Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Tatulea Bazdana Daci

    Încărcat de

    victorratliff62
    4 vizualizări32 pagini
    archaeology

    Titlu original

    Tatulea_bazdana_daci

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    archaeology

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    4 vizualizări32 pagini

    Tatulea Bazdana Daci

    Încărcat de

    victorratliff62
    archaeology

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 32
    mae O180 Asezarea geto-dacica fortificata de la Bizdina, judejul Dolj. Consideratii preliminare CORNELIV MARGARIT TATOLEA este ocupatii de ville 1 n aterinle recoltate de la s tivului in secolele TT—1 ter lui, spre eud, fortificatia din punetul ,,Ce 1 160 m, a eiirui Kitime maxim’ ati i fost. bloc ‘\ Corneliu Margarit Tatulea | a"(fig. 6/1)% preeuin gi eu o | , eramic (fig. 6/4))eh ponte fi datat cu o fibuld de brong yw navi \ alta, de Lip ,,Donja Dolina’ (tig. 6/2) . Y Locuitea geto-dac*-4 coprinde, in principal, Jou straturi de cultura distinete pe intreaga suite ; ; q q {afi aseziri, Primul sat, gros de crea 0,200.50 m, este nai dens pe Lentse superior ti utile | tatea de vest a terase, aferivare si cuprinde, la locuire mai greu sesiza- | bile in profil, dar evie tiate de descoperinea, ing cronologic, cele dowd 1 astlel rina fazil, las! ens ae Tpologm Thtocmitd de T. D, ATexandreseu)* descoperite ping acum (fig. 6 | de-a doua fazi, in secolu al TLea sf chiar la inceputul secolului al Tea ie.n., dacd avem im vedere | Aoxcoperimea a ape ntti a bariee” de Up Weg Veg SOc: 2) cna © une! foe | de tip axi-zis. yseitie” (fig. 7/12), Hine cronle i de-al doitea nivel de locuire geto-dacica, gros 0,8 n. eu ajutorul ceramieii, dar, mai ales, cu ajutorul unei filyal indul sin, dowd faze de pot fi datat i -lea i.e.n., dup patul vecolutui al ate aerate din bron. In sprijinul datdnd mai exacte a pr (tig. ) virt de sigea ea. *¢ 1 de tip yLattine BY vine si descoperire ~ gic secolului aL LV. fi datat in sccolele The, ny poutte $9 aye argint de Up ,linguriga” (fig. 7 @ Nivelul de _Jocuire apartinind culturii_Cotofeni fn afara obignuitelor fragmente cemmice descoperite in strat, a fost ditt ka ivealt gig locuintd ee a westei culturi rine a a este de tip semiingropal ¥i are forma drepunghiuls 0 x Fading se adinceste, fat de nivelal actual podenua pare si fi fost amenajatd prin simpla tassre foluuiite. Ocupsi o suprafaia de 2 Pio, Nudge vate interioans, tului. In interiorul locuinted au fost descoperie de mari dimensiuni, eu manginea in formi de piliuey devoratt pe omar ei dou gmente de micinei I (fig. 5/5, 6),.0 fusioks fig. | 3, 9). Mate. | feulturi o rigniti de piaiel, o strachin’ fragmentart, adine i siruri de liniate ticale incizate (fig. 5/1) ®, dowi fi Ce tee Halal dexeaperit Ineadread Toculrea Cojofent de Ta ) Nivelul de locuire_hallsiattians mai in partea de el na a oferit deocamidatd vest a_ternsei inferioaze, acest ni Fae rein totus! GaaaTaTak reangh «muveeialuul arhoulogie in strat, prventn exdirit hullstartione de ciel, impunsiiturilor succestve ( 1 aceste Identifieat: prea multe date? Taptul e% lipsa_urmelor de ineendin nu pare si indiee o distragere a Fvbula opartine varlantel eu corp neornamentat, Pentru | 108/15), mai_nou, ta BunesticAveresth (W. ¥- fhisatins | anol a ae weden | D. Popescu, Dacia, 8-10, 1841-4044, | SCIVA’34, LOKI. p. 267, fy 20/1, 3). Aeeastd pirat ps6, fig. 1123 D- Bereiay Fug, Comnys, Materiale, 2, 1098, | teyte de tiput ceitie en baton eiscovdal devsipea ito B fis. go. tie: 164. 17945 T Boden, Taaco-Dacice, 4aIREN aU aoa 2 Foor ute Shifey, Moscova, 2h Fas 121 p. ot, 22, ig. 623. pl aa, "Atemataca wintur de ab A int foarte rispinsie *'anaiogh In Grola (V. Parvan, Daca, 1, 1994, p. cl . Balta Verde $1 2141/3) 151/22 19/1 istorica, 3, 1074, p. 34, 8 ‘op. cit, p. 24, ie. 620. jou (D. Berels, Eup. 1632; 1792), 37/12) ete. Ane v, Parvan, Gr _P. ds a, 0, ig, 38 ‘Nica . 105, fig. X/1, 3: XLUS, 8: ia 7s M. Ture, eden iT, Bader mS Stade dari TA Dy. alesandreseu, Thraco-Daelea, 1, 1976, p. 121, Napoca, 1081. p. 7 th, SEIN, 129, fig 411, 4-0; idem, Dacia, NS, 24. 1980, p. 80, fig. | p29, Sa. ty. Sit non, Thracu- Dar, 45/1--5,7,0° 13, Stull privind tipoiogia tibuklor wthraciee™ — | 979," fig 7/Ns A.D. Thaein, Ne 24. i Iw wall seris HR. Vulpe, W. Mihov. D, Beeelu I. Nestor |p. nd, tig. OU 10, 307 Gt Tires, Geiosdactt din Comp i Hct, $870, aight Vian po 14, e4 bibtigeafia ta nate 0 -Dciea, 1.1076, p. 19-18, 18159, 14. 1/9, 11, 13,14; 22. 4.8, 185 Idem, Daca, N’So, 24, 1080, p. 50, fig. 45/17, 19, 28: A7}9, 10, 24. * Analogis fa Apabida’ (V. Parvan, Gelica. 0 protoistorte 4 Deciri, Bucuresti, 1926, p, S51, fig, 387), Polana (Radu $1 Ecat, Vulpe, Ducia, 3-4, 19271993, p.'326, fig. 10572; DSO, i Mk, ae “8, anyit stem, bas ‘Ase vedeu gt Hite , Bucuresti, 1975, pA PI 4 Beat, Valpe, Dacia, 1, 1424, 1h 3-4, 927 Vea, p28, 4g, 10/1 Dacia, N.S., 17, 103 (WPL Roman, Cultura Cofofe | pL Tt. 38, 36, 1 idem, Asezarea dacicé fortificata de la Bizdina 9 nai degrabi, 9 pirisire aei. Putinul material arheologic dat Ia iveali dateazt acest nivel aproximativ ij | Ja mijloeul meniutar 1 Gin) Primul_nivel de locuire geto-dacica - eerie LOCUIES,- BELO=UaCiCa 2 piispindit pe intreaga suprifati a ayendrli, acest nivel dens jndick o locuire indelungats. Lui H apartin primele fuze ale fortif’ \fiei, mai multe locuinte si gropi menajere, precum si Wie moemint deinhumatie, Din punet de vedi cronologie, acest nivel are, aga cum auraritat, dod fase Poe | STRATES pnictenive In stadiul actual al cercet ‘ilor, este cert ed teruua info oar a ase dina 4 fost fortificatt in aceasti reme. [nitial, asezares ust Teonjurata spresad-veet dea FAT ‘Pine, de form semiientaet eve satiate § Partea supetioani care Tnchides, gece Smapre platou dextoat Cisniieane, Buijel 0 desler art ve surprinsi dé noi in jul 1081, permiica intrarea tn cetate dinapre vest. Cronologic, aceasta fortificutie xe dateut. pe va fhulelor athe" te fp haa aT ‘igen amintit, la_sfirsitul secolulur al TVlea BiZDINA, 1982 . ST PERETELE ce NoRD sor 30 rok GER sx veceracineons) (ZZ uwesuruma eanine nos caaur on evan) FEES unuurumb caremu secs, nove re | TM vmrsuruni (casranu crac cumoment oeamsund) EZ aovuruadlessrate inthis camavesr oe sotoos Phir nose comencr(cmececron) ESS riwin nosy, ans, t¢nun Tunes tse teron) EZ] vans uia ehnit cuore ntemeon Tae pies eacsus oe ut means) EB eaLveun FLUE ARE —eeswisk wcastone DIM wor. orsigune veto ance a oy Fig. 2. Bizdina. Panul 91 profital sectiini § Hagea Cea SE | ‘esa. poate a inceputul veacntut al Mea ie.n, Tot un monent dat, ja secolal al WElea Len. (@upt Gimp ath Thales eee MCT PTS SET yee jatene By, ascites a in_incendiu, fapt doveilit de stratul aTocuintelsr, dur a fost suferit o distrugere | Salului (ig. 372), cast “prileftutrarea dinspy | qu iragmentare, luc De ® Supra, note 1a cronologta nee S14 A se veda yh diseutin privitoare ihe, ta Fim, Meseal, Cotarniea trucw-yetien, or ta care wan descopertt taenienes TWN, pe td 30, i aieetaaetaae hacadlieaainiiaaaiaaiemaniammmeemetee 96 Corneliu Margérit Tatulea umpluturi a fost infltat un zid din asemenea ,civtmnizi", gros de-O,60— 0,70 mh, came, ° continua Ser ater echigtat eat co To far val ce Tusbse (iinet astfel STEAL Tosca platToraa Tate The. 3/35 4/1, 4, 8 Gaitpunie, adevdrate Jespezi de Tut ars, au dimensiunl mari, tutre 0,552.0,27 x 00818 Hy xO, Hae eeth eristente st erau agczate wacle peste altele, Hiri a fitemate eu un Tint (te. 2 4 4,54 Jo}, Construit astfel, zidul se mentinex in picioare tum ‘prin-greutates caTupurilor '3. Sore ncestul bid, [a circa 4,20—4,50 m distant, se qiseste un al doilea sit de colupuri, parlel eu prlfal care Torma Tafa exterioane a rare (fi. 2; 4/4) Intre cele cle doud paruente_ | i Bee Ae pare rein Severe o umpluturd din paimin Sa ea eta arderen caluputilor, cat gi din piimiutul resulta da ta retearen Pectin pal_incendiat, So Tite dificil de precizat, deocamda dul de andere a calupurilor. Marea majoritate a acesto par ai fi fost arse separat, dar exist uncle portiund ale zidului in eaFe “top rile par s& fi fost doar t Bar ol fi fost gpa Sebo eu aida dn acest diy ura cay ne veferin fa faptul ef putas fi obverse, i Hineece Tout parument ‘nugrite pina Ia bari preci | i? le unor calupurt Tor, Anititim, de asemei prezenfa in stratal | zat, ce cor fa zidului (ig, 2), a Wnor buciti de ciriinizi nearse, el doar uycati Soir Eat gee ree aa fel de greu de explicat este instsi folo mente, care formau fejele interioars si exterioa Ue calapurite nu erau prinse cu un Jinnt unele de alte iar girurile de calupuri nu ety ci ea ae erltad, Adiugim la accasta si faptal ef umplutura, avind o structurd granular clo intr Nei ea o mash compact, stabili, O asemehea constructie ar fi avut en addey 1 intresin 41 acestui sistem de constructie. C | tide valului, ru pateau avea stabilitate, at | jessie inte | v | trezistenti. | acuta int, dar cerce numai in condifiile in eare ar fi fost acoperitit cup aaa ec unemenca situatie nici la Biadina, nicila Qntofeniidin Dys, unde a foxt folosits e eh ae icitoare, Singura explicalie, desigur ipotetien, pe care o gisim deocamdath pe ‘atru Tolones ere situatia in care intreaga constructie a fost ridicats numat } cestiti sistem constructiv are in | sustinere « unei xuprastructuri de pint lao anumits cot’, relativ joast, farmind astfel doar baza de Jemn # 3 | In ceea ce priveste g sia doun faze.a fortificatie’, admitem o etupi cronologied foarte apropiati de prima fazi, intrucit intre dl Taira Matis: Asudar, fortifiestia ce inconjoard tera Hee a ee eevarié de fa Bizdinit poate Mi datatt la sfirsitul secolulut al WW-lea sl inceputus secolului al Ilea en. iar refacerea ei cu ,zidul”” de ca eC ip dupt tecex, proba ih “prima jumitat Tear Este desur interesant de vizut in viitor daca existt 0 PER Fronologic In evoTutia-acester Tehniet capstructive mai putin cunoscute, Sot fiind ef ca dire cu. mult inainte la ectatea geto-dacic de Id Cojofenit din Dos s} este xemnalat recent lt Htitica tin geto-dacied de Ia Voita, judeful Dolj3*, Oricum, mentionim qf not aceasta ‘tebnied nou, folosits de geto-daeii de pe cursul mijlocia al Jiutai, ie Bet i yeqte aistemul de prefortficatie, el const’, in cea de-u dows faz, dintr-o berms de girea 2,00 —2,50. ee ae adinceyte lin, sub un unghi de 20—12% gaayul de Sie distri astiial pe laturile cercetate de noi datorits alunecdrilot de teren. Driwului_nivel_de ‘rapartin mai multe locuinfe de suprafati, de form ree = Nil se observ deose clurale intte Tpeminjele ce aparyin prime re Tous taza, T aN prin tasanet pa “THE Gi atm agezatd direct pe sof Tuerath dintr-an stray de PORTS ria acoperit cu 0 lipiturl groasi, Hetealth, Velrele, SUPee Ran pistrat, por a fi fost de forni pitrats eptunghiulars : Pere seer criti probabil din material lemnos, astfel explicinducse cantitatea mare Genus si lipsa chirpicului_masiv. a Nivelului de locuire din seeolele IV si apartin si un mare numir de gropi menajer. ait fost, eredem, la origine gropi de provizii, nears, reutilizate 1 weceagt rhanlnk de “wstructe sta ayoaresforitieara | traclegte, din nolerbrle 1938, de a Crave | fae tu Cohatenih din Dos. Zia, Thraco Daciea, 4, 1683, ON Zara, ap. ci, p.¥35~ 140, } 4.3. 106). 1 Vu ciuea, Wate, Cuntribufit fe eunoagtere foriieib | 3 hide aetodcice de ta Beabona st Watt, Judelut Doty (erica | ide into ath de seute purate tkoat | Preenialo Seabee teifick a Monro ene ceive Fee ee eeteht (Upresentdn descopernion Oe ie tin 610 deesbrie HED: hata din endrul col al Vieka Simpocion matters! dh | x | r eR TET NE ET TT NT TTT : Asezarea dacicd fortificat& de la Bizdina 99 gropi menajere. Refine ins atentia.o groap& descoperitA in anul 1983 in apropierea valalui, groaps, fo Lhgtlite primel faze de locuire, in interiorul clireia a fost descoperit un achelet de cowl de cre 10 AT3 ani Rear oats ghemuitd, cu bratele ridicate tig. 4 3 eee 473). Crederipsi fie Yorba de-un nag Ficimman slog efetiilul_erheologic descoperit in primul nivel de locuire getoducicd comsta din obigete de lutars, piatri si sticli, preeum si din mal multe plese metaliee [eee “Za Geramtea, tn genet cone descoperita este unite nf, nc Tace 6 diltren| tre cele douk faze. Dupa Calitatea pastei, ea se imparte in cel cchumica grosier’, porowsd, lucrati din_pastid rosie Init 9 reprezintl Yasul-borcan decorat Lande, eu buted éonier aplatizati sti tial tar, lastice seiicirculare ©. Avest¢i eategoril Hapartinis de : Teohite Sau crestife, disptise orlzontal sau i Totunzi ™, precum seu inletaphen it Re orp bitronconie, buzi dreaptt gf touria suprufwiltatt (fx. 9/1)", preeum si dowd mun’ 4). Conuiniea fink se imparte grea in douit eateyori: lucent eu mina $i THe cemumice (fi Toman erat fink uct cu mina careterizeazi, in principal, prima fazi a acestui nivel, Be eprevontatt de vase Incraie din pasil ceva mai densi, de caloar magne -eu pare eens firnis negru lustFuit. Founa cea mai des tilnitl o teprevintt jructierele™ oe tee Y tronconle, a ee aia a buza larg niaintis = In faza a dova, actasts categorie cdrainiek CERES din past brun-rosieticd, eatente-mchisd si, nu ni. Ca forme, amintim mazeTelucrate cu ea fnalt, uot ;, Supritatr iiterioani este omamentatl prin Taytruire cu lini radiate ce porter dew git cote schitat pe fundul recipientului (fig. 9/5, 7). Ble para fi gopii coramive ale ened nt deg) phinlt”. i se Matt Tn useae Hivel qo cotasatednca Iucrati ja roati, Din prima fuzi mentiondin doud mici i fupelucrate din past newer, uyor lusteuith (ig. 9/9, 10) #, precun 310.6 9/6) %._Fazel a doua ii apartin sirichinily luerate di elit arcuiti, umiir procminent si bnza rotunjiti, usor Risivints ™, ea. slcastretaesle det inca, ce tad Ten Corpne MaRS ee rotunjitt, dreaptt, profile ea Qbicctle corumive, de piatrd si sticld. Tn cursal sipsiturilor an apdvut in numdir mare fustiole de Tease de fornd Dittononie, eu muchia rotungics. Dintre oblectete te piatekeReTRTATEnT oes Geauculit gun pindantiy in fort de secure: ¢ Tost dese peritis 0 singur perl de stieli, dé culoare Bat esis rus entat eu un cere afb ce ate in mijloe un puncl negra, pica asensTatioss {lof descoperite Te Zinuiieea Pinte wetalice: Tn atari fibulelor de brouz de tip ythracie” sia fibulei,,Latine BY, precum si a hull de sdizeita despre care an amintit, au mai fost deseuperite : un inel spiralie lucrae din atta dle bronz (fig. 7/6) ®, citeva Time de cutitage de fier (fig. 8/4, 7, 10), douk plese de fier nidecnhn cate (fig. 8/2, 8) si mai multe deseuri de sirmi si tabli de aramil, Acesten din arma, asoeiate eo eck, Deo mormtat stems, ce daieazn din asta pce 1M Forme sserodoatoare, fied a fine, a Eom, Moscalu, 2d sf se ania n acclasi report strattgrutic ew fortiialia ep. it, pl, LXVIB, 10,20, care ie Gateoed te eed AT nbd tere a eat descuperit, este serrnalat gl la SueidawarCalet tek O. eopu, G Tatuha, (ines dete desi forifieaie gee Pde, pI ASNIV/8, Form Catatd de autor im see0- ae\_e la Suridera— cen Dacia, Sisipotion national de tracclosie, Craiova. 24 — brie 183), re prezentata Ia al Vieka ee IVI bean. Ae veden 4A De Altandneray N.S, 24, 1080, Tig. 362 a (0, Rercia, Puridara 1.1L Gehan, Ceramieu dico-dected. Cu speciola prtoire te ieels peas upal Aaa lu Transitounia, Thicurestie 1880, ph, NAV z 2 Dintee mutieron i cdi pe eee de ta Burh- Moats, ap. eth PENNAT AG. NS fiova (D. Herel, op, ei, pl 16/2), tnideeste semnalitho toring Alexandrvacit, Deity N.S, 0, fie Mh apropiatd. si Zitanieen (A. 1D, Alexanreseu, Dacla, NS. 24, 9 Dbidens fig! 1952.4; Pan, sea int @ variaita 4 unei forme petit Ph. NIAWA2, + form FAL Gran, op, eit fig. 12/6530: Em. Moveatu, op. elt, ee PIL LXI/S, unce teatta cate Wad seeunstitultd grit. Dy aaaaaelas eel’ Nei3e 196 poms #11. Griyam, op. cil. P. £26, 128 tipul 1), sie Fa % Analogiile cele mei aproplate la Em, Mesealu, op. eit, 9M. Tureu, pei, p13, 14, 26/6; PLLVIS, 7. 20, 1060, 2, fg. 7 sus, 1 Mirghitan, SCIV, Cs Th oe f \ PN: \ He) ) Becrie clie, No | Lo TMNT COMNUTNASTHTVT AE ANE) T) TAY AN ADIN ft ligne CCEA CUE cai ane 21 7 ( \ o) At Ri somce 2 ke 8 spartinind eultusts Gotefeni: sas ngmente cernmice (1-3, 8, 9) 51 Unelte iets ses a ealtootluac, ss a oh - shad Monn eke: a 2 i jaiols de Cackors — 9 le k Dfa--9 — frog cemmuuta, ~felauica Wrponsrtles Atocena. e— obs Mak Vere. melee. coh kf > Coben Pree rTET RT eran Pie sh 5 fi ow dich TE OA) 6(6-" Fane dike! Pas’ 2b.\5}) Corneliu Margarit Tatulea am & Po 103, Agezarea dacici fortificatt de la Bizdina Fig. 8. Binding. Oblecte de fier geto-datice (2 32, — nivelul al doi 105, Comnelin Margarit Tatulea {ite de agurs eu urme de cuprn ce au fost descoperite po tera superioari a wseziti be deter Me gindim la eventuala furefionare aici a unui mie atelier local de eonfec}ionare podoabelur ¢ bronz. IV. Al doilea nivel de locuire geio-dacicd Agonren fortificatd eo apartine primului nivel de tocuire a fost distrand ta ny anal 1m poeantini pitem ined preciza, in ania wut violent incendie, Ventra.e vray | Hea ae ftatoul din panctul ,cetate" de ti Bizinn, ex mnutinca-se, erelems pe Witt mney TNE aerial Ccueuioavar tu secolal I j.e., loeuieey geto-daciet a revenit ins De hea vat ae Hae Petate', agezaren dexvoltindt-so aproximativ ia weclensd Hinuite, Bite inal de meters! faptul es Fe eet rere a fost fortificatd nurnal terasa superioari printr.an mare val de pamints 1 steriorul fm necasld vrorien un sant larg, Tealizat prin adincirea vitoagel naturale e¢ -epara cele dowd host Gelui de-al doilea nivel de locuire fi apartin nti multe locuinte, descoperite atit pe tert infe- rioafa cit sl pe cea superioati, numeroate grupi mehajete, precum so graayi Pe cite © consider | Sa cea ep aul fost descopenite patra vare ceramice disptze in eere, eu gura in sus, 12 nei cexti dacice de mari dimensiuni. { unel Serle descoperite sint, in majoritate, de suprafati. Urmele acestora consti din ing | Fee thie si tragmente cerimice, dar mi pustem preciza forina Tor, podeaua nefiind, ete | ath in mod special, Ceen eo putem spttne deceans fi este eh ele OCUpAU ATPL deo pink la 15.mp | Jon perelit huetafl din impletituri de nuicle ipite ¢u Iut gh cole anal multe, overs Vette interioare de | tea Per mulatent. A fost descoperit’ si o locuin(® semiingropats, eu yatri simpy iniljatl peo | Tavita de plmint erufat. i Gropite menajere eran fic eu peoretit drepti, fey nut ates, in form de clanot, Sin a st se pune problema daci nu eumya unele gropi in forma de clopot su servit initia epi de proviaii. Nraterialul arheologie descoperit const’ din ceramied, obiecte de tut ars gi piewe metalice. | Ceramion. Ca si im nivelul anterior, predosihi sf ‘ck ceramica grosieri, lucraté cu mina, de faetunk irelitionall in medial geto-cacic. futilnim jvasal-borean (fig. 10/1}, Wascle oh £4 strinsd gi Lat i or nixfrinta (fig. 10/4). O formal freqventi in ecramica grosient din a} doi nivel de buna worm towdacied de Ia Bizdina este vasal cu fine! drept sau ugor boltit, carpal mbat simargines | tocar Atorml, decorat eu ,Junule”, brite alveolate xf butoni shell, robunzi, ae oa et verti Te tig, 10/2, 3, 5) ®. Nu ipsese, de asemenea, cvstile ducice sf miniatarile ce (fig. 10'6—M). Henniza fink este Teprezentatt de varele Tuerate 1a routi din past cenusle sat 1 Bs rorleinimins, fe Intiinexe frecvent ,fructicrelol” ett picioral surt t) gable Ht Sul adinelt ® Fa arial meta, eorpal Donabat, git incall (Fig, 11/5, 7) , urciaarele (fie, 29/%) Htriehinile dee Sie), prec 41 mitatifle orale dupa ,kanttarot” yrecestl Tis. 140) Bai cu (He, 11/5) %. ‘Tot din categoria ceramicit fine fae parte fmigmentele ie ot surtor tig. 11/8) ragmente do Vase lucrate 1a roat& din stl rosie-cAfinlzle, decorate eu Yinii pictate et ‘voprea rosie (fig. 11/2) sina, repeerinih forma tpledy cea rab des settles ya i tee vedea D. Bere, ep. ei Bp. 14.60% f Dentey strathina eu corpul sreisteri, eu 0 fe fp teadturd cf treedsaren erendlopled a gecster save, ae wees T Glodarin in Studi decice, Cluy-Napeeo, 1981 p. 150188, WT Ve crtton, op. cil p- 68, tipo Y. Salis foarte poyin sesitinld, 80 See cee gaa, trpal Hi pl LXVEIED; LING. | ase ta ¢ piss a nec Fe a au ureiay de mer, weal din | Tog antertor (1-14. Cran; opt pan cenusle, © piesdaseauanatuare ca profi, rata last i Raslogii b Burigava (D. rein, oP. eile. Henk esl Pade datath in oreo Tim A fet | Gide # fen ASSO Secor tan gee pests ta Siphigeara (I, Hl. Cran, op. ells ple VURAL: S Ca exemplar ecméndtor, previzot tnsa cut doxd i Geseopei Sl Loot, . fig Ils 1, Glodare. “| dcteepeit le Sele ei ta Mezeut Oiteae | Ke Mores tyerclate ele Daciel eu tumea elenistied gi remord. STN, casters op eddy pe 171, fle. 85 Fe ae oe PX 1 cer ee, atl comer ote Det ip Be SSSI ay a | fume ed omar BND Be ese eee tal apropate ena Buridava, unde ea U8 | Pe 36 FL HB A zarea dacicd fortificata de la Bizdina 103 Fig, 9. Bleding. Ceramiél din prinmul nivel de. Toeulre weto-daciea.-( IRS it Tat Corneliu Margarit 106 I : Asezarea dacicé fortificata de la Bizdina Asezarea dacic& fortificata de la Bizdina 109 Seramici de import ti apartin fragmentele de ment dintr-o farfurie elenist ied (tig. 12/1), precum si un fragment de wkiuitharos fi datat in secolul Ten, , Obiocte ceramice, Mentions dexeops rove fusiole de lutars, bitron. au diseoidaley a unor greuiitl pire Sia anor ycalupoade” ponte moder re prea ratnice (fig. 12/4), De: ascmetiea, “seaiatic: destopenirea unor figuri untropomorte ie plese cunoseate in nivelurile de locuin, aelo-dacici din faza clasieg (fig. 12 8-10)», Obiecte metatice. In fara obiynuitelor Lan de eutita se (fig. 8/5, 9) si a unor piese neidentit conic Fete gig be 11) a mai fost lescoperite : 9 alt 4 fe /L)y un clzhig cle undliga (fig, B/S), mad meen Aremete do seceri, un clocin eu eapeishe ve Te toate nag) 2 palie de aabala (tgs 12) Folie Alte Yesturl de sgents jin doun muchas eae porate din fier. Dintre oblectele te btuns, miaag tleutia dou inele cu capetele misuelte (i 1/9) %) (0. Dies de hacnagament’— rob tami = (fig. 7/11), dar mai ales un He Taye” ©e FeBFezines un eal, probabil tot o pier dee aga. ment Tuerat yen ronde-bosee” (Le. 7/3) ee orettitile arheolosice documenteazi, ayadar, rateee 4 Bizdina 9 unui important nucleu de beuire geto-dacicl, adevirat eentra een #f Strategic oe flcea parte din putrniert sistem de Heaton e938 secolels TV Len, — Ten, in bases {aljlocia al ulai. B s¢ inserie in sina tore fcatiilor ce se inkintuian dena Iungul aceste pal eecomuicatic — Dobresti, Hizdinas heen tre Crhgel, Bueovat—Jidovii, Bucovat—Alslul Tupului, Colotenii din Dox? —, antenna itapreuni cu tin, ttltite de pe Valea Amamudiel de ie hee ft Gitunlea de Sus *, coutratul inarilgr dren MN ATH det CiAH aici, in apropieren. Pelenduver Fpxctlizind totodats, alituride numeranend air deschivw din zond ~ Belcinu, Podart Taied gennlste, Craiova, Cornett Tyulniian Simnicu Wire ners ete. — exploataten eccnamene nin neutttile regiuni din ‘oucia adie’. Care {abst locul nuclentui de locuite getordacied take Tualatin ucest vast complex econannten wcll, mili tar si, desigur, politic exte in votes adi! actual al eer eiztitor, dur eenteng elera dint ecle nai importante, died part eats Broblemelor pe care ef te raise date (is anatorialelor deseoperite aici, precum ef de la Hizdina (,Cetate™ si, Cucuioarag” Mitate deinileniu, de ta sfiryitul seeolului al ptul, nu nai putin important, asiurat o locuire neintrerapii “lea Lewn., pind in pragul eueetiii elon inp de aproape o ju routine, ’ IV Létablissement géto-dace fortifié de Bizdina, département de Dolj. Considérations Préliminaires RESUME Wie amet droite du Ja, dans tn proxiivé du vite de Birdina, commune Catopar, aduar. reat a ceva deux Stablinnementa giteedane fae! eiplieds dans tex lieux nonundn Stone 6b Cotte * AX, ebinion, Pottery ofthe roman period in The Athes fi tak Mf: Volpe, Materia, 8 1856, p-at8, Wile pegs | © Peteton, New Jerey 4886, 9,prap 20 4000.2p My. D8 singhetel 2 Aces peat ou am gdst ted analog ip ah fled date, Cup-Napoca, 188, p. 170, sorcery cd a or putea reprezenta am pandoine ae 177, tp ast its ae dois re ee Berea fl Gear ttnte in veches att en arte j-aladetty Eva, larostavsent, (. Pavan, Gaice p. 0, ig ash Oha:Napuca to, p17, YO repmetege oy a) ee Die, ro, os ey Nene Te ern kt nin, cuin YP 128, tp TT Ga Bedinn w vurinta necne 19%, OC TER Tet Drove, 4. 1040, p. Ot eset, © 0. Toropu, om. eit, pe # Fide, p. 129, tip 1 e faeces Me Ceriviec corctaa Gai SM Pare op. tsp. 135, 1g 28; L. Mangitan, Sev, P. Gherghe, Seas ee ic) Asezarea geto-dacica fortificata de la Bizdina, judetul Dolj. Consideratii preliminare CORNELIU MARGARIT TATOLEA 18 km sud de Craiova, pe malul drept al Jiului, se afl satul Bizdina (comuna Calopir), intro micd vale strijuiti de douk dintre cele ini procminente indltimi ale mele: .,Cimpului Sal- cufei”, la limita zonei de tranzitie dintre Cimpia Tnalti a Balicifei (Podigul Getic) si'Cimpia Baile tilor, Cercetarile de suprafafi efectuate pe terasele superioare ale acestor iniltimi au dus la identifi carea a dou ageziri geto-dacice fortifieate, situate in punctele ,,Cucuicpva” si ,,Cetate” Agezarea geto-dacied de la ,,Cucuioava” ocupi un bot de terasi in forma de limb’, lung de aproximatiy 300 m, inconjurat pe trei pirji de pante abrapie, greu acce igura cale’ de acces ezare, situatd in partea de nord-vest, este barati de un mare val de pimint vitrificat, de Farcuiti, lung deeirea 150 msi lat, la baz, de cirea 810m. In fata acestuia se gireste pirare larg de 10—12 m, a ekrui adineime ia valului depiiseste 2 1, wetuale, cind intreaga suprafa(d a agezirii este ocupat& de vile locuitorilor, sipiitucil imposibil de efectuat. Putinele materiale recoltate de la suprafaji permit ins» datare aproximativis a obieetivului in'xecolele II—T1 Len, Situati, la eapltul opus al satului, epre sud, fortificatia mi triunghiulard, lung de eirea 160m, a eirui litime maxim atinge 105m. Singura cale pre platoul Bizdina-Belein, se afld in partea de vest si a fost blocatit in antichitate de ular ce lega cele doud ripe naturale de pe laturile de nord si sud-est. In interiorul —1,50 m intre ele, separate de un sant a uniei viroage naturale cu. prilejul tiritd, de atheologice s punetul ,Cetate” ocupA un bot de deal de acees, ¢ un val sem aseziirii exist doud terase, eu 0 diferenta de nivel de 1 lang de 6—10 m. Acesta a’fost realizat probabil prin adinei resitingerli suprifetel fortificatici, cind terasa superioari (cea dinspre est) & fost cu un now val de pimint (fig. 1). Folosirea platoulu’ di ritiei sale dominante (45 1 indltime fat det Dilitite peo raxt de cel putin 15 h 1 din panetul ,,Cetate” a fost cereetat’ prin sipiturl sister: fe se afl abia ta’ inceput & Din punet de vedere stratigrafic a fost identifieata o suecesiune de locuire ce se intinde pe o inde lungatii perioadi de timp. Cel mai vechi nivel de locuire, care ocupi insi numai tents superioant si jumfitatea de est a terasel inferioare, apartine eulturii Cojofeni. El este foarte subtire 1 consti indeosebi din nuclee de locnite rispindite pe xpatii mici, Urmeazdi un orizont di eul(urit Glina TH, insesizabil stratigrafic, daratestat de prezen{a eitorva fr acestel culturi, In jumiitatea de vest a terasei inferioare a fost deseoperit si un nivel de locuire hil Istattian, gros de 0,10—0,15 m, distrus in unele zone cx urmare a amenajirllor prin nivelare, f prilejul Construirii fortificatie? daeice. El este atestat si de descoperirea citorva tragn 3 f4}8 tn troprejurimlle satulut Bieding ful articol, ajutet de 1. Constantinescu, mureogr ay tatreprins inaintea noustra G. Pepilian 41M. Nica, care Onl PC.N, Dali, Desenele a font exeeutate de Angela Ciel lat ayezarea din punctal ,Cetate” {cay jrafician la Muzcul Oltentei Cralova. Le muljarien elu #sapaturile arheoloziee au fost efeetuate de mutorul gees- ros Pe accasta cale, THRAGO-DACICA, t, Vs ar. 12, Bucuresti, 1984, p. 92-110 A ' ny Corneliu Margirit Tatulea vas ceramic (fig. 5/4))ai poate fl datat.ca o fibula de bron yw uavicella” (tig. OA) precuin ai en 0 alta, de tip ,,Donja Dolina” (fig, 6/2)' WEY Locuiren keto-dac#-& cuprindesin principal, dow’ straturi de culturé distincte pe intreags su fatia nseziril, Primul cat, gros de e:rca 0,20 ~0,50 m, este mai dens pe Lerasa superior 911n tatea de vest a terase) aferioare si cuprinde, Ia rindul xu, dowd faze de locuire mai grew seize bite in profil, day evic late de descopertea, ip anul 1983, a unor locuinte suprapuse, Apropiate eronologic, cele doud |e pot fi datate astic ima fazi, 1a_sfirgitul secolului al TV-tea_3i gronaoge, cole Oath eral tan cuph com Mec Ree cm “TAlexandrescu)* deseoperite pink wcum (fig, 63 —B : in seeolut al TE-lea 4i chiar la inceputul sccolului al Elen ie.n., daed avert in ve Date nae Tes eo ie dp teach tte BOs 7 si 4 unei finale tip, slattene BF (fig. 74) % toate luerate din bronz. In xprijinul datini mii exacte a prisuei for ~ pie sevolului dl 1V-lea Leg, *, Cel desal doitea nivel deloenire geto-dacie’, gros de 0,25 ~0/39 in. baie fi datat mn secolele Tey, —Le.u. cu ajntorul ceramieji, dar, mai ales, eu ajuiorul unel fia e tip linguriga” (fig. 15)". argint de Up Sroperiren @ Nivelul de locuire apartinind culturii_Cotofeni in afara obisnuitelor fragmente ceramice descoperite in strat, a fost distii In iveald gi o loruints ce apattine acestel culturi, Ea este de tip semiingtypat xi ure forma drepuungl iagh ew ata ratunjite. Ocu| ide 270. DAO ve adincexte, {aft de uivelul actual de ea FAHD Nuldre vatek interionnt, iar podeaus pare si fi fost menajatd prin: simpla tasare tului, In interiorul locuintei au fost descoperite : o rignitd de piatrt, 9 strachib’ fragmenta, adine de mari dimensiuni, cu marginea in formi de pile, decoratt pe unde eu dowd siruri de Tnaite ver ticale incizate (fig. 5/1), douk fragmente de wdciuei de pias (fig. 5/5, 6), fusioli delat ars yi gilexa fagmente ceramfce ormamentate ca impuusiturilor succesty B78, 8, 9) Tialul descoperit incadreazd locuitea () Nivelul_de locuire hallsiattians Identificat numai in partea de vest a terusei inferigaze, acest nivel nu a oferit devcamdalt prea multe date: Hemaretan totusl dansitaten CET slalul arwevloxie I precuin oi prul ck Lipsa_trmelor ds ineendin nu pire xi indice © distragere a agexirii hallstartiene de wie ¢ piuaite c + Fibola apartine varlantel cu corp neornamentat, Pentru | 108/35), mai mou, ta Dunesti-Aversts (VV lanelojii, se veces | D. Popeseu, Dacia, = 10, 1947-104 SCIVAL 34, 1085, 3, p 01, 2), Nceostd ple PANO, fig. 112; D. Berehty EUG, Compa, Materiale,2,1908, | tepte de tipot evitie @iscoldal Ceusipes 6c pi 444, 482, fig. 164, 179/4; T. Bader, Thruco-Dacica, 4, A. Le Meliukova, Vearutenie Skifeo, Moscova, 2001, Fg 93, Bt 2 a as a0 "Avemenca virturh Ge abyelt sint foarte rity Y'Nnalogih la Gruia (V. Parvan, Daca, 1, 1924, p. 3 fase vedea, priatre altele :. Paryan. Git 45), Balla Verde i Gogagu (D. Berciuy Eug. indu gs Feats Wulpe, op. etl pe 3 cig, figs S80; VAL 5 1512; 189/1: 163/22 1798), Re Vulpe, Materials, 5. 1989, (i Nica, Historica, 9, 1974, p. $4, fig 17/12) ete. A se | Materiale, 6, 1909. p. agi T. Bader, op. itp. 21, fig. 620, 105, fig. Xi, 2; NLL, 6; ie "yD ‘Atesaudrescy, Thraco-Daclea, 1, 1970, p. 1, | Ni Tig. Tite 4-6: idem, Dacia, NiS., 24, 1980, p. 60, fig, | p27, 6, fig iki 12): O 5: G Wai E2.0" 4a. Sua peiind ipo tbl three fig Th AD Alesandrvsc, Dae i Sa cats We Nuipee' ee Mote Be erela WT. Newior far aey een | a ee ea BN a ogt ta: Wha, een, Sok, 288 ; A eee pi Heats Vulpes Dacia, Ny 16h, ig 4, AB) be. 3 : tan. tab tig dete tde 44 BUC YGaT- toh, p Sdn. tig. 108/97. A ne ved 9 Hor an 4 Dacia, 17, 1973. 24,1080, p50, fi. 45197, 1 1 Analoiti ia Apabida’ (V. Parean, Gelica, 0 protester 1 P, 1, Roman, Cultura Coffent, Bucureyth, 397, pt a Doete, Bucurests, 1026, p. 881, fig. 387), Polana (Radu Pl 71/24. 13, 16, fi est. Valpe, Dacia, 3-4, 10271802, p.'325, fig 105/25 4 tpidem. Asezarea dacicé fortificata de la Coo 95 legrabs, y pirisine a ej. Puy la mijlocul infleniutur Th ul material arheologic datla ive dateani acest nivel aproximativ pooeaee Lameelne Cl) Primut nivel de locuire geto-dacted « Primul nivel de locuire geto-dacies Fr pete cantteae supa n agexini, acest nivel dens indicd o locuire indelungats. Yi Primele faze ale fortif) \tiei, mai muite locuinte $1 gropi menajere, precum 3 rmint Sciuhumatie. Din punct de ved: / eronologie, acest nivel ures tg4 CHIH AMAT died ede SDRPRTE HT swecdsive In stadia! actual dl eercet /ilor, este cert cl tera infor‘oard a ase dina a fost fortiticata in aceast’_eme. Initial, asedaed a fst Ineonjuruta spre sud ‘Pumint, de Tormi semicircular previzut ew iI in partea care tnchidea aecen iaspre-pITOUT deschis al Cimpii Tnalte n BASIE) dethehe a 0 deschidere in acest val, sarprinsi de ‘mul 1981, permites intrarea te-dinspre vest. Cronlogic; neeasth fanificlsc ve ted tan fibular tice de Ta ATT ee Ta sfirstul secotulat al Ties BiZDINA, 4982 3 ST PERETELE OE NoRD Sioa 30 | | | | Ww ean ana Bi cacuruni oe uur, Anse eens wcamtunt QTM wor oec oct sero aacic a Fig. 2 Biedina, Plamal 3h provi vee kegenda ‘ : iia warts 2 oma renee thea) BSpucsPo ia EMD mecurund (castamy sescuis cu ssemeny otassued) EZ unniurundcesrauu incu, ev menent oc ansna, adie nosy commncr (cmpcecron) ESS) adnnr nosy, ans, sgxuntunos ienn4ecron) (72) omeuiruh Placer casrane wether i 8 Wa (= ST), woate 1a ince} ep. ponte inceputul weacnla al U-ea Len, veacului al HT-lea i.e,n, La un moment dat, i seco lea f.e.n. (dupi camo at Hate eae TT ee Ip Iw g-V b deccuperite, en $l Meet wLatene B), asezarea a suferit o distrugere prin ei asirugere pen incendi, fapt dovedit de stmtul masiv de cenusi’si arsurt 28 in zon Yalulut (ig. 33} ca Ha Tocunpey, dar a fost retical i ediat, in_accleast Timite, | riley, tutraren dinspre vest a fost bloeatd cu ommplnbart amare pimintars gL ,calupuri ‘au irigmentare, Iucrate din plinint si are asemenea_unor cintnis (ig 3/3): Deasapm- ater & Supra, motele 3 94 4. A se vedlen $4 discutia privitoare fibule, ta Tem. Mevcalu, Ceramiea tracu-yctied, Tuc 44 cronologia neeropalelor In eare sau ‘escoperit avenues 18" p34. 30. 98 Comeliu Margarit Tatulea umpluturi # fost inil{at_un_zid din asemonea. ,.citd gros aaa te nnaTaT eat eeTibee taint astfel inet xt formens o pl Cklupunie, adevittate Jespezi de lut ars, au dimensiupi mari, intre 055 Calapan ae Cutente ge emu ayezate uncle pesto altele, {ari a fi legato eu un Fant (is. 2° 472), Construit astfel, zidul xe men{inea ty pieioare numat prin greurs'e™ CUMBINT a, In faya acestui zid. iy 4 ben distant’, «0 giseste un al doilea sir de calupuri, paralel cu pa Sore To Ta r ‘apirare (tig. 25 ae ae dato mitre cele dou parsinentt | Weete f JRE BY protic, cre, ullat deta retesared rechiutui mtinua | tig. 3/35 4/1, 4. 5). | 53. 0,27 X00 m0 S059 4 085 | 1,5 tit din ce, ral incendiat, cal incon qe precizal, deocamdatt, modul de andere a cajupurilay. Marea mnajorit; yr sf ftfoutsie s¢jurat, dir existf unele porta ale zdulut in eare calaparile Par Xt ft foe Fetas, oat eu xi au putut fi ubservate, barf fost ari Seat cu zidul- In acest dia uri eu ue referin la faptul cate Lae Pe i one et urmede ardere masivi, puternie inegrivepink la bars preci ee re ale anor ealaparr din $ul alle fa exterior, insti, We ase snetea,precenta in strata aL ae aie Ina fntenoan a zidalui (lig. 2}, unor Dui de casas wwe, ef dat seate eee macate, Tealupurilor, cit gidin pamintul res ew acestors 4 fel de grou de explicat este Inlai folosired, acestui sistem de constructie. Cele dou! pir | Frente nae! farina fefele interioard 4i exterioard ale valului, nu putenu avea stabilitats, atts tm | rae canie nu eran peinse eu un lant unele de altéle, iar aiturile de calupuri mu Ce ct intte Si aa ee pAdiugim Ja aceasta sl faptnl eS umplutura, avind o structurd granulate ele INEM fe crac, stabilf, © asemonea constietie ar fi avat en adevatut reziteol rerrnai in conditile in care ar fi fost acoperiti in int seine y dar eercetirile de pind acum =f mmal in conditite om Gro niel ia Tiadina, niet Cutofentidin ys, unde a fost folosies Wun Ee | Asenuinitoare, Singur ¢ s Recigur ipotetieg, pe care o eisim deoeamdati pentru Tofoses”| acestui sistem construc ey dei euatin in care Intreaga constructic a fost ridicats namal wea la o antmitd ets, relatiy joust, formind astfel doar baza de wus{iners a unei Soprastructuri de Jemn ®. in apropiati de pri ici, admitem g etapa cronologica foarte ‘elidar, fortifieatia ce incon jaar’ te iceputnl secolulul 1 ce priveste, r na faz, Intrueit intre ele nu extst Meee a ckeatrii de fa Hiding poate fT datath la sfirsitul secolulut al LY 3 Anferioars 8 ayer refacerea vi cal idl” de eal part, Ta foarte seurt Cinp dup seeee, Pio et ALU bet ioe Matra TiEtea ican, Bate dosigur interesant de wizut in viltor Gast Gxt PEG ATcronologial In evolugia acentet Tehnici constructive mai putin coro‘ stiut fiind ¢& aoire cn mult mainte Ia eetatea geto-dacicit de 1a Cofofenit din os Msi este semhalati recent li Bare cia geto-dacich de la Voila, judetul Dol}, Orieum, mentionim s{ nol aceasta tehnied now, folositi de geto-dacii de pe cursul mijlocia all Julai in ceca ce priveste sisteanul de prefartilicatic, ‘el consti, in cea de-n doua faz, dintr-o_bermd | roa 9,002.80 tn, de la capatul cireia se adinceste lin, sub un unghi de 10-12% sanjul de a TT pe laturile cercetate de noi datoritt aluneesrilor de teren. nivel_de oct ed Hh apart tulte locuin{e de suprafata, de form ree LT Alibalor Nir se obser’ deosebiri slructurate intre Toone, cw har EET m Toute aupod BET prin tasaren | faze aTeTATHIWeT gi Toeuinfele din eea.d le PH si Yatra agezati direct pe’sol, Tucrat dinir-an strat de TURE rin acoperit eu 0 bpiteet Se eee ate ATs a platrat, por a fi fost de fonnk pitrald sia —deeutas hiula “ ete Tacrati probabil din material lemnos, axtfel explicindu-se cantitat Cenusi xi lipsa chirpicului_masiv. : Se ete ain socolele TV--fTT Le. ti apartin si un mare murir de gropi mentite sale an forma de sae gi au fost, eredem, la origine gropt formant ae aititiate a ana de 1» Aeteag slanerh de jatrocte shia sycarenfortifea\a | traoloe, in nolebis 9, S400 Cris \ de ta Cototentt dla Dos | J. Zirra, Thraco.Daciea, 4, 1985, 30 Vi, fire, ap. eit pe 39 140. i Vi Goes, atic Coniritutit te eunoesterea fora 3 Pitdem, tortacis de ha Beatora 9: ols, judrtal Del (comaice | My tte sort th dae parate i rel | ~ mreamta' Steere panied Mea 8 mine center etabtense eu pal Lprezentiril descoperitilor “ls Tin 6-10 decembrie 398%) i Thatna din eadrul celal | al Ni-lea Simpozion nations) | LE EE eee ere eeerreeeennreeaceneenenrne eT ” gropi menajere. Refine ins atentia, 2 groapit descoperita in anul 1983 ce apartine primei taze de loeuire, intnteriorul edrcia & fost de 1017 ani, ayezat Th_pozitie ghemuitS, eu bratele ridicate (1 fica maan ~~Material ghivete de. ai Bate w sticli, preeum si din mai multe piese “T@) Connaiice. In general, Coral descoperita exte unitant, Hep intre cole d Dupi TOMINT Coramica grosic ilitatea paste ~ Forma cea mi Tite sau crvstate, disptise-ortzontal Roms ™ pre plfeati plastice se reprezentath de vase I ute din, past €a se imparte In cele dguit eategorii ie si Ting. sl rosie-citimmizic, ce-ate ce degree eit i 20 teprezintt Saxul-borean-deeoeat tie tote in_ghirlande, eu hu PE cu corp bittonsouie, buss dreyt at Courts supraaltats (oye 8 f) preter ot dae et turk conunice (lig. 9/4, 4), Conamiea fink we tapers ae RT ecco ef Soul ra Toaa , in principal, ‘ceva mai densi, de culo? neagi, Asezarea dacic& fortificat& de la Bizdina 99 o-dacjed consti din: ceramici, talice luerate di broue Tier, yatindu-se éoniet uplitizath are ©. Acosted eategorit i apartin i mai rar, le aCIEHE stoperiti cu un ca picioral_tronconie, Sirus neyrutusituit. Loma cea mai des intilnita o represintt alructerels* os i BF, Coan cups adluch si Duan larg nisiemte In taza a dona, aceastl eategorie ecramtek este Tepe, hi{at pe fundul recipientului (tig. Weep pial Exist in acest nivel si 0 ceramicd find Iucrati Ia A. Din prima faz. mentionim dowi mici “upe Incrate din pastii neugel, ugor lustedita (fig. 9/9, 10), precurn so cand cu o toarts, Wace ig. O76) 5, inelar, peretti arcu (imensinni, ce an findal tucker, corpal Wig. 75) 2 past: bruu-rogicticd, cafenie-inchisi

    S-ar putea să vă placă și