RENEWABLE ENERGY

Daily Report
Vineri, 3 Martie 2023

CUPRINS

CUPRINS ................................................................................................................................... 1
GENERAL, LEGISLATIE ...................................................................................................... 2
Alocarea de fonduri europene pentru energie din RePowerEU: Radu Dudau, director Energy
Policy Group, acuza statul roman de opacitate si discriminare. „Este o intaietate nejustificata
sau exclusivitate pentru companiile de stat, cu ajutoare de stat acordate sub radar”.............. 2
ASOCIATIA ENERGIA INTELIGENTA: Obligatii drastice la nivelul statelor membre UE
pentru atingerea obiectivelor climatice ................................................................................... 5
Ministerul Energiei tine la secret lista provizorie a proiectelor de fotovoltaice si eoliene care
vor primi finantare din PNRR ................................................................................................. 9
ENERGIE SOLARA .............................................................................................................. 10
Centrala fotovoltaica, realizata de Primaria Alba Iulia pe soseaua de centura. Care este
economia de energie electrica estimata................................................................................. 10
Fotovoltaice 2023. Cat costa sa montezi panouri fotovoltaice. Directorul general al E-
acumulatori, Dan Tudose „Este optiunea fiecaruia ce vrea sa faca si cati bani are disponibili”
............................................................................................................................................... 11
Cata energie solara ar putea avea Romania pana in 2030? Mirel Jarnea, LONGi: E euforie in
piata, sper sa ajungem la 1 GW nou pe an ............................................................................ 12
Un conglomerat grec pregateste un nou parc fotovoltaic in Romania .................................. 14
Majorare de capital social la firmele CEO care vor construi parcurile fotovoltaice ............ 14
ENERGIE EOLIANA ............................................................................................................ 16
WindEurope: Uniunea Europeana si guvernele nationale trebuie sa restabileasca increderea
investitorilor in energia eoliana ............................................................................................ 16
HIDROGEN ............................................................................................................................ 19
Hidrogen made in Ro: Dobrogea si Galatiul au sansa de a deveni hydrogen valleys, dar
lucrurile trebuie sa se miste acum. Altfel, riscam ca in 10 ani sa ne dam seama ca am mai
pierdut un tren in energie ...................................................................................................... 19
Pagina 1 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
 GENERAL, LEGISLATIE

Alocarea de fonduri europene pentru energie din RePowerEU: Radu Dudau, director
Energy Policy Group, acuza statul roman de opacitate si discriminare. „Este o intaietate
nejustificata sau exclusivitate pentru companiile de stat, cu ajutoare de stat acordate sub
radar”
Noul proiect lansat de Ministerul Agriculturii, care, printre altele, permite doar firmelor de stat, nu
si celor private, sa produca energie din surse regenerabile pe mai mult de 50 de hectare, in contextul
in care Romania pregateste investitii in domeniul energiilor regenerabile finantate prin programul
RePowerEU, pentru care tara noastra are alocate 1,4 miliarde euro, pana in 2030, incalca legea
concurentei si distorsioneaza conditiile de competitie echitabila pe piata de energie, acuza Radu
Dudau, director Energy Policy Group (EPG), spunand ca astfel se creeaza „opacitate si
discriminare in alocarea fondurilor europene pentru energie” si ca exista o „intaietate nejustificata
sau exclusivitate pentru companiile de stat”, cu incetatenirea unor ajutoare de stat acordate „sub
radar”. Intentia proiectului ar fi de accesare preferentiala a fondurilor din planul REPowerEU
pentru o serie de proiecte de investitii, predominant ale Hidroelectrica S.A. Ministerului
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a publicat recent pe pagina de internet un proiect de
OUG privind „unele masuri pentru realizarea investitiilor necesare dezvoltarii infrastructurii
energetice a Romaniei finantate din fondurile alocate in cadrul capitolului REPowerEU”. Radu
Dudau afirma ca proiectul, care a starnit imediat consternare in piata de energie, reprezinta „o
tentativa de oficializare a unei practici decizionale la varful politicii prin care fondurile europene
pentru energie sunt controlate in mod netransparent si directionate necompetitiv catre unele mari
companii de stat, cu incalcarea flagranta a legislatiei nationale si europene privind concurenta si
ajutorul de stat, dar si a prevederilor de transparenta si nediscriminare din ghidurile mecanismelor
financiare europene”. „Intentia este de accesare preferentiala a fondurilor din planul REPowerEU,
constituit de UE pentru a sustine suplimentar statele membre in contextul crizei energetice cauzate
de razboiul din Ucraina, pentru o serie de proiecte de investitii, predominant ale Hidroelectrica
S.A. Contrar cerintelor de transparenta si nediscriminare comune mecanismelor financiare
europene, statul roman urmareste crearea unei linii de finantare privilegiate, scutite de orice
presiune competitiva, pentru proiecte declarate de interes strategic national. Mai mult, aceste
proiecte urmeaza a beneficia de o derogare de la o limitare (impusa printr-o interpretare juridica
aberanta de catre MADR) la o modificare adusa Legii fondului funciar nr. 18/1991 prin Legea
254/2022. Pe deasupra, aceste proiecte urmeaza sa se bucure, ele si doar ele, de proceduri
expeditive de obtinere a autorizatiilor (inclusiv a celor de mediu) si permiselor”, arata el. Potrivit
Pagina 2 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Legii 18/1991, construirea de proiecte in extravilan este posibila fie prin introducerea terenului in
intravilan printr-un PUZ insotit de avizul MADR privind clasa de calitate a terenului, fie pe
terenuri de clasa a III-a, a IV-a si a V-a de calitate, in mod exceptional, prin scoatere din circuitul
agricol. Legea 254/2022 aduce inlesnirea mentionata mai sus pentru proiectele pe terenuri de pana
la 50 ha. Dar MADR interpreteaza in mod abuziv aceasta facilitate ca introducand o restrictie,
considerand ca proiectele regenerabile nu mai pot fi construite decat pe suprafete de pana la 50 ha
si refuzand emiterea avizelor privind clasa de calitate a terenului, necesare pentru scoaterea
terenului din extravilan. In loc sa elimine aceasta practica administrativa abuziva, proiectul de
OUG o consfinteste si acorda doar proiectelor de interes strategic national derogare de la limitarea
de suprafata, sustin reprezentantii EPG.
Ce inseamna, de fapt, “interes strategic national”?
Directorul EPG sustine ca notiunea de interes strategic national este sumara si vaga: „ Art. 1. (1)
Se declara de interes strategic national cu impact asupra adecvantei sistemului energetic national
proiectele de investitii in infrastructura energetica pe baze de resurse regenerabile pentru
producerea de energie eoliana, solara, hidroelectrica, cu impact asupra sigurantei energetice
nationale, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.” Dar
lista din anexa respectiva consta in 19 proiecte de investitii, dintre care 10 proiecte implica
amenajari hidroenergetice, iar noua proiecte reprezinta dezvoltari de capacitati fotovoltaice pe
diferite terenuri din administrarea Agentiei Domeniilor Statului (ADS) – inclusiv un mega-proiect
de panouri solare al Hidroelectrica in zona Sadova-Dabuleni, anuntat in presa drept cel mai mare
parc solar din Europa, de 1.500 MW la o valoare de cca. 1,2 miliarde euro. „Nu exista o justificare
solida pentru care exclusiv companii de stat urmeaza a beneficia de enormele avantaje aduse prin
alocare preferentiala si derogare legislativa fata de proiecte similare ale altor potentiali investitori.
Contributia la adecvanta sistemului electroenergetic national si la securitatea energetica nu difera
in nici-un fel in functie de cine anume este proprietarul activelor, iar acest lucru este cu atat mai
limpede pentru proiectele regenerabile. De fapt, in opozitie cu experienta dezamagitoare a
managementului de proiect al companiilor de stat, sectorul privat este cel care a demonstrat o buna
capacitate de gestionare a riscurilor si de executie la timp a proiectelor regenerabile”, afirma
Dudau. Potrivit lui, investitiile in parcuri eoliene si fotovoltaice de energie, realizate covarsitor de
mediul privat in Romania ultimilor 12 ani, au fost (pe langa centrala electrica pe gaze de la Brazi)
singurele capacitati noi de producere a energiei electrice, intr-un sistem in care ultima mare
investitie gestionata de stat a fost Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavoda, pusa in functiune
in anul 2007. „In prezent, stimulat tocmai de tintele Pactului Ecologic European si de Facilitatea
pentru Redresare si Rezilienta (din care face parte si Planul REPowerEU), interesul investitorilor
pentru parcuri regenerabile este enorm. Or, in aceste conditii, propunerea ca ADS sa concesioneze
necompetitiv si netransparent suprafete extrem de semnificative de teren din domeniul public si
privat al statului catre companii de stat care sunt, totodata, actori in piata de energie, aflati in
concurenta directa cu operatorii privati de parcuri regenerabile este extrem de problematica.
Pagina 3 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Inseamna nu doar o incalcare a Legii concurentei, cu distorsiunea conditiilor de competitie
echitabila pe piata de energie, ci si un vadit conflict de interese si o cheltuire ineficienta si
discretionara a banului public, dat fiind ca o procedura competitiva, de licitatie transparenta, ar
aduce bugetului public incasari substantiale”, spune expertul in energie. Dudau mai arata ca un alt
avantaj conferit necompetitiv companiilor publice beneficiare este acela ca, prin posibilitatea de a
construi considerabil mai repede proiecte de mari dimensiuni, accesul la reteaua de 400 kV este
facilitat atat din punct de vedere al costurilor (mult mai greu de sustinut pentru proiectele mici),
cat si al timpului (dat fiind ca avizele tehnice de racordare se obtin pe principiul „primul venit,
primul servit”). „Fara doar si poate, insumand avantajele necompetitive enumerate mai sus,
propunerile de masuri din proiectul de OUG reprezinta un ajutor de stat care trebuie notificat
Comisiei Europene”, subliniaza Dudau. „Faptul ca provocarile geopolitice ale momentului sunt
folosite ca un cec in alb pentru un interventionism pernicios al statului in piata de energie nu este
surprinzator. Mai degraba, avem de a face cu o oficializare a ceea ce era, pana nu de mult, o practica
nesanatoasa informala: intaietate nejustificata sau exclusivitate pentru companiile de stat, in
maniera opaca si neconcurentiala, cu incetatenirea unor ajutoare de stat acordate „sub radar”.
Similar, Fondul pentru Modernizare, cel mai amplu mecanism financiar de care beneficiaza
Romania pentru finantarea tranzitiei energetice, a fost tinut ostatic mai bine de un an, pana la
asigurarea finantarii preferentiale a planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia,
inclusiv prin proiecte de capacitati regenerabile de la care majoritatea participantilor la piata au
fost exclusi. Practica listelor de proiecte intocmite necompetitiv, remise direct spre accederea
fondurilor europene, este profund nesanatoasa din punct de vedere economic, favorizand cheltuirea
ineficienta a fondurilor publice, conflictul de interese si distorsiunea pietei de energie. Si mai grav
este faptul ca sunt in joc aceste mari mecanisme de financiare europene, care reprezinta o sansa
rara a Romaniei de a-si finanta tranzitia catre o economie ecologica, moderna si echitabila”, sustine
el.
Pozitia EPG poate fi consultata AICI
Context. Recent, Ministerul Agriculturii a lansat in dezbatere un proiect de ordonanta, despre care
Economedia a scris AICI, care schimba modul in care statul poate concesiona teren agricol pentru
dezvoltari din domeniul energiilor regenerabile. In anul 2022 a intrat in vigoare o limita de 50 ha
pe care sa se poata amplasa capacitati de productie de energie electrica din surse regenerabile. Insa
MADR sustine ca aceasta a creat „un blocaj total al dezvoltarii unor astfel de proiecte, pe terenurile
categoria V, neproductive, degradate, ale statului roman”. Astfel, statul roman vrea sa schimbe
legislatia si vrea ca limita de 50 ha sa nu se aplice pentru terenurile agricole situate in extravilan
pe care se amplaseaza obiectivele de investitii specifice producerii de energie electrica din surse
regenerabile declarate de interes national. In acest sens, MADR declara si 19 proiecte din
regenerabile de interes strategic national cu impact asupra adecvantei sistemului energetic
national, lista carora Economedia o prezinta, atasat.
• Proiect de OUG
Pagina 4 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Modificarile vin in contextul in care Romania pregateste investitii in domeniul energiilor
regenerabile finantate prin programul RePowerEU, pentru care Romania are alocate 1,4 miliarde
euro, pana in 2030. Trei asociatii din industria regenerabilelor, RPIA (Asociatia Industriei
Fotovoltaice din Romania), RWEA (Asociatia Romana pentru Energe Eoliana) si PATRES
(Organizatia Patronala a Producatorilor de Energie Regenerabila din Romania), reprezentand
producatori, dezvoltatori si prestatori de servicii si echipamente din sectorul energiei regenerabile,
cu o putere totala instalata de aproximativ 5 GW, au acuzat deja Guvernul ca defavorizeaza
operatorii privati, cand permite doar firmelor de stat sa produca energie din surse regenerabile pe
mai mult de 50 de hectare. (Detalii, AICI)
(Economedia.ro, 2 martie)
https://economedia.ro/alocarea-de-fonduri-europene-pentru-energie-din-repowereu-radu-dudau-
director-energy-policy-group-acuza-statul-roman-de-opacitate-si-discriminare-este-o-intaietate-
nejustificata-sau-exclu.html#.ZACh5HZBy3B
top

ASOCIATIA ENERGIA INTELIGENTA: Obligatii drastice la nivelul statelor membre UE

pentru atingerea obiectivelor climatice
Consiliul European a stabilit obiectivul ca UE sa isi reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu cel
putin 55 % pana in 2030, comparativ cu 1990, si sa devina neutra din punct de vedere climatic
pana in 2050. Prin Legea europeana a climei, aceste obiective sunt obligatorii pentru UE si statele
sale membre, iar tintele sunt foarte ambitioase, care ar necesita schimbari profunde si nepopulare.
Pentru a atinge aceste obiective, Romania trebuie sa ia masuri concrete pentru a reduce emisiile si
a decarboniza economia. In momentul de fata se pregatesc noi norme si actualizari ale legislatiei
UE pentru ca tranzitia verde sa devina realitate. Pachetul "Pregatiti pentru 55" este un set de
propuneri legislative si de modificari ale legislatiei existente a UE care va ajuta la reducerea
emisiilor nete de gaze cu efect de sera si sa se atinga neutralitatea climatica.
Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii
Exista un set cuprinzator de modificari ale sistemului existent de comercializare a certificatelor de
emisii, care ar trebui sa conduca la o reducere globala a emisiilor in sectoarele vizate cu 62% pana
in 2030, comparativ cu 2005.
Noile obligatii:
- includerea emisiilor generate de transportul maritim in sistemul penalizator al certificatelor de
emisii,
- eliminarea treptata a alocarii cu titlul gratuit a certificatelor de emisii pentru sectorul aviatiei si
pentru sectoarele care urmeaza sa faca obiectul mecanismului de ajustare la frontiera in functie de
carbon,
- implementarea Schemei de compensare si de reducere a emisiilor de carbon pentru aviatia
internationala la nivel mondial,
Pagina 5 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
- obligatia taxarii emisiilor generate de cladiri si transportul rutier. Prin aceasta propunere, ar trebui
realizate reduceri de emisii de 43% pentru aceste sectoare pana in 2030, comparativ cu 2005.
De asemenea se propune cresterea finantarii disponibile din fondul pentru modernizare si din
fondul pentru inovare.
Mecanismul de ajustare la frontiera in functie de carbon
Obiectivul propunerii Comisiei privind un mecanism de ajustare la frontiera in functie de carbon
(CBAM) este de a preveni - in deplina conformitate cu normele comertului international - ca
eforturile UE de reducere a emisiilor sa fie neutralizate prin cresterea emisiilor in afara granitelor
sale prin relocarea productiei in tari din afara UE (unde politicile aplicate pentru combaterea
schimbarilor climatice sunt mai putin ambitioase decat cele ale UE) sau prin cresterea importurilor
de produse cu emisii ridicate de dioxid de carbon. In prima faza, CBAM ar urma sa acopere
sectoarele cu emisii ridicate de dioxid de carbon si un risc ridicat de relocare a emisiilor:
- fier si otel
- ciment
- ingrasaminte
- aluminiu
- energie electrica
- productia de hidrogen
Obiectivele de reducere a emisiilor ale statelor membre
Regulamentul privind partajarea eforturilor stabileste in prezent obiective anuale obligatorii in
materie de emisii de gaze cu efect de sera pentru statele membre in sectoare care nu fac obiectul
schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii sau al Regulamentului privind exploatarea
terenurilor, schimbarea destinatiei terenurilor si silvicultura (LULUCF). Principala modificare
propusa de Comisie fata de legislatia existenta se refera la obiectivele care trebuie atinse pana in
2030 in aceste sectoare. Propunerea majoreaza obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect
de sera la nivelul UE de la 29% la 40%, comparativ cu 2005, si actualizeaza obiectivele nationale
in consecinta. Metoda de calcul pentru stabilirea obiectivelor nationale se bazeaza in continuare
pe PIB-ul pe cap de locuitor, cu un numar limitat de corectii specifice pentru a raspunde
preocuparilor legate de eficienta din punctul de vedere al costurilor.
Emisiile si absorbtiile care rezulta din exploatarea terenurilor, schimbarea destinatiei terenurilor
si silvicultura
Inversarea tendintelor actuale de scadere a eliminarii dioxidului de carbon si sporirea absorbtiei
naturale de carbon in intreaga UE. Mai precis, prin revizuirea legislatiei actuale se propune:
- stabilirea unui obiectiv la nivelul UE de eliminare neta a gazelor cu efect de sera in valoare de
cel putin 310 milioane de tone de echivalent CO2 pana in 2030, care sa fie distribuit intre statele
membre ca obiectiv obligatoriu
- simplificarea normelor privind contabilitatea si conformitatea si imbunatatirea monitorizarii
Standardele privind emisiile de CO2 pentru autoturisme si camionete
Pagina 6 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Propunerea introduce obiective sporite de reducere la nivelul UE pentru 2030 si stabileste un nou
obiectiv de 100% reducere a emisiilor de CO2 pentru 2035. In practica, acest lucru inseamna ca,
incepand din 2035, nu va mai fi posibila introducerea pe piata UE a autoturismelor sau a
camionetelor cu motoare cu ardere interna. Pana in anul 2035 se vor impune noi standarde mai
stricte pentru emisiile de CO2 pentru autoturisme si camionete care se pot vinde in UE.
Combustibilii de aviatie durabili
Propunerea ReFuelEU in domeniul aviatiei este ca pana in 2030 6% din combustibili sa fie de tip
combustibili durabili si in anul 2050 63% din combustibili sa fie de tip combustibili durabili.
Combustibili mai ecologici in transportul maritim
Obiectivul propunerii privind utilizarea combustibililor regenerabili si cu emisii scazute de carbon
in transportul maritim (FuelEU in domeniul maritim) este de a reduce intensitatea emisiilor de
gaze cu efect de sera generate de energia utilizata la bordul navelor cu pana la 75% pana in 2050,
prin promovarea utilizarii de catre nave a combustibililor mai ecologici.
Infrastructura pentru combustibili alternativi
Accelerarea instalarii infrastructurii pentru reincarcarea sau realimentarea cu combustibili
alternativi a vehiculelor si de a oferi surse alternative de alimentare cu energie pentru navele aflate
in port si aeronavele stationare.
Se stabileste obligatia ca fiecare stat sa aiba o infrastructura rutiera de alimentare de cel putin:
- statii electrice la fiecare 60 km pe drumurile principale:
- pana in 2025 pentru masini cu masa pana in 3,5 t
- pana in 2030 pentru masini cu masa peste 3,5 t
- statii de hidrogen la fiecare 200 km pe drumurile principale.
- statii LNG pe drumurile principale:
Pana in 2030 fiecare port trebuie sa aiba o statie proprie de producere a energiei electrice si care
sa alimenteze obligatorie cu energie electrica navele de la mal (cel putin 90% din navele
containere). Pana in 2025 este obligatorie alimentarea exclusiva cu energie electrica a aeronavelor
aflate la terminal si pana in 2030 aeronavele care nu sunt conectate la terminal.
Fondul pentru atenuarea impactului social al actiunilor climatice
Propunerea privind Fondul pentru atenuarea impactului social al actiunilor climatice are scopul de
a aborda impactul social si distributiv al noului sistem propus de comercializare a certificatelor de
emisii pentru sectorul constructiilor si transportul rutier. Pe baza planurilor pentru atenuarea
impactului social al actiunilor climatice care urmeaza sa fie elaborate de statele membre, fondul
urmareste sa ofere masuri de sprijin si investitii in beneficiul:
- gospodariilor vulnerabile
- microintreprinderilor vulnerabile
- utilizatorilor de transport vulnerabili
Fondul poate acoperi, de asemenea, sprijinul temporar direct pentru venit.
Energia din surse regenerabile
Pagina 7 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Propunerea este de a creste obiectivul actual de la nivelul UE, care este de cel putin 32% de energie
din surse regenerabile in mixul energetic global, la cel putin 40% pana in 2030. Se propune, de
asemenea, introducerea de obiective secundare si masuri sectoriale, obligatorii pana in 2030, astfel:
- 49% energie regenerabile in cladiri
- 1,1%/an energie regenerabila in industrie
- 1,1%/an energie regenerabila in incalzire si racire
- 35% din condumului in industries sa fie hydrogen
- 5,4% biocombustibili in transport
Eficienta energetica
Comisia a propus revizuirea actualei directive privind eficienta energetica prin cresterea valorii
obiectivului actual la nivelul UE privind eficienta energetica de la 32,5% la 36% pentru consumul
final si la 39% pentru consumul de energie primara. In plus, propunerea cuprindea mai multe
dispozitii pentru a accelera eforturile statelor membre in materie de eficienta energetica, cum ar fi:
- obligatii anuale sporite privind economiile de energie la un nivel total de minim 1,5%
- obligatii anuale sporite privind economiile de energie in sectorul public la un nivel total de minim
1,9%
- renovarea anuala a 3% din suprafata cladirilor publice
Performanta energetica a cladirilor
Obiectivele principale ale noilor norme privind eficienta energetica sunt:
- toate cladirile noi ar trebui sa fie cladiri cu emisii zero pana in 2030
- cladirile existente ar trebui transformate in cladiri cu emisii zero pana in 2050
Impozitarea energiei
Propunerea de revizuire a directivei Consiliului privind impozitarea produselor energetice si a
energiei electrice urmareste:
- Combustibilii cei mai poluanti (carbune, titei, gaz) vor avea ratele de impozitare cele mai ridicate
- Combustibilii din sectorul aviatiei si cel maritim vor fi supusi impozitarii Pe o perioada de 10
ani, ratele minime de impozitare pentru combustibilii utilizati in aceste sectoare (kerosen si pacura
grea) se vor majora treptat; in schimb, combustibilii durabili destinati acestor sectoare vor
beneficia de o rata minima de impozitare egala cu zero pentru a se promova adoptarea lor.
- Nu se va face distinctie intre tipurile de utilizare a combustibililor si energiei electrice (utilizare
comerciala sau necomerciala, pentru activitati de afaceri sau private)
(Bursa, 2 martie)
https://www.bursa.ro/asociatia-energia-inteligenta-obligatii-drastice-la-nivelul-statelor-membre-
ue-pentru-atingerea-obiectivelor-climatice-85461949
top

Pagina 8 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Ministerul Energiei tine la secret lista provizorie a proiectelor de fotovoltaice si eoliene care
vor primi finantare din PNRR
Ministerul Energiei a publicat pe 15 februarie lista provizorie a proiectelor care urmeaza sa
primeasca finantare din PNRR pentru instalarea de fotovoltaice si eoliene, insa, cel putin
deocamdata, numele companiilor sunt tinute la secret, proiectele fiind identificate doar prin cifre,
respectiv „număr de ordine proiect depus in platforma PNRR”. Aproape 500 de proiecte sunt pe
aceasta lista, din 700 care au fost depuse initial. Lista poate sa fie consultata aici. Ministerul
Energiei a raspuns la solicitarea Economedia de a publica numele companiilor spunand ca lista va
fi publicata in momentul in care se vor analiza aceste dosare. Asadar, in acest moment nu se stie
ce companii ar putea beneficia de bani publici, din PNRR. „Pentru apelul competitiv de productie
energie electrica din surse regenerabile, Ministerul Energiei a publicat Lista provizorie a ofertelor
depuse, ordonate in functie de punctajele obtinute in cadrul apelului mentionat. Prin aceasta
abordare se ofera posibilitatea ofertantilor in cadrul apelului competitiv sa identifice propriile
aplicatii in cadrul listei. Subliniem inca o data caracterul provizoriu al listei, in conditiile in care
criteriile avute in vedere in procesul de ordonare, prevazute in aplicatia de finantare, trebuie
validate in cadrul procesului de verificare a documentelor ce stau la baza solicitarii finantarii
(studiu de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, etc.)”, transmite Ministerul Energiei. Institutia spune
totusi, paradoxal, ca aceasta abordare, de a nu publica numele companiilor care ar putea beneficia
de finantare din bani publici, este una de asigurarea a transparentei de catre minister cu privire la
etapele parcurse in cadrul procesului de evaluare a ofertelor depuse. „Va asiguram si pe aceasta
cale cu privire la aplicarea celor mai eficiente abordari de catre ME pentru accelerarea evaluarii si
implementarea cu succes a proiectelor finantate din PNRR”, mai transmite ministerul. In
octombrie anul trecut, Economedia a scris ca sute de companii au depus peste 700 de proiecte
pentru a solicita finantare din Componenta 6 a PNRR, gestionata de Ministerul Energiei, care
faciliteaza investitii in dezvoltarea de solutii „verzi”. Valoarea totala a ajutorului de stat solicitat
este de 1,11 miliarde euro. Bugetul alocat pentru Componenta 6 a PNRR este de 595.010.000 euro.
Interes urias pentru instalarea de panouri fotovoltaice prin PNRR
Programul ofera finantare nerambursabila pentru instalarea a peste 600 MW energie regenerabila,
prin componenta C6 – Energie din PNRR, una dintre cele mai asteptate si solicitate masuri de
sprijin din acest an, s-a incheiat in data de 22 iunie 2022. Companiile interesate de cresterea
eficientei energetice au avut la dispozitie posibilitatea de a depune proiecte de investitii pentru
montarea de panouri fotovoltaice de cel putin 0,2 MW capacitate instalata, pentru care ar fi putut
solicita pana la cel mult 15 milioane de euro. Masura de finantare cu sprijin din PNRR a fost
anuntata de Ministerul Energiei in prima parte a acestui an, pentru ca ea sa debuteze pe 31 martie.
Initial, masura prevedea posibilitatea de depunere timp de 30 de zile, pana la 30 aprilie, insa aceasta
a fost prelungita de trei ori, odata cu 30 de zile, apoi cu inca doua saptamani, ca in final sa mai fie
prelungita cu inca o saptamana, ca raspuns la solicitarile mediului de business care nu avea timpul
necesar sa pregateasca documentatia necesara. Componenta C.6 Energie din PNRR a fost una
Pagina 9 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
dintre cele mai asteptate masuri de sprijin pentru investitii in cresterea eficientei energetice si
reducerea consumului pentru companiile cu activitate in Romania, cu un buget total alocat de circa
600 milioane euro, parte a Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Pentru instalarea
de panouri fotovoltaice, companiile au putut solicita sprijin nerambursabil in valoare de 750.000
EUR/MW – pentru capacitati instalate intre 0,2 MW (exclusiv) si 1 MW (inclusiv),
respectiv 425.000 EUR/MW – pentru capacitati instalate mai mari de 1 MW. Pentru centrale
eoliene, companiile interesate au putut solicita sprijin nerambursabil de 1,3 mil. EUR/MW –
pentru capacitati instalate intre 0,2 MW (exclusiv) si 1 MW (inclusiv), respectiv 650.000
EUR/MW – pentru capacitati instalate mai mari de 1 MW. Ajutorul maxim care s-a putut acorda
pentru un proiect de investitii nu putea depasi 15 milioane euro pe intreprindere, pe proiect de
investitii. (Economedia.ro, 2 martie)
https://economedia.ro/ministerul-energiei-tine-la-secret-lista-provizorie-a-proiectelor-de-
fotovoltaice-si-eoliene-care-vor-primi-finantare-din-pnrr.html#.ZAF9FnZBy3A
top

ENERGIE SOLARA

Centrala fotovoltaica, realizata de Primaria Alba Iulia pe soseaua de centura. Care este
economia de energie electrica estimata
Primaria Alba Iulia vrea sa amplaseze in acest an o centrala fotovoltaica cu o putere de 800 kW,
in zona soselei de centura din municipiu. Prin aceasta, administratia locala ar urma sa faca o
economie anuala de energie de peste 30 %. Investitia se va ridica la peste 5,1 milioane de lei, fara
TVA. Agentia pentru Protectia Mediului Alba a anuntat pe 27 februarie depunerea solicitarii de
emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Amplasare panouri fotovoltaice pentru productie
proprie, propus a fi amplasat pe soseaua de centura din Alba Iulia”, titular Primaria Alba Iulia.
Potrivit memoriului de prezentare, centrala fotovoltaica urmeaza sa fie amplasata pe un teren aflat
in administratia Primariei municipiului Alba Iulia. Suprafata este de 10.741 mp, astfel se pot instala
pe structura metalica un numar de 1.487 module PV cu o putere de 550 Wp, la un unghi de inclinare
de 35 grade. Modulele PV vor fi conectate la 8 invertoare PV de 100 kW care insumeaza o putere
de 800 kW. Montarea invertoarelor se va face in exterior, acestea avand gradul minim de protectie
IP65. Cablurile de curent continuu se compun din cablurile ce conecteaza panourile intre ele
alcatuind string-urile (sirurile) de panouri si cablurile ce conecteaza string-urile la invertoare. Din
invertoare, pe partea de curent alternativ se pleaca la un tablou electric nou proiectat, si de la
tabloul nou proiectat se pleaca la tabloul general, cablurile de curent alternativ vor avea diferite
sectiuni, in conformitate cu normele tehnice in vigoare. Cablurile de conectare a invertoarelor la
tabloul electric nou proiectat, si de la tabloul electric la firida existenta vor fi pozate in jgheaburi
Pagina 10 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
metalice prinse cu coliere de plastic sau protejate ȋn tuburi flexibile de protectie. Valoarea totala a
investitiei pentru proiect este de aproximativ 5.162.489,66 lei, fara TVA. Perioada de
implementare propusa este pana la finalul anului 2023.
Care este profilul si capacitatile de productie ale centralei fotovoltaice
Elementele specifice proiectului sunt urmatoarele:
• Consumul de energie electrica (in anul 2021): 3.162,45 MWh/an;
• Puterea totala instalata a centralei fotovoltaice: 817,9 kWp;
• Puterea totala iesire din invertoare: 800 kW;
• Energia produsa fotovoltaic, medie anuala: 1.054,89 MWh/an;
• Economia de energie electrica: 33,36 %;
• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in tone echivalent CO2/an = 348,11;
Caracteristicile tehnice ale centralei fotovoltaice:
• putere modul PV: 550 Wp;
• orientare modul PV: S (0 grade);
• inclinare modul PV: 35 grade;
• putere invertor: 100 kW;
• tip structura: structura fixa pentru sol;
(Alba24.ro, 2 martie)
https://alba24.ro/centrala-fotovoltaica-realizata-de-primaria-alba-iulia-pe-soseaua-de-centura-
care-este-economia-de-energie-electrica-estimata-967528.html
top

Fotovoltaice 2023. Cat costa sa montezi panouri fotovoltaice. Directorul general al E-

acumulatori, Dan Tudose „Este optiunea fiecaruia ce vrea sa faca si cati bani are disponibili”
Cat costa sa instalezi panouri fotovoltaice in 2023? Directorul general al E-acumulatori, Dan
Tudose, a oferit mai multe detalii legate de avantajele unui astfel de sistem de panouri. Banii
cheltuiti de un roman pentru instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice care sa asigure mai bine
de 80% din consumul necesar de energie pentru o locuinta obisnuita sunt destul de multi. Sumele
se ridica undeva la 20.000-25.000 de lei, spun specialistii. In acest sens, prin programul Casa Verde
Fotovoltaice, beneficiarii pot sa primeasca aproape intreaga suma de care au nevoie, asta daca nu
doresc sa-si instaleze un sistem mai complex, anunta AgroTV.
Cat costa sa montezi panouri fotovoltaice
Prezent la emisiunea „Agricultura, o sansa pentru Romania”, directorul general al E-acumulatori,
Dan Tudose, a oferit mai multe detalii legate de avantajele unui sistem de panouri fotovoltaice.
Conform oficialului, o astfel de investitie se amortizeaza in cinci-sapte ani, prin scaderile din
facturi, iar in cazul in care doritorii beneficiaza de finantarea din partea statului prin programul
Casa Verde, investitia este amortizata aproape instant. „Programul anterior reprezenta o finantare
Pagina 11 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
de 90% a unui sistem fotovoltaic, in limita a 20.000 lei. Aceasta era finantarea maxima pe care o
acorda statul. Daca va creste acest prag pana la 25.000 lei, probabil ca va fi acelasi procent de 10%
care va reprezenta contributia proprie. Dar acestea sunt praguri maxime; daca exista consum mai
mic la locatia respectiva, sau se doreste un sistem mai mare, echipamente mai complexe, stocare
de energie, statie de incarcare pentru masini electrice, aceasta cofinantare poate creste. Este
optiunea fiecaruia ce vrea sa faca si cati bani are disponibili. Din experienta noastra, un sistem de
20.000 de lei, adica 3-4 kW, produce cel putin 3,5-4 mWh de energie anual. Asta inseamna ca
asiguram mai mult de 80% din necesarul electric al unei locuinte. Ne alimentam frigiderele,
luminile, pompele, incalzire, racire etc. Daca avem si pompa de caldura sau masina electrica, acest
sistem de 3-4 kW este insuficient, trebuie sa mai adaugam. Sunt foarte flexibile aceste sisteme, eu
zic ca subventia aceasta reprezinta un mare avantaj si toata lumea trebuie sa se intereseze si sa-si
aleaga un instalator serios”, a precizat Dan Tudose pentru AGRO TV. (Daily Business, 2 martie)
https://www.dailybusiness.ro/stiri-interne/fotovoltaice-2023-cat-costa-sa-montezi-panouri-
fotovoltaice-directorul-general-al-e-acumulatori-dan-tudose-este-optiunea-fiecaruia-ce-vrea-sa-
faca-si-cati-bani-are-disponibili-333731/
top

Cata energie solara ar putea avea Romania pana in 2030? Mirel Jarnea, LONGi: E euforie
in piata, sper sa ajungem la 1 GW nou pe an
In ultimele luni se discuta in Romania despre proiecte de energie solara care, la un loc, ar
reprezenta mai mult decat toata puterea instalata in acest moment. Cat de realiste sunt insa aceste
discutii? Vor fi cu adevarat finalizate toate sau majoritatea proiectele fotovoltaice ori vorbim mai
degraba despre speculatii? Mirel Jarnea, expert in tehnologii sustenabile si reprezentantul in
Romania al LONGi, cel mai mare producator de panouri solare din lume, ne-a dat raspunsurile, nu
tocmai comode.
Strategia oficiala: potentialul solar al Romaniei e de numai 19GW
La ora actuala, discutiile din piata despre proiecte fotovoltaice merg de la 18GW – cat toata puterea
instalata acum in Romania - pana la aproape 30 GW. Insa, avertizeaza Mirel Jarnea, trebuie sa
intelegem ca dincolo de euforia care domneste azi in piata, e vorba, de fapt, de proiecte in pipeline,
in diverse stadii. De altfel, Strategia energetica 2022-2030 evalueaza potentialul tehnic solar al
Romaniei la nivelul a numai 19,35 GW. Iar din acestia, aproximativ 18,05 GW ar putea constitui
“o optiune economica de investit, in scenariul cu costuri minime”, conform documentului oficial.
Realitatea din spatele proiectelor fotovoltaice
In realitate, dincolo de discutiile din piata, proiectele cu ATR (aviz tehnic de racordare) obtinut
reprezinta doar 1,2-1,3 GW. Iar multe dintre ele au fost duse la acest stadiu doar pentru a fi
revandute. Ca urmare, ca investitii concrete, la nivelul lunii februarie 2023 erau numai 250-300
MW de capacitati solare noi. “Multe proiecte pica la momentul obtinerii ATR-ului, pentru ca e
Pagina 12 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
mult prea scump, sau pica pentru ca apare o oportunitate mai buna in alta parte a lumii. Daca
investesti intr-un ready-to-build nu inseamna ca il vei si vinde sau ca il vei si construi”, spune
Mirel Jarnea, Business Development Manager in cadrul LONGi. Cum multe dintre aceste proiecte
ar putea de fapt sa piarda bani, pipeline-ul companiilor este foarte mare, de 1,5, 2, chiar 3 GW. Nu
toate aceste proiecte vor ajunge insa la maturitate; dintre ele, vor fi alese doar cele care au
profitabilitate maxima. Or, in clipa de fata sunt cel putin 5 companii in Romania cu un pipeline
mai mare de 1 GW.
Pentru tintele oficiale am avea nevoie de 600 MW noi de fotovoltaic pe an
Realist, cam 20%, cel mult 30% din proiectele despre care se discuta ar putea fi efectiv realizate,
confirma si alti experti in domeniu consultati de wall-street.ro. Altfel spus, intr-un scenariu
optimist am avea 7 GW noi de putere solara instalata pana in 2030, daca am mentine un ritm de 1
GW pe an. Insa majoritatea specialistilor spun ca e putin probabil ca nivelul capacitatilor solare
noi date in folosinta in fiecare an sa treaca de 300-500 MW. Chiar si asa, ar fi o crestere
substantiala, dat fiind ca acum avem doar 1,4 GW de putere solara instalata in capacitati de
productie a energiei electrice, iar cu un nivel minim de 300 MW noi pe an, am ajunge la 3,5 GW
la sfarsitul deceniului. Oficial, Strategia energetica 2022-2030 mentioneaza noi capacitati de 3,7
GW pana in 2030, Or pentru asta am avea nevoie de cel putin 600 MW capacitati solare noi date
in folosinta in fiecare an. Pe de alta parte, strategia din 2019 era mult mai pesimista (sau realista)
– sub 3,1 GW de fotovoltaic in 2030, atat noi cat si deja existenti.
Cat de buna – sau de rea – este situatia actuala
Totusi, explica Mirel Jarnea, suntem in situatia optima, in acest moment. “Speranta mea este sa
putem sa sa ajungem, ca tara, la un gigawat de fotovoltaic pe an si aici LONGi trebuie sa vada cat
poate sa acapareze din piata. Competitia este una destul de acerba, pentru ca a devenit o competitie
a preturilor”, afirma el, din perspectiva celui mai mare producator mondial de panouri solare.
Marea problema este insa lipsa unei predictibilitati a implementarii tuturor proiectelor despre care
se vorbeste in aceasta atmosfera euforica, ce a urmat unor ani de semi-stagnare. Dincolo de acte si
avize, nu s-au dat nici macar comenzi pentru panouri - or doar pentru acestea, livrarea dureaza 5-
6 luni. De asemenea, PNRR a creat, in mod paradoxal, un blocaj – pentru ca investitiile s-au oprit
in asteptarea banilor de la UE. Or actualul moment este foarte nepotrivit pentru a demara achizitiile
pentru parcuri fotovoltaic. Si asta fiindca producatorii au deja contractele securizate si nu mai pot
acoperi comenzi noi, astfel ca abia in mai ar putea demara iar discutiile. “Toate acestea vin si din
lipsa maturitatii pietei. Nu trebuie acuzat nimeni, suntem inca la inceput de drum. Pana la urma
avem timp suficient in cei sapte ani, din 2023 pana in 2030, sa ne atingem tinta”; conchide Mirel
Jarnea. (Wall-Street.ro, 2 martie)
https://www.wall-street.ro/articol/Economie/294929/cata-energie-solara-ar-putea-avea-romania-
pana-in-2030-mirel-jarnea-longi-e-euforie-in-piata-sper-sa-ajungem-la-1-gw-nou-pe-
an.html#gref
top
Pagina 13 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Un conglomerat grec pregateste un nou parc fotovoltaic in Romania
O subsidiara locala a diviziei de dezvoltare si constructie de centrale de productie de energie solara
si unitati de stocare de electricitate a conglomeratului industrial grec Mytilineos pregateste
construirea in Romania a unui nou parc fotovoltaic, cu putere instalata de aproape 74 MW. Parcul
va fi amplasat in satul Deparati din comuna Trivalea-Mosteni, judetul Teleorman, si are drept
termen estimat de punere in functiune finalul anului 2025, releva date analizate de Profit.ro. Grupul
grec a intrat in proiect in vara anului trecut, cand a achizitionat firma dezvoltatoare initiala de la
fostii asociati. Mytilineos mai are proiecte fotovoltaice in Giurgiu, dupa cum a relatat Profit.ro.
Grupul Mytilineos, cu operatiuni in principal in energie si metalugie, a terminat anul 2021 cu un
rulaj total de peste 2,6 miliarde euro, profit net de 181 milioane euro si un numar total de aproape
5.000 de angajati. Compania, listata la Bursa din Atena, este urmasa unui business fondat in 1908
de familia Mytilineos. CEO si presedinte al Consiliului de Administratie este in continuare un
membru al familiei, Evangelos Mytilineos, aflat la conducere din 1978. (Profit.ro, 3 martie)
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/un-conglomerat-grec-pregateste-un-nou-parc-
fotovoltaic-in-romania-21033972
top

Majorare de capital social la firmele CEO care vor construi parcurile fotovoltaice
Complexul Energetic Oltenia (CEO) a stabilit aportul in natura pentru societatile care vor realiza
noile investitii ale companiei. Este vorba de parcurile fotovoltaice si grupurile pe gaze naturale.
Au fost finalizate raporturile privind aportul in natura al Complexului Energetic Oltenia pentru
cinci din cele 10 firme mixte. Sunt cele 5 societati care au fost infiintate alaturi de investitorul
Tinmar Energy. Rapoartele urmeza sa fie aprobate si de actionarii Complexului Energetic Oltenia.
Cele cinci societati care vor avea capitalul social majorat prin evaluarea aportului in natura al
Complexului Energetic Oltenia sunt:
• Parc Fotovoltaic Turceni,
• Parc fotovoltaic Rovinari,
• Parc fotovoltaic Pinoasa,
• Parc Fotovoltaic Bohorelu,
• Centrala in ciclu combinat pe gaz Turceni SA.
In mod proportional cu aportul CEO in natura va fi majorat si capitalul social. Prin urmare, va
creste aportul in numerar al Tinmar Energy la noile firme mixte, de proiect. Acestea trebuie sa
construiasca parcurile fotovoltaice pana in anul 2024 si centrala pe gaze naturale de 475 de MW
de la Termocentrala Turceni pana la finalul anului 2026. Deocamdata insa, totul este in faza de
dociumentatii.
Investitie alaturi de ALRO SA
Pagina 14 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
De asemenea, Complexul Energetic Oltenia face demersuri pentru construirea celui mai mare grup
pe gaze naturale din Planul de restructurare, dar si a celorlalte investitii. In acest sens a fost
aprobata componenta Comisiei de analiza a documentelor elaborate de catre consultant. Este vorba
de: elementele de fezabilitate, evaluarea autorizata a aportului CE Oltenia, proiectul de Acord al
Actionarilor si negocierea documentelor tranzactiei cu investitorii selectati. Va fi stabilita si forma
finala a documentatiilor pentru constituirea unei societati cu capital mixt/SPV in vederea
constructiei unei centrale cu ciclu combinat pe gaz natural de 850 MW la Isalnita. Aceasta va
inlocui blocul 7 si respectiv blocul 8, ambele de 315 MW pe lignit. Din asociere va face parte
compania ALRO. Cota CE Oltenia detinuta din capitalul social, de 59,9% din viitoarea societate
mixta, reprezinta o contributie de 65 de milioane de euro. Investitorul selectat, ALRO SA, va
participa cu o cota detinuta din capitalul social de 40,1%, reprezentand o contributie de peste 43,5
milioane de euro. Valoarea totala a proiectului este estimata la 506 milioane de euro. Proiectul a
primit finantare si din Fondul de Modernizare, iar noua societate mixta (SPV) va beneficia de o
finantare nerambursabila de 50% din proiect.
Parteneriat si cu OMV
Nu in ultimul rand, CEO va construi, in parteneriat cu OMV Petrom, patru parcuri fotovoltaice cu
o putere totala de 450 MW. Investitiile totale se ridica la peste 400 milioane de euro, iar prin
punerea in functiune a celor patru parcuri, puterea instalata de energie solara a Romaniei creste cu
30%. Parcurile fotovoltaice vor fi construite la Isalnita, Tismana, Rosia si Rovinari, pe
amplasamente ale unor foste exploatari miniere operate de CE Oltenia (depozite inchise de zgura
si cenusa, respectiv halde interioare). Proiectul va fi dezvoltat prin intermediul a patru entitati
juridice separate, intr-o structura de participatie de 50% – 50%. Intentia este ca energia electrica
produsa sa fie vanduta de aceste entitati catre cei doi parteneri, in proportie egala. Pe langa aportul
celor doi parteneri, parcurile fotovoltaice vor beneficia de finantare din Fondul pentru Modernizare
in proportie de 70% din valoarea investitiilor, precum si din alte surse. Conform estimarilor
curente, parcurile vor furniza energie electrica sistemului energetic national incepand cu 2024.
Masura constituirii de societati mixte (SPV) a reprezentat un element obligatoriu al Planului de
Restructurare a CE Oltenia, pentru a fi evitata denaturarea concurentei si pentru asigurarea
contributiei proprii la costul total de restructurare de 3,94 miliarde euro. (Gazeta de Sud, 3 martie)
https://www.gds.ro/Local/Gorj/2023-03-03/majorare-de-capital-social-la-firmele-ceo-care-vor-
construi-parcurile-fotovoltaice/
top

Pagina 15 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
 ENERGIE EOLIANA

WindEurope: Uniunea Europeana si guvernele nationale trebuie sa restabileasca increderea

investitorilor in energia eoliana
In 2022, Europa a instalat o capacitate de 19 GW de energie eoliana, din care 16 GW in tarile UE.
Aceasta reprezinta cu 40% mai mult decat in 2021, dar inca mult mai putin decat este necesar
pentru a atinge obiectivele UE pentru 2030, potrivit Asociatiei pentru parcurile eoliene
WindEurope. Organizatia a subliniat ca UE si guvernele nationale trebuie sa restabileasca
increderea investitorilor si sa sprijine lantul de aprovizionare cu energie eoliana european pentru a
permite cresterea, scrie Balkan Green Energy News. Germania a construit cel mai mult in ultimul
an, putin peste 2,7 GW. Suedia si Finlanda au urmat Suedia si Finlanda, cu cate 2,4 GW fiecare,
iar urmatoarea este Franta, cu 2 GW. Nu mai putin de 87% din noua capacitate este reprezentata
de parcuri eoliene onshore, iar restul este offshore. Marea Britanie are cea mai mare capacitate
instalata in parcuri eoliene offshore, 1,2 GW.

Anul trecut, energia eoliana a satisfacut un nivel record de 17% din cererea din UE si Regatul Unit,
ceea ce reprezinta o crestere de doua puncte procentuale. Danemarca are cea mai mare pondere a
energiei eoliene in mixul sau energetic, 55%, urmata de Irlanda, 34%. Aceasta reprezinta peste
20% din mixul energetic in Regatul Unit (28%), Germania si Portugalia (26%), precum si in Spania

Pagina 16 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
si Suedia (25%). La ora actuala, in Europa exista o capacitate eoliana de 255 GW, din care 225
GW in parcuri eoliene terestre, se arata in raport.
Capacitatile de energie eoliana din Balcani
In Balcani, Turcia are cea mai mare cantitate de energie eoliana, cu aproape 12 GW. Aceasta
reprezinta 11% din mixul energetic. Grecia are 4,68 GW, cu o pondere de 19% in mixul energetic.
Romania are o capacitate de putin peste 3 GW, in timp ce Croatia are 1,1 GW si o pondere de 13%
in mixul energetic. Bulgaria are 707 MW instalati, in timp ce parcurile eoliene din Serbia au un
total de 374 MW. Cipru are pana in prezent 158 MW de energie eoliana, iar Bosnia si Hertegovina
are 135 MW. In Kosovo* exista 137 MW, fata de 118 MW in Muntenegru si 37 MW in Macedonia
de Nord. Slovenia are doar o singura turbina, de 3 MW, iar Albania nu are niciuna. Potrivit
raportului, Turcia a adaugat 867 MW in ultimul an, iar Grecia a conectat 230 MW la retea. Nicio
alta tara din regiune nu si-a marit capacitatea in 2022. Toate parcurile eoliene din regiune se afla
pe continent, in timp ce proiectele offshore se afla intr-o faza incipienta. In Grecia, se asteapta ca
adaosurile de energie eoliana pana in 2027 sa provina exclusiv din energia eoliana terestra,
totalizand 2 GW. Aceasta urmeaza sa organizeze in acest an doua licitatii multitehnologice de 600
MW, inclusiv pentru energie eoliana, si doua licitatii de 100 MW pentru sisteme fotovoltaice si
eoliene de mici dimensiuni. Pentru 2024 au fost anuntate licitatii pentru cel putin 500 MW in
tehnologii eligibile, inclusiv energie eoliana. Se asteapta ca Turcia sa instaleze 8,2 GW in perioada
2023-2027, din care toate pe uscat.
Instalari noi insuficiente pentru atingerea obiectivelor climatice
WindEurope se asteapta ca pana in 2027 sa fie instalate capacitati noi de 98 GW in UE si 129 GW
in intreaga Europa. Asociatia a declarat ca aproximativ trei sferturi ar trebui sa fie proiecte eoliene
onshore. Pentru a atinge obiectivele energetice si climatice pentru 2030, UE trebuie sa construiasca
in medie 31 GW pe an.

Pagina 17 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Acest obiectiv ar putea fi atins daca Europa continua sa simplifice normele si procedurile de
autorizare, restabileste semnale clare pentru investitori si investeste semnificativ in lantul valoric
al energiei eoliene: in fabrici, retele, porturi, nave si lucratori calificati, a subliniat WindEurope.
Germania este in frunte, deoarece si-a dublat rata de acordare de noi autorizatii pentru energia
eoliana terestra fata de acum trei ani, a declarat Giles Dickson, directorul general al WindEurope,
adaugand ca timpul mediu de acordare a autorizatiilor in aceasta tara a scazut la doi ani. Ritmul
lent de acordare a autorizatiilor ramane principalul obstacol in calea expansiunii sectorului in
Europa, a subliniat Dickson.
Inflatia si interventiile de pe piata submineaza investitiile
Comisia Europeana intentioneaza sa acopere 43% din consumul de electricitate din UE din energie
eoliana pana in 2030, dar noile investitii si comenzile de turbine eoliene sunt in declin, avertizeaza
WindEurope. Anul trecut, au fost anuntate doar 13 GW de noi investitii in parcuri eoliene, fara
niciun proiect offshore. De asemenea, comenzile pentru turbine eoliene au scazut cu 47%, la 11
GW. Primul motiv este inflatia ridicata a costurilor materiilor prime si a inputurilor, care a crescut
pretul turbinelor cu 25% pana la 40%, a adaugat WindEurope. Guvernele trebuie sa indexeze
complet preturile si tarifele de licitatie, a precizat asociatia.
Motivul scaderii investitiilor, interventiile pe pietele de electricitate care au subminat increderea
investitorilor
O alta cauza este “seria de interventii nefolositoare” pe pietele de electricitate aduse de tari
individuale, care au subminat serios increderea investitorilor, sustine asociatia. Analistii din cadrul
WindEurope considera ca viitoarea reforma de proiectare a pietei de energie electrica a UE trebuie
sa recastige urgent increderea. Este necesar sa se clarifice faptul ca masurile de urgenta sunt
Pagina 18 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
temporare si trebuie sa fie aliniate intre statele membre, au subliniat acestia. De asemenea, autorii
arata ca este necesara consolidarea lantului de aprovizionare, deoarece Europa nu are suficiente
fabrici pentru a construi toate turbinele necesare pe continent. (Economedia.ro, 2 martie)
https://economedia.ro/windeurope-uniunea-europeana-si-guvernele-nationale-trebuie-sa-
restabileasca-increderea-investitorilor-in-energia-eoliana.html#.ZACk5HZBy3B
top

HIDROGEN

Hidrogen made in Ro: Dobrogea si Galatiul au sansa de a deveni hydrogen valleys, dar
lucrurile trebuie sa se miste acum. Altfel, riscam ca in 10 ani sa ne dam seama ca am mai
pierdut un tren in energie
♦ Pana la jumatatea acestui an, Romania ar putea avea prima strategie privind dezvoltarea
productiei de hidrogen pe plan local ♦ Desi inca un domeniu de nisa, sunt zone aici cu un potential
bun de dezvoltare, asa cum este Dobrogea, dar si consumatori industriali dispusi sa investeasca
in hidrogen pe calea decarbonizarii. Primii pasi trebuie facuti de acum pentru ca altfel exista
riscul ca Romania sa mai piarda un tren de dezvoltare, inca unul.
„Romania are un potential extraordinar de a deveni producator de hidrogen si este esential sa
colaboram cu guvernul si cu alti parteneri strategici pentru a sustine productia de hidrogen la scara
industriala. Resursele de gaz ale Romaniei pot fi folosite si pentru productia de hidrogen, Romania
are toate elementele pentru a deveni un hub de energie din hidrogen“, a spus Ajay Aggarwal,
presedinte al LIBERTY Steel Group Europa si presedinte al Consiliului de Administratie,
LIBERTY Galati, in conferinta ZF Power Summit 2023. LIBERTY Galati este cel mai mare
producator de otel din Romania si este implicat intr-un proiect masiv de decarbonizare, obiectivul
fiind ca la nivelul anului 2030 productia sa fie realizata fara emisii de carbon. Provocarea majora
privind trecerea la Green Steel este ca tranzitia vine cu cresterea de cinci ori a consumului de
energie necesar pentru realizarea productiei in contextul in care LIBERTY Galati este oricum al
doilea cel mai mare consumator de energie din tara. Planul de decarbonizare prevede investitii in
zona de energie verde, dar si parteneriate pentru a asigura cat mi mult din energia necesara
functionarii combinatului. “Principala provocare in productia de hidrogen este transportul acestuia,
de aceea hidrogenul trebuie produs acolo unde este folosit. Judetul Galati ar putea deveni un
adevarat hydrogen valley, avem industrie siderurgica, avem orasul, avem portul si alte industrii.
Este un avantaj imens sa dezvoltam hidrogen aici. Grupul nostru investeste deja, credem ca si
Romania ar trebui sa investeasca in hidrogen”, a mai spus Ajay Aggarwal. Ce piese are Romania
pentru economia hidrogenului? In acest moment, platformele functionale de producere a
hidrogenului din Romania sunt Hoeganaes Buzau, activele de pe platforma OMV Petrom Brazi,
Pagina 19 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Erdemir Targoviste, activele de la Petrotel Lukoil Ploiesti, Petromidia Navodari, combinatul
LIBERTY Galati, Saint-Gobain Calarasi si platformele Oltchim si Chimcomplex Borzesti.
Dincolo de platformele industriale, Romania avand la acest moment si institute de cercetare in
domeniu hidrogenului, care au insa nevoie de finantare adecvata. Acestea sunt Institutul National
de Cercetare Dezvoltare pentru Criogenie si Separarea Izotopilor de la Ramnicu Valcea, Institutul
National de Cercetare Dezvoltare COMOTI Bucuresti, Universitatea Politehnica din Bucuresti,
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare Cluj-
Napoca, Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” Iasi. Pe plan local, hidrogenul este folosit in
industria chimica, in rafinarii si pentru productia de amoniac. In contextul tranzitiei energetice
insa, sursa acestui hidrogen trebuie sa devina tot mai verde, hidrogenul in sine avand un rol major
de jucat in integrarea viitoarelor proiecte de energie regenerabila.
Potential si un dram de sare
Desi la nivel european, hidrogenul este vazut ca o componenta esentiala a tranzitiei energetice,
mai ales in contextul razboiului din Ucraina, pe plan local lucrurile trebuie analizate pragmatic, cu
focus cu zonele cu potential real. „Sunt destul de pesimist cu privire la proiectele de hidrogen. Sa
ne apropiem de targetele de neutralitate climatica la nivelul anului 2050 inseamna sa folosim
hidrogen in industrie si in transport. Pe termen scurt insa, orizontul 2030 cred ca pune in fata
Europei niste provocari mai mari ce trebuie adresate cu prioritate. Avem nevoie de energie
electrica “ideal ar fi sa fie verde „ pentru a produce acest hidrogen, ceea ce inseamna ca facem
acest compromis in momentul in care avem un exces de energie electrica, cand, practic, am
satisfacut cererea de energie electrica, dupa care o transformam in hidrogen si folosim hidrogenul
in industrie si in transport”, a spus Andrei Covatariu, energy & climate policy expert. Cu toate
acestea, Romania are cativa asi in maneca. Primul este reprezentat de zona de consumatori
industriali, asa cum este cazul LIBERTY Galati, iar cealalta tine de geografie, Dobrogea fiind
extrem de interesanta pentru dezvoltarea proiectelor pe hidrogen in ideea in care se va dezvolta
energia eoliana offshore, in Marea Neagra. „In contextul in care aceasta zona ar putea atrage
investitii semnificative in proiecte de energie eoliana in urmatorii 10 ani si pornind de la ideea ca
in continuare vor fi probleme legate de evacuarea productiei de energie din Dobrogea in restul
tarii, se formeaza o oportunitate majora pentru a folosi aceasta energie in exces exact pentru
producerea hirogenului verde si pentru a-l consuma local“, a mai spus Andrei Covatariu.
O strategie in lucru
Mai departe, utilizarea hidrogenului in transporturi, acolo unde electrificarea este foarte scumpa,
sau in industrie reprezinta oportunitati reale pentru integrarea hidrogenului pe plan local. „In
transporturi exista zone care sunt foarte dificil de decarbonizat- de exemplu in transportul feroviar
sunt anumite linii a caror electrificare ar costa extrem de mult si atunci solutia este sa inlocuiesti
transportul cu locomotive diesel cu cele pe hidrogen. CFR deja a lansat o licitatie in sensul acesta“,
a spus Zsuzsa Bereschi,†senior project manager, Energy & Utilities in cadrul companiei
internationale de consultanta Horvath. De altfel, Horvath este implicat alaturi de Ministerul
Pagina 20 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Energiei la elaboararea documentului de Strategie Nationala pentru Hidrogen si Planul de Actiune
pentru Romania, proiect care face parte din PNRR si care ar trebui sa fie finalizat la jumatatea
acestui an. „In Romania, finantarea pentru productia de hidrogen a inceput cu pasi mici prin PNRR.
Se finanteaza pana la 100 MW capacitate de electroliza. Cred ca a lipsit aceasta strategie nationala
pe care o elaboram acum, si care va iesi foarte curand in consultare publica“, a mai spus Zsuzsa
Bereschi. Potrivit acesteia tehnologia producerii de hidrogen este intr-o faza incipienta, astfel ca
este nevoie de interventia statelor pentru a sustine decolarea acestei industrii, dar deja sunt proiecte
in Spania, Olanda sau Germania. Practic, hidrogenul poate fi comparat in acest moment cu stadiul
in care era energia solara in urma cu zece ani, de exemplu. In urma cu un deceniu, pentru a monta
1 MW de capacitate intr-un parc solar, investitiile necesare erau de circa 6 milioane de euro,
interventia statului fiind esentiala in sprijinirea acestui domeniu. Acum, investitia este de circa 0,8
milioane de euro pe MW, iar statul nu mai trebuie sa intervina pentru rentabilitatea acestui
domeniu. Dar asa cum la un moment dat a fost necesara existenta unei scheme de sprijin, aparent
si pentru lansarea hidrogenului sunt necesare scheme suport, iar ele trebuie concepute cat mai
rapid. „Sunt doua elemente. Daca nu ne miscam, altii vor dezvolta si vor exporta. Atunci nu vom
avea nicio experienta in domeniul productiei de hidrogren, ceea ce inseamna ca am ratat inca un
start. Sunt ferestre de oportunitate si acum vorbesc de Dobrogea. In aceste tipuri de insule care au
un exces, sunt cateva in Europa, iar Dobrogea este una dintre ele, hidrogenul se poate dezvolta.
Acestea sunt optiunile si oportunitatile pe care le avem“, a mai spus Andrei Covatariu. (Ziarul
Financiar, 3 martie)
https://www.zfcorporate.ro/energie/hidrogen-made-in-ro-dobrogea-si-galatiul-au-sansa-de-a-
deveni-21658533
top

Pagina 21 din 21
3 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019