DISCUTII $1 NOTE UN MORMINT DE LA {NCEPUTUL EPOCI BRONZULUL DESCOPERIT LA RACACIUNI (JUD. BACAU) ERSILIA TUDOR 5 In sapiturile arheologice pe care le-am efeetuat in anul 1969 In Racdciuni, Jud. Bacdu, in agezarea Cucuteni B, situat pe ,,Dealul Vritbii”, am deseoperit un mormint plan de inhumajie, a c&rni” groapa perfors stratul cucutenian 1, Groapa era de form4 rectangular’ en coljurile rotun- jite si cu dimensiunile 1,50 x 0,75 m, orientati NE-SV. Fundul se afla Ja—0,80 m de la nivelul solului actual §i 1a —0,30 m sub nivelul de eileare | al locuinfei cucuteniene nr. 3. Pe fundul gropii s-au deseoperit, numai | citeva oase dintr-un schelet uman (fragmente de cranin si oasele picioare- Jor) si urmiitoarele obiecte de inventar ; un vas fragmentar de lut, un topor de lupti din piatra, un obiect de podoaba din arama (pandantiv) si doug | triginente dintr-un obiect tubular, tot de arama. Vasu gi toporul se aflan depuse pe axul median longitudinal al gropii, primul la distanfa de 0,80 m, iar al doilea 1a 0,60 m fafi de oasele umane. Pandantivul si cole doud fragmente tubulare se aflau eu 0,25 m mai spre SV fafa de toporul de lupt& @ 5:2 distanta do 0,30 m de oasele umane. Linga oasele umane s-a descoperit | si un os de animal provenind, probabil, de la o ofranda sau antrenat din qh nivelul eueutenian (tig. 1). Dimensiunile mari ale oaselor umane preeum gi existenta toporulti } de Jupti ne fac si considerim e& mormintul a aparfinut unui birbat i Starea buna de conservare a oaselor exclude posibilitatea descompunerii celorlalte parfi ale scheletului sub actiunea umiditifii gi a aciditapii solu- lui. De asemenea nu am observat urmele unor deranjamente ulterioare. Din aceste motive sintem inclinati a crede el avem a face, mai degrabi, cu un ritual de inmormintare potrivit efiraia s-an inhumat numai anumite parti ale corpului *, I * Gu ocani arheologiee efectuste tm acveasi agezare tn anul 1968, ant de copcrit un mommint 4arl Inventar, Scheletilit Ht Hipsea partea Hnferioard, Mormtntul preventat In'acest articol a apirut Ia aistanfa ide eircs 100m de mormlntul din 1968, * Marija Gimbutas, Bronze age eullures in central arid eastern Hurope, 1905, p. 259 considers ef deze pentru arupele de }. 769-781, Ierare caren ne-a fost acces, exeteilat din partea grupelor Kurgan asupra Fitul cil, si explice si rituslul de la Facseluni ste © caracteristic’ thropos, 1981, 2, influent eare sa SCI, tomul 24, nr. 2, Bucuresti, 1973, p. 288 ~ 289ERSILIA TUDOR Vasul (fig. 2/1, 3/1) se afla agezat cu gurain sus. Pasta este find gi confine in amestee putin nisip. Peretii subfiri au suprafata de euloare cenusie-castanie, neuniforma si nelustruits. Corpul vasului este bombat, gitul cilindrie, marginea putin evazatd, gura ugor oblic& in partea anteri- oard, De la baza gitului pornea o toarti in banda, lath de 3,2 em, mpi Fig. 1. Schija mormintulul de ta Raetctunl, din vechime si ale cdrei fragmente nu le-am g&sit. Indltimea total’ a vasu- Ini este de 14 em, Decovul este constituit dinty-un gir de impresiun i oblice, lungi de 45 em, executate cu virful unui befisor, dispuse In baza gitului dle o parte gi de alta a tort Forma vasului de la R&ediciuni este asemintoare cinilor cu toarti, caracteristice bronzului timpuriu, Analogia cea mai apropiat. in privinta formei si a decorului o intilnim la Brailita si anume la vasul din M. 24, care este socotit a indica trecerea la inceputul epoeii bronzului, corespunai- toare in timp en inceputurile culturii Glina [11 8, Decorul constituit din impresiuni seurte exeentate eu un betizor se intilneste freevent in cultura, Cerayoda 11, De ascmenea el este intilnit 1a Cogereni ® si mai rar Ia Bogddnesti ® Analogiile in privinfa decorului eu cultura Cernavoda IT ‘au tn caracter general si ele nu obliga la atribuirea vasului de la R&cdciuni acestui orizont cultural, deoarece acesta prezint& caracteristici aparte atit prin forma cit si prin pasta sa mai find. Aceste din uma caracteristici il 2X. Harluehe, Materile, 5, fig. 7/2 p. 229, Mormintul 24 este soeotit contemporan, ‘eu mormintcle de Ja eare Sloicani reprezinia cel de al teilea orizont al Inmormintarlor ch focru, N. Harfuche gi F. Anastash, Zrailifa, 1968, fig. 4 4's, Morintz sl P. Roman, Dacia, N.S 12, 1908, Tig. 46 #1. Nestor sl Eugenia Zaharia, Dacia, N.S.. 12, 1908, fig. 6/1—2, 6—9. La p. 41, nota ‘97, autorli considera agezarle de la Cajelu'Nou $i Coyereni posterioare ultimulul nivel de ta Gumelnita, ‘Bolan, Sultane © Mlarilena Floreseu, ArhMold, 7, 1972, p. 115. fig. 17/1.UN MORMINT DESCOPERIT LA RACACIUNE 285 propie mai mult de categoria ceramicii fine a complexului Glina 111- Schneckenberg (avind in’ vedere forma vasului, inelindm spre faze Schneckenberg B). Toporul de lupta (tig. 2/2, 3[2) este lucrat din diorit de culoare cenu- sie-verauie 7 gi zicea cu thignl orientat spre SE. Tipologie, toporul de la Fig, 2 Riciciuni, Inventarut mormintulul (foto), Riciciuni apartine topoarelor de lupti din piatra, eu ceafa Coafa este putin evazaté in partea superioard si se termind printr-o sapra~ fatA cireularé usor convexd. Axul longitudinal al profilului prozint 0 usoard curbur in partea inferioard, Umerii sint puternic reliefati si arcuifi Fup plrerea prof. Papi este, probabil, un mlerodiorit porfiroid, rock ee nu se eu- noagte in Carpatilorlent236 ERSILIA TUDOR in zona giurii de taminusare, Pe partea superioarit gi cea inferioard, piesa este strabitutt, pe lungimes ei, de o muchie median’ obfinut’ prin glefui- rea rocii gi care aminteste in mod pregnant de cusiturile de turnare ale topoarelor de metal. Acest element ar putea si aibi un rol decorativ dar este posibil gi si imite exemplarele de metal. Nu se observa urme de intrebu- infare a toporulni, Gaura de fuminugare este de forma cilindrieé. Intreaga piesé este Iustruiti eu deosebita grija si pricepere, fapt pus in valoare gi de | calitafile rocii, Lungimea total a toporului este de 19 em, fn tara noastri, unele dintre topoarele de luptd din piatra, en ceafa cilindried, preeum si Fig. 8, Rcdcioni. Tnventarul mormintulul (desen), ! miniaturi de Iut care reprodue acelasi tip s-au descoperit in cultura Glina 111 saw au fost puse in leg&turé cu complexul Glina I1I-Schnecken- berg *, Toporul de la Racticiuni, prin profilal siu longitudinal ugor convex, © A. Vulpe, SCIV, 10, 1959, 2, p. 268. Exemplaral intreg descoperit in stratul IIT de la Glina se afid tn prevent ia Muzeul de istorie al R.S. Rominia, Tot acolo se afl un alt exemplar I ‘ntreg descoperit Intimplator la Minzilestl, jud. Buziu. Un fragment de topor de Iupta din, \ platra ta descoperit $1 ln Vichresti, ud. DimBovita, fiind seos de excavator dintr-o agezare Glina IIT (ct. Ersilia Tudor, Sapatura de satoare din com. Vaedrestl, Valachica, 4, In pregatite).5 UN MORMMVT DESCOPERIT LA RACACTUNT 287 AGEMENT DESCOPERIT. LA RACACTONZ a7 Se apropie tipologic mai mult de exemplarul de la Budacul-de-Sus (jud Distrita-Nasdiud) eare este incadrat in epoca bronzului ; fiind insé deseope tie intimplitoare nu { s-a putut stabili apartenenfa culturala*, Tipologic aceste dous exemplare, en profil ugor convex, se incadreazd, probabil, intr-o etap& mai veche a categoriei B a topoarelor de lupta cu ceafa cilin’ drick stabiliti de A. Vulpe*, M. Zapotocky, inglobeazis exemplarele Aparfinind culturii Glina IIT-Schneckenberg in orizontul IIL al aga-numite- lor ,,Culturi ale topoarelor de lupt”, grupa topoarelor-ciocan et maciulie. Aceste descoperiri se insiruie din Ttalia centrali, peste Europa. centralii }! Balcani pind in regiunea Volgai, in eulturi ca’: snurceramica tiraie Win Boemia, Glina I11-Schneckenberg, Vudedol, Rinaldone din Italia centvald ii 32 agendrile culturii Karanovo VIT. Cele’mai noi exemplare sint consi- erate cele din depozitul de Ia Borodino 1, Pandantioul (tig. 2/3, 8/3) este Inerat din plac de arama, cu patin’ le culoare verde deschis. Supratata este plata si prezint& unele neregulati- fi din cauza stadiului inaintat de oxidare. Forma este de semilund u brafele mult curbate si extremitifile intoarse spre interior. In mijlocul liesei se afl un orifiein de forma reetangulard, ce servea, probabil, pentru ttimare. De o parte gi de alta a orifieiului, pe una din cele dowd ‘fete ale iesei, se afl doud adincituri lungi de 8 mm, Distanfa maxima dintre cele bul brafe este de 18 cm. Singura analogie pe care o cunoastem pentru ndantivul de la Rackciuni este o pies& considerata ea pectoral, de dimen- fint mal mio}, ain depozitul de la Stublo (Volhinia)#. Aceasta are, Pte deosebire de exemplarul nostru, 0 extremitate risucit& in spiral, Jalalti extremitate lipseste din vechime. Dupa tipurile de obiecte, acest 4pouit a fost datat in prima perioada a epocii bronzului, inscris ea timp Cronologia culturii Aunjetitz, iar cultural in cultura Bielii-Potok !*, jin inelele de tipul ,,frunzi de salcie”” (Weidenblatt), depozitul a fost falelizat si cu orizontul cronologie Nitra-Mieryanowice™, Blementele le mai tirzii din depozit sint presupuse a fi cele doud topoare de bronz ceputul perioadei mijlocii a epocii bronzului), Deoarece extremititile Storalului de la Raciciuni se pare ci ar fi deteriorate prin. oxidare, nn tem afirma eu certitudine ci ele nu se risucean in spirala. In mormint, usi, nu am gilsit fragmente de metal rupt i de accea sintem inclinatt onsidera exemplarul de la Ricdciuni mai pufin evoluat tipologie deci’ de la Stublo, primul avind numai extremitifile aduse in interior, La fi intoarse in spiral, ° Cole doud fragmente tubulare (fig. 2/4, 3/4) sint Incrate din cupra patin& de culoare verde deschist, ea si pandantivul. Au capetele rapte echime, Lungimea lor este de 5 gi respectiv 4 cm jar diam. de6—7 mm. mma tubulard este obtinut& prin indoirea foitei de metal pe care 56 {,St, Danis, Probleme de muzcogratie, Cluj, 1960, p. 159, tig, 5/1. 2 'Vulpe, op. eit, p. 271. 3 PamAreh, 57,1966, 1, p. 200, BY, Antonievicr, ESA, 4.4028, p. 196, i, 3 Tider, 1 A, Toeik, ArchRozhledy, 15, 1963, 6, p. 750, 759. Eugenia Zaharia, Dacia, N.S., 111, Dp. 14 conslderdinelele de Ducld de tipul celor de la Stublo, Peredivante (tip cx) varienta feehe a tipalul {1 & Volpe, EB. Tudor, SCIV, 21, 1970, 3, p. 426, A. Vulpe, Azle und Belle in Ruma 4, p40, 42, ple 70-8,UN MORMINT DESCOPERIT LA RACACIUNE 287 se apropie tipologie mai mult de exemplarnl de Ja Budacul-de-Sus (jnd. Bistrita-Nasdud) care este incadrat in epoca bronzului fiind inst descope- hire intimplitoare nu i s-a putut stabili apartenenfa cultural *. ‘Tipologie aceste doud exemplare, cu profil ugor convex, se incadreazt, probabil, intr-o etapa mai veche a categoriei B a topoarelor de Iupt cu ceafa cilin: Gricd stabilité de A. Vulpe*. M. Zépotocky, inglobeazi exemplarcle aparfinind eulturii Glina I11-Schneckenberg in orizontul ITT al asa-numite- lor ,,Culturi ale topoarelor de lupt&”, grupa topoarclor-cioean eu maciulie, Aceste descoperiri se insiruie din Italia central, peste Europa centralii §i Baleani pind in regiunea Volgdi, in culturi ca: gnurceramica tirzie din Boemia, Glina I1-Schneckenberg,'Vutedol, Rinaldone din Italia centrald i in agezarile culturii Karanovo VII. Cele mai noi exemplare sint consi- derate cele din depozitul de la Borodino Pandantivul (fig. 2/3, 3/3) este Inerat din plac de arama, cu pating de culoare verde deschis. Suprafata este plata gi prezintd unele neregulari- titi din cauza stadiului inaintat de oxidare. Forma este de semiluni cu brafele mult curbate si extremititile intoarse spre interior, In mijlocul piesei se afld un orificim de forma rectangular, ce servea, probabil, pentru atimnare. De o parte gi de alta a orificiulni, pe una din cele doua ‘fete ale viesei, se afl dous adincituri lungi de 8 mm, Distanta maxima dintre cele Goud brate este de 13 cm. Singura analogie pe care o cunoastem pentru pandantivul de la R&ciciuni este o pies considerati ca pectoral, de dimen- siuni mai mici, din depozitul de Ia Stublo (Volhinia) ®, Aceasta ar spre deosebire de exemplarul nostri, 0 extremitate risucité in spiral, cealaltd extremitate lipsegte din vechime. Dupa tipurile de obiecte, acest depozit a fost datat in prima perioada a epocii bronzului, inseris ea timp in cronologia culturii Aunjetitz, iar cultural in cultura Bielfi-Potok }, Prin inelele de tipul ,,frunzi de salcie” (Weidenblatt), depozitul a fost paralelizat si cu orizontul cronologie Nitra-Mieranowice #, Elementele cele mai tirzii din depozit sint presupuse a fi cele doud topoare de bronz (inceputul perioadei mijlocii a epocii bronzului)'5. Deoarece extremititile peetoralulut de la Raciciuni se pare ci ar fi deteriorate prin oxidare, nu putem afirma cu certitudine e& ele nu se rasuceau in spiralé. In mormint, totusi, nu am gisit fragmente de metal rupt i de accea sintem inclinath a considera exemplarul de la R&ciciuni mai putin evoluat tipologie decit cel de la Stublo, primul avind numai extremitafile aduse in interior, fart a fi intoarse in spiral, . Cele doud fragmente tubulare (fig. 2/4, 3/4) sint Iucrate din cuprn cu patina de culoare verde deschis&, ca gi pandantiyul. Au eapetele rupto din vechime. Lungimea lor este de 5 gi respectiv 4 em iardiam. de 6—7 mm. Forma tubular’ este objinut’ prin indoirea foitei de metal pe care so Dinilé, Probleme de muzeogratie, Cluj, 1960, p. 150, tie. 6/1. 2©"Wulpey op. elly ps 274. 3 PamArch, 57,'1886, 1, p, 200, ¥. Antonievés, BSA, 41920, p. 196, th Thien. i A. Toctk, ArchRozhledy, 15, 1963, 6, p. 750, 759. Eugenia Zaharia, Dacia, N.S., IIT, 4890, p. 111 considera inelele de Bucli de tipul celor de la Stubto, Peredivante (tip ¢) varianta mal Yeche a tipulul.C. 34 A. Vulpe, E. Tudor, SCIY, 21, 1970, 8, p. 426, A. Vulpe, Azle und Belle in Rumd- rien, 1, p40, 42,"p1. 70.288. ERSILIA TUDOR, ‘executase in prealabil prin ondulare un decor aseminitor unor caneluri oblice paralele. Marginile foifei in unele locuri sint petreeute iar in altele numai apropiate, Piese aseminatoare, inst fri décor, sint eunoseutein qnele morminte ined din eneolitic, din perioada de tranzitie spre epoca bronzului si din epoca bronzului timpuriu In conchizie, considerim ei, atit prin pozitia stratigraficd cit si prin obiectele de inventar, mormintul descoperit la Racdiciuni este posterior Ayezirii cucuteniene, aflate pe acelagi loc. Existenta toporului de Iupti indie’, probabil, mormintul unui rizboinie, poate chiar al unui sef (toporul de lupta indeplinea functia de arma sau simbol al puterii). Analogitle pe care le-am putut stabili pentru obieetele de inventar ne permit credem, Sneadrarea mormintului in perioada timpurie a epocii bronzului din Moldova. Putindtaten descoperirilor din Moldova scestei vremi nu ne ingiduie si situdm mormintul de la Ricdciuni, intr-una din grupele culturale, fiecare eu trasituri specifice, deosebite ”. Descoperirea noastri ‘ar putea fi paralelizat& cu mormintul 24 de la Brailifa, si in lini generale ea complexul Glina 11I-Schneckenberg. Aceste apropieri nu contrazic Jogitura cu orizontul Nitra, stabilita mai sus pe baza pandantivulul De bun’ seams, descoperirea de la Riciciuni nu este suficienté pentra fg sineroniza descoperiti din dou arii culturale independente, ea reprezinti, totusi, un indiciu cronologic si in acest sens. DER GRABFUND VON RACACIUNI (KREIS BACAU) ZUSAMMENFASSUNG Der Grabfnnd von Riciciuni, in der mittleren Moldan kam wahrend den archiologischen Ausgrabungen zutage. Die Grabgrube durehschnitt eine Cucutent B-Wohnung. In der fast rechteckigen Grube (Abb.1) lagen inige Menschenknochen (FuBknochen und Fragmente yon Schiideldach- ‘nochen) sowie ein Gefii, zwei Rohrehen aus Kupferblech, ein halb- mondtormiger Anhinger ats Kupfer und eine schén gearbeitete Axt ans.” Diorit. Allem Anschein nach handelt es sich um keine eigentliche Teichenbestattung sondern cher wurden hier abgehackte Teile des menschlichen Kérpers absichtlich eingegraben. Die Zeitstellung des Fundes stiitzt sich besonders anf den ‘Ambiinger, der dem Exemplar aus dem Depot von Stubto (Wolhynien) Ahnlich ist. Der Streitaxttyp ist in der Spatkupferzeit (bzw. frithe rama- nische Bronzezeit) vertreten, Das Gefi® weist Analogien zum Form Destand der Glina T1-Schneckenberg B-Kultur auf und kommt auch im 1 pecla_Murepulul, $4. Kovaes, AISG, 1, 1928 ~ 1992, p, 90—91, fig, 10—74/15 Bratlita, 1. t, Dragomis, Materiale, 5, 1959, p. "680, fig. 5/1517; Vytapy-Opatovee, Gimbutas,, Bronze age cultures». pe'40, fig. JO/I2—-45. Gu, Bichiny Dacia, N.S. 8, 1962, p. 110—114; A. Vulpe, Dacia N.Sw 5, 1861, . 4105 si urm, Marllena Floreseu, AthMold, 7, 1972, p. 108~117, 1921093, 194—197; 8, Morintz Gi PY Roman, Dacia, N.S., 12, 1068, p. 117, 123.UN MORMINT DESCOPERIT LA RACACIUNE 289 Griiberfeld von Briilita (Gr. 24) vor, Die Autorin nimmt an, daf der etwas eigenartige Fund von Raciciuni am wabrscheinlichsten in die frithe ruménische Bronzezeit u.zw. in der Glinazeit anzusetzen wire. VERZEICHNIS DER ABBILDUNGEN ‘Abb. 4. Skinze des Grabes von Riedelunl Abb, 2. Ricilunt; der Grabbetund, Abb, 8. Racielunt ; der Grabbefund (1 2,8). soempiscugit $1 NOTE MORMINT DE LA INCEPUTUL EPOCH BRONZULUL DESCOPERIT LA RACACIUNI (JUD. BACAU) oe ERSILIA TUDOR Jn stpaturile atheologice pe care le-am ofectuat 15 anul 1969 In juni, wud, Bacdu, in agerarea Cuentent B, situati pe »Dealul Veabii”, Ri Rica operit um -mormint plan, de inhumatie, a tut group. perfora a atul cuvutenian 3, Groapa era de forma rectangular co colfurile rotun- jite gi on dimensiunilo 1,50 x 0,75 m, orlentatd, Nt SV. Fundul se aile 1° Glco'm de la nivelul solutui actual sila —0,30 m su> nivelul de eéleare {n-0,80 mi eucutenione xr. 3. Pe fundnl gropli sau deseopiey mumai al Jocniate aintr-tn scheleb wmian (fragmente de cranit #1 ‘oasele picioare- {any shurmatoarele objecte de inventar; un vas fragment” do lut, un topor (We uptd din piatra, wn object de podoaba din srnmia (pandantiv) si dous de pe ee nur-un obiect tubular, tot de aramf. Vasul st toporul se aflan dlopuse pe axtl median longitudinal al gropii, prim a distanta de 0,80 m, Sav al doilea la 0,60 m faj de oasele umane. ‘Pandantivnl si cele dowd ia a eee cubulare se aflau cn 0,25 m mai spre SV fat de toporul de lupti ie stant de 0,30 m de oasele umane, Ling onsele nanan St aescoperit Sim os do animal provenind, probabil, de In ofranda sau antrenat din yyivelul eucntenian (fig. 1). i euenaranile mari ale oaselor umane precum si existent toporului de lupti ne fae sé considerim c& mormintul 2 apartinut unui barbat saree hand de conservare a oaselor exclude posibiitarcs descompuncrit Stvfalte parti ale scheletului sub actinnea umiditipil # aciditatii solu- celorlalte Prrenea un am observat urmele unor deranjamen's ‘ulterioare. lui. Deate motive sintem inclinafi a erede eb svem a face, mai degrabi, Din detual de jamormintare potrivit efraia s-an inhumat numat anumite pirti ale corpului ga ocala ipatuior areolgic ctectuate im accastagerars fm andl {06H 5 Oe copie lover fart invenar. Seheletll 1 wea parte, erg Morantntul preventat conceit norma Mat Ia distance cia 100 m de moran) artical tity Bronce age eullres Im central and, tavere, EOCroe, 1005, p. 2595 conde ae eememubeaven corpulut defunctatol tnalnte o Invent Tp caracteristict comiterapee de ongine Kurgan, Autonrea clteaza pe Senne "antitropos, 1931s, 26. penis ARPS care earenu pera font accel Ente el Dot nftuchtt eae s 7087, Taeace rapeor urgan supra riled fanerar t= Annie Gimbutas, lo. ae i caplice 31 Htualul de Ta Teaco. SC1¥, tomul 24, nr. 2, Bucurestt, 1973, p. 263 — 289 sai~ Cernavod ERSILIA TUDOR ‘Vasul (fig, 2/1, 3/2) se afla agezat cu gurainsus. Paste eve find gi contine in amestec putin nisip. Peretii subtiri ov suprafaja de culoare shtgie-castanie, neuniforma si nelustraita. Corpal vasulni este bombat, cenuteiimdnie, marginen putin evazatd gura user ObNek in partea anteri Fa aera baza gitifai pornea o toartd in band’ lath de $2 cm, rupli t a ? 1 Fig. 1. Sehija mormintulai de la Raedetunl, ain veehime ¢ ale cirei fragmente mu Te-am gist, Initimen tot 9 Ti | din vechns em, Decorul este constituit dintr-un sir de imprest oblice, | Tragi de 4-3 em, execntate ca virkul unui betigory dispure Ta baza gitulei deo parte gi de alta a tortii- "Forma vasului de la Réciiciuni este asemdnitoare ciin‘er oy toartii, carackentice bronzuiui timpuriu, Analogia cea mai apropiatt in privint carer a decornial o fntiinim ta Braiita si anume iy ‘vasul din M. 24, forme! Ho crit a indica trecerea la inceputul epocii bronzuln corespun Care Cate oy ett nceputurile culturii Glina HIT *. Decoru Constituit din iabresiunt reurte exeeutate on un befigor se intilnests freevent in cultura ni erie nsemenea el este intiinit 1a Cogerent > ai mal ot la Gogdanesti*. Anatogille in privinga, decorulni on quit, Gemavoda IL Bogdanertloter general ji ele nu obligé la atribuirea vasuluh dela Racaciuni | au un camgont cultural, deoarece acesta prezint& caracteristit aparte atit i rin forma eit 9i prin pasta sa mai fin. Aceste din ‘urmé caracteristict i ; i Tx sumwene, Matern, 5 6-1/2 p- 220. Movaintal 24 cate seal ook ore cx mae ca Sei epee aa) rt ozo onesies Se oe ts Anastan rai, 1908 fe, 47, : | Y's. Morintz si P. Roman, Dacia, N.S 12, 1968, fig. 40—51. Ss erie tera cn, SS 13, 1068, 10/2, 08 LP ta ntsc aeette dein cane ou 3! Coperen postr etal ve} 618 Zanstatia, Boia. Sala Mfartena Horse, ‘shina, 7, 1972, p. 115. fig. 17/t-a ‘UN MORMINT DESCOPERIT LA RACACIUNE 235 apropie mai mult de categoria ceramicii fine a compl Sthueckenberg (avind in vedere forma vasului, in Schneckenberg B). Toporul de Iuptd (fig. 2/2, 8/2) este lucrat-din diorit de culoare cenu sie-verniio si aicen en tigl orientat spre SE. Tipologie, toporul de Ia ui Glina I1T- inf spre faze 4 Fig. 2. Racteiuni, taventaral mormin (foto) Riciciuni apartine topoarelor de lupts din piatri, cu ceafa cilindrich. ’ Gusta este putin evazaté in partes superioard gi se termini printr-o sopra” fata ciretlard, ugor convex. Axul longitudinal al profilului prezin’s & ‘Ae of curburd in partea inferioara. Umerii int puternic reliefai si arcuit T papi parerea prot. Papi este, probabil, un mlerodiorit portroid, rock ex mu s¢ ete roagte in) Garpatitorlental286 ERSILIA TUDOR 4 in zona giurii de inmanusare. Pe partea superioarti gi cea inferioara, piesa este strabiitutt, pe lungimea ei, de o muchie mediand obtinutd prin glefui- Yea rocii gi care aminteste In mod pregnant de cusiturile de turnare ale topoarelor de metal. Acest element ar putea si aibé un rol decorativ dar este posibil gi si imite exemplarele de metal. Nu se observa urme de intrebu- infare a toporului, Gaura de inminugare este de forma cilindried. Intreaga lest este Iustruit& cu deosebita grija si pricepere, fapt pus in valoare gi de calitafile rocii. Lungimea total a toporului este de 19 em. In tara noastri, unele dintre topoarele de lupt din piatrit, eu ceafu cilindries, precum si Fig. 8, Racitclunl. Inventaro! mormintulul (desen). miniaturi de Iut care reproduc acelasi tip s-an descoperit in cultura Glina IT sau au fost puse in legituri ex complexul Gling I1L-Schnecken- berg *. Toporul de la Rac&ciuni, prin profilul sau longitudinal ugor convex, © A. Vulpe, SCIV, 10, 1959, 2, p. 268. Exemplarul intreg descoperit tn stratul II de la Gina se afld tn prezent ia Muzeul'de storie al R,S. Romania. Tot acolo se afl€ un alt exemplar {ntreg descoperit Intimplator la Minziesti, jud. Burlu. Un fragment de topor de lupta din. Piatra sa descoperit fl la Vaedzestl, Jud. Dimbovita, fiind seos de excavator dintr-o agczare Glina IIT (ef, Ersilia Tudor, Sapdura de satoare din com. Vdedregt, Valachiea, 4, in pregatire).UN MORMINVT DESCOPERIT UA RACACIUNE 287 se apropie tipologic mai mult de exemplaral de la Budacul-de-Sus (jud. ‘Distrita Nasiud) care este incadrat in epoca bronzului; fiind ins descope- rire intimplatoare nu i s-a putut stabili apartenenta culturala *. Tipologic aceste dowd exemplare, cu profil ugor convex, se incadreazi, probabil, Sntr-o etap& mai veche a categoriei B a topoarelor de lupt cu ceafa cilin- aricd stabilité de A. Vulpe™. M. Zépotocky, inglobeaz’ exemplarcle apartinind culturii Glina I1T-Schneckenberg in orizontul III al aga-numite- ior ,,Onlturi ale topoarelor de lupt&”, grupa topoarelor-ciocan eu maciulte, “Aceste descoperiri se insiruie din Italia central, peste Europa central $i Baleani pind in regiunea Volgai, in culturi ca: srureeramica, tirzie din Poemia, Glina I1[-Schneckenberg, Vutedol, Rinaldone din Italia centralit si in agezBrile culturii Karanovo VII. Cele mai noi exemplare sint consi- Gerate cele din depozitul de la Borodino *. "Pandanticul (fig. 2/3, 3/3) este Inerat. din plack de aram&, cn pating de culoare verde deschis. Suprafata este plata gi prezinti unele neregulari- titi din cauza stadiului inaintat de oxidare. Forma este de semilunt en bratele mult curbate gi extremitiitile intoarse spre interior. In mijlocul piesei se afld un orificin de forms rectangulard, ce servea, probabil, pentrn Tiirnare. De 0 parte gi de alta a orificiuiui, pe una din cele doud fete ale piesel, s¢ afl doud adineituri lungi de 8 mm, Distanta maximA dintre cele doud brate este de 13 cm. Singura analogie pe care o cunoastem pentru pandantivnl de la Ritekeiuni este o pies consideratd ea pectoral, de dimen- Muni mai mici, din depozitul de la Stubto (Volhinia) **. Aceasta are, Spre deosebire de exemplarul nostru, o extremitate isucit& in spirald, Cealaltd extremitate lipseste din vechime. Dupi tipurile de obiecte, acest Gepozit a fost datat in prima perioadé a epocii bronzului, inseris ca timp in cronologia culturii Aunjetitz, iar cultural in cultura Bielli-Potok ™. Prin inelele de tipul ,runzi de saleie”’ (Weidenblatt), depozitul a fost paralelizat gi cu. orizdntul cronologic Nitra-Mierzanowice ™. Elementele Zale mai tirsii din depozit sint presupuse a fi cele dou topoare de bronz (ineeputul perioadei mijlocii aepocii bronzului)®. Deoarece extremititile pectoralulul de la R&ckciuni se pare cf ar fi deteriorate prin, oxidare, nu putem afirma eu certitudine c& ele nu se risucean in spirald. In mormint, Totusi, nu am gasit fragmente de metal rupt gi de accea sintem Inelina ‘a considera exemplarul de la Riciciuni mai pufin evoluat tipologic decit Cel de la Stublo, primul avind numai extremitafile aduse in interior, fra fi intoarse in spiralé. ° Cele doua fragmente tubulare (fig. 2/4, 3/4) sint Iucrate din cupra ‘ea patina de culoare verde deschisi, ca si pandantivul. Au capetele rupte din vechime. Lungimea lor este de 5 gi respectiv 4 cm jar diam. de 6—7 Forma tubular& este obfinut prin indoirea foifei de metal pe care se St. Danila, Probleme de muzeografie, Cluj, 1960, p. 150, ti. S/t. "Wulpe, ope lly p, 271 3 PamAreh, 57; 1968, 1, p. 200, iY. Antonievlen, ESA, 4, 1929, p. 136, fig. 3 Biden. 3 Ay Tocik, ArchRozhledy, 15, 1963, 6, p. 750, 759, Eugenia Zahariay Dacia, N.S. 11> i Soderd ae de ul de pa sor de Stte, Preval (p<) atlanta ene a tipulul Ce $s. Vulpe, E. Tudor, SCIV, 21, 1970, 3, p. 426. A. Vulpe, Azle und Belle in Rumd- rien, 1, pe 40, 42, ph 70 A.4 ERsiLia TUDOR ‘ | exeoutase in prealabil prin ondulare un decor aseminétor nner ceancluri ceecutesralele, Marginile foifel in unele Jocuri sint petrecute tar 1n tics oblice Pamopinte, Piese asemfnatoare, inst fark decor, sint cunoscuted mua nnorminte ined din eneolitic, din perioada de tranzitie spre epoce Pronzulni si din epoca bronzulai timpurit fin coneluzie, considerim ch, atit prin pozitia stratigraficd cit. # prin objectele de inventar, mormintul descoperit In RécAciunt este post ey | Prati cueuteniene, aflate pe acelayi loc, Haxistenfa, topormint fe lupti | indie’, probabil, mormintul unui razboinic, poate chiar al unui gef (toporul i de lupth indeplinea funcfia de arma sau simbol al puter), ‘Analogiile pe ae ete putt stabil pentra obiectele de inventar ne permit credets care Jeam Puermnintulti in perioada. timpurie a epoell: bronzulu die ineadrarea, Tenatatea descoperitilor din Moldova acestel vremi nu te Maandaje. sk situim mormintal de la Racdeiunt, tntruns, 4m ermpele | Iingldule sf ire eu trasituri speeifice, deosebite ”. Deseoperiten nowstts gauten fi puraielizata eu mormintul 24 de In Brbilifa, sf Oil Eo fi eu complex Glina T1T-Sehneckenberg, Aceste apropier, fi) contrazie Tewitura eu orizontul Nitra, stabilita mai sus pe baz pandantivului. doctta, ceama, descoperires de la Riciciuni nu este suficienth petit a cincroniza descoperiti din dowd arii culturale independente, ea reprezintl, {otugi, un indieiu cronologie §i in acest sens. DER GRABFUND VON RACACICNT (KREIS BACAU) ZUSAMMENFASSUNG | per Grabfund von RécSciuni, in der mittleren Moldaw kar wahvend don setislogischen Ausgrabungen zutage. Die Graberube durchscimit | den archiclos\seGnaung, In der fast Teehteckigen Grube (Abb-1) Ingen } | Ginige Menschenknochen (FuBknochen und Fragmente von ‘Schiideldach- cinige oy) sowie ein GefaS, zwei Rohrchen aus Kupferblech, olf alb- knochn) niger Anhanger ue Kupfer und eine schOn gearbeltete Ast ihe mondforkilem Anschein nach handelt es sich um keine eigentliche Diorit. “Autatting rondem eher wurden hier abgehackte Telle des Mensehlichen Kérpers absichtlich eingegraben. Die Zeitstellung des Fundes stitzt sich besonders auf den ‘Anhiness, derdem Exemplar aus dem Depot von Stubto (Wollynta) | Anhinge’y Der Streitaxttyp ist in der Spitkupferzeit| (baw. frihe “ih Annlich re azereit) vertreten. Das GefaB welst Analogien zum Pot l Bier a der Glin T1-Sehneckenberg B-Kultur auf und kommt auch im ve pein Aturegual, t. Kovacs, AISC, 1, 1928— 1903, p. OO—OL, fie, LO TARE anne, Bae SumeIS sateiie, 6, 1088, p68, fi 6115-175 Vytany Opens Bruit Bronze age caltares. «40, 116 1042-45, Soran ee se Ne SG, 1062, p. 110-114; A. Nulpe, Dacia N.S. S00 fy 105 sare eaiens Forest Abd, 7, 1872, p. 108-117, 182-108, 19¢—397; 5 Strath {ip Roman, Dacia, N.S., 12, 1968, p. 117, 128UN MORMINT DESCOPERIT LA RACAGIUNT 280 Griberfeld von Brailita (Gr. 24) vor. Die Autorin nimmt an, daB der etwas eigenartige Fund von R&c&ciuni am wabrscheinlichsten in die frithe ruminische Bronzezeit w2w. in der Glinazeit anzusetzen wire. VERZEICHNIS DER ABBILDUNGEN ‘Abb. 1. Sklaze des Grabes von Ricliiunt, ‘Abb. 2, Ractelunl ; der Grabbetund. ‘Abb. 8. Rulctciunl; der Grabbefund (1:25).