Re010324 Ro

RENEWABLE ENERGY
Daily Report
Vineri, 1 Martie 2024
CUPRINS
CUPRINS ................................................................................................................................... 1
GENERAL, LEGISLATIE ...................................................................................................... 2
Szabolcs Nemes, managing partner Roland Berger: Romania are oportunitati de investitii pe
zona de pompe de caldura, baterii, stocarea energiei, retele ................................................... 2
Mihai Draghici, partner, EY Romania: Pentru sustinerea investitiilor private trebuie sa fim
atenti la modul in care atragem aceste finantari europene. Avem nevoie de o predictibilitate
mai mare si trebuie sa alocam bugetele catre prioritatile strategice: eficienta energetica si
industria................................................................................................................................... 4
ENERGIE SOLARA ................................................................................................................ 5
Eurowind lanseaza proiectul unui parc fotovoltaic de 60 MW de la Teius, Alba, cu finantare
partiala din PNRR. Va fi gata la vara ..................................................................................... 5
Ce probleme a adus valul de prosumatori pentru reteaua electrica si cum se pot rezolva. Ce
spune seful retelei cu cei mai multi prosumatori din Romania ............................................... 6
Peste 110.000 de prosumatori la finalul lui 2023. Zsuzsa Bereschi, Horváth: Nu poti finanta
doar productia fara sa finantezi si retelele care o preiau ......................................................... 9
Stefan Gadola, EnergoBit: Firma noastra este implicata in ATR-uri de peste 10.000 MW
pentru diferiti clienti. Sunt ATR-uri pentru peste 40.000 MW in total ................................ 13
Adrian Polec, Prime Batteries Technology: Undeva la 10-15% din ce folosim in productia
bateriilor vine din Romania. Cautam sa dezvoltam cu mici producatori locali care au crescut
alaturi de noi ......................................................................................................................... 14
Teodora Preoteasa, MIPE: Cum vom asigura nevoia de panouri fotovoltaice pentru toate
masurile de finantare pe care le lansam? Daca avem intarzieri de peste 1 an la livrare noi vom
pierde bani din PNRR ........................................................................................................... 16
Dimofte si Popoviciu pun panouri fotovoltaice la Piata Obor .............................................. 18
Pagina 1 din 28
1 Martie 2024
Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Bucharest 1, Romania
E-mail: mariana.stan@romaniascout.ro
Web: www.romaniascout.ro
Tel: + 40 724 518 019
ENERGIE EOLIANA ............................................................................................................ 18
Giles Dickson, Wind Europe: “Guvernele europene, inclusiv al Romaniei, trebuie sa se
asigure ca parcurile eoliene folosesc turbine europene”. Ce s-a intamplat in Romania ....... 18
Proiectele eoliene dezvoltate de OX2 in Romania progreseaza. Compania suedeza detine
avizele tehnice de racordare pentru intreg portofoliul de 572 MW ...................................... 19
ENERGIE HIDRO.................................................................................................................. 21
Olivian Savin, Marketing & Communication Manager, FEL Romania: Noi in Romania din
pacate nu avem o centrala cu acumulare prin pompaj. In Romania exista mai multe
amplasamente si pot fi puse aceste tipuri de centrala in mai multe locuri pentru ca avem munti,
avem rauri si lacuri................................................................................................................ 21
TradeVille: Profitul Hidroelectrica in 2023 - cel mai mare obtinut de o companie de stat din
Romania ................................................................................................................................ 22
INTERNATIONAL ................................................................................................................ 25
CISOLAR 2024: Empowering Renewable Energy in Central and Eastern Europe ............. 25
Leveling up the Romanian Solar Market through International Cooperation ...................... 26
OX2 Romania has technical connection permits for 572 MW of wind projects .................. 26
Romania has over 110,000 prosumers – total capacity of over 1,400 MW .......................... 27
More education needed in the market on the concept of PPA .............................................. 28
GENERAL, LEGISLATIE
Szabolcs Nemes, managing partner Roland Berger: Romania are oportunitati de investitii
pe zona de pompe de caldura, baterii, stocarea energiei, retele
Pagina 2 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
Romania are oportunitati de investitii pe zona de pompe de caldura, baterii, stocarea energiei,
retele, domenii care se vor dezvolta in urmatorii ani la nivel european, a declarat Szabolcs Nemes,
managing partner Roland Berger in cadrul conferintei ZF Power Summit 2024. ”Peste 80% din
importurile de panouri fotovoltaice din Europa sunt din China. Cererea este foarte mare si va
creste. Sansele sa putem juca pe acest teren sunt foarte mici. Eventual pe invertoare, sa avem
ambitia de a avea oarecare relevanta. Pe partea de vant, situatia la nivel european sta putin mai
bine. 70% capacitate provine din productia din Europa pe offshore, dar pe onshore ponderea Chinei
este mai mare. Tinta este de dublare a capacitatilor pana in 2030. Pe baterii, cererea din 2030 va fi
semnificativ mai mare, iar peste 80% vine din industria auto”. Szabolcs Nemes a subliniat ca tarile
din jur au deja strategii de investitii pe diferite segmente de piata , cu proiecte in productia de
echipamente. O alta zona in care Romania poate profita este cea de reciclare. ”La pompe de caldura
inca avem o fereastra de oportunitate. Bulgaria are un producator, Ungaria are si ea, cu planuri
mari de extindere. Deci Romania are inca oportunitati pe zona de baterii si pompe de caldura.
Europa are un avans tehnologic pe acest segment, fata de China”.
Ce a mai declarat Szabolcs Nemes:
• Pe partea de stocare carbon avem alta fereastra de oportunitate, pe partea de componente,
echipamente. Vor fi necesare pentru tinta propusa de UE in 2030, din care si Romania are
o cota.
• Partea de hydrogen, proiectiile 10-15 milioane tone in 2030. Nu exista nici capacitate de
hidrolizare acum, deci va fi nevoie productie de echipamente.
• Apoi distributie pentru retele, de care va fi nevoie si este o noua oportunitate de investitii.
• Clarificarea directiilor din punct de vedere industrial trebuie gandita si la forta de munca.
Ce meserii sunt neccesare, cum ajungem la ele, cum reconvertim categoriile existente.
Altfel vorbim de energie verde si tehnologie, dar nu avem cu cine.
(Ziarul Financiar, 29 februarie)
https://www.zf.ro/zf-24/szabolcs-nemes-managing-partner-roland-berger-romania-are-22284103
top
Pagina 3 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
Mihai Draghici, partner, EY Romania: Pentru sustinerea investitiilor private trebuie sa fim
atenti la modul in care atragem aceste finantari europene. Avem nevoie de o predictibilitate
mai mare si trebuie sa alocam bugetele catre prioritatile strategice: eficienta energetica si
industria
Mihai Draghici, partner, EY Romania, spune ca pentru sustinerea investitiilor private Romania
trebuie sa fie atenta la modul in care sunt atrase finantarile europene. Aceasta zona, crede el, are
nevoie de mai multa predictibilitate, iar bugetele trebuie alocate catre prioritatile strategice, cum
ar fi eficienta energetica si industria. „Trebuie sa ne uitam la partea de competitivitate pentru
industrie din perspectiva energetica. Avem doi vectori principali: costul energiei si eficienta
energetica. Pentru sustinerea investitiilor private trebuie sa fim atenti la modul in care atragem
aceste finantari europene. Acolo avem nevoie de o predictibilitate mai mare. Trebuie sa alocam
bugetele catre prioritatile strategice, cum ar fi eficienta energetica si industrie, pentru a creste
productivitatea ei”, a spus Mihai Draghici in timpul ZF Power Summit 2024.
Ce a mai declarat in timpul evenimentului:
► Pentru a reduce costul energiei ar trebui sa avem noi capacitati de productie. Aceste noi
capacitati de productie pot fi implementate de catre stat cu banii contribuabililor, doar ca istoria
ne arata ca dureaza foarte mult si nu prea s-a intamplat acest lucru in ultima perioada. Pot fi
instalate aceste noi capacitati de productie cu banii investitorilor privati, fonduri proprii sau atrase
de la institutiile bancare.
► In Romania s-a discutat foarte mult despre aceste proiecte de regenerabile, dar in realitate, cel
putin in 2023, nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor sau sunt inca pe hartie.
► In cinci ani de zile, Germania si alte tari vor genera energie verde la un pret semnificativ mai
mic decat pretul energiei de azi. Noi suntem in UE. Avem de ales – putem merge in acest trend
sau putem ramane unde suntem acum.
► Peste cinci ani, daca nu facem nimic acum, nu doar ca vom avea un cost al energiei mai putin
competitiv decat alte tari, dar vom plati si un cost al emisiilor impus de pretul de piata de la vremea
respectiva.
Pagina 4 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
► Sper sa nu ajungem in situatia de a importa energie din Germania pentru ca acolo este produsa
mai ieftin. Trebuie sa fim atenti la fundamentul economic si la costul la care producem energia.
► Eficienta energetica este o prioritate in politica industriala. Avem chiar azi pe masa un apel prin
PNRR pentru finantarea eficientei energetice in industrie. Se finanteaza proiecte de pana la 2 mil.
euro, iar bugetul total este de 60 mil. euro. Este un start, un inceput bun, dar cu siguranta cred ca
pot fi alocate mai multe finantari pentru a sustine aceste prioritati strategice.
► Este important sa sustinem investitorii privati sa investeasca in economie.
► Nu sunt de acord cu faptul ca problema este prosumatorul sau dezvoltatorul pentru ca afecteaza
reteaua de distributie. Trebuie sa punem problema invers – reteaua de distributie trebuia
modernizata acum cinci ani de zile. Acolo este problema si trebuie sa o rezolvam pentru a putea
prelua toate aceste capacitati.
https://www.zf.ro/companii/energie/mihai-draghici-partner-ey-romania-sustinerea-investitiilor-
private-22284059
top
ENERGIE SOLARA
Eurowind lanseaza proiectul unui parc fotovoltaic de 60 MW de la Teius, Alba, cu finantare

partiala din PNRR. Va fi gata la vara
Teius.Solar, parte a grupului Eurowind Energy, dezvoltator si operator danez de proiecte eoliene,
solare si hibride, anunta lansarea proiectului Parc Fotovoltaic Teius – Putere maxima instalata 60,2
MW, implementat in orasul Teius, judetul Alba, potrivit unui comunicat de presa. Valoarea totala
a proiectului este de 47,1 milioane de euro, sau circa 55 de milioane de euro cu TVA. Cu o putere
maxima instalata de 60,2 MW, acest parc fotovoltaic reprezinta un pas major in eforturile grupului
Eurowind Energy de a promova sustenabilitatea si utilizarea energiei regenerabile, arata compania.
“Totodata, parcul fotovoltaic Teius vizeaza nu doar producerea a 103.592 de MWh anual, ci si o
reducere semnificativa a emisiilor de carbon, cu 37.125 de tone pe an. Aceste obiective subliniaza
angajamentul companiei fata de o economie eficienta din punct de vedere al resurselor, ecologica
si competitiva”, mai arata comunicatul. „Aprobarea Parcului Fotovoltaic Teius reprezinta un
moment important in strategia noastra de dezvoltare durabila si de combatere a schimbarilor
climatice, contribuind astfel la asigurarea unui mediu mai curat pentru generatiile viitoare. Suntem
mandri ca putem contribui la tranzitia energetica a Romaniei si la imbunatatirea calitatii mediului
prin acest proiect inovator”, a declarat Adrian Dobre, Country Manager Romania, Eurowind
Energy. Proiectul a beneficiat de un ajutor din partea statului in valoare de 15.000.000 euro,
conform Contractului de finantare nr. 183/30.12.2023, cod RUE 643, in cadrul Programului
Pagina 5 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
National de Redresare si Rezilienta, Componenta 6 Energie, Masura de investitii I.1 Sprijinirea
investitiilor in noi capacitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie
eoliana si solara. Proiectul a inceput la 1 iulie 2022 si este prevazut sa se finalizeze la 30 iunie
2024, marcand un moment important in calendarul proiectelor de energie verde din Romania.
Eurowind Energy este un important dezvoltator si operator danez de proiecte eoliene, solare si
hibride, cu sediul in Hobro, Danemarca. Cu peste 560 de angajati in 15 tari europene si in SUA,
obiectivul companiei este acela de a crea un viitor alimentat doar cu energie regenerabila, prin
investitii in proiecte de acest fel. Eurowind Energy este prezent pe piata din Romania din anul
2011. (Economica.net, E-nergia.ro, Profit.ro, Financial Intelligence, Economedia.ro 29 februarie)
https://www.economica.net/eurowind-lanseaza-proiectul-unui-parc-fotovoltaic-de-60-mw-de-la-
teius-alba-cu-finantare-partiala-din-pnrr-va-fi-gata-la-vara_728576.html
https://e-nergia.ro/eurowind-lanseaza-proiectul-unui-parc-fotovoltaic-de-60-mw-de-la-teius-alba-
cu-finantare-partiala-din-pnrr-va-fi-gata-la-vara
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/danezii-de-la-eurowind-energy-inaugureaza-un-
parc-fotovoltaic-investitie-de-47-milioane-euro-21508555
https://financialintelligence.ro/teius-solar-parte-a-grupului-eurowind-energy-anunta-lansarea-
proiectului-parc-fotovoltaic-teius-investitie-de-47-milioane-euro/
https://economedia.ro/compania-teius-solar-parte-a-dezvoltatorului-danez-de-proiecte-eoliene-
eurowind-energy-anunta-ca-lanseaza-o-investitie-de-47-de-milioane-de-euro-intr-un-parc-
fotovoltaic-care-va-fi-finalizat-la-jum.html
top
Ce probleme a adus valul de prosumatori pentru reteaua electrica si cum se pot rezolva. Ce
spune seful retelei cu cei mai multi prosumatori din Romania
Eugen Butoarca, seful DEO si prosumator el insusi, a vorbit despre problemele tehnice pe care le-
a adus retelei cresterea exponentiala a numarului de prosumatori si a explicat si de ce e nevoie
pentru ca reteaua sa functioneze bine si cand numarul acestora va creste si mai mult. Distributie
Energie Oltenia (DEO), reteaua de distributie a energiei electrice controlata de fondul de investitii
Macquarie, care asigura alimentarea clientilor din sapte judete din zona de sud: Arges, Dolj, Gorj,
Mehedinti, Olt, Valcea si Teleorman, este si reteaua care are in prezent racordati cei mai multi
prosumatori dintre cele opt in care este impartita Romania. Eugen Butoarca este presedinte al
directoratui DEO si este si prosumator. Prezent la Zf Power Summit, el a explicat care sunt marile
probleme pe care le pune retelei de distributie a energiei electrice cresterea exponentiala a
numarului de prosumatori, cu efect atat asupra calitatii serviciului, dar si asupra celorlalti
consumatori din retea. Prosumatorii consuma mai putin de jumatate din cat produc, restul varsa in
retea pe care o folosesc pe post de “baterie virtuala” in contul furnizorului. Nu sunt amplasati
uniform in retea – in peste 40% din cele 11.000 de puncte de transformare nu este cuplat nici macar
un prosumator racordat, dar in 40 dintre ele sunt si 28 de prosumatori in fiecare, de aici congestia
Pagina 6 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
retelei. Solutiile tehnice sunt scumpe – asta acolo unde sunt si posibile, si se fac teste pentru a se
monta noi echipamente, costul este insa suportat de toti utilizatorii retelei. Solutia ar fi
implementarea larga a stocarii, atat la nivel de prosumator cat si la nivel de retea, care ar rezolva
multe din problemele tehnice, inclusiv cea a cresterii tensiunii peste pragurile admise in retea, in
orele cu productie mare a fotovoltaicelor. Totalul investitiilor pentru a putea racorda 100-150.000
de prosumatori este de 400 de milioane de euro, intr-un timp foarte scurt, pentru ca reteaua trebuie
regandita, automatizata. Nu trebuie introduse limitari pentru prosumatori, dar ar trebui gandite
anumite praguri de autoconsum.
Iata ce a spus Eurgen Butoarca, pe larg:
Sunt un suporter al acestei notiuni de prosumator. In zona Distributie Oltenia avem peste 20.600
de prosumatori, suntem operatorul de distributie cu cei mai multi prosumatori. Puterea instalata a
acestor prosumatori se ridica undeva la 260 MW, ponderea este mare la persoane fizice, 83%, 17%
sunt agenti economici, obtinem o putere medie de 13 kw. La nivel de client casnic puterea medie
este de 7 kw, iar la agentii economici este undeva la 44 kw. Aproximativ 45% din prosumatori au
apelat la fonduri externe de finantare, 43% prin programul Casa Verde, 2% prin programe de tip
Electric Up. 2023 a fost un an foarte bogat pentru regenerabile, peste 57% din prosumatorii pe care
ii avem i-am conectat in 2023. 40% din investitii sunt suportate de utilizatori, avem 500-600 de
racordari in fiecare luna, si avem peste 13.400 de proiecte prin Casa Verde, asteptam si alte 20.000
de proiecte in cele doua judete pe care le avem in retea care sunt incluse in Programul de Tranzitie
Justa. Intr-adevar, aportul acestor prosumatori din punct de vedere al energiei produse, care se
ridica undeva la 5,4% din total consum, este benefic si din punct de vedere al CPT (consumul
propriu tehnologic – n.red.). Si daca repartizarea lor s-ar face pe intreaga retea de distributie – 97%
din acesti prosumatori sunt racordati la reteaua de joasa tensiune – evident ar fi efecte benefice.
Doar ca provocarile sunt destul de mari pe zona de distributie. Vorbim despre mentinerea nivelului
de tensiune in banda, minus 10% si plus 5%, acest 5% a fost reglementat la inceputul anului 2022
si ne-a dat multa bataie de cap, pentru ca a trebuit sa facem reducerea benzii in medie tensiune, iar
acest lucru are efecte neplacute pentru consumatorul normal. Tot referitor la tensiune, stim prea
bine ca exista un decalaj intre varful de productie si varful de consum, in varf de productie nivelul
de tensiune se duce la plus 10%, asistam si la situatii cand sunt prosumatori pe acelasi ax, pe
aceeasi plecare, si invertoarele nu se inteleg intre ele si dau semnale de deconectare si inhiba
injectia in retea. Evident, sunt solutii tehnice, dar aceste solutii sunt destul de scumpe. Vorbim
despre transformatoare cu reglaj sub sarcina, care sunt aproape dublu ca pret, inca sunt netestate
suficient, inca nu avem certitudinea ca acele transformatoare, montate pe medie sau joasa tensiune,
vor tine 40 de ani, cat este durata de viata – avem niste proiecte pilot in DEO exact pe subiectul
acesta. Vorbim despre retele de joasa tensiune in general construite dupa anumite politici tehnce,
dupa standarde de proiectare, cu un anumit flux al energiei de la sursa – (postul de transformare)
spre consumator – unde puteam sa tinem nivelul de tensiune in benzile prescrise. Este o problema
legata de lungimea retelei, de sectiunea retelei si, ceea ce este foarte important, lipsa stocarii se
Pagina 7 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
vede in aceasta imposibilitate de a face aplatizarea acestei curbe. In momentul de fata, prin aceasta
compensare cantitativa, compensare financiara, se face – ii spun eu – o stocare virtuala pe contul
furnizorului. Dar nu ne ajuta, nu ajuta pe nimeni, pentru ca lucrarile de intarire a retelelor sunt
foarte costisitoare, pana in 400 kW se suporta integral de operatorul de distributie, ulterior ele se
regasesc in tariful de distributie al tuturor consumatorilor, activi sau pasivi. O solutie de storage
local ar rezolva aceasta problema de control al tensiunii, nu s-ar mai impune aceste lucrari de
intarire retea si de schimbare de transformatoare. Luam in calcul inclusiv un proiect pilot legat de
storage semi-centralizat de-a lungul retelei, in centrul de greutate al acestor prosumatori, astfel
incat sa rezovam aceasta problema de supraincarcare. Un al doilea aspect este legat de congestia
retelei de joasa tensiune. O sa va dau niste cifre destul de interesante. Vorbeam despre repartitia
neuniforma a acestor prosumatori. Acum, in DEO avem 11.000 de posturi de transformare, cu
puteri diferite, de la 40 kVA, pana la 1.600 si mai mult. In 42% din aceste posturi de transformare
nu avem niciun prosumator racordat. In 23% din ele avem doar un singur prosumator racordat, in
3% din aceste posturi de transformare, aproximativ 350, avem peste 10 prosumatori racordati si
avem si peste 40 de posturi de transformare, in general in cartiere mai noi, unde avem intre 20 si
28 de prosumatori racordati pe fiecare post de racordare. E o mare problema tehnica. Vorbim
despre o putere medie de prosumator de 7 kW, comparativ cu o putere medie la un consumator
normal de 0,7 kW, deci de zece ori mai mare. Aceasta putere este fluctuanta. Se intampla doar trei,
maximum 4 ore pe zi. Adica eu trebuie sa dimensionez, pentru 28 de prosumatori, intr-un singur
post de transformare, sa triplez capaitatea lui, doar pentu trei ore din zi, ca sa preiau aceasta energie
injectata in retea. Doar 40% din energie produsa de prosumatori este folosita pentru autoconsum,
60% este injectata in retea. Trebuie montate sisteme de storage. Cand vorbim de zeci de mii – ma
astept sa ajugem la 100.000 de prosumatori – trebuie sa ajungem la sisteme automate de gestiune
– pe langa telecitire, comunicatii unu la unu, sisteme care sunt destul de scumpe. Vorbim despre
sisteme de managamenet MDM, MDC, de monitorizare in timp real a calitatii energiei electrice –
e impus sa montam analizoare in punctele de transformare, citim si colectam astfel de informatii
in timp real, fie de la analizoare, fie de la concentratoare, astfel incat sa prevenim o situatie destul
de neplacuta, de exempu sa ia transformatorul foc pentru ca s-a depasit puterea pentru care a fost
gandit. In momentul de fata reglementarea nu ne spune „stop joc!” (a fost intrebat despre
posibilitatea introducerii limitarilor pentru prosumatori – n.red,). Nu ar trebui sa stabilim un prag
al prosumatorilor, cat mai degraba niste reguli, cum ar fi “cat din energie o folosesti pentru
autoconsum”, adica nu trebuie sa faci un business din notiunea de prosumator, caci avem si astfel
de situatii. Bateria de stocare ar rezolva probleme: prosumatorul ar avea de castigat ca nu mai
trebuie sa plateasca tarife de distributie pentru ce injecteaza in retea, n-ar mai avea problema de a
injecta in retea cand tensiunea creste foarte mult, iar noi ca operator de distributie am rezolva o
problema de fond, pentru ca nu ar mai trebui sa facem lucrari de intarire care in final se socializeaza
cu toti consumatorii. Trebuie sa regandim strategia de investitii, sa revedem politicile tehnice, de
proiectare. Structura si caracteristicile retelei de joasa tensiune, indiferent ca a fost facuta acum
Pagina 8 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
cinci sau 40 de ani, nu mai pot ramane cum au fost gandite atunci, Ne gandim la retele mult mai
scurte, 500 de metri, cu sectiuni mari, 95-12o mm patrati, vorbeam despre injectia de medie
tensiune cat mai aproape de locurile de consum. Am facut si un calcul cu ce inseamna aceste
investitii pentru a pregati reteaua pentru 100.000-150.000 de prosumatori, in jur de doua miliarde
de lei, 400 de milioane de euro, in viitorul apropiat doar pentru zona de retea. Dar nu trebuie sa
uitam ca vorbim si despre digitalizare, si despre automatizarea retelei, de monitoriarea in timp real
– sa aducem informatii in timp real si sa le transformam in decizii pe care sa le luam rapid. Ne-am
pregatit, avem o strategie, avem planuri, asteptam urmatoarea perioada de reglementare, trebuie sa
dublam ceea ce este minimum legat pe aceasta parte de investitii. (Economica.net, E-nergia.ro 29
februarie)
https://www.economica.net/ce-probleme-a-adus-valul-de-prosumatori-pentru-reteaua-electrica-
si-cum-se-pot-rezolva-ce-spune-seful-retelei-cu-cei-mai-multi-prosumatori-din-
romania_728762.html
https://e-nergia.ro/ce-probleme-a-adus-valul-de-prosumatori-pentru-reteaua-electrica-si-cum-se-
pot-rezolva-ce-spune-seful-retelei-cu-cei-mai-multi-prosumatori-din-romania
top
Peste 110.000 de prosumatori la finalul lui 2023. Zsuzsa Bereschi, Horváth: Nu poti finanta
doar productia fara sa finantezi si retelele care o preiau
Cresterea numarului de prosumatori pare sa se mai fi temperat pe final de an. Nu s-a ajuns la
150.000 si nici chiar la 1,5 GW, cum estimau autoritatile. Cifrele sunt, totusi, impresionante.
Zsuzsa Bereschi, Principal in cadrul Horváth, ne-a explicat si care ar trebui sa fie liniile urmate de
politicile in acest sector, in conditiile in care numarul mare de prosumatori creste presiunea pe
retelele de energie. Potrivit celui mai recent raport ANRE, pe 31 decembrie 2023 erau 110.335 de
prosumatori in Romania,dintre care 95.000 persoane fizice si 15.000, persoane juridice. Puterea
totala instalata ajunge la 1.442 MW, dintre care 611 MWp la persoane fizice si 831, la companii.
Ilfov, ”soarele” lumii prosumatorilor
Cei mai multi prosumatori – peste 8.500 – erau in Ilfov, totalizand 111 MW. Practic, unul din 60
de locuitori din judet este prosumator, mult peste media nationala. 111 MW poate sa nu para mult,
dar cel mai mare parc fotovoltaic din Romania (si din sud-estul Europei), cel de la Ratesti, are 155
MW. Iar in termeni de productie, 111 MW instalati ar putea genera energie pentru peste 70.000 de
gospodarii. Pe locul 2 este judetul Timis, cu putin peste 6.000 de prosumatori, urmat de Bihor,
Arad si Dolj, toate pe la 4.300 de prosumatori. In medie, la ora actuala prosumatorii persoane fizice
din Romania au capacitati instalate de 6,4 kW, iar cei persoane juridice, de aproape 55 kW. Un
sistem fotovoltaic de 6,4 kw poate produce si 8 MWh intr-un an. Or consumul mediu de energie
electrica pe cap de locuitor in Romania a fost, in 2022, de aproximativ 0,8 MWh. Pe de alta parte,
daca adunam toti prosumatorii, media este de 13 kW putere instalata per prosumator.
Pagina 9 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
Ritmul de crestere a prosumatorilor s-a redus insa in ultimele luni. O explicatie poate fi blocarea
programului Casa Verde Fotovoltaice. Dar si din partea autoritatilor au venit semnale confuze,
legate de prosumatori ”incorecti”, care ar trebui sanctionati. De asemenea, a fost mentionata in
repetate randuri nevoia de a introduce sisteme de stocare. Pe de alta parte, anul acesta s-ar mai
putea adauga inca 1 GW de putere instalata la prosumatori, daca se va reveni la ritmul de crestere
din trecut.
Investitii in regenerabile sau investitii in retele?
Insa acest avans al prosumatorilor vine si cu o parte mai putin confortabila. Practic, toata lumea
vrea mai multa energie verde, iar politicile guvernamentale stimuleaza investitiile in aceasta, dar
e nevoie si de intarirea retelelor in care ajunge respectiva energie. Retelele din Romania (si din
alte state UE) pur si simplu nu sunt dimensionate pentru a primi toata energia pe care prosumatorii
si capacitatile regenerabile o injecteaza in ele. Nici nu e de mirare: la ora actuala, adunati, doar
prosumatorii reprezinta o capacitate totala mai mare decat a centralei nucleare de la Cernavoda.
Ca urmare, retelele risca sa nu faca fata, caz in care prosumatorii ar putea fi deconectati temporar,
dat fiind ca Sistemul nostru Energetic National este, din multe puncte de vedere, mai degraba la
nivelul anilor ‘80, iar operatorii de distributie sunt limitati de reglementari in a face investitii. Rolul
tot mai mare al prosumatorilor introduce un element de volatilitate, care nu exista la producatorii
”clasici”: de pilda, uneori exista energie in exces, din cauza ca bate soarele dar nu exista cerere
pentru aceasta energie - or in retea, cererea si oferta trebuie sa se echilibreze la secunda. Iar
variatiile sunt foarte mari. Un exemplu, din datele ANRE: in august 2022, prosumatorii sub 400
kW au injectat in sistem aproape 15 milioane kWh, dar in decembrie 2022, mai putin de 6 milioane
kWh, desi puterea instalata aproape ca se dublase in acest interval. In conditiile in care nu exista
Pagina 10 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
politici privind stimularea investitiilor in retele la un nivel comparabil cu cele pentru noi capacitati
regenerabile, costurile intaririi retelelor ar putea fi suportate de toti consumatorii prin tarifele de
transport si distributie, pe care oricine le poate vedea in factura. Insa clientii, fie ei persoane fizice
sau juridice, ar ajunge sa suporte aceste costuri chiar daca poate nu au nevoie de energia
suplimentara; dimpotriva, in ultimii ani, consumul de electricitate a scazut in Romania, atingand
chiar minime istorice.
De ce nu consuma prosumatorii energia pe care o produc
De ce nu consuma prosumatorii insisi tot ce produc? In unele cazuri, pentru ca produc mai mult
decat ar avea nevoie, deoarece si-au supradimensionat instalatiile in speranta ca vor face profit
injectand in retea - ceea ce oficialii au descris drept ”prosumatori incorecti”. Principala explicatie
e insa aceea ca panourile lor fotovoltaice genereaza energie in timpul zilei, atunci cand soarele este
pe cer; dar consumul se face mai ales seara. Acesta este motivul pentru caree nevoie de stocare,
practic de baterii care sa le permita prosumatorilor sa acumuleze energia pe care au o produs-o si
sa o consume cand au nevoie. Doar ca stocarea este scumpa - de aceea se tot discuta de sustinerea
ei financiara in urmatoarea editie a programului Casa Verde Fotovoltaice sau chiar de
obligativitatea stocarii pentru cei care vor o finantare de la stat. Pana cand vom vedea ceva concret
in aceasta directie, ramane insa problema dezechilibrului intre investitiile in regenerabile si cele in
retele. Ca urmare, putem spune ca exista o inadecvare in politicile Romaniei legate de prosumatori.
Zsuzsa Bereschi, Horváth: Trebuie finantate si retelele care vor integra acesti prosumatori
Prosumatorii ar trebui sprijiniti si stimulati, dar o astfel de politica trebuie sa ia in considerare
intregul lant valoric, ne-a explicat recent Zsuzsa Bereschi, Principal in cadrul Horváth, companie
internationala de consultanta in management. Principalele puncte identificate de ea:
1. Nu poti sa sprijini prin scheme de finantare doar productia (de exemplu achizitia si instalarea de
panouri fotovoltaice), fara sa finantezi si extinderea si intarirea retelelor care trebuie sa integreze
acesti prosumatori. Este ca si cum ai finanta achizitia de masini, dar fara sa investesti in drumuri
de acces, sosele si autostrazi. Unde se va evacua toata energia produsa de panouri in orele de varf
de soare? Daca o casa, intr-o zona anume, permite din punct de vedere geografic si meteorologic,
respectiv al suprafetei acoperisului, sa produca peste consumul propriu, nu ar fi justificat ca acesta
sa evacueze in retea, pentru a contribui la reducerea emisiilor totale in sectorul energiei?
2. Din acest aspect decurge nevoia de stocare: inerent vor exista prosumatori care au capacitate de
productie mai mare (potential geografic, suprafata, meteorologic etc.) si acestia ar trebui incurajati
sa investeasca si in baterii. Abia acum, prin PNRR, au inceput sa fie finantate si bateriile pentru
prosumatori, respectiv punctajul obtinut la finantare sa fie mai mare, daca se investeste si in baterii.
Pagina 11 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
3. Comunitatile de energie vor capata un rol tot mai important: indivizi, municipalitati si entitati
comerciale se vor alatura pentru a beneficia de potentialul de productie, stocare, consum,
distributie si furnizare de energie. Eforturile lor de a contribui la inverzirea, echilibrarea si
diversificarea sistemului energetic national ar trebui sprijinite prin politici de finantare dedicata,
de exemplu in sisteme informatice, si mai ales reglementare specifica: cine poate deveni agregator,
producator, furnizor, care vor fi preturile, mecanismele de decontare etc.
4. Nu in ultimul rand, este nevoie de incurajarea productiei locale de echipamente, de stimularea
expertizei si cresterii fortei de munca pentru constructii si instalatii, iar pe termen lung, de un
concept de economie circulara pentru segmentul de prosumatori. Majoritatea prosumatorilor au
panouri fotovoltaice instalate, acestea au o durata medie de viata de 25-30 de ani, si trebuie sa ne
intrebam ce se va intampla cu aceste panouri, de exemplu, in 2050, cand vrem sa fim net-zero?
Cum putem implementa o economie circulara pentru acestea: sa fie construite pentru o durata de
viata mai lunga, respectiv sa fie reparate, renovate pentru a extinde durata lor de viata, cum putem
sa le proiectam intr-un mod cat mai prietenos cu mediul, materiale din compozitia lor cum ar putea
fi recuperate, reutilizate, reciclate etc.? Cand vorbim de gigawati instalati in panouri solare,
impactul acestora va fi extrem de mare, conchide Zsuzsa Bereschi.
(Wall-Street.ro, 29 februarie)
https://www.wall-street.ro/special/romaniaverde/305721/peste-110-000-de-prosumatori-la-
finalul-lui-2023-zsuzsa-bereschi-horv-th-nu-poti-finanta-doar-productia-fara-sa-finantezi-si-
retelele-care-o-preiau.html#gref
top
Pagina 12 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
Stefan Gadola, EnergoBit: Firma noastra este implicata in ATR-uri de peste 10.000 MW
pentru diferiti clienti. Sunt ATR-uri pentru peste 40.000 MW in total
Grupul EnergoBit este unul dintre cei mai mari jucatori din tranzitia energetica locala, fiind
implicati in aproape un sfert din toate ATR-urile (Avizele Tehnice de Racordare) emise la acest
moment, a explicat Stefan Gadola, chairman of the board EnergoBit in cadrul evenimentului ZF
Power Summit 2024. „Noi la EnergoBit suntem norocosi. Avem foarte mult de lucru. Suntem
implicati in diferite proiecte de la A la Z, de la studii la conectare la retea. Doar firma noastra este
implicate in ATR-uri de peste 10.000 MW pentru diferiti clienti. Este incredibil. Si sunt 3-4 firme
ca ale noastre, sunt ATR-uri pentru peste 40.000 MW in total”. Este de precizat ca din cele 40.000
MW care exista la nivel de ATR-uri cea mai mare parte din proiecte nu va ajunge sa fie realizata,
dupa cum au explicat alti specialisti prezenti la ZF Power Summit 2024. Pe de alta parte, Gadola
a vorbit despre nevoia de stocare, care trebuie promovata mai mult in Romania, inclusiv in randul
prosumatorilor. „Trebuie sa promovam stocarea la prosumatori. OK, produci, dar cand ai mai mult
stochezi si consume seara, noaptea, cand nu produci”.
Ce a mai declarat la ZF Power Summit 2024:
• Fara stocare nu exista viitor.
• Astazi stocarea a devenit esentiala si va fi necesara, va spun clar. Daca nu ne gandim si nu
avem o strategie pentru stocare o sa avem parcuri fotovoltaice care se vor deconecta. In
urma cu trei ani noi am avut un parc mic eolian si am fost inrerupt de cateva ori. Nu a fost
catastrofa pe un parc mic, 15 MW, dar va spun ca daca ai un parc de 200 MW si te intrerupe
de trei ori intr-o luna nu dormi prea bine.
• Am avut in urma cu un an o propunere din partea celor de la Ministerul Economiei din
Ungaria sa investeasca ei in stocarea de la Tarnita-Lapustesti. Am fost socat. Iata, altii se
gandesc ca nu au cum sa consume energia pe care o produc in timpul zilei.
• Trebuie sa obtinem un pret al energiei atractiv pentru a aduce investitori in consum, sa spun
asa. Astazi al propune guvernului sa se concentreze pentru a aduce consumatori.
Pagina 13 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
• Este dreptul fiecarui consumator sa isi produca energia daca poate. Am auzit si stiri despre
taxa pe soare. Am fost ingrozit. Nu cred ca se poate asa ceva. Anul acesta ni s-a promis ca
nu va fi asa ceva, dar poate la anul se vor gandi sa puna si taxa pe soare.
• In acest an am deschis o noua fabrica, de posturi de transformare, la Bacau, ne dezvoltam,
ne gandim cum sa facem sa producem intr-un ritm cat mai scurt ce este nevoie pentru aceste
proiecte care sunt foarte multe.
https://www.zf.ro/companii/energie/stefan-gadola-energobit-firma-noastra-este-implicata-in-atr-
uri-de-22284200
top
Adrian Polec, Prime Batteries Technology: Undeva la 10-15% din ce folosim in productia
bateriilor vine din Romania. Cautam sa dezvoltam cu mici producatori locali care au crescut
alaturi de noi
Producatorul de baterii Prime Batteries Technology din Cernica, judetul Ilfov, cauta dezvoltare pe
orizontala pe plan local in urmatorii ani, astfel incat sa poata apela la cat mai multi furnizori din
Romania pentru productia de baterii, dupa cum a explicat Adrian Polec, actionarul majoritar al
companiei, prezent la ZF Power Summit 2024. „Din produsul final undeva intre 10% si 15% e din
Romania in momentul de fata si cautam sa dezvoltam acest lucru cu mici producatori locali care
au crescut alaturi de noi an de an”. Printre oportunitatile pe care le pot sesiza producatorii interesati
se numara productia de folii de cupru sau productia de mase plastice. „Incepand de la folie de
cupru, noi cumparam un anumit tip de folie, cu puritate de multi de 9 dupa virgula. Asa ceva ar fi
necesar in Romana. La fel pe partea de aluminiu, la fel pe mase plastic. Astazi, de exemplu,
cumparam din Japonia polietilena cu layer dublu de ceramica, care poate fi produs si in Romania
fara probleme”. Adrian Polec crede ca motivul pentru care astfel de elemente nu sunt inca produse
in Romania este ca nu a facut sens o astfel de investitie pana acum. „Motivul pentru care acest
Pagina 14 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
lucru inca nu se intampla este ca nu avem inca o capacitate de baterii atat de mare in Romania ca
o astfel de investitie sa fac sens. Dar stim discutii ca in urmatorii ani cu siguranta toate materialele
necesare pentru baterii vor fi localizate in Europa, fara exceptie”. Compania romaneasca Prime
Batteries Technology a inceput sa produca baterii la Cernica, reusind ulterior sa atraga in
actionariat si in parteneriat EIT InnoEnergy pentru a scala productia. „Cand cei de la InnoEnergy
au intrat in actionariat aveam o capacitate de 200-300 MWh, iar acum o scalam. (…) In momentul
de fata construim 2 GWh aici in Cernica, langa Bucuresti, urmand ca in 2026 sa extindem cu inca
6 GWh, pana la o capacitate totala de 8 GWh”.
Ce a mai declarat la ZF Power Summit 2024:
• Anul trecut am exportat mai mult de 70% din productie catre piata europeana si catre intreg
globul, inclusiv China.
• Cei de la EIT sunt reprezentanti de cei de la InnoEnergy din Bruxelles. Ei sunt un
conglomerate european de mari companii din segmentul de inovare, precum Siemens,
Schneider, ca sa numesc cateva dintre ele, dar si universitati si banci din UE. In momentul
de fata sunt in actionariatul nostru cu 2%. Au facut aceasta investitie si este important sa
fim alaturi de ei. In total au investit 3,6 milioane de euro.
• Finantarea este una mai complexa, avand in vedere ca vorbim de 280 de milioane de euro
pentru cei 2 GWh. Vorbim de o sindicalizare bancara, e un proces complex de finantare.
• Speram sa finalizam investitia totala pe care ne-am propus-o in 2028.
• Noi astazi activam in trei segmente: automotive, vorbim aici de producatori auto care fac
sub 100.000 de unitati pe an, tractoare, masini de gunoi, cap de tractor pentru aplicatii
speciale, furnizam aici baterii catre producatori din Vestul Europei, care la randul lor sunt
exportate peste tot in lume. Am avut proiecte in Peru, in Singapore.
• A doua vertical pe care suntem active este cea de stocare a energiei electrice. In momentul
de fata mai mult de 70% din capacitatea actuala pleaca catre acest sector si al treilea este
important pentru noi, partea de aplicatie industriala, vorbim de AGV-uri si toata partea de
aplicatii industriale.
• Nu avem cum sa fim in concurenta atunci cand o firma chinezeasca primeste subventii.
• Daca ne uitam astazi din costul total de 100% platit cand montam un panou fotovoltaic pe
acoperisul unui consumator, doar 30% reprezinta costul panoului, care efectiv pleaca mai
departe catre China, restul de 70% ramane in Europa. Noi nu ne putem deconecta complet
de la economia globala.
• Majoritatea materialelor pe care le folosim vin de la producatori locali din Europa si mai
luam din Japonia si Coreea de Sud anumite materiale specifice pentru baterii.
• In viitor nu conteaza cine produce curentul electric, conteaza cine o stocheaza
• Sunt zeci de MWh pe stocare conectati in retea doar dintre cei instlati de noi si sunt in total
proiecte de sute de MWh astazi
Pagina 15 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
• Pe partea de reciclare noi vom putea recicla bateria de litiu-ion la nivel de 98%. Anul acesta
lansam o linie metalurgica, doar partea de reciclare metalurgica reprezinta 66% din proces,
urmand ca in urmatorii ani sa facem partea de black mass, pe care astazi o dam mai departe
catre Germania si primim material activ de acolo in schimbul acestui black mass.
https://www.zf.ro/companii/energie/adrian-polec-prime-batteries-technology-undeva-la-10-15-
din-ce-22284120
top
Teodora Preoteasa, MIPE: Cum vom asigura nevoia de panouri fotovoltaice pentru toate
masurile de finantare pe care le lansam? Daca avem intarzieri de peste 1 an la livrare noi
vom pierde bani din PNRR
Valul national, european si global de adoptie al solutiilor fotovoltaice pune presiune pe lantul de
aprovizionare, iar daca intarzierile in livrari ajung mai mari de un an, Romania ar putea pierde bani
din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), a explicat Teodora Preoteasa, secretar de
stat in Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, prezenta in ZF Power Summit 2024. „Daca
MIPE si Ministerul Mediului lanseaza in aceeasi periaoada apeluri prin care sprijinim instalarea
de panouri fotovoltaice, toti vom avea nevoie de panouri. Cum vom asigura aceasta nevoie? Iar
acest lucru se intampla si la nivelul Uniunii Europene, nu doar la nivelul Romaniei. Toata lumea
merge in aceasta directie. Vom avea intarzieri de peste 1 an la livrare. Daca se intampla acest lucru,
noi vom pierde banii din PNRR”. Discutia vine in contextul in care cea mai mare parte din
echipamentele necesare proiectelor fotovoltaice vine din China, ceea ce inseamna ca
implementarea unor programe lansate pe plan local ajunge sa depinda aproape in intregime de
furnizori din afara Uniunii Europene. „Este un lucru pe care trebuie sa il avem in vedere. Aceste
capacitati de productie trebuie sprijinite in interiorul UE si evident ca Romania trebuie sa faca
parte din acest proces”.
Pagina 16 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
Ce a mai declarat in cadrul ZF Power Summit 2024:
• Fondul de Modernizare inseamna in jur de 15-16 miliarde de euro pana in 2030. Fondul de
Modernizare este de fapt principala sursa de finantare pentru industrii si aici vorbim de
industriile sau de intreprinderile care intra sub incidenta ETS.
• Sunt oportunitati de finantare multiple si ca sa va fac asa un calcul estimativ, din politica
de coeziune si din PNRR sunt allocate fonduri in jur de 7 miliarde de euro.
• Din politica de coeziune avem deja 174 de proiecte depuse cu o valoare de 600 de milioane
de euro, asta doar ce s-a lansat pana acum.
• In primul trimestru vom mai avea in jur de 20 de apeluri cu cel putin 1 miliard de euro.
Aici vorbim de programele regionale, de programul de dezvoltare durabila si de programul
de tranzitie justa.
• Pe programul de Tranzitie Justa sunt peste 2 miliarde de euro care vor sprijini 6 judete din
Romania in acest process de tranzitie. Scopul finantarii din acest program il reprezinta
mentinerea locurilor de munca pentru intreprinderile care vor fi sprijinite sau catre crearea
de locuri de munca noi. Nu trebuie sa uitam ca acest lucru trebuie sa primeze.
• Am inceput un parteneriat cu AJOFM-urile, pentru ca trebuie sa existe o mapare in cele
sase judete incidente programului de Tranzitie Justa, Gorj, Hunedoara, Mures, Prahova,
Galati si Dolj. Bazandu-ne pe aceasta coalborare cu AJOFM-urile vor urma si training-uri
de reprofesionalizare, reskilling, upskilling.
• Prin PNRR exista in componenta Valul Renovarii o zona de training pentru cei care
lucreaza in zona de eficienta energetica si prin programul REPowerEU avem peste 10
milioane de euro pentru traininguri pentru cei din zona de energie verde.
• Ce avem prin programul de Tranzitie Justa sunt doua proiecte pre-identificate pentru
intreprinderi mari, Liberty Galati si Azomures, sunt doua intreprinderi ETS care isi
rediversifica activitatea si intr-adevar scopul principal este acela de a include hidrogenul
in procesele celor doua companii.
• Trebuie sa ne concentram eforturile catre aceasta tranzitie accelerata si justa a sectorului
industrial spre energie verde. Si spun justa pentru ca trebuie sa avem in vedere oamenii,
deci fara sa afectam aceasta componenta sociala, oamenii care lucreaza in toate aceste
sectoare industrial. Acesta este primul element pe care trebuie sa il avem in vedere.
(Ziarul Financiar, Hotnews 29 februarie)
https://www.zf.ro/companii/energie/teodora-preoteasa-mipe-cum-vom-asigura-nevoia-de-
panouri-22284082
https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-26938749-viitorii-prosumatori-putea-astepta-peste-
vina-panourile-fotovoltaice-explicatia-unui-secretar-stat.htm
top
Pagina 17 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
Dimofte si Popoviciu pun panouri fotovoltaice la Piata Obor
Piata Obor Market & Complex Comercial, operatorul pietei Obor din Capitala, companie
controlata indirect de oamenii de afaceri Radu Dimofte si Puiu Popoviciu, pregateste un proiect de
achizitie si instalare a unui sistem de productie de energie electrica solara, releva date analizate de
Profit.ro. Compania a incheiat in acest sens un contract de furnizare de echipamente si servicii,
pentru livrarea, montarea si punerea in functiune a unui sistem fotovoltaic, cu firma specializata
Fotosolar Energy din Ploiesti. Piata Obor Market & Complex Comercial SA a terminat anul 2022
cu profit net de 3,3 milioane lei, la venituri totale de 18,8 milioane lei. Societatea a fost infiintata
in 2005, iar in 2007 a incheiat un contract de parteneriat public-privat cu Primaria Sectorului 2,
pentru modernizarea infrastructurii pietei. Proiectul a avut 2 etape. Etapa 1 a fost dezvoltata pe o
suprafata de 15.600 mp si a constat intr-o cladire comerciala cu 4 nivele (S+P+2E), cu o suprafata
totala construita de 21.500 mp si o platforma comerciala exterioara, desfasurata pe o suprafata de
11.670 mp. In etapa 2, piata traditionala s-a extins cu un centru modern de retail. Investitia a fost
finalizata si inaugurata in 2010. Investitia s-a ridicat la circa 14 milioane euro. (Profit.ro, 1 martie)
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/dimofte-si-popoviciu-pun-panouri-fotovoltaice-
la-piata-obor-21508817
top
ENERGIE EOLIANA
Giles Dickson, Wind Europe: “Guvernele europene, inclusiv al Romaniei, trebuie sa se

asigure ca parcurile eoliene folosesc turbine europene”. Ce s-a intamplat in Romania
Giles Dickson, CEO al Wind Europe, asociatia industriei eoliene din Europa, a declarat ca
guvernele statelor membre UE trebuie sa sustina productia de turbine din Europa, in contextul in
care, chiar cu finantare de la Banca Europana pentru Reconstructie si Dezvoltare, un dezvoltator
de parc eolian din Romania monteaza turbine chinezesti. „Ursula von der Leyen a vorbit anul trecut
la Parlamentul European si a spus ca „viitorul tehnologiei curate in Europa trebuie facut in
Europa”. Acest discurs a fost urmat de Pachetul privind Energia Eoliana cu 15 actiuni imediate
menite sa consolideze lantul de aprovizionare cu energie al Europei, si sa creeze un mediu echitabil
si competitiv, inclusiv conditii de concurenta echitabile. Acest lucru este bun pentru crearea de
locuri de munca, cresterea economica si securitatea energetica. Acesta este motivul pentru care
guvernele nationale, inclusiv Romania, ar trebui sa se asigure ca proiectele eoliene contin turbine
europene”, a spus Giles Dickson, prezent la Bucuresti la Zf Power Summit. “Avand in vedere toate
acestea, industria eoliana europeana este extrem de dezamagita ca BERD a decis saptamana trecuta
sa finanteze parcul eolian Urleasca din Romania, stiind ca acest parc eolian achizitioneaza turbine
chinezesti. Acest lucru este complet impotriva spiritului politicilor europene de astazi.
Pagina 18 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
WindEurope a ridicat aceasta problema cu BERD si autoritatile relevante pentru a se asigura ca
acest lucru nu se repeta si ca regulile de creditare ale bancilor reflecta politica UE si interesul
european mai larg”, a spus Dickens. Proiectul eolian Urleasca are 17 turbine eoliene cu o capacitate
instalata totala de 102 MW si se preconizeaza ca va genera 270 GWh de energie electrica pe an.
Urleasca Wind Farm este controlata de BIG Shopping Centers ltd. si MEGA OR ltd., ambele fiind
companii israeliene care activeaza ca proprietari si dezvoltatori de centre comerciale si proprietati
logistice. Ambele sunt listate la bursa de la Tel Aviv, iar BIG Shopping Centers este actionarul
majoritar al AFI Properties, proprietar in Romania al centrelor comerciale AFI. BERD urmeaza sa
finanteze proiectul de la Urleasca (jud. Braila), cu circa 46 mil. euro, in conditiile unui cost total
al proiectului de circa 109 mil. euro. “Putem construi aceasta tehnologie in Europa. Noul
regulamentul privind industria „zero net”, pe care Union Europeana tocmai l-a convenit, stabileste
obiectivul de a produce 36 GW de turbine eoliene in fiecare an. Construim noi fabrici in Europa,
de exemplu Vestas construieste doua noi fabrici in Polonia. Noi fabrici pentru substatii sunt in plan
si pentru Spania si Germania”, a mai spus seful Wind Europe. (Economica.net, E-nergia.ro,
InvesTenergy 29 februarie)
https://www.economica.net/giles-dickson-wind-europe-guvernele-europene-inclusiv-al-
romaniei-trebuie-sa-se-asigure-ca-parcurile-eoliene-folosesc-turbine-europene-ce-s-a-intamplat-
in-romania_728778.html
https://e-nergia.ro/giles-dickson-wind-europe-guvernele-europene-inclusiv-al-romaniei-trebuie-
sa-se-asigure-ca-parcurile-eoliene-folosesc-turbine-europene-ce-s-a-intamplat-in-romania
https://www.investenergy.ro/giles-dickson-ceo-windeurope-industria-eoliana-europeana-
reactioneaza-cu-ingrijorare-la-decizia-berd-de-a-finanta-proiectul-urleasca-din-romania-care-
achizitioneaza-turbine-eoliene-chinezesti-guve/
top
Proiectele eoliene dezvoltate de OX2 in Romania progreseaza. Compania suedeza detine

avizele tehnice de racordare pentru intreg portofoliul de 572 MW
Prezenta pe piata din Romania din 2021, compania suedeza OX2 isi consolideaza portofoliul,
avansand cu toate proiectele eoliene pe care le detine in tara, potrivit unui comunicat de presa. In
prezent, OX2 Romania poarta discutii cu investitori pentru a incheia prima tranzactie in Romania.
OX2 Romania a obtinut la finalul anului trecut autorizatia de construire pentru cel mai avansat
proiect din portofoliu, cu o capacitate instalata de 99 MW si care detine contract de racordare din
martie 2023, arata compani. Lucrarile vor incepe in prima parte a anului, iar obiectivul este ca
parcul eolian sa devina operational la finalul anului 2025. Proiectul se afla in faza avansata, care
include achizitia echipamentelor si incheierea unui PPA, tinta fiind sa se ajunga la decizia finala
de investitie (FID – final investment decision). Cel de-al doilea proiect de 99 MW, aflat in
apropiere, urmeaza indeaproape atat ca stadiu de dezvoltare, cat si ca atingere a fazei FID, cele
doua proiecte urmand a fi construite si puse in functiune in aceeasi perioada de timp. Pentru
Pagina 19 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
celelalte doua proiecte eoliene din portofoliul OX2 Romania, de 300 MW si respectiv 72 MW, au
fost obtinute de la Transelectrica avizele tehnice de racordare (ATR) conectarea la retea fiind
prevazuta pentru decembrie 2027. Astfel, toate cele patru proiecte eoliene onshore din portofoliul
OX2 Romania, cu o capacitate instalata totala de 572 MW, detin in prezent avizele tehnice de
racordare de la Transelectrica. „Proiectele OX2 in Romania avanseaza in linie cu strategia noastra
de executie. Intentionam sa crestem constant atat organic, cat si prin achizitii facute cu atentie care
asigura soliditatea portofoliului. Planul nostru este de a incepe noi proiecte pe masura ce finalizam
etapa de dezvoltare si incepem constructia la cele aflate deja in portofoliu, avand alaturi de noi si
un investitor strategic sau financiar. Sunt premise bune pentru ca 2024 sa fie un an de crestere.
Observam un interes sporit pentru piata locala de energie, noi proiecte fiind anuntate mereu in
contextul angajamentelor asumate de Romania pentru tranzitia la energia regenerabila, dar si
datorita potentialului Romaniei in acest sector. Cu toate acestea, doar proiectele de cea mai buna
calitate vor reusi sa se impuna, cele cu o rata de bancabilitate ridicata – cu o resursa eoliana
excelenta, care indeplinesc criteriile finantatorilor internationali referitoare la ESG si au un pret de
conectare corect”, a declarat Lacramioara Diaconu-Pintea, Country Manager OX2 Romania. Lider
european in domeniul energiei regenerabile, potrivit propriei descrieri, OX2 a pus bazele unei
echipe locale in Romania, care se ocupa de dezvoltare, constructie si managementul activelor cu
suport din partea functiilor centrale. Pe termen mediu si lung, compania face demersuri pentru a
creste si diversifica acest portofoliu, prin replicarea in Romania a modelului de business pe care
OX2 il aplica la nivel global, operand pe intregul lant valoric: de la dezvoltarea de proiecte pana
la constructia, livrarea si managementul solutiilor energetice in domeniul eolian onshore si
offshore, solar si de stocare a energiei. La nivel global, in 2023, OX2 a pus in functiune 9 proiecte
cu o capacitate totala de 500 MW si avea in construttie capacitati de aproximativ 1 GW la final de
an, cand portofoliul total a ajuns la circa 47 GW. OX2 isi desfasoara activitatea pe 11 piete din
Europa: Suedia, Norvegia, Finlanda, Estonia, Lituania, Polonia, Romania, Franta, Spania, Italia si
Grecia. Din 2023, OX2 are operatiuni si in Australia. Vanzarile in 2022 au fost de aproximativ 7,6
miliarde de coroane suedeze. Compania are aproximativ 400 de angajati si are sediul central in
Stockholm, Suedia. Din 2022, OX2 este listata la Nasdaq Stockholm. (Economica.net, E-nergia.ro,
Profit.ro, InvesTenergy, Wall-Street.ro, Money.ro, Bursa, Financial Intelligence 29 februarie)
https://www.economica.net/proiectele-eoliene-dezvoltate-de-ox2-in-romania-progreseaza-
compania-suedeza-detine-avizele-tehnice-de-racordare-pentru-intreg-portofoliul-de-572-
mw_728708.html
https://e-nergia.ro/proiectele-eoliene-dezvoltate-de-ox2-in-romania-progreseaza-compania-
suedeza-detine-avizele-tehnice-de-racordare-pentru-intreg-portofoliul-de-572-mw
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/ox2-lider-al-europei-pregateste-prima-tranzactie-
in-romania-21508794
https://www.investenergy.ro/ox2-romania-se-prezinta-cu-4-proiecte-eoliene-de-572-mw-cu-atr-
uri-de-la-transelectrica-va-incepe-constructia-a-doua-parcuri-in-acest-an/
Pagina 20 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
https://www.wall-street.ro/special/romaniaverde/305774/ox2-anunta-4-proiecte-eoliene-de-572-
mw-care-au-deja-aviz-tehnic-de-racordare-unul-dintre-el-ar-putea-fi-gata-chiar-in-
2025.html#gref
https://www.money.ro/compania-suedeza-ox2-anunta-ca-a-obtinut-avizele-tehnice-de-racordare-
de-la-transelectrica-pentru-patru-proiecte-de-parcuri-eoliene-cu-o-capacitate-totala-de-572-mw/
https://www.bursa.ro/ox2-isi-consolideaza-portofoliul-in-romania-67310258
https://financialintelligence.ro/proiectele-eoliene-dezvoltate-de-ox2-in-romania-progreseaza-
detinand-avize-tehnice-de-racordare-pentru-intreg-portofoliul-de-572-mw/
top
ENERGIE HIDRO
Olivian Savin, Marketing & Communication Manager, FEL Romania: Noi in Romania din
pacate nu avem o centrala cu acumulare prin pompaj. In Romania exista mai multe
amplasamente si pot fi puse aceste tipuri de centrala in mai multe locuri pentru ca avem
munti, avem rauri si lacuri
Noi in Romania din pacate nu avem o centrala cu acumulare prin pompaj in care sa avem un lac
superior, unul inferior sa putem sa turbinam sa producem energie si sa stocam in bazinul superior,
a spus Olivian Savin, Marketing & Communication Manager, FEL Romania, in cadrul Conferintei
ZF Power Summit 2024. “Noi in Romania din pacate nu avem o centrala cu acumulare prin pompaj
in care sa avem un lac superior, unul inferior sa putem sa turbinam sa producem energie si sa
stocam in bazinul superior. Ca si potential in tara la noi exista. Sunt mai multe amplasamente. Din
punct de vedere tehnic pentru o centrala de acumulare prin pompaj ai nevoie de o topografie
favorabila si de un bazin hidrografic si de avize de la Ministerul Mediului. Speram ca in strategia
energetica sa avem si acest tip de avize. Din punctul meu de vedere partea de avize al mediului nu
ar trebui sa fie o problema. Exista mai multe tipuri de centrale cu acumulare prin pompaj si
impactul acestora poate fi chiar aproape de zero”, a mai adaugat Olivian Savin.
Ce a mai spus Olivian Savin, Marketing & Communication Manager, FEL Romania
Pagina 21 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
► In Romania exista mai multe amplasamente si pot fi puse aceste tipuri de centrala in mai multe
locuri pentru ca avem munti, avem rauri si lacuri.
► La Tarnita este un proiect de 1.000 MWh, dar se pot face si alte proiecte de ordinul sutelor de
MWh. Practic potentialul Romaniei ar putea fi undeva la ordinul GWh.
► Din punct de vedere economic, tehnic aceasta tehnologie este fezabila in Romania. Ce nu avem
noi insa in Romania, nu avem o strategie energetica care sa includa acest tip de centrala. Pentru
acel proiect stiu ca s-a discutat mult si problema ar fi fost cea economica, daca este fezabil din
punct de vedere economic sau nu. Aceasta situatie poate fi vazuta si ajustata din puterea pe care o
instalam. Daca nu avem nevoie de 1.000 Mwh putem sa vedem de cat avem nevoie pentru ca aceste
centrale ofera servicii de sistem. Principiul lor este simplu, pompeaza atunci cand energia este
ieftina ca sa acumulezi si sa stochezi, iar cand pretul este ridicat sa turbinezi si sa vinzi.
► In Vestul Europei aceasta tehnologie exista de foarte mult timp si se fac proiecte destul de des
as putea spune. Un ultim proiect a fost realizat chiar in mijlocul Europei, in Elvetia de 900 MWh
in care se stocheaza undeva la 20 mil. GWh. Ar fi echivalentul a unei incarcari deodata a 400.000
de masini electrice. Din cate stiu eu in Romania sunt undeva la 40.000 de masini electrice anul
acesta. Practic, o capacitate de stocare poate ajuta alta industrie.
https://www.zf.ro/companii/energie/olivian-savin-marketing-communication-manager-fel-
romania-romania-22284167
top
TradeVille: Profitul Hidroelectrica in 2023 - cel mai mare obtinut de o companie de stat din
Romania
Hidroelectrica SA a anuntat o crestere semnificativa a veniturilor si a cifrei de afaceri pentru anul
2023, inregistrand cel mai mare profit obtinut de o companie de stat din Romania, potrivit unui
raport elaborat de Departamentul de Analiza al TradeVille. Hidroelectrica este una dintre cele mai
mari companii din Romania, care activeaza in segmentul de producere si furnizare a energiei
electrice, pe care o genereaza prin intermediul celor 187 de hidrocentrale si microcentrale pe care
le administreaza, o mica parte provenind si din segmentul de energie eoliana, societatea avand in
intretinere 36 de turbine eoliene de 3 MW fiecare. Fiind o companie de importanta strategica,
societatea are o cota de piata medie in producerea de energie electrica de 29% in ultimii patru ani,
avand cea mai mare cota de piata din Romania pe segmentul de furnizare energie electrica catre
clientii finali pe piata concurentiala. Principalul actionar al Hidroelectrica este statul roman, cu o
participatie de 80%, restul de 20% reprezentand free-float-ul societatii, dintre care 3,6% detinut
de persoane fizice si 16,4% - de persoane juridice. In fruntea companiei este CEO-ul Karoly
Borbely, investit in functie la sfarsitul anului 2023. In trecut a detinut si functii politice, precum
cea de secretar de stat in Departamentul Energiei, Ministerul Economiei, si functia de presedinte
al Autoritatii Nationale pentru Tineret. Inainte de a veni la Hidro, a ocupat, pana in 2023, functia
Pagina 22 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
de director pentru atragerea de investitori si dezvoltare de afaceri B2B la Orange Romania
Communications. In ultimele 12 luni nu s-au inregistrat tranzactii ale insiderilor.
• Hidroelectrica - cel mai mare profit net din ultimii cinci ani
Anul 2023 s-a remarcat pentru Hidroelectrica printr-o hidraulicitate inalta a resurselor naturale,
ceea ce a dus asteptarile pentru acest an in crestere fata de 2022, perioada in care Romania s-a
confruntat cu o seceta grava. Astfel, societatea a raportat, pentru 2023, venituri preliminare in suma
de 12,3 miliarde de lei, in crestere cu 30% fata de anul 2022, in timp ce indicatorul EBITDA s-a
situat cu 33% mai sus fata de 2022, insumand aproape 8 miliarde de lei. Dinamica pozitiva a
veniturilor a fost sustinuta de o crestere cu 30% a energiei electrice produse si vandute in 2023,
care a fost de 17,6 TWh, fiind un nivel situat mai sus fata de media multianuala. Cresterea cotei
de piata a companiei, care a atras intr-un mod agresiv noi clienti pe partea de furnizare in ultimii
doi ani, a dus la o crestere a veniturilor din furnizare cu 132% in 2023, atingand un nivel de 3,5
miliarde de lei. Cheltuielile operationale ale societatii au atins un nivel de 5,1 miliarde de lei, in
crestere cu aproape 20% fata de 2022, fiind impactate semnificativ de cheltuielile privind
transportul si distributia de energie electrica, care au crescut de 2,4 ori. Astfel, rezultatul din
exploatare raportat de companie s-a ridicat in 2023 la 7,2 miliarde de lei, in crestere cu 38% fata
de 2022, in timp ce profitul net a atins 6,4 miliarde de lei (+42% fata de 2022), acesta fiind cel mai
mare profit din ultimii cinci ani.
• Anul 2024, asteptat sa aduca un nivel mai slab al profiturilor fata de 2023
Conform informatiilor publicate in BVC-ul companiei, Hidroelectrica ar putea plati in 2024 catre
actionari un dividend in suma de 5,4 miliarde de lei, anticipand o rata de distributie de 90%, mai
mica fata de ultimii cinci ani, cand aceasta a atins un nivel maxim de putin peste 150%. Dividendul
brut pe actiune se ridica la 12,09 lei, iar randamentul acestuia, raportat la pretul mediu al actiunii
din anul 2023, este de 9,7%. Anul 2024 este asteptat sa aduca un nivel mai slab al profiturilor fata
de 2023. Compania a estimat ca anul curent va aduce venituri operationale de 10,7 miliarde de lei,
cu 12,8% in scadere fata de 2023, insa acestea se vor mentine la un nivel inalt fata de perioada
2019-2023, fiind cu 48% mai mari. Profitul net pentru 2024 a fost estimat la 4,8 miliarde de lei (-
23,6% fata de 2023; +45,9% comparativ cu media din 2019-2023). Principalele cauze care au dus
la estimarea in scadere a profitului au fost diminuarea cantitatii prognozate a fi produsa in 2024,
comparativ cu anul 2023, cand a fost inregistrata cea mai mare productie de energie electrica din
ultimii sase ani, scadere care este partial compensata de un pret mediu de vanzare a energiei in
anul curent estimat la +2% fata de pretul mediu preliminar din 2023. Pentru viitor, societatea isi
pastreaza planurile de extindere a activitatii prin instalarea sistemelor verzi de producere a energiei
electrice, cum sunt cele solare sau eoliene. Conform celui mai recent plan de investitii, socitatea
estimeaza ca va pune in functiune minimum 500 MW aditionali pana in 2027.
• Hidroelectrica - in declin la BVB, anul acesta
De la inceputul anului si pana pe 27 februarie, pretul actiunii Hidroelectrica (H2O) s-a depreciat
cu 2,3%, impactat mult de preturile tinta in scadere date de catre analistii care acopera compania.
Pagina 23 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
In anul 2023, actiunea a evoluat pozitiv cu +16,4%, in timp ce fata de pretul de listare de 110
lei/actiune acum acesta se situeaza la +13,7% distanta. In cursul lunii trecute, unele banci
americane si-au exprimat ingrijorarea privind viitorul, publicand preturi tinta sub pretul de piata al
societatii, ceea ce a dus la o scadere semnificativa a cotatiei, dar care a reusit sa castige din nou
teren in luna februarie, cand actiunile H2O au avut o dinamica pozitiva de +3,4%. Astfel, Citi
Group a emis un pret tinta de 109 lei/actiune, cu 18% mai jos fata de valorea de atunci, de 132,7
lei/actiune, in timp ce Morgan Stanley a venit cu o reducere a estimarilor, mutand pretul tinta la
95 de lei/actiune, de la 110 lei/actiune, noteaza TradeVille.
• Oportunitati si riscuri ale unei investitii in Hidroelectrica
Oportunitati
- Pozitia de lider pe piata: Hidroelectrica este cel mai mare furnizor de servicii de sistem din
Romania, care sunt necesare pentru operarea retelelor de transport si de distributie.
- Avantaje competitionale: Costurile mici de productie ofera un avantaj unic. In anul 2023,
Hidroelectrica a inregistrat o marja a profitului net de peste 55%. Compania beneficiaza si de o
capacitate mare de productie, mult peste media din sectorul de generare a energiei verzi. Societatea
are o putere neta de operare de aproape 6.400 MW.
- Long term: Durata mare de viata a facilitatilor de productie, care este estimata in medie la 100
de ani, insa poate fi extinsa prin modernizari si retehnologizari.
- Dividend: In 2023, societatea a acordat un dividend cu un randament de circa 8%, iar pentru
urmatorii ani ar dori sa distribuie dividende cu randamente situate intre 10% si 12%.
- Barclays ramane optimist: Analistii de la Barclays au acordat un pret tinta de 135 de lei/actiune
pentru Hidroelectrica, in zona maximului istoric inregistrat de companie.
Riscuri
- Companie supraevaluata: Analistii a doua mari banci americane vad pretul actiunii mult mai
aproape de nivelul de 100 de lei/actiune, ceea ce implica o scadere accentuata, avand in vedere ca
ultimul pret de inchidere s-a situat la 122,1 lei/actiune.
- Costuri: Costul mediu de constructie a unei hidrocentrale este de 1,9 milioane de euro per MW -
mai mare decat in cazul instalatiilor fotovoltaice, eoliene onshore sau termocentrale.
- Long term: Riscul de decapitalizare a companiei prin acordarea unor dividende excesive. In
ultimii cinci ani, rata de distributie medie a dividendelor fost de 132,6%.
(Bursa, 1 martie)
https://www.bursa.ro/tradeville-profitul-hidroelectrica-in-2023-cel-mai-mare-obtinut-de-o-
companie-de-stat-din-romania-85610259
top
Pagina 24 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
INTERNATIONAL
CISOLAR 2024: Empowering Renewable Energy in Central and Eastern Europe

CISOLAR 2024 Bucharest, the 12th Solar Energy Conference and Trade Show of Central and
Eastern Europe, will be held on October 15-17, 2024, in Bucharest, Romania, at Laminor Arena.
Green Battery CEE 2024, the 3rd Conference and Exhibition on Energy Storage Solutions, and
SEF 2024, the Sustainable Energy Forum, will be part of the rich program offered by CISOLAR
2024. With over a decade of leadership history, CISOLAR promises to deliver unparalleled
opportunities for collaboration and growth. Expect a dynamic lineup featuring 200+ Delegates,
65+ Speakers, and top-level representation from local regulators. Dive into insightful
presentations, forge meaningful connections during networking opportunities, and explore the
latest technological achievements at the CISOLAR 2024 Exhibition, showcasing 100+ booths. In
response to the evolving energy landscape, the Green Battery CEE 2024 Conference and Trade
Show illuminate the forefront of energy storage technology advancements, providing strategic
insight into the future of renewable energy infrastructure within the region. SEF 2024 will feature
an in-depth exploration of the latest trends and insights in wind energy, biofuels, hydrogen, and
the electric vehicle industry, offering invaluable strategic perspectives for stakeholders across the
energy spectrum. The CEE region is rapidly emerging as one of the most dynamic and promising
renewable energy markets in Europe. Romania, Poland, Hungary, the Baltics, Czech Republic,
Slovakia, Moldova, Bulgaria, Ukraine, and the Balkans are poised for substantial growth in solar
energy capacity, presenting lucrative opportunities for investment and development. Romania has
been chosen as the host country for CISOLAR 2023 due to its ambitious plans to develop nearly
7 GW of new solar power capacity over the next seven years. Furthermore, the Romanian solar
energy market is projected to grow at a compound annual growth rate (CAGR) of over 9% from
2023 to 2027. Explore a diverse array of topics including regulatory policies, financing
mechanisms, commercial and industrial applications, agrivoltaics, utility-scale solar farms,
residential solar solutions, decentralization, virtual power plants, transportation, and floating solar
projects. We invite you to be a part of this transformative journey towards a more sustainable
future. Whether you're an industry veteran, policymaker, investor, or aspiring entrepreneur,
CISOLAR 2024 Bucharest promises to be an event of unparalleled significance.
Why CISOLAR?
Since its inception in 2012, CISOLAR has been at the forefront of propelling the solar energy
industry forward in emerging European markets. Our mission is to foster a future powered by
clean, renewable energy through collaboration, innovation, and conscientious progress.
(Renewables Now, February 29th)
top
Pagina 25 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
Leveling up the Romanian Solar Market through International Cooperation
Returning PV event to unite key market stakeholders to exchange insights and connections
Returning for the third consecutive year, The Solarplaza Summit Romania will facilitate
knowledge sharing and network building to strengthen the Romanian solar industry. Coupling
local stakeholders with experienced international players, the event will explore the major
challenges and opportunities in Romania’s growing solar market. Closing 2022 with 1.7 GW of
installed PV capacity, Romania is on track to reach 2.5 GW of cumulative capacity by the end of
this year. Looking further ahead, the country is projected to build that number out to 11.2 GW by
2030. This potential is fully reflected in the country’s solar pipeline, which – at the beginning of
2023 – included 16.7 GW of PV projects in various stages of permitting. As the Romanian solar
landscape is in full bloom and developing in complexity, it’s an ideal moment to get involved in
the market or further cement one’s current position in it. Opportunities to thrive remain abundant
but there is a need to adapt to the ever-evolving challenges as the country transitions beyond the
‘young’ market phase. Join the 2024 Solarplaza Summit Romania in Bucharest on 24 April 2024
to unlock local insights into large-scale solar projects and build your network. Discover the
potential of financing, explore new acquisitions, and dive into PPA and energy storage
opportunities as the business model behind utility-scale solar expands. Learn to navigate the
‘developing-market challenges’ and understand policy shaping firsthand. Connect with industry
experts, investors, and global players and establish reliable local partnerships. With a program co-
developed by the Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA) and the Romanian Energy
Suppliers Association (AFEER), as well as key industry players Photon Energy, E.ON, CRE, and
Ijdelea & Associates, this event will be the main platform for high-level industry discussions that
help define and shape Romania’s solar energy future. (Energy Industry Review, February 29th)
top
OX2 Romania has technical connection permits for 572 MW of wind projects
The wind projects developed by OX2 in Romania are progressing on all key phases. The Swedish
company holds the technical connection permits for the entire portfolio of 572 MW. OX2 Romania
is consolidating its portfolio, moving forward with all the wind projects it owns in the country.
Present on the Romanian market since 2021, the Swedish company has managed to develop a
relevant portfolio through a solid strategy that ensures a steady and predictable business
development. OX2 Romania is currently in talks with investors to close its first transaction in
Romania. At the end of last year, the company obtained the construction permit for the most
advanced project in its portfolio, with an installed capacity of 99 MW and a connection contract
from March 2023. Work will start in the first part of the year and the aim is for the wind farm to
become operational by the end of 2025. The project is at an advanced stage, including the
procurement of equipment and the conclusion of a PPA, with the aim of reaching a final investment
decision (FID). The second 99 MW project, located nearby, follows closely both in terms of stage
Pagina 26 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
of development and achievement of the FID phase, with the two projects to be built and
commissioned in the same timeframe. For the other two wind projects in the OX2 Romania
portfolio, of 300 MW and 72 MW respectively, the technical connection permits (ATR) have been
obtained from Transelectrica and the connection to the grid is scheduled for December 2027. Thus,
all four onshore wind projects in the OX2 Romania portfolio, with a total installed capacity of 572
MW, currently have technical connection permits from Transelectrica. “OX2 projects in Romania
are progressing in line with our execution strategy”, says Lacramioara Diaconu-Pintea, Country
Manager OX2 Romania. “We intend to grow steadily both organically and through carefully made
acquisitions that ensure the strength of the portfolio. Our plan is to start new projects as we
complete the development phase and start construction on those already in our portfolio, with a
strategic or financial investor on board. There are good prerequisites for 2024 to be a year of
growth. We are seeing increased interest in the local energy market, with new projects being
announced all the time in the context of Romania’s commitments to transition to renewable energy,
but also because of Romania’s potential in this sector. However, only the best quality projects will
succeed, those with a high bankability rate – with an excellent wind resource, that meet the ESG
criteria of international financiers and have a fair connection price”, said Lacramioara Diaconu-
Pintea. A European leader in renewable energy, OX2 has set up a local team in Romania to handle
development, construction and asset management with support from central functions. In the
medium to long term, the company is taking steps to grow and diversify this portfolio by
replicating in Romania the business model that OX2 applies globally, operating across the entire
value chain: from project development to construction, delivery and management of onshore and
offshore wind, solar and energy storage solutions. Globally, in 2023, OX2 commissioned 9
projects with a total capacity of 500 MW and had under construction capacities of about 1 GW at
the end of the year, when the total portfolio reached about 47 GW. The company employs around
400 people and is headquartered in Stockholm, Sweden. As of 2022, OX2 is listed on Nasdaq
Stockholm. (Energynomics, February 29th)
top
Romania has over 110,000 prosumers – total capacity of over 1,400 MW

The number of prosumers slightly exceeds 110,000 and the installed power was over 1,400 MW,
on December 31, 2023, registering a slowdown in the number of prosumers in the last month of
the year, according to Viorel Alicus, director of the National Regulatory Authority in the field of
Energy (ANRE). “There are more than 110,000 prosumers with installed power, on December 31,
2023, of more than 1,400 MW. We saw a slowdown in the number of prosumers in December, but
it is probably due to the specificity of December, when the whole activity slows down a bit. It is
worth noting the fact that there is a trend of installing capacities in the area of legal entities much
more accentuated than in the area of natural persons,” says Viorel Alicus, quoted by Agerpres. He
emphasized that it is quite difficult to make forecasts because the trend is differentiated. “Although
Pagina 27 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019
the number of prosumers may not grow at the same speed, the same cannot be said about the
installed capacity, where the trend may be maintained, and it may even accelerate. In this context,
the problem of pressure on the networks arises of distribution, in particular – and what can be done
in this sense,” adds Viorel Alicus. At the same time, he emphasized that storage is the first thing
that must be encouraged through primary legislation and through funds because it is for the benefit
of prosumers in the market, thus reducing costs in the distribution area, with potentially extremely
expensive investments in the event that does in the absence of these storage capacities. “Probably
after such a measure follows the flexibility of the networks. I could give you an example of what
is happening in Australia, but we still have to go there. We need to take the first step with storage
to solve the current capacity problem in the networks distribution, especially in the low voltage
area. Storage, however, will need to be implemented even at the level of the national energy
system, not only at low voltage,” says Viorel Alicus. (Energynomics, February 29th)
top
More education needed in the market on the concept of PPA

The energy market in Romania needs to be educated about the concept of Power Purchase
Agreements (PPAs), stated Ionut Ciubotaru, Vice President at OMV Petrom. The development of
technical and management competencies in the Engineering, Procurement, and Construction
(EPC) sector is another strong requirement. “Regarding the PPAs, the market needs to be educated.
In Romania, there are five PPAs. This is the real number. In Greece, there are more but not too
many more,” he stated, at the round table “Regional Approach Athens – Cooperation”, organized
by Energynomics. In the context of the accelerated development of the renewable energy industry
driven by the energy transition, the energy market requires more EPCs to cope with the high
demand for projects. According to Ciubotaru, there are just a few EPCs on the Romanian market,
and when it comes to building thousands of MW of renewable plants, there are several obstacles.
For example, the lack of employees is a difficulty, but it’s not the only one. Another challenge is
the lack of management strength and financial power of EPCs. “We need competencies in all
sectors, technical and management included. Energy transition is well described by three big
characteristics: the complexity, huge CAPES needed to meet the targets, and knowledge. We need
more knowledge, we need a lot of innovation, and cooperation is the way to go for energy
transition.” OMV Petrom is well advanced on its strategic plan to invest 11 billion euros in energy
transition projects. The working table “Regional Approach Athens – Cooperation” was organized
by Energynomics with the support of our partners: Elektra Renewable Support, Kawasaki Gas
Turbine Europe GmbH, Parapet GmbH, TUV Nord, WALDEVAR Energy. (Energynomics,
February 29th)
top
Pagina 28 din 28
1 Martie 2024

Tel: + 40 724 518 019

Re010324 Ro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Re010324 Ro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RENEWABLE ENERGY

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Eurowind lanseaza proiectul unui parc fotovoltaic de 60 MW de la Teius, Alba, cu finantare

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Giles Dickson, Wind Europe: “Guvernele europene, inclusiv al Romaniei, trebuie sa se

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Proiectele eoliene dezvoltate de OX2 in Romania progreseaza. Compania suedeza detine

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

CISOLAR 2024: Empowering Renewable Energy in Central and Eastern Europe

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

Romania has over 110,000 prosumers – total capacity of over 1,400 MW

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

More education needed in the market on the concept of PPA

Address: 1 Maresal Averescu Blvd, Bl. 1, Entrance. 1, 1 st Floor, Ap. 5

S-ar putea să vă placă și