Arta de a trăi împreună

Una dintre cele mai vizibile trăsături ale ființei umane este nevoia acesteia de a se
integra într-o comunitate, într-un grup social, într-un întreg, adică într-o formațiune bazată pe
norme, reguli, obiceiuri și idealuri comune. Geneza lumii ne arată că omul, prin raportarea sa
la entitatea divină, nu a fost creat cu scopul de a fi singur: „Nu este bine să fie omul singur;
să-i facem ajutor potrivit pentru el”1. Această componentă a existenței, capacitatea de a
interacționa și de a conviețui, anulează orice urmă de solitudine, iar nevoia singurătății apare
în viața omului numai într-o formă temporară și fugitivă. În realitate, sistemul social din care
facem parte ne pune în fața unor serii de piedici și oportunități, fiind un contrast format din
bine și rău, bun și nociv, simplu și complicat. În fața acestor puncte extreme, arta de a trăi
împreună se naște tocmai din încercarea omului de a-și ușura viața, relația de interdependență
manifestându-se în toate comunitățile lumii.
În contextul de față, arta capătă sensul de îndeletnicire, putând fi definită drept
preocuparea comună a membrilor societății de a contribui la armonizarea și dezvoltarea
ansamblului pe care îl reprezintă. De asemenea, termenul de artă substituie devotamentul,
datoria, responsabilitatea și grija pe care fiecare individ trebuie să le manifeste față de
celălalt, fiind un schimb permanent de servicii, valori și principii morale. Cel mai important
element care ne aduce împreună este locul în care ne-am născut, casa pe care nu o putem
schimba niciodată, Terra, pământul pe care-l vindecăm și-l ucidem zi de zi. Obiceiurile
noastre nu sunt întotdeauna pozitive sau benefice pentru mediul în care trăim însă în jurul
acestor puncte slabe își fac loc acțiunile oamenilor pentru care versurile ”Heal the
world/Make it a better place”2 au o însemnătate puternică. Arta de a trăi împreună este
caracterizată deci și de capacitatea oamenilor de a-i ajuta pe ceilalți să înțeleagă, să
conștientizeze și să contribuie la rezolvarea problemelor. Starea de bine, în interiorul unui
grup social, este determinată de capacitatea fiecărui om de a se autoevalua și de a contribui la
eliminarea dificultăților („Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”3).
De-a lungul timpului, asociațiile sau grupările independente au devenit tot mai
numeroase, fiecare aducând în atenție problemele pe care le-au identificat în interiorul
societății, indenția fiind aceea de a educa și de a informa un număr cât mai mare de oameni, în
direcții ce vizează mediul, abandonul, violența, educația etc. În majoritatea cazurilor,
răspunsul oamenilor la provocările lansate de aceste asociații este unul pozitiv, iar azi putem

1
Biblia sau Sfânta Scriptură, Facerea. Întâia carte a lui Moise, cap.2.
2
Michael Jackson-Heal the world
3
Citat de Mahatma Gandhi
identifica idei și principii care au devenit stiluri de viață (ex: colectarea selectivă, veganismul,
protecția animalelor etc.). Toate acestea pot fi definite prin artă, fiind rezultatele unității și
capacității oamenilor de a funcționa într-un întreg.
Arta este cu atât mai vizibilă, cu cât ne raportăm la un cotext mondial, precum:
războaie, catastrofe naturale, pandemii. Dorința omului de a trăi este alimentată de instinct, iar
instinctul este completat de sprijinul pe care îl căutăm în cei de lângă noi. Cea mai recentă
experiență, pandemia, definită în operele lui Camus drept un „sentiment al exilului”, ne-a unit
și ne-a demonstrat cât de rău funcționăm singuri și cât de tare ne afectează lipsa celorlalți.
Zilele petrecute în casă, în tăcere, în zgomotul gândurilor, în strângăcia gesturilor, ne-au pus
imaginația la încercare și ne-au îndemnat să visăm, să simțim prezența cuiva care ar putea să
ne aducă viața înapoi sau să grăbească trecerea timpului: „ne lăsam duși de imaginație și ne
plăcea să așteptăm soneria care vestea întoarcerea sau un pas familiar pe scară” 4. În realitate,
orice gest sau vorbă, chiar și din partea unui străin, ne-ar fi făcut bine, ne-ar fi ajutat să
rezistăm, să avem răbdare. În ciuda restricțiilor, mulți s-au gândit să-și viziteze rudele,
familia, prietenii, cunoștințele, oamenii pe care brusc nu-i puteau vedea. Singurul sentiment
care ne-a însoțit permanent în acea perioadă a fost, fără îndoială, acela al unui gol nesfârșit,
provocat de lipsa celor dragi.
Durerea și speranța eliberării ne-a adus împreună. Am fost capabili de artă chiar și în
pragul suferinței. Astfel, în semn de solidaritate și putere, italienii au cântat împreună de la
balcoanele locuințelor în care erau izolați, fiind o imagine impresionantă, o emoție
copleșitoare și un sunet desprins din suflet. Fiecare am simțit o bucurie, agățându-ne de-o
speranță, dorindu-ne să le urmăm exemplul, să fim încrezători, să luptăm pentru noi, pentru ei
și pentru viitor. Prezentul încă ne pune la încercare, dar forța pe care o putem obține împreună
este indestructibilă.
Cred că într-un astfel de context putem observa efectele pe care le producem atunci
când suntem uniți. Firește că de multe ori suntem îngreunați de probleme, de temeri, de
orgolii și uităm să privim în jurul nostru, să-i ajutăm pe ceilalți, să fim empatici, să fim onești,
puri, adevărați, să iubim, să zâmbim, să ne simplificăm gesturile și acțiunile. Nu suntem
perfecți și nici nu știm ce este perfecțiunea, dar tocmai din această stângăcie, de care dăm
dovadă zi de zi, reușim să naștem artă. Arta produsă în acest fel se poate lua la întrecere cu
frumusețea naturii, pentru că și noi suntem natură, suntem apă, suntem viață, suntem frumos.

4
Albert Camus, Ciuma, pg.27, format electronic
(https://gawrylyta.files.wordpress.com/2011/11/camus_20albert_20-_20ciuma.pdf)
BIBLIOGRAFIE

 Biblia sau Sfânta Scriptură, Facerea. Întâia carte a lui Moise, cap.2
 CAMUS, Albert, Ciuma, în format electronic
(https://gawrylyta.files.wordpress.com/2011/11/camus_20albert_20-_20ciuma.pdf)
 Citat de Mahatma Gandhi
 Michael Jackson-Heal the world