Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TENIS
În tenis au loc fenomene fizice: mișcări și ciocniri. După ciocnirea aproximativ elastică cu solul,
mingea de tenis este “aruncată” în sus cu acelaşi impuls (produsul dintre masa
corpului şi viteza lui) cu care s-a ciocnit, deci cu aceeaşi viteză cu care a ajuns jos.
Ca urmare, mingea se va ridica aproximativ la aceeaşi înălţime ca cea de la care a
căzut.
Într-o ciocnire perfect elastică corpurile revin exact la forma iniţială, deci
energia înmagazinată în deformare se va restitui integral corpurilor, sub
formă de energie cinetică. Sunt aplicabile legile de conservare a energiei
cinetice cât şi a impulsului.
Într-o ciocnire un obiect sufera o forta un anumit timp care provoacă în masa sa o
schimbare de viteză și implicit de impuls. Sunt implicate patru marimi: forță, timp,
masă și viteză. Legea a 2- a a lui Newton arată că forța depinde de durata ciocnirii.
În tenis pentru a mării precizia returului cei mai mulți jucatori "conduc" mingea la
lovire mărind timpul ciocnirii și reducând forțele.
Comportarea rachetei și a mingii este guvernată de legea a 3-a a lui Newton. Racheta de
tenis are un punct dulce care dacă e lovit de minge forța transmisă mâinii este suficient de
mică pentru a realiza lovitura cu ușurință. Dacă mingea lovește racheta departe de acest
punct (sweet spot), jucatorul va simti vibrații ale mâinii. Punctul dulce este un punct nodal de
vibrație, localizat aproape de centrul corzilor. Alt punct potențial dulce este centrul de
percuție, notat pe figura COP. Dacă mingea lovește racheta in punctul mort (dead spot)
aceasta nu sare, deaorece toată energia sa se transmite rachetei.
Forțele pe mână provin din trei mișcări independente ale mâinii, numite de rotație,
translație si vibrație ale manerului. Componenta vibrațională lipsește dacă mingea
atinge nodul și dacă mânerul este strâns bine.