Alecu Russo

Alecu Russo (n. 17 martie 1819,[1] Chișinău, Imperiul Rus – d. 5 februarie 1859,[1] Iași, Principatele
Unite ale Moldovei și Țării Românești) a fost poet, prozator, eseist, memorialist și critic
literar român (originar din Basarabia), ideolog al generației de la 1848. Este autorul
volumului Cântarea României, tipărit anonim. Fără a revendica vreodată explicit această operă, a
furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române. A
participat la Revoluția de la 1848 din Moldova, după care a luat parte la Marea Adunare Națională
românească de la Blaj din 3/15 mai 1848 și la adunarea de la Lugoj din 15/27 iunie 1848. A fost
arestat la Dej și întemnițat la Cluj. A militat pentru Unirea Principatelor Române. A murit de
tuberculoză și este înmormântat la Biserica Bărboi din Iași.

Opera[modificare | modificare sursă]

Alecu Russo a început să scrie în limba franceză la vârsta de 20 de ani, dar a publicat numai în
limba română între 1846 și 1856 și numai în reviste, având de gând să-și termine scrierile sale și
să revină asupra lor, lucru pentru care nu a mai avut răgaz. Activitatea cea mai importantă a
desfășurat-o în anul 1855 la revista România literară a lui Vasile Alecsandri. Aici au
apărut Cugetările, Amintirile și poemul Cântarea României.
Memorialist interesant în Amintiri, Alecu Russo s-a făcut cunoscut mai mult ca polemist împotriva
exagerărilor curentului latinist și ca autor al poemului patriotic revoluționar Cântarea României.
Trebuie amintit însă și rolul său de îndrumător în teatru, în critica literară, în folclor. El a atras
atenția asupra importanței literaturii originale, de caracter specific național, recomandând
scriitorilor să se inspire din trecutul de luptă al poporului nostru și din literatura de circulație.
Poemul Cântarea României a avut un larg ecou printre contemporani, mai întâi prin excelenta
versiune a lui Nicolae Bălcescu. În 1858, Dimitrie Bolintineanu încearcă o traducere în versuri a
poemului, atras de conținutul lui patriotic, fără a putea da un echivalent.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Alecu Russo s-a născut în familia unui boier de viță veche, dar cu o situație socială relativ
modestă. Copilăria și-a petrecut-o la țară, în mijlocul țăranilor. Pe la 1829 o cumplită epidemie de
holeră i-a secerat familia. Rămas orfan de mamă, Alecu Russo e trimis de părintele său la studii în
Elveția. După studiile din Elveția, își continuă studiile la Institutul lui Francois Naville din satul
Vernier de lângă Geneva. Pe băncile institutului scrie primele sale încercări literare. Majoritatea
lucrărilor au fost scrise în limba franceză și au apărut postum, în traducere.

 1859 - A murit de tuberculoză și este înmormântat la Biserica Bărboi din Iași.

Opera literară[modificare | modificare sursă]

 Cântarea României (1850).

 Amintiri.
 Iașii și locuitorii lui în 1840.
 Palatul lui Duca Vodă.
 Decebal și Ștefan cel Mare.
 Piatra Teiului.
 Stânca Corbului.