GR.

SCOLAR ,, SIMION MEHEDINTI

PROIECT – TEHNICA EXECUTARII TUNSORILOR MODERNE

BARABATESTI

AN SCOLAR 2011-2012

INDRUMATOR : PROF MAISTRU BUGEAC. V

ARGUMENT

CAP I –ORGANIZAREA SALONULUI DE FRIZERIE

II-ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII SI TIPULUI DE PAR

III TEHNICA EXECUTARII TUNSORILOR MODERNE

IV INRIJIREA PARULUI

V MASURI DE TEHNICA SI SECURITATEA MUNCII IN FRIZERIE

ARGUMENT

Având un rol estetic deosebit de important tunsoarea este influienţată

direct de evoluţia şi preferinţa societăţii, de curentele de modă beneficiind de
toate progresele tehnice.
Astfel s-a ajuns în prezent la numeroase tehnici de lucru pornind de la
adaptarea tehnicilor de lucru clasice pentru a executa tunsori la cerinţele
clienţilor după fotografii, reviste, cataloage, sau tunsori de vedete.
Modificările aspectului standard al unei tunsori clasice trebuie făcute
ţinând cont de faptul că tunsoarea nou creată trebuie să pună în valoare
trăsăturile frumoase şi totodată să mascheze imperfecţiunile cutiei craniene şi
ale figurii.

Pentru reuşita acestei tunsori trebuie să ţinem seama de:

 combinarea tehnicilor de lucru
 noţiunile de armonizare
 adaptarea pieptănăturilor cunoscute pentru a realiza
aranjarea părului potrivită tunsorii realizate.
 Fiecare client trebuie sfatuit individual plecand de la premiza
individualitatii lui sau a particularitatilor.

Varsta , imbracaminte, aspect, inaltime , prezenta fizica

Forma capului a fetei , a corpului

Dimensiuni corporale

În funcţie de procedeele şi ustensilele folosite, tunsorile se clasifică

astfel:

TUNSORI EXECUTATE CU MAŞINA DE TUNS NR.OOOO ,1,2,3

 Tunsoarea completă

TUNSORI EXECUTATECU MAŞINA ŞI FOARFECA

  Tunsoarea cu breton pentru băieţi
 Tunsoarea cu cărare pentru băieţi
 Tunsoarea pe păr foarte scurt nemţească
 Tunsoarea Carre

TUNSORI EXECUTATE CU FOARFECA

 Tunsoarea clasică fără cărare
 Tunsoarea clasică cu cărare
 Tunsoarea pe păr scurt Englezească
 Tunsoarea modernă Italiană
 Tunsoarea Sport

TUNSORI EXECUTATE CU BRICIUL

 Tunsoarea plastică cu cărare
 Tunsoarea plastică fără cărare

TUNSORILE EXECUTATE CU BRICIUL

Sunt solicitate de către clienţi întrucât permit modelarea părului în

funcitie de conformaţia capului şi trăsăturile figurii, mascarea eventualelor
imperfecţiuni ale cutiei craniene.

DE REŢINUT !
Se execută numai pe părul ud.
Briciul este aşezat înaintea pieptenului
 Protejarea îmbrăcămintei clientei
Scopul:acoperirea îmbrăcămintei clientei astfel încât aceasta să nu se
păteze sau să se ude
 mantaua de tuns—protejează îmbrăcămintea clientei de părul
tuns
 prosop pluşat—se utilizează pentru spălatul sau udatul părului
 şerveţele de hărtie-se folosesc la vopsitul părului,co protecţie
suplimentară

Aşezarea clientei într-o poziţie comodă şi în acelaşi timp optimă

pentru lucrător se face utilizănd scaune profesionale cu înălţime
reglabilă

INSTRUMENTE ŞI APARATE FOLOSITE LA REALIZAREA

UNEI TUNSORI:
 Foarfeca;
 Brici cu lama;
 Pieptene;
 Foarfeca filat;
 Masina nr. 0000.

Etapele unei tunsori:

  aşezarea clientuluii în mod corespunzător pe scaun şi reglarea lui în
raport cu înălţimea clientei;
 alegerea unei tunsori în funcţie de fizionomia şi imperfecţiunile
craniene;
 alegerea genului de tunsoare în funcţie de calitatea, cantitatea,
lungimea şi starea de sănătate a părului;
 scurtarea părului la o lungime care să avantajeze fizionomia clientei, să
corespundă conformaţiei capului.

1 PREGĂTEŞTE CLIENTUL ÎN VEDEREA REALIZĂRII TUNSORII

Consilierea clientului-se face printr-o discuţie politicoasă pentru explicarea

corelării caracteristicilor ei cu forma tunsorii

Consilierea are caracter individualizat, cu luarea în consideraţie a dorinţelor

pentru:
 a satisface nevoia de informare a clientei
 a oferi servicii şi produse care să acopere necesităţile clientei
 o servire a clientei, care contribuie la satisfacerea ei şi la formarea une
impresii pozitive

 Discuţiile de consiliere se pot face înaintea, în timpul, la încheierea unei
tunsori

Se împart în:
Faza de întâmpinare şi contact
 salutaţi cu amabilitate clienta
 zâmbiţi-i
 vorbiţi clar şi rar
 însoţiţi clienta spre locul de muncă

Faza de informare
 puneţi întrebări clare pentru a afla dorinţa clientei
 aşteptaţi răspunsul, puneţi întrebări până vă veţi forma o imagine clară
asupra dorinţei clientei
 explicaţi clientei că un rol important în alegerea tunsorii este studierea
imperfecţiunilor craniului şi ale figurii
 să i se prezinte cu ajutorul cataloagelor, revistelor, programelor de
calculator posibile tipuri de tunsori

Faza de consiliere
 evidenţiaţi avantajarea clientei şi oferiţi-i şi alte posibilităţi dacă este
nehotărâtă

Faza de încheiere şi confirmare

 convingeţi-vă că clienta a înţeles totul corect şi este de acod cu tunsoarea
potrivită
 lăudaţi clienta şi confirmaţi-i că a făcut o alegere bună
 după executarea tunsorii întrebaţi clienta dacă este mulţumită
 oferiţi clientei sfaturi,recomandaţi-i produse pentru îngrijirea părului
acasă

COAFORUL TREBUIE SĂ CONVINGĂ CLIENTA CĂ EL

ESTE UN EXPERT ÎN ÎMBUNĂTĂŢIREA ASPECTULUI
GENERAL

Protejarea îmbrăcămintei clientei

Scopul:acoperirea îmbrăcămintei clientei astfel încât aceasta să nu se
păteze sau să se ude
 mantaua de tuns—protejează îmbrăcămintea clientei de părul
tuns
 prosop pluşat—se utilizează pentru spălatul sau udatul părului
 şerveţele de hărtie-se folosesc la vopsitul părului,co protecţie
suplimentară
GRIJA FATA DE CLIENT SI SALON
Receptia
-expozitia de produse denota profesionalism
-zambet sincer , privire directa si nu insistenta , salutul si apoi intrebarea cu ce
pot sa va fiu de folos?
-comunicarea ;trebuie sa fim specialisti in arta comunicrii pentru a anticipa
dorintele clientilor ( verbala si nonverala )

-informatiile transise clientului trebuie sa fie exacte

Vorbirea
*conteaza ce spunem si cum spunem
*ascultarea ~foarte importanta este atentia
Limbajul trupului ~comunica sentimente si atitudine corporala
~expresia fetei
EXAMINAREA CLIENTULUI

Parul si pielea `depinde de stilul de viata si sanatate

-structura si functiile pielii capului si parului
-tipuri de par
-posibile probleme ale pielii capului si parului
Fiecare client are o combinatie unica a tipului de par
`~culoare
~conditia pielii si parului
~forma capului
~modul de ingrijirea al parului de pana a tunci
~ clientul prezinta anumite dorinte
Examinarea si evaluarea starii in care se afla parul ~decidem ce tip de
tratament sa aplicam si este necesar sa academ de acord cu clientul in privinta
operatiunii necesare pentru un rezultat bun

Proportia si aspectul parului

*liniile formate de par in raport cu forma fetei contribuie la efectul final
*aranjarea parului modifica liniile

Foarte important este echilibrul dintre par si fata

Forma adecvata , –forma adecvata , uniforma luam in considerare planttia si

distribuirea parului – vartejuri carari , sensul de crestere a parului

-se tine cont de client atunci cand aranjam, tundem si mai ales alegem stilul
dorit de client

-stilul pe care il alegem trebuie sa fie apropiat de forma sia asezarea naturala a
parului, va fi astfel mai rezistent si necesita retusari la intervale mai mari de
timp

-tunderea unui vartej prea scurt va naste probleme stand in toate directiile
Factorii care influenteaza alegerea stilului

-pentru a intelege si alege diferite stiluri cu discernamant si incredere trebuie sa

tinem cont de :

* compatibilitate

*distribuire uniforma

*disstribuire neuniforma
*efecte ~fine

~izbitoare

~originale
Compatibilitatea

~ Aspectul formei tunsorii asupra fetei si a trasaturilor capului si corpului

cand arata bine , parul gata aranjat se imbina armonios cu celelalte
trasaturi ale corpului

*linia fetei poate fi scaoasa in evidenta atunci cand liniile stilului adoptat se
completeaza cu acesta dar poate fi diminuata cand liniile stilului sant opuse
fata de aceasta

*stilul tineresc poate fi neatragator daca este purtat de o femeie matura ,

acest lucru se datoreaza fetei , ochilor , fruntii care sunt accentuate de
formele dure , dezordonate , ale stilului respectiv

*majoritatea stilurilor sunt concepute pentru tinere si apoi adoptate celor

mature , mai in varsta

ARMONIA
Lipsa armoniei >inseamna lipsa de propotionalitate

SIMETRIA
~Chiar si armonia este obtinuta atunci cand parul este asezat la afel pe
ambele parti ale capului

Asimetria si lipsa de armonie este obtinuta de exemplu:

-cand parul lung este prins pe o parte , iar pe cealalta parte echilibram
greutatea pusa print-un simplu cercel
 ~liniile si proportia produsa de aranjare >armonia ansamblului
~o arajare a parului reusita ar trebui sa fie echilibrata ,
armonioasa din orice punct este privita

CARARILE
Produc efect puternic astfel ca :
-o carare dreapta , lunga plasata in centru , face nasul mai proeminent
-ocarare scurta , neliniara , dminueaza nasul proeminent
-fetele mari rotunde par mai mici atunci cand este facuta ocarare pe
maijloc si mai mica cand cararea este facuta pe o parte
Trasaturi ale fetei , capului si corpului

-pozitia in care sta o persoana este foarte importanta

-un nas mare proeminent poate fi diminuat prin aranjarea parului spre
fata sub un unghi sau evitand cararea pe mijloc

*-trasaturile drepte ale maxilarului pot fi usor diminuate printr-un stil mai
voluminios in parti
*-urechile proeminente trebuie acoperite cu par

-*o barbie despicata este expusa mai mult daca parul este aranjat spre
spate , un par lung si voluminos poate indrepta situatia

*-ridurile din jurul ochilor sunt mult mai evidente daca avem o coafura dreapta
si neteda , aceasta poate fi diminuata printr-o usoara indrepatare a parului de
langa ochi

*Fruntea inalta , mica , lata poate fi acoperita prin unghiul bretonului

STILURI

-un stil dezoordonat voluminos realizat pentru o persoana masiva nu da prea

bine , nu se armonizeaza

-un stil mai linistit mai drept poate fi mult ai potrivit

-stilurile ridicate accentueaza inaltimea

-stilul~ drept ,neted face persoanele mai scunde sa fie si mai scunde
forma trasaturilor faciale ,
~liniile si umbrele produse prin tunsore si culoare , pot fi folosite pentru
echilibrarea si armonia cu celelealte trasaturi
Tunsoarea plastică
 Tehnica de lucru

FILAREA
1. părul ud se desparte printr-o cărare mediană ce porneşte de la
frunte spre spatele capului.
2. scurtarea părului se începe din spatele capului către faţă.
3. se piaptănă părul din părţile laterale şi se filează.
4. se subţiază şi se scurtează părul de pe frunte.
5. se subţiază părul de la spate mergând până jos, curăţind ceafa de
părul crescut.
6. se piaptănă părul spre spate şi se desparte în şuviţe pentru a fi
filat pe toată suprafaţa capului.

EGALAREA
1. se piaptănă părul,se controlează lungimile şi se egalează firele
de păr cu foarfeca.
2. se scurtează părul de la perciuni şi conturul urechii.
3. se finisează ceafa.

PIEPTĂNAREA
Se piaptănă părul şi se usucă cu ajutorul periei şi foenului
imprimându-i frizurii forma şi linia dorită de client.

DE REŢINUT !
Prin frizură se înţelege atât tunsul cât şi pieptănatul părului

REALIZAREA PIEPTĂNĂTURII
INSTRUMENTE-piepten, perie ovală, foen
MATERIALE-produse de styling.

 Lac de păr pentru styling: conferă strălucire şi stabilitate

maximă
 Creativ –spray: pentru modelare şi fixare.Părul rămâne moale
 Ceară de styling: conferă accente strălucitoare frizurii
 Gel lichid: creează un look natural: în cantităţi mai mari,
conferă volum. Aplicat la rădăcini, creează stabilitate
 Shine-gloss:reflectă lumina, iar părul devine extrem de
strălucitor. Este ideal pentru părul deteriorat sau ars. Se
pulverizează pur şi simplu pe părul uscat.
O pieptănătură se face după spălatul părului sau după o fricţionare cu
loţiune.

Pieptănarea şi uscarea părului se face diferit, în funcţie de forma

cerută de tunsoare şi de fizionomia clientului.

Peste cap

 Se începe cu porţiunea superioară a capului,din dreptul frunţii

spre creştet.
 Se continuă cu părţile laterale.
 Se încheie cu pieptănarea şi fixarea vârtejului şi a porţiunii din
spatele capului.

Cu cărare

 Se începe din creştetul capului de la vârtej.

 Se usucă de-a lungul cărării de la creştet spre frunte.
 Se usucă părul din porţiunea superioară a capului, părţile
laterale şi spatele capului.
 La sfârşit se usucă părul din porţiunea frontala
Obtinerea formei unuei tunsori cu ajutorul foarfecei si briciului

 Constructia si manuirea briciului se face cu mare atenti facand mai

intai exercitii de manuire .

 Filatulpate fi:-pe lungime -firele de par vor fi filate de la radacina
bsau de la 1-2 cm de ea pama la varfuri
  -filatul varfurilor , aici se fileaza numai in zona varfurilor parului
fara sa fie subtiate lungimile firelor si aici se poate scurta mai mult
sau mai putin

 -filatul pierdut la asezarea briciului pe o parte a passeului se obtine
o filare pierduta fara o subtiere insemnata
 Acesta operatie poate fi executata si la par lung si scurt

1. Tehnici moderne

PIVOT-POINT
 tehnica punctului sau tunderea în zig-zag
 se foloseşte pentru a da supleţe şi formă tunsorii
 susţinerea superficială a suviţelor

SLICE:
 se foloseşte pentru a subţia în profunzime şuviţele de păr în vederea
obţinerii lejerităţii
 se lasă foarfeca să alunece în jos, pe diferite şuviţe

FREE-HAND (mână liberă):

 tehnica prin tapare (efilaj)
 se foloseşte la tunderea şuviţelor din partea superioară a capului
obţinând volumul necesar tunsorii

UNDER CUT:
 tehnica combinată SLICE şi PIVOT-POINT
  se foloseşte la finisarea tunsorii
 se subţiază vârful şuviţelor de păr tunse anterior

Controleaza calitatea tunsorii

După terminarea tunsorii, verificaţi încă o dată rezultatul şi faceţi corecturi:

 verifică lungimea firelor de păr – să fie egale;
 realizează legătura dintre zone – să fie uniformă;
 verifică forma obţinută – dacă este conform modelului dorit;
 obţinerea confirmării clientei;
 corectează imperfecţiunile observate

OPERATIUNILE REALIZATE MANUAL

 Operatiunile care se realizeaza manual in domeniul serviciilor de coafura,
manichiura si infrumusetare pot fi solicitante psihic si sunt responsabile pentru
majoritatea problemelor musculare care pot sa apara.

Aceste probleme pot include durerile usoare de spate, gat si umeri, tensiuni
in zona umerilor sau la incheieturi, disconfort la nivelul picioarelor.

3.1. Efecte asupra sanatatii cauzate de operatiunile realizate manual

- ranirile survenite in timpul operatiunilor realizate manual, care constau in

ruperea/ranirea incheieturilor, ligamentelor, tendoanelor, muschilor si discurilor;
desi mai putin comune, exista si raniri cauzate de supraincarcari.

- dupa o perioada de timp, problemele pot sa creasca gradual prin:

 ramanerea intr-o pozitie fixa o lunga perioada de timp;

 realizarea repetitiva a unor miscari rapide care implica un efort muscular
crescut.

- daca pauzele luate sunt insuficiente, oboseala musculara poate duce la

inflamatii si probleme ale tesuturilor.

2. 3.2. Identificarea factorilor de risc generati de operatiunile manuale

Factorii de risc care fac parte din solicitarile unei profesii si care
afecteaza lucratorul pot conduce la accidentari si/sau imbolnaviri
profesionale; in cazul operatiunilor manuale acestia sunt:

Pozitii de Pozitiile incomode solicita un efort muscular foarte mare si conduc la o mai mare
lucru oboseala, mai ales in cazurile in care se pastreaza pozitia respectiva pentru mai
 mult timp.

Pozitiile incomode apar atunci cand articulatiile lucreaza in alta pozitie decat cea
normala

Masuri de combatere a efectelor

a) Organizarea locului de munca

 asigurarea unei iluminari adecvate operatiunilor efectuate, pentru a reduce

necesitatea incovoierii spatelui sau gatului;
 asigurarea unui spatiu suficient pentru a permite deplasarea usoara in jurul
mobilierului si in zonele de lucru;
 asigurarea unor suprafete nealunecoase, confortabile;
 achizitionarea unor scaune ajustabile si a unor scaunele (bancute) pentru a
evita situatiile in care se lucreaza cu mainile deasupra umerilor si cu capul
intr-o pozitie incomoda;
 achizitionarea unor mese/banci/canapele de masaj ajustabile;
 amplasarea articolelor necesare lucrului intr-un loc usor accesibil, situat in
dreptul taliei lucratorului;
 asigurarea mijloacelor de transport (carucioare), pentru a facilita
deplasarea greutatilor dintr-un loc in altul;
 captusirea masei pentru manichiura, pentru a proteja coatele si partea
interioara a bratelor de vatamari ale nervilor (ex. utilizarea unui prosop);
 asigurarea ca suprafata de lucru pentru manichiura este suficient de mare
astfel incat sa se evite ciocnirea genunchilor lucratorului cu cei ai
clientului si lucratorul nu trebuie sa se incordeze ca sa ajunga la mainile
clientului;
  asigurarea unor spatii prevazute cu scaune, mese, vestiare sau birouri,
astfel incat lucratorii sa se poata odihni (lua masa) dupa perioade
indelungate de stat in picioare.

b) Alegerea instrumentelor ergonomice

 consultarea lucratorului, de catre angajator, cu privire la alegerea si

achizitionarea instrumentelor si echipamentelor;
 instrumentele (ex. uscatoarele de par) sa aiba greutatea cat mai redusa;
 achizitionarea foarfecelor cu manerele astfel realizate incat sa menajeze
incheieturile si sa nu lase urme pe maini.

c) Alegerea pozitiei de lucru

 se va lucra cat mai aproape de client pentru a reduce aplecarea si

intinderea;
 lucratorii trebuie sa ia pauze scurte si dese, pentru a permite destinderea
incheieturilor, umerilor si spatelui;
 lucratorii trebuie sa alterneze statul pe scaun cu statul in picioare, atunci
cand presteaza diferite servicii (ex.: taiatul sau uscatul parului, epilarea,
tratamentele faciale);
 asigurarea instrumentelor in stare de functionare;
 instruirea lucratorilor in realizarea diverselor operatiuni astfel incat sa nu
intervina disconfortul din cauza pozitiei de lucru.

d) Dotarea cu echipamentul individual de protectie

  purtarea incaltamintei cu tocuri joase si talpi care amortizeaza socurile.

4. APARATURA

Aparatura include orice dispozitiv, echipament, vas sub presiune,

echipament individual de protectie si orice componenta a aparaturii, conexiune,
accesoriu.

 Uscatoare de par
 Foarfece
 Sisteme de aer conditionat
 Lampi pentru bronzare
 Autoclave
 Vase pentru ceara
 Lasere
 Aparate de barbierit electrice
 Clesti de par
 Incalzitoare de apa (boilere)
 Acceleratori de culoare si permanent
 Ondulatoare de par
 Echipamente pentru cosmetica
 Echipamente electrice pentru diversele tratamentei de infrumusetare
 Pile electrice pentru unghii
 Geluri
 Manusi
 Ochelari de protectie
4.1. Cerintele care trebuie luate in considerare la achizitionarea
echipamentelor:

 Echipamentul sa aiba marcaj de conformitate CE si fisa de instructiuni in

limba romana;
 Echipamentul corespunde cerintelor de la locul de munca/postul de lucru;
 Asigurarea ca nivelul de zgomot si vibratii se incadreaza in limitele
legale;
 Amplasarea echipamentului nu trebuie sa obstructioneze accesul la usi si
la iesirile de urgenta.

4.2. Masuri de evitare a riscurilor

a. Izolarea:

 deconectarea echipamentului inainte de efectuarea operatiunilor de

curatare, intretinere sau reparare;

 retragerea din utilizare a echipamentului cu defecte de functionare.

b) Instruirea si testarea lucratorilor referitor la utilizarea in siguranta si

intretinerea echipamentelor:

 asigurarea ca echipamentul este manipulat, intretinut si i se asigura

service-ul;
 dezvoltarea si implementarea unui program de verificare a
echipamentelor;
  inregistrarea verificarilor, lucrarilor de intretinere si a service-ului
echipamentelor.

5. PERICOLE BIOLOGICE

5.1. Efecte ale pericolelor biologice

- Lucratorii din saloanele de infrumusetare se confrunta cu riscul expunerii la

pericole biologice care pot cauza imbolnaviri, cum ar fi:

 boli cu transmitere prin sange (hepatita B, C si HIV)

 infectii ale pielii (stafilococul auriu)
 infestari la nivelul pielii (paduchi).

- Lucratorii din saloanele de infrumusetare sunt expusi la contactul cu sange si

alte substante corporale prin intermediul unor activitati cum ar fi:

- Infectiile cu boli transmise prin sange pot sa apara daca sangele sau fluidele
corporale infectate intra in corpul unei persoane:

 prin intermediul unei rani la nivelul pielii

 prin mucoase (stropirea cu sange a ochilor sau buzelor unei persoane).

- Clientii pot fi expusi la contactul cu sangele sau substantele corporale prin

intermediul echipamentelor care nu au fost corect curatate si
dezinfectate/sterilizate.
3. 5.2. Masuri de combatere a efectelor pericolelor biologice

4. a) Substitutia
 inlocuirea echipamentelor reutilizabile cu echipamente de unica folosinta
(ex.: ace, spatule, placi abrazive, perii de machiaj, lame de ras, prosoape
pentru maini etc.).

b) Amplasarea ergonomica a echipamentelor si mobilierului in zona de lucru

 utilizarea suprafetelor de mobilier si accesoriilor care sunt realizate din

materiale neabsorbante, care pot fi curatate rapid;
 achizitionarea de foarfece cu varfuri rotunjite pentru operatiunea de taiere
a parului, pentru a preveni traumele provocate de foarfece;
 proiectarea zonei de lucru astfel incat instrumentele contaminate sa fie
pastrate separat de celelalte.

5. c) Izolarea
 asigurarea ca toate instrumentele ascutite utilizate sunt amplasate intr-un
container clar etichetat, rigidizat, rezistent la perforare;
 asigurarea ca toate deseurile contaminate cu sange sau substante corporale
sunt depuse intr-o punga rezistenta la scurgeri sau intr-un container
sigilat.

6. d) Controale administrative
 dezvoltarea si implementarea unei proceduri, pentru:

curatarea, dezinfectarea, sterilizarea si depozitarea echipamentelor reutilizabile,

in concordanta cu cer Intretinerea podelelor - efecte negative ce pot fi induse
si masuri de combatere
 Podelele cu neregularitati sau alunecoase pot impiedica miscarile, pot face
suprafetele imprevizibile si pot creste probabilitatea de a se produce alunecari,
impiedicari si caderi.

Masurile de combatere a efectelor sunt :

 utilizarea suprafetelor nealunecoase;

 purtarea incaltamintei adecvate prevazuta cu o baza stabila, nealunecoasa
si care asigura un bun suport si protectie;
 asigurarea covoraselor de cauciuc si a semnalizarii de avertizare in zonele
unde spray-urile pe baza de ulei sunt utilizate in apropierea cailor de
acces;
 indepartarea stropilor de apa, ulei, substante chimice, ceara, parul si orice
alte substante de pe podea.

10.3. Sistemul de iluminare - efecte negative ce pot fi induse si masuri de

combatere

Slaba iluminare poate provoca:

 accidentari si raniri;
 oboseala, dureri ale ochilor;
 dureri de cap.

Problemele comune cauzate de modul de iluminare se refera atat la

iluminarea prea puternica, cat si la iluminarea prea slaba.

Conditiile de iluminare slaba conduc la aparitia de lumini si umbre, care

determina lucratorii sa apeleze la pozitii incomode ale corpului pentru a putea
lucra.
Masurile de combatere a efectelor sunt :

 inlocuirea becurilor sau tuburilor fluorescente pe masura ce acestea isi

pierd capacitatea de a ilumina corespunzator;
 mentinerea becurilor, tuburilor fluorescente si ferestrelor curate;
 asigurarea transperantelor, perdelelor la ferestre pentru a controla
iluminarea excesiva.