Povestirile copiilor- Irimia Cristina Maria

Povestirile copiilor se realizează în două forme: repovestire și povestiri create de copii.

1. Repovestirea:
• copiii trebuie să redea întâmplările reale sau imaginare în succesiunea lor, să
deprindă trăsături ale personajelor, să precizeze fapte ale acestora, să aleagă
personajul preferat etc.;
• depinde de gradul de însușire a povestirii (conștientă și temeinică);
• se dezvoltă gândirea logică, memoria și capacitatea de comunicare liberă a
copiilor.

Forme:

• Repovestirea pe baza unor tablouri/ ilustrații ce redau episoadele întâmplării din

povestire;
• Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunzător fragmentelor logice;
• Repovestire pe baza unui text citit;
• Repovestire liberă.
2. Povestirile create de copii- contribuie la dezvoltarea gândirii logice și creative, la
dezvoltarea imaginației, exprimării fluente și corecte.

Forme:
• povestiri create pe baza unui șir de ilustrații;
• cu început dat;
• pe baza unui plan;
• după modelul educatoarei.

Domeniul experienţial: DLC

1. Exemplu repovestire pe baza unor ilustrații

Pentru exemplificarea unei activități având ca mijloc de realizare repovestirea în cadrul

domeniului Limbă și comunicare am ales o activitate de consolidare de cunoștințe cu tema
„Norișorul roz”, desfășurată la grupa mare.

Scopul activității este consolidarea cunoștințelor copiilor despre elementele unui text
narativ și a deprinderii de a povesti un text narativ, respectând succesiunea episoadelor
acțiunii.

În desfășurarea activității am folosit următoarele strategii didactice:

• Metode și procedee: povestirea, conversația, problematizarea, exercițiul, explicația,
Pălăriile gânditoare;
• Mijloace de învățământ: un vas de sticlă cu apă, spumă de ras, două recipiente
conținând apă și colorant albastru, respectiv roșu; o pipetă/ o seringă și un
 pulverizator; planșe; materiale confecționate de către preșcolari în activități anterioare
de Abilități practice; fond muzical lent (laptop, boxe); nori din hârtie (albă, roșie,
neagră, galbenă, verde, albastră); fișe cu personaje; abțibilduri cu imagini/ emoticoane
sugerând diverse emoții;
• Forme de organizare: frontal, individual pe grupuri.

Activitatea se va desfășura în sala de grupă și va dura aproximativ 25-30 de minute.

Se asigură condițiile desfășurării optime a activității (copiii așezați pe scăunele, în

semicerc; în spatele lor, sunt așezate măsuțele; în fața copiilor, o măsuță cu un scăunel pentru
educatoare; pe măsuță, acoperite, șase pahare de sticlă, o sticlă cu apă plată, un tub cu spumă
de ras, două recipiente mici – unul conținând apă și colorant albastru, celălalt apă și colorant
roșu; o pipetă/ o seringă și un pulverizator; pe un suport, planșele puse invers etc.).

Pentru captarea atenției se descoperă cele șase pahare de sticlă de pe măsuță.

După cum vedeți, am aici șase pahare de sticlă; voi pune în ele, până la jumătate, apă plată
(se toarnă apă în pahare), iar deasupra voi pune spumă de ras.
-Cu ce seamănă formele obținute? Copiii vor răspunde la întrebare (dacă va fi cazul, vor fi
direcționați, prin întrebări auxiliare, spre identificarea norilor). În cinci dintre pahare voi pune
picături de lichid albastru.
- Ce observați?
-Ce se întâmplă? Copiii vor observa cum „cad picături de ploaie” din acei norișori.
Pe cel de-al șaselea norișor, voi pulveriza cu puțin lichid roșu. --Ce observați? Copiii vor
observa că nu mai cad picături colorate din acest norișor, ci doar se colorează puțin în roz. -Ce
personaje am adus astfel, prin acest experiment, în grupa noastră? Copiii vor preciza că sunt
ca norișorii din povestea Norișorul Roz.

Se anunță tema și obiectivele activității într-un limbaj cât mai accesibil. Chiar despre
acești norișori aș vrea să ne amintim astăzi. Pentru că am avut discuții foarte interesante
despre ce înseamnă a fi diferit, vă propun ca astăzi să fiți voi cei care spuneți povestea
Norișorului Roz, folosindu-vă de planșele pe care vi le voi arăta. Pe parcursul și la sfârșitul
activității copiii vor fi capabili:
• să precizeze titlul și mesajul textului asociat experimentului prezentat;
• să povestească episoadele acțiunii, în concordanță cu succesiunea imaginilor de pe
planșe;
• să enumere personajele textului, în ordinea apariției acestora în poveste;
• să marcheze, prin linii, relațiile stabilite între personajele textului.

Dirijarea învățării
Se discută, pe scurt, despre textul care urmează a fi repovestit.
-Care este, așadar, titlul poveștii în care apar personajele create în cele 6 pahare de pe masă?
-Dintre cei 6 norișori, am aflat povestea celui roz, diferit, de care se râdea, care a căutat
răspuns la întrebarea „eu de ce sunt altfel?” la soare, la lună, la fulger, la curcubeu, pentru ca
în cele din urmă să descopere că rolul său în lume este acela de a ajuta copiii cărora le este
frică de întuneric să adoarmă și să viseze frumos…
-Ce am învățat din această poveste?
-Ce alte povești sau filme despre ce înseamnă a fi diferit și despre cum se raportează oamenii
la diferențe mai cunoașteți, din cadrul proiectului din aceste ultime săptămâni? (Inorogul roz,
Degețel, Regatul de gheață etc.).
-Pentru a vă fi mai ușor să povestiți voi, de data aceasta, povestea, v-am pregătit câteva
planșe.
Planșele vor fi descoperite succesiv; este descoperită prima planșă, copiii spun ce observă
în imagine, se discută despre elementele identificate și povestesc fragmentul corespunzător
acesteia. În manieră similară se procedează cu cele 4 planșe.

(a) Prezentarea și observarea planșei 1. repovestirea fragmentului corespunzător acesteia

-De ce ne amintește prima planșă?
-Ce observați în partea de sus a planșei?
-Dar în jumătatea de jos?
-Care este diferența dintre norișorul aflat în mijlocul jumătății de jos a planșei şi ceilalți 5
norișori?
-Cum pare să se simtă norișorul roz?
-Dar ceilalți norișori?
Este numit un copil care să povestească începutul poveștii Norișorul Roz.

(b) Prezentarea și observarea planșei 2. repovestirea fragmentului corespunzător acesteia

-Ce observați pe planșa a doua?
-Ce vă atrage atenția?
-De ce hotărâre a Norișorului Roz vă amintesc aceste imagini?
-Ce personaje apar în derularea acțiunii și care este rolul lor?
-Observați expresia feței fiecărui personaj. Ce vă arată/ transmite ea?
-Ce obține Norișorul Roz în urma călătoriei sale?
Este numit un copil care să povestească ce se întâmplă pe parcursul călătoriei Norișorului
Roz, în căutarea răspunsului la întrebarea „de ce este altfel?”.

(c) Prezentarea și observarea planșei 3; repovestirea fragmentului corespunzător acesteia

-Ce personaj-surpriză observați pe planșa a treia?
-Cum îl ajută Zâna Somnului pe Norișorul Roz, fără să știe de la început că poate face acest
lucru?
-Cum reacționează Zâna Somnului și ajutoarele ei la vederea Norișorului Roz?
-Cum credeți că se simte acesta?
Este numit un copil care să povestească despre apariția Zânei Somnului și despre ideea
Lunii de a-l prezenta acesteia pe Norișorul Roz.

(d) Prezentarea și observarea planșei 4; repovestirea fragmentului corespunzător acesteia

-Ce vi se pare deosebit în această ultimă planșă?
-Ce a descoperit Norișorul Roz?
-Cum se simte el și cum îl privesc ceilalți acum, când și-a găsit menirea, rostul/ rolul lui în
lume?
-Formulați un enunț cu acest cuvânt: menire.
 Este numit un copil care să povestească deznodământul poveștii.

(e) Repovestirea integrală a textului de către un copil, cu ajutorul educatoarei

Este numit un copil care să povestească întreaga poveste (prin raportare la cele patru
planșe așezate pe suport). În timpul acesta, alți doi-trei copii vor alege – dintr-o cutie cu
materiale confecționate de către preșcolari în activități anterioare de Abilități practice –
personajele poveștii și le vor prinde, folosind cârlige, pe o sfoară, în ordinea în care apar
aceste personaje în acțiune: Norișorul Roz și frații săi (pictați cu gri/ roz și decupați), soarele
(colorat, decupat, cu unele raze pliate), luna(CD/ DVD, pe care s-au lipit bucățele de hârtie
creponată, galben pal), fulgerul (litera Z mare de tipar, stilizată, colorată), curcubeul (pictat și
decupat), Zâna somnului (siluetă de personaj feminin, desenată la alegere de către copii), fața
unui copil care doarme fericit (emoticon dintre cele desenate/ completate/ colorate de către
copii la tema emoțiilor).

(f) Fixarea principalelor coordonate ale textului

-Ce-ar fi să fiți voi acum norișori colorați? Dar colorați nu oricum, ci așa cum erau pălăriile
gânditoare din alte activități pe care le-am făcut împreună. Doar că astăzi veți fi…norișori
gânditori. Vă ridicați de pe scăunele și mergeți în șir, plutind ca niște norișori (pe un fond
muzical lent); când opresc melodia, vă grupați în jurul celor șase mese din spatele vostru.
Copiii se așază pe scăunele în jurul celor 6 mese; pe fiecare masă se află câte un nor din
hârtie (albă, roșie, neagră, galbenă, verde, albastră). Educatoarea precizează fiecărei grupe
sarcina de lucru, corespunzătoare culorii norului:
• norul alb: Povestiți pe scurt, în patru enunțuri, ce se întâmplă în povestea Norișorului
Roz;
• norul roșu: Ce simțiți când vă gândiți la cele întâmplate în poveste?;
• norul negru: Ce credeți că este rău/ negativ în cele întâmplate?;
• norul galben: Ce credeți că este bun/ pozitiv în cele întâmplate?;
• norul verde: Ce credeți că ar fi putut face frații Norișorului Roz pentru ca acesta să se
simtă bine?;
• norul albastru: Ce învățăm din povestea Norișorului Roz?

Copiii au la dispoziție două minute pentru a discuta răspunsul, apoi purtătorul de cuvânt al
fiecărei grupei îl va prezenta clasei; ceilalți preșcolari, membri ai altor grupe, vor putea
aproba/ contrazice/ completa răspunsul respectiv.

Obținerea performanței. Se prezintă preșcolarilor fișa pe care vor lucra. Pe fișă sunt
reprezentate unele dintre personajele poveștii Norișorul Roz. Va trebui ca fiecare, pe fișa sa,
să traseze linii între personajele care interacționează în poveste și să lipească deasupra liniei
abțibildul cu imaginea care sugerează ce emoții ies la iveală în acea relație (de exemplu, dacă
ați trasa o linie între Norișorul Roz și părinții săi, ați putea lipi deasupra liniei un abțibild cu o
față iubitoare). Copiii au la dispoziție 4 minute pentru a lucra individual, apoi se vor discuta
alegerile lor. După lucrul individual, copiii ridică fișele pentru a fi văzute de către educatoare
și de către colegi; sunt numiți 5-6 copii care să exemplifice relațiile identificate și emoțiile
asociate acestora și se discută despre răspunsurile copiilor.
 Pentru asigurarea retenției și a transferului se fac trimiteri succinte către tema activității și
se formulează sugestii pentru activități complementare:
-De ce poveste ne-au amintit, așadar, personajele din cele 6 pahare?
-Cu ce mesaj plecăm acasă în urma repovestirii acestei povești?
-Dacă tot am discutat despre „a fi diferit”, ați putea să-i întrebați pe părinții/ bunicii/ frații
voștri când/ dacă s-au simțit la un moment dat diferiți și ce au făcut atunci. Putem învăța
multe din experiențele celor din jurul nostru.

Educatoarea va evalua întreaga activitate desfășurată. În încheierea activității se vor face

aprecieri asupra modului în care au răspuns copiii la întrebări.

2. Exemplu povestire creată cu început dat

Pentru exemplificarea unei activități având ca mijloc de realizare povestirea creată cu

început dat în cadrul domeniului Limbă și comunicare am ales o activitate de consolidare de
cunoștințe și deprinderi cu tema „Prieteni buni să fim”, desfășurată la grupa mare.

Scopurile activității sunt: dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral în

vederea creării unei povești; dezvoltarea gândirii, a operațiilor și calităților acesteia, precum și
a imaginației creatoare.

În desfășurarea activității am folosit următoarele strategii didactice:

• Metode și procedee: conversația, explicația, observația, povestirea, expunerea,
exercițiul, brainstormingul, problematizarea, jocul de rol;
• Mijloace de învățământ: imagine suport pentru începutul povestirii, scrisoarea de la
Zâna Vară, simboluri pentru recompensarea activității copiilor, calculator, DVD;
• Forme de organizare: frontal, individual.

Activitatea va avea loc în sala de grupă și va dura aproximativ 25-30 de minute.

Se asigură condițiile necesare bunei desfășurări a activității: aerisirea sălii de grupă,

aranjarea scăunelelor în semicerc, pregătirea materialului didactic

Captarea atenției se va face prin citirea unei scrisori de la Zâna Vară:

„Dragi copii,
Am trecut pe la voi dar nu erați în clasă și cum am foarte multa treabă vă las această
scrisoare cu rugămintea de a mă ajuta. Eu am aflat de la d-na voastră educatoare că sunteți
niște copii prietenoși, isteți, cuminți și vă plac poveștile foarte mult. Vă las această imagine și
vă rog împreună cu d-na educatoare să-mi creați și mie o poveste pe care să o duc peste mări
și țări să vadă și alți copii ce învățați voi la grădiniță.”

Pentru reactualizarea cunoștințelor copiii sunt întrebați care sunt poveștile pe care ei le
cunosc.
 Se anunță tema și obiectivele activității într-un limbaj cât mai accesibil. „Deoarece am
văzut că știți foarte multe povești haideți acum să creem o poveste pentru Zâna Vară pornind
de la această imagine pe care ne-a lăsat-o. Eu încep povestea, voi ascultați atent tot ce vă
spun, apoi eu mă opresc iar voi vă gândiți cum poate continua? „Ce se mai poate întâmpla?”.
Pe parcursul și la sfârșitul activității copiii vor fi capabili:
• să continue într-un mod personal firul narațiunii al cărui început este dat de
educatoare;
• să se exprime clar, cursiv și logic, utilizând expresii și formule specifice povestirilor ;
• să înțeleagă mesajul moral din textul creat.

Dirijarea învățării
Copiii vor fi rugați să privească planșa și să spună ce observă ei în această planșă(o
grădiniță, niște copii, părinți care-și duc copiii la grădiniță, o fetiță cu brațele întinse care se
bucură când își vedea colegii, cum sunt copii – veseli triști, etc.)

Educatoarea începe povestea:

- Voi începe povestea așa cum începe orice poveste:
„A fost odată ca niciodată, că dacă nu ar fi nu s-ar povesti. A fost odată o fetiță pe care o
chema Maria. Părinții Mariei erau plecați în altă țară să muncească și fetița a rămas cu bunica
ei, care era bătrână și bolnavă și de aceea nu putea să o ducă la grădiniță. În fiecare zi Maria
se ducea la grădiniță singură și era tare fericită când se întâlnea cu colegii ei care erau însoțiți
de părinți. Maria își dorea tare mult să fie și părinții ei acasă pentru a o duce la grădiniță...”

Obținerea performanței. Povestea se întrerupe, iar copiii vor fi ei povestitori.

- Acum copii, eu vreau să continuați povestea și să vă imaginați:
- Ce vorbesc copiii atunci când se întâlnesc?
- Unde merg ei împreună?
- Ce pot face pentru a o face pe Maria fericită?
- Oare o vor invita la ei acasă, poate într-o excursie sau chiar în concediu?
- Vor fi prieteni buni pentru Maria?
- Mai sunt și alți copiii răutăcioși care o pot supăra?
- Au rămas ei oare prieteni și când au plecat de la școală?
- Părinții Mariei s-au întors în țară?

Se dă un timp de gândire , apoi pe rând sunt numiți copiii care se oferă să prezinte varianta
lor de poveste. În timp ce copiii povestesc, educatoarea îi urmărește cu atenție și intervine
când este nevoie .
După fiecare povestire este apreciată continuarea găsită începutului dat. După fiecare
povestire se sugerează o nouă direcție de dezvoltare a povestirii. Fiecare copil trebuie să se
gândească și să continue povestea așa cum dorește el să se termine. În funcție de creația
fiecărui copil se pune accent pe mesajul și învățătura transmisă (dragoste, iubire, grijă,
prietenie, simpatie, ajutor, etc).
 Pentru asigurarea retenției și a transferului se solicită povestitorilor să găsească un titlu
pentru povestea creată motivându-l. Se alege cel mai potrivit titlu și se fac aprecieri asupra
originalității creațiilor și frumuseții redării.

Evaluarea activității se face printr-un joc de rol. O fetiță va fi Maria și va fi așezată pe un

scăunel în mijlocul copiilor, iar colegii vor veni la ea și-i vor adresa un mesaj (3-4 copii)
„Maria te iubesc!, Maria nu fii tristă, vor veni și părinții tăi acasă!, Maria bunica ta se va face
bine!, „Maria hai să dansezi cu noi și să ne distrăm ca la 1 Iunie”. Copiii vor dansa pe melodia
”O lume minunată”.

Educatoarea va evalua întreaga activitate. În încheierea activității se vor face aprecieri

verbale asupra modului în care s-a desfășurat activitatea.