Universitatea de Vest „Vasile Goldis” Arad

Facultatea de Stiinţe Socio-Umane si Educație Fizică și Sport

Psihologie Sociala
Tema Eseu
De ce avem nevoie de Psihologie Sociala

Hompot Andrei, student Anul III

 De ce am nevoie de psihologie sociala?

Intr-o societate in permanenta schimbare fiecare dintre noi isi doreste sa se afirme si sa se
impuna din punct de vedere social, sa aiba realizari in plan personal si profesional, sa se adapteze usor
la schimbari, sa previna si sa gestioneze conflictele in mod corespunzator sau pur si simplu sa traiasca
armonios si fericit printre alti oameni.
De multe ori incercam sa ne intelegem semenii si modul lor de actiune. Deseori in societate ne
confruntam cu diverse probleme cum ar fi: conflicte, probleme de relationare si comunicare,
manipulare. Intrebari precum: cum influenteaza comportamentul meu actiunea celorlalti ? cum
modifica activitatea mea prezenta altuia ? ne trec deseori prin minte. Un raspuns la aceste intrebari ni-l
ofera psihologia sociala, deschizandu-ne calea spre o mai buna intelegere a societatii in care traim.
Psihologia sociala al carei obiect de studiu il reprezinta individul in contextul social, in situatia
concreta, in interactiunile cu ceialalti indivizi, faciliteaza intelegerea existentei umane si a relatiilor
interpersonale pe care aceasta le stabileste intr-o societate.
Asa cum rezulta din alaturarea celor doi termeni, domeniul de studiu nu il reprezinta insa
individul ca unitate separata dar nici grurpurile ca structuri sociale autonome ci interactiunea umana.
Specific psihologiei sociale este faptul ca abordeaza concomitent cei doi termeni individ-societate,
renuntand la tratarea lor ca realitati autonome. Raportat la social, fiecarui individ i se rezerva un spatiu
privilegiat ; el se raporteaza la o situatie specifica, articuland trasaturile sale individuale la o realitate
sociala concreta. Aflat in permanenta in interactiune cu altii, fiecare individ este un om relational
intrucat stabileste raporturi de comunicare si relationare cu alti indivizi sau grupuri precum familia,
colegii de joaca sau de serviciu dar si cu mediul social-cultural in care evolueaza. Ne aflam intr-un
permanent schimb de idei, sentimente, judecati cu cei din jur, influentam sau suntem supusi unui
control social exercitat de diverse institutii sau autoritati. Fiecare dintre noi are propria realitate
conflictuala, marcata de tensiuni, de o continua lupta intre ordine si dezordine, constrangere si libertate,
opozitii intre pareri, sentimente, convingeri.
Psihologia sociala prezinta interes deoarece se focalizeaza asupra conduitelor persoanelor in
diverse situatii si aranjamente sociale. In ceea ce priveste agresiunea umana, spre exemplu, psihologia
sociala, respectiv psihologii sociali ne ajuta sa prevenim agresivitatea din punct de vedere psihologic,
respectiv se au in vedere factorii care au determinat anumiti indivizi sa comita acte de agresiune
(frustrarea si mania provocate de o alta persoana, diverse injurii, proasta dispozitie).
Psihologia sociala examineaza cauzele multiple ale comportamentelor si gandirii
sociale.Actiunile, caracteristcile si afirmatiile celor cu care intram in contact ne influenteaza
comportamenul. Nu e greu de remarcat cat de mult ne afecteaza daca atunci cand stam la coada cineva
din spate sau un nou-venit intra in fata sau cand de fericiti suntem atunci cand, dupa ce am sustinut un
proiect ni se spune ca e cel mai bun. Ne comportam diferit in functie de caracteristicile celor cu care
interactionam : daca sunt bine sau ingrijit imbracati, sociabili, prost-dispusi, atragatori din punct de
vedere fizic, tineri/ batrani, barbati / femei..
Conduitele noastre sunt mediate de procesele cognitive care pot fi mai superficiale sau mai
profunde, in functie de semnificatiile pe care le acordam celor pe care ii supunem judecatii si de
estimarea importantei pe care acestia o au despre noi.
Sa ne imaginam, spre exemplu, urmatoarea situatie : ti-ai asteptat colegul in statie pe o vreme
capricioasa si esti pe punctul de a parasi locul de intalnire cand acesta soseste spunand ca a uitat pur si
simplu de intalnire. In mod firesc enervarea datorata asteptarii este urmata de o si mai mare iritabilitate
atunci cand auzi motivul intarzierii. Enervarea produsa de asteptare ar fi fost desigur anulata daca
colegul si-ar fi cerut scuze iar motivul intarzierii ar fi fost trafic aglomerat. Daca acesta intarzie
frecvent si invoca acelasi motiv ai insa serioase dubii in privinta adevarului celor spuse. In schimb daca
e prima data cand se intampla acest lucru probabilitatea de a-i accepta explicatia e foarte ridicata. Prin
urmare depinde cat si ce anume retinem din trecutul relatiilor cu colegul, de memoria noastra si ce
inferente facem in legatura cu cele afirmate de el.
In functie de interesele si preferintele noastre ne angajam cu un oarecare efort in diverse situatii.
Spre exemplu, simpla conversatie cu o persoana straina intr-o calatorie pentru ca timpul sa treaca mai
usor nu angajeaza acelasi efort si aceeasi grija ca atunci cand relationam cu un viitor coleg de camera.
Variabilele ecologice care tin de mediul fizic au impact asupra comportamentului nostru social,
al prestatiei diferitelor activitati.Poluarea aerlui, apei, poluarea fonica, caldura, aglomerarea urbana ne
afecteaza direct si indirect starea de spirit, gandirea si comportamentul.
Intr-o societate moderna marcata de globalizarea economiei, de tendinta evidenta de
informatizare a activitatii, conflictele interpersonale, intergrupale si sociale ocupa un loc major. De cele
mai multe ori reactionam la conflict cu agresiune, rezistenta pentru ca apreciem acest fenomen in mod
negativ. Chiar simpla evocare a cuvantului conflict ne duce cu gandul la comportamente nedorite, furie,
ostilitate.Conflictul este engramat genetic in fiecare dintre noi.In fiecare fiinta umana exista
inradacinati inamici care ne predispun la abordari conflictuale ale relatiilor cu ceilalti semeni.(absenta
dispozitiei de a asculta, de pilda). In mod paradoxal, diferentele individuale, care il fac pe fiecare dintre
noi unic, irepetabil si interesant in plan social, contin germenele unor potentiale conflicte cu semenii
nostri. Diversitatea privind rasa, educatie, valori, varsta, credinte si alte calitati individuale divizeaza la
infinit mediul social, imbogatindu-l, conferindu-i culoare si substanta, dar amorsand, in acelasi timp,
relatiile conflictuale sau competitionale.
La un nivel mai profund totusi, conflictul nu constituie o problema majora a societatii umane.
El nu este neaparat negativ ci pur si simplu se datoreaza convieturii intr-o societate complexa.In
realitate, problema nu o constituie conflictul, ci doar proasta gestionare a acestui fenomen social,
modul cum raspundem in astfel de situatii. "Colectivitatea umana reprezinta o veritabila cutie a
Pandorei, stimulatoare a tensiunilor si conflictelor interpersonale si in virutea acestora, a creativitatii
sociale si a progresului in societate. Pe de alta parte, absenta conflictului (pur ipotetica si fantezista)
limiteaza considerabil oportunitatile de evolutie, indiferent de domeniu." (Milcu,2005)
Pentru a intelege comportamenul social este necesar sa avem cognitie sociala, adica sa
cunoastem modul in care oamenii inteleg lumea lor sociala, cum se percep pe ei insisi si pe ceilalti.
Spre exemplu, reactia unei persoane la acelasi stimul poate fi diferita sau identica. O recompensa
materiala poate fi perceputa ca mita sau ca un cadou in functie de perceptia situatiei sociale.Mai mult
oamenii pot fi influentati in actiunile lor chiar si de prezenta imaginara a celorlalti.De multe ori cand
suntem nesiguri in actiunile noastre ne gandim la ceea ce ar spune cei apropiati daca ar afla ce am
facut. Este evident aici rolul pe care il joaca cognitia in determinarea comportamentului." In viata
cotidiana, oamenii nu numai ca proceseaza informatii legate de ei insisi sau de cei din jurul lor, dar in
acelasi timp dezvolta teorii ce explica pentru dansii de ce oamenii se comporta intr-un anumit fel si de
ce ei insisi se comporta in alt fel." (Neculau,2004). Aceste teorii ale simtului comun sunt adesea
exprimate in proverbe : Ochii care nu se vad se uita, Doua capete sunt mai bune decat unul singur, Mai
rarut ca-i mai dragut ).
Cunoasterea celorlalti presupune o perceptie sociala. Cunoaserea celorlalti reprezinta un proces
continuu si se refera nu numai la sinele acestora ci la personalitatea lor in intregime. (abilitati, statut
social, suferinte fizice, conditie sociala) Principalele modalitati si mecanisme ce intervin in abordarea
cognitiva a celorlalti sunt : comunicarea verbala, comunicarea paralingvistica, limbajul nonverbal,
atrbuirea, combinarea si sinteza informatiilor. In general, oamenii folosesc toate aceste surse si isi
formeaza impresii despre altii. Ne formam o prima impresie despre o persoana in primul rand prin
comunicarea verbala directa, prin ceea ce spune, in doua modalitati : ceea ce afirmam in general despre
lumea ca intreg (oameni, institutii, evenimente) dar si ceea ce declaram despre noi insine.
(autocaracterizarea explicita sau implicita).Acestea pot fi informatii foarte pertinente insa, prin vorbire
oamenii, controlandu-si relativ usor gandurile si sentimentele, pot pretinde ca sunt cu totul atlceva
decat ceea ce sunt in realitate. Trasaturile paralingvistice ale vorbirii (tonul, pauzele, fluenta) ofera
informatii indirecte si pertinente despre felul in care spunem ceva. "Paralingvisticul, corelat cu alte
canale informative, ajuta la decelarea minciunii de adevar in afirmatiile indivizilor. "(Ilut,2009) O cale
mai importanta prin care oamenii se tradeaza cand vor sa minta este aspectul paralingvistic : tonul este
mai ridicat, se vorbeste mai rar, dar mai putin fluent. Au loc frecvente intreruperi, reluari si repetitii de
cuvinte si propozitii.
Expresiile fetei pot indica si ele nesinceritate.Daca o anumita expresie e convertita, de exemplu
in alta diferita, putem presupune cu mare probabilitate ca suntem indusi in eroare.
Contactul vizual prezinta o mare relevanta in cunoasterea celuilalt si in interpretarea gandurilor,
afectelor si intentiilor sale. Exista, de altfel si o afirmatie devenita populara : Ochii sunt oglinda
sufletului. Asa cum vazul este principalul canal de receptare a informatiilor din exterior tot asa, dintre
mijloacele nonverbale, el reflecta cel mai pregnant lumea interioara.Evitarea privirii in ochii celuilalt
poate avea de exemplu doua semnificatii : fie lipsa de interes, dezagreare sau chiar dispret, fie poate fi
un semn al vinovatiei, al rusinii sau al timiditatii.Privirea insistenta in ochii celuilalt, alaturi de alti
indici faciali poate transpune urmatoarele stari : iubire, pretuire, stima, interes, atractie. Contactul
vizual furnizeaza si el informatii despre onestitatea persoanei respective. Clipitul des si pupilele
dilatate tradeaza minciuna. Privirea prea insistenta si prelungita in ochii altuia poate fi considerata in
mod indreptatit un semn al nesinceritatii.Cel care vrea sa induca in eroare conteaza tocmai pe faptul ca
privitul direct in ochii celuilalt este o dovada clara a onestitatii.Dintre toate canalele nonverbale,
contactul vizual este cel mai usor de controlat.
"Postura corporala ofera indicii semnificative despre starile interioare de moment, dar si despre
moduri de gandire si reactii mai stabil. " (Ilut, 2004).Miscarile generale ale corpului si pozitia acestuia
au mare importanta in interactiunile umane. Spre exemplu, in cadrul unui experiment, chelnerilor dintr-
un restaurant aglomerat li s-a cerut fie sa serveasca bauturile comandate stand drepti, fie sa se aplece
foarte aproape de consumator. Astfel cei care s-au aplecat, aratandu-se amabili, au primit un bacsis mai
mare decat cei care au adoptat o postura rece, stand drepti si neavand contact vizual cu cei pe care ii
serveau.
Asa cum am mentionat anterior, prezenta celuilat ne modifica comportamentul. Prezenta
celuilalt ne influenteaza comportamentul, ne inhiba sau ne stimuleaza in sarcinile pe care le realizam.
Psihologul american, Norman Triplett a imaginat un context pe care l-a vrut modelul curselor de
biciclete, cerand unor copii sa actioneze mulinete cat de repede pot, singuri sau avand alaturi pe altii
care faceau acelasi lucru. S-a constatat o performanta superioara in cel de-al doilea caz, conchizand
asupra influentei benefice pe care prezenta altora ce executa o sarcina identica o are supra individului.
"Efectele simplei prezente a celuilalt poarta numele de facilitare sociala.Facilitarea sociala se refera la
ameliorarea performantei subiectului atunci cand ceilalti sunt de fata in raport cu situatia in care
subiectul se afla singur ". (Neculau,2004)
Un aspect important referitor la formarea parerilor despre ceilalti este legat de
motivatie. "Motivatia, alaturi de afectivitate reprezinta imbolduri in a-i cunoaste pe ceilalti.Suntem
impinsi din interior sa aflam informatii despre altii pur si simplu din curiozitate, dintr-un motiv
dezinteresat la prima vedere, innascut, avand de fapt functia generala de adaptare. Starea de spirit in
care ne aflam contribuie la formarea impresiilor. "(Ilut,2009). De pilda buna dispozitie ne face sa
vedem intr-o lumina favorabila persoanele cu care venim in contact, in timp ce proasta dispozitie are
efect contrar. Starile afective si emotionale influenteaza mobilizarea pentru cunoasterea celuilalt. In
stare de nervozitate sau stres tendinta este de a distorsiona imaginea celuilalt. In mod obismuit se
adauga si efectul de contrast. Dupa o stare de activare intelectuala aceeasi persoana abia intalnita poate
parea mult mai putin inteligenta decat intr-o alta conjunctura cum ar fi de exemplu vizionarea unei
meci de fotbal.
In concluzie, psihologia sociala este de un real interes tocmai prin problematica pe care o
abordeaza.
Psihologia sociala este domeniul stiintei care ne initiaza in intelegerea naturii si cauzelor
comportamului uman in situatii sociale.
Bibliografie

1. Ilut, P.,2009, Psihologie sociala si sociopsihologie, Editura Polirom Iasi, ISBN 978-973-46-
1486-8.
2. Neculau, A., Chelcea, S., Mitrofan, N., Ilut, P., Boncu, S., Boza, M., 2004, Manual de
psihologie sociala, Editura Polirom Iasi, ISBN 973-681-759-8
3. Milcu, M., 2005, Psihologia relatiilor interpersonale : competitie si conflict, Editura
Polirom Iasi, ISBN 973-46-0075-3
4. Chelcea, S., Septimiu, S., 2008, Psihosociologie : teorii, cercetari, aplicatii, Editura
Polirom Iasi, ISBN 978-973-46-0868-3
5. Ilut, P., 2004, Valori atitudini si comportamente sociale, Editura Polirom Iasi, ISBN 973-
681-763-6