FORTU DELLIA

FIZICA
TENISULUI
Multi istorici considera ca originea tenisului dateaza din secolul 12 in Franta,
insa mingea era atunci lovita cu palma. Rachetele de tenis au intrat n uz in
secolul 16 si jocul a nceput sa fie numit "de tenis." Acesta a fost popular n
Anglia si Franta, desi jocul a fost jucat doar in sala unde mingea putea fi lovita
de un perete.
Tenisul sportul rege
Etimologia cuvintului tenis, provine de
la francezul tenez (tine!) cu care
jucatorii isi anuntau adversarii ca arunca
mingea pentru serviciu si pe care
englezii, preluand in secolul XV jocul cu
palma, l-au numit tennis. Denumit
multa vreme si sportul alb (datorita
echipamentului alb obligatoriu al
sportivilor), tenisul cunoaste, dupa 1968,
introducerea echipamentului colorat, care
a trebuit sa fie acceptat si de catre
organizatori, mai ales datorita
transmisiunilor televiziunii.
Jocul de tenis a fost, de asemenea, popular n Frana, unde Openul Francez
(French Open) a fost organizat pentru prima data in 1891.
Astfel, Wimbledon, US Open, Open-ul francez, iar la Australian Open (care
dateaza din 1905) au devenit si au ramas cele mai prestigioase evenimente n
tenis. Impreuna, aceste patru evenimentele sunt denumite turnee de Mare
Slem. Cupa Davis, un concurs anual ntre echipele nationale masculine,
dateaza din 1900.

In 1872 a fost fondat primul club de tenis din lume in orasul Leamington
Spa.
Primul turneu de tenis de la Wimbledon, Londra in anul 1877.
TENISUL DE CMP - Originar din Anglia, la sfritul
secolului al XIX-lea, tenisul s-a rspndit mai nti n
lumea englez, n special la persoanele bogate din
clasele superioare.
ntr-o ciocnire perfect elastic corpurile revin exact la forma iniial, deci
energia nmagazinat n deformare se va restitui integral corpurilor, sub
form de energie cinetic. Sunt aplicabile legile de conservare a energiei
cinetice ct i a impulsului.
In tenis au loc fenomene fizice: miscari si ciocniri. Dup ciocnirea aproximativ elastic cu
solul, mingea de tenis este aruncat n sus cu acelai impuls (produsul dintre masa
corpului i viteza lui) cu care s-a ciocnit, deci cu aceeai vitez cu care a ajuns jos.
Ca urmare, mingea se va ridica aproximativ la aceeai nlime ca cea de la care a
czut.
La ciocnirea cu un perete, dac aceasta nu este
frontal, se va trece la descompunerea vectorului
impuls i se va ine cont c peretele afecteaz
numai componenta normal a impulsului. Astfel,
se produce o reflexie a corpului n urma ciocnirii
cu peretele rigid.
Pentru spectacol este chiar interzisa cind este evidenta
aceasta "conducere". Daca racheta se roteste scurt si
repede in timpul lovirii creste viteza de raspuns, aceasta
deoarece o parte din viteza de rotire se transmite mingiei.
Cea mai reusita lovitura ca viteza de raspuns este sa
conduci mingea cu o forta cit mai mare si sa efectuezi si
scurta rotire in timpul lovirii.
Intr-o ciocnire un obiect sufera o forta un anumit timp care provoaca in masa sa o schimbare de
viteza si implicit de impuls.
Sint implicate patru marimi in enuntul anterior: forta, timp, masa si viteza.
Legea a 2- a a lui Newton arata ca forta depinde de durata ciocnirii.
In tenis pentru a marii precizia returului cei mai multi jucatori "conduc" mingea la lovire marind
timpul ciocnirii si reducind fortele.
Servirea in tenis
Comportarea rachetei si a mingii este guvernata de legea a 3-a a lui Newton. Racheta de
tenis are un punct dulce care daca e lovit de minge forta transmisa mainii este suficient de
mica de a realiza lovitura cu usurinta. Daca mingea loveste racheta departe de acest punct
(sweet spot), jucatorul va simti vibratii ale mainii. Punctul dulce este un punct nodal de
vibratie, localizat aproape de centrul corzilor. Alt punct potential dulce este centrul de
percutie, notat pe figura COP. Daca mingea loveste racheta in punctul mort (dead spot)
aceasta nu sare, deaorece toata energia sa se transmite rachetei.
Daca mingea loveste racheta in punctul mort
(dead spot) aceasta nu sare, deaorece toata energia
sa se transmite rachetei. Similar, daca rotim
racheta ca sa lovim mingea ce se afla in punctul
mort, toata energia este transmisa mingii. Cel mai
bun punct de a lovi o minge este sa fie langa
punctul mort. Cel mai bun punct de a servi mingea
este cel aflat in best bounce, pe figura.

Daca mingea ajunge la aceeasi viteza ca si racheta, atunci nu
va fi generata o miscare de rotatie ( topspin), vezi filmul.
Fortele pe mana provin din trei miscari independente ale mainii, numite de
rotatie, translatie si vibratie ale manerului. Componenta vibrationala lipseste
daca mingea atinge nodul si daca manerul este strans bine.

Are loc rotatia mingii datorita efectului Magnus , care apare
datorita diferentei de presiune.
Datorita vascozitatii (Fortei de frecare) corpul antreneaza straturile de fluid din
vecinatatea sa, in sensul miscarii sale de rotatie. n pct. A (jos) viteza fluidului va fi mai
mare decat in B, unde cilindrul se roteste in sens invers curgerii fluidului. Conform teoriei
lui Bernoulli, presiunea statica laterala asupra cilindrului va fi mai mare in B decat in A,
astfel incat apare o forta rezultanta transversala spre partea unde viteza fluidului este
mai mare. Acesta este Efectul Magnus. Ca regula practica, corpul este impins
transversal din regiunea cu liniile de curent rare spre regiunea cu liniile de curent dese.