RENEWABLE ENERGY

Daily Report
Miercuri, 8 Martie 2023

CUPRINS

CUPRINS ................................................................................................................................... 1
GENERAL, LEGISLATIE ...................................................................................................... 2
Producatorii de electricitate vor suporta costurile cu intarirea retelei, pentru a nu mai fi
transferate in facturi consumatorilor finali ............................................................................. 2
UE vrea extinderea contractelor prin care se plateste producatorilor un pret fix pentru
electricitatea lor ....................................................................................................................... 3
ENERGIE SOLARA ................................................................................................................ 4
R.Power dezvolta un portofoliu de 1 GWp proiecte fotovoltaice in Romania, cu scopul de a
deveni cel mai mare investitor fotovoltaic din regiune ........................................................... 4
Dupa Albania, si Bulgaria va avea un parc solar plutitor. De ce a generat proteste ............... 5
Un om de afaceri sibian va construi in Marpod o centrala electrica fotovoltaica, formata din
peste 6.800 de panouri fotovoltaice ........................................................................................ 6
Pagina verde. MAM Bricolaj a investit 150.000 de euro ca sa devina prosumator cu unul
dintre cele trei magazine ale sale ............................................................................................ 7
Tranzactie: Initiatorul Cogealac, cu afaceri pe 4 continente, cumpara in Romania o firma cu
contract de racordare a unui parc solar de peste 100 MW. Un mare portar al nationalei de
fotbal, implicat in afacere ....................................................................................................... 8
Investitii uriase cu mari necunoscute. Cine sunt germanii care promit ca fac in Romania cea
mai mare fabrica de panouri din Europa, fara a anunta unde se va face investitia de 1 mld.
euro sau cate locuri de munca vor fi create............................................................................. 9
Lindab a investit peste 200.000 de euro in panouri fotovoltaice la fabrica din Stefanestii de
Jos. Andrei Sulyok, director general: Grupul a deschis robinetul investitiilor locale .......... 11
ENERGIE HIDRO.................................................................................................................. 12
DOCUMENT Hidroelectrica vrea sa ″intinereasca″ cea mai mare hidrocentrala de pe Dunare
............................................................................................................................................... 12
HIDROGEN ............................................................................................................................ 13
Pagina 1 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
 Dobrogea si Galatiul pot deveni hydrogen valleys ............................................................... 13
INTERNATIONAL ................................................................................................................ 15
Photon Energy Group Announces Resignation of Clemens Wohlmuth as CFO and Appoints
Andrej Horansky as New CFO ............................................................................................. 15
PPC to complete takeover of Enel Romania ......................................................................... 16

GENERAL, LEGISLATIE

Producatorii de electricitate vor suporta costurile cu intarirea retelei, pentru a nu mai fi

transferate in facturi consumatorilor finali
Capacitatile suplimentare de productie de energie electrica puse in functiune sau licentiate in
ultima perioada vor aduce beneficii facturii achitate de consumatorul final in timp, prin reglarea
raportului dintre cerere si oferta la nivel national, dar mai ales european. O parte din costuri, in
schimb, apar imediat pe factura, in tarifele de distributie, precum sunt cele aferente intaririi retelei,
in zonele unde aceasta nu are capacitatea de a prelua energia suplimentara. Acesta este motivul
pentru care Autoritatea de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a publicat un proiect de
ordin prin care producatorii „vor suporta costurile lucrarilor de intarire specifice rezultate ca
necesare pentru racordarea locurilor de producere sau a locurilor de consum si de producere”.
Recent, vicepresedintele Autoritatii de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-
Bege, a anuntat ca in cursul anului 2022 ANRE a emis autorizatii de infiintare pentru noi capacitati
de productie cu o putere totala de 880 de MW, iar in primele doua luni din 2023 pentru peste 200
de MW. De multe ori, companiile de distributie sunt obligate sa investeasca suplimentar in retea
pentru a putea prelua energia suplimentara de la noii producatori. Iar costurile sunt socializate,
transmise consumatorilor finali in tariful de distributie. Din analiza unor situatii concrete aparute
recent privind racordarea producatorilor, s-a constatat ca valoarea componentei Tarif de injectie
este mult mai mica decat costul lucrarilor de intarire specifice stabilite pe baza de deviz general,
sustine ANRE. „A rezultat ca in aceste cazuri operatorul de distributie suporta o mare parte a
costurilor cu lucrarile de intarire specifice, costuri care se recupereaza prin tarifele de retea platite
de clientii finali utilizatori ai retelei”, adica de fiecare consumator casnic sau non-casnic, explica
ANRE. In prezent, producatorii nu platesc tarife pentru utilizarea retelelor de distributie (tarife de
distributie), iar tariful de injectie TG aferent retelei de transport, care este platit de unii producatori,
nu acopera costuri din categoria celor de capital sau celor operationale. Autoritatea de
reglementare propune ca, incepand din momentul aprobarii noului ordin, in situatia racordarii unui
loc de producere sau a unui loc de consum si de producere, proprietarul acestuia sa contribuie la
suportarea costurilor de realizare a lucrarilor de intarire necesare, cota sa de participare fiind
Pagina 2 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
achitata conform clauzelor contractului de racordare si inclusa in tariful de racordare. Astfel, acest
cost suportat direct de proprietar nu va mai fi transmis in factura consumatorului final. Din textul
proiectului nu este clar daca aceste prevederi se vor aplica si prosumatorilor. Foarte probabil, nu
se va aplica in mod sigur, prosumatorilor mici, consumatori casnici, insa s-ar putea aplica eventual
celor mari, cu o capacitate instalata mai ridicata, si doar in cazul in care reteaua operata de
distribuitorul local nu poate prelua din punct de vedere tehnic energia nou produsa. La inceputul
acestui an, erau inregistrati 40.171 prosumatori detinatori ai unei capacitati de producere a energiei
electrice din surse regenerabile de 423 MW putere instalata totala. O analiza a evolutiei numarului
de prosumatori efectuata de ANRE releva o crestere de circa trei ori a acestora la sfarsitul anului
2022, comparativ cu inceputul aceluiasi an. (Profit.ro, 7 martie)
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/producatorii-de-electricitate-vor-suporta-
costurile-cu-intarirea-retelei-pentru-a-nu-mai-fi-transferate-in-facturi-consumatorilor-finali-
21046205
top

UE vrea extinderea contractelor prin care se plateste producatorilor un pret fix pentru
electricitatea lor
Uniunea Europeana urmeaza sa propuna reglementari pentru sprijinirea extinderii contractelor prin
care se plateste producatorilor un pret fix pentru electricitatea lor, intr-o incercare de a-i proteja pe
consumatori de volatilitatea de pe piata energiei, se arata intr-un proiect consultat de Reuters.
Propunerea Comisiei Europene de "imbunatatire" a pietei energiei blocului comunitar prevede
utilizarea "contractelor pentru diferenta" (CfD) pentru sprijinirea noilor investitii in energie
eoliana, solara, geotermala, hidro si nucleara in UE, scrie Agerpres. CfD este un tip de contract
care ofera producatorilor un pret fix pentru electricitatea lor, indiferent de pretul tranzactionat de
pe pietele de electricitate. Obiectivul este de a furniza estimari stabile privind veniturile si de a-i
ajuta pe consumatori, facand facturile la energie mai putin volatile. In ianuarie, Comisia Europeana
anunta ca viitoarele propuneri UE privind reformarea pietei de electricitate a blocului comunitar
vor incerca sa faca facturile de energie ale consumatorilor mai putin legate de fluctuatiile pe termen
scurt ale preturilor la combustibilii fosili. Analistii spun ca prin reformarea pietei de electricitate
Executivul comunitar vrea sa evite repetarea situatiei de anul trecut, cand reducerea aprovizionarii
cu gaze rusesti a dus la un nivel record al preturilor la electricitate in Europa, majorand facturile
consumatorilor si fortand inchiderea unor industrii. Intr-o consultare publica lansata in ianuarie,
Comisia Europeana a prezentat numeroase optiuni de revizuire a modului in care centralele
electrice cand electricitate, ca parte a reformei care va fi propusa in martie. "Trebuie sa proiectam
o piata a electricitatii viabila in viitor, care sa permita livrarea beneficiilor unei energii curate
tuturor", a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson. Propunerile vizeaza
extinderea folosirii in Europa a contractelor pe termen lung care furnizeaza centralelor electrice
un pret fix pentru electricitatea lor - "contracte pentru diferenta" (CfD) si "contracte de achizitie
Pagina 3 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
de energie electrica" (PPA). Extinderea acestor tipuri de contracte ar crea o zona tampon intre
consumatori si preturile volatile in tranzactiile pe termen scurt de pe pietele energiei, si ar avea ca
rezultat un nivel mai stabil al facturilor de energie pentru gospodarii si companii, considera
Comisia Europeana. La acest rezultat s-ar putea ajunge prin mai multe licitatii publice pentru
energie regenerabila, care include PPA, sau garantii de la stat pentru credite, in vederea sprijinirii
firmelor care semneaza pentru contractele de achizitie de energie electrica. Schimbari mai radicale,
cum ar fi solicitarea ca toate noile centrale electrice care primesc sprijin de la stat sa semneze
"contracte pentru diferenta", ar fi de asemenea o posibilitate. O alta optiunea vizeaza posibilitatea
ca guvernele nationale sa impuna CfD la anumite centrale electrice, desi s-ar putea inregistra unele
riscuri, avertizeaza Executivul comunitar. "O astfel de modificare ar reprezenta un risc la adresa
investitiilor necesare in acest tip de generare a electricitatii, ar putea majora costurile investitiei,
deci ar putea fi contraproductiva", considera Comisia Europeana. (Profit.ro, E-nergia.ro,
Economica.net, Agerpres, Financial Intelligence 7 martie)
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/ue-vrea-extinderea-contractelor-prin-care-se-
plateste-producatorilor-un-pret-fix-pentru-electricitatea-lor-21046533
https://e-nergia.ro/ue-va-propune-extinderea-utilizarii-contractelor-de-diferenta-pentru-
productia-de-energie-electrica/
https://www.economica.net/ue-vrea-extinderea-contractelor-prin-care-se-plateste-producatorilor-
un-pret-fix-pentru-electricitatea-lor_652496.html
https://www.agerpres.ro/economic-extern/2023/03/07/ue-vrea-extinderea-contractelor-prin-care-
se-plateste-producatorilor-un-pret-fix-pentru-electricitatea-lor--1071630
https://financialintelligence.ro/ue-vrea-extinderea-contractelor-prin-care-se-plateste-
producatorilor-un-pret-fix-pentru-electricitatea-lor/
top

ENERGIE SOLARA

R.Power dezvolta un portofoliu de 1 GWp proiecte fotovoltaice in Romania, cu scopul de a

deveni cel mai mare investitor fotovoltaic din regiune
R.Power Group, cel mai mare dezvoltator polonez de proiecte fotovoltaice, dezvolta un portofoliu
de proiecte de peste 1 GWp in Romania. Compania intentioneaza sa-si extinda cota pe aceasta
piata in lunile urmatoare si sa semneze mai multe contracte pentru proiecte fotovoltaice. Anul
trecut, capacitatea totala instalata in proiectele fotovoltaice din Romania ajuns la aproape 2 GWp.
R.Power dezvolta un portofoliu de proiecte solare de 1 GWp, cu scopul de a deveni cel mai mare
investitor fotovoltaic din aceasta parte a Europei. „R.Power este prezenta pe piata din Romania de
aproape doi ani, deoarece vedem un potential mare de piata datorita schemei Contracte pentru
Pagina 4 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Diferenta (CfD) care va fi introdusa la sfarsitul acestui an, precum si zonei in crestere a contractelor
bilaterale (PPA). In ultimele 12 luni, portofoliul nostru de proiecte in dezvoltare a atins 1 GWp in
peste 70 de proiecte. Dorim sa investim in proiecte diverse – atat din punct de vedere geografic,
cat si din punct de vedere al marimii si tipului proiectului. Acestea vor include atat proiecte de
medie cat si de inalta tensiune, cu accent principal pe proiecte de tip ‚green field”, spune Florin
Federenciuc, country head la R.Power Romania. In ultimele 6 luni, R.Power a semnat contracte
pentru dezvoltarea a 600 MWp de proiecte situate in diferite zone ale tarii. Inceputul constructiei
primelor proiecte este planificat pentru 2024. Compania cauta in mod constant mai multe
oportunitati, cu scopul de a-si creste in continuare portofoliu la 1,5-2 GWp pana la sfarsitul acestui
an. In Romania, scopul principal este cresterea energiei solare la 5 GWp pana in 2030. R.Power
SA este principalul producator independent de energie solara din Polonia, cu o prezenta in crestere
in Italia, Portugalia, Spania, Germania si Romania. Compania dezvolta in prezent un portofoliu de
active fotovoltaice de peste 8 GWp si are un portofoliu de proiecte cu risc limitat (construite, in
constructie sau gata de constructie) de aproximativ 0.8 GWp. (Profit.ro, 7 martie)
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/r-power-dezvolta-un-portofoliu-de-1-gwp-
proiecte-fotovoltaice-in-romania-cu-scopul-de-a-deveni-cel-mai-mare-investitor-fotovoltaic-din-
regiune-21046207
top

Dupa Albania, si Bulgaria va avea un parc solar plutitor. De ce a generat proteste

Proiectul parcului fotovoltaic de pe lacul Ogosta, realizat de compania germana Profine, nu a fost
primit cu entuziam de localnici. Un proiect major pentru construirea primei centrale solare
plutitoare din Bulgaria a fost prezentat la Sofia, scrie Agerpres. Constructia uzinei din zona
barajului Ogosta (in regiunea Montana din nord-vestul Bulgariei) este asteptata sa inceapa in
aproximativ doi ani si sa dureze alti 2 ani, a declarat directorul general al Profine Energy Bulgaria,
Krum Vasilev.
Cat de mare va fi parcul solar plutitor din Bulgaria
Capacitatea parcului solar a fost initial planificata la 500 - 800 MW, iar productia, la aproximativ
1.350 MWh. Investitia depinde de dimensiunea parcului: va fi de 800 de milioane de euro pentru
800 MW si de 500 de milioane de euro pentru 500 MW (un milion de euro per 1 MWh), a spus
directorul. Parcul solar plutitor poate ocupa aproximativ 850 ha din suprafata totala de 2.000 ha a
lacului de acumulare de la Ogosta.
Un proiect similar, anuntat si in Romania
Companiile norvegiene Statkraft si Ocean Sun au anuntat recent finalizarea primului parc
fotovoltaic plutitor din sud-estul Europei, pe un lac de acumulare din Albania. In vara lui 2022,
ministrul roman al Energiei, Virgil Popescu, vorbea despre un proiect similar pe lacul de
acumulare de la Ipotesti, judetul Olt. Acesta tine de Hidroelectrica, iar oficialul spunea atunci ca
pana la sfarsitul lui 2022 va fi desemnat un constructor al proiectului, complementar cu
Pagina 5 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
hidrocentrala de la Ipotesti. Nu s-a mai anuntat insa nimic despre acest proiect de atunci si pana
azi.
Riscurile si avantajele parcurilor solare plutitoare
Parcurile fotovoltaice plutitoare vin cu avantaje, dar si cu riscuri. Ele nu ocupa terenuri agricole,
iar pretul nu e semnificativ mai mare decat cel al unui parc solar normal. In plus, pot reduce
evaporarea apei din lacurile pe care sunt instalate si sunt mai eficiente -cu pana la 15% - deoarece
pot fi racite cu ajutorul apei. Pe de alta parte, astfel de parcuri solare sunt mai expuse fenomenelor
meteo extreme. De asemenea, inca se discuta despre efectelor asupra mediului, deoarece la umbra
pe care o produc panourile fotovoltaice ar putea creste alge toxice. Din acest motiv, proiectul de
pe lacul de acumulare Ogosta, a generat proteste in Bulgaria – mai ales din partea pescarilor.
Acestia sustineau ca parcul solar plutitor ar putea avea un impact negativ asupra mediului. Dar
reprezentantul companiei germane Profine, care dezvolta proiectul, este increzator ca pestii din
baraj nu vor fi afectati. El atribuie lipsei de informare protestele "puse la cale" si spune ca va incepe
o campanie de informare a localnicilor. Grupul Profine Energy GmbH, care are sediul in
Waghausel, Germania, a construit parcuri plutitoare similare in Germania, Austria, Tarile de Jos
si Spania. (Wall-Street.ro, Economica.net, E-nergia.ro 7 martie)
https://www.wall-street.ro/articol/Companii/295056/dupa-albania-si-bulgaria-va-avea-un-parc-
solar-plutitor-de-ce-a-generat-proteste.html#gref
https://www.economica.net/proiectul-primei-centrale-solare-plutitoare-din-bulgaria-a-fost-
prezentat-astazi-la-sofia_652549.html
https://e-nergia.ro/proiect-de-centrala-fotovoltaica-plutitoare-in-bulgaria/
top

Un om de afaceri sibian va construi in Marpod o centrala electrica fotovoltaica, formata din

peste 6.800 de panouri fotovoltaice
Omul de afaceri Nicolae Barsan a obtinut acordul de mediu pentru constructia centralei electrice
fotovoltaice pe o suprafata de 42.200 mp in satul Marpod. Potrivit datelor din documentatia
obtinuta de la Mediu, centrala va fi formata din 6.804 panouri fotovoltaice de 540 W montate de
488 de trackere dispuse pe suprafata solului. Puterea instalata in curent continuu este de 3,67 MWp.
Suprafata efectiva ocupata cu panouri este de 1,75 ha. Ulterior, la faza de studiu de solutie va fi
stabilita solutia de racordare in sistemul energetic national, urmand sa fie obtinut avizul
Operatorului de Distributie sau de Transport. Conform orarului privind etapele de realizare a
proiectului si activitatilor, in acest an ar urma sa inceapa productia de energie electrica. „Proiectul
propus este in conformitate cu politicile UE si legislatia nationala si comunitara in domeniul
Protectiei mediului si schimbarilor climatice. Scopul principal al proiectului este captare energiei
solare care nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, dovedindu-se a fi o solutie
foarte buna la problema energetica globala”, se arata in textul acordului de mediu obtinut de
Pagina 6 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
compania omului de afaceri Iros Brave 21 SRL. Compania a fost fondata de Nicolae Barsan in
anul 2021 cu obiectul de activitate comercializarea energiei electrice. La sfarsitul anului trecut
Barsan a vandut pachetul majoritar de actiuni pe care il detinea la dezvoltatorul WEP Technology
Investment SRL danezilor de la Eurowind Energy, care au preluat dezvoltarea proiectului de parc
eolian de 48 MW Pecineaga din judetul Constanta. (Turnul Sfatului, 7 martie)
https://www.turnulsfatului.ro/2023/03/07/un-om-de-afaceri-sibian-va-construi-in-marpod-o-
centrala-electrica-fotovoltaica-formata-din-peste-6-800-de-panouri-fotovoltaice-201120
top

Pagina verde. MAM Bricolaj a investit 150.000 de euro ca sa devina prosumator cu unul
dintre cele trei magazine ale sale
♦ Investitia a fost finantata prin Raiffeisen Leasing in proportie de 70% ♦ MAM Bricolaj are trei
magazine in Bucuresti, in zonele Morarilor, Luica si Ghencea.
Reteaua de magazine cu materiale de constructii MAM Bricolaj, fondata in Bucuresti, a investit
150.000 de euro in panouri fotovoltaice care au fost instalate pe acoperisul unuia dintre punctele
sale de vanzare. „In directia investitiilor pentru optimizarea costurilor, am implementat un proiect
de montare de panouri fotovoltaice in magazinul Ghencea, devenind prosumator. Investitia de
150.000 euro a fost finantata prin Raiffeisen Leasing in proportie de 70% din valoare“, spune
Cristian Gavan, fondatorul MAM Bricolaj. Instalatia fotovoltaica de pe acoperisul cladirii
magazinului Ghencea va sustine aproximativ 20% din necesarul mediu de consum anual al
magazinului, aceasta investitie fiind parte din politica de sustenabilitate pe termen lung a
companiei. MAM Bricolaj, care este listata la Bursa de Valori Bucuresti, a incheiat primele noua
luni din 2022 cu afaceri de 41,5 milioane de lei, in crestere cu 8,21% fata de aceeasi perioada a
anului anterior. Compania numara in jur de 120 de angajati. In perioada urmatoare, compania si-a
propus sa majoreze ponderea vanzarilor venite din segmentul online, sa creasca productivitatea
per angajat si per metru patrat de vanzare si sa continue planul de expansiune a retelei de magazine.
Compania MAM Bricolaj are trei magazine in Bucuresti. Dintre ele, in primul semestru din 2022,
cel din zona Morarilor a contribuit cu o pondere de 46% la cifra de afaceri realizata, inregistrand
vanzari nete de 12,83 mil. lei. Acesta a fost urmat de magazinul Luica, cu o pondere de 38% in
cifra de afaceri totala, cu vanzari nete de 10,62 mil. lei, in timp ce magazinul Ghencea, deschis la
finalul lunii martie 2021, a contribuit cu 2,8 mil. lei (10,2%), conform datelor publicate la BVB,
unde este listata compania, cu o capitalizare de 26,9 milioane de lei. MAM Bricolaj este doar unul
dintre jucatorii din bricolaj prezenti pe piata din Bucuresti, unde exista peste 20 de astfel de
magazine unde se vand materiale de constructii si decoratiuni. Lider este Dedeman, cu sapte
magazine, urmat de Kingfisher, cu sase unitati sub brandul Brico Depot. Francezii de la Leroy
Merlin au si ei patru puncte de desfacere, iar germanii de la Hornbach au trei. Printre cei mai mari
jucatori de pe piata locala de bricolaj se mai regasesc si nume precum MatHaus (un brand al
businessului Arabesque, detinut de familia Rapotan, prezent cu un singur magazin in Bucuresti),
Pagina 7 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Damila (o companie din Valcea detinuta de Remus Daniel Nitu) sau Artsani (care are doua
magazine, insa ambele in Prahova, detinute de antreprenorii George Tapu si Oleg Tataru).
Compania MAM Bricolaj are trei magazine in Bucuresti. Dintre ele, in primul semestru din 2022,
cel din zona Morarilor a contribuit cu o pondere de 46% la cifra de afaceri realizata, inregistrand
vanzari nete de 12,83 mil. Lei (Ziarul Financiar, 8 martie)
https://www.zfcorporate.ro/zf-ro/economia-verde/pagina-verde-mam-bricolaj-a-investit-150-
000-de-euro-ca-sa-devina-21671640
top

Tranzactie: Initiatorul Cogealac, cu afaceri pe 4 continente, cumpara in Romania o firma cu

contract de racordare a unui parc solar de peste 100 MW. Un mare portar al nationalei de
fotbal, implicat in afacere
Vehiculul investitional inregistrat in Luxemburg CWP Europe SARL, parte a grupului CWP
Global, dezvoltator de unitati de productie de energie regenerabila cu afaceri pe 4 continente,
infiintat in 2006, care a initiat in Romania proiectul parcului eolian Cogealac-Fantanele, vandut in
2008 cehilor de la CEZ, a cumparat o firma romaneasca ce detine contract de racordare incheiat
cu Transelectrica pentru o viitoare centrala solara cu putere instalata de peste 130 MW, releva date
analizate de Profit.ro. Datele disponibile indica o valoare totala maxima posibila a tranzactiei de
circa 15 milioane euro. CWP Europe a preluat integral societatea locala Grup Blauer Bucuresti, ce
detine contract de racordare pentru proiectul parcului fotovoltaic Studina, cu amplasament in
comuna omonima din judetul Olt. Proiectul prevede o putere instalata de 134 MW, data estimata
de punere in functiune a parcului fiind finalul anului 2025. CWP Europe a cumparat firma
dezvoltatoare de la fostii asociati Carla Sandu (34,28%), Ion Carciumaru (30%), Bogdan Stelea,
fostul portar al echipei nationale de fotbal (21,43%), Telma Margarida Varzan si Mihai Leonard
Rotaru, proprietarul Rotary Constructii (cate 7,145%). Cumparatorul a fost reprezentat in
tranzactie, ca mandatar, de catre Bogdan Popoiu, actionar majoritar si director general al
furnizorului si traderului de energie electrica local Next Energy Partners, totodata director
administrativ pe Romania al grupului CWP. Dupa perfectarea deal-ului, Bogdan Popoiu a fost
numit si administrator al Grup Blauer Bucuresti SRL, in locul lui Bogdan Stelea. Country Manager
pentru Romania al CWP este Radu Popoiu. Grup Blauer Bucuresti SRL, companie infiintata in
2018, a obtinut aviz de racordare pentru proiectul fotovoltaic Studina in 2021 si a semnat contractul
cu Transelectrica in vara anului trecut. CWP Global a fost infiintat in 2006 de catre americanul
Mark Crandal, care este si in prezent presedinte al board-ului grupului. In 1984, Crandal a fost
unul dintre fondatorii businessului de trading de marfuri al gigantului bancar Morgan Stanley.
Ulterior, a condus operatiunile de comert cu petrol ale unui alt nume mare din industrie, Glencore,
iar dupa aceea a co-fondat traderul Trafigura. Ceilalti doi fondatori ai CWP Global sunt
australianul Alex Hewitt si bulgarul Dimitar Enchev. Grupul CWP are in afaceri in Europa,
Australia, Africa si America de Sud. In Romania, grupul controleaza mai multe firme care au ca
Pagina 8 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
obiect de activitate productia de energie electrica. Pe site-ul CWP, Romania figureaza cu 291 MW
in eolian si 50 MW in fotovoltaic. In octombrie 2021, CWP Global si Mercuria Energy Trading,
printre cei mai mari traderi independenti de marfuri din lume, au incheiat un parteneriat pentru
implementarea de proiecte in domeniul energiei regenerabile cu o capacitate totala de peste 2 GW
in Europa de Sud-Est, inclusiv in Romania. (Profit.ro, 8 martie)
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/tranzactie-initiatorul-cogealac-afaceri-4-
continente-cumpara-romania-firma-contract-racordare-unui-parc-solar-peste-100-mw-mare-
portar-nationalei-fotbal-implicat-afacere-21046953
top

Investitii uriase cu mari necunoscute. Cine sunt germanii care promit ca fac in Romania cea
mai mare fabrica de panouri din Europa, fara a anunta unde se va face investitia de 1 mld.
euro sau cate locuri de munca vor fi create
♦ Saptamana aceasta a debutat cu anunturi de investitii istorice in energia Romaniei, in contextul
in care nici pana acum piata nu a dus lipsa de memorandumuri sau studii de fezabilitate pentru
proiecte uriase care nu au depasit insa faza hartiilor ♦ Acum este vorba de un proiect de 1 mld.
euro, intr-o fabrica, aparent in Constanta, in care se vor produce panouri solare, un proiect unic
intr-o Europa complet dependenta de importurile din China ♦ Cine sunt germanii din spatele
acestui anunt si care este situatia din piata?
Compania AE Solar a anuntat ca va deschide o fabrica de producere a panourilor solare in
Romania, valoarea totala a investitiei fiind de un miliard de euro. In faza initiala, acest proiect mai
amplu va avea o capacitate de 2 GW, iar la finalizarea integrarii complete a fluxurilor de productie
in Romania va atinge 10 GW. Reprezentantii companiei au confirmat ca vor operationaliza prima
faza in acest an, au precizat reprezentantii guvernului dupa intrevederea cu investitorii. Potrivit
informatiilor de pe site-ul AE Solar, compania a fost infiintata in 2003 de catre un om de afaceri,
Alexander Maier, alaturi de fratii lui. In acest moment, compania este detinuta in porportie de 65%
de catre firma germana AE Invest Gmbh, restul actiunilor fiind detinute de Chin Hope Co Ltd
(Taiwan). Pe site-ul AE Solar, se arata ca firma are o unitate de productie pentru module solare in
Turcia si una in China, mai departe produsele companiei germane ajungand pe 95 de piete. Potrivit
informatiilor publice, compania ar avea un business de circa 24 de milioane de dolari si o capacitate
totala de productie de panouri de 2,5 GW. Compania nu a raspuns pana la inchiderea editiei
solicitarii ZF privind stadiul acestei investitii sau specificul unitatii care va fi realizata aici.
„Romania are din ce in ce mai multe oportunitati de investitii, iar cea a companiei AE Solar este
importanta si prin prisma faptului ca ar putea avea loc in judetul Constanta“, a scris ieri George-
Sergiu Niculescu, secretar de stat in Ministerul Energiei, pe contul sau de Facebook.

Pagina 9 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
O privire de ansamblu
Anul trecut, la nivel european s-au instalat 41,4 GW in proiecte de energie solara, un nivel record,
in crestere cu 47% comparativ cu 2021, arata un material publicat de Euronews. Cea mai mare
parte din aceasta cerere a fost alimentata cu importuri de echipamente din China, pe plan european
neexistand o industrie de panouri solare. Acesta este si una dintre vulnerabilitatile majore ale
planului de a creste investitiile in energia solara pentru ca cererea nu se bazeaza pe un lant
industrial european. „Studiile arata ca pentru a concura cu China sunt necesare capacitati de
productie foarte mari cu o capacitate anuala de cel putin 5 GW. Numai astfel de proiecte ar fi
viabile din punct de vedere economic. In China, costul pentru productia de panouri solare este cu
10% mai mic decat in India si cu 20% mai scazut decat in SUA si Europa“, se arata intr-un alt
material realizat de PV Magazine. Mai mult, noteaza publicatia, producatorii europeni nu pot
concura cu producatorii din China care primesc subventii de miliarde si care pot folosi energia din
carbuni pentru a produce silicon ieftin, materia prima pentru panourile solare.
Cine ce produce dintr-un panou solar
Datele de la IEA (International Energy Agency) mai arata un lucru. Peste 79% din productia de
polisilicon (materia prima), 97% din componentele pentru celulele solare (wafers), 85% din celule
si 75% din modulele unui panou solar sunt realizate exclusiv in China. Mai departe, specialistii
din piata spun ca taxele pentru a aduce in Europa materia prima sunt foarte mari, dar ca importul
de panouri este scutit de taxe. Singurul proiect major de productie de panouri la nivel european
este in Catania, Sicilia. Anul trecut, italienii de la Enel Green Power, bratul de energie verde al
grupului Enel, au anuntat semnarea unui acord cu Comisia Europeana care va contribui la
dezvoltarea TANGO (iTaliAN pv Giga factOry), o fabrica pentru productia de module fotovoltaice
in cadrul unitatii de productie de panouri solare 3Sun a EGP din Catania. In conformitate cu
acordul, extinderea fabricii va avea ca rezultat o crestere de 15 ori a capacitatii sale de productie,
pana la 3 GW pe an fata de cei 200 MW actuali. Este asteptat ca fabrica sa fie complet operationala
Pagina 10 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
pana in iulie 2024, dupa ce va incepe cu primii 400 MW in septembrie 2023, ceea ce face din 3Sun
cea mai mare unitate europeana pentru productia de module fotovoltaice bifaciale modernede o
asemenea capacitate, a anuntat la acel moment grupul italian. Mai departe, in februarie, anul acesta,
italienii au mai securizat o finantare pentru acest proiect de 560 de milioane de euro de la
UniCredit. Intre timp, in Romania, la inceputul acestei saptamani a fost anuntata investitia in
fabrica de 10 GW a nemtilor de la AE Solar, dar deocamdata nu se stie cu exactitate unde va fi
fabrica, cum vor fi securizate fondurile sau cate locuri de munca vor fi create din acest proiect
strategic, cel mai mare din Europa in viitorul apropiat. In martie, anul trecut, Ministerul Energiei
a semnat un memorandum de intelegere cu RockTech Lithium pentru a construi o fabrica in
Romania pentru productia de materii prime/componente de tehnologie climatica (hidroxid de litiu)
pentru bateriile litiu-ion destinate industriei auto, investitie de 400 de milioane de euro. Intre timp,
nu a mai fost facut niciun anunt legat de progresul investitiei. (Ziarul Financiar, 8 martie)
https://www.zfcorporate.ro/energie/investitii-uriase-mari-necunoscute-germanii-promit-fac-
romania-cea-21671582
top

Lindab a investit peste 200.000 de euro in panouri fotovoltaice la fabrica din Stefanestii de
Jos. Andrei Sulyok, director general: Grupul a deschis robinetul investitiilor locale
♦ Compania intentioneaza sa lanseze produse noi, sa extinda suprafata de productie a ventilatiilor
si spatiile de depozitare din zona sediului din Stefanestii de Jos.
Subsidiara din Romania a grupului suedez Lindab, care are o fabrica de acoperisuri din tigla
metalica si alte materiale de constructii la Stefanestii de Jos, judetul Ilfov, a investit peste 200.000
de euro pentru instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice in situl de productie. „Grupul Lindab
a deschis robinetul investitiilor locale, iar Lindab Romania face pasi in aceasta directie. Dupa
cateva investitii de valori mai mici in utilaje care sa imbunatateasca productivitatea si sa simplifice
munca angajatilor, a venit vremea investitiei in implementarea unui sistem de panouri fotovoltaice
care sustine consumul de energie electrica la sediul din Stefanestii de Jos. Investitia, in valoare de
peste 200.000 de euro, a fost finalizata la inceputul toamnei din 2022 si pusa imediat in functiune“,
spune Andrei Sulyok, directorul general al companiei. In Romania, Lindab are trei directii de
business, sub acelasi brand. Este vorba despre productia de acoperisuri, de hale metalice si de
sistemele de ventilare si climatizare. Pe divizia de acoperisuri, prima jumatate a anului 2022 a fost
marcata de vanzari bune, pentru ca in a doua jumatate piata sa se contracte. „Pe hale metalice,
2022 a fost un an in care am ascultat mult clientii ramasi in expectativa, ne-am adaptat cerintelor
pietei contractate, am construit oferte speciale si am pregatit intens terenul pentru 2023. Pe
ventilatii, 2023 fost un an bun, in care vanzarile Lindab au crescut in principal datorita consolidarii
echipei de vanzari, coroborate cu prezenta Lindab in investitii publice – spitale, sali de sport, dar
si in zona privata – unitati de productie, clinici medicale private.“ Managerul nu a furnizat date
referitoare la rezultatele financiare, grupul Lindab fiind listat la Bursa de la Stockholm. In 2021,
Pagina 11 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
cel mai recent an pentru care exista date publice la Ministerul de Finante, Lindab Romania a
inregistrat o cifra de afaceri de 95 de milioane de lei si profit de 5,9 milioane de lei, cu 98 de
angajati. „La sfarsitul anului 2022, numarul de angajati era similar cu cel din 2021 – sunt
departamente unde numarul de angajati s-a majorat, dar sunt si zone in care acesta s-a redus, astfel
incat, din punct de vedere numeric, echipa a ramas constanta.“ Totusi, adauga Andrei Sulyok,
procesul de recrutare a devenit din ce in ce mai provocator, dat fiind deficitul de talente.
Contractarea clientilor, cresterea costurilor cu materialele si utilitatile, nesiguranta din piata,
termenele lungi de livrare pentru echipamentele importate sunt alte provocari care si-au facut loc
in businessul Lindab de pe piata locala anul trecut. Mai departe, compania intentioneaza sa lanseze
produse noi, sa extinda suprafata de productie a ventilatiilor si spatiile de depozitare din zona
sediului din Stefanestii de Jos. „Pe divizia de acoperisuri, fata de anul 2022, estimam (pentru 2023
– n. red.) o crestere usoara a pietei invelitorilor in Romania. Evenimentele restante din timpul
pandemiei s-au consumat, iar pandemia, razboiul de la granita si criza energetica fac deja parte din
viata noastra, ne sunt cunoscute si, din pacate, ne-am obisnuit cu ele. In sfera business to business
a diviziei de hale metalice, lucrurile stau putin diferit. Piata constructiilor metalice va continua o
contractare lenta; premisele depind de factorii externi – razboi, preturi la energie, costuri de
finantare“, mai spune Andrei Sulyok. In ceea ce priveste partea de ventilatii, pe plan local, daca
banii din PNRR vor fi investiti corect si la timp, Lindab ar putea compensa prudenta cu care sunt
abordate investitiile private in ultima perioada. „Dupa ani de zile in care statul a investit foarte
putin in economie, banii europeni ar reprezenta o gura de oxigen foarte buna.“ Pentru 2023, Lindab
a planificat atingerea unor rezultate financiare mai bune fata de anul trecut si se asteapta sa castige
multe dintre proiectele desfasurate cu bani europeni. Grupul suedez Lindab este prezent in 32 de
tari si are peste 5.100 de angajati. Principala piata pe care grupul activeaza si care cumuleaza 80%
din cifra de afaceri este cea a constructiilor nonrezidentiale, in timp ce piata rezidentiala realizeaza
20% din cifra de afaceri, potrivit datelor publicate pe site-ul Lindab. (Ziarul Financiar, 8 martie)
https://www.zfcorporate.ro/business-construct/lindab-a-investit-peste-200-000-de-euro-in-
panouri-fotovoltaice-la-21671581
top

ENERGIE HIDRO

DOCUMENT Hidroelectrica vrea sa ″intinereasca″ cea mai mare hidrocentrala de pe

Dunare
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie electrica din Romania, vrea
sa retehnologizeze si sa modernizeze cea mai mare hidrocentrala de pe Dunare, Portile de Fier 1,
cu putere instalata totala de aproape 1.200 MW, data in functiune la inceputul anilor ’70 ai
Pagina 12 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
secolului trecut si exploatata de Romania in parteneriat cu Serbia. Hidroelectrica a inceput sa caute
consultanti care sa elaboreze expertize tehnice si un studiu de fezabilitate pentru proiectul
″Reabilitare cu modernizare in vederea cresterii disponibilitatii si gradului de siguranta in
exploatare a hidroagregatelor din CHE (centrala hidroelectrica – n.r.) Portile de Fier 1″.
Hidrocentrala este compusa din 6 hidroagregate, fiecare cu putere instalata de 194,4 MW,
insumand o capacitate totala de 1.166,4 MW. Unitatea produce intr-un an hidrologic mediu peste
5,2 milioane MWh de electricitate, asigurand circa 10% din totalul productiei nationale de curent
electric si aproape jumatate din volumul serviciilor tehnologice de sistem din Romania. Scopul
viitoarelor lucrari este ″adoptarea unor solutii tehnice de ultima generatie care sa asigure
functionarea pentru un nou ciclu de viata cel putin egal cu durata normala de functionare conform
HG nr. 2139/2004 (dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare cu modernizare)″. Pentru centrale
hidroelectrice, durata normala de functionare este de cel mult 60 de ani. Dat fiind ca
hidroagregatele de la Portile de Fier 1 au fost puse in functiune in 1970-1971, durata respectiva se
va implini in 2030-2031. Studiul de fezabilitate va trebui sa ofere un calcul estimativ privind
costurile investitiei, cu luarea in calcul a cel putin doua scenarii: unul in care echipamentele de la
Portile de Fier 1 vor fi inlocuite complet si unul in care acestea vor fi inlocuite numai partial, cu
accentul pe reabilitare. Pentru centrale hidroelectrice, durata normala de functionare este de cel
mult 60 de ani. Dat fiind ca hidroagregatele de la Portile de Fier 1 au fost puse in functiune in
1970-1971, durata respectiva se va implini in 2030-2031. Studiul de fezabilitate va trebui sa ofere
un calcul estimativ privind costurile investitiei, cu luarea in calcul a cel putin doua scenarii: unul
in care echipamentele de la Portile de Fier 1 vor fi inlocuite complet si unul in care acestea vor fi
inlocuite numai partial, cu accentul pe reabilitare. Dupa cum a relatat Profit.ro, conducerea
Hidroelectrica a aprobat recent demararea de proiecte noi de investitii in retehnologizari de
hidrocentrale in valoare de peste 943 milioane lei fara TVA, respectiv de 1,12 miliarde lei cu tot
cu taxa. Datele preliminare publicate de actionarul minoritar Fondul Proprietatea arata ca
Hidroelectrica a terminat anul trecut cu un profit net de peste 4 miliarde lei. (Profit.ro, 7 martie)
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/document-hidroelectrica-vrea-sa-intinereasca-
cea-mai-mare-hidrocentrala-de-pe-dunare-21045373
top

HIDROGEN

Dobrogea si Galatiul pot deveni hydrogen valleys

Energia cu hidrogen se refera la utilizarea hidrogenului ca sursa de combustibil pentru a produce
energie. Hidrogenul este o sursa de energie curata si regenerabila care produce doar vapori de apa
ca produs secundar atunci cand este utilizat pentru a produce energie. Hidrogenul poate fi folosit
Pagina 13 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
ca si combustibil in celule de combustibil, care convertesc hidrogenul si oxigenul in electricitate
si apa. Hidrogenul poate fi de asemenea utilizat ca si combustibil in motoare cu combustie interna
sau turbine, producand energie electrica sau mecanica. Totusi, producerea si stocarea hidrogenului
sunt inca costisitoare si necesita tehnologii avansate pentru a fi realizate in mod eficient. De aceea,
energia cu hidrogen este inca in stadiul de dezvoltare si este utilizata in prezent in principal in
domeniile industriale si pentru cercetare. „Romania are un potential extraordinar de a deveni
producator de hidrogen si este esential sa colaboram cu guvernul si cu alti parteneri strategici
pentru a sustine productia de hidrogen la scara industriala. Resursele de gaz ale Romaniei pot fi
folosite si pentru productia de hidrogen, Romania are toate elementele pentru a deveni un hub de
energie din hidrogen”, a declarat Ajay Aggarwal, presedinte al Liberty Steel Group Europa si
presedinte al Consiliului de Administratie, Liberty Galati. „Principala provocare in productia de
hidrogen este transportul acestuia, de aceea hidrogenul trebuie produs acolo unde este folosit.
Judetul Galati ar putea deveni un adevarat hydrogen valley, avem industrie, avem orasul, avem
portul si alte industrii. Este un avantaj imens sa dezvoltam hidrogen aici. Grupul nostru investeste
deja, credem ca Romania trebuie sa investeasca in hidrogen.”, a mai spus Ajay Aggarwal. Firma
amintita este cel mai mare producator de otel din lume si are ca obiectiv ca in anul 2030 productia
sa fie realizata fara emisii de carbon, fapt posibil prin trecerea la energie verde, adica energia cu
hidrogen. Daca in prezent energia cu hidrogen reprezinta pentru mare majoritate ceva nou. Din
cauza problemelor cu energia, acutizate de razboiul din Ucraina, se va pune un accent mai mare
pentru acest tip de energie. Semnale in acest sens, Ursula von der Leyen, presedinta Comisiei
Europene a anuntat in septembrie 2022 despre crearea Bancii Europene a Hidrogenului. Tot anul
trecut UE a decis sa renunte la dependenta de combustibili fosili de provenienta ruseasca in cadrul
angajamentului de a atinge neutralitatea climatica pana in 2050. In vederea atingerii acestor
obiective Comisia a prezentat strategia RepowerEU. Planul este accelerarea productiei de hidrogen
regenerabil pana in anul 2030. Pentru dezvoltarea acestui nou tip de energie UE pune la dispozitie
195 de milioane de euro pentru proiecte care sprijina crearea de tehnologii curate de ultima
generatie in domeniul hidrogenului. Este clar ca va aparea o piata noua, piata producatorilor de
energie care va avea ca sursa hidrogenul. Un element de noutate care poate fi speculat de
antreprenori, care sunt stimulati si de catre UE prin aceste fonduri care pot fi accesate. Cei
interesati trebuie sa stie ca trebuie sa aiba in obiectul firmei codul CAEN specific acestor activitati.
Pentru accesarea fondurilor trebuie avut in vedere acest aspect, dar si celelalte conditii impuse.
Hidrogenul este un combustibil mai bun datorita:
• Nu produce gaze cu efect de sera;
• Poate fi folosit pentru a produce alte gaze, ca si combustibili lichizi;
• Infrastructura existenta pentru transportul si stocarea gazelor poate fi reutilizata pentru
hidrogen;
• Are o densitate energetica mai ridicata decat a bateriilor, deci poate fi folosit pentru
transportul pe distante lungi sau de tonaj mare.
Pagina 14 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
(Ziua de Constanta, 7 martie)
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/dobrogea-si-galatiul-pot-deveni-hydrogen-valleys-
808217.html
top

INTERNATIONAL

Photon Energy Group Announces Resignation of Clemens Wohlmuth as CFO and Appoints
Andrej Horansky as New CFO
The Management Board of Photon Energy Group announces the resignation of Clemens
Wohlmuth as the Group’s Chief Financial Officer. Following an extensive selection process for
his successor, Clemens Wohlmuth will remain involved during the handover process until after
the conclusion of the Group’s financial audit for the financial year 2022. Clemens Wohlmuth has
been the Group’s CFO since 2012. He has been responsible for the Group’s finance functions and
has been instrumental in the Group’s often pioneering project financings and capital markets
transactions. He has managed four bond issuances, the most recent of which was the Company’s
first Green Bond in 2021. Clemens was also involved with the Group’s listing on NewConnect in
2013 and on the Prague Stock Exchange in 2016, the migration to the regulated markets of the
Warsaw and Prague Stock Exchanges, and the listing on the Frankfurt Stock Exchange in 2021.
‘Clemens has been a strong pillar during the Photon Energy Group’s journey over the past decade
and we are grateful for his invaluable contribution to our Company’s development over that
exciting yet often challenging period. We wish him the best of luck in his future endeavors,’ said
Georg Hotar, CEO of Photon Energy Group. The Management Board takes pleasure in welcoming
Mr. Andrej Horansky as Photon Energy Group’s new Chief Financial Officer starting 8 March
2023. Andrej is a Slovak national and has gained extensive experience in senior finance roles
including CFO in the financial services industry at Santander Consumer Finance, Simply Kilcullen
Capital Partners, GE Money Bank (Moneta), Generali PPF Holding and Slavia Insurance, as well
as the energy and automotive retail sectors, with Ezpada Group and AURES Holding, respectively.
‘We are pleased to welcome Andrej Horansky to our senior management team as Group CFO and
are looking forward to working with him very closely. We strongly believe that his experience in
ERP implementation, project management and financial operations in highly regulated industries
will help Photon Energy Group master the challenges and monetise the opportunities of our diverse
and fast-growing international business,’ added Georg Hotar, CEO of Photon Energy Group.
About Photon Energy Group – photonenergy.com
Photon Energy Group delivers solar energy and clean water solutions around the world. Its solar
power services are provided by Photon Energy; since its foundation in 2008, Photon Energy has
Pagina 15 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
built and commissioned solar power plants with a combined capacity of over 125 MWp and has
power plants with a combined capacity of 97.6 MWp in its proprietary portfolio. It is currently
developing projects with a combined capacity of 912 MWp in Australia, Hungary, Poland and
Romania and provides operations and maintenance services for 380 MWp worldwide. Through its
fully owned subsidiary Lerta, the Group has electricity trading licenses in Poland, the Czech
Republic, Slovakia, Hungary, Romania and Serbia. Lerta is the third largest provider of DSR
services to the Polish TSO with a contracted capacity of 134 MW for 2023, and through its Virtual
Power Plant (VPP) aggregates energy generators and consumers with a total capacity of nearly
300 MW.The Group’s other major business line, Photon Water, provides clean water solutions
including treatment and remediation services, as well as the development and management of wells
and other water resources. Photon Energy N.V., the holding company for Photon Energy Group,
is listed on the Warsaw, Prague and Frankfurt Stock Exchanges, as well as XETRA, Germany’s
leading online trading platform. Photon Energy Group is headquartered in Amsterdam, with
offices in Australia and across Europe. (Market Screener, March 7th)
top

PPC to complete takeover of Enel Romania

The signing of a binding agreement for Public Power Corporation to acquire the assets of its Italian
peer Enel in Romania is said to be a matter of hours. By late on Tuesday, according to reliable
information, all tough aspects of the negotiations, related to the valuation of Enel Romania, legal
guarantees, financing and arrangements of issues related to the participation of the Romanian
public in the portfolio under acquisition, had been finalized. The valuation of Enel Romania on
behalf of PPC was carried out by a consortium of international firms centered on Citi, and
according to information it amounts to 1.9 billion euros. The amount that PPC will pay as a price
for the acquisition of 100% of Enel’s subsidiary in Romania depends on the agreement between
the two sides for the loans of approximately €600 million borne by the company under acquisition.
The price it will pay will also depend on the amount of loans that PPC will take on. A full takeover
on its part will limit the price to €1.3 billion and is the main scenario that the two sides are
discussing. The financing will be through a syndicated loan for which PPC is already in
negotiations with systemic banks (Eurobank, Alpha Bank, Piraeus, National). The amount of the
discussed loan is in the region of €800 million. This means equity financing of €500 million in the
event that the price is finalized at €1.3 billion. The acquisition, according to what the head of PPC
has told Kathimerini, “is not going to change the fundamentals of the company.” With the
completion of the takeover, PPC will acquire in Romania a vertical portfolio in the electricity
sector in the single regional market of Southeastern Europe and mainly on the Romania-Bulgaria-
Greece axis, which also strengthens the country’s geopolitical position in the region. Enel
Romania, present since 2005, is one of the largest private investors in the energy sector in
Romania. It employs approximately 3,100 people and serves more than 3 million customers.
Pagina 16 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Furthermore, Enel Green Power Romania is one of the largest renewable energy producers in the
country, with 534 megawatts of installed capacity and 5,000 MW of licensed projects.
(eKathimerini, March 8th)
top

Pagina 17 din 17
13 Februarie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019