu operativitate a unor plângeri vizând,
în general, infrac]iuni ce aduceau atingere patrimoniului
sau de mare violen]`. Alte puncte slabe, de la care am ple-
care Poli]ia î[i îndepline[te atribu]iile.
Conform sondajului, pe o scal` a
eficien]ei de la 1 (eficient`) la 3 (inefi-
cient`), cele mai apreciate dintre activit`]ile
poli]iene[ti din jude]ul Bra[ov sunt: * supraveg-
herea, îndrumarea [i controlul traficului rutier, cu
o medie a r`spunsurilor de 1,56; * informarea [i
educa]ia rutier` (1,79); * prezen]a în strad` a
poli]i[tilor (1,87); * prinderea infractorilor (1,91);
* prezen]a pe timp de noapte în teritoriu a
poli]i[tilor (1,99).
|ntre alte activit`]i, care au fost \ncadrate \ntre
cele cu un grad ridicat de apreciere se num`r`: *
identificarea [i cercetarea fraudelor (2,01); *

„ARMURIER 2006“ ven]ie ungare.

Pe durata acestuia, s-a efectuat pre-
cat, au f`cut referire la aspecte organizatorice, pe de-o
parte, num`rul nejustificat
de func]ii în structurile
prezen]a poli]i[tilor de proximitate în zonele de
responsabilitate
(2,02); * infor-
gatirea teoretic` dar [i practic`, fiind
La \nceputul lunii mai a.c., Direc]ia Arme, Explozivi [i Substan]e neoperative, în detri- marea [i îndrumarea cu afirma]ia c` cei mai mul]i dintre poli]i[ti sunt respec-
prezentate cazuri reale solu]ionate de
Toxice din cadrul Inspectoratului General al Poli]iei Române a mentul celor operative, cet`]enilor (2,04); * tuo[i.
Poli]ia Ungar`.
declan[at, la nivel na]ional, campania de viz` a autoriza]iilor de [i, de aici, sc`derea ele- ap`rarea propriet`]ii Totodat`, 21,3% cred c` cei mai mul]i dintre poli]i[ti
de]inere sau, dup` caz, de folosire a armelor [i muni]iilor de c`tre În cadrul antrenamentelor s-a avut în vedere preg`tirea
mentului poli]ienesc în private (2,09; * inter- sunt comunicativi cu cet`]enii, iar al]i 45,4% sunt de p`rere
persoanele juridice. fizic` [i psihic` a lupt`torului, preg`tire fizic` [i autoap`rare strad`, iar, pe de alt` ven]ia în cazul violen]ei într-o oarecare m`sur` c` poli]i[tii reu[esc acest lucru.
Ac]iunea, intitulat` „ARMURIER 2006", are termen de finalizare specific` unit`]ilor speciale, tactici poli]iene[ti utilizate în tim- parte, la lipsa de comu- în familie (2,14); * pre- |n ceea ce prive[te receptivitatea la solicit`rile
la 31 septembrie 2006. Principale obiective, afl`m dintr-un comuni- pul ac]iunilor, antrenamente tactice de lucru cu armamentul [i nicare [i unele caren]e venirea [i combaterea cet`]enilor, cei mai mul]i dintre responden]i (49,6%) sunt
cat al serviciului Informare [i Rela]ii Publice, vizeaz` verificarea trageri statice [i dinamice cu diferite categorii de armament, în domeniul personalu- traficului [i consumului par]ial de acord c` majoritatea poli]i[tilor sunt preocu-
legalit`]ii de]inerii armelor, a modului de folosire, a st`rii tehnice metodologii [i tactici de interven]ii asupra cl`dirilor, conduceri lui." ilicit de droguri (2,14); * pa]i de solu]ionarea reclama]iilor cet`]enilor, iar 40,2%
precum [i a modului de asigurare a securit`]ii acestora.
ofensive [i defensive în poligonul auto, antrenamente de alpi- Prin urmare, afl`m, asigurarea securit`]ii sunt de acord c` poli]i[tii intervin cu promptitudine în
În acela[i timp, se inten]ioneaz` crearea unei baze de date care
s` cuprind` eviden]a tuturor societ`]ilor care de]in [i folosesc arme nism [i de exersare a tehnicilor de coborâre în rapel. În timpul \ntre altele, c` reforma persoanei (2,15). rezolvarea problemelor urgente semnalate, aproximativ
[i muni]ii, precum [i a unui cadru rela]ional optim între unit`]ile de acestora, fiecare lupt`tor a executat trageri cu mai multe ca- în cadrul Inspectoratu- |n urma evalu`rii 40% dintre subiec]i fiind total de acord cu aceste dou`
Poli]ie [i persoanele juridice al c`ror obiect de activitate îl constituie tegorii de armament de diferite tipuri [i calibre, utiliz#nd lui jude]ean pune un activit`]ilor desf`[urate aspecte.
opera]iunile cu arme [i muni]ii. aproximativ 1200 cartu[e. accent deosebit pe de Poli]ie, încrederea în Preg`tirea profesional` a majorit`]ii poli]i[tilor este
Conform prevederilor Legii nr. 295/2004 privind regimul Poli]i[tii români au vizitat unitatea similar` S.I.A.S. din modernizarea manage- institu]ie fiind cotat` la recunoscut` într-o oarecare m`sur` de 50,4% dintre
armelor [i muni]iilor, se specific` \n comunicat, „autoriza]iile de cadrul Poli]iei Ungare. Aici le-au fost prezentate dotarea de mentului resurselor un nivel ridicat, 70,2% cet`]enii chestiona]i, iar 18% sunt total de acord c` poli]i[tii
de]inere sau, dup` caz, de folosire a armelor [i muni]iilor ca [i auto- umane, care se refer`, dintre cet`]eni având în sunt bine instrui]i.
riza]iile de func]ionare a poligoanelor se vizeaz` o dat` la 2 ani de care aceasta beneficiaz`, precum [i metodele de ac]iune. Cu
aceast` ocazie au fost constatate asem`n`ri \ntre modul de îndeosebi, la adaptarea mare [i foarte mare Aproape jum`tate dintre responden]i (40,2%) cred c`
c`tre forma]iunile arme, explozivi [i substan]e toxice în a c`ror raz` metodelor de recrutare m`sur` pun#ndu-[i sper- poli]i[tii au o ]inut` îngrijit`, iar majoritatea cet`]enilor
de competen]` teritorial` se afl` sediul social al persoanei juridice". lucru al unit`]ii maghiare [i cel al structurii rom#ne, fapt ce a
[i selec]ie. Astfel, elementele de noutate din proiectul ma- an]ele în poli]i[tii din propria comunitate. jude]ului Bra[ov (64,3%) consider` c` în comportamentul [i
Potrivit statisticilor Poli]iei, \n prezent, în România sunt înregis- determinat propunerea de a fi realizate \n viitor stagii de
trate [i func]ioneaz` 2.453 persoane juridice care de]in [i folosesc nagerial al [efului Inspectoratului jude]ean s-au materia- Poli]ia este v`zut` ca un factor de siguran]` în via]a de modul de ac]iune al poli]i[tilor se vor înregistra schimb`ri
preg`tire comun` [i schimburi de experien]`.
41.273 arme. Domeniile în care acestea î[i desf`[oar` activitatea lizat, în timpul cel mai scurt, prin atragerea, în institu]ie, a zi cu zi de 21,2% dintre subiec]i care sunt total de acord, cu în bine în viitorii ani.
La finalul cursului, cei 12 poli]i[ti au sus]inut [i promovat cu
sunt dintre cele mai diverse. Sunt enumerate activit`]ile de pres`ri persoanelor cu afinit`]i pentru meserie, cu calit`]i morale [i aceast` afirma]ie, iar 50,4% par]ial de acord. Opiniile cu
brio examenul de absolvire, ob]in#nd certificate care atest` absolvirea cursului S.W.A.T. conduit` irepro[abile, cu un nivel superior de preg`tire. De privire la problemele care afecteaz` în cea mai mare
servicii în zona pazei bunurilor [i a persoanelor, activit`]ile sportive,
precum [i cele artistice din centrele de produc]ie cinematografic` [i altfel, ne-a asigurat domnul comisar-[ef Constantin m`sur` îndeplinirea de c`tre poli]i[ti a îndatoririlor fa]` de Lena MITROI
teatru. Ramona DABIJA Ari[anu, a devenit liter` de lege în IPJ Bra[ov ca cet`]eni au vizat în primul rând num`rul redus de cadre Foto: Laz`r IUGA

8 POLI}IA ROMÂN~
Poli]i[tii atac` infrac]ionalitatea
economico-financiar`
Poli]i[tii din structurile de inves-
tigare a fraudelor [i-au intensifi-
cat activit`]ile specifice, reu[ind
numai în câteva
solu]ioneze mai multe cauze
zile s`
penale de natur` economic`.
Evaziuni [i falsuri,
inginerii contabile
cu iz penal
Ofi]erii Serviciului de Investigare a Fraudelor
din cadrul Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului
Timi[, cu avizul Parchetului de pe l#ng`
Judec`toria Timi[oara, au început urm`rirea
penal` fa]` de N. D`nu], asociat [i administrator la
o societate comercial` din Timi[oara, [i fa]` de P.
Alexandru, asociat [i administrator la alt` soci-
etate comercial` din aceea[i localitate, sub aspec-
tul s`v#r[irii infrac]iunilor de evaziune fiscal` [i
fals la legea contabilit`]ii.
P. Alexandru a desf`[urat activit`]i
comerciale, respectiv lucr`ri de con-
struc]ii, pe care nu le-a
\nregistrat \n eviden]a
contabil`,
sustr`g#ndu-se
astfel de la plata
impozitelor [i taxelor \n val-
oare de 63.077,36 RON.
În luna februarie 2003,
N. D`nu] a stornat con-
travaloarea unor lucr`ri
de construc]ii efectuate
\n anul 2002, diminu#ndu-
[i astfel baza impozabil`
cu suma de 7.473,65 RON.
Facturi fictive,
pedepse reale
Poli]i[tii din Dolj au finalizat cercet`rile în
dosarul penal privindu-i pe A. Victor, I. Mihaela, [i
A. {tefan, din Craiova, cerceta]i pentru s`vâr[irea
infrac]iunilor de evaziune fiscal`, fals intelectual [i
fals în înscrisuri sub semn`tur` privat`.
Ei au înregistrat în eviden]a contabil` [ase fac-
turi fictive emise de o societate comercial` din
Craiova, în valoare de 89.955 RON, privind
achizi]ionarea unor materiale de construc]ii.
Ca urmare a acestei opera]iuni ilegale, soci-
etatea comercial` la care cei trei î[i desf`[urau
activitatea s-a sustras de la plata obliga]iilor fiscale
c`tre bugetul consolidat al statului cu 19.568 RON.
Dosarul a fost înaintat la Parchetul de pe lâng`
cyan magenta yellow black
Tribunalul Dolj cu propunere de trimitere în jude-
cat` a celor trei învinui]i.
Cheltuieli inventate
Poli]i[tii Serviciului de Investigare a Fraudelor
Giurgiu au început urm`rirea penal` împotriva lui
M. Gheorghe, din municipiu, sub aspectul
s`vâr[irii infrac]iunilor de evaziune fiscal`, fals în
contabilitate [i folosirea cu rea credin]` a cred-
itelor societ`]ii contrar intereselor acesteia.
În perioada 2000-2005, în calitate de adminis-
trator la o societate comercial` din localitate, a
înregistrat în eviden]ele contabile ale societ`]ii
cheltuieli fictive pentru a diminua taxele [i
impozitele datorate bugetului de stat, respectiv
împozit pe profit [i T.V.A.
Din cercet`ri a mai rezultat c`, în luna decem-
brie 2004, administratorul a folosit creditul soci-
et`]ii pentru achizi]ionarea unor utilaje, contrar
intereselor acesteia.
Prin aceste opera]iuni, societatea a creat un
prejudiciu la bugetul de stat de 368.639 RON.
Abuz \n serviciu
[i un lan] de
infrac]iuni
Printr-o bun` cola -
borare \ntre poli]i[tii
const`n]eni [i spe-
ciali[ti ai Camerei
de Conturi a tie 2006, a achizi]ionat m`rfuri în valoare de
jude]ului Con-
stan]a s-a do -
cumentat
activitatea
i n f r a c -
]ional` a lui
N. Ion [i a
Mariei T.,
ambii din
comuna
S`cele,
jude]ul Con-
stan]a.
În lunile aprilie-
mai 2004, prin abuz \n
serviciu [i, respectiv, negli-
jen]` \n serviciu, cei doi au dispus efectu-
area unei pl`]i c`tre o societate comer-
cial` din Constan]a, \n valoare de
600.000.000 ROL, ca avans, pentru o
lucrare ce urma a fi efectuat`, de[i
suma maxim` ce putea fi pl`tit` era de
304.200.000 ROL.
* K. Domokos, administratorul unei societ`]i
Ofi]erii Serviciului de Investigare a Fraudelor
din Prahova au \nceput urm`rirea penal` fa]` de
O. Alexandru, din Bucure[ti, pentru tentativ` la
infrac]iunea de \n[el`ciune [i uz de fals.
|n luna martie 2005, ca administrator al unei
societ`]i comerciale din Giurgiu, folosindu-se de
dou` autoriza]ii false, a \ncercat s` ridice, de la o
rafin`rie, 1.450 tone motorin` E.N. 590 pentru
bunkeraj (scutit` de taxe [i accize) \n valoare de
216.108,66 RON.
Totodat`, poli]i[tii prahoveni îl cerceteaz` pe
N. Ion, din Giurgiu, pentru s`v#r[irea infrac]iunii
de \n[el`ciune cu fil` CEC.
La data de 1 martie 2005, f`ptuitorul, \n calitate
de \mputernicit al unei societ`]i comerciale din
Giurgiu a emis o fil` CEC care, introdus` spre
decontare \n circuitul bancar, a fost refuzat` la
plat` pe motiv "client aflat \n interdic]ie bancar`,
lips` total` de disponibil, fila apar]ine unui set de
instrumente retrase din circulatie, fila declarat`
pierdut`". Fila CEC a fost emis` pentru a achita
23.840 kg bitum D 60-80, în valoare de 23.224,42
RON.
Bani pentru lucr`ri
neexecutate
Ofi]erii Serviciului Investigarea Fraudelor -
Constan]a au documentat activitatea infrac]ional`
a lui S. Mircea, din N`vodari, M. Dima, din Con-
stan]a, M. Maria, din Constan]a, C. Gheorghi]a,
din N`vodari, A. Dinu, din Pa[cani, I. Gheorghe,
[i G. Gheorghe, din Constan]a.
|n perioada 2002-2005, av#nd func]ii de con-
ducere [i administrare a gestiunii la o societate
comercial` din N`vodari, [i-au \nc`lcat cu [tiin]`
atribu]iunile de serviciu [i au \ncheiat contracte
cu mai multe societ`]i comerciale din ]ar`, prin
care au decontat prest`ri servicii pentru lucr`ri
neefectuate, cauz#nd un prejudiciu de 72,5 mi -
liarde lei.
Poli]i[tii continu` cercet`rile [i sunt ancheta]i
\n stare de libertate pentru s`v#r[irea
infrac]iunilor de abuz \n serviciu \n form` califi-
cat`, \n[el`ciune, fals intelectual, uz de fals [i
asociere pentru s`v#r[irea de infrac]iuni.
File CEC f`r` acoperire
Poli]i[tii const`n]eni îl cerceteaz` pe A.
Mircea, administrator la o societate comercial`
din Gala]i care, \n perioada septembrie 2005 - mar-
1.300.000 RON, de la 10 societ`]i comerciale din
]ar`, pentru plata m`rfurilor emi]ând file CEC care
nu aveau acoperire bancar`.
Pentru a-i induce în eroare pe partenerii de
afaceri, acesta, la achizi]ia de m`rfuri, pl`tea
avansuri de 10-30 la sut` din valoarea total` sau le
achita integral pentru ca, ulterior, s` se comande
o cantitate mai mare de m`rfuri, totul pentru
câ[tigarea încrederii p`gubi]ilor.
Sumele \ncasate nu au fost eviden]iate \n con-
tabilitatea societ`]ii, sustr`g#ndu-se de la plata
datoriilor c`tre bugetul de stat, \n sum` de 9,6 mi -
liarde lei.
A. Mircea a fost prezentat Parchetului de pe
l#ng` Tribunalul Constan]a, urm#nd a fi cercetat
\n stare de arest preventiv pentru s`v#r[irea
infrac]iunilor de \n[el`ciune [i evaziune fiscal`,
instan]a dispun#nd cercetarea acestuia \n stare de
arest preventiv pe o perioada de 29 zile.
* *
* Laz`r C#rjan, directorul Direc]iei Generale de
comerciale din Timi[oara, a fost \nvinuit de
s`v#r[irea infrac]iunii de \n[el`ciune.
|n perioada noiembrie-decembrie 2005, el a
achizi]ionat o]el beton de la o alt` societate co -
mercial` din Timi[oara, \n valoare total` de
160.000 RON, pentru plata c`ruia a emis bilete la
ordin.
În momentul introducerii spre decontare, nu
au avut acoperire, \n contul bancar lipsind
disponibilul. Marfa a fost v#ndut`, ulterior, c`tre
diferi]i beneficiari de la care a \ncasat contrava -
loarea ei, sumele fiind folosite \n scop personal
de c`tre administrator.
Poli]i[tii continu` cercet`rile în vederea admi -
nistr`rii [i prob`rii \ntregii activit`]i infrac]ionale.
P ag i n` a s ig u r at ` de
V i or e l T UR C U{
cyan magenta yellow black
POLI}IA ROMÂN~
|nt#lnire la v#rf a criminali[tilor
O \nt#lnire la cel mai \nalt nivel [tiin]ific [i practic
s-a desf`[urat, recent, \n sala Marin Preda a centrului
Cultural al M.A.I. Simpozionul cu tema "Aspecte de nou-
tate \n \nv`]`m#ntul rom#nesc de criminalistic` [i me-
dicin` legal`" a atras profesioni[ti din toate mediile [i de
toate v#rstele, interesa]i de prezentul [i, mai ales, de
viitorul acestei discipline.
Organizatorii acestei erudite manifest`ri au fost Aso-
cia]ia Criminali[tilor din Rom#nia [i Academia de Poli]ie
"Alexandru Ioan Cuza" care au beneficiat de sprijinul
Inspectoratului General al Poli]iei Rom#ne [i al Institu-
tului de Criminalistic` din cadrul I.G.P.R.
La lucr`ri au participat personalit`]i ale criminalis-
ticii rom#ne[ti, poli]i[ti care, de-a lungul vremii, au
transmis din experien]a lor "m`rturiile" unor preocup`ri
asidue de cercetare a faptelor dup` urmele, unele micro-
scopice, depistate la locul faptei.
Programul simpozionului a cuprins dou` p`r]i. |n
prima parte, dl. profesor Vasile L`p`du[i, liderul incon-
testabil al mi[c`rii "Asocia]iei Criminali[tilor din
Rom#nia", al c`rei secretar general este, a deschis
lucr`rile. Ca de fiecare dat`, au luat cuv#ntul,
exprim#ndu-[i sprijinul [i lauda la adresa manifest`rii,
dl. chestor Gheorghe Popa, adjunct al inspectorului
general al Poli]iei Rom#ne, persoanlitate cu valen]e
interna]ionale a cercet`rii criminalistice, [i dl. chestor
Pa[apoarte, eminent teoretician [i practician \n egal`
m`sur` al domeniului.
|n deschiderea p`r]ii a II-a a participat procurorul
general al Rom#niei, domnul Ilie Boto[, care s-a adresat
asisten]ei cu respect, consider#ndu-se chiar domnia sa
"de-al casei", adic`, la baz`, procuror criminalist. A abor-
dat probleme ale terorismului interna]ional, [i-a expri-
mat at#t \ngrijorarea pentru evolu]ia acestuia, c#t [i
speran]a \n for]a unit` a speciali[tilor tuturor na]iilor \n
contracararea fenomenului.
Cei prezen]i, \n num`r mare, - poli]i[ti, cadre didac-
tice, procurori, medici legi[ti, jurnali[ti, studen]i mas-
teranzi \n domeniu - au audiat expuneri de mare interes,
pe zeci de teme de noutate, demonstr#nd capacitatea
profesioni[tilor rom#ni de a fi permanent \n miezul
problematicii profesioni[tilor criminali[ti din toat`
lumea.
Astfel, nume "grele" \n domeniu au urcat la micro-
fon, dintre care cit`m: prof. univ. dr. Emilian Stancu,
general magistrat dr. Dan Voinea, comisar-[ef Gabriel
9
}#ru, prof. univ. dr. Tudorel Butoi, conf. univ. dr. L`zureanu, director adjunct al Institutului de Crimina-
Valentin Iftene, prof. univ.dr. Vasile Berche[an, comisar listic`.
Mucenic Cri[an L`zureanu, numero[i exper]i, Am v`zut mul]i tineri la aceast` a III-a edi]ie a Sim-
procurori, avoca]i, cadre didactice, rezervi[ti. pozionului de Criminalistic` organizat de Asocia]ia
O l`udabil` partici- Criminali[tilor din Rom#nia. Mul]i studen]i, mul]i mas-
pare, ce demon- teranzi. Fete [i b`ie]i care, vr`ji]i de disciplin`, vin s`
streaz` voca]ia de fure meseria de la mae[tri.
cercet`tori a lucr`- Studentul George Panfil, de la Academia de Poli]ie
rilor, a avut Institutul "Alexandru Ioan Cuza" a sus]inut o comunicare pe tema
de Criminalistic` din "Posibilit`]i concrete de instruire a studen]ilor la disci-
cadrul I.G.P.R. plina <<Tehnica criminalistic`>>.
De remarcat, \n Subinspectorul Pamela Ropotan, purt`tor de cuv#nt
cadrul discu]iilor pur-
tate, preocuparea
al I.P.J. D#mbovi]a, a venit special la Bucure[ti pentru a
participa la lucr`rile simpozionului. Parcurge, momen-
pentru reconside- tan, un curs de masterat \n domeniul criminalisticii.
rarea disciplinei de Este \n anul al II-lea.
criminalistic`. Mul]i Se afl` la a doua participare [i pare \nc#ntat`. |i sunt
vorbitori au sus]inut necesare cuno[tin]ele de criminalistic` \n activitatea pe
ideea cre[terii nu- care o desf`[oar`. {tie ce spune, c#nd are ceva de trans-
m`rului de ore afec- mis.
tate acesteia \n cadrul "Aici - ne zice - cunosc oameni extraordinari. Ascult
facult`]ilor de drept, opiniile celor mai aviza]i profesioni[ti \n domeniu, aflu
av#nd \n vedere ponderea actului criminalistic \n proce- nout`]ile de la surs`."
sul de justi]ie. La fel de \nc#nta]i i-am remarcat, deopotriv`, pe cei
tineri, [i pe cei mai pu]in tineri. Tinere]ea este o stare de
Tinere]ea - o stare de fapt fapt pe care, recunosc mul]i, o transmite cu "d`rnicie"
neobositul domn profesor Vasile L`p`du[i, secretarul
Mai tineri sau
mai v#rstnici,
criminali[tii
seam`n` \ntre ei.
Pasiunea [tiin-
]ific` pentru cer-
cetare \i de-
fine[te. De aceea
se consider` o
cast` profesio-
nal`. Vor s` ias`
\n eviden]` nu ca
persoane, ci prin
valoarea actului
de cercetare la locul faptei. Vor s` impun` disciplina, s` general al Asocia]iei criminali[tiolor din Rom#nia. |l
nu mai fie tratat` drept [tiin]` op]ional`. Vor s` instituie a[tept`m cu a patra edi]ie a Simpozionului de Crimina-
rela]ii noi cu Ministerul Educa]iei. Vor s` nu mai vor- listic`.
beasc` "voci str`ine de meserie" \n numele crimi-
nali[tilor.
"Am dezb`tut problema \nfiin]`rii unui birou de
pres`, care s` transmit`, clar, punctul de vedere al castei Pagin` realizat` de Ina B~LAN
profesionale" ne spunea dl. comisar Mucenic Cri[an Foto: Vasile ARSENE
O carte document
"Metode [i tehnici de identificare Criminalistic`" este o
lucrare n`scut` \n dou` zile de comunic`ri [tiin]ifice. Pe scurt, \n
acest volum, sunt incluse expunerile prezentate, \n zilele de 26-27
octombrie 2005, \n cadrul lucr`rilor Simpozionului cu tema
"Metode [i tehnici de identificare criminalistic`", simpozion
organizat de c`tre Inspectoratul General al Poli]iei Rom#ne [i
Asocia]ia Criminali[tilor din Rom#nia.
Apreciate atunci, referatele [i-au g`sit \mplinirea \n aceast`
culegere, ap`rut`, \n \nt#mpinarea manifest`rii din acest an, la
Editura "Luceaf`rul".
Un colectiv prestigios de coordonatori - col. (r) Vasile
L`p`du[i, chestor dr. Gheorghe Popa, chestor dr. Laz`r C#rjan,
chestor principal drd. Iancu {tefan, general maior magistrat dr.
Dan Voinea [i general de divizie (r) dr. Gavril Dorelu }`rmurean
- a ac]ionat repede [i, cu toate c` a fost vorba despre un volum
uria[ de text, produsul final a v`zut lumina tiparului. Pentru
aceasta, au trudit cu folos, \n calitate de redactori, profesorul
Constantin G#dea [i comisarul drd. Sorinel C`r`u[u, precum [i
tehnoredactorul Georgeta Axinte.
Cartea nu este doar cronica unei manifest`ri [tiin]ifice de
anvergur`, ci [i p`str`toarea unor valori, unor idei de mare
interes pentru evolu]ia criminalisticii rom#ne[ti.
To]i cei care, prin slova lor, au contribuit la formarea totului, au fost de fa]` la lansarea volumului, au primit
c#te un exemplar [i s-au bucurat de reu[it`. De asemenea, lucrarea a intrat \n posesia tuturor participan]ilor la
simpozion.
Este, de fapt, o enciclopedie pentru to]i aceia care vor s` fac`, \n acest domeniu, carier`.
 cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black

10 POLI}IA ROMÂN~ POLI}IA ROMÂN~ 11

Proiecte de cooperare Poli]ia Român` sprijin`

Reprezentan]i ai Inspectoratului General al Poli]iei Române au participat, în
perioada 4-5 mai a.c., la Timi[oara, la o întâlnire de lucru a reprezentan]ilor Aso-
eliminarea discrimin`rilor {ase poli]i[ti L a nivelul Serviciilor Te -
ritoriale Anticorup]ie Sucea-
va [i, respectiv, Ia[i, din
cadrul Direc]iei Ge nerale Anti-
mula propunere de arestare preventiv` a
acestuia
Tot el a pretins, la 15 martie 2006, lui M.
Gheorghe suma de 500 Euro, motivând c`
de orice fel
au refuzat mita
cia]iei Na]ionale a Detectivilor Particulari din România. |n cadrul lucr`rilor a fost corup]ie (M.A.I.), au fost finalizate din suma ini]ial` a dat o parte procurorului
evaluat stadiul cooper`rii institu]ionale [i s-au stabilit principalele direc]ii comune de prin realizarea de rechizitorii de care supravegheaz` cauza, iar dup` primirea
ac]iune pentru perioada urm`toare. c`tre procurorii desemna]i din efectiv` a sumei de 2000 RON la data de 16
Cu acest prilej, [eful Poli]iei Române, chestorul principal de poli]ie Dan-Valentin Afl`m, dintr-un cadrul parchetelor de pe lâng` Tri- martie 2006, l-a asigurat pe M Gheorghe c`
F`tuloiu, a transmis un mesaj prin care a subliniat importan]a dezvolt`rii cooper`rii comunicat al Servi- bunalele de domiciliu urm`toarele va cere p`r]ii v`t`mate o declara]ie care s`-i
ase poli]i[ti de la unit`]ile teritoriale de poli]ie au denun]at

{
dintre Poli]ia Rom#n` [i Asocia]ia Na]ional` a Detectivilor Particulari din România, în ciului Informare [i cazuri: fie favorabil` în dosarul penal întocmit.
domenii diverse din competen]a celor dou` structuri. |n acest sens a exemplificat încerc`rile unor persoane de a le oferi mit`. Scopul mituito- La 16 martie a.c., ofi]eri ai Direc]iei Gen-
Rela]ii Publice al De asemenea, L. Dumitru este acuzat de
depistarea persoanelor date în urm`rire general`, c`utarea minorilor disp`ru]i etc.. rilor viza a-i determina pe oamenii legii s` solu]ioneze favo- erale Anticorup]ie -
I.G.P.R., c` Poli]ia s`vâr[irea unei in-
|ntr-un comunicat transmis presei, Asocia]ia Na]ional` a rabil dosare penale în care ace[tia erau cerceta]i. Biroul Anticorup]ie
Român` a organizat, frac]iuni de trafic de
Un astfel de caz este cel al unui agent de poli]ie din cadrul

Au mu[cat
Detectivilor Particulari reaminte[te c` între Poli]ia în lunile martie [i pentru Jude]ul Sucea- influen]` prev`zut`
Român` [i Asocia]ie s-a \ncheiat, la data de 7 martie Poli]iei Ora[ului Ocna Mure[, jude]ul Alba. La data de 25 aprilie a.c., va, împreun` cu un
aprilie, concursuri de art 257 CP rapor-
a.c., un prim protocol privind cooperarea [i un conduc`tor auto, aflat sub influen]a b`uturilor alcoolice, a fost
pentru încadrarea procuror al DNA, au tat la art 7 al. 3 din
sprijinul reciproc, detectivii particulari identificat \n trafic. Pentru a nu-i fi întocmit dosar penal, [oferul
din surs` extern` a prins în flagrant un legea nr.78/2000.
respectiv a încercat s`-i ofere poli]istului, agentul Horia Rare[, 150

momeala
urmând s` transmit`, în cel mai scurt timp, infor- 863 de posturi de comisar de poli]ie din La 6 februarie
ma]iile de interes poli]ienesc ob]inute în de Euro. Inten]ia nu s-a finalizat \n sensul dorit de el. Dimpotriv`.
agent de poli]ie. cadrul Biroului de 2006, în schimbul
desf`[urarea activit`]ii Doi agen]i din cadrul Poli]iei Municipiului Or`[tie, jude]ul Hune-
Dintre acestea, 46 Poli]ie Rural` a unei p`r]i din suma
curente. De asemenea, doara, Costel Nicoar` [i Ionel Mereu, l-au depistat în trafic pe B.
de posturi au fost municipiului Câmpu- de 1000 de Euro
se mai subliniaz` faptul Adrian, de 26 ani, care trasporta aproximativ 10.000 de pachete de
repartizate mino- lung Moldovenesc, în primit` de la M.
c` protocolul mai prevede ]ig`ri netimbrate. Pentru a se sustrage cercet`rilor, tân`rul a încer-
rit`]ilor etnice. timp ce primea suma de 2.000 RON de la un Gheorghe, l-a asigurat pe acesta c` va inter-
ca Poli]ia Român` s` orga- cat s` le ofere poli]i[tilor 500 de Euro. Din p`cate pentru el, poli]i[tii
Poli]ia Român`, se subliniaz` \n comunicat, „sprijin` eliminarea dis- cet`]ean cercetat pentru s`vâr[irea veni pe lâng` procurorul care supravegheaz`
nizeze stagii de preg`tire a au refuzat banii. În prezent, acesta este cercetat pentru dare de mit`.
crimin`rilor de orice fel [i sus]ine reprezentarea minorit`]ilor etnice la infrac]iunii de furt. cauza pentru ca acesta s` nu dispun` m`suri
detectivilor particulari, Un alt agent de poli]ie - Adrian Nicolae din cadrul Postului de
nivelul autorit`]ilor publice, astfel c` a încurajat participarea minorit`]ilor Comisarul L. Dumitru se afla de mai mult de preventive [i s` continue cercet`rile cu cel
precum [i participarea la Poli]ie Buzescu, jude]ul Teleorman, a refuzat, la data de 20 aprilie
na]ionale la aceste concursuri". timp „\n vizorul" lucr`torilor DGA - BA în cauz` în stare de libertate
ac]iuni comune. a.c., oferta de [ase milioane lei de la S. Sergiu, de 19 ani, din aceea[i
Posturile repartizate acestei categorii au fost ocupate în procent de 95 la Suceava, care aveau indicii c` ofi]erul ar O alt` \nvinuire se refer` la s`vâr[irea
La întâlnirea des - localitate.
sut` în cazul minorit`]ii maghiare [i de 75 la sut` în cazul etniei rromilor. pretinde diferite sume de bani de la per- unei infrac]iuni de instigare la darea de
f`[urat` la Timi[oara a Tân`rul a încercat s`-l momeasc` cu 6.000.000 lei, pentru a nu-i
Prin încadrarea reprezentan]ilor minorit`]ilor na]ionale, Poli]ia Român` soanele cu care venea în contact cu ocazia mit` prev`zut` de art. 25 raportat la art 255
participat [i o delega]ie a Aso- fi întocmit dosar penal întrucât, anterior, comisese, din cauza nea-
manifest` o larg` deschidere c`tre comunit`]ile locale. Astfel este în îndeplinirii atribu]iunilor de serviciu. În aces- al 1 CP. A determinat la 7 februarie, la
cia]iei Detectivilor Particulari din cord`rii priorit`]ii, un accident rutier.
m`sur` s` îmbun`t`]easc` sistemul de rela]ionare cu cet`]enii [i s` creasc` sediul Poli]iei Municipiului R`d`u]i, pe M.
Ungaria. Un ofi]er din cadrul Poli]iei Ora[ului {tef`ne[ti Arge[, sub- te condi]ii, ofi]erii DGA - Biroul Anticorup]ie
Gheorghe s` ofere suma de 500 euro [efu-
gradul de siguran]` al acestora. comisarul C`t`lin Chiril` - a refuzat primirea unei sumei de la O. pentru jude]ul Suceava, cu sprijinul tehnic al
lui de Post Vatra Moldovi]ei, pentru c`
Gheorghe din municipiul Pite[ti. „Ofertantul“ fusese depistat, la D.G.I.P.I., au realizat flagrantul în timp ce
acesta ar fi avut contribu]ie la neluarea
data de 7 aprilie a.c., în timp ce transporta mai multe materiale de denun]`torul oferea comisarului de poli]ie m`surii de arestare preventiv` în dosarul
cupru, fier [i aluminiu pentru care nu poseda documente de înso]ire. suma de 2.000 RON (echivalentul celor 500
Scrisoarea Dou` posturi radio În urma flagrantului realizat, O. Gheorghe a fost re]inut pentru de euro). Banii marca]i criminalistic au fost
respectiv.
Locotenent-colonelul M. Vasile, din
s`vâr[irea infrac]iunii de dare de mit`. g`si]i asupra comisarului L. Dumitru, dup`
pirat au intrat pe Pentru a nu-i fi întocmit dosar penal sub aspectul s`vâr[irii
cadrul Inspectoratului pentru Situa]ii de

prefectului
ce i - a primit de la cet`]ean. Urgen]`, a solicitat [i primit, la data de 16
infrac]iunii de conducere a unui autoturism sub influen]a b`uturilor
frecven]a... Poli]iei alcoolice, N. Valeric`, din comuna Ion Roat`, jude]ul Ialomi]a, a
La interven]ia echipei pentru realizarea
flagrantului, ofi]erul de poli]ie a încercat s`
decembrie 2005, suma de 200 Euro de la G.
Mihaela pentru a interveni la Serviciul

Capitalei
Ofi]erii Serviciului de Investigare a
Fraudelor din cadrul I.P.J. Ilfov au efec-
C`tre tuat, simultan, în diminea]a zilei de 6 mai
Inspectorul general al Poli]iei 2006, dou` perchezi]ii domiciliare \n
Rom#ne, chestorul principal de comuna Domne[ti, \ntruc#t existau date
poli]ie Dan-Valentin F`tuloiu potrivit c`rora \n aceast` localitate
func]ionau ilegal dou` posturi de radio
"Institu]ia pirat. Acestea emiteau zilnic programe
Prefectului muzicale \n banda de radiodifuziune, f`r`
Capitalei a de]ine licen]` audiovizual` de emisie,
sus]ine
autoriza]ie tehnic` de func]ionare sau de
Campania retransmisie, \nc`lc#nd astfel prevederile
SMURD de
art. 96 al.1 lit. a din Legea audiovizualului
încercat s` ofere unui poli]ist - agentul Cristinel Oprea, din cadrul
se opun` m`surilor dispuse de procuror. Public Comunitar Regim Permise de Con-
Poli]iei Ora[ului Pogoanele din I.P.J. Buz`u - ni[te bani.
În urma rechizitoriului realizat de c`tre ducere [i Înmatriculare a Vehiculelor Ia[i,
Poli]istul nu s-a l`sat convins [i [i-a anun]at imediat superiorii.
procuror în acest caz, s-a dispus trimiterea în în vederea ob]inerii permisului de conduc-
Respectivul conduc`tor, în prezent, este cercetat pentru dare de
judecat` în stare de arest preventiv a comis- ere.
mit`.
arului L. Dumitru, pentru: s`vâr[irea a dou` În urma rechizitoriului realizat de
Atitudinea celor [ase poli]i[ti demonstreaz`, înc` o dat`, faptul c`
infrac]iuni de luare de mit` prev`zute de art. procuror s-a dispus trimiterea în judecat` în
oamenii legii con[tientieaz` importan]a propriului rol în societate.
254 al.1 CP, raportat la art 7 din Legea nr. stare de libertate a lt. col. M. Vasile pentru
Trebuie [tiut c` legea sanc]ioneaz` nu numai fapta celui care ia
78/2001; s`vâr[irea unei infrac]iuni de trafic de influ-
mit`, ci [i fapta aceluia care o ofer`, mituitorul riscând o pedeaps` cu
Astfel, a pretins [i primit, la 6 februarie en]` prev`zut` de art 257 CP raportat la art 7
închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
2006, de la M. Gheorghe, persoan` pe care o al. 3 din legea nr.78/2000.
cerceta sub aspectul comiterii infrac]iunii de
furt calificat, 1000 de Euro pentru a nu for- Andra CHESARU
Marian GHEORGHE

Front Poli]ia Român` [i exper]ii europeni, Sprijin al Poli]iei

colect` a 2
nr. 504/2002.
%din impozi-
În urma acestor ac]iuni, a fost identi-
tul pe veni-
Germane în combaterea
comun împotriva pirateriei [i a contrafacerii
ficat F. George, de 50 ani, care a \nfiin]at
tul global,
donat` de la domiciliul s`u o sta]ie artizanal` for-
popula]ie \n mat` dintr-un sistem de calcul [i un
În decurs de numai o lun`, aprilie a.c., poli]i[tii specializa]i în Investigarea Fraudelor au confiscat 1622 criminalit`]ii
contul SMUCD (Societatea de Me- emi]`tor radio, cu care emitea neauto-
dicin` de Urgen]` [i Catastrof` din rizat programe muzicale pe raza
casete audio-video, 7171 DVD-uri [i CD-uri, 465 fonograme, 418 coperte [i carcase [i 24 aparaturi folosite
pentru copiere.
economico-financiare
Rom#nia), pentru serviciul SMURD localit`]ii Domne[ti, pe frecven]a radio
Comparativ cu luna aprilie a anului trecut, num`rul infrac]iunilor constatate la Legea 8/1996 privind
Bucure[ti. 93,8 MHZ. Reprezentan]i ai Poli]iei Germane particip`, în perioa-
drepturile de autor [i drepturile conexe a crescut cu peste 200 la sut`, iar num`rul dosarelor penale solu]io-
Men]ion`m faptul c` anul trecut, Cel \n cauz` este cercetat \n stare de da 08-10 mai 2006, la Bra[ov, la seminarul „Combaterea
prin acumularea de 1 % din impozit- libertate, sub aspectul s`v#r[irii nate a înregistrat o cre[tere de 228 la sut`.
criminalit`]ii economico-financiare", organizat de
ul pe venitul global, s-a achizi]ionat o infrac]iunilor de emitere de programe Num`rul poli]i[tilor speciali[ti în domeniul prevenirii [i combaterii pirateriei [i contrafacerii s-a dublat,
Direc]ia de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspec-
ambulan]` ce a fost prezentat` radio f`r` licen]` audiovizual` [i de ajungând la 102, ca urmare a recomand`rilor f`cute de Uniunea European`. toratului General al Poli]iei Române împreun` cu
locuitorilor din T#rgu Mure[ de radiodifuzare a operelor sau a produselor Perfec]ionarea acestor profesioni[ti s-a realizat prin cursuri de preg`tire sus]inute de c`tre exper]i Funda]ia „ Hanns Seidel" din Germania.
coordonatorul SMURD, dr Raed purt`toare de drepturi conexe. europeni. |n aceast` idee, se \nscrie seminarul organizat de Asocia]ia Interna]ional` Anticontrafacere SNB Temele abordate în cadrul seminarului vizeaz` teh-
Arafat, care a explicat c`, la sf#r[itul Cu aceast` ocazie, poli]i[tii l-au iden- REACT, având ca subiect protec]ia drepturilor de proprietate industrial`. La lucr`ri au participat [i reprezen- nici [i metode de combatere a criminalit`]ii specifice pro-
anului trecut, a fost virat` o sum` de tificat pe I. R., de 13 ani. Minorul a tan]i ai Poli]iei de Investigare a Fraudelor. La acest eveniment, SNB REACT Olanda [i-a exprimat disponi- priet`]ii intelectuale [i industriale, combaterea
274.454 ron (aproximativ 2,7 mi- \nfiin]at acas` la el un sistem artizanal pe bilitatea ca prin departamentele de specialitate proprii s` asigure asisten]` privind derularea unor programe infrac]iunilor privind achizi]iile [i licita]iile publice,
liarde de lei vechi), care a provenit acela[i principiu, cu care emitea neauto- de preg`tire, propuneri de elaborare/modificare a legisla]iei în domeniu, schimbul de date [i informa]ii, pre- metode specifice Poli]iei de Investigare a Fraudelor pe
\n mare parte de la contribuabilii din linia prevenirii [i combaterii ilegalit`]ilor din domeniul
rizat programe muzicale pe raza cum [i participarea direct` la ac]iuni de documentare [i derulare a unor cauze concrete. Totodat`, în plan
jude]ul Mure[. asigur`rilor - reasigur`rilor, activit`]i specifice pentru
comunei Domne[ti, pe frecven]a radio interna]ional, s-a urm`rit optimizarea rela]iilor de cooperare cu structurile similare din spa]iul european, prin
Av#nd \n vedere caracterul prevenirea [i combaterea corup]iei.
92,4 MHZ. fluidizarea canalelor de comunica]ie stabilite, intensificarea ac]iunilor comune, cât [i ini]ierea de noi partene-
umanitar al campaniei [i pentru o mediatizare c#t mai eficient`, v` solicit`m sprijin \n publicarea machetei SMURD \n Totodat`, poli]i[tii germani [i români au în vedere
În ambele cazuri, sistemele artizanale riate.
revista "Poli]ia Rom#n`". dezvoltarea cooper`rii dintre cele dou` poli]ii, precum [i
V` mul]umim pentru sprijinul acordat. radio au fost ridicate \n vederea con- Poli]i[ti români vor fi prezen]i, de asemenea, la cea de-a treia sesiune a Comitetului Consultativ al Orga- noi modalit`]i de îmbun`t`]ire a colabor`rii la nivelul
Cu deosebit` considera]ie, tinu`rii cercet`rilor. niza]iei Mondiale, de asemenea, a Propriet`]ii Intelectuale WIPO. Tema principal` a sesiunii de lucru vizeaz` structurilor operative, în vederea combaterii crimi-
educa]ia [i sensibilizarea, în]elegerea specificit`]ii tuturor aspectelor legate de aplicarea legii, importante nalit`]ii economico-financiare.
Prefect, Pagin` asigurat` de fiind elementele men]ionate în cererile de asisten]` ale statelor membre U.E. în acest domeniu.
Mioara Mantale" Ina B~LAN Ramona DABIJA

12
32 de ani de experien]` \n formarea [i perfec]ionarea poli]i[tilor
|n municipiul Slat ina,
func] ioneaz` de peste trei
decenii Centrul de Formare [i
Pe rfe c]io nar e a P reg `tir ii
Agen]ilor de Poli] ie „Nicolae
Golescu". |nfiin] at la 1 mai 1974
sub titulatura de {coala Mili-
tar` pentru preg`tirea subo-
fi ] eri lor d e mil i] ie - S lat i na,
aceasta a suferit numeroase
mu t a] i i du p` R evo lu] ia d in
decembrie 1989.
Prin Ordin al ministrului de
int erne, începând cu data de
1.12.1999, Centrul func]ioneaz`
în structura Inspectoratului Ge-
neral al Poli]iei Române.
În iunie 2001, s-a ob] inut
aprobarea însemnului heraldic
„SEMPER DISCAMUS"- „S~
ÎNV~}~M MEREU" care
define[te eforturile de preg`tire
continu` f`cute la nivelul acestei
prestigioase inst itu]ii de \nv`-
]`m#nt.
La 23 aprilie 2002, a intrat în
vigoare Legea 218 privind orga-
nizarea [i func]ionarea Poli]iei
Române, iar, la 24 august 2002,
Legea 360 privind St at utul
Poli]istului. Era firesc ca aceast`
nou` schimbare s` se reflecte [i
în titulatura [colii. Ca urmare, în
momentul de fa]`, institu]ia de
pe strada Caz`rmii nr.40 se
nume[te Centrul de Formare [i
Perfec]ionare a Preg`tirii
Agen] ilor de Poli]ie „Nicolae
Golescu" - Slatina.
În numai câ]iva ani, au fost
construite [i date în folosin]`
utilit`]i absolut necesare pentru
instruire [i educare: sala de
preg`tire fizic`, garajele [i ate-
lierul mecanic, pavilionul admi-
nistrativ, baza sportiv`, centrala
termic`, poligonul acoperit de
tir. Pe parcursul anilor, a fost
realizat` [i modernizarea mai
multor spa] ii de înv`]`mânt:
înc`peri pentru laboratoare fon-
ice, studio - video [i au fost
restructurate complet fostele s`li
documentare, dându-li-se o alt`
utilizare, care s` r`spund` noilor
nevoi de instruire.
Un element nou intervenit în
activitatea [colii au fost vizitele
întreprinse în aceast` presti-
gioas` institu]ie de c`tre colegi
din poli]iile altor state, respectiv
Fran] a, Anglia, Germania,
Spania, Grecia, Ucraina [i
Republica Moldova. Toate aces-
tea au ocazionat consistente [i
utile schimburi de experien]`.
Muncind cu mult` pasiune,
d`ruire [i pricepere managerii [i
\ntreg corpul didactic al Centru-
lui au mereu \n aten]ie dimensi-
unea viitorului. C#t prive[te
prezentul acesta este pentru ei
simplu [i modest : instruiesc,
educ`, modeleaz` caractere, per-
fec]ioneaz` cuno[tin]e, adaug`
altele noi.
Oameni cu un \nalt sim] al
datoriei, ei [i-au identificat via]a
cu propria profesiune pe care au
transformat-o într-o profesiune
de credin]`.
cyan magenta yellow black
NOI DIMENSIUNI
{I ORIENT~RI
PEDAGOGICE
În conformitate cu propriul regulament
de organizare [i func]ionare, Centrul de
Formare [i Perfec]ionare a Preg`tirii
Agen]ilor de Poli]ie „Nico-
lae Golescu" este o institu]ie
de înv`]`mânt subordonat`
nemijlocit Inspectoratului
General al Poli]iei Române
[i are sarcini deosebite în
formarea [i perfec]ionarea
preg`tirii agen]ilor de
poli]ie.
Toate profilurile de
cursan]i sunt instruite [i
educate pentru a servi
prompt cet`]eanul [i intere-
sele comunit`]ii, fiind vizat`
permanent formarea unei
mentalit`]i congruente cu
valorile europene care cer competen]` [i
moralitate, respect pentru drepturile omu-
lui [i libert`]ile sale fundamentale.
O BOGAT~ OFERT~
EDUCA}IONAL~
În prezent, Centrul „Nicolae Golescu"
organizeaz` [i desf`[oar` urm`toarele ca-
tegorii de activit`]i cu caracter didactic: *
ini]ierea în carier` a agen]ilor de poli]ie *
perfec]ionarea preg`tirii agen]ilor de
poli]ie; * formarea [i perfec]ionarea în
domeniul limbilor str`ine a ofi]erilor [i
agen]ilor de poli]ie; * specializarea pe
diferite domenii a agen]ilor de poli]ie; *
cursuri de capacitate în vederea acord`rii
gradului de agent [ef; * cursuri de schim-
bare a profilurilor de munc`; * formarea [i
perfec]ionarea ofi]erilor [i agen]ilor de
poli]ie pe linie de logistic`.
În vederea realiz`rii acestei bogate
oferte educa]ionale, capacitatea de
POLI}IA ROMÂN~
[colarizare anual` este de pân` la
7-8.000 de indicatori, iar pe serie
de maximum 800.
Durata studiilor difer` în
func]ie de tipul cursului [i special-
itatea acestuia, începând cu o
s`pt`mân` [i con-
tinuând pân` la
trei luni (cursu-
rile modulare).
Centrul dis-
pune de [ase s`li
documentare
(securitate
na]ional`,
preg`tire juridic`
[i criminalistic`, munc` de
poli]ie, preg`tire informa-
tiv`, [tiin]e socio-umane,
preg`tire psiho-pedago-
gic`), trei laboratoare de
informatic` cu 60 de calcu-
latoare (dintre care unul
func]ioneaz` [i ca sal` pentru internet), un
laborator criminalistic [i o sal` de inves-
tig`ri criminalistice asistate de calculator.
Pentru procesul de înv`]`mânt mai sunt
destinate 22 s`li de clas`. La dispozi]ia
cursan]ilor se g`se[te [i o baz` sportiv` ce
cuprinde o sal` de
sport care permite
desf`[urarea procesu-
lui de înv`]`mânt (dis-
ciplina auto-ap`rare),
precum [i alte acti-
vit`]i sportive cum ar
fi: volei, tenis de câmp,
tenis de mas`;
terenuri de sport (un
teren de fotbal
gazonat cu
pist` de
zgur` pentru atletism [i pist`
aplicativ`, un teren de tenis de
câmp [i baschet acoperit cu pl`ci
de tartan); bazin de înot, acope-
rit, cu suprafa]` redus` - 9/5
metri; bazin de înot în aer liber -
20/9 metri, saun` pentru recu-
perare, sal` de fitness ultramo-
dern`, ce urmeaz` a fi dat` în folosin]` în
data de 28 aprilie 2006.
Centrul mai dispune de o sal` de festiv-
it`]i cu capacitatea de 300 de locuri, un
poligon de tir cu patru linii de tragere,
spa]ii de cazare modernizate s`li de mese
cu capacitate de 460, respectiv 500 de
locuri, o bibliotec` general` în inventarul
c`reia sunt înregistrate 24.655 de c`r]i [i o
bibliotec` secret` ce con]ine 5.600 c`r]i -
literatur` de specialitate; 1.834 Ordine [i
Instruc]iuni M.A.I [i I.G.P.R, 1.324 h`r]i
topografice, 1.784 materiale de înv`]`mânt
(Buletine Informative, Planuri [i Pro-
grame).
DESCHIDERE {I
COOPERARE
INTERNA}IONAL~
|n planul rela]iilor interna]ionale, Cen-
trul de Formare [i Perfec]ionare a
Preg`tirii Agen]ilor de Poli]ie „Nicolae
Golescu" Slatina are: * contacte directe cu
{coala de Poli]ie din Hahn - Germania; *
schimburi de experien]` cu reprezentan]i
ai poli]iilor din S.U.A., Fran]a, Grecia,
Republica Moldova, Germania, Anglia; *
particip`ri la seminarii interna]ionale [i
cursuri de formare a formatorilor în
Elve]ia, Germania [i Fran]a.
Cei 32 de ani pe care Centrul i-a împli-
nit [i aniversat la 1 mai 2006, marcheaz`
progrese notabile [i evolu]ii semnificative
în organizarea [i desf`[urarea procesului
instructiv-educativ.
Cu mult` receptivitate la comanda
social`, la cerin]ele formulate de c`tre
Ministerul Administra]iei [i Internelor [i
de c`tre Inspectoratul General al Poli]iei
Române, \n programele de preg`tire au
fost incluse tematici noi privind inte-
grarea european`, analiza informa]iilor,
lupta anticorup]ie [i multiculturalitatea.
Corpul didactic dore[te s` contribuie,
astfel, la formarea poli]istului nou cu
mentalitate [i preg`tire european`.
Gheorghe BUDA
POLI}IA ROMÂN~
Trafic de carne vie
Trei re]ele anihilate
Gruparea doljean`
\n arest
Ca urmare a unei excelente cola-
bor`ri \ntre Poli]ia Rom#n` [i cea ita-
lian`, poli]i[tii Brig`zii de Combatere a
Crimei Organizate Craiova au identifi-
cat [i re]inut recent un periculos grup
criminal. Membrii acestuia se ocupau
Reziden]ii italieni ai „afacerii“
cu racolarea [i plasarea pe „pia]a sexu-
lui" din Italia de femei printre care [i
foarte multe minore. Gruparea era con-
stituit` din M. Ion [i Olga, reziden]i \n
Italia, M. Valentin-Cristian, C. George,
R. Constantin Virgil, N. S Ionica Auri-
ca, C. Felicia, din Craiova, jude]ul Dolj.
Din anul 2000 p#n` la descoperirea
re]elei, au fost traficate [i exploatate
sexual peste 166 femei. Pentru anihi-
larea acesteia, autorit`]ile judiciare
rom#ne [i cele italiene au colaborat
foarte bine, iar cercet`rile \n acest caz
au durat [ase luni, fiind efectuate sub
supravegherea procurorilor Serviciului
Teritorial Craiova al Direc]iei de Inves-
Una dintre ma[inile indisponibilizate
tigare a Infrac]iunilor de Criminalitate rit`]ile italiene, prin intermediul Punctu-
Organizat` [i Terorism.
Membrii grupului au achizi]ionat stat \n Italia pentru proxenetism, \n
mai multe imobile \n localitatea Adria, prezent afl#ndu-se \n penitenciar. La
regiunea Bari, Italia. Aici erau cazate perchezi]iile efectuate la mai multe
victimele [i apoi, erau distribuite adrese din Bucure[ti, a fost „recupe-
clien]ilor. Interesant este faptul c` rat`" F. Florentina-Rozica, care a fost
aceast` filier` avea o structur` pirami- prezentat` Tribunalului Bucure[ti, fiind
dal`, fiind coordonat` de M. Ion. emis pe numele acesteia mandat de
Fiecare membru avea sarcini precise.
Astfel, unii se ocupau cu racolarea
femeilor \n Rom#nia, achit#ndu-le ta-
xele de transport [i cele pentru
ob]inerea pa[apoartelor, al]ii efectuau
transportul, iar al]ii asigurau suprave-
gherea tinerelor [i plasarea lor clien]ilor infrac]ional` din care f`ceau parte C. Alexe, C. Mariana [i B. Ionel.
de ocazie. Ca rezultat al bunei cola-
bor`ri \ntre Poli]ia Rom#n` [i cea Ital-
ian`, un alt membru al grup`rii, C.
Ionel, a fost arestat preventiv \n Italia,
fiind acuzat de asociere \n vederea
comiterii de infrac]iuni, favorizarea
migra]iei ilegale [i proxenetism. La
cyan magenta yellow black
perchezi]iile efectuate la domiciliile
membrilor re]elei au fost descoperite
\nscrisuri cu eviden]a fetelor traficate,
documente bancare care atestau tran-
zac]ii valutare [i alte mijloace de prob`.
Ancheta a stabilit c`, numai \n ultimul
an, membrii grupului au primit din
Italia peste 200.000 euro. Liderii re]elei
au dob#ndit, \n ultima perioad`, patru
locuin]e, patru autoturisme de lux, biju-
terii [i alte bunuri care fac obiectul
aplic`rii sechestrului asigura-
tor. Cele [ase persoane
re]inute au fost prezentate
Tribunalului Dolj, care a emis
pe numele acestora mandate
de arestare preventiv`,
re]in#ndu-se comiterea in-
frac]iunilor de constituire [i
aderarea la un grup criminal
organizat, trafic de persoane,
trafic de minori [i pro-
xenetism. |n acest timp
poli]i[tii doljeni continu`
cercet`rile pentru stabilirea
\ntregii activit`]i infrac]ionale.
Pe chituci, grupul
de la Bucure[ti
Ofi]erii Brig`zii de Combatere a
Criminalit`]ii Organizate Bucure[ti au
reu[it anihilarea altei grup`ri criminale
organizate specializate \n trafic de per-
soane c`tre aceea[i destina]ie - Italia.
Din grupare f`ceau parte: C. Florin, li-
derul grupului, F. Florentina Rozica, B.
Nicolae - Paul, I. Leonrad [i S. Cristi din
Capital`.
|ntr-un an de
activitate, grupul a
racolat din Bu-
cure[ti mai multe ti-
nere, inclusiv mi-
nore, care urmau
acela[i drum al pier-
zaniei c`tre Italia.
Acolo sub ame-
nin]are [i tortur`,
erau transformate
\n „sclave" [i v#n-
dute pentru pl`ceri
pl`tite. Ca urmare a
cooper`rii cu auto-
lui Na]ional Focal, C. Florin a fost are-
Drumul spre Spania - barat
Ofi]erii Brig`zii de Combatere a Crimei Organizate Constan]a, în cooperare
cu efectivele Poli]iei ora[ului H#r[ova, au reu[it s` destructureze o grupare
În perioada 2003-2005, membrii grupului au racolat, g`zduit, procurat
pa[apoarte [i au transportat \n zona Montera-Madrid-Spania, \n scopul exploat`rii
sexuale \n beneficiul propriu, mai multe tinere.
La 28 aprilie 2006, Biroul Teritorial Constan]a al D.I.I.C.O.T. a dispus tri-
miterea \n judecat` \n stare de arest a lui C. Alexe, de 30 ani, iar C. Mariana, de
26 ani, [i B. Ionel sunt cerceta]i în stare de libertate pentru s`vâr[irea
infrac]iunilor de trafic de persoane [i proxenetism.
13
Captur`
de droguri
la Oradea
Poli]i[tii Brig`zii de Combatere a
Crimei Organizate Oradea, sub coor-
arestare preventiv` pentru 29 de zile.
Aceea[i m`sur` s-a dispus [i fa]` de donarea unui procuror din cadrul Direc]iei
de Investigare a Infrac]iunilor de Criminal-
ceilal]i membri ai grup`rii, \n lips`, care
au fost da]i \n consemn la frontier` [i \n
urm`rire general`. La sf#r[itul lunii
aprilie, a.c., la P.F. Turnu, jude]ul Arad,
pe sensul de intrare, a fost depistat [i
re]inut B. Nicolae-Paul, care este, \n
prezent, \ncarcerat \n arestul Direc]iei
Cercet`ri Penale din I.G.P.R.
„Ga[c` tulcean`“
trimis` \n judecat`
Poli]i[tii Serviciului de Combatere a
Crimei Organizate Tulcea din cadrul
B.C.C.O. Constan]a i-au dat în urm`rire itate Organizat` [i Terorism - Biroul Teri-
torial Bihor, au re]inut un cet`]ean italian
general` pe Mihai (fost Contolencu)
care de]inea asupra sa o cantitate mare de
Ion, Vasile Niculina [i Mihai Corina
droguri, respectiv rezin` de cannabis, aces-
Iuliana, care f`ceau parte dintr-o gru-
ta inten]ionând s` o vând` în municipiul
pare infrac]ional` implicat` în traficul de
persoane pe rela]ia Italia, destructurat`
la începutul acestui an.
La data de 17 ianuarie 2006, a fost
pus` \n mi[care ac]iunea penal` împotri-
va lui Mihai Ion (fost Contolencu Ion),
Mihai Corina Iuliana, Vasile Niculina [i
B. Gabriela, pentru comiterea
infrac]iunii de trafic de fiin]e umane.
În perioada 2001-2003, proxene]ii
constitui]i \ntr-un grup infrac]ional orga-
nizat, au racolat [i transportat \n Italia,
\n scopul exploat`rii sexuale \n benefi-
ciul propriu, mai multe tinere. Fiecare
membru al grupului coordonat de
Mihai (fost Contolencu) Ion avea
atribu]ii specifice de racolare, transfe- Oradea.
rare, g`zduire, supraveghere [i Astfel, asupra lui s-a g`sit o saco[`, în
exploatare sexual`, \n scopul ob]inerii care se aflau mai multe calupuri ce
de foloase materiale. con]ineau droguri, respectiv rezin` de
La data de 25 aprilie 2006, Biroul cannabis, în greutate de 2,5 kg, preg`tite
Teritorial Tulcea al D.I.I.C.O.T. a dispus
trimiterea în judecat` \n lips` a lui
pentru vânzare.
Mihai (fost Contolencu) Ion de 37 ani,
cu antecedente penale [i Mihai Corina
Liliana, de 29 ani, f`r` antecedente
penale, din Tulcea, pentru s`v#r[irea
infrac]iunilor de trafic de persoane [i
constituirea într-un grup infrac]ional
organizat. Pentru celelalte dou` per-
soane, B. Gabriela [i Vasile Niculina,
s-a dispus disjungerea cauzei.
În prezent, B. Gabriela este arestat`
\n Italia [i execut` o pedeaps` privativ`
de libertate pentru proxenetism.
Pe timpul anchetei s-a cooperat
foarte bine cu autorit`]ile italiene, prin
intermediul Centrului de Cooperare
Cu ocazia efectu`rii perchezi]iei asupra
Poli]ieneasc` Interna]ional`, docu-
autoturismului s`u, au mai fost g`site,
mentele furnizate de acesta având un rol
ascunse în loca[ul pentru aeroterm`, trei
determinant \n finalizarea cauzei.
calupuri în greutate de 1,7 kg rezin` de
Viorel TURCU{ cannabis.
În urma cercet`rilor, s-a stabilit c` cel în
cauz` este E.P., de 52 de ani, iar drogurile
provin din Maroc [i urmau s` fie comer-
cializate în Oradea.
E.P. a fost arestat, iar procurorii
Direc]iei de Investigare a Infrac]iunilor de
Criminalitate Organizat` [i Terorism -
Biroul Teritorial Bihor, împreun` cu
poli]i[tii Brig`zii de Combatere a Crimei
Organizate Oradea, continu` cercet`rile
pentru stabilirea întregii activit`]i
infrac]ionale.
Alina F~RCU}A

14
La poarta aerian` a ] ` r i i ( I I )
{i \n acest num`r al revistei vom continua
prezentarea activit`]ii colegilor care stau de veghe la prin-
cipalele por]i aeriene ale ]`rii, poli]i[tii Serviciului Poli]ie
Transporturi Aeriene de pe Aeroportul Henri Coand`.
Faptul nu a fost deloc \nt#mpl`tor, doar c#teva s`pt`m#ni
desp`r]indu-ne de perioada mult a[teptat` a verii anului
2006. |ntre timp, \n “zona” transporturilor aeriene lucrurile
s-au mai schimbat. Aeroportul “B`neasa”, odat` “intern”,
unde traficul nu era mai mare dec#t cel de pe o autogar`
or`[eneasc`, a \nceput s` se modernizeze, s` primeasc` [i
zboruri europene ale unor companii private.
Aeroportul Henri Coand` este, de asemenea, \n
plin proces de con-
struc]ie [i modernizare.
De ast` dat`, am avut
ocazia de a-i \nt#lni [i de
a-i cunoa[te \ndeaproape
[i pe unii dintre oamenii
ce formeaz` echipa comi-
sarului-[ef Dan Ro[oga.
Este vorba despre sub-
comisarul {erban Dra-
go[, inspectorul princi-
pal Costel Pocovnicu,
agentul [ef principal Ion
R`boj, agentul
adjunct Melu Paraschiv.
[ef
Aici \i amintim [i pe
“boboci”, cum ar fi frumoasele agente Veronica Bozieru,
Monica Constantin [i Raluca Pamfil.
Despre atribu]iile acestor oameni minuna]i am mai
vorbit. Dintre acestea, cele mai numeroase sunt cele de
constatare a infrac]iunilor, de \ntocmire a actelor pre-
merg`toare [i desf`[urare a cercet`rilor \n lucr`ri penale,
de solu]ionare, cu operativitate, a sesiz`rilor [i recla-
ma]iilor primite de la cet`]eni, de supraveghere a per-
soanelor suspecte, a traficului auto din zon`. Tot \n
atribu]iile lor intr` interven]ia \n aplanarea st`rilor con-
flictuale [i \n cazurile unor bagaje pierdute sau \nsu[ite ile-
gal, mai ales dac` au o valoare mai mare dec#t cele proprii.
A[a s-a \nt#mplat \n cazul lui C.F din jude]ul Neam]. |n tim-
pul c`l`toriei efectuate pe ruta Madrid – Amsterdam –
60 de noi agen]i \n Poli]ia Transporturi
Vineri, 12 mai, la sediul Poli]iei Transporturi Fe-
roviare din Gara de Nord, a avut loc ceremonia depune-
rii Jur`m#ntului de Credin]`,
eveniment la care au partici-
pat cei 60 de noi agen]i absol-
ven]i ai examenelor recente
organizate de c`tre I.G.P.R.
Ace[tia vor fi repartiza]i \n
cadrul Sec]iei Regionale de
Poli]ie Transporturi Bu-
cure[ti.
Jur`m#ntul a fost
depus \n prezen]a [efului
Direc]iei Poli]ie Transporturi, dl. comisar-[ef Sorin
G#fei [i a [efului Sec]iei Regionale, dl. comisar [ef
Marian Ro[escu.
Cu aceast` ocazie, dl. comisar-[ef Sorin G#fei s-a
adresat noilor poli]i[ti, st`p#ni]i de o real` emo]ie: “…v`
cyan magenta yellow black
Bucure[ti, omul a intrat \n discu]ie cu P.A,
ce avea un bagaj asem`n`tor cu al s`u.
Valoarea ridicat` a bagajului l-a tentat, pe
aeroport lu#nd, inten]ionat, bagajul
femeii, \nsu[indu-[i bunurile ce le
con]inea. |n urma cercet`rilor efectuate
de c`tre inspectorul prin-
cipal Costel Pocovnicu [i
agentul [ef adjunct Marius
Arpin, sub \ndrumarea
comisarului [ef Dan
Ro[oga, au fost recuperate
o parte dintre bunuri, lui
C.F. \ntocmindu-i-se dosar penal.
Astfel de cazuri nu sunt at#t de rare
pe c#t s-ar crede. Supravegherea manipu-
l`rii bagajelor la \nc`rcare [i desc`rcare, la
ridicarea acestora de c`tre pasageri din
sala de vam`, este constant \n aten]ia
poli]i[tilor.
De altfel, aceste sectoare ale aero-
portului au fost printre primele pe care
le-am vizitat. Bagajele \nt#rziate sau recu-
perate sunt \nregistrate la Biroul de Baga-
je Pierdute, sunt c#nt`rite, sigilate [i tri-
mise pasagerilor dup` efectuarea actului
vamal, tot \n prezen]a poli]i[tilor.
Oric#t ar fi de greu de crezut, cu poli]i[ti, poli]i[ti
de frontier` sau for]e importante de securitate aeroportu-
ar` \n zon`, tot se mai g`sesc unii care vor s` \ncerce
marea cu degetul.
M.A., \n v#rst` de 43 de ani, din Bucuresti, a fost
prins` \n flagrant delict \n
timp ce sustr`gea bani
dintr-o cutie de…
colectare a dona]iilor pen-
tru copii orfani, cutie ce
era amplasat` \n zona de
\mbarcare a pasagerilor.
Suma de bani a fost \n
totalitate recuperat`, iar
cercet`rile sunt continuate
de c`tre inspectorul princi-
pal Costel Pocovnicu [i
inspectorul Valentin Sur-
duleac, pentru stabilirea
\ntregii activit`]i infrac-
]ionale a acesteia.
Vizita noastr` a
continuat [i \n zonele de verificare a documentelor de
c`l`torie, \n cea de \mbarcare, unde \[i desf`[oar` activi-
tatea at#t colegii de la Poli]ia de Frontier`, cu care poli]i[tii
de la Transporturi au o foarte bun` colaborare, c#t [i
lucr`torii vamali.
Cl`direa aeroportului nu este singura zon` de com-
peten]` a poli]i[tilor. Alte zeci de hectare din jurul acesteia
[i al pistelor sunt, de asemenea, supravegheate zi de zi.
Infrac]iunile nu lipsesc nici din aceste locuri.
Chiar \n urm` cu c#teva zile, Stanciu Cristian, de 34
ani, din comuna Corbeanca, jude]ul Ilfov, paznic(!) de
vân`toare al Asocia]iei Vân`torilor [i Pescarilor Sportivi
Lunca – Bucure[ti, a fost dibuit de c`tre poli]i[tii aeropor-
tuari \n timp ce transporta \n portbagajul autoturismului
revine sarcina de a contribui la
\mbun`t`]irea activit`]ii Poli]iei
Transporturi, a po-
li]iei Rom#ne, \n
general. Vi s-au
acordat o [ans` [i o
\ncredere deose-
bit` [i se a[teapt`
de la voi s` confir-
ma]i, nu numai
timp de un an de
zile, perioada de
prob`, p#n` la 1 aprilie 2006, ci mul]i ani,
de acum \nainte. Realizarea obiectivelor Poli]iei Trans-
porturi este o sarcin` dificil`, dar nu imposibil`. Trebuie
s` dovedim, pe aeroporturi, \n transportul naval sau fe-
roviar c` suntem aproape de cet`]eni [i de nevoile aces-
tora. Succes [i felicit`ri!”
POLI}IA ROMÂN~
personal un c`prior mort.
Cercet`rile au stabilit c` acesta a vânat animalul \n
zona de securitate a Aeroportului International „Henri
Coand`”, \n perimetrul dintre cele dou` piste de ateri-
zare/decolare a aeronavelor, folosind arma de vân`toare
din dotare, f`r` a poseda autoriza]ia necesar`, \n aceast`
perioad` v#narea c`prioarelor fiind interzis`. Valoarea
prejudiciului creat a fost de 2.500 de RON.
“Lupul” paznic la… c`prioare este cercetat \n stare
de libertate pentru s`vâr[irea infrac]iunii de braconaj.
Periplul nostru s-a \ncheiat \n zona de
\nc`rcare/desc`rcare a aeronavelor, unde poli]i[tii, \nso]i]i
de cel mai t#n`r membru al echipei operative, Blake, un
superb labrador de un an [i jum`tate, efectueaz` controale
pentru combaterea [i prevenirea traficului cu droguri sau
substan]e explozive
Nu \nt#mpl`tor am l`sat la final partea feminin` a
echipei de poli]i[ti. Monica Constantin este \nc` student` la
Facultatea de {tiin]e Economice a Universit`]ii din
T#rgovi[te, iar Maria Veronica Bozieru a fost, p#n` de cur#nd,
profesoar` de fizic` [i de limba englez` la o [coal` general`.
Maria, o excelent` vorbitoare de englez` [i spani-
ol`, este licen]iat` a Facult`]ii de Fizic` a Universit`]ii din
Bucure[ti, Sec]ia optic`, spectroscopie, plasm` [i laseri.
“Am ales s` fiu poli]ist`, ne-a m`rturisit, deoarece consider
c` am aptitudini pentru acest domeniu de activitate. Sunt o
persoan` autoritar`, cu sim]ul drept`]ii [i \ntotdeauna am
sim]it nevoia de a m` implica \ntr-o situa]ie \n care cineva
era nedrept`]it sau \n pericol de a-i lua ap`rarea sau a-i face
dreptate. Am fost sus]inut` \n alegerea mea [i de rude
apropiate care au deja o carier` \n Poli]ie.”
Vineri, 12 mai, tinerele agente au semnat
jur`m#ntul de credin]` al poli]istului.
Viitorilor poli]i[ti [i cititori ai Revistei “Poli]ia
Rom#n`”, le dorim succes \n carier`!
Pagin` realizat` de:
Marius TOMA
Foto: V. ARSENE
cyan magenta yellow black
POLI}IA ROMÂN~
DOSARE CELEBRE
ED GEIN, ASASINUL CARE L-A INSPIRAT PE HITCHCOOK
Inofensiv \n aparen]`, Ed Gein a fost un psihopat
teribil “deghizat” sub m`[tile unor personalit`]i
multiple. Ferma sa a devenit un adev`rat abator
uman, iar crimele \nfrico[`toare pe care le-a comis
i-au inspirat lui Alfre d Hit chc ook terifiantul s`u
“Psycho”. |n seara de 8 decembrie 1954, un fermier
din Plainfield, Wisconsin, a intrat, ca de obicei, \n
Taverna “Hohan” s` bea o du[c`. Acolo, a descope -
rit, \ns`, cu spaim` c` pardoseala din sc#ndur` era
plin` de s#nge \nchegat. Mai mult, “hangi]a” Maria
Hogan disp`ruse. Chemat la fa]a locului, [eriful a
observat c` nu exista nici un semn de lupt`, iar casa
de marcat era full, ceea ce excludea jaful ca mobil al
crimei. Dup` toate aparen]ele, corpul femeii fusese
t#r#t p#n` la o ma[in` [i dus departe, \ntr-un loc \n
care s` nu fie descoperit. Rapoartele medico - legale
au confirmat concluziile la care a ajuns [eriful, dar
nu au deblocat rezolvarea cazului. Dispari]ia lui
Mary Hogan continua s` r`m#n` o enigm`. La
aproape o lun` dup` “eveniment”, proprietarul
lemn`riei din Wisconsin comenta cazul cu un b`rbat
mic de statur` [i foarte timid. Era vorba despre Ed
Gein, muncitor la o ferm` situat` la c#]iva kilometri
dep`rtare. Oamenii din partea locului vorbeau
despre “ro[catul cu ochi alba[tri” ca despre un om
foarte harnic, supus, dar, totu[i, excentric [i abil .
FIXA}IE EROTIC~,
FINAL LETAL...
Proprietarul lemn`riei nu comunica prea bine cu
Gein, \ntruc#t, tam-nesam, acesta \ncepea s` r#d`
nervos, ca un dezechilibrat mintal, sau s`
<debiteze> comentarii inoportune care \l l`sau pe
interlocutor <interzis>. Ed obi[nuia s` se a[eze \ntr-un
col] al tavernei [i s-o priveasc` fix pe <st`p#n`>.
St`tea ore-n [ir cu o halb` de bere \n fa]` [i o sorbea
din priviri, astfel \nc#t se putea u[or presupune c`
era teribil de \ndr`gostit. “Dac` i-ai fi vorbit lui
Mary despre sentimentele tale, probabil c`, acum,
ea te-ar fi a[teptat cu bucate alese. Nu ar fi fost, cum
spune [eriful, <<disp`rut`>> sau poate, chiar,
ucis`.” - l-a certat amical patronul lemn`riei. |n con-
trapartid`, Gein l-a privit drept \n ochi [i i-a spus:
”Mary nu a disp`rut. Este \nc` la ferm`.” Interlocu-
torul s`u a ridicat din umeri [i nu l-a luat \n serios,
\ntruc#t se a[tepta la un astfel de comentariu ilogic.
Mama lui Ed Gein era o femeie auster` [i de un
fanatism religios dus la extrem. Aceasta \[i dis-
pre]uia so]ul pe care \l considera be]ivan [i slab de
\nger, mai ales pentru faptul c`, ori de c#te ori se
\mb`ta, \[i b`tea crunt b`ie]ii. |nc` din copil`rie, Ed
Gein a fost dominat total de maic`-sa. Aceasta \[i
jurase c` fiul ei nu va ajunge, niciodat`, asemenea
acelor be]ivi lascivi [i f`r` Dumnezeu pe care \i
vedea \n jur. Femeia le impusese b`ie]ilor ei
<canoane> stricte, o disciplin` spartan` [i era inca-
pabil` s` g`seasc` vreun cuv#nt cu care s`-i aline.
Lui Ed \i era interzis s` comunice cu al]i copii. Orice
! DOSARE CELEBRE ! DOSARE CELEBRE
contact reprezenta, \n ochii mamei, o grav`
amenin]are pentru puritatea lui moral`. Dup` 39 de
ani de domina]ie, femeia a murit de atac de cord,
l`s#ndu-l pe Ed frustrat [i singur, \ntr-o lume con-
fuz` pe care nu o \n]elegea. |n diminea]a zilei de
s#mb`t`, 16 noiembrie 1957, Ed Gein a ucis-o cu o
pu[c` de v#n`toare, calibru 22 mm, pe Bernice Wor-
den, patroana magazinului de fier`rie din sat, i-a
t#r#t cadavrul p#n` la o furgonet` parcat` afar` [i
dus a fost.
M~{TI DIN PIELE DE OM
{I CRANII TRANSFORMATE
|N SCRUMIERE
De aceast` dat`, a existat, \ns`, un <martor>: cai-
e tul de calcul al v#nz`rilor. La ultima adnotare, Ber-
nice Worden trecuse numele lui Gein care
cump`rase un anticongelant. Doi ofi]eri de poli]ie
l-au arestat pe Ed, \n timp ce al]i doi s-au \ndreptat,
imediat, spre ferm` cu inten]ia de a face perchezi]ie.
Intr#nd \n <casa groazei> [eriful a sim]it c` “cineva”
\l bate pe um`r din spate. C#nd s-a \ntors s` vad`
cine este, s-a ciocnit cu un cadavru decapitat de
femeie. Acesta avea o gaur` ad#nc` \n stomac [i
at#rna de tavan, asemenea animalelor sacrificate.
Descoperirile poli]i[tilor au fost uluitoare. Ei au
g`sit mai multe cutii cu r`m`[i]e de trupuri
omene[ti f`r` identitate, inima [i capul lui
Bernice Wooden, \nghesuite \ntr-o pung`
din plastic, precum [i o colec]ie de nou`
m`[ti din piele de om. Patru dintre acestea
aveau podoaba capilar` intact` [i at#rnau pe
perete deasupra patului lui Gein.
|NC~PEREA GROAZEI
„COPIAT~” |N „PSYCHO”
Unica \nc`pere a casei care, de[i sigilat` cu t`blii
de lemn, p`rea normal` era cea a mamei sale
moarte. Imediat dup` deces, Ed o \ncuiase acolo, iar
u[a p`rea lespede de morm#nt. Uciga[ul le-a expli-
cat poli]i[tilor c` [i dup` trecerea \n lumea celor
drep]i, maic` - sa \i “dicta” ce s` fac` \n timpul som-
nului. Tot de acea etap` se leag` [i fascina]ia sa
morbid` pentru anatomia omului. |l captivau, mai
ales, reportajele despre opera]ii de schimbare de
sex [i visa s` se transforme \n femeie. Gein a
declarat c` \[i amintea foarte confuz c` a ucis-o pe
Bernice Worden. C#t despre celelate r`m`[i]e
g`site la ferm`, acestea proveneau de la cadavre pe
care le exhumase din cimitir [i le adusese acas`.
Gein a m`rturisit c`, \n mod inexplicabil, sim]ea
nevoia s` profaneze morminte. Pe unii dezgropa]i \i
cunoscuse \n timpul vie]ii, iar despre moartea lor
aflase din ziare. De obicei, \n noaptea de dup`
\nmorm#nt`ri, mergea la cimitir [i scotea cadavrele
15
(lucru dovedit, mai t#rziu, de c`tre poli]i[ti).
<Deschiz#nd> mormintele indicate de Gein, ace[tia
le-au g`sit goale. Multe obiecte de uz casnic [i de
decor descoperite \n casa asasinului erau “recolta”
profan`rii de morminte. A[a, de exemplu, cranii
retezate, la nivelul urechilor, erau folosite drept
scrumiere. Uneori, acesta t#ra cadavrele exhumate
p#n` acas` pentru a le “prelucra”, alteori, t`ia doar
anume p`r]i din ele [i le lua drept suveniruri. La 30
martie 1958, poli]i[tii au sigilat casa lui Ed Gein,
\ntruc#t, se r`sp#ndise zvonul c` aceasta tindea s`
devin` punct de atrac]ie pentru turi[ti. Camioneta
“Ford” a uciga[ului a <supravie]uit> [i s-a v#ndut la
licita]ie public`. Pe parbriz era lipit un afi[ pe care
scria: “Ma[ina lui Ed Gein. Privi]i furgoneta cu care
criminalul a c`rat mor]ii din morminte!”
Medicii de la Spitalul Central din Wis-
consin au conchis c` Ed Gein nu era \n
toate min]ile, deci nu putea fi trimis \n jude-
cat`. Prin urmare, acesta a fost internat
\ntr-un ospiciu, p#n` \n anul 1968. Atunci,
dup` un proces care a durat o s`pt`m#n`,
asasinul a fost declarat vinovat de dou`
crime deosebit de grave. Ed a dat, \ns`, alte
semne de nebunie [i a fost internat din nou.
“CHINUIT”
DE “COMPLEXUL
LUI OEDIP”
Din punct de vedere medical, cazul
s`u a fost unul dintre cele mai com-
plexe din istoria criminologiei. |n mod
cert, uciga[ul era “locuit” de individu-
alit`]i multiple: voyeuristul, feti[istul,
transexualul, [i posibil necrofilul.
Totu[i, pe m`sur` ce politi[tii [i
medicii i-au cunoscut adev`rata
poveste au fost tot mai convin[i c`
actele sale aberante erau manifest`rile unei psihoze
profunde, care \[i avea originea \n rela]ia anormal`
cu mama sa. Psihiatrii au opinat c` au de-a face cu
un caz tipic de “Complex al lui Oedip” [i au adus
destule argumente potrivit c`rora Gein a fost
\ndr`gostit de cea care i-a dat via]`, motiv pentru
care, dup` ce aceasta a murit, a tot c`utat pe cineva
care s-o \nlocuiasc`. Nu \nt#mpl`tor, afirmau ei, vic-
timele lui Gein aveau chipul [i asem`narea mamei
sale. |n copil`rie, Ed s-a ”zb`tut” s`-i c#[tige
dragostea, dar a fost refuzat cu mult` cruzime, iar [i
iar. A[a se face c` \n mintea lui infantil` s-a n`scut
un “alt Ed”, cel care ura cu patim` femeile. “Mo-
delul” lui Hitchcook pentru filmul “Psyho” a murit
de insuficien]` respiratorie, dup` decenii de recluz-
iune, \ntr-un spital psihiatric. Acolo a fost un
<pacient exemplar>. |n prezent, r`m`[i]ele sale
p`m#nte[ti odihnesc \n cimitirul “Plainfield”, al`turi
de cele ale mamei sale. Trist` ”uniune” post-
mortem!
Pagin` rea lizat` de
Antoan eta DA RIE

16
Modernitate [i tinere]e
O nou` imagine a Poli]iei
Aproape de un an de zile, Inspectoratul Poli]iei
Jude]ului Br`ila func]ioneaz` \ntr-un sediu nou. Aici,
spre slava lui Dumnezeu, s-au g`sit p#n` la urm`
resursele pentru finalizarea unuia dintre cele multe
[antiere de prin jude]e, aflate \n diverse stadii de con-
struc]ie, care mai de care mai departe de momentul
inaugur`rii. Dar asta este o alt` poveste, cu povara sa
de suferin]` pentru poli]i[tii rom#ni...
Noul sediu de la Br`ila este una dintre imaginile
noi ale Poli]iei zilelor noastre. Cl`direa modern`, cu
\nf`]i[are "civil`", "uman`", este pu]in asociat` de
c`tre br`ileni cu o institu]ie poli]ieneasc`. Mai de
grab` cu una care ofer` servicii. Spa]iile de primire a
publicului au "urcat milit`ria \n pod", ca s` facem o
aluzie la vechile practici. Poli]istul de la intrare pare un
recep]ioner care se str`duie[te s` \mplineasc`, repede,
dolean]ele celor veni]i cu diverse treburi la ei. Dac`
cineva are de a[teptat, poate face o "cur`" de informa]ii
de la avizierul de pe perete, poate sorbi un pahar de
ap` sau de cafea de la automatele special amplasate.
Dac` solicitantul are nevoie de o audien]` la con-
ducerea inspectoratului, el va fi primit \n ziua progra-
mat`, \ntr-un spa]iu amenajat modern, pe palierul "con-
ducerii". Acolo sunt mese, scaune, multe pliante
cuprinz#nd informa]ii referitoare la serviciile pe care
Poli]ia br`ilean` le ofer` locuitorilor zonei, cu posi-
bilit`]ile rapide de contact, Presa local`, respectiv
ziarul "Ancheta", [i presa I.G.P.R. - revista "Poli]ia
Rom#n`", se afl` la dispozi]ia celor interesa]i, f`r`
ostenta]ie, f`r` s` "supere" ochiul prin supralicitare.
Tot \n acest spa]iu este amplasat` o frumoas` cruce
cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black
POLI}IA ROMÂN~ POLI}IA ROMÂN~ 17
din lemn, la baza c`reia ard candele, momentan, \ntru
pomenirea fostului [ef al Serviciului de Ordine Pu -
blic`, disp`rut recent dintre cei vii - subcomisarul Cos-
tel {erban.
Aproape, cu inima [i fapta, de n`p`stui]ii sor]ii
|mpreun` cu agentul [ef Jenel {ogor, interimarul
purt`tor de cuv#nt al I.P.J., [i cu doamna subinspector
Constan]a Cristea, ofi]er de
analiz` [i sintez`, interimar
[i domnia sa pe probleme de
rela]ii publice, am f`cut un
tur al modernei loca]ii,
admir#nd, deopotriv`, spa -
]iile de primire a publicului,
birourile [i birotica, re]eaua
de calculatoare (m#ndria
poli]i[tilor), cu loarele f`r`
"parfum" cazon, moderna
sal` de mese, buc`t`ria, sala
de consiliu, dar [i oamenii,
mul]i tineri [i foarte tineri,
c`rora le po]i citi, cu
u[urin]`, \n ochi, pasiunea
pentru meseria aleas`.
Momentan, \n acest an de
\nv`]`m#nt, Br`ila are 40 de
elevi la {coala de Poli]ie
"Vasile Lasc`r" C#mpina. blicistic al Poli]iei Rom#ne, pleac`, zilnic, cuv#nt cu
"Cererea este foarte mare - mesaj de siguran]` pentru opinia public` br`ilean`.
ne spunea doamna Cristea. Pentru c` rezolvarea fiec`rui caz \n parte \nseamn` c`
Motiva]ia principal` a celor care vor s` sus]in` concurs un factor de risc a fost depistat [i anihilat, m`car pen-
de admitere la [colile de poli]ie se condenseaz` \ntr-o tru o vreme, datorit` profesionalismului oamenilor \n
Urmare fireasc` a solicit`rii domnului chestor prin- O zi mai târziu, în 21 aprilie, acestea au împ`r]it N-au fost uita]i, îns`, nici copiii Centrului de Plasa-
idee: <<noi tr`im \ntr-un ora[ cu probleme cipal Dan-Valentin F`tuloiu, inspectorul general al celor 40 de persoane sinistrate, cazate pân` la revenirea ment de pe [oseaua Buz`ului [i vârstnicii de la C`minul
[i trebuie s` ac]ion`m \n sensul elimin`rii Poli]iei Române, f`cut`, joi, 20 aprilie, cu prilejul întâl- apelor în matca fireasc` [i a vie]ii la normalitate, în Pensionarilor "Sfântul Nicolae", laolalt` 158 de
lor>>". nirii informale avut` cu echipa managerial` a Inspec- C`minul Cultural din comuna Berte[tii-de-Jos [i în n`p`stui]i ai sor]ii, care, cu ocazia Sfintelor S`rb`tori
Noul purt`tor de cuv#nt al I.P.J. Br`ila, toratului Jude]ean de Poli]ie, poli]i[tii br`ileni au dat Tab`ra Copiilor din Sta]iunea Lacu-S`rat, alimente [i Pascale, din fonduri în exclusivitate proprii, au primit
agentul [ef Jenel {ogor provine chiar din curs solicit`rii de a continua sus]inut campania de aju- p`turi procurate prin contribu]ia financiar` a lor [i a de la poli]i[tii br`ileni cozonaci, ou` ro[ii [i alte ali-
acest segment de tineri. A absolvit {coala torare material` [i moral` a concet`]enilor afecta]i de colegilor de la Inspectoratele de Poli]ie ale jude]elor mente.
de Agen]i de poli]ie "Vasile Lasc`r" la 19 ani furia apelor dezl`n]uite ale Dun`rii. Buz`u, Neam], Prahova [i Suceava. Constan]a CRISTEA
[i trei luni, \n prima promo]ie de poli]i[ti. A
trecut, profesional vorbind, pe la Ordine
Dincolo de ape, \ntr-o piramid` de suflete
Public`, la municipiu [i la jude].
|n sfera rela]iilor publice, a jurnalismu-
lui de fapt, a intrat \n 1996, fiind "remarcat,
atras [i injectat cu morbul de c`tre regreta -
tul colonel Virgil Popa, fost redactor [ef al
revistei Ancheta. {i, f`r` veste, au trecut...
10 ani. Timp \n care a absolvit facultatea, O lacrim` \n lumina crucii
s-a \nsurat [i a f`cut un b`ie]el, s-a contami-
nat iremediabil de scris, de jurnali[ti (este Furia Dun`rii s-a dezl`n]uit; înghite cu l`comie Zi [i noapte. Noapte [i zi. Ca o piramid` de
c`s`torit cu o jurnalist` din presa local`), de ceea ce uniform` de aici. Oameni afla]i permanent \n serviciul p`mântul acoperit cu iarb` firav`, copaci, stâlpi, case, suflete, oamenii au luptat cu înver[unare contra
\nseamn` comunicare. comunit`]ii locale. multe case… Înghite cu l`comie lacrimi, suspine, sper- naturii dezl`n]uite. Nu s-a plâns nimeni, de la
|mpreun` cu doamna Cristea, \ncearc`, \n interi- an]e, pove[ti adev`rate despre oameni adev`ra]i. soldat la comandant, de la consilierul comunal
matul momentan, s` men]in` \n limitele corectitudinii
rela]iile cu presa local`. Pentru care, se [tie, "o veste
P.S. Despre o anume În acest "decor", m-am aflat în misiune, timp de 6 la prefect, de la om la om…
zile, al`turi de colegii poli]i[ti din Inspectoratul de Ofi]erii [i agen]ii de poli]ie c`l`r`[eni, dislo-
bun` nu e o [tire!" A[a c`, trebuie s` impun`, pentru
comunitatea br`ilean`, ve[tile tot mai bune care pleac`
recunoa[tere Poli]ie al Jude]ului C`l`ra[i, care ac]ioneaz` în dispozi- ca]i în zonele inundate, au ac]ionat ca la carte,
tivele de ordine instituite în localit`]ile M`n`stirea, asigurând eficient ordinea [i lini[tea în
dinspre Poli]ie, prin serviciul poli]ienesc performant,
Imaginile cu noul chip al institu]iei jude]ene de Chiselet [i Span]ov. comunele respective, în cele 7 tabere amenajate
c`tre ea, spre a-i oferi elemente de siguran]` civic`.
M-am gândit mult dac` ceea ce am v`zut "pe viu" tre- pentru sinistra]i neînregistrându-se evenimente
Unde dac` nu \n acest spa]iu de comunicare poate poli]ie au fost realizate de c`tre agentul Constantin
evolua germenele spiritului I.P.A. - servicii prin priete- Condruz. Pe parcursul document`ri am vorbit cu
buie s` a[tern pe hârtie, dar puternic marcat de succe- deosebite. Într-o sear` a începutului de mai, în mijlocul oame-
nie? Doamna Cristea a fost "sedus`" [i de func]ia de t#n`rul criminalist despre o seam` de lucruri. Am siunea evenimentelor, de durerea oamenilor, de efortul De asemenea, ofi]erii psiholog [i sociolog din cadrul nilor din taberele de sinistra]i a venit pre[edintele ]`rii,
secretar al Asocia]iei Regiunea Br`ila. Ca peste tot \n descoperit o mare pasiune pentru aceast` meserie, uria[ al poli]i[tilor, militarilor, jandarmilor, localnicilor inspectoratului au consiliat mii de localnici, i-au încura- care, prin cuvintele adresate, i-a încurajat [i le-a oferit
inspectorat, [i aici este un nou pre[edinte, comisarul argumentat` de o sete de cunoa[tere [i de ac]iune [i autorit`]ilor în a diminua efectele apelor învolburate, jat [i ajutat. speran]a în mai bine.
Eugen Ionu] Rusu, [eful Serviciului Comunica]ii [i impresionant`. Intrigat`, l-am luat la rost: "De ce nu-]i am considerat c` am datoria moral` de a l`sa condeiul M-am al`turat acestora [i, deseori, discutam cu L-am informat pe pre[edinte în leg`tur` cu eforturile
Informatic`. Noua echip`, vrea s` m`reasc` num`rul continui studiile?..." Cei de fa]` m-au privit cu în voie s` br`zdeze albul colii de hârtie cu gândurile [i localnicii lovi]i de soart`, caza]i acum în corturi. Am poli]iei în asigurarea ordinii în comunele inundate,
membrilor - \n prezent de 350 - pun#nd \n aten]ie un \ng`duin]`, cu st#njeneal`. Cu greu am intrat, ca s` zic aprecierile care au f`cut din sensibilitatea mea o lumin` ascultat, printre suspine [i lacrimi, ce ne povesteau demersurile noastre de a-i ajuta pe oamenii afla]i în
proiect de activit`]i atractive, care ar determina "pri- a[a, \n "meandrele concretului". Pe scurt, \n aceste continu`… oamenii, încercând cu în]elepciune ca în cuvinte pu]ine necaz [i pentru toate acestea, am primit felicit`ri, dar [i
etenia" [i colegialitatea, dorin]a de a se [i distra \mpre- r#nduri a[ milita pentru simplificarea procesului de Dun`rea, f`r` de mil`, a acoperit numai în cele trei s` cuprind` tr`irile [i destinul fiec`ruia. Am citit pe chip- recomandarea de a fi mereu aproape, îndeosebi de
un`, dup` ce, \mpreun`, \ncheie munca. avansare acolo unde performan]ele o impun, pentru
localit`]i peste 676 case, din care 249 s-au pr`bu[it, ul lor dorin]a de a lupta cu amarul, cu soarta nefast`. Am b`trâni, a c`ror suferin]` este mult mai mare.
Au \nceput cu ceva \ntreceri sportive. De pild`, \n "captarea" profesioni[tilor, pentru g`sirea
peste 4000 de oameni r`mânând f`r` agoniseala de o v`zut demnitate [i speran]`; nu voi uita niciodat` chip- Seara aceea, al`turi de colegi, a fost marcat` de sat-
noiembrie anul trecut, au desf`[urat, \mpreun` cu modalit`]ilor de a ne p`stra speciali[tii. Care se con-
via]`. ul unei b`trâne de 84 de ani, "cazat`" într-unul dintre isfac]ia lucrului bine cl`dit, de sim]ul datoriei împlinite.
C.N.P. Br`ila [i Funda]ia Ancheta, dup` 10 ani de inac- struiesc cu greu, pentru c` o fac ei \n[i[i, aceia care
\n]eleg c` preg`tirea profesional` (ca [i fizic`, de alt- Cumplit. În noapte, se auzea l`tratul disperat al corturile taberei de la M`n`stirea, care, atunci când Peste corturi s-a l`sat lini[tea. Mirosea a flori de lili-
tivitate, un concurs de karate do. câinilor, acoperi[urile caselor plesc`ind sinistru pe luci- lumea se înghesuia la coad` pentru a primi ajutoare, ac… Dar nu era o noapte obi[nuit`…
De 8 martie au ini]iat o s`rb`toare a doamnelor. Au fel) este un demers personal, care cere pasiune, timp, ul apei, motoarele încinse ale utilajelor care c`rau nisip tr`gea prelata cortului de la intrare, afirmând c` îi este Poli]i[tii, jandarmii, armata, autorit`]ile aveau înc`
continuat cu ac]iuni umanitare, at#t \n sprijinul copiilor sacrificii... Mi s-a p`rut c` am v`zut \n agentul Condruz [i p`mânt, glasurile sutelor de oameni care munceau la ru[ine s` întind` mâna…Demnitatea b`trânei m-a multe de f`cut: pentru ei, lupta cu natura continu`…
de la Centrul de plasament nr. 4 din Br`ila, c#t [i \n un astfel de profesionist...
în`l]area digurilor de ap`rare. dezarmat pur [i simplu, iar cuvintele pentru explica]ii [i Dincolo de ape, r`sun` speran]a, credin]a în Dum-
sprijinul colegilor afla]i \n momente de cump`n`.
Am înv`]at înc` o dat`, c` lupta cu disperarea, contra îmb`rb`tare le-am g`sit greu. nezeu, solidaritatea, demnitatea, omenia, pentru c` din-
Dinspre spa]iul de comunicare unde se pl`m`de[te
[i se coace revista "Ancheta", una dintre cele mai In a B ~ L A N cronometru, fa]` de ceva care-]i este potrivnic, te îndâr- Oare câ]i dintre noi, în astfel de momente nefericite, colo de pe se afl` o piramid` de suflete.
"v#rstnice" [i mai actuale publica]ii din arealul pu - F o t o : Co n s t a n t i n CO N D R U Z je[te [i mai mult, te face s`-]i mobilizezi toat` energia [i avem puterea [i în]elepciunea de a în]elege cum se
chiar te minunezi de unde atâta for]`. cuvine sensul demnit`]ii ? Mihai PRUTEANU
 cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black

18 POLI}IA ROMÂN~ POLI}IA ROMÂN~ 19

Experien]e avansate
! Experien]e avansate
! Experien]e avansate
O echip` de sufleti[ti

OTOGRAMA - URMA CELUI CARE ASCULT~

Sp`rg`tori ag`]a]i
de... urechi
Poli]ia {tiin]ific` din Santander a
dezvoltat o tehnic` “revolu]ionar`,”
copiat` rapid de alte comisariate de
poli]ie din Europa, pentru a-i
demasca pe sp`rg`torii de
locuin]e. Unii ho]i sunt at#t de
pruden]i \nc#t nu las` la locul
faptei nici o amprent`. |n lipsa
acesteia, poli]i[tii \i aga]` de...
urechi. Altfel zis, prin otogram`.
Termenul este un neologism
asimilat, prompt, de poli]i[tii din
Santander pentru a defini urma pe
care o las` un individ, atunci, c#nd
\[i lipe[te urechea de u[a unei
locuin]e pentru a “\nregistra”
mi[c`rile dinl`untru [i a [ti dac`
locatarii sunt acas`. O astfel de
“pecete” poate fi prelevat` [i de pe
chiulata unei arme de foc. Dac` “ipochi-
menul” compare \n fa]a Cur]ii de
Justi]ie pentru a r`spunde unei acuza]ii
de furt, el poate fi \nh`]at dup` urma
urechii \ntip`rit` pe u[a casei victimei,
otograma constituind un mijloc valid de
prob`. Recent, \n Santander un ho]
notoriu a fost condamnat \n baza
otogramei. Urma \n discu]ie reproduce
mai mult sau mai pu]in fidel conturul
urechii, este foarte deosebit` de impre-
siunile digitale, dar nu mai pu]in singu-
lar`. Guillermo Roser-
warne, [ef de grup de
lucru \n cadrul Brig`zii de
Poli]ie {tiin]ific` din San-
tander, afirm` c` petrece
mult timp studiind articole
\n care apare cuv#ntul
“otogram`”. Pled#nd con-
ving`tor, el a reu[it s`-i
determine pe reprezen-
tan]ii Academiei Regale
Spaniole s` accepte [i s`
recunoasc` defini]ia care
\i place cel mai mult:
“urma celui care ascult`”.
|mpreun` cu al]i criminali[ti coopta]i
\ntr-un task force, el a reu[it s` rezolve
o succesiune de furturi folosind “urma
de ureche” prelevat`, printr-o tehnic`
special`, de pe u[a unei locuin]e din
Paseo de Preda. Important este faptul
c` Tribunalul a validat aceast` prac-
tic` nou` de identificare
sp`rg`torilor. “Din c#te se [tie, nu
exist` dou` lucruri identice. Nici
m`car \ntr-o p`dure nu g`se[ti dou`
|n proximitatea semenilor cu probleme
frunze egale. Cu at#t mai pu]in dou` ure-
chi identice. Pe aceasta ne baz`m noi
criminali[tii” - a argumentat Rosen-
ware. Specialistul din Santander mai
afirm` c` otogramele furnizeaz` mai
mult` informa]ie dec#t o urm` dactilar`.
}in#nd s` i se respecte [i s` i se
a recunoasc` “patentul”, Rosenware a
refuzat s` dea mai multe detalii \n public
despre modul \n care se caut` [i se iden-
tific` impresiunile auriculare.
Ti n e r i p e n tr u ti n e r i
Sc`derea cu 19 % a infrac]iunilor stradale, în municipiul Câmpina, din
jude]ul Prahova, constituie, într-o semnificativ` m`sur`, rezultatul firesc al efor-
tului constant al poli]i[tilor de a cre[te gradul de siguran]` al cet`]eanului [i,
totodat`, de a-[i construi o imagine institu]ional` care s` degaje un sentiment Proximitate din municipiu a organizat,
de încredere din partea popula]iei. Iar când acestor elemente li se adaug` [i pri- în baza Programului "Copilul [i
ceperea managerial` a domnului subcomisar Gheorghe Vl`sceanu, adjunctul Legea", o miniexcursie
[efului Poli]iei municipale, de a strânge în jurul s`u tineri devota]i la Casa memorial`
[i cu aptitudini pentru meseria de poli]ist, de a-[i închega o echip` "Iulia Hasdeu". Bene-
pe cinste, atunci sunt u[or de în]eles starea de spirit [i pre- ficiarii-elevi de la
ocup`rile lucr`torilor din aceast` unitate poli]ieneasc`. Aici, în [coala General` nr. 3
acest col] de ]ar` de o rar` frumuse]e, oamenii legii, împreun` cu Voila.
partenerii lor din societatea civil`, împrumut`, parc`, ceva din
Ac]iunea a fost
armonia locului ce îi determin` s` gândeasc` [i s` munceasc` pe
posibil`, dup` cum îmi
coordonatele binelui comun. spune domnul sub-
Se vede acest lucru înc` de la intrarea în institu]ie, la parter, comisar Gheorghe Vl`s-
unde au fost organizate spa]ii moderne, primitoare, destinate ceanu, cu sprijinul
"Rela]iilor cu Publicul" [i Poli]iei de Proximitate. Dar, cum domnului Horia Ti -
spuneam, la Poli]ia municipiului Câmpina, dincolo de fapte, seanu, primarul mu -
oamenii constituie un capital de o incontestabil` valoare. nicipiului, al doamnei
Jenica Tabacu, mu -
zeograf coordonator al
Casei memoriale, [i al
stradale, rela]ii interpersonale,
respectul de sine etc.>>
domnului Ion Papuc,
administrator al unei
De asemenea, unele dintre firme de transport.

Estetic` [i sensibilitate \n revistele de poli]ie

Umbl#nd cu “papuci de fier” prin proceseaz` datele privind fenomenul
lumea virtual`, am descoperit, \n violen]`. Prezentarea faptelor se face,
\ndep`rtata [i, totu[i, at#t de apropi- mai mereu, \n cheie fic]ional`, cu oare-
ata Americ` de Sud (spunem apropi- care inten]ie hiperbolizant`, con-
at`, g#ndind \n viziune global`!), stat#ndu-se o “suprasarcin`” discursiv`
studiul titrat ”Sensibilitate [i este- [i vizual`. Cercet`toarea vizeaz` trei
tic` \n revistele de poli]ie”, semnat arealuri. |n primul r#nd, realizeaz` un
de Flavia Vilker, reputat cercet`tor profil istoric \n care \ncadreaz` obiec-
la Institutul de Investigare “Gino tul de studiu. |n ordine secund`, pro-
Germani”, pendinte de Facultatea cedeaz` la analiza semiotic` a textelor
de {tiin]e Sociale din capitala [i, \n sf#r[it, descrie estetica un pic
Argentinei. Autoarea investigheaz` baroc`, grotesc`, adaptat` frecvent la
caracterul [i mijloacele estetice [i gustul cititorului mediu. Cercet`toarea
discursive prin care revistele de relev` conving`tor rela]ia [i
poli]ie de circula]ie \n Buenos Aires condi]ion`rile reciproce dintre estetic`
De pild`, a g e n t u l [ e f a d j u n c t E l i a d e aceste lec]ii s-au purtat [i cu
V`c` rescu, din cadrul Poli]iei de proximitate,
p`rin]ii. Temele au beneficiat [i
absolvent al Academiei de Poli]ie "Al.I.Cuza", de videoproiec]ia unor cazuri din
promo]ia 2004, demonstreaz` o remarcabil`
[i un anume tip de sensibilitate social` [i de con- realitate".
struc]ie politic`. |n acest sens, nu lipse[te analiza Agentul [ef adjunct
rela]iei dintre natur`, lege [i moral`, ale c`rei com- V`c`rescu ne-a mai spus c`, la
bina]ii (foarte diverse!) sunt conforme cu diferite invita]ia conducerii liceelor,
“imaginarii” colective privind lumea crimei. Flavia poli]i[tii de proximitate au par-
Vilker vorbe[te, pe spa]ii largi, despre protagonis- ticipat la manifest`ri ocazionate
mul corpului care suport` violen]a, acesta ap`r#nd, de desf`[urarea "Balului
frecvent, \n articolele publicate \n revistele poli]iei. Bobocilor", la Grupul [colar
|n accep]ia ei, este vorba despre un corp “deteritori- Industrial Construc]ii de
alizat” prin exerci]iul violen]ei. Recuren]a imag-
Ma[ini, Colegiul Na]ional Nico-
inilor corporale suger#nd trauma [i supliciul actual- lae Grigorescu, Grupul [colar
izeaz` un mod de cunoa[tere care solicit` aten]ia
Industrial Petrol, Grupul [colar
asupra detaliilor [i treze[te \n cititor nevoia de
Industrial Energetic, condu -
reac]ie prompt` [i de atitudine \mpotriva agreso-
cerea acestor unit`]i expri -
rilor.
m#ndu-[i mul]umirea pentru
sprijinul acordat.
Tot la capitolul ini]iative se
"Acest demers -
adaug` adjunctul [efu-
lui Poli]iei municipiului-
se încadreaz` într-un program mai amplu prin
intermediul c`ruia se dore[te apropierea
Poli]iei fa]` de aceast` categorie de persoane,
disciplinizarea elevilor [i cre[terea încrederii în
institu]ia noastr`.To]i ace[ti elevi, care au mers
în excursie, figurau în eviden]e ca minori pro-
blem`, de asemenea, provin din familii cu veni-
turi modeste, fiind, în majoritate, de etnie
rrom`. La sfâr[itul anului trecut, ei le-au promis
poli]i[tilor c` vor respecta programul orar [i c`
nu vor mai produce tulbur`ri ale programului
educa]ional.
Întrucât ace[tia [i-au respectat angajamentul
asumat, de comun acord cu conducerea [colii,
s-au demarat astfel de ac]iuni, pentru a-i r`spl`ti
pe elevi [i, în acela[i timp, a-i apropia de noi,

„Modus operandi” uimitor

Parfumul - o arm`
subtil` \n m#na
t#lharilor
Destui infractori cu “[taif” se feresc s`
foloseasc` violen]a pentru a - [i atinge sco-
purile delictuale. {i, culmea tupeului, unii din-
tre ace[tia tr#mbi]eaz` principii etice. O
band` de columbieni ingenio[i folosea drept
arm`...parfumul! {i, de[i acesta poate p`rea
mai pu]in eficient dec#t pistolul sau cu]itul,
t#lharii au reu[it s`-i lase ”v`duvi” de bunurile
personale pe numero[i creduli. Un mod de
operare mai simplu nici c` poate fi imaginat.
Atacatorii, un b`rbat [i o femeie, \mbr`ca]i
“ultimul r`cnet” al elegan]ei, pentru a nu trezi
suspiciuni, se apropie de c#te un “singuratic”,
\n marile centre comerciale sau \n cine-
matografe. Cu un limbaj diplomatic \i explic`:
”suntem \n plin` campanie promo]ional`” [i \i
ofer` un e[antion de parfum. Solitariul naiv se
gr`be[te s` inspire aroma \mbietoare, dar
cade, fulger`tor, la sol. Cauza?! |n flaconul
promo]ional nu se afl` parfum, ci o substan]`
cu puternic efect narcotic, asem`n`toare cu
eterul. Victima \[i pierde cuno[tin]a, iar
t#lharii speculeaz` momentul, fur#ndu-i tot
ceea ce pot: portmoneu, bijuterii, telefon
mobil, haina din piele sau chiar pantofii...
O cea[c` cu clor
aruncat` \n
ochii victimelor
Adev`rat` “amazoan`” \m-
br`cat` \n costum de camuflaj,
americanca Pamela S. a comis,
\ntr-o singur` lun`, trei atacuri
cu clor. Teatrul ostilit`]ilor - San
Antonio (Texas, SUA). “Femeia
formidabil`” a intrat \ntr-un
magazin de animale, \narmat`
doar cu... o cea[c` plin` cu clor.
|n doi timpi [i trei mi[c`ri, s-a
apropiat de unul dintre
v#nz`tori, spun#ndu-i c` vrea s`
cumpere o pisic`, apoi, i - a stri-
gat cu voce grav` c` are un pis-
tol [i i-a aruncat clorul \n ochi.
La fel a f`cut [i cu cel de-al
doilea v#nz`tor. Profit#nd de
deruta v#nz`torilor ( ]ip#nd de
durere, ace[tia [i-au acoperit
brusc fa]a cu m#inile!), ataca-
toarea i-a \mpins cu for]a \n
cu[tile libere ale animalelor [i i-a
\ncuiat acolo. A luat, apoi, to]i
banii din casa de marcaj [i doi
c`]elu[i, dup` care s-a \ndep`rtat
r#z#nd \n hohote. Vesela [i origi-
nala infractoare a mizat (spun
poli]i[tii) pe sprijinul unui com-
plice, care o a[tepta cu ma[ina,
afar`, \n fa]a magazinului. |ntr-un
alt shop, Pamela S. a fluturat un
cu]it pe sub ochii uimi]i ai ”oame-
nilor casei” [i a furat toate
\ncas`rile zilnice .
Pagin` realizat`
de Antoaneta DARIE
capacitate de ac]iune atunci când miza muncii
sale este educarea tinerei genera]ii în spiritul
nonviolen]ei.
"Pe raza municipiului Câmpina, func -
]ioneaz` 10 unit`]i [colare - ne spune agentul
[ef adjunct Eliade V`c`rescu. Având \n vedere
recrudescen]a fenomenului de tulburare a pro-
cesului educa]ional la nivel na]ional [i trendul
ascendent al mediatiz`rii unor astfel de
evenimente, pe aceast` linie, lucr`torii din
cadrul compartimentului au desf`[urat acti -
vit`]i concertate pentru contracararea
faptelor grave de indisciplin` intra[colar`,
precum [i pentru men]inerea unei leg`turi
c#t mai strânse cu factorii decizionali ai
unit`]ilor de \nv`]`m#nt. |n acest sens s-au
\ncheiat, cu unit`]ile de \nv`]`m#nt, partene -
riate de colaborare intitulate <<Parteneriat
Ed u ca]ional, Copilul [i Legea>>, \n strâns`
concordan]` cu obiectivele stabilite la nivelul
I.P.J. Prahova.
|mpreun` cu reprezentan]ii Asocia]iei pentru
S`n`tate, Educa]ie [i Familie au fost organizate
[i desf`[urate lec]ii deschise, \n marea lor
majoritate la licee, având scop preventiv atât din
punct de vedere victimal, c#t [i antisocial. S-au
punctat teme cum ar fi: <<prevenirea consumu-
lui de droguri, prevenirea infrac]iunilor
\ncadreaz` [i prezen]a
poli]i[tilor de proximitate, la
invita]ia pre[edintelui Clubului
Sportiv AIKO C#mpina (club sportiv de arte
mar]iale [i box, având circa 300 de cursan]i,
club care organizeaz` anual un Open Interna-
tional la care anul trecut au participat reprezen-
tan]i din 16 ]`ri), la o lec]ie deschis` la care au
asistat copii [i p`rin]i.
De comun acord cu unit`]ile de \nv`]`m#nt,
din luna martie, \n fiecare [coal`, au ap`rut cutii
po[tale cu inscrip]ia Poli]ia de Proximitate,
unde to]i membrii institu]iei [colare (elev, pro-
fesor, dar [i p`rin]i) s` poat` depune dolean]ele
sau propunerile lor pe aceast` linie.
De la Poli]ia municipal` am aflat c` Poli]ia de
proximitate func]ioneaz` pe dou` schimburi,
astfel \nc#t s` se poat` asigura siguran]a
elevilor, atât la intrarea c#t [i la ie[irea de la
cursuri, av#ndu-se \n vedere atât spa]iul din
cadrul institu]iilor de \nv`]`m#nt, c#t [i spa]iul
extra[colar, unde pot ap`rea diferite probleme.
C u f ap t a ap ro ap e
de com uni ta te
Cu inima deschis` [i cu mintea îndreptat`
spre siguran]a [i lini[tea comunit`]ii, în gene-
ral, [i a copiilor [i tinerilor, în special, Poli]ia de
poli]i[tii.
Cu sprijinul institu]iilor publice [i neguver-
namentale din municipiu, vom continua astfel
de ac]iuni."
I nv es ti ]i e de î ncre de re
Cazul Angelei, elev` la un liceu din Câmina,
este cutremur`tor. Adolescenta, h`ituit` de
p`rin]i [i supus` unui tratament traumatizant,
mai ales de c`tre tat`l vitreg, pe numele s`u
Preda Virgil, a fugit de la domiciliul ei din
ora[ul Sinaia. Profesoara fetei, doamna Maria
Manta, le-a spus poli]i[tilor de proximitate c`
Angela are curajul s`-[i spun` povestea de via]`
[i s` le cear` ajutorul doar oamenilor legii. A[a
s-a [i \nt#mplat. Dup` cum le-a m`rturisit aces-
tora, t#n`ra ajunsese în strad`, dat` afar` din
cas` chiar de c`tre mama ei. Disperat` [i sin-
gur`, ea a g`sit, undeva, în apropierea blocului,
o barac` unde a dormit peste noapte.
Poli]i[tii de proximitate de la Câmpina [i din
Sinaia au colaborat, implicându-se, cu pasiune,
în rezolvarea cazului. În urma cercet`rilor efec-
tuate, Direc]ia General` pentru Protec]ia
Minorului Prahova-Serviciul Urgen]e a dispus
internarea Angelei la Centrul de Primire al
Copiilor Abuza]i, Poli]ia ora[ului Sinaia conti-
nuându-[i demersurile specifice în astfel de
situa]ii.
L e n a M IT R O I
 cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black

20 POLI}IA ROMÂN~ POLI}IA ROMÂN~ 21

Repere practice în activitatea Poli]iei privind Ambasadori \n uniform`

Negocierea situa]iilor de criz` Poli]ist... excep]ional

Negocierea în situa]ii de criz`
reprezint` un instrument extrem de
important în activitatea Poli]iei.
Rezolvarea reu[it` a cazurilor de lu`ri de
ostatici, de baricad`ri, tentative suicidare
[i r`piri în întreaga lume demonstreaz`
valoarea sa. Dezvoltat` de-a lungul ultim-
ilor 25 de ani, negocierea a salvat vie]ile
multor poli]i[ti, ostatici [i subiec]i care
amenin]au cu suicidul. Cazurile reu[ite ca
[i cele care au dus la pierderi umane au
ar`tat necesitatea unei selec]ii [i form`ri
adecvate a membrilor echipei de
negociere în situa]ii de criz`. Anumite de-
prinderi [i cuno[tin]e fac ca negocierile
s` fie reu[ite, iar rezolv`rile s` fie pa[nice
într-un timp mai scurt. În zilele noastre, la
Comisarul Sorin Bucur, absolvent al Politehnicii, a fost locale, negocierea [i medierea conflictelor interetnice, at#t
nilor trebuie s`-[i asume responsabili- includ` scenarii de criz` simulate prin personalitate proprie. Procesul de
\ncadrat \n 1993 la Poli]ia Buz`u, \n Serviciul economic, pe planul autorit`]ii Poli]iei locale c#t [i \n cel al societ`]ii
tatea final` pentru fiecare aspect al mijloace diferite. negociere poate fi influen]at de mul]i fac-
unde a lucrat p#n` \n anul 2002. |ntre anii 2002 [i 2004 [i-a civile, \nso]irea refugia]ilor [i a persoanelor dislocate,
reac]iilor for]elor de ordine. tori dup` cum urmeaz`:
desf`[urat activitatea la Serviciul Ordine Public` - Poli]ia supravegherea respect`rii drepturilor omului de c`tre
Pentru ca asemenea ac]iuni coordo- Tipuri de incidente Comunitar`. |n perioada 2004 - 2005 a activat la Autoritatea poli]i[ti pe timpul desf`[ur`rii activit`]ilor curente. De
nate s` fie reu[ite, fiecare component` Personal nepreg`tit. Ade- pentru Str`ini. |n prezent, domnia sa lucreaz` \n cadrul asemenea, a participat la desf`[urarea primelor procese
trebuie s` în]eleag` clar func]ionarea sea, circumstan]ele \i for]eaz` pe primii
Cele mai multe echipe de Direc]iei de Integrare European`, Programe [i Cooperare intentate trafican]ilor de carne vie, \n special femei, ale c`ror
celeilalte. De aceea se impune a se clarifi- ofi]eri sosi]i la fa]a locului s` ini]ieze câte-
negociere grupeaz` incidentele în trei Interna]ional` din I.G.P.R. victime au fost persoane de cet`]enie rom#n`.
ca rolul negociatorului pentru con- va tipuri de negocieri cu subiectul. Dac`
mari categorii: lu`rile de ostatici, bari- Fiind absolvent al primului curs de monitori ONU din Ca urmare a rezultatelor deosebite ob]inute \n prima
duc`torul misiunii, indiferent de grad, în se constat` c` rezolvarea nu este imediat`
cad`rile [i tentativele suicidare. anul 1997, comisarul Sorin Bucur a fost selec]ionat \ntre misiune ONU la care au participat poli]i[ti rom#ni, comi-
incidentele critice cu ostatici sau \n altele trebuie s` opreasc` negocierea [i s` primii zece poli]i[ti rom#ni participan]i, \ncep#nd cu iulie sarul Sorin Bucur a fost selec]ionat pentru misiunea din
de acela[i tip. Con- solicite negociatori specializa]i.
1998, la misiunea de men]inere a p`cii \n Bosnia - Herze- Kosovo. Pe parcursul a 18 luni, a fost, ini]ial, membru al parte la instruirea primelor promo]ii de poli]i[ti recruta]i din
duc`torii misiu- Multe tragedii au demonstrat c`
govina (UNMIBH). Pe timpul desf`[ur`rii acesteia, a ocupat echipelor de cercetare - patrulare, calit`]ile sale reco- r#ndul popula]iei locale.
nilor vor evita negocierile nu ar fi trebuit ini]iate.
diverse func]ii \n conducerea sec]iei de poli]ie civil` a mand#ndu-l pentru a fi cooptat \n echipele manageriale ale La sf#r[itul fiec`rei misiuni, comisarul Sorin Bucur a
întârzierile care se Un start prost din partea unor per-
Na]iunilor Unite, cum ar fi: consilier al Poli]iei locale, ofi]er sec]iilor de poli]ie \n care a lucrat. |n ultimele zece luni, a fost recompensat cu medalii ONU, fiind apreciat cu califica-
produc atunci când soane bine inten]ionate, dar
pentru Drepturile Omului, ofi]er de administra]ie [i resurse fost numit la Serviciul Resurse Umane al Regiunii Pri[tina, tivul "Outstanding" - "Excep]ional".
negociatorii tre- nepreg`tite, poate avea efecte nega-
umane. unde a avut ca atribu]ie principal` rotirea cadrelor, \n urma
buie s` opreasc` [i tive pentru întregul proces. Pe scurt,
Principalele atribu]ii au constat \n monitorizarea Poli]iei unor procese de analiz` [i selec]ionare. Totodat`, a luat Marius TOMA
s`-[i explice sau personalul care nu este format în
justifice cursul ac- negociere nu ar trebui s` o fac`.
]iunii pe care îl

„Mesaj pentru Europa“ -

inten]ioneaz`. În
nivel global negocierea în situa]ii de criz`
ultima vreme nego-
constituie o disciplin` bine definit` în
ciatorii au devenit
activitatea Poli]iei.
foarte activi da -
Incidentele ce implic` baricadarea
torit` reputa]iei
subiec]ilor, luarea de ostatici sau per-
câ[tigate în rezol-
soane care amenin]` cu suicidul
reprezint` momente de cump`n` [i cu o
varea, prin mijloace
pa[nice, a dife -
mare înc`rc`tur` stresant` pentru per-
ritelor tipuri de
sonalul implicat. Ofi]erii care ajung primii
incidente critice.
la locul evenimentului trebuie s` evalueze
De[i se pare c` negociatorii [i
repede ansamblul situa]iei, s` ia m`suri
echipele de interven]ie au scopuri opuse
pentru a securiza arealul, s` evalueze
în timpul unei crize, nimic nu poate fi mai
gradul de amenin]are a ostaticilor [i
departe de adev`r. Societatea solicit`,
trec`torilor [i s` solicite unit`]i supli-
celor care aplic` legea, epuizarea tuturor
mentare adecvate. Negociatorii pentru
mijloacelor disponibile \nainte de
situa]ii de criz` trebuie s` stabileasc`
lansarea unui rezolv`ri tactice a inciden-
contactul cu subiec]ii, s` identifice
tului. Dac` aceste mijloace se dovedesc
cererile lor [i s` le rezolve solicit`rile ten-
inutile, atunci trecerea de la negociere la
sionate [i adesea schimb`toare f`r`
atac trebuie s` fie lin`. Pentru a
pierderi de vie]i omene[ti. Echipele de
îmbun`t`]i cooperarea, negociatorii [i
interven]ie trebuie s` fie preg`tite s` neu-
personalul din echipele de interven]ie tre-
tralizeze subiec]ii prin schimbarea
buie s` se antreneze împreun`. Aceste
metodelor tactice. Conduc`torii misiu-
[edin]e de antrenament trebuie s`
Rezolvarea pe cale pa[nic` a unei situa]ii
de baricadare este la fel de important`
pentru negociatori ca [i rezolvarea unui
incident ce implic` o persoan` ce
amenin]` s` sar` de pe pod sau o luare
de ostatici prezentat` în mijloacele de
pres`.
Procesul de
negociere
În negociere nu exist` reguli general
valabile întrucât fiecare incident cap`t` o
Timpul. Cel mai important aliat
al negociatorului în toate situa]iile
este timpul. Conduc`torii misiunii
expresie a modului de a gândi
nu ar trebui s` gr`beasc` nimic pân`
când pierderea de vie]i nu pare s` fie
iminent`. De[i se pare c` nu se
întâmpl` nimic pentru c` suspectul
[i sim]i al românilor
nu negociaz`, nu este a[a. În aceste
momente de t`cere multe lucruri se De "Ziua Europei", Ministerul Integr`rii Europene a organizat în parteneriat cu Prim`ria Municipiu-
pot întâmpla [i pot duce la o rezolvare lui Bucure[ti, prin ARCUB, evenimentul special numit "Mesaj pentru Europa." Acesta a fost o expresie
pa[nic`. Negociatorii se refer` la aceste peremptorie a modului de a sim]i [i gândi al românilor cu 200 de zile înaintea ader`rii României la Uniunea
momente de t`cere ca „inactivitate European`. Pe durata întregii Zile a Europei, institu]ii ale Administra]iei publice centrale [i locale, universit`]i
dinamic`". Cu cât trece mai mult timp
[i institu]ii publice au fost decorate cu mash-uri (bannere semitransparente de mari dimensiuni), cu mesaje
f`r` ca persoanele implicate s` fie r`nite,
adresate Europei de c`tre cet`]enii României, prin intermediul site-ului Ministerului Integr`rii Europene.
cu atât negociatorii realizeaz` progrese.
|ntre pasajul "Universit`]ii" [i Hotelul Intercontinental a fost amplasat un panou de 20 metri lungime pe care românii [i-au scris propriul
Trecerea timpului lucreaz` pentru
mesaj c`tre Europa. Cele mai orginale dintre "însemn`rile" lor de suflet scrise pe panou sau venite din ]ar` pe site-ul Ministerului Inte-
poli]i[ti [i rezolvarea este din ce \n ce mai
gr`rii Europene vor fi selectate [i traduse pe un CD, iar acesta va fi transmis c`tre observatorii României la Parlamentul European,
aproape. Conduc`torii misiunilor trebuie
ambasadorii statelor membre ale U.E. în România, ambasadele României în statele membre, comisarii [i parlamentarii europeni, mass-media interna]ionale. Toate ac]iunile
s` re]in` c` r`bdarea este o virtute.
s-au subsumat unui impresionant efort de promovare a percep]iei românilor asupra viitorului lor european. |n aceea[i zi, în Pia]a Universit`]ii a avut loc un concert la care
au participat trupa "Pontice", "Ro Mania", "Phoenix", Loredana [i taraful "Agurida".
Mari o Dani el DR AC INSC HI
Antoaneta DARIE
(va urma)

Buletin de Bucure[ti în variant` iranian`

Cu toate c` recursese la ultima posibili-
tate de a r`mâne în România, în spe]`
disperat o alt` so]ie care s`-i asigure [ederea
în România. Despre aceasta din urm`, Jabadi
spunea: „c`s`toria care a avut drept temei
speran]a noastr` sincer` de a ne întemeia un
c`min" s-a finalizat dup` numai un an „din
vina geloziei so]iei".
„Nu am [tiut c` încalc legea, c`s`torindu-
m` cu Mariana - declara str`inul ofi]erilor de
interviu de la Autoritatea pentru Str`ini în
s` stabileasc` dac` o c`s`torie este de conve-
nien]`, subrogându-se în mod neconsti-
tu]ional puterii judec`tore[ti".
În ceea ce prive[te acordarea unui drept
de [edere în baza mariajului, legile ApS sunt
clare: „c`s`toria de convenien]` reprezint`
acea leg`tur` încheiat` cu singurul scop de a
eluda condi]iile de intrare [i [edere a
str`inilor [i de a ob]ine dreptul de [edere pe
teritoriul României". Deci simpla încheiere a
acesteia, chiar dac` este valabil` din punct de
vedere legal, nu confer` str`inului drept de

„Fete[tiul \n lupta cu apele!“ - expozi]ie fotografic`

c`s`toria, Autoritatea pentru Str`ini i-a
respins cererea, dându-i verdictul „c`s`torie
de convenien]`" [i p`r`sirea teritoriului ]`rii
noastre.
Revolta iranianului B. N. Jabadi a ajuns
pân` la Curtea Constitu]ional`. Acolo i s-a
plâns c` institu]ia l-a nedrept`]it. La data de 14
martie 2006, judec`torii au respins excep]ia
de neconstitu]ionalitate, explicându-i pe
îndelete acestuia c` nu este suficient s` se
c`s`toreasc` pentru a nu mai pleca din Româ-
nia [i c` Autoritatea pentru Str`ini nu a f`cut
altceva decât s` previn` efectele încheierii
unor astfel de c`s`torii.
În fapt, „povestea" a început la data de 30
martie 2005, când iranianul a depus plângere
împotriva Dispozi]iei de p`r`sire a teritoriului
României. De atunci [i pân` în prezent, a
„b`tut" la toate u[ile tribunalelor, cu speran]a
de-a r`mâne în ]ar`.
B. N. Jabadi, de 47 de ani, a venit în Româ-
nia în 1990. La scurt timp, s-a c`s`torit cu o
românc`, „din dragoste" poveste[te el. Au
\mpreun` o feti]`, ast`zi în vârst` de 14 ani.
Dup` aproape zece ani de convie]uire, cei doi
au divor]at. Iranianul s-a rec`s`torit, în anul
2001, tot cu o românc`, iar în 2002 î[i c`uta
momentul în care a venit s`-[i prelungeasc`
[ederea. C`s`toria a fost de form`. Când am
divor]at de Doina, i-am spus Marianei c` am
probleme [i am întrebat-o dac` vrea s` se
c`s`toreasc` cu mine. Ea a în]eles situa]ia,
[tia c` am un copil [i ea avea trei copii. A
în]eles c` vreau s` r`mân în România pentru
copil. I-am spus c` nu pot avea rela]ii sexuale
cu ea, iar ea a spus c` nu o intereseaz` corpul
meu. Venea în fiecare lun` la mine [i m` ajuta
la cur`]enie. Nu tr`im [i nu locuim împreun`
[i nu am locuit împreun` niciodat`. Am
încheiat aceast` c`s`torie s` pot r`mâne în
România".
Dup` toate aceste declara]ii, str`inul s-a
ar`tat surprins c` s-a emis asupra sa o Dis-
pozi]ie de P`r`sire a Teritoriului României [i
c` ar avea o c`s`torie de convenien]`. Mai
mult, în ziua în care a fost anun]at s` se prez-
inte la interviu, pe 21.03.2005, cet`]eanul a
solicitat Judec`toriei sectorului 5 desfacerea
c`s`toriei.
Ajutat de avocat, la 6 septembrie 2005, ira-
nianul a ridicat excep]ia de neconsti-
tu]ionalitate la Sec]ia de Contencios Adminis-
trativ a Cur]ii de Apel Bucure[ti, în care acuz`
Autoritatea pentru Str`ini c` „nu are dreptul
„Concluziile" ofi]erilor Autorit`]ii pentru
Str`ini, trimise pe rolul Cur]ii de Apel
Bucure[ti, vin s` l`mureasc` plângerile for-
mulate de str`in: „... respingerea cererii de
prelungire a dreptului de [edere în ]ar` în
baza c`s`toriei, atunci când se constat`, în
condi]iile legii, existen]a unuia dintre ele-
mentele unei c`s`torii de convenien]`, este o
m`sur` administrativ` care are ca efect
numai refuzul acord`rii unui drept de [edere
temporar` în România în acest scop, f`r` a
avea nici un fel de consecin]e juridice în ceea
ce prive[te c`s`toria încheiat`".
[edere, decât dac` sunt îndeplinite o serie de
condi]ii referitoare la existen]a spa]iului de
locuit, a mijloacelor de între]inere, precum [i
a altor condi]ii stabilite de art.64. din OUG nr.
194/2002.
Afirma]iile reclamantului, potrivit c`rora
ApS se substituie puterii judec`tore[t, nu sunt
corecte în momentul în care se refuz` prelun-
girea dreptului de [edere, întrucât institu]ia
Ministerului Administra]iei [i Internelor nu
constat` nulitatea c`s`toriei încheiate, ci î[i
exercit` o competen]` stabilit` prin legisla]ia
privind regimul str`inilor în România.
Într-un final, Curtea Constitu]ional` a
deliberat respingând acuza]iile formulate de
iranian. Aceasta spune c`: „stabilirea unei
c`s`torii ca fiind de convenien]`, de c`tre
aceast` autoritate, nu echivaleaz` cu nulitatea
absolut` [i nu reprezint` o restrângere a
drepturilor sau a libert`]ilor, ci are ca finali-
tate prevenirea efectelor încheierii unor astfel
de c`s`torii exclusiv pentru a ob]ine dreptul
de [edere pe teritoriul României". În termeni
juridici, instan]a a apreciat excep]ia de necon-
stitu]ionalitate ca fiind neîntemeiat`.
Lucia TOCACI
Miercuri, 10 mai a.c., la
Galeriile de Art` "Lumina" din
municipiul Fete[ti, a avut loc
vernisajul expozi]iei de
fotografie "Fete[tiul \n lupta cu
apele". Fotografiile, realizate de
ofi]erul criminalist din cadrul
Poli]iei Municipiului Fete[ti,
inspectorul principal Talmaciu
George, un pasionat al artei
fotografice, surprind lupta con-
tinu` dus` timp de mai bine de
trei s`pt`m#ni cu furia apelor.
Oameni ai prim`riei, jandar-
mi, poli]i[ti, angaja]i ai Inspec-
toratului pentru Situa]ii de
Urgen]` [i locuitori din zonele
afectate au depus eforturi con-
siderabile pentru a st`vili apele
care amenin]au s` le distrug`
bunurile acumulate \ntr-o via]`.
"Atunci c#nd am realizat
fotografiile, inten]ia noastr` era
s` le p`str`m ca material didac-
tic [i studiu profesional \n
materie de ac]iune \n caz de
calamit`]i pentru tinerii poli]i[ti.
Asta, pentru c` nu te \nt#lne[ti
zilnic cu asemenea situa]ii [i
este bine s` \mp`rt`[im din
experien]a noastr`. Analiz#nd
\ns` cu aten]ie fotografiile, am
observat unele instantanee mai
interesante... care meritau s`
constituie subiectul unei
expozi]ii. Expozi]ia este totodat`
[i o oportunitate pentru a mai
face un pas \n rela]ia de
apropiere dintre Poli]ie [i comu-
nitatea local`" ne-a m`rturisit
[eful Poli]iei Municipiului
Fete[ti, subcomisarul Vasile
Andrei.
Cu ocazia vernisajului au
fost acordate dou` diplome [i
premii \n bani pentru doi dintre
cei care au ac]ionat \mpreun` cu
autorit`]ile \n lupta cu apele.
Fotografiile au scos la iveal` o
b`tr#n`, de peste 70 de ani, cu
bastonul \n m#n`, ]in#nd sacii
pentru a fi \nc`rca]i cu nisip de
c`tre militari. Poli]i[tii [i-au
adus aminte c` aceea[i b`tr#n`
le adusese br#nzoaice, pe dig, \n
urm` cu ceva timp.
Tot \n fotografii a fost obser-
vat [i un t#n`r de doar 12 ani,
care ajutase [i el la \nc`rcatul
sacilor. Cei doi au fost invita]i [i
premia]i la vernisajul expozi]iei
[i prezenta]i tuturor ca un exem-
plu demn de urmat.
Lascu Maria [i St#ng` Ionu],
eroii zilei, s-au ar`tat \nc#nta]i
de titlul primit, dar mai ales sur-
prin[i la vederea fotografiilor
unde munca lor era imortalizat`.
Lascu Maria a declarat c` i
se pare normal s` acorde ajutor:
"Mi-a intrat apa \n cas` de trei
ori p#n` acum. |n 1963 au fost
inunda]iile, \n 1973 din cauza
infiltra]iilor m-a inundat, iar \n
1975 a plouat puternic. C#nd am
v`zut c` apa \mi amenin]a din
nou locuin]a, nu am putut sta cu
m#inile \n s#n", a mai spus
b`tr#na, cu lacrimi \n ochi.
Nicu[or venise \mpreun` cu
mama lui. "Am auzit c#nd Poli]ia
umbla pe str`zi [i ne \ndemna s`
mergem s` ajut`m la consoli-
darea digului. M-am g#ndit c` [i
casa noastr` ar putea fi \n peri-
col [i m-am speriat" poveste[te
b`iatul. De altfel, acesta merge
zilnic s` vad` digul, bucur#ndu-
se la g#ndul c` la consolidarea
lui a contribuit [i el.
Totodat`, ac]iunea s-a dorit a
fi un semnal de alarm` c`tre to]i
aceia care \i pot sprijini pe cei
greu \ncerca]i, fie prin ajutorul
acordat autorit`]ilor la consoli-
darea digurilor afectate, fie prin
donarea de sume de bani \n con-
turile special create.
Daniela SALAORU
 cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black

22 POLI}IA ROMÂN~ POLI}IA ROMÂN~ 23

La temelia unui vis

Police-magazin ☺ Police-magazin ☺ Police-magazin
Copiii no[tri,
De[tep]i, frumo[i, ☺ Foto glume ☺ Foto glume ☺ Foto glume ☺
talenta]i Oamenii d`rui]i de Dumnezeu cu har au, în
primul rând, puterea de a-[i transforma
de studii postuniversitare al M.A.I.-Bucure[ti,
fiind admis la un curs de specializare pentru
Primite de la cititori
comisar-[ef Gheorghe Drago[ - I.G.P.R.
n`zuin]ele în realitate, modelându-[i destinul pe ofi]eri. Examenele de final le-a trecut cu brio,
Inaugur`m m`sura speran]elor. Ei sunt cre- notele foarte mari pro-
prezent a ru- atorii, ei schimb` lucruri [i men- pulsându-l la Cursul
bric`, adres#nd talit`]i, deschizând sub ochii pentru preg`tirea
tuturor poli] i[- semenilor por]i spre noi orizon- ofi]erilor în vederea
tilor invita]ia de turi. Important este s` îi particip`rii la misiu-
a ne trimite la descoperim [i s` ne al`tur`m lor ni interna]ionale de
redac]ie fot o- în împlinirea unor noi rosturi. men]inere a p`cii
grafii cu copiii Mai ales acum, când mai avem sub egida ONU. A[a
lor, \nso] it e de doar pu]in pân` la momentul în c`, în perioada 27
c#t eva r#nduri care ne vom ocupa locul între martie - 28 iulie, M-a f`cut mama oltean / pe p`mânt american Un M~GAR... putere Dacia... cu \mbun`t`]iri Culmea randamentului
explicative na]iunile Europei moderne, avem inspectorul Petru
privind aspec- nevoie de cei puternici. Coad` studiaz` in-
tele cele mai
im p o r t a n t e a le
În]elegând cu cât` ardoare î[i
urmeaz` visul de a deveni poli]ist
tens sub auspiciile
Academiei Liptov- Cupa 7 Mai la Tir, „re]inut`“ de „Poli]ia Rom#n`“
european, m-am gândit c` inspec- sky Mikulas, partici-

16 ani, Semper Fidelis

personalit`]ii
acestora.
Mihaela s-a
n`scut la 23
octombrie 2004,
\n Bucure[ti.
Este o dan-
satoare "des`-
v#r[it`", \n spe-
cial pe ritmuri
antrenante.
La cei doi ani[ori, are \nclina]ii spre pictur` [i, ca orice copil ta-
lentat, spre tot ceea ce \nseamn` n`zdr`v`niile specifice copil`riei.
|i place s` fie \nconjurat` de juc`rii [i de copii, fiind lumina
ochilor tat`lui s`u, subcomisarului Verginel Lozneanu, conf. univ.
dr. la Academia de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza“, [i a mamei sale,
Antoaneta Lozneanu, personal civil \n cadrul Poli]iei de Frontier`
Rom#ne.
(D.N.)
Posturi scoase la concurs
Age n] ia Na]io nal` d e Pr eve nire a - S` aib` cel pu]in un an vechime \n spe-
Traficului de Persoane [i de Monitorizare cialitatea studiilor superioare absolvite ori
a Asisten]ei Acordate Victimelor Traficu- \n posturi din domeniu;
lui de Persoane, organizeaz`, \n perioada
12.06.-19.06.2006, concurs pentru ocu-
- Cunosc`tori a cel pu]in dou` limbi
str`ine, de preferin]` (turc`, kurd`, farsi,
parea a 4 (patru) posturi de ofi]er
(func]ionar public cu statut special), prin rromani greac`, s#rbo-croat`, ucrainean`,
arab`, bulgar`) (scris, citit, vorbit);
recrutare din surs` extern`.
torul Petru Mih`i]` Coad`, de la
Serviciul Poli]iei Rutiere, ar putea
fi unul dintre cei care avea ceva
de pus la temelia unei institu]ii
moderne, în m`sur` s` r`spund`
cerin]elor societ`]ii moderne.
Absolvent al Academiei de Poli]ie
"Al.I.Cuza", promo]ia 2002, parcursul profesional
al tân`rului ofi]er s-a derulat, în perioada 2002-
2005, la Serviciul br`ilean de Investigare a
Fraudelor, iar, din 2005, la "circula]ie". Schim-
barea profilului a însemnat un pas înainte, dup`
cum recunoa[te chiar el, munca de teren
declan[ând energii poten]iale deosebite. Nu sunt
singurele "focare" creatoare ce s`l`[luiesc în
fiin]a sa, inspectorul Petru Coad` mizând pe
resurse poten]iale remarcabile pentru a-[i trans-
forma n`zuin]ele în realitate. A demonstrat acest
lucru, în 2006, la concursul organizat de Centrul
poli]i[ti/cadre militare, nu pot fi încadrate
dac`:
a) au întrerupt raporturile de serviciu în
condi]iile art. 69 literele „a", „b", „c", „g",
„h", „i", „k", „l" [i „m" din Legea nr.
360/2002, privind Statutul poli]istului, cu
modific`rile [i complet`rile ulterioare;
parea poli]i[tilor la
acest curs fiind
sponsorizat` de c`-
tre Ambasada Marii
Britanii. Duminic`, 7 mai, Serviciul de Protec]ie [i Paz` a fost ocupat de Ecaterina Burlacu, de
"Pentru mine acest aniversat 16 ani de la \nfiin]are. Unul dintre eveni- la ziarul Azi, urmat`, pe locul
curs este o experien]` unic` pentru c`, astfel, am mentele organizate cu aceast` ocazie, Cupa 7 Mai la secund, de Adriana Zaharia, de la
ocazia s`-mi cunosc colegii de breasl` din alte Tir, pentru reprezentan]ii presei, a fost organizat la "Na]ional Tv" [i Claudia Sfetcu, de la
]`ri. Prin intermediul lor, voi afla despre felul în Poligonul M.Ap.N. din D`rm`ne[ti. OTV.
care oamenii legii, din toate col]urile lumii, Al`turi de ziari[ti s-au aflat directorul S.P.P., dl. ge- La categoria "ziari[ti", Primul loc
în]eleg s` î[i fac` datoria, s` î[i apere semenii de neral de brigad` Lucian Pahon]u [i primul s`u adjunct, a fost \mpu[cat de c`tre Aurel
to]i cei ce atenteaz` la bunurile sau chiar la via]a dl. colonel Gabriel Cre]u, dou` nume din galeria Mu[at, de la "Ziua", pe locul al doilea
lor." elitelor, binecunoscute \n cadrul M.A.I., primul, fost clas#ndu-se Andrei Ristea, de la
Cu speran]a c` tân`rul inspector va aduce cu comandant al Brig`zii Speciale de Interven]ie "Vlad „TVRM". La categoria "femei cu
sine un bagaj de ...cuno[tin]e considerabil îi }epe[" a Jandarmeriei, cel de al doilea, fost comandant grade", locul \nt#i [i trei au fost
ur`m succes în noua sa misiune [i reîntoarcere al Grupului Special de Protec]ie [i Interven]ie "Acvila" ochite [i nimerite de colegele de la
acas` cu bine. al M.A.I. "Motorul" [i "comunicatorul" evenimentului, "Pentru Patrie: Geanina {erban,
un alt fost coleg al nostru, purt`tor de cuv#nt al Brig`zii respectiv Ruxandra Popescu.
Lena MITROI "Vlad }epe[", dl. c`pitan Bogdan Onea, \n prezent, Cei mai buni pistolari-ziari[ti
purt`tor de cuv#nt al S.P.P.. "militari", cu c#te 55 de puncte, au fost Bank, de c`tre conducerea S.P.P., ziari[tii au fost invi-
S-a tras cu "9 mm" din pistoale Steyer, de la o dis- Marius Toma de la "Poli]ia Rom#n`" [i Silviu Dr`gulin ta]i la un exerci]iu de m`iestrie \n poligon [i la un
tan]` de 15 metri, prea mare chiar pentru unii dintre de la Studioul Tv al M.A.I., urma]i, pe locul doi, de gr`tar c#mpenesc.
Redac]ia
TV FILM din M e m o r i a
concuren]i care au reu[it doar s` ridice nori[ori de… fotoreporterul revistei pe care o citi]i \n acest moment, Grupaj realizat de
praf. Vasile Arsene, cu 54 de puncte. Marius TOMA
cadrul Grupu- T imp ului Primii tr`g`tori au fost ziaristele, unde primul loc a Dup` \nm#narea premiilor, oferite de Husqvarna Foto: Geanina {ERBAN
lui de Pres` al
M.A.I. v` invit`
joi, 25 mai a.c, Integrated Ballistics Identification System
ora 17.00 s`
Pentru informarea poli]i[tilor
Fiecare glon], fiecare tub „spune ceva“
viziona]i emisi-

Gazde cu „servicii pri-

Candida]ii trebuie s` \ndeplineasc` - S` aib` cet`]enia român` [i domiciliul în b) au fost trecute în rezerv` în condi]iile unea Memoria
cumulativ criteriile de \ncadrare \n Minis- România; art. 85 literele „a", „b", „c", „d", „i", „j", „k" Timpului, ce
terul Administra]iei [i Internelor, precum - S` fie declara]i apt medical, fizic [i psihic; [i „l" din Legea nr. 80/1995, privind Statu- va fi difuzat` de
[i cele specifice postului. I.B.I.S. (Integrated Ballis- un` sunt considerate „motorul" para]iilor în vederea iden-

Documentele de participare se vor
depune la sediul unit`]ii, situat \n str.
Mihai Vod`, nr. 6, sector 5, Bucure[ti,
p#n` la data de 18.05.2006.
Probele de concurs:
· Test de cunoa[tere a unei limbi de
circula]ie interna]ional`;
· Prob` practic` de utilizare a com-
puterului;
· Test scris pentru verificarea
cuno[tin]elor necesare \ndeplinirii
atribu]iilor postului;
· Interviu structurat pe subiecte profe-
sionale.
Nota minim` de promovare a fiec`rei
probe de concurs este de minimum 7
([apte).
Tematica [i bibliografia specific` pos-
turilor \n cauz`, precum [i alte detalii supli-
mentare referitoare la concurs se pot
ob]ine de la sediul unit`]ii, la telefon:
- 303 70 80, interior 10470,
- 319 01 83.
sau pe site-ul Ministerului Adminis-
tra]iei [i Internelor (www.mai.gov.ro).
# - proba practic` de utilizare a computeru-
I nsp ect orat ul Ge ne ral al Po li]ie i
Române organizeaz` concurs, în vederea
ocup`rii din surs` extern` a trei func]ii de
ofi]er la Direc]ia General` de Combatere a
Criminalit`]ii Organizate din I.G.P.R.
În vederea înscrierii [i particip`rii la
concurs, pentru func]ia de ofi]er specialist
(\n domeniul IT) candida]ii trebuie s`
îndeplineasc`, cumulativ, urm`toarele
condi]ii minimale:
- S` fie absolven]i de studii superioare, de
lung` durat` cu diplom` de licen]` sau
echivalent` (Facult`]ile: Automatic`,
Mecatronic`, Matematic` Informatic`,
Cibernetic` [i alte facult`]i cu specializare
IT) ;
- S` aib` capacitate deplin` de exerci]iu;
- S` aib` un comportament corespunz`tor
cerin]elor de conduit` admise [i practicate
în societate;
- S` cunoasc` limba român` scris [i vorbit;
- S` nu aib` antecedente penale sau s` nu
fie în curs de urm`rire penal` ori de jude-
cat` pentru s`vâr[irea de infrac]iuni;
- S` aib` abilit`]i în folosirea computerului.
În vederea înscrierii [i particip`rii la
concurs, pentru func]iile de ofi]er
cunosc`tor de limbi str`ine rare (turc`,
kurd`, farsi, rromani greac`, s#rbo-croat`,
ucrainian`, arab`) candida]ii trebuie s`
îndeplineasc` cumulativ, urm`toarele
condi]ii minimale:
- S` fie absolven]i de studii superioare, de
lung` durat` cu diplom` de licen]` sau
echivalent`;
- S` aib` cel pu]in un an vechime \n spe-
cialitatea studiilor superioare absolvite ori
\n posturi din domeniu;
- Cunosc`tori a cel pu]in dou` limbi str`ine
una de circula]ie interna]ional` iar a doua
limb` rar` (turc`, kurd`, farsi, rromani
greac`, s#rbo-croat`, ucrainian`, arab`)
(scris, citit, vorbit);
- S` aib` cet`]enia român` [i domiciliul în
România;
- S` fie declara]i apt medical, fizic [i psihic;
- S` aib` capacitate deplin` de exerci]iu;
- S` aib` un comportament corespunz`tor
cerin]elor de conduit` admise [i practicate
în societate;
- S` cunoasc` limba român` scris [i vorbit;
- S` nu aib` antecedente penale sau s` nu
fie în curs de urm`rire penal` ori de jude-
cat` pentru s`vâr[irea de infrac]iuni;
- S` aib` abilit`]i în folosirea computerului.
Persoanele care au avut calitatea de
tul cadrelor militare, cu modific`rile [i
complet`rile ulterioare.
Condi]ii speciale:
Acordul candidatului pentru cazul în
care rezultatul verific`rilor va releva
aspecte ce sunt incompatibile cu calitatea
de poli]ist, c` nu va putea participa la con-
curs, iar dac` o asemenea incompatibili-
tate apare sau este descoperit` ulterior
încadr`rii, fa]` de cel în cauz` va fi luat`
m`sura destituirii din poli]ie.
|nscrierile se vor face la Biroul Ma-
nagement Resurse Umane din cadrul
D.G.C.C.O. - Inspectoratul General al
Poli]iei Române, pân` la data de
18.05.2006 - orele 16.
Concursul se va desf`[ura la sediul
Direc]iei Generale de Combatere a Crimi-
nalit`]ii Organizate, la o dat` ce va fi sta-
bilit` ulterior [i va consta în 2 probe: eli-
minatorii [i de concurs:
a) probe eliminatorii:
- interviu;
lui;
- proba testare limb` str`in`;
b) probe de concurs:
- testare pentru verificarea cuno[tintelor
necesare \ndeplinirii atribu]iilor postu-
lui(gril`, cu \ntreb`ri sau mixt).
- proba practic` de evaluare a aptitudinilor
cu relevan]` direct` pentru performan]a
pe post.
Rela]ii suplimentare se pot ob]ine la
Biroul Management Resurse Umane -
Direc]ia General` de Combatere a Crimi-
nalit`]ii Organizate din Inspectoratul Ge-
neral al Poli]iei Române - telefon:
303.70.80 - interior 10630.
TVR1. Emisiunea este o incursiune prin colb de
tics Identification System) este
cronici, ce îl familiarizeaz` pe telespectator cu fasci-
un sistem conceput pentru sto-
nantul domeniu de activitate al Arhivelor Na]ionale.
carea [i core-
larea automat` a
imaginilor digi-
Apari]ie editorial` tale ale urmelor
l`sate în proce-
sul de tragere
Ap`rut` la editura
M.A.I. cu ocazia pe glon] [i tu-
anivers`rii a 15 ani de bul-cartu[, în
la constituirea Aso- scopul identi-
cia]iei, lucrarea "Scurt fic`rii crimina-
istoric al Asocia]iei listice a armelor
de foc.
Na]ionale a Cadrelor
Militare \n Rezerv` [i Dup` intra-
\n retragere din Mi- rea în vigoare a
Legii nr. 295
nisterul Administra-
/2004 privind regimul armelor
]iei [i Internelor" are
[i al muni]iilor, în care sunt
scopul, dup` cum se
cuprinse prevederile referi-
arat` [i \n des-
toare la înregistrarea proiec-
chiderea "Cuv#ntului
\nainte", s` marcheze tilelor [i tuburilor-martor trase
momentele esen]iale ale înfiin]`rii Asocia]iei experimental cu armele de foc
Cadrelor Militare în Rezerv` [i în Retragere din letale, achizi]ionarea sistemu-
lui I.B.I.S. a devenit imperios
Ministerul Administra]iei [i Internelor, în noile
condi]ii social-politice create în România dup` Re- necesar`.
Sistemul I.B.I.S., din
volu]ia din Decembrie 1989. Ea are menirea s` ofere
o prezentare succint` a asocia]iei în ansamblu, a dotarea Laboratorului central
de balistic` judiciar` al Institu-
obiectivelor, scopurilor [i statutului ei, a domeniilor
tului de Criminalistic` a fost
de ac]iune, a organelor de conducere centrale [i te-
achizi]ionat la finele anului tre-
ritoriale, precum [i a rela]iilor cu diferite organisme
cut [i este compus din:
[i organiza]ii.
# Serverul de corelare [i
N.D.
concentratorul de date - \mpre-
sistemului [i are capacitatea de a
primi, stoca, gestiona [i compara
semn`turile digitale ale ima-
ginilor gloan]elor [i tuburilor;
# Brasstrax este o sta]ie
autonom` de fotografiere a
tuburilor-cartu[e trase, care se
trimit apoi la serverul central
de corelare I.B.I.S;
# Match point+ este un
calculator cu software specia-
lizat, conectat la re]eaua
I.B.I.S., ce permite interogarea
bazelor de date din serverul
central [i efectuarea com-
etene[ti pe meridiane“
tific`rii. Tot cu caracter de nou-
tate, în cel mai scurt timp,
urmeaz` s` se achizi]ioneze [i
sistemul Bulettrax - 3D - o
sta]ie complet automatizat` de Devenind membri I.P.A., poli]i[tii rom#ni [i-au descoperit pri-
captur` a imaginilor tridimen- eteni adev`ra]i printre colegii din multe ]`ri. Cum distan]ele devin
sionale ale suprafe]elor gloan- tot mai mici, cum tot mai mul]i poli]i[ti rom#ni \[i petrec vacan]ele
]elor.
\n str`in`tate, continu`m ghidul caselor I.P.A.
Sistemul este prev`zut cu
o interfa]` de re]ea, desti-
nat` interconect`rii cu alte Casa IPA Thessaloniki, Grecia
sisteme I.B.I.S. similare. Manager: Vasilis Giannakopou-
Poli]ia Român` fiind astfel
los
preg`tit` pentru eurocon-
E m a i l : thessaloniki-house -
formizare [i schimb de date
cu for]ele de poli]ie ale @ ipa.gr
statelor Uniunii Europene, Localizat` \n centrul Thesalonic-
în scopul rezolv`rii rapide a
ului la 250 metri de sediul
infrac]iunilor transfronta-
liere comise cu arme de foc. Poli]iei Centrale.
Speciali[tii Laboratorului Pot dormi nou` persoane.
de balistic` judiciar` au partici- Trei dormitoare, living cu paturi,
pat la un modul de instruire, la
buc`t`rie, dou` grupuri sanitare.
sediul firmei Forensic Tech-
nology din Montreal, iar la Aer condi]ionat, \nc`lzire
finalizarea cursului, partici- central`, televizor \n fiecare
pan]ii au primit certificate de
camer`, f`r` parcare.
utilizatori ai sistemului.
Nu sunt permise animalele
În prezent, sistemul este
opera]ional, în cadrul acestuia de cas`.
fiind constituite bazele de date
Grupaj realizat de
centrale, care sunt actualizate
Marius POPESCU
permanent.
 cyan magenta yellow black

24 POLI}IA ROMÂN~

Crima organizat` - „Imperiul R`ului“

Doi poli]i[ti decapita]i la... Acapulco

Proverbiala veselie de la Acapulco s -
a preschimbat, recent, \n durere [i
groaz`. Doi poli]i[ti au fost decapita]i de
c`tre trafican]ii de droguri, apoi expu[i
ostentativ [i demonstrativ \n fa]a cl`dirii
guvernamentale din Acapulco, exact \n
locul \n care, la \nceputul anului, patru
membri ai bandei au fost \mpu[ca]i de
oamenii legii, pe fondul unui schimb de
focuri. Capul t`iat al comandantul Grupu-
lui Special de Interven]ie "Fulgerul",
Mario Nunez Magana [i cel al agentului
de poli]ie Jesus Alberto Ibarra erau
ambalate \n pungi de plastic [i acoperite gloan]e, \ntr-o \nfruntare armat` cu
cu un mesaj poruncitor scris cu litere poli]i[tii, \n fa]a unui departament guver-
negre pe fond ro[u de c`tre capii locali namental, la aproximativ doi kilometri de
ai crimei organizate: "S` \nv`]a]i s` ne principala zon` turistic` a ora[ului.
respecta]i!" Macabra descoperire a avut loc, la
Cadavrele decapitate ale celor doi pu]in timp dup` ce guvernatorul statului,
poli]i[ti au fost descoperite, ceva mai Guerrero Zeferino Torreblanca Galindo,
t#rziu, \ntr-o alt` zon` a ora[ului. Unul a anun]at c` au fost investi]i 120 milioane
dintre acestea era acoperit cu un de pesos (12 milioane de dolari) \n arme
cear[af de culoare albastr`, altul \nvelit grele, veste antiglon] [i sta]ii radio pentru
\ntr-un covor verde. Reamintim faptul poli]i[ti. Torreblanca avertizase, atunci,
c`, \n ziua de 27 ianuarie 2006, patru public:"Infractorii s` se p`zeasc`, fiindc`
trafican]i de droguri au fost secera]i de vom avea arme performante."

Vrem publicitate, dar nu pe pielea... oilor

Primarul din satul olandez Sketerlam a
spus: "Ajunge!" "inovatorului" program
publicitar "|nchiriaz` o oaie!". |n cadrul
acestuia, corpurile "mioarelor" erau
"ornate" cu tot soiul de afi[e
promo]ionale.De - acum \ncolo, \ns`,
poli]i[tii le vor administra contravenien]ilor
o amend` destul de piperat`: 1000 de euro.
Noua dispozi]ie a primarului este garnisit`
cu numeroase "perle" de genul: "Inter-
zicem publicitatea pe marginea [oselelor pe
panouri, oi sau... dinozauri.". Reac]iile
adverse nu au \nt#rziat. A[a, bun`oar`, Josef
Mazereew, ini]iatorul programului publici-
tar "anulat", a \nceput s`-l acuze pe primar c`
face discrimin`ri privind animalele. El se tot
\ntreba retoric:"De ce, oare, cailor le este
permis s` fac` publicitate, iar oilor le este
\nc`lcat acest drept?!" Ba chiar, a venit
cu urm`toarea sugestie: "Ar fi bine ca
oile s` fie tratate asemenea fotbali[tilor
care etaleaz` mereu publicitate pe tri-
couri." Dar cum, \ndeob[te, "ultimul
cuv#nt" \l are autoritatea, pe o paji[te din
preajma satului Sketerlam au ap`rut,
imediat, 12 oi purt#nd afi[ul: "V`
mul]umim, domnule primar!"

Dramaturg \n... cu[c` |n misiune, d#nd Urm`rit de poli]ie -

Cu de la
sine voie [i
piept cu... vulcanul Asculta „vr`jit“
nesilit de
nimeni, dra-
maturgul
Prezumtiva dispari]ie
a unui grup de turi[ti
neozeelandezi \n apro-
muzica din „Na[ul“
francez Nor- pierea vulcanului Lascar Bernardo Proven- casetofon cu au-
bert Abour- din nordul Republicii zano, lider temut al riculare. "Na[ul", filmul
darham s-a Chile a mobilizat, recent, "Cosei Nostra", cap- marelui regizorul Fran-
\nchis \ntr-o patrulele de poli]ie [i de turat de poli]i[tii din cis Ford Copolla,
cu[c` din pompieri. |n realitate, Palermo, dup` o prezint` istoria Fami-
Gr`dina Zoo- vestea dispari]iei neozee- "urm`rire" care a durat liei Corleone. Aceasta a
l o g i c ` , landezilor a fost o simpl` 40 de ani, asculta dese- emigrat \n SUA din
Amiens (nor- glum`, f`cut` de realiza- ori, \n ultima sa satul sicilian cu acela[i
dul Fran]ei), torii unui program umoris- ascunz`toare, coloana nume, ajung#nd s` con-
a[tept#nd s`-i tic la Radio "Duna". Poli]i[tii au plecat pe poteci de sonor` a filmului duc` Mafia nord-ameri-
vin` inspira]ia pentru o nou` pies` de teatru despre ur[i. Dup` munte \n c`utarea turi[tilor, ajung#nd \n satul San "Na[ul", interpretat` de can`. |n prezent,
gratii, Abourdarham a tot scris zile-n [ir la "sublima" capodoper` Pedro de Atacama. Julio Iglesias - a infor- Provenzano, \n v#rst`
"P`duchii ur[ilor Panda", a doua dintr-o trilogie dedicat` acestei |n apropiere, vulcanul Lascar proiecta \n aer mat Agen]ia Italian` de 73 de ani, se afl` \n
simpatice specii. |n mijlocul lupilor [i al altor lighioane, stoicul coloane amenin]`toare de fum. "Ansa". Pentru aceasta, \nchisoarea Terni, \n
dramaturg st`tea pe un trunchi de copac, lucra de zor pe laptopul "A fost o glum` de prost gust, deoarece capo dei tutti capi se regim de total` izo-
conectat la internet [i comunica prin telemobil. Totu[i, \n rela]ia poli]i[tii [i-au riscat via]a pentru a c`uta ni[te folosea de un radio- lare.
cu vizitatorii gr`dinii zoologice comunica numai prin mesaje turi[ti fictivi" a spus un reprezentant al poli]iei,
scrise pe care le strecura sfios printre gratii. Iat` [i una dintre avertiz#nd c` reporterii glume]i vor fi cerceta]i [i
"genialele"- i reflec]ii filosofice: "Pentru a scrie asupra Universu- penaliza]i. Vulcanul Lascar din Anzii Cordilleri are
lui, este nevoie s` intri mai \nt#i \ntr-o cu[c` mai mic` dec#t aces- o \n`l]ime de 5552 metri [i este considerat unul
ta." (...) "Aceast` experien]` singular` mi-a permis s` studiez ca- dintre vulcanii cei mai activi din Chile. |n aprilie
racterele. A[a, bun`oar`, am constatat c` \n fa]a cu[tii vizitatorii 1993, acesta a contaminat toate cursurile de ap`
agresivi devin [i mai irascibili" - a conchis sapien]ial Abour- din zon`.
darham, \n fa]a unui "trimis" al AFP.

Sadism la „mai mult ca perfect“

Cruzimea ]arului Ivan al IV - lea al Rusiei a avut o evolu]ie in
crescendo, acesta c#[tig#ndu - [i pe "merit" supranumele de "cel
Groaznic". Pe c#nd avea 12 ani, pu[tiul "n`prasnic" a \nceput s` tor-
tureze animale, iar aceast` opera]iune \i producea o senza]ie de
mare pl`cere. Viitorul hegemon arunca pisici [i c#ini de pe zidurile
Kremlinului [i se amuza copios v`z#ndu-i cum crap` la ciocnirea
cu p`m#ntul. Prima crim` \n adev`ratul sens al cuv#ntului a comi-
s-o la 14 ani. Atunci a ordonat ca Andrei Chuiski, [eful celui mai
influent clan boieresc din Rusia, s` fie aruncat la c#ini \nfometa]i [i
a privit cu satisfac]ie cum buldogii h`mesi]i \l sf#[iau. |n 1555, dup`
ce a poruncit construirea Bisericii Sf#ntul Vasile din Moscova, Ivan
a fost at#t de \nc#ntat de noua ctitorie, \nc#t a mai dat un ordin: s` li
se scoat` ochii arhitec]ilor pentru a nu mai proiecta niciodat` ceva mai frumos (seam`n` cu legenda Me[terului
Manole, nu?!). |n 1570, el a avansat spre Novgorod \n fruntea unei armate de 15.000 de lupt`tori, [terg#nd ora[ul de
pe fa]a p`m#ntului [i ucig#nd o mul]ime de oameni. Au fost \ntre 25.000 [i 60.000 de mor]i, sunt de p`rere istoricii. Un "monument" de autoritate !
Se spune c` marele bolnav [i conduc`tor Ivan cel Groaznic a aruncat zeci de tineri \n apele unui r#u \nghe]at [i a
"aplaudat" spectacolul. |n ziua de 14 noiembrie 1581, \ntr-un acces de furie [i-a ucis \n b`taie propriul fiu, Ivan
Ivanovici, act ce i-a \ncununat opera de trist` faim`. Pagin` realizat` de
Antoaneta DARIE