Povestea Stelei

Scenetă de Crăciun pentru clasele I și a II-a

Roluri:

STELA 22 de replici

POVESTITOR 1 14 replici

POVESTITOR 2 15 replici

CORUL DE COPII până la 10 copii

MIRUNA 6 replici

PREOTUL 1 replică

CONȘTIINȚA STELEI 9 replici

MAMA 1 9 replici

LUCAS 9 replici

FRIDA 9 replici

VECINA 2 replici

GRUPUL DE COPII orice număr de copii

COPIL 1 2 replici

MAMA 2 5 replici

TATA 1 replică

ANDREI 7 replici

CRISTINA 8 replici

BUNICA 1 replică

1
Cuprins
SCENA 1 Cine mă strigă? ..................................................................... 3

SCENA 2 Turta dulce e mai gustoasă când o împarți ........................... 7

SCENA 3 Poeziile nu se recită, ci se simt ............................................. 14

SCENA 4 Steaua din vârful bradului este cea mai strălucitoare .......... 17

2
 Cine mă strigă?

STELA stă pe jos în colțul scenei. Încăperea este întunecată. Pe

fundal se proiectează slide-ul 3, care prezintă căderea stelei
pe Pământ – a STELEI. După animația de pe slide se aprind
luminile.

STELA: (ridicând zăpadă artificială în mână)

Ce este acesta? Pământul este un loc
neobișnuit!

STELA se uită dintr-o dată în partea opusă a scenei ca și cum

ar fi auzit ceva.

STELA: Parcă mă strigă cineva.

Fundalul se schimbă cu slide-ul 4. Imaginea prezintă

apropierea de sat. STELA merge încet spre partea opusă a
scenei până iese de pe scenă.

POVESTITOR 1: Așa își începe povestea Stela, copila

misterioasă. Cu pași mici, ea se îndreaptă
spre sat pentru a afla dacă este cineva
acolo care a strigat-o.

POVESTITOR 2: De ce ar striga-o cineva pe ea, poate vă

întrebați? Ei bine, pe cât de mică pare
Stela, pe atât de mare este secretul ei!

Fundalul se schimbă cu slide-ul 5, cu biserica din sat. Pe

scenă intră CORUL DE COPII, MIRUNA și PREOTUL. MIRUNA
ține în mână un glob de zăpadă.

CORUL DE (cântând cât pot de încet)

COPII: Steaua sus răsare,
Ca o taină mare,
Steaua strălucește,
Și lumii vestește,
Și lumii vestește…

3
STELA: Oare aceasta să fie?

STELA merge spre scenă. Se oprește pe marginea ei și privește

repetiția.

PREOTUL Hai să mai repetăm încă o dată. Steaua

sus răsare… doi, trei și!

CORUL DE Steaua sus răsare

COPII: Ca o taină mare
Steaua strălucește
Și lumii vestește
Și lumii vestește
Că astăzi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naște pe Mesia
Naște pe Mesia
Magii cum zăriră
Steaua și porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-L vază
Pe Hristos să-L vază.
Și dacă porniră
Îndată-L găsiră
La Dânsul intrară
Și se închinară
Și se închinară
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Ducând fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare

Care bucurie

4
 
CORUL DE Și aici sa fie
COPII: De la tinerețe
Pân-la bătrânețe
Pân-la bătrânețe
Și aici sa fie
De la tinerețe
Pân-la bătrânețe
Pân-la bătrânețe

POVESTITOR 1: Stela ascultă cântecul cu uimire. Ea poate

să simtă căldura din vocile copiilor. Cu
toate acestea, ei cântă despre o altă stea...

POVESTITOR 2: Ia uite! Copiii au terminat repetiția!

CORUL DE COPII și PREOTUL ies de pe scenă pe lângă STELA.

Unii dintre ei îi fac cu mâna. MIRUNA se oprește în fața
STELEI.

MIRUNA Salut! Eu sunt Miruna, ți-a plăcut cum am

colindat?

CONȘTIINȚA Colindat? Deci așa se numește? se întreabă

STELEI Stela.

STELA Eu mă numesc Stela, răspunde ea. Ce este

colindatul?

MIRUNA Oh, sunt cântecele pe care le cântăm noi

la Crăciun! Ele spun povestea lui Mesia.
Repetăm aici, în biserică, înainte de
Crăciun. Nu ai mai văzut un Crăciun până
acum?

STELA (cu uimire) Nu. Despre ce stea era vorba în

colindul vostru?

5
 
MIRUNA Despre steaua magilor, desigur! În
povestea Nașterii lui Mesia, o stea conduce
trei oameni înțelepți la locul în care s-a
născut.

CONȘTIINȚA Așa deci! Sigur nu mă strigau pe mine

STELEI atunci!

MIRUNA (întinzându-i Stelei globul de zăpadă) Uite,

acesta este un glob de zăpadă! Dacă îl
agiți, faci să ningă. Uită-te în el!

STELA agită globul de zăpadă cu mai multă putere decât este

nevoie și îl ridică la nivelul ochilor fascinată.

MIRUNA Poți să-l păstrezi dacă vrei, să fie

amintirea primului tău Crăciun!

STELA Mulțumesc!

CONȘTIINȚA Oamenii par a fi buni și generoși, se

STELEI gândește Stela.

MIRUNA Crăciun fericit!

MIRUNA iese de pe scenă. STELA merge gânditoare până în

mijlocul scenei.

STELA Ce ar fi dacă…

STELA ridică globul de zăpadă pentru a se uita la el din toate

părțile. Pare că se gândește la ceva. Apoi, îi vine o idee.

STELA Globul de zăpadă să fie

Umplut acum de magie!

6
 
STELA Și de mă va striga cineva,
Cu un scuturat, acolo voi apărea!

POVESTITOR 1: (cu ironie) Ce este asta, o dorință pusă

unei stele magice?

POVESTITOR 2: (cu amuzament) Poate ești mai aproape de

realitate decât crezi!

După ce spune formula magică, STELA agită globul de

zăpadă. Luminile se sting. Fundalul se schimbă cu slide-ul 6,
care este negru, pentru tranziție.

Turta dulce e mai gustoasă când o împarți

Fundalul se schimbă cu slide-ul 7. STELA se află pe stradă, în

fața unei case. Ea are în mână globul de zăpadă. În spatele
ei se poate vedea pe geam familia care-i include pe MAMA 1,
LUCAS și FRIDA.

CONȘTIINȚA Dar oare de ce am ajuns aici?

STELEI

POVESTITOR 1: Ia uite! Da, a funcționat magia, dar uite

unde e acum!

POVESTITOR 2: Ai puțină încredere în puterea magiei!

STELA observă familia din spatele geamului. Apoi MAMA 1

se uită afară pe geam și iese din câmpul vizual (din video).
MAMA 1 apare pe marginea scenei.

MAMA 1: Nu vrei să intri puțin în casă, să te

încălzești? Tocmai făceam turtă dulce cu
copiii, ne poți ajuta și tu dacă vrei.

7
 
STELA aprobă din cap și merge spre MAMA 1. Ele ies de pe
scenă. Fundalul se schimbă cu slide-ul 8, care este negru,
pentru tranziție. Pe scenă se pun masa din bucătărie cu
lucrurile necesare pe ea.

Fundalul se schimbă cu slide-ul 9.

MAMA 1: Frida, Lucas! Avem un musafir!

FRIDA și LUCAS intră pe scenă în fugă de pe partea opusă. Ei

se opresc în loc și par stânjeniți.

MAMA 1: Haideți acum, nu fiți sfioși! Arătați-i fetiței

unde este bucătăria. (adresându-se Stelei)
Cum te numești, draga mea?

STELA Mă numesc Stela.

POVESTITOR 1: Mi se pare mie sau miroase a turtă dulce?

POVESTITOR 2: Păi nu vezi? Pregătirile sunt în toi pentru

Crăciun!

MAMA 1: Stela, bine! Spune-mi, Stela, te-ai pierdut

cumva?

STELA: (cu bunătate) Nu sunt pierdută.

CONȘTIINȚA Oare cum pot explica asta? se întreabă

STELEI: Stela.

STELA: Sunt într-o căutare!

MAMA 1: (cu confuzie) Într-o căutare zici?

8
LUCAS: (cu sfială) Și noi căutăm forma de tăiat
turta dulce cu stea. Eu chiar m-am uitat
după ea și în dulap, și în sertar, până și
în cutia cu jucării, dar nu este nicăieri!
Iar Frida, în loc să o caute, a inventat un
cântec…

FRIDA: (amintindu-și dintr-o dată ce făcea începe

să cânte)
O steluță, steaua mea,
Pe unde te-ai mai ascuns?
De te-aș găsi acuma,
Totu-ar merge ca și uns.
Steaua mea, steaua mea!

(Pe linia melodică de la Moș Crăciun)

CONȘTIINȚA Deci de aceea m-a adus globul aici! și-a

STELEI: dat seama Stela.

STELA ia în mână o nucă de pe masă.

POVESTITOR 1: Ai văzut ce a făcut? A luat o nucă de pe

masă! Oare ce mai urmează acum?

POVESTITOR 2: (cu entuziasm) Puțină magie!

STELA: Lemn din lemn mi te croiești,

Din nucă, stea acum ești;
Aluatu-n forme vei tăia,
Și pe copii îi vei bucura.

STELA întinde mâna în care are forma de tăiat stele către

Frida.

FRIDA: Uau! Nu îmi amintesc să fi arătat așa, dar

este bună și aceasta!

9
MAMA 1: (fără a i se adresa cuiva direct) Nu-mi
amintesc să fi avut forme de tăiat din
lemn.

STELA, FRIDA și LUCAS taie forme din aluatul de turtă dulce

și le pun în tăvi. MAMA 1 ia tăvile de pe masă pentru a le
pune în cuptor și le scoate pe cele cu turta dulce gata. MAMA
1 pune alături de STELA, FRIDA și LUCAS turta dulce pe o
farfurie pe masă. Toată lumea ia loc la masă.

FRIDA (cu speranță) Mamă, putem mânca și noi

câte una?

MAMA 1: Da, luați câte o turtă dulce fiecare. Dar

restul rămân pentru Crăciun, fiți atenți!

LUCAS: Bine!

Apoi, dintr-o dată, LUCAS pare că își amintește ceva și iese de

pe scenă.

LUCAS: Am uitat ceva! Vin imediat!

MAMA 1, FRIDA și STELA iau câte o turtă dulce și o

savurează. STELA are o reacție vizibilă de plăcere când dă de
gustul dulce.

MAMA 1: Nu ai mai mâncat niciodată turtă dulce?

STELA: (cu surprindere) Nu.

LUCAS se întoarce la fel de repede ducând în mână două

calendare de Advent cu ciocolată.

LUCAS: Am uitat de calendarul de Advent!

10
FRIDA: (cu entuziasm) Daa! Să vedem, azi
este doi, iar apoi trei, douăzeci și trei!
(deschizând o ușiță) Uite, e un clopoțel!

LUCAS: Eu am o sanie! (uitându-se spre Stela)

Uite, deschide tu numărul douăzeci și
patru. Știu deja că acolo e figurina cu
Moș Crăciun. Și oricum, mâine e Ajunul
Crăciunului, iar apoi vom primi cadourile.
Sigur mai primesc ciocolată atunci!

STELA: Mulțumesc!

STELA se uită puțin la calendarul de Advent înainte de a

deschide ușița. LUCAS privește din spatele ei.

LUCAS: Exact cum spuneam, e Moș Crăciun.

STELA: (mestecând ciocolata) Moș Crăciun?!

FRIDA: Nu știi cine e Moș Crăciun?! (cu

surprindere) Vai, vai!

LUCAS: Moș Crăciun este cel care ne aduce

cadouri. Toții copiii primesc cadouri de la
Moș Crăciun, chiar și cei mai obraznici. În
felul ăsta, Moșul vrea să-i motiveze să fie
mai buni în anul care urmează.

POVESTITOR 1: Cum se poate așa ceva? Să nu știi cât de

bună este turta dulce, să nu știi cine este
Moș Crăciun?! Ce mai urmează?

POVESTITOR 2: Lasă astea acum, este povestea Stelei!

Poate că așa trebuia să învețe ce este acela
Crăciun!

11
POVESTITOR 1: (ca pentru sine) Dar de unde vine de nu
știe ce e acela Crăciun?!

MAMA 1 face un gest ca și cum i-a venit o idee.

MAMA 1: Ce ar fi să îi duceți și vecinei puțină turtă

dulce?

FRIDA ȘI Sigur s-ar bucura! Hai, Stela, vino cu noi!

LUCAS:

STELA, FRIDA și LUCA iau pachetul cu turtă dulce de la

MAMA 1 și ies de pe scenă. Fundalul se schimbă cu slide-ul
10, care este negru, pentru tranziție. Masa și scaunele sunt
luate de pe scenă. MAMA 1 părăsește scena.

Fundalul se schimbă cu slide-ul 11. Se aude o bătaie la ușă

sau o sonerie. Îți face apariția pe scenă VECINA, mergând
încet.

VECINA: Dragii mei, ce vă aduce în seara aceasta la

mine?

LUCAS: Sărut-mâna, bunico, am venit să vă

aducem turtă dulce făcută de noi!

VECINA: Ce frumos din partea voastră! Să aveți

sărbători minunate!

FRIDA: Și dumneavoastră!

VECINA iese din scenă. STELA, FRIDA și LUCA se îndreaptă

spre mijlocul scenei.

STELA: Vecina este și bunica voastră?

12
LUCAS: Nu, dar este ca o bunică pentru noi.
Familia ei locuiește departe, așa că noi
am „adoptat-o” ca bunică, așa cum zice
mama. (Lucas chicotește spre Frida, cu
bunătate)

FRIDA: Hai să mergem acasă, mi se face frig!

FRIDA și LUCAS încep să meargă într-o parte a scenei, dar

STELA rămâne pe loc. Cei doi frați se întorc întrebători spre
ea.

LUCAS: Mulțumesc pentru turtă și pentru primirea

dulce... aaa... pentru turta dulce și pentru
primirea călduroasă! Eu îmi voi continua
drumul acum.

LUCAS: Ne-a părut bine de cunoștință, Stela!

FRIDA se întoarce din drum și o îmbrățișează pe STELA.

STELA nu se așteaptă la asta și pare mirată.

FRIDA: Crăciun fericit!

FRIDA și LUCA ies de pe scenă. Stela rămâne și se uită la

globul de zăpadă.

POVESTITOR 2: Plângi cumva?

POVESTITOR 1: (trăgându-și nasul) Cine, eu? Cum să

plâng! Mi s-a făcut puțin dor de bunicuța
mea, atât! Dar eu nu plâng!

13
POVESTITOR 2: Bine, bine! Te cred! Acum uite, Stela va
scutura din nou globul de zăpadă!

STELA scutură globul de zăpadă. Fundalul se schimbă cu

slide-ul 12, care este negru, pentru tranziție. STELA iese de pe
scenă.

Poeziile nu se recită, ci se simt

STELA se așază pe primul rând de scaune între spectatori.

Fundalul se schimbă cu slide-ul 13. Un GRUP DE COPII și
COPIL 1 intră pe scenă și se așază în semicerc.

POVESTITOR 2: Pare să fi ajuns într-un teatru!

POVESTITOR 1: (cu plictiseală) Oh, minunat. Este un

recital de poezii…

POVESTITOR 2: (cu entuziasm) Super tare, nu?

GRUPUL DE COPII poate împărți strofele poeziilor, fiecare

spunând câte una. Copilul care recită face un pas în față, apoi
revine la loc.

GRUPUL DE Colinde, colinde,

COPII de Mihai Eminescu
Colinde, colinde,
E vremea colindelor!
Căci gheața se întinde
Asemeni oglinzilor.
Și tremură brazii,

Mișcând rămurelele,

Căci noaptea de azi-i

14
GRUPUL DE Când scânteie stelele.
COPII Se bucur' copiii,
Copiii si fetele!
De dragul Mariei
Își piaptănă pletele.
De dragul Mariei,
Și al Mântuitorului,
Lucește pe ceruri,
O stea călătorului.

Toți copiii aplaudă – vor aplauda și spectatorii.

GRUPUL DE De Ajunul Crăciunului

COPII de Elena Farago
Toată noaptea asta, colo-n ceruri sus,
Stelele lucrează fără de-ncetare,
Căci le-adună-n clacă steaua sfântă care
A-ndrumat pe vremuri Magii la Iisus.
Torc de zor în noaptea sfântului ajun
Câlți de nea și raze harnicele stele,
Pentru noi, copiii, torc să facă ele,
Funia cu trepte pentru Moș Crăciun.
Lungă cât e drumul din pământ la cer,
Trainică să-i țină coșului povară,
Vor întinde-o-n noapte, nevăzută, scară
Moșului ce luptă cu-ndârjitul ger,
Ca să ne aducă iar, de colo sus,
Pe la toți copiii darurile care
Ni le va trimite, iar, la fiecare
Sfânta și duioasa mamă-a lui Iisus.

15
Toți copiii aplaudă – vor aplauda și spectatorii.

COPIL 1 (uitându-se în jos începe să recite)

Încă din timpuri străvechi,
Stelele tot ne-au ghidat.
(uitându-se spre audiență începe să aibă
emoții)
Cum a fost și Marea Stea
Care magii a-ndrumat.
Vreau și eu o stea a mea…
Să o văd… să o văd…

CONȘTIINȚA În sfârșit! și-a spus Stela. Cineva o strigă

STELEI: pe ea!

STELA se ridică în picioare, se întoarce spre audiență își duce

ambele mâini la piept și închide ochii. În acest timp aprinde
steaua luminoasă cu baterie. Când coboară mâinile de la
piept ține în ele steaua luminoasă. Ea o arată oamenilor fără
a spune ceva, se întoarce spre scenă și o aruncă lui COPIL 1.

COPIL 1 prinde steaua luminoasă și o ține în mâini în sus,

uitându-se la ea. GRUPUL DE COPII manifestă expresii de
mirare.

COPIL 1: Vreau și eu o stea a mea,

Să o văd mereu pe cer
Cu lumina ei noaptea
Să-mi fie ca un înger.
Și-o dorință să îi spun,
Acum că este Crăciun
Ca peste tot lumea
Să împartă iubirea!

16
Toți copiii aplaudă – vor aplauda și spectatorii.

POVESTITOR 1: Bine, asta a fost impresionat, trebuie să

recunosc!

POVESTITOR 2: Faptele bune ating pe toată lumea! Și nici

nu ai nevoie de magie ca să fii bun!

STELA se întoarce din nou cu fața spre spectatori și scutură

globul de zăpadă. Fundalul se schimbă cu slide-ul 14, care
este negru, pentru tranziție.

Steaua din vârful bradului este cea mai strălucitoare

Pe scenă sunt puse bradul și cutiile cu decorațiuni. Intră în

scenă MAMA 2, TATA, CRISTINA, ANDREI și BUNICA. TATA
este urcat pe un scaun pentru a pune beteală în brad. BUNICA
se așază pe un scaun. STELA stă la marginea scenei, privind
familia. Bimo, un câine de pluș, este așezat mai aproape de
locul în care se află STELA. Fundalul se schimbă cu slide-ul
15.

CONȘTIINȚA (Stela se uită căutând cu privirea printre

STELEI: spectatori) Hmm, am ajuns din nou afară.
Oare cine m-ar fi putut striga pe mine
aici? se gândește Stela.

MAMA 2: Acolo sunt prea multe globuri roșii, mai

pune și în cealaltă parte.

ANDREI: Dar mie îmi place roșu, de ce nu facem tot

bradul roșu?

CRISTINA: (cu nerăbdare) Arată mai bine dacă este

combinat! Așa facem în fiecare an!

17
BUNICA: Pe vremea mea, puneam saloane și nuci în
brad.

ANDREI ȘI (râzând) Bimo le-ar mânca pe toate peste

CRISTINA: noapte!

Se aude un lătrat. STELA pare să tresară. MAMA 2 se uită

pentru prima dată în direcția STELEI.

MAMA 2: Bimo, văd că ți-ai făcut o prietenă! Bună!

Vino mai aproape, nu-ți fie rușine.

CRISTINA: Salutare! Eu sunt Cristina. Tocmai

decoram bradul de Crăciun. Vrei să ne
ajuți și tu?

STELA: Eu sunt Stela. Sigur că da!

CRISTINA: Andrei vrea să decoreze numai cu roșu,

dar noi putem pune și alte culori de
ornamente.

MAMA 2 și TATA schimbă priviri cu subînțeles. TATA termină

de pus o beteală în brad.

TATA: Una este pusă, mai avem beteală? (Mama

2 îi întinde încă o beteală aurie) Ce te
aduce pe la noi?

STELA: Caut ceva.

ANDREI: (cu mirare) Ce?

STELA: Motivul pentru care oamenii tot pomenesc

o stea.

MAMA 2: Te referi la steaua care a condus magii la

iesle? (Stela dă afirmativ din cap) Ei bine,
da! Este parte din legenda Crăciunului.

18
MAMA 2: Nu cred că se știe acest lucru, dar nici
nu cred că mai contează. Orice stea de
pe cer te poate duce cu gândul la cea
din legendă. Poate că acea stea a fost o
minune, dar cred că orice stea are puțină
magie în ea.

STELA: Ați vorbit cumva de vreo stea? Mi s-a

părut că am auzit ceva.

ANDREI: (cu entuziasm) Exact! Anul acesta eu vreau

să pun steaua în vârf. Vorbeam despre
asta chiar înainte să apari!

CRISTINA: (cu supărare) Dar e tradiția familiei să

pună tata steaua în vârf!

CRISTINA ia steaua pentru vârful bradului în mână și se

întoarce cu spatele spre ANDREI. ANDREI prinde și el steaua
de-o parte și încep să tragă amândoi de stea până când
aceasta se rupe.

CRISTINA: (cu supărare) Mama, Andrei a rupt steaua!

ANDREI: Ba nu, tu ai rupt-o!

CONȘTIINȚA Acum am înțeles, se gândește Stela.

STELEI: Fiecare stea este magică în felul ei. Acum
mă pot întoarce acasă.

CRISTINA și ANDREI lasă jumătățile de stea să cadă pe jos. Ei

continuă să se certe. MAMA 2 ȘI TATA se uită unul la altul cu
o expresie tristă. MAMA 2 duce o mână la frunte.

STELA se apropie de ei și se apleacă să ia cele două jumătăți

de stele. În schimb, atunci când se ridică, ține în mâini o stea
întreagă care luminează. STELA întinde steaua lui ANDREI,
care duce steaua la TATA. TATA pune steaua în vârful
bradului.

19
Fundalul se schimbă cu slide-ul 16, care este negru, pentru
tranziție. STELA iese din scenă. Ea lasă globul de zăpadă pe
jos, aproape de brad. Fundalul se schimbă cu slide-ul 17. Sunt
aprinse luminile bradului.

CRISTINA: Uau! Ce frumos!

ANDREI: Unde a dispărut Stela?

CRISTINA, ANDREI, MAMA 2 și TATA se uită în jur. Andrei

găsește globul de zăpadă și îl ridică în mâini. CRISTINA,
MAMA 2 și TATA se strâng în jurul globului.

ANDREI: Am găsit globul de zăpadă lângă brad.

CRISTINA: Voi vedeți că ninge în continuu? Ce tare!

MAMA 2: Cred că ne-a lăsat Stela un cadou.

CRISTINA, ANDREI, MAMA 2 și TATA se uită spre fundal pe

care strălucește strălucește puternic o stea.

POVESTITOR 1: Până la urmă Stela și-a înțeles scopul și a

putut să se întoarcă printre celelalte stele!
Cât de emoționant!

POVESTITOR 2: (glumeț) Stai, Stela era o stea?

POVESTITOR 1: (cu ironie) Ha, ha! Bună glumă, nu-mi

spune că abia acum ai înțeles asta!

POVESTITOR 2: Sigur că nu, am înțeles încă de la început!

Era doar o întrebare capcană.

POVESTITOR 1 și POVESTITOR 2 râd.

POVESTITOR 1: Mulțumim, așadar, că ați urmărit alături

de noi povestea Stelei!

POVESTITOR 2: Vă urăm sărbători magice și pline de

lumină!
Toți copiii revin pe scenă.

20
TOȚI COPIII Pe linia melodică de la Jingle Bells.

Am o stea, am o stea, una doar a mea

Ea veghează asupra mea toată noaptea!
Ai o stea, ai o stea, una doar a ta
Ea veghează asupra ta toată noaptea!

De când s-a înserat

Începe-a lumina
Pe ceru-ntunecat
O stea numai a mea!

Lumina ei transmite
Numai bucurie
Căci suntem buni cu toții
Și răspândim iubire!

Am o stea, am o stea, una doar a mea

Ea veghează asupra mea toată noaptea!
Ai o stea, ai o stea, una doar a ta
Ea veghează asupra ta toată noaptea!

21