Sunteți pe pagina 1din 6

Erori absolute si relative:

Fie un număr real x. Prin aproximanta numărului x se întelege orice număr raţional x care
poate fi utilizat în calcule în locul lui x. Eroarea x e este definită cu ajutorul relaţiei:

Eroarea absolută a unei aproximante este:

Cunoaşterea erorii absolute a unei aproximante permite a se da o încadrare a numărului real x


între anumite limite :

Eroarea relativă a aproximatei x a numărului real este definită ca raportul dintre eroarea absolută
a aproximatei x şi valoarea absolută a numărului x:

Erori de trunchiere:
Eroarea de trunchiere este deosebit de frecventă în cadrul metodelor de calcul numeric.
Ea intervine ori de câte ori un calcul numeric infinit este înlocuit cu unul finit.
Aplicarea unui algoritm numeric la tratarea unui model matematic presupune
introducerea unor noi erori, cum sunt de exemplu aproximările pe intervale ale derivatei sau
integralei. Aceste erori sunt cunoscute sub denumirea de erori de trunchiere
Pentru calculul sinusului unui unghi x în radiani poate fi folosită seria lui Taylor:

Deorece seria este infinită, nu pot fi utilizaţi în calcul toţi termenii acesteia, ci numai un
număr finit de termeni, de exemplu primii patru sau cinci. Termenii omişi, care sunt în număr
infinit, introduc o eroare în rezultatul calculelor.

Factorizarea LR:
Factorizarea matricelor este o operaţie de descompunere a unei matrice A în două matrice
particulare, A1 şi A2 , între cele trei matrice existând relaţia

Prin factorizarea LR se înţelege o descompunere a matricei A de forma


A = LR
în care L este o matrice inferior triunghiulară iar R este o matrice superior triunghiulară.
Algoritmii utilizaţi în cadrul factorizării LR sunt algoritmul Doolitle şi algoritmul Crout.
Algoritmul Doolitle impune ca matricea L să fie inferior triunghiulară şi să conţină
diagonala unitate, iar matricea R să fie superior triunghiulară.
Algoritmul Crout impune ca matricea L să fie inferior triunghiulară, iar matricea R sa fie
superior triunghiulară şi să conţina diagonala unitate

Factorizarea QR
Factorizarea QR reprezintă descompunerea matricei A, unde Q este o matrice cu coloane
ortogonale iar R este o matrice pătrată superior triunghiulară. Dacă matricea este pătrată A, cele
două matrice vor fi şi ele pătrate Q , respectiv R .

Pentru matricea Q se impune ca:


QT=Q-1
Factorizarea QR a matricei A decurge în două etape :
− obţinerea matricea R prin triangularizarea ortogonală a matricei A;
• calculul matricei Q utilizând matricele reflectori elementari m U1 ,U2 , ......, U m

Deoarece ambele etape de factorizare au la baza conceptul de matrice reflector elementar,


în cele ce urmeaza se va trata utilizarea acestui concept pentru determinarea matricelor Q şi
R.
Triangularizarea ortogonala a matricei A :

Calculul matricei Q :
Valori și vectori proprii:

Valorile şi vectorii proprii sunt introduşi prin extinderea problemei privind rezolvarea
sistemelor de ecuatii omogene.
Baza proprie asociată matricei A este definită de vectorii proprii X i ai matricei A.
Forma canonică diagonală a matricei A reprezintă matricea
A=diag( 1 2,...... n )

Matricele ortogonal asemenea A şi B au aceleaşi valori proprii, iar vectorii proprii asociaţi
verifică relaţia:
X1 QX2 .
Forma canoniă Schur.
Pentru o matrice oarecare A există o matrice ortogonală Q astfel încât matricea S, definită cu
ajutorul relaţiei:
este cvasi superior triunghiulară
Aceasta înseamnă că matricea S este bloc superior triunghiulară cu blocuri pe diagonală de ordin
cel mult doi, fiecare bloc de ordin doi având valori proprii complexe conjugate.
Matricea S este cunoscută sub denumirea de forma canonică Schur reală a matricei A. Aceasta
prezintă un interes aparte în calculul valorilor şi vectorilor proprii, deoarece pe diagonala
matricei se găsesc valorile proprii reale ale matricei A iar blocurile de ordinul doi conţin valorile
proprii complex conjugate.

Sisteme de ecuatii liniare. Algoritmul Gauss.


Procedeul de reducere are la bază o schemă de eliminare succesivă a necunoscutelor,
schemă ce poarta numele de eliminarea Gauss. Deoarece numărul de operaţii aritmetice
elementare este de ordinul n 3 , considerente de natură tehnico-economică recomandă aplicarea
metodelor directe pentru sisteme cu dimensiuni n 100.
Algoritmul Gauss.
Algoritmul Gauss este cel mai des utilizat algoritm destinat rezolvării sistemelor de
ecuaţii liniare de dimensiuni mici şi medii. Algoritmul cuprinde două etape de calcul:
• transformarea matricei A a sistemului de ecuaţii la forma triunghiular
superioară, însoţită de transformări corespunzatoare asupra vectorului b.
• determinarea soluţiilor prin substituţie inversă, respectiv determinarea iterativă
a soluţiei x1 ,x2 ,....., xn

Algoritmi direcți. Algoritmul Gauss-Jordan


Acest algoritm se bazează pe relaţiile de calcul care permit transformarea matricei A în
matrice unitate şi a matricei unitate în matrice inversă. Din totalitatea transformărilor se
păstrează numai acele transformări care conduc la matricea unitate, acestea fiind extinse şi
asupra termenului liber b. Se creează o matrice extinsă S, de dimensiuni nn 1 , obţinută prin
bordarea matricei A cu vectorul termenilor liberi b.

Sistem de ecuatii liniare- Newton Raphson

Metoda tabelarii

Metoda izolarii unei solutii


Algoritmul incercare-eroare

Algoritmul bisectiilor succesive

Algoritmul pozitiei false

Algoritmul Newton-Raphson

Interpolarea liniara

S-ar putea să vă placă și