RENEWABLE ENERGY

Daily Report
Luni, 20 Martie 2023

CUPRINS

CUPRINS ................................................................................................................................... 1
GENERAL, LEGISLATIE ...................................................................................................... 2
MIPE lanseaza in consultare REPowerEU. Planul va aduce Romaniei 1,4 miliarde de euro 2
ENEL – Venitul net ordinar al grupului a fost de 5,391 miliarde de euro, in scadere cu 3,6%,
dar peste estimari .................................................................................................................... 4
EXCLUSIV Statul roman se gandeste daca sa-si vanda actiunile la Enel .............................. 5
Piata energiei. Multe dezvoltari, putine puneri in functiune: anul acesta se monteaza circa
500-1.000 MW in energie verde, banii de acasa sunt sfinti, dar prind contur noi solutii de
finantare. Care? ....................................................................................................................... 7
Matej Krušpán, Rezolv Energy: Este mai ieftin sa tii centralele pe carbuni pentru a integra
regenerabilele decat sa investesti in stocare. In 3 ani punem in functiune 2 GW in Romania 9
ENERGIE SOLARA .............................................................................................................. 11
Moment rarisim: Fotovoltaicele produc mai multa energie in Romania decat centralele pe
carbune sau pe gaze .............................................................................................................. 11
30 de milioane de euro – valoarea estimata a viitorului parc fotovoltaic al Sucevei ............ 12
De anul acesta, ApaVital va avea parc fotovoltaic. Centrala va fi construita in urmatoarele
luni in zona Dancu ................................................................................................................ 14
La Pausesti Maglasi se vrea independenta energetica prin amplasarea de panouri fotovoltaice
pe cladiri si construirea unui parc fotovoltaic ....................................................................... 15
ENERGIE EOLIANA ............................................................................................................ 16
Primariile au ramas in aer cu eolienele. Legea care i-a bagat in faliment, reparata printr-un
proiect de compensare........................................................................................................... 16
ENERGIE HIDRO.................................................................................................................. 17
Hidroelectrica a lansat a cincea licitatie de retehnologizare a uneia dintre cele mai importante
hidrocentrale din Romania .................................................................................................... 17
HIDROGEN ............................................................................................................................ 19
Pagina 1 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
 Bruxelles anunta ”Banca de hidrogen”, cu o finantare initiala de 800 de milioane de euro 19
INTERNATIONAL ................................................................................................................ 20
Romania’s Hidroelectrica partners with Masdar to develop renewables.............................. 20
Nyerges & Partners Advises Shikun and Binui Energy on EUR 40.5 Million PV Project
Financing from Raiffeisen Bank ........................................................................................... 21

GENERAL, LEGISLATIE

MIPE lanseaza in consultare REPowerEU. Planul va aduce Romaniei 1,4 miliarde de euro
Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene a lansat in consultare publica capitolul
REPowerEU, care va aduce Romaniei 1,4 miliarde de euro pentru independenta energetica.
Potrivit unui comunicat al MIPE, Comisia Europena a initiat REPowerEU, un plan menit sa
asigure independenta Europei fata de combustibilii fosili din Rusia pana in 2030, ca raspuns la
dificultatile si perturbarile de pe piata energiei din ultima perioada. Ministerul precizeaza ca
situatia geo-politica si economica a Uniunii Europene si, in particular a regiunii Romaniei, s-a
schimbat substantial de la momentul adoptarii Planului National de Redresare si Rezilienta in luna
noiembrie a anului 2021. "Mecanismul de redresare si rezilienta (MRR) este instrumentul central
prin care punem in aplicare REPowerEU, fiind o sursa de finantare suplimentara din partea Uniunii
Europene, initiata la solicitarea Romaniei si a altor doua tari. Statele membre trebuie sa adauge un
capitol dedicat in cadrul planurilor lor de redresare si rezilienta pentru a directiona investitiile catre
obiectivele prioritare ale REPowerEU, iar aici solicitam sprijin din partea societatii civile. Noi, in
baza celor 1,4 miliarde de euro pe care ii avem, am urmarit in realizarea planului sa asiguram
capacitatea de rezilienta a sistemului energetic romanesc, prin cresterea ponderii productiei de
energie electrica din surse regenerabile (solar si hidroenergetic). In plus, vizam decarbonizarea
industriei prin cresterea eficientei energetice a infrastructurii si a echipamentelor utilizate,
dezvoltarea capacitatilor de stocare si transport, precum si, eficientizarea si digitalizarea proceselor
si calificarea resurselor umane in raport cu cerintele specifice sectorului de energie regenerabila,
dar si cu siguranta alimentarii imediate cu gaze naturale”, a explicat ministrul Marcel Bolos.
REPowerEU aduce Romaniei o finantare noua de 1.440.391.220 euro pentru investitii strategice
in domeniul cheie al sigurantei energetice, care sa permita crearea unor ecosisteme de productie si
stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice). Setul de masuri propuse (economisirea
energiei, diversificarea capacitatilor de productie, asigurarea lantului de aprovizionare etc.) va
consolida rezilienta sistemului energetic national cu impact pozitiv in sprijinirea accelerarii
tranzitiei Europei la o energie curata. Astfel, MIPE lanseaza procesul de consultare publica pentru
transmiterea propunerilor de reforme si investitii pentru noul capitol REPowerEU de catre actorii
Pagina 2 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
interesati. Ministerul propune organizatiilor si persoanelor fizice interesate un formular electronic,
standardizat si simplificat, prin intermediul caruia se pot trimite propuneri de reforme si investitii.
Data limita pentru trimiterea propunerilor este 26 martie 2023, ora 23:59. Reformele si investitiile
propuse pentru consolidarea rezilientei sistemului energetic national sunt urmatoarele:
– Crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea
statului/UAT in scopul productiei de energie verde, inclusiv crearea registrului unic national al
terenurilor neproductive (alocare 15.000.000 euro)
– Formarea profesionala a resursei umane in domeniile producerii, stocarii, transportului si
distributiei de energie verde (alocare 4.000.000 euro)
– Cresterea eficientei energetice si a productiei de energie verde (alocare 229.000.000 euro)
– Decarbonizarea sectorului agricol prin cresterea eficientei energetice a infrastructurii canalelor
principale si a echipamentelor aferente sistemelor hidroameliorative (alocare 207.000.000 euro);
– Utilizarea cladirilor rezidentiale pentru accelerarea implementarii energiei din surse regenerabile
– Acordarea de vouchere pentru stimularea instalarii panourilor fotovoltaice si a sistemelor de
stocare a energiei aferente pentru cladirile rezidentiale apartinand persoanelor fizice. (alocare
233.691.220 euro)
– Sate Autonome Energetic (alocare 200.000.000 euro);
– Noi capacitati de productie de energie electrica din surse regenerabila (Top up I1, I3 – C6)
(alocare 300.000.000 euro);
– Digitalizarea, eficientizarea si modernizarea retelei nationale de transport a energiei electrice
(alocare 148.000.000 euro);
– Digitalizarea, eficientizarea si modernizarea retelei nationale de transport a gazelor naturale
(alocare 103.700.000 euro).
(Antena3.ro, Mediafax, Agerpres, Economedia.ro, News.ro, Ziarul Financiar 17 martie,
InvesTenergy 19 martie)
https://www.antena3.ro/economic/ministerul-investitiilor-si-proiectelor-europene-repowereu-
668851.html
https://www.mediafax.ro/politic/ministerul-investitiilor-si-proiectelor-europene-lanseaza-in-
consultare-repowereu-care-va-aduce-romaniei-1-4-miliarde-de-euro-21704893
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/03/17/mipe-lanseaza-in-consultare-publica-
capitolul-repowereu-ce-va-aduce-romaniei-1-4-miliarde-de-euro-pentru-independenta-
energetica--1077689
https://www.investenergy.ro/noul-capitol-repowereu-lista-proiectelor-de-investitii-pregatite-de-
romania-pentru-finantare-principalul-obiectiv-asigurarea-independentei-energetice-prin-
promovarea-productiei-de-energie-din-surse/
https://economedia.ro/mipe-lanseaza-in-consultare-publica-capitolul-repowereu-prin-care-
romania-primeste-14-miliarde-euro-pentru-investitii-in-energie-
regenerabila.html#.ZBftj3ZBy3A
Pagina 3 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
https://www.news.ro/economic/ministerul-proiectelor-europene-lanseaza-in-consultare-capitolul-
repowereu-care-va-aduce-romaniei-1-4-miliarde-de-euro-pentru-independenta-energetica-
1922402117352023031821062526
https://www.zf.ro/companii/energie/ministerul-investitiilor-lanseaza-planul-repowereu-care-va-
aduce-21704813
top

ENEL – Venitul net ordinar al grupului a fost de 5,391 miliarde de euro, in scadere cu 3,6%,
dar peste estimari
Grupul Enel a inregistrat in 2022 un venitul net ordinar de 5,391 miliarde de euro, in scadere cu
3,6% fata de anul anterior, dar peste estimarea comunicata pietelor financiare, de 5-5,3 miliarde
de euro, informeaza compania printr-un comunicat. EBITDA (profit inainte de dobanzi, impozite,
depreciere si amortizare) ordinar a fost de 19,683 miliarde de euro (+2,5% fata de 2021), peste
previziunile Grupului comunicate pietelor financiare, de 19-19,6 miliarde de euro, scrie Agerpres.
„Cresterea se datoreaza performantei pozitive a activitatii integrate, care a luat in calcul activitatile
de producere a energiei termice si de trading, Enel Green Power, retail si Enel X, impreuna cu
performanta pozitiva a Enel Grids. De asemenea, merita subliniata evolutia favorabila a cursului
de schimb valutar”, se mentioneaza in comunicat. Potrivit sursei citate, imbunatatirea
performantelor comerciale, insotita de cresterea amortizarii pentru anul respectiv, gestionarea
financiara mai eficienta asociata cu managementul datoriilor de anul trecut, precum si taxele
fiscale mai mici asupra rezultatelor ordinare ale Grupului au compensat partial ponderea mai mare
a participatiilor minoritare ca urmare a comprimarii rezultatelor in Italia, in urma scenariului
energetic specific al anului. Cheltuieli de capital ale grupului au totalizat 14,347 miliarde de euro
(+10,4% comparativ cu 2021). Cresterea a fost determinata de majorarea cheltuielilor de capital in
Enel Green Power, Enel Grids, retail si Enel X. Dividendele totale propuse pentru intregul exercitiu
financiar 2022 sunt in valoare de 0,40 euro pe actiune (din care 0,20 euro pe actiune a fost deja
platit ca plata intermediara in ianuarie 2023), o crestere de 5,3% fata de dividendele totale in
valoare de 0,38 euro pe actiune recunoscute pentru intregul exercitiu financiar 2021. Printre
progresele inregistrate pe parcursul anului trecut se numara: avansurile in procesul de
decarbonizare, cu o capacitate noua de energie regenerabila construita in 2022 care depaseste 5,2
GW, inclusiv 387 MW de baterii; managementul integrat al afacerii care, in ciuda mediului de
piata nefavorabil, care a garantat un rezultat mai mare decat cel preconizat; progres in procesul de
eficientizare a portofoliului de afaceri si a zonelor geografice, prin valorificarea activelor in valoare
de 5,9 miliarde de euro. „Rezultatele excelente obtinute de Enel in 2022 subliniaza capacitatea
Grupului de a crea valoare pentru actionarii sai, in pofida scenariului extrem de dificil care a
caracterizat ultimii trei ani. Datorita capacitatii de rezistenta a modelului nostru de afaceri integrat,
a performantelor operationale solide, a actiunilor manageriale implementate pe parcursul anului
si, mai presus de toate, a muncii neobosite a tuturor colegilor nostri, am reusit sa depasim
Pagina 4 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
previziunile anuntate catre piete. Pe baza acestor rezultate, le oferim actionarilor nostri dividende
in valoare de 0,40 euro pe actiune, in crestere fata de anul trecut”, a declarat Francesco Starace,
CEO si director general al Enel. Acesta a subliniat ca in lunile urmatoare compania va continua sa
creasca in domeniul energiilor regenerabile si sa digitalizeze retelele de distributie, contribuind la
decarbonizarea mixului de generare si la cresterea independentei energetice in zonele geografice
in care opereaza, imbunatatind calitatea serviciilor, permitand electrificarea utilizarilor finale si
protejandu-ne clientii de volatilitatea pietelor energetice. „Ne vom concentra investitiile in
principal in Italia si in celelalte tari tinta, pentru a accelera strategia de crestere sustenabila a
Grupului, reducand si mai mult profilul sau de risc”, a punctat Starace. (Economica.net, Financial
Intelligence, InvesTenergy, Bursa, Economedia.ro 17 martie)
https://www.economica.net/enel-venitul-net-ordinar-al-grupului-a-fost-de-5391-miliarde-de-
euro-in-scadere-cu-36-dar-peste-estimari_655186.html
https://financialintelligence.ro/grupul-enel-a-raportat-venituri-nete-de-5391-miliarde-de-euro-in-
2022-si-propune-dividende-totale-de-040-euro-pe-actiune-in-crestere-cu-53/
https://www.investenergy.ro/grupul-italian-enel-rezultate-excelente-in-2022-starace-ne-vom-
concentra-investitiile-in-principal-in-italia-si-in-celelalte-tari-tinta/
https://www.bursa.ro/enel-raporteaza-un-venit-net-ordinar-de-5-4-miliarde-de-euro-in-2022-
67292943
https://economedia.ro/enel-care-si-a-vandut-recent-activitatile-din-romania-anunta-ca-a-obtinut-
anul-trecut-un-profit-de-197-miliarde-de-euro-si-venituri-de-54-miliarde-peste-previziunile-
grupului.html#.ZBfw3XZBy3A
top

EXCLUSIV Statul roman se gandeste daca sa-si vanda actiunile la Enel

Statul roman are dreptul sa-si vanda participantiile minoritare la doua dintre companiile detinute
de Enel in Romania, Enel Energie Muntenia si E-Distributie Muntenia, odata cu vanzarea de catre
italieni a detinerilor lor majoritare si in aceleasi conditii, iar decizia cu privire la exercitarea sau
nu a acestui drept va fi luata, in cele din urma, la nivel de Guvern, a transmis, pentru Profit.ro,
Societatea de Administrare a Participatiilor in Energie (SAPE), controlata integral de ministerul
de resort. Potrivit sursei citate, contractul de privatizare din 2007, prin care grupul italian Enel a
preluat fosta companie de stat Electrica Muntenia Sud, divizata intre timp in furnizorul de energie
Enel Energie Muntenia si distribuitorul E-Distributie Muntenia, prevede un asa-numit drept tag
along al statului roman ca, in situatia in care italienii isi vand detinerile majoritare, cum se intampla
in prezent in baza acordului incheiat recent de Enel cu compania greaca PPC, Enel sa fie obligata
sa actioneze in asa fel incat in tranzactie sa fie inclusa si preluarea de catre cumparator, in aceleasi
conditii si la acelasi pret, a participatiilor minoritare ale statului roman, reprezentat in prezent de
SAPE. Clauzele contractuale tag along sunt concepute si implementate special pentru protectia
actionarilor minoritari. SAPE detine cate 10% din actiunile Enel Energie Muntenia si E-Distributie
Pagina 5 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Muntenia. ″Contractul de privatizare nr. 52/11.06.2007 privind achizitionarea si subscrierea de
actiuni la Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Electrica Muntenia Sud SA
prevede posibilitatea exercitarii dreptului de tag along de catre SAPE SA. Decizia urmeaza a fi
luata de catre SAPE SA impreuna cu Ministerul Energiei si Guvernul Romaniei″, au spus
reprezentantii SAPE. Intrebata anterior la randul sau de Profit.ro daca intentioneaza sa preia si
participatiile minoritare detinute de statul roman la societatile Enel din Romania si daca, eventual,
exista deja discutii si negocieri in acest sens, compania greaca PPC a aratat ca, deocamdata, se
concentreaza pe finalizarea acordului cu grupul Enel. ″Acordul pe care l-am semnat priveste
exclusiv preluarea pachetului de actiuni ale grupului Enel. In Romania, pentru moment, ne
concentram pe finalizarea acordului cu Enel si asigurarea unei tranzitii fara probleme pentru toti
clientii si angajatii romani″, au transmis grecii. Cei de la SAPE au confirmat ca contractul de
privatizare stipuleaza si dreptul de preemptiune al statului la cumpararea participatiilor majoritare
ale Enel la cele doua companii pentru vanzarea carora italienii s-au inteles cu grecii de la PPC,
fara alte detalii sau comentarii. Potrivit informatiilor Profit.ro, SAPE a transmis deja catre Enel
SpA ca nu intentioneaza sa-si exercite acest drept. SAPE a contractat servicii de consultanta,
asistenta si reprezentare juridica ″pentru operatiunile de transfer de catre Enel SpA de la societatile
din grupul Enel aflate in Romania″, potrivit unui document oficial al companiei romanesti de stat.
″Serviciile sunt necesare SAPE SA pentru demersurile pe care SAPE SA trebuie sa le efectueze in
conditiile contractului de privatizare (din 2007 – n.r.)″, a precizat SAPE, pentru Profit.ro. Fondul
Proprietatea a anuntat recent ca a primit notificare de la grupul italian Enel cu privire la exercitarea
de catre Fond a dreptului de a participa la vanzare, in temeiul aceluiasi contract de privatizare, in
legatura cu detinerile FP in capitalul social al Enel Energie Muntenia si E-Distributie Muntenia.
″Fondul analizeaza optiunile sale strategice in contextul notificarii dreptului de a participa la
vanzare, ca parte a angajamentului sau continuu de a creste valoarea pentru actionari. Orice
vanzare potentiala in conformitate cu dreptul de a participa la vanzare, in cazul in care acesta va fi
exercitat, va fi conditionata de finalizarea tranzactiei dintre Enel si PPC. Alte anunturi vor fi facute
pe masura ce vor fi relevante″, a transmis administratorul FP, Franklin Templeton. Pe 9 martie, a
fost anuntata semnarea acordului prin care PPC urmeaza sa cumpere participatiile Enel SpA la
Enel Green Power Romania, Enel X, Enel Energie Muntenia, E-Distributie Muntenia, E-
Distributie Banat, E-Distributie Dobrogea si Enel Energie. Pretul convenit este de 1,26 miliarde
euro, insa acordul a fost incheiat pe baza unei valori totale a companiei de aproximativ 1,9 miliarde
euro, ″valoare supusa ajustarilor regulate″ si care ″include un mecanism de castig in contextul unei
posibile plati suplimentare bazate pe o crestere viitoare a valorii activitatilor de tranzactionare″,
dupa cum au anuntat PPC si Enel. (Profit.ro, 20 martie)
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/exclusiv-statul-roman-se-gandeste-daca-sa-si-
vanda-actiunile-la-enel-21062458
top

Pagina 6 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Piata energiei. Multe dezvoltari, putine puneri in functiune: anul acesta se monteaza circa
500-1.000 MW in energie verde, banii de acasa sunt sfinti, dar prind contur noi solutii de
finantare. Care?
♦ In ciuda efervescentei, Romania va termina anul acesta cu cel mult 1.000 MW montati in energie
verde, fiind vorba mai ales despre proiecte mici, care nu presupun un efort financiar foarte ridicat
♦ Pentru moment, banii de acasa ai investitorilor sunt esentiali, nu poti porni la drum altfel, piata
de contracte pe termen lung este dificila, dar apar platforme de contractare speciale ♦ Mai
departe, exista optimism pe zona de fonduri europene, iar produse precum contractele pentru
diferenta (CfD) ar putea fi in sfarsit utilizate, spre bucuria bancilor.
„Anul 2023 nu va fi un an etalon pentru implementarea proiectelor, ci 2026 si 2030. Ce ma astept
anul acesta este sa vad marile santiere lansate, care au ca puneri in functiune 2026 si 2030. Nu vad
un potential de mai mult de 1.000 MW, dar nici nu avem nevoie de mai mult. Putem sa ne tragem
sufletul“, a spus Radu Mustata, sales director, Marsh, in cadrul ZF Power Summit 2023. Marsh,
alaturi de BERD, a fost implicat in realizarea schemei de contracte pentru diferenta (CfD), un
mecanism care-i garanteaza investitorului un pret constant pe o perioada de 15 ani, un asa numit
strike price. Romania s-a angajat prin PNNR (Planul National de Redresare si Rezilienta) ca va
finanta anul acesta 1.500 MW eolian si solar prin schema de CfD, pentru anul viitor capacitatea
fiind stabilita la 2.000 MW. „Ministerul Energiei a deschis acest call pentru proiecte. Eligibilitatea
este simpla. Pentru a accede la CfD este un proces competitiv, dar odata accesata aceasta schema
de finantare, disponibila pe o perioada de 15 ani, proiectul devine si bancabil.“ Companiile
interesate de aceasta metoda de finantare si-au putut depune scrisorile de interes pana la finalul
anului trecut. „Schema este in parteneriat cu BERD, iar BERD trebuie sa stie care este nivelul de
interes. Este estimat ca la finalul acestei veri sa aiba loc depunerea efectiva de proiecte pentru ca
pana la finalul anului sa existe selectia celor 1.500 MW“, a explicat Radu Mustata. Pe de alta parte,
proprietarul parcului este obligat la depunerea unei garantii ca poate sustine operarea proiectului.
In cazul in care investitia nu este functionala pana in vara anului 2026, garantia se executa.
Banii de acasa sunt sfinti
Deblocarea pietei de CfD-uri ar fi extrem de importanta pentru ca asta ar asigura bancabilitatea
proiectelor, mai ales intr-un moment in care partea de contracte pe termen lung (PPA, power
purchase agreements) este blocata. „Finantarea depinde de mai multe lucruri. Am proiecte de
finantare fara PPA-uri unde sponsorul este foarte important si unde compania-mama reuseste sa
ofere garantii bancii astfel incat banca sa ofere peste 50% debt pentru proiecte mari, de peste 50
MW“, spune Radu Voinescu, managing partner, Sol Associates. Acesta a mai precizat ca desi
schema de CfD-uri este la nivel de scrisori de interes, un sistem functional asigura bancabilitatea
proiectelor, mai ales ca durata schemei este de 15 ani. Pe zona de PPA-uri, situatia este delicata.
Dar din acest vid al pietei apar noi solutii de business, cum sunt agregatorii de PPA-uri. „Piata de
PPA-uri este intr-un mare blocaj. Nu mai exista lichiditate pe piata. Acum proiectele se finanteaza
cu banii de acasa si cu garantii. Ultimele schimbari de reglementare nu au facut bine PPA-urilor.“
Pagina 7 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
„Acum proiectele noastre vor fi ready-to-build anul viitor, deci anul viitorul merge la finantare.
Stim ca exista solutii, platforme de PPA-uri care se intampla, cu agregatori care pun la un loc mari
consumatori. Sunt business-uri noi care creeaza aceste plaforme in acest gol de piata, pentru
proiectele mici. Reusim sa satisfacem cererea de finantare cu un aranjor de PPA-uri care puna la
un loc mai multi cumparatori.“ Voinescu spune la randul sau ca este precaut pentru anul acesta,
nivelul de instalari, in opinia sa, urmand sa fie undeva la 500 MW. „Cele mai multe proiecte vor
fi mici si ca sursa de finantare fondurile proprii sunt indispensabile. Fara asta este greu. Acum,
banii din buzunarul propriu sunt principala sursa de finantare, dar cu perspectiva de refinantare
foarte buna.“
Greu cu miliardele europene
Pe zona de fonduri europene, unde exista o abundenta fara precedent, lucrurile nu se misca. „Am
avut intarziere pe evaluare. Am militat pentru contractarea graduala pentru ca si bancile sa aiba
timp de evaluare. Vorbim de sute de proiecte. Daca nu muncim ratam tot. Cred ca este important
intre timp sa se amane axele care ar trebui sa se lanseze anul acesta. Nu putem lansa alte axe si noi
sa modificam ghiduri finale de multe ori. Pe scoli avem 1 miliard de euro, s-au depus proiectele,
iar acum se modifica ghidurile, iar proiectele trebuie retrase“, a atras atentia Roxana Mircea,
managing partner, REI Finance. Mai departe, Roxana Mircea spune ca sunt probleme pe partea de
achizitii, unde nu se mai gasesc echipamentele din proiectele depuse, iar modificarile trebuie
notificate. „Noi am propus sa simplificam si sa modifice ministerul manualul. Termenul de 2026
nu mai poate fi amanat. Deja, oamenii nu mai stau la finantari europene.“ Problema echipamentelor
a fost ridicata si de Ciprian Glodeanu, general manager, AJ Renewables. „Anul viitor vor fi
santierele, dar trebuie sa comanzi echipamentele de acum pentru ca altfel sunt sanse nule. Ma
astept la cativa GW buni“, a spus Glodeanu.
Ce fel de clienti cauta bancile
Bancile au prins apetitul pentru proiectele de energie verde, dar dincolo de analiza, finantarile clare
acordate sunt putine. „Intr-un an si jumatate am analizat aproape 2 GW de proiecte. Deocamdata
la finantare nu cred ca am ajuns. Ca sa ajunga un proiect la banca trebuie sa aiba cel putin proiectul
financiar si ATR-ul obtinut. Principiul este ca vii la banca sa discuti finantarea avand un model
financiar“, a spus Catalin Cepisca, senior director, Energy, Metals and Utilities Department,
Raiffeisen Bank. Potrivit acestuia, bancile vor sa finanteze pe termen lung. „Bancile se uita la un
investitor stabil, cu dorinta de a fi in Romania. Primul criteriu e sa vrea sa fie in aici. Al doilea
criteriu este sa aiba expertiza, fie locala, fie internationala.“ Catalin Cepisca a mai precizat insa un
lucru, faptul ca de data aceasta noul val de investitori este format din multe companii rafinate in
proiecte de finantare. „Avem investitori care se uita la toate componentele capitalului si ale
rentabilitatii si pot sa modeleze foarte bine scenariul financiar, ceea ce pe noi ca banca ne ajuta sa
finantam modelul de project finance. Avem nevoie de un investitori cu experienta. Este clar ca
vedem investitori sofisticati, zona de regenerabile atrage investitori care gandesc pe termen lung
si care gandesc in termen de rentabilitate si dorinta de a se extinde“, a mai spus Catalin Cepisca.
Pagina 8 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
La fel, avocatii din domeniul energetic, cred ca anul acesta va fi lipsit de dezvoltari majore, dar ca
este potential pe termen mediu, 2026, ca Romania sa puna in functiune 3.000 MW avand in vedere
fondurile din PNNR sau schema de CfD care ar trebui sa intre in vigoare de anul acesta. Dincolo
de schemele de finantare, Romania trebuie sa lucreze la planul de dezvoltare al sectorului energetic
pe termen lung. „Nu avem o strategie energetica adaptata. Mi se pare curios sa ai o gramada de
legislatie secundara, multe modificari de legislatia primara, numai legea energiei s-a modificat o
data la 2 luni in ultima perioada, dar nu avem o strategie energetica adaptata si in vigoare. Un
calator pe mare care nu stie in ce port se indreapta nu va fi favorizat de niciun vant. Asa suntem
noi acum“, a spus Cosmin Stavaru, partner, Bondoc si Asociatii. (Ziarul Financiar, 20 martie)
https://www.zfcorporate.ro/energie/piata-energiei-multe-dezvoltari-putine-puneri-in-functiune-
anul-21707990
top

Matej Krušpán, Rezolv Energy: Este mai ieftin sa tii centralele pe carbuni pentru a integra
regenerabilele decat sa investesti in stocare. In 3 ani punem in functiune 2 GW in Romania
Britanicii de la Actis, unul dintre cele mai puternice fonduri de investitii in infrastructura la nivel
global, spun ca in trei ani de zile termina lucrarile la 2.000 MW in solare si eoliene, un portofoliu
care inseamna in bani peste 2 miliarde de euro, unul dintre cele mai mari din Romania. La
finalizare, tot acest portofoliu va putea genera 4 TWh de energie curata, circa 8% din consumul de
acum al Romaniei. Acesta este unul dintre cele mai mari portofolii in dezvoltare din Romania care
include si proiectul solar de 1.000 MW din Arad, cel mai mare din Europa. In acest moment, in
Romania, sunt montati circa 3.300 MW in proiecte eoliene si aproape 1.400 MW in parcuri solare,
toate acestea avand o contributie de 14% in productia de energie din 2021. Cifrele ar trebui sa
creasca semnificativ in urmatorii ani avand in vedere ca la linia de start in noul val regenerabil
sunt aliniate grupuri sau fonduri de investitii de calibru. Unul dintre noii investitori sunt britanicii
de la Actis, prezenti local prin intermediul companiei Rezolv Energy. „Construim 2 GW (2.000
MW) de proiecte eoliene si solare care in urmatorii trei ani de zile vor injecta 4 TWh de energie in
sistem. Credem ca piata de energie are nevoie de toate formele de productie. Avem incredere ca
vom finaliza punerile in functiune in 2025-2026“, a spus Matej Krušpán, director comercial al
Rezolv Energy, in cadrul ZF Power Summit 2023. Modelul de business al Actis pentru proiectele
pe care le are in dezvoltare se bazeaza pe existenta clientului final de energie, lucru care face
posibila incheierea unor contracte de vanzare pe termen lung (PPA - power purchasing
agreements), care rezolva problema finantarii fara a mai fi necesar vreun ajutor. „Vedem cerere in
piata, semnam PPAs chiar acum. Misiunea noastra este sa contruim proiecte viabile din punct de
vedere comercial care au la capat cererea pentru productia de energie asigurata. Proiectele pe care
le avem in portofoliu au toate permisele. Ce mai lipseste este aplicarea sistemului de garantii de
origine pentru energia verde consumata de viitorii clienti.“ Matej Krušpán a mai precizat ca, din
punctul lui de vedere, cererea este in Romania, iar pentru cantitatile care vor constitui un excedent
Pagina 9 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
sunt deja discutii cu producatorii auto germani in vederea exportului. „Am incercat sa facem un
produs care aduce beneficii. Credem ca cererea este aici. Pentru toate volumele pentru care nu
gasim cumparator, suntem in contact cu producatorii auto germani. Pretul nostru este undeva la
100 euro/MWh, nu poti construi mai ieftin si asta pentru ca anul trecut CAPEX-ul pentru eoliene
si solare a crescut cu 40%. Daca necesarul de investitii va scadea, atunci si noi vom putea oferi
preturi mai bune.“ Una dintre barierele adesea ridicate in ceea ce priveste dezvoltarea proiectelor
de energie verde este capacitatea mica a sistemului de a le integra si de a gestiona caracterul volatil
al acestora. Matej Krušpán spune insa ca aceasta problema are o rezolvare cat se poate de simpla:
mentinerea carbunelui in functiune si folosirea gazului in productia de energie. „Gazul si carbunii
trebuie mentinuti pentru ca nu ne permitem sa le scoatem din functiune. Acestea sunt cele mai
eficiente metode de a echilibra sistemul. De exemplu, pentru mentinerea unei centrale pe carbuni
doar cu acest scop, de echilibrare, sunt necesare fonduri de 50 de milioane de euro pe an pentru o
capacitate de 500 MW. Daca decizi sa construiesti de la zero o unitate de stocare cu aceeasi
dimensiune ai nevoie de 500 de milioane de euro. Atunci, poate este mai bine sa tii centralele pe
carbune.“ La finalul anului trecut, grupul Monsson, cel mai mare dezvoltator de proiecte de energie
verde din Romania, a semnat un acord cu Rezolv Energy, companie detinuta de fondul britanic de
investitii Actis, pentru realizarea unui parc solar de 1.044 MW in Arad. Dimensiunea proiectului
este fara precedent in Romania si la nivel european. Investitia ar urma sa fie gata in 2025 si ea s-
ar putea ridica la 800 de milioane de euro, tinand cont de cele mai recente estimari din piata.
Proiectul va avea o putere instalata de 1.044MW si va include o solutie de ultima generatie de
stocare a energiei. Productia anuala de energie a acestui parc fotovoltaic va acoperi necesarul de
energie pentru peste 1 milion de gospodarii si va genera peste 500 de noi locuri de munca in
urmatorii trei ani, au precizat cele doua companii. Energia generata va fi vanduta catre consumatori
comerciali si industriali prin acorduri de cumparare de energie pe termen lung. „Gazul si carbunii
trebuie mentinuti pentru ca nu ne permitem sa le scoatem din functiune. Acestea sunt cele mai
eficiente metode de a echilibra sistemul. De exemplu, pentru mentinerea unei centrale pe carbuni
doar cu acest scop, de echilibrare, sunt necesare fonduri de 50 de milioane de euro pe an pentru o
capacitate de 500 MW. Daca decizi sa construiesti de la zero o unitate de stocare cu aceeasi
dimensiune ai nevoie de 500 de milioane de euro. Atunci, poate este mai bine sa tii centralele pe
carbune.“ Matej Krušpán, director comercial al Rezolv Energy. (Ziarul Financiar, 20 martie)
https://www.zfcorporate.ro/energie/matej-kruspan-rezolv-energy-este-mai-ieftin-sa-tii-centralele-
pe-21708115
top

Pagina 10 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
 ENERGIE SOLARA

Moment rarisim: Fotovoltaicele produc mai multa energie in Romania decat centralele pe
carbune sau pe gaze
Astazi, intr-o zi insorita de week-end cu consum redus, asistam la un moment foarte rar: parcurile
fotovoltaice produc la miezul zilei mai multa energie decat centralele pe gaze sau cele pe carbune,
potrivit datelor in timp real de la Transelectrica. Azi, la jumatatea zilei, productia instantanee a
parcurilor fotovoltaice din Romania depaseste 800 MW, conform datelor Transelectrica. Este mai
mult decat productia centralelor pe carbune, care a scazut usor fata de zilele trecute, si chiar mai
mult decat a centralelor pe gaze, in conditiile in care cea mai mare unitate de acest fel, cea a Petrom
de la Brazi, este in revizie programata. Iata graficul:

Cu acest aport de peste 800 MW, parcurile fotovoltaice sunt, temporar, a treia sura de generare de
energie electrica a tarii, dupa centralele hidro si dupa cele doua unitati nucleare de la Cernavoda.O
situatie rara, daca nu o premiera, dar care ar putea deveni ceva obisnuit in zilele de vara, pe fondul
proiectelor de mii de MW anuntati in solar. Este adevarat ca momentul este unul in care consumul
este mai mic, specific unei zile de week-end – in jur de 5.000 MW. La ora redactarii acestei stiri,
Romania era exportator de energie electrica, cu 800-900 MW trimisi in retelele vecine. Potrivit
datelor ANRE, puterea insalata in fotovoltaic, cea dispecerizabila, este de circa 1.400 MW
(Economica.net, Economedia.ro, E-nergia.ro 19 martie)
https://www.economica.net/moment-rarisim-fotovoltaicele-produc-mai-multa-energie-in-
romania-decit-centralele-pe-carbune-sau-pe-gaze_655489.html
https://economedia.ro/situatie-rara-fotovoltaicele-produceau-duminica-mai-multa-energie-decat-
carbunele-sau-gazele.html#.ZBfc8XZBy3A
Pagina 11 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
https://e-nergia.ro/moment-rarisim-fotovoltaicele-produc-mai-multa-energie-in-romania-decit-
centralele-pe-carbune-sau-pe-gaze/
top

30 de milioane de euro – valoarea estimata a viitorului parc fotovoltaic al Sucevei

Amplasamentul studiat pentru viitorul parc fotovoltaic reprezinta fostul depozit de zgura si cenusa
al SC TERMICA SA Suceava. Este vorba de o suprafata de 85.748 mp pe raza orasului Salcea si
de o suprafata de 469.567 mp in comuna Ipotesti. Proiectul prevede ca se vor monta aproximativ
34.970 de panouri fotovoltaice pe o suprafata de aproximativ 32 ha (25, 29 ha in Ipotesti si 7,22
ha in Salcea). Valoarea investitiei este estimata la aproximativ 30.000.000 euro iar intregul proiect
este preconizat sa se deruleze pe o perioada de minim 12 luni – partea de lucrari . Studiul privitor
la viitorul parc fotovoltaic al municipiului Suceava a fost definitivat si revizuit ultima oara la
inceputul lunii martie a.c. pentru a fi prezentat spre avizare, acest demers fiind facut in vederea
obtinerii ulterioare a unei autorizatii de construire. Agentia pentru Protectia Mediului Suceava a
emis Decizia etapei de evaluare initiala nr.175 in data de 31.08.2022. Ulterior, a fost necesara o
documentatie de a identifica, evalua si prezenta impactul potential al proiectului, fapt pentru care
compania clujeana care a incheiat contractul cu Primaria Suceava s-a conformat. Amplasamentul
pe care se va realiza obiectivul de investitii este situat in Salcea si Ipotesti, conform extraselor de
Carte Funciara. Astfel, pe raza orasului Salcea este vorba de o suprafata de 85.748 mp, iar in
comuna Ipotesti, suprafata este mai generoasa si anume 469.567 mp. Pe teren nu sunt cladiri sau
constructii provizorii. „Datorita naturii activitatilor vizate prin proiect si starea de degradare
continua a amplasamentului, municipalitatea a studiat necesitatea si oportunitatea realizarii acestei
investitii cu beneficii multiple pentru cetateni si zona urbana in general. In acest fel poate fi
amenajat pe suprafata pusa la dispozitie de catre beneficiar un parc realizat din panouri fotovoltaice
care sa furnizeze energie electrica din surse regenerabile. Proiectul are in vedere refunctionalizarea
unui teren degradat si neutilizat reprezentat de fosta platforma de zgura Termica SA in vederea
executiei unui parc fotovoltaic, ce va fi amplasat, la sud – est de municipiul Suceava. Prin proiect
se urmareste montarea unor panouri fotovoltaice conform unei arhitecturi optimizate, astfel incat
sa permita captarea energiei solare cu un randament maxim si in acelasi timp sa se poata realiza o
intretinere eficienta a instalatiilor in exploatare”, se arata intr-un memoriu catre APM. Se vor
monta aproximativ 34.970 de panouri fotovoltaice pe o suprafata de aproximativ 32 ha – 25, 29 ha
in Ipotesti si 7,22 ha in Salcea. Valoarea investitiei este estimata la aproximativ 30.000.000 euro
iar intregul proiect este preconizat sa se deruleze pe o perioada de minim 12 luni – partea de lucrari
– dar asta in conditiile in care data de demarare a proiectului va fi stabilita ulterior, subsecvent
parcurgerii etapelor de reglementare conforma. Intre altele, proiectul presupune realizarea unei
platforme betonate noi in zona platformei betonate existente, in scopul realizarii unei zone
administrative pentru agentul de paza si supravegherea video a intregii zone, prin crearea unor
spatii administrative precum: birou, spatii de vestiar, grupuri sanitare. Toate spatiile create vor fi
Pagina 12 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
realizate pe structura modulara, de tip containere prefabricate. De asemenea se propune realizarea
unei incaperi comutator aferenta parcului fotovoltaic. Platforma betonata existenta este in stare
inaintata de degradare si nu corespunde noii functionalitati. Desigur, sunt si alte lucrari prevazute
cu privire la drenuri samd iar sistemul generator fotovoltaic este prevazut a fi alcatuit din panouri
fotovoltaice conectate in string-uri aliniate si paralele. Aceasta configuratie este definita de
caracteristicile tehnice ale panoului si ale invertorului, de cerintele sistemului de alimentare si de
conditiile meteorologice ale locatiei specifice din Romania. Se vor monta: 1.285 „Stringuri”
montate pe structura fixa cu un unghi de inclinare de 20.0°, a cate 26 panouri fotovoltaice de tip
bifaciale cu o putere maxima de 570 Wp. Transformarea energiei electrice de curent continuu in
energie electrica de curent alternativ se va realiza cu ajutorul a 72 de invertoare cu o putere de 250
kWac. Puterea nominala (curent alternativ) este de 15,865 MWca, iar puterea maxima (curent
continuu) este de 19,039 MWcc. Productia de energie electrica este estimata la 23.803,413
MWh/an. De asemenea, se vor amplasa si 60 „Stringuri” montate pe structura mobila pe directia
N-S, a cate 26 panouri fotovoltaice de tip bifaciale cu o putere maxima de 570 Wp. Transformarea
energiei electrice de curent continuu in energie electrica de curent alternativ se va realiza cu
ajutorul a 5 invertoare cu o putere de 175 kWac. Puterea nominala (curent alternativ) este de 0,741
MWca, iar puterea maxima (curent continuu) este de 0,889 MWcc. Productia de energie electrica
este de 1.369,445 MWh/an. Practic, puterea nominala (curent alternativ) rezultata a intregului parc
fotovoltaic este de 16,606 MWca, iar puterea maxima (curent continuu) este de 19,928 MWcc. La
aceste panouri se vor monta 77 de invertoare care sa directioneze energia electrica in reteaua
publica a municipiului Suceava in vederea cresterii procentului de electrificare a transportului
public. Parcul fotovoltaic va fi racordat la Sistemul Energetic National prin intermediul statiei de
transformare. Solutia de racordare va fi stabilita prin avizul tehnic de racordare (ATR) ce va fi
emis de Operatorul de distributie de energie electrica la solicitarea investitorului. Etapele lucrarilor
sunt descrise concis in respectivul memoriu. Spre exemplu, toti conductorii de legatura aferenti
instalatiei electrice a parcului vor fi montati prin pozare directa pe suprafata existenta, protejati la
partea superioara cu o vuta de pamant, peste care se vor insamanta ierburi perene, rezistente la
umiditate si umbrire. Toate cablurile care nu sunt armate metalic, se vor monta in tuburi de
protectie. De asemenea, ca o solutie alternativa conductorii de legatura pot fi pozati in tuburi de
protectie montate pe structura de sustinere a panourilor asigurand accesul facil.
Municipiul Suceava, obligat sa inchida o parte a gropii de zgura si sa o monitorizeze 30 de ani
fara sa poata face investitii acolo
Totusi, cum de s-a ajuns ca de la o suprafata de peste 50 de hectare de teren disponibil – situat pe
raza a doua localitati invecinate Sucevei, dar terenul fiind in proprietatea Municipiului Suceava –
sa nu poate fi utilizat intregul teren? Ei bine, istoria acestei situatii este interesanta, mai ales pentru
cei interesati de partea ecologica si de unele aspecte tehnice. Pe scurt, in prezent, amplasamentul
studiat pentru viitorul parc fotovoltaic reprezinta fostul depozit de zgura si cenusa al SC
TERMICA SA Suceava si este format din 3 compartimente, primele doua fiind realizate dintr-un
Pagina 13 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
dig de baza de contur si doua diguri de suprainaltare la aceleasi cote, diferite de cotele digului de
suprainaltare si digului de baza de contur de la Compartimentul III. In 2009, ISPE Bucuresti a
intocmit un de inchidere si ecologizare in conditii de siguranta a depozitului de zgura si cenusa al
SC Termica SA Suceava potrivit caruia umplerea zonei de excavatii a compartimentului nr. 3 al
depozitului de zgura si cenusa se realiza cu deseuri inerte provenite din demolari, in vederea
inchiderii compartimentului nr. 3. Lucrari de inchidere au fost prevazute si pentru compartimentul
nr. 1 iar pentru compartimentul nr. 2 au fost prevazute asa numite „lucrari de conformare”. In
aprilie 2013, Termica a sistat definitiv activitatea de producere energie electrica si termica,
utilizand drept combustibil de baza carbunele, nemaifiind posibila depunerea in zona de excavatii
a compartimentului 3 a zgurii si cenusii rezultate din arderea carbunelui. De altfel, inchiderea
depozitului de zgura si cenusa a inceput in 2010 si a continuat pana in 2018, primele doua
compartimente fiind inchise conform proiectului initial, iar pentru compartimentul nr. 3 nu s-a
putut realiza umplerea zonei de excavatii din cauza cantitatilor reduse de astfel de materiale in
zona municipiului Suceava, a costului ridicat aferent achizitionarii, cat si a costului aferent
transportului acestora. Pentru rezolvarea acestei situatii, in 2019 ISPE a intocmit studiul de solutie
privind posibilitatea de modificare a proiectului de inchidere a depozitului de zgura si cenusa al
SC Termica SA Suceava in cadrul caruia s-a ales varianta de umplerea zonei de excavatii existente
din compartimentul 3 prin depunerea alternativa a unor straturi de deseuri nepericuloase de namol
deshidratat si stabilizat din statia de epurare oraseneasca si a unor straturi de deseuri nepericuloase
de zgura si cenusa rezultate din arderea biomasei de la noua centrala termica a Sucevei apartinand
SC Bioenergy. Dupa umplerea zonei de excavatii se realizeaza inchiderea depozitului conform
celor prevazute in proiectul intocmit de ISPE Bucuresti. Avand in vedere ca pe intreaga suprafata
a compartimentului nr. 3 este necesara realizarea solutiei privind inchiderea acestuia si
monitorizarea post inchidere pentru 30 de ani, fara interventia asupra oricarei parti din suprafata
compartimentului 3 si tinand cont de recomandarile studiului geotehnic unde se propune realizarea
parcului fotovoltaic in compatimentele 1 si 2 – la compartimentul nr.3 fiind umpluturi de namol
rezultat de la statiile de epurare orasenesti – s-a propus realizarea investitiei pe suprafata aferenta
compartimentelor nr. 1 si 2. Astfel, din totalul suprafetei de teren care insumeaza 555.315 mp –
aproximativ 55,5 ha, s-a calculat ca se poate interveni cu lucrarile aferente parcului fotovoltaic
doar pe o suprafata de 325.153 mp -aproximativ 32,5 ha. (Obiectiv de Suceava, 17 martie)
https://www.obiectivdesuceava.ro/local/30-de-milioane-de-euro-valoarea-estimata-a-viitorului-
parc-fotovoltaic-al-sucevei/
top

De anul acesta, ApaVital va avea parc fotovoltaic. Centrala va fi construita in urmatoarele

luni in zona Dancu
De la 5,13 milioane de lei, suma la care a lansat licitatia, societatea furnizoare de servicii de apa si
canalizare a reusit sa incheie pentru 4 milioane un contract de construire a unei centrale electrice
Pagina 14 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
fotovoltaice. Parcul va avea o putere totala instalata de 889 kW. Asa cum am relatat la momentul
lansarii licitatiei, la sfarsitul anului trecut, panourile vor fi instalate in incinta Statiei de Epurare
Ape Uzate Dancu. ApaVital mai are aici patru parcele de teren care nu se pot utiliza pentru
montajul echipamentelor de epurare, in total 1,25 ha. Contractul a fost incheiat pe 17 martie cu
firma ieseana Clima Therm Center, care a avut cea mai buna oferta dintre cele trei depuse.
Termenul de finalizare a amenajarii parcului este de sapte luni. „Scopul realizarii parcului
fotovoltaic este producerea energiei electrice prin valorificarea sursei regenerabile reprezentata de
energia solara si utilizarea eficienta a unor suprafete de teren din incinta statiei de epurare, care nu
pot fi utilizate tehnologic”, mentioneaza Caietul de sarcini. Cantitatea anuala de energie produsa
de parcul fotovoltaic va fi de peste 1000 MWh si va fi utilizata direct in procesul de productie al
companiei, pentru consumul propriu, contribuind la reducerea ponderii energiei in costurile totale
de operare ale societatii, arata documentul citat. Finantarea proiectului este asigurata prin Energy
Programme in Romania - Grant-uri SEE si Norvegiene, 2014-2021. (Ziarul de Iasi, 18 martie)
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/de-anul-acesta-apavital-va-avea-parc-fotovoltaic-centrala-va-fi-
construita-in-urmatoarele-luni-in-zona-dancu--348395.html
top

La Pausesti Maglasi se vrea independenta energetica prin amplasarea de panouri

fotovoltaice pe cladiri si construirea unui parc fotovoltaic
Primarul comunei Pausesti Maglasi pregateste localitate pentru o autonomie energetica atat de
necesara in vederea dezvoltarii undei comunitati sustenabile. Cel mai probabil, energia verde
produsa local va deveni, in timp, principala solutie pentru acoperirea nevoilor energetice ale
comunei si, implicit, pentru a face economii importante la bugetul local. Administratia publica
locala din Pausesti Maglasi pregateste depunerea unui proiect ce vizeaza amplasarea de panouri
fotovoltaice pe acoperisul institutiilor. Panourile fotovoltaice instalate vor asigura gratuit energia
la sediul primariei, al caminului cultural, centrului de zi adresat varstnicilor, dar si la scoli si
gradinite. De altfel, ambitiile primarului Alexandru Dediu sunt mult mai mari, el avand in plan
construirea unui parc fotovoltaic pe o suprafata de 5 de hectare nu doar pentru a acoperi facturile
la utilitati, ci pentru a ramane si cu bani la bugetul local pentru alte investitii de dezvoltare:
„Suntem in curs de intocmirea documentatiei pentru PNRR. Masura se va deschide cam pe la
sfarsitul lunii martie, deci avem timp suficient pentru intocmirea SF-ului. Este vorba despre un
proiect pentru montarea de panouri fotovoltaice pe toate cladirile publice pentru a ne asigura o
parte din consumul propriu. Tinand cont de explozia tarifelor la energie, am luat in calcul si
construirea unui parc fotovoltaic pe o suprafata de 5 de hectare, pe izlazul din Pausesti Maglasi.
Ne dorim independenta din punct de vedere energetic” – spune primarul localitatii Pausesti
Maglasi, Alexandru Dediu. (Gazeta Valceana, 18 martie)

Pagina 15 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
https://www.gazetavalceana.ro/administratie/la-pausesti-maglasi-se-vrea-independenta-
energetica-prin-amplasarea-de-panouri-fotovoltaice-pe-cladiri-si-construirea-unui-parc-
fotovoltaic/
top

ENERGIE EOLIANA

Primariile au ramas in aer cu eolienele. Legea care i-a bagat in faliment, reparata printr-un
proiect de compensare
Zeci de primarii din tara sunt amenintate cu falimentul pentru ca au pierdut definitiv o serie de
procese intentate de companiile care au parcuri de eoliene pe teritoriul acestora. Un proiect
legislativ vine in sprijinul administratiilor locale. In perioada 2014-2019, primariile au incasat,
conform dispozitiilor legale, impozit pe cladiri pentru turnurile de sustinere a eolienelor. „Turnul
de sustinere al turbinelor eoliene se incadreaza in categoria cladirilor asa cum sunt acestea definite
la articolul 249 alin. (5) din Legea. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare”, se arata in Decizia Comisiei Fiscale. Doar ca, sesizate de companiile de eoliene,
instantele au constatat ca aceste turnuri nu sunt constructii si au obligat primariile sa restituie zeci
de milioane de lei. „Nu orice constructie reprezinta o cladire in sens fiscal, elementele de baza ale
unei cladiri in sens fiscal sunt peretii, acoperisul si incaperile ce pot servi la adapostirea de oameni,
animale, obiecte, produse etc. Ori, rezulta ca turbina eoliana este un echipament complex care
transforma energia cinetica a vantului in energie electrica”, spun judecatorii. Ca urmare, obligate
de instante, zeci de milioane de lei ar trebui sa restituie acum primariile din Dobrogea, dar si din
alte judete ale tarii, firmelor cu parcuri eoliene. La sumele de baza se adauga dobanzi si penalitati.
Problema este si ca acei bani incasati in perioada mentionata, conform Deciziei Comisiei Fiscale
Centrale nr. 5/2014, aprobata prin Ordinul Ministerului Finantelor Publice, au fost investiti in
asfaltari, reabilitari de cladiri publice, retele de canalizare si apa si altele in localitatile respective
- care acum trebuie sa dea banii inapoi. Asta ar insemna falimentul comunitatilor locale.
Proiect de salvare a primariilor
Un grup de parlamentari PSD si PNL din judetele Constanta si Tulcea (Dobrogea fiind parcul
eolian al Romaniei) au depus un proiect de modificare a Codului de Procedura Fiscala, astfel incat,
la cererea operatorului economic in cauza (in speta, firma de eoliene), banii datorati de el bugetului
de stat (nu local) sa mearga spre compensarea datoriilor capatate de primarii catre operator, prin
sentinte definitive ale instantei. Statul ar degreva astfel primariile de plata acelor datorii, preluand
creantele catre operatorul economic si mergand pe solutia de compensare financiara cu acesta.
Astfel, in lege s-ar introduce un articol intitulat „Reguli speciale de stingerea creantelor fara plata”
(art. 166, indice 1) care sa permita compensarea creantelor fiscale fata de bugetele locale, stabilite
Pagina 16 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
prin hotarare judecatoreasca definitiva, cu obligatiile contribuabilului restante, curente sau viitoare
catre bugetul de stat, fara compensare intre bugete. „Am discutat cu primarii din Constanta si mi-
au spus ca risca sa dea faliment daca vor fi executati silit. Se blocheaza conturile primariilor si
toata activitatea, daca aceste firme executa sentintele. De aceea am venit cu proiectul care repara
o eroare pe care statul roman a facut-o”, explica Horia Tutuianu, unul dintre deputatii initiatori.
Proiectul a trecut de Senat si urmeaza sa fie discutat in plenul Camerei deputatilor, for decizional.
Primarii: „Punem lacatul pe usa“
In judetul Constanta, spre exemplu, peste 10 milioane de lei ar trebuie sa restituie comuna
Fantanele, aproape trei milioane de lei comuna Pantelimon sau aproximativ zece milioane de lei
comuna Gradina, bani pe care aceste primarii nu au de unde sa-i restituie. „Punem lacatul pe
primarie. Statul ne-a obligat sa incasam acele impozite, iar acum este datoria statului sa gaseasca
o solutie. Nu suntem noi vinovati pentru aceasta situatie”, spune, pe drept cuvant, primarul Costel
Armasescu de la Pantelimon. „Eram obligati sa incasam acei bani. Acum am intra in faliment daca
trebuie sa-i restituim. De unde sa le dam noi banii? Bugetul nostru anual este de 3-400.000 de euro
si avem de restituit aproximativ doua milioane de euro. De unde sa le dai banii? Chiar daca ne-ar
si esalona, ar fi foarte greu”, afirma Gabriela Iacobici, primarita comunei Gradina. Gheorghe
Manta, primarul comunei Chirnogeni, este ingrijorat ca trebuie sa returneze trei milioane de lei,
conform sentintelor definitive, iar compania de eoliene care a castigat procesul definitiv a inceput
sa transmita somatii. „Daca avem sa returnam trei milioane de lei, iar bugetul comunei este de
doua milioane, de unde sa dam banii aceia inapoi? Punem lacat, inchidem si plecam acasa”, este
concluzia edilului. Adrian Rosu, primarul din Fantanele, explica faptul ca cele mai multe investitii
in mica sa comuna s-au facut cu „banii de la eoliene”, incasati conform legii. „Daca s-a facut o
greseala, a fost greseala statului. Au dat o decizie de impozitare si noi am respectat-o”, conchide
acesta. Edilii spera ca propunerea legislativa sa treaca de Camera Deputatilor si sa intre in vigoare
cat mai repede, astfel incat bugetele locale sa nu fie executate silit de companiile care au castigat
procesele definitiv. (Adevarul, 19 martie)
https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/primariile-au-ramas-in-aer-cu-eolienele-legea-
2251364.html
top

ENERGIE HIDRO

Hidroelectrica a lansat a cincea licitatie de retehnologizare a uneia dintre cele mai

importante hidrocentrale din Romania
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie electrica din Romania, a
demarat, pentru a cincea oara consecutiv, procedurile de atribuire a contractului ″la cheie″ de
Pagina 17 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
retehnologizare a amenajarii hidroenergetice (AHE) Vidraru, cu putere instalata de 220 MW, una
dintre cele mai importante centrale de productie din Romania, dupa ce cele 4 proceduri de achizitie
anterioare, organizate din 2016 incoace, au esuat, de cele mai multe ori din cauza neconformitatii
ofertelor primite cu cerintele caietului de sarcini. Hidroelectrica a lansat un anunt de participare in
acest sens, iar data limita de trimitere a ofertelor este 29 mai. ″Proiectul implica, in principal,
realizarea: a) lucrarilor de montaj pentru intreg ansamblul de echipamente mecanice si electrice
aferente uvrajelor amenajarii, precum si integrarea instalatiilor deja modernizate, inclusiv
realizarea lucrarilor de constructii necesare ca urmare a inlocuirii/reabilitarii echipamentelor; b)
lucrarilor de constructii si instalatii aferente constructiilor hidrotehnice existente (baraj, derivatie
sub presiune, centrala, bloc tehnic) in vederea consolidarii acestora in conformitate cu normativele
de constructii in vigoare, lucrari de reparatii ale structurii de rezistenta, construire depozit pentru
deseuri si materiale refolosibile; c) unui sistem automat de comanda - control al functionarii
echipamentelor si instalatiilor de la toate obiectele amenajarii care sa permita, pe langa comenzile
locale, conducerea intregului proces de producere a energiei electrice si a serviciilor de sistem de
la distanta, fara personal permanent de exploatare in subteran centrala; d) lucrarilor de arhitectura
in Centrala (refacere pardoseli si finisaje in spatiile tehnologice, recompartimentari spatii) si
Blocul tehnic (amenajare camera de comanda); e) serviciilor de evaluare a starii tehnice a
instalatiilor, proiectare si inginerie pentru fiecare dintre unitatile tehnice functionale ce fac parte
din obiectivul de investitii, cu scopul finalizarii unui intreg care sa confirme indicatorii tehnico-
economici aprobati ai investitiei; f) activitatilor de project management constand in coordonarea
lucrarilor, serviciilor, activitatilor de achizitie/fabricare/procurare, livrare, testare, verificare,
punere in functiune in vederea realizarii unui Proiect de retehnologizare ″, se mentioneaza in anunt.
Valoarea totala a contractului de retehnologizare a AHE Vidraru este estimata la 145,637 milioane
euro plus TVA, sub nivelul de peste 175 milioane euro plus TVA prognozat anterior de companie.
La cea mai recenta licitatie, demarata in 2020 si anulata la inceputul lui 2022, contractul fusese
estimat la o valoare totala de numai circa 87 milioane euro plus TVA. Licitatia anulata in 2022
fusese castigata de consortiul de consortiul Romelectro- Litostroj Power, insa in cele din urma
contractul nu a mai fost semnat (ca urmare a refuzului consortiului, potrivit Hidroelectrica), iar
Romelectro a intrat in insolventa. ″Prin puterea instalata de 220 MW, centrala este deosebit de
importanta pentru sistemul energetic national (SEN), deoarece participa si la reglajul putere-
frecventa, asigurand totodata servicii de sistem″, se mentioneaza intr-un document al
producatorului hidro. Hidroelectrica aminteste ca retehnologizarea amenajarii Vidraru a fost
considerate prioritara inca din 2014, fiind unul dintre cele mai importante proiecte din portofoliul
companiei, inclus si in planul de afaceri pentru perioada 2020-2024. ″In acest moment, avand in
vedere cresterea exponentiala a preturilor la echipamente, materiale, manopera din ultima
perioada, precum si caracterul instabil al pietei in domeniul proiectelor de investitii, coroborat cu
anularea altor proceduri de achizitie derulate in perioada 2021-2022 din cauza estimarilor peste
bugetul alocat primite din partea posibililor ofertanti interesati (ex.: cazul procedurii de achizitie
Pagina 18 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
), am constatat necesitatea actualizarii devizului general si a indicatorilor tehnico-economici pentru
obiectivul de investitii . (…) proiectul de investitie are indicatori de performanta financiara peste
limita de rentabilitate, chiar si la variatii cu peste +/-10% ale parametrilor care il influenteaza
(costul investitional si pretul energiei electrice). (…) Neaprobarea realizarii obiectivului de
investitii (…) va conduce la imposibilitatea organizarii unei noi proceduri de atribuire a
contractului de retehnologizare si implicit la prelungirea functionarii echipamentelor si instalatiilor
CHE Vidraru in conditiile actuale, precum si la cresterea costurilor de mentenanta″, precizeaza
sursa citata. Hidrocentrala Vidraru, pusa in functiune pe 9 decembrie 1966, utilizeaza potentialul
hidroenergetic al Argesului pe un sector de 28 km lungime, intre Cumpana si Oiesti, valorificand
o cadere totala de apa de 324 metri. Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane mc,
din care 320 milioane mc reprezinta volumul util. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii,
al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Amenajarea asigura o
productie anuala de energie electrica de circa 400 GWh, intr-un an hidrologic mediu. (Profit.ro, 17
martie)
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/hidroelectrica-a-lansat-a-cincea-licitatie-de-
retehnologizare-a-uneia-dintre-cele-mai-importante-hidrocentrale-din-romania-20966457
top

HIDROGEN

Bruxelles anunta ”Banca de hidrogen”, cu o finantare initiala de 800 de milioane de euro

Comisia Europeana vrea sa scada preturile la hidrogen prin subventionarea productiei, platind o
parte din factura pentru fiecare kilogram de hidrogen produs, o miscare care a atras urale din partea
industriei si critici din partea expertilor. Anuntata in septembrie 2022 de presedintele Comisiei,
Ursula von der Leyen, Banca de Hidrogen a UE este vazuta ca o parte vitala a obiectivului blocului
de a produce 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil pana in 2030, pe langa cele 10 tone
suplimentare asteptate din import. Dar Bruxelles-ul urmareste si oportunitatile de afaceri oferite
de hidrogen. ”Hidrogenul este o industrie in care UE este inca cu mult in fata concurentei globale”,
a explicat seful Green Deal al UE, Frans Timmermans, joi (16 martie), potrivit Euro Activ. ”Peste
50% din capacitatea instalata de electrolizor si peste 50% din capacitatea de productie a
electrolizatorului se afla aici in UE”, a subliniat el. Hidrogenul, atunci cand este produs folosind
energie electrica regenerabila, este in mare masura neutru din punct de vedere climatic. Daca este
suficient de accesibila, cererea de hidrogen „verde” este aproape garantata in sectorul petrochimic,
care utilizeaza in prezent hidrogen murdar produs din gaze fosile. ”Este in mod clar o tehnologie
cheie”, a subliniat Timmermans. Dar, ”doar 10% dintre proiectele cu hidrogen au ajuns la decizia
finala de investitie”.
Pagina 19 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
Aici intervine banca de hidrogen a UE
”Pentru hidrogenul regenerabil produs in UE, banca va acoperi prima ecologica”, a explicat
Timmermans. Incepand cu toamna anului 2023, banca va licita. Companiile care doresc o felie din
cele 800 de milioane de euro disponibile trebuie sa isi depuna ofertele de productie, iar cele cu
cele mai mici costuri vor primi banii. Finantarea provine de la Fondul pentru inovare, care isi
extrage veniturile de pe piata de carbon a UE. In continuare, Timmermans doreste sa ofere
platforma de licitatie guvernelor UE pentru uz propriu. Aceasta schema va fi numita ”licitatii ca
serviciu”. In urmatorii ani, banca va contribui si la facilitarea importului de hidrogen produs in
strainatate. Se stiu putine despre acest al doilea pilon al bancii in acest stadiu, Timmermans
spunand doar ca Comisia Europeana „va decide mai tarziu cum sa sustina acest lucru”. Potrivit
oficialilor UE, principala problema de rezolvat este sursa de finantare pentru proiectele din afara
Europei. Mecanismul de sprijin care acopera prima verde este de asteptat sa fie acelasi pentru
proiectele intra-UE. Potrivit oficialilor UE, prima verde pentru atingerea tintelor pentru hidrogen
pentru 2030 va ajunge la aproximativ 100 de miliarde de euro in total, incluzand atat proiectele
interne, cat si cele dezvoltate in strainatate. Deoarece banca de hidrogen are un buget de 3 miliarde
EUR, executivul UE se bazeaza, prin urmare, pe sectorul privat pentru a umple golul. (DC News,
17 martie)
https://www.dcnews.ro/bruxelles-anunta-banca-de-hidrogen-cu-o-finantare-initiala-de-800-de-
milioane-de-euro_909148.html
top

INTERNATIONAL

Romania’s Hidroelectrica partners with Masdar to develop renewables

Hidroelectrica established a joint venture partnership with Masdar from the United Arab Emirates
for the development of renewable energy projects. Ahead of its stock market listing, Romania’s
largest electricity producer Hidroelectrica is founding a renewables firm with Abu Dhabi Future
Energy Company – Masdar, ZF reported. The state-owned hydropower producer’s shareholder
assembly has supported the initiative. The joint venture would develop, invest in, build and operate
green energy facilities, the article reveals. The government controls 80% of the utility. In
December, Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) and Abu Dhabi National Oil Co. (ADNOC)
joined Mubadala Investment Co., the emirate’s investment fund, as shareholders in Masdar. The
state-controlled company from the United Arab Emirates has ambitious worldwide ambitions in
the renewables business including green hydrogen.
Masdar is expanding its presence in the green energy sector throughout the world

Pagina 20 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
According to Masdar, it operates in more than 30 countries with a portfolio, including investment
pledges, of more than USD 30 billion. It pointed to Hywind Scotland, the world’s first floating
offshore wind farm, and the Sharjah Waste-to-Energy Project, the first commercial facility of its
kind in the Middle East. Masdar has a stake in the largest wind power plant in Romania’s neighbor
Serbia. Hidroelectrica, which is diversifying its business, has posted a 40% jump in revenues for
last year, to EUR 1.85 billion at the current exchange rate, while net income surged 32.7% to EUR
813 million. The company sold 14.33 TWh of electricity, 16% less than in 2021, but the average
price spiked 65% to EUR 114 per MWh.
Hidroelectrica is diversifying its portfolio and pledging major investments ahead of its long-
awaited initial public offer
The Romanian utility is also entering the green hydrogen sector. It is the most likely candidate to
win the concession for Europe’s biggest solar power project, according a report. Hidroelectrica is
reviving dormant hydropower projects as Romania is rushing to use grants and soft loans from the
European Union’s Recovery and Resilience Facility. One of the endeavors is for two such systems
on the Danube, which would be installed in cooperation with Bulgaria. Minister of Energy Virgil
Popescu said earlier that Masdar is interested in investments in energy corridors in Romania. After
visiting the UAE, he said he discussed joint endeavors in establishing gas routes from the Persian
Gulf, the installation of green energy plants, energy efficiency measures and the introduction of
hydrogen. (Balkan Green Energy News, March 17th)
top

Nyerges & Partners Advises Shikun and Binui Energy on EUR 40.5 Million PV Project
Financing from Raiffeisen Bank
Nyerges & Partners has advised Shikun and Binui Energy on a EUR 40.5 million loan from
Raiffeisen Bank International AG and Raiffeisen Bank Romania for a 70-megawatt photovoltaic
project in Satu Mare. CMS reportedly advised Raiffeisen Bank. Shikun & Binui Energy specializes
in the development, financing, construction, and operation of power generation plants based on
renewable energies, such as solar energy, hydro, wind, and natural gas. According to Nyerges &
Partners, “the project is one of the first utility-scale PV projects in Romania in the last decade
having completed a financial close under non-recourse conditions.” Nyerges & Partners had also
advised Shikun & Binui Energy on the engineering, procurement, and construction agreement with
CJR Renewables for the development of the same project, ten days earlier (as reported by CEE
Legal Matters on March 8, 2023). The Nyerges & Partners team included Managing Partner
Mihaela Nyerges, Of Counsel Doina Anghelescu, Senior Associate Monica Cune-Ghitescu, and
Junior Associate Diana Dulama. (CEE Legal Matters, March 17th)
top

Pagina 21 din 21
20 Martie 2023

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019