Romeo si Julieta - povestire

Romeo si Julieta

de William Shakespeare

Opera incepe intr-o piata publica din Verona unde Sampsonsi Geson poarta discutii despre ura lor pentru familia Montague.Apoi isi face aparitia si Benvolio care
incearca sa-i desparta dar lupta continua odata ce vine si Tybalt.Toti acestia au fost convinsi sa renunte la conflict de catre copii celor doua familii.Apoi Lady
Montague intreaba de Romeo ,iar Benvolio si Montague isi fac planuri pentru a-l face sa renunte la iubirea care-l mistuie.In scena a doua a actului 1,Paris ii spune
lui Capulet ca vrea sa se insoare cu Julieta,dar acesta nu renunta usor.Romeo afla de la servitorul lui Capulet ca va avea loc o petrecere la palat si se hataraste sa
participe la aceasta.Julieta este anuntata de mama sa ca Paris doreste sa o ia in casatorie,dar ea refuza.

La petrecerea organizata de Capulet,Romeo alaturi de Mercutio,Benvolio si Tybalt isi fac aparitia.Purtand insa masti Romeo reuseste sa vorbeasca cu aleasa inimii
sale si chiar sa o sarute.Dupa acest moment,cei trei prieteni de care rea insotit Romeo ,afla ca acesta s-a strecurat in gradina Capuletilor pentru a vorbi cu
Julieta.In urma acesteia,Romeo pleaca la parintele Lorenzo pentru a-l ruga sa-i cunune pe cei doi indragostiti.

Mai tarziu,cei patru prieteni discuta intre ei,dar sunt intrerupti de doica Julietei care vrea sa se asigure ca planurile lui Romeo sunt cat se poate de sincere.Dupa ce
afla acest lucru,ea ii spune Julietei,care se duce la parintele Lorenzo pentru a se spovedi.Aici,ea se intalneste cu alesul inimii sale cu care se si cununa.
36628vkz57zry9i

Dupa aceasta,intr-o piata publica are loc o confruntare cu spada intre Romeo si Tybalt,iar Mercutio incercand sa-i desparta,este omorat de rivalul lui Romeo.In
final, ucigasul il provoaca din nou la duel pe Romeo,dar este omorat de acesta.Despre aceasta intamplare afla printul si Lady Capulet,care hotarasc ca Romeo sa
plateasca cu propria-i viata pentru faptele sale.Apoi are loc o discutie intre doica si Julieta in care doica dezaproba atitudinea pozitiva a fetei in privinta "ucigasului"
varului ei Tybalt.

Intre timp,Romeo se ascunde in chilia parintelui Lorenzo ,dar este urmarit de doica pana acolo.Aceasta ii da un inel din partea Julietei si-i spune care ii este
starea.Totodata, Capulet si Paris pun la cale casatoria acestuia din urma cu Julieta.dupa toate acestea,Julieta vorbeste cu mama sa despre planurile tatalui ei de a
o casatori cu Paris.Tatal sau afla si se cearta cu ea.Intre timp,doica incearca sa o convinga sa se marite cu nobilul,deoarece Romeo va muri sigur.Dupa cearta cu
parintii,Julieta se duce sa se spovedeasca parintelui Lorenzo, care o sfatuieste sa se marite cu Paris miercuri,iar inainte de noaptea nuntii sa bea licoarea din
sticluta pe care i-o va da el,care va da impresia ca este moarta dar ea se va trezi dupa 48 de ore.

In ziua nuntii,in timp ce pregatirile erau in toi si toti membrii familiei impreuna cu servitorii sunt ocupati,Julieta bea continutul sticlei si este gasita de doica in pat,
toti membrii familiei fiind anuntati nunta nemaiputand avea loc.

Romeo,fiind anuntat de Balthazar ca iubirea lui este moarta,cumpara de la un farmacist o sticla de otrava si pleaca intr-acolo.Dupa inmormantarea Julietei in
cavoul familiei,Romeo se bate cu Paris si-l omoara.Intre timp,parintele Lorenzo incearca sa ajunga la timp pentru a-l vesti pe Romeo ca totul este o inscenare,insa
stand de vorba cu Balthazar,ajunge prea tarziu si-l gaseste pe baiat intins la podea,otravit.Julieta se trezeste si vazandu-l pe Romeo intins si nemiscat,se sinucide
cu pumnalul iubitului ei. kr628v6357zrry

Toti membrii ambelor familii descopera corpurile neinsufletite si afla de la Lorenzo tot ce s-a intamplat.In final ,cele doua familii se impaca ajungand la concluzia ca
ura lor a dus la moartea lui Romeo si a Julietei.

Julieta: Vrei să şi pleci? Departe-i ziua încă!

Privighetoarea fu, nu ciocârlia
Ce-ţi săgeta auzul sperios.
Ea cântă noaptea colea, între rodii...
O, crede-mă, iubitul meu, a fost
Privighetoarea...
Romeo: Ciocârlia fu...
Ea, care-i solul dimineţii, nu Privighetoarea...
Vezi, iubita mea,
Lumina cea pizmaşă ce tiveşte
Şi norii îi desparte-n răsărit.
Şi-a mistuit opaiţele noaptea,
Pe culmile ce fumegă răsare
Voioasa zi... Atârnă de plecare
Viaţa mea. Întârzierea-i moarte!
Julieta: O, nu-i lumina zilei, nu-i, iubite,
E-un meteor ce soarele-l trimite
Ca purtător de torţă-n noaptea-aceasta,
Să-ţi lumineze-n drum spre Mantaua!..
Rămâi dar: nu-i nevoie să pleci încă...
Romeo: Da, lasă-i să mă prindă şi să mor!
Mor împăcat, fiindcă tu mi-o ceri!
Nu-i ochiul dimineţii-n zarea sură,
E-un pal reflex al frumuseţii Cynthiei;
Nu-i ciocârlia ale cărei triluri
Departe peste capetele noastre
Fac să răsune bolţile albastre!
Plecarea-i cea mai groaznică durere,
Zăbava-i fericire... Vino, moarte,
O, vino, dacă Julieta cere...
Iubito, nu-i aşa? Hai să vorbim,
Să povestim, – că ziua e departe.
Julieta: E zi, e zi! Fugi! Du-te. Pleacă-n pripă
E glasul ciocârliei care ţipă
Aşa strident în note ascuţite...
Spuneai că-n glasul ei e armonie?..
Dar nu-i, deoarece el ne dezbină...
Şi se mai spune despre ciocârlie
Că ea cu hâda broască-şi schimbă ochii?
De ce nu ar schimba mai bine glasul!
Că ea te smulge, vai, de lângă mine...
Şi chiotele ei, când ziua vine,
Te-alungă ca un corn de vânătoare...
O, du-te!... S-a făcut lumină mare,
Tot mai lumină...
Romeo: Cum? Tot mai lumină!
Tot mai pustiu şi tot mai întuneric!...

………………………

Julieta

Vrei sa si pleci? Departe-i ziua inca!

Privighetoarea fu, nu ciorcalia
Ce-ti cugeta auzul sperios.
Ea canta noaptea colea, intre rodii..
O, crede-ma, iubitul meu, a fost
Privighetoarea…

Romeo

Ciocarlia fu…
Ea, care-i solul diminetii, nu
Privighetoarea… Vezi, iubita mea,
Lumina cea pizmasa ce tiveste
Si norii ii desparte-n rasarit
Si-a mistuit opaitele noaptea,
Pe culmile ce fumega rasare
Voioasa zi… Atarna de plecare
Viata mea. Intarzierea-i mparte!
Datorită felului său de a se înălţa ca o săgeată spre cer sau, dimpotrivă, de a se lăsa brusc să cadă,
ciocârlia simbolizează evoluţia sau involuţia Manifestării. Ea este un fel de mediatoare: zborul ei de la
pământ spre cer şi de la cer spre pământ leagă cei doi poli ai existenţei. Astfel, ciocârlia reprezintă unirea
dintre terestru şi ceresc. Ea zboară sus şi-şi face cuibul pe pământ, din fire de iarbă uscată. Când îşi ia
zborul în lumina zorilor, ea evocă ardoarea unui elan juvenil, expresia bucuriei de viaţă. Cântecul ei,
spre deosebire de cel al privighetorii, este un cântec de bucurie: „Sus, sus, tot mai sus/ Din pământ
ţâşneşti,/ Ca un nor de foc;/ Răscolind adâncul albastru. / Te înalţi cântând şi cântând te înalţi” (Shelley).
Pentru teologi, cântecul ciocârliei înseamnă rugă răspicată şi veselă înaintea tronului lui Dumnezeu. Din
cauza vitezei cu care zboară, a înălţimilor pe care le cucereşte, dar şi din cauza dimensiunilor ei modeste,
ciocârlia nu poate fi văzută. Iată de ce ea devine un simbol al transparenţei, al materiei dure, al
strigătului. Pasăre sacră pentru gali, în folclor şi în credinţe populare, ciocârlia este o pasăre de bun
augur. Gheruţele unei ciocârlii adevărate sau simbolice pot fi purtate ca talisman. Acesta poate feri de
persecuţii, asigură victoria.
Zborul ciocârliei este asociat, în poezia lui B. P. Haşdeu,cu ascensiunea spre eternitate a creatorului: „Se
duce ciocârlia să-i cânte-n depărtare,/ Acolo unde vara mai poate străluci…/ Ce mai aştepţi, poete f E
ziua de plecare/ Vei mai cânta o dată…dar numai nu aci! („Ciocârlia”).

Ciocârlia – simbolul iubirii neîmplinite

Ciocârlia este considerată a fi simbolul iubirii neîmplinite, de aici şi cântecul ei duios.

După alte povestiri, ea e împiedicată de vântul turbat să ajungă la Soare. Aceasta, pentru că vântul avea un fiu care se
îndrăgostise se fata de împărat, dar ea îi refuza dragostea.

Ciocârlia i-a adus lui Iisus apă pe cruce, în semn de recunoștință, a fost înzestrată cu un glas minunat.

Ciocârlia este pasărea aratului și ceasul țăranilor. Cântecul ei semnifică începutul muncilor agricole. La 1 iulie ea
mănâncă orzul noii recolte, apoi încetează să mai ciripească.

Privighetoarea - se bucura de un renume universal datorita frumusetii cantecului ei nocturn care exprima toate sentimentele nascute in sufletul
oamenilor de legatura intima dintre moarte si iubire. Potrivit unei vechi legende, se presupune ca privighetoare isi canta viersul de dragoste apasandu-si
pieptul pe un ghimpe de trandafir, ceea ce explica tonul ei elegiac.

Ciocarlia- este asociata ideii de evolutie si involutie,ascensiune si coborare, datorita zborului ei sagetat spre cer. Cantecul ei este o oda a bucuriei, o
chemare la viata si iubire. Este prin excelenta un simbol ascensional, corelat cu lumina si cu zorile, dar si cu puritatea sau vitalitatea.
Ciocârlia cântă în dimineaţa devreme şi privighetoarea cântă pe timp de noapte. Deci ...

Ciocârlia = Este timpul zilei. Trebuie să ieşi din pat. Off la Mantua!

privighetoarea = E încă noapte. Avem o mulţime de timp. Să continuăm să facem ceea ce a fost făceam între scenă patru şi cinci
scena!

Scena 5 are loc foarte devreme, marţi dimineaţa, în ziua a treia. Romeo şi Julieta au fost împreună de
noapte şi se discută dacă ei aud privighetoarea sau glumă. Privighetoarea cântă la noapte, şi ciocârlia
cântă în dimineaţa devreme. Copilul în Julieta insistă că este privighetoarea, în timp ce Romeo insistă că
este Lark, şi el trebuie să se grăbească din oraş. Julieta-l convinge că este privighetoarea, Romeo şi
decide că el va sta mai mult, risca de captare şi chiar moarte. În acest moment, mai matur şi Julieta
înfricoşător spune că este într-adevăr ...
Shakespeare utilizează simbolismul o privighetoare şi de glumă, pentru a simboliza noaptea şi dimineaţa
să cuplu proaspăt căsătorit. Julieta ştie că, dacă este ciocârlie că ea aude că Romeo trebuie să plece.
Shakespeare drept se încheie pentru a juca cu prinţul folosind un simbolism de lumină
"O pace glooming în această dimineaţă cu ea aduce;
Soarele, de tristeţe, nu va arata capul lui:
Du-te, prin urmare, pentru a avea vorbesc mai mult de aceste lucruri triste;
Unele vor fi pardon'd, şi unele pedepsiţi:
Pentru nu a fost niciodată o poveste de vai mai mult
Decât această Julieta si Romeo de ei "
Shakespeare aduce cercul deplină. Este drept că el va termina jocul care indică faptul că o lume fără
Romeo şi Julieta nu a avut nici răsărit pentru ca nu a existat o poveste de vai mai mult decât această
Julieta si Romeo de ei.
Shakespeare utilizează simbolismul o privighetoare şi de glumă, pentru a simboliza noaptea şi dimineaţa
să cuplu proaspăt căsătorit. Julieta ştie că, dacă este ciocârlie că ea aude că Romeo trebuie să plece.
Shakespeare drept se încheie pentru a juca cu prinţul folosind un simbolism de lumină
"O pace glooming în această dimineaţă cu ea aduce;
Soarele, de tristeţe, nu va arata capul lui:
Du-te, prin urmare, pentru a avea vorbesc mai mult de aceste lucruri triste;
Unele vor fi pardon'd, şi unele pedepsiţi:
Pentru nu a fost niciodată o poveste de vai mai mult
Decât această Julieta si Romeo de ei "
Shakespeare aduce cercul deplină. Este drept că el va termina jocul care indică faptul că o lume fără
Romeo şi Julieta nu a avut nici răsărit pentru ca nu a existat o poveste de vai mai mult decât această
Julieta si Romeo de ei.

Imagini lumină şi întuneric în Romeo şi Julieta

Imagini lumină şi întuneric, în opera lui Shakespeare "Romeo şi Julieta"

Imagini de lumină şi întuneric este utilizată în întreaga poveste de dragoste tragică a lui Shakespeare din "Romeo şi Julieta",
pentru a arăta contrastul în timp ce crearea de starea de spirit şi de prefigurare evenimente. In acest joc, doi indragostiti pe

nume Romeo Montague şi Capulet Julieta căderea într-un zelos pofta controlat de soarta. Atât lumina şi întunericul sunt

îmbrăţişat de cuplu, creând o pasiune vibranta între copiii de stele-încrucişate ale gospodăriilor cearta. În contrast cu nuanţe

extreme de alb şi negru ajută la consolidarea înţelegerea noastră de pasiune a lui Romeo şi Julieta unul pentru altul.

Frumusetea distinct Julietei este interpretat de utilizare a lui Shakespeare de imagini lumina si intuneric. Când vede Julieta

Romeo primul la minge a lui Capulet, frumusetea ei captivează atenţia ca în cazul în care ea a fost "un porumbel zăpadă

trooping cu ciori" (Iv55). Shakespeare foloseşte contrastul dintre penele de lumină a unui porumbel, şi penele negre de o

cioară pentru a descrie atractie puternica Romeo de la