POVESTEA LITEREI C

ÎNTR-O ZI VESELĂ ȘI CĂLDUROASĂ A VENIT LA PERVAZUL PRINȚESEI

O COȚOFANĂ.

SE ȘTIE CĂ ACESTE PĂSĂRI CURIOASE ADUNĂ CU CIOCUL TOT CE

STRĂLUCEȘTE. ASTFEL, EA I-A ADUS PRINȚESEI UN CIOB MIC, CA O
BUCATĂ DE STICLĂ COLORATĂ.

PRINȚESA I-A MULȚUMIT PĂSĂRII PRIETENOASE, A LUAT BUCATA ÎN

MÂNĂ ȘI A CERCETAT-O CU ATENȚIE. SE PĂREA CĂ ÎN BUCATA MICĂ, S-AU
ASCUNS TOATE NUANȚELE CULORILOR PE CARE PRINȚESA LE VĂZUSE
VREODATĂ. ZĂREA ACOLO DE LA ROȘU RUBINIU, PÂNĂ LA PORTOCALIUL
CEL VESEL ȘI VERDELE CEL CURAJOS.

ÎNCET, PRINȚESA A LĂSAT BUCATA PLINĂ DE CULORI PE COLȚUL

MESEI, LÂNGĂ FEREASTRĂ. O RAZĂ DE SOARE A INTRAT DE AFARĂ ȘI
BRUSC PRINȚESA A VĂZUT CUM TOATE CULORILE CARE PĂREAU ÎNCHISE
ÎNĂUNTRU AU SĂRIT AFARĂ, CA ÎNTR-UN ARC FERMECAT!

SE PARE CĂ CIOBUL ERA UNUL MAGIC. DACĂ ÎL ATINGEA LUMINA,

DIN EL SE REFLECTAU CULORILE CURCUBEULUI.

PRINȚESA A ZÂMBIT ȘI DUPĂ FORMA ACESTUI ARC MULTICOLOR, A

MAI ADUNAT O LITERĂ... LITERA C.

Page 1 of 2
C
POVESTEA LITEREI C

Page 2 of 2