FRW MemoriuTehnic DN24 DE39 Zorleni Final

F&R Worldwide S.R.L.
Str. Biserica Floreasca 6

020322 București, România
T +40 21 40204 41
F +40 21 40204 40
office@fandr.ro
www.fandr.ro
DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII:

“LĂRGIRE INTERSECTIE DE39 CU DN24, KM 80 + 981 STANGA,
COMUNA ZORLENI, JUDEȚUL VASLUI “
FAZĂ DE PROIECTARE:
DOCUMENTATIE PENTRU OBTINEREA AVIZELOR
Beneficiarul investiției:
PROWIND WINDFARM BOGDANESTI S.R.L.
FEBRUARIE 2022
Environment
Construction Support
Geotechnics
Health & Safety
Memoriu Tehnic Specialitate Drumuri Pagina 2 din 18
“Lărgire Intersectie DE39 cu DN24 km 80 + 981 stânga,
Comuna Zorleni, Județul Vaslui“
Prowind Windfarm Bogdănești SRL
PAGINA SEMNATURI
COLECTIV DE PROIECTARE
Proiectant Ing. Mircea Georgescu
Proiectant Ing. Bogdan Nicolae
Șef Proiect Ing. Iulia Bunda

MEMORIU TEHNIC SPECIALITATE DRUMURI

FAZA DE PROIECTARE:
DOCUMENTAȚIE PENTRU OBȚINEREA AVIZELOR
DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII:

“LĂRGIRE INTERSECTIE DE39 CU DN24, KM 80 + 981 STANGA,
COMUNA ZORLENI, JUDEȚUL VASLUI “
Amplasamentul:
UAT ZORLENI, JUDEȚUL VASLUI
Titularul investiției:
Beneficiarul investiției:
Proiectant general:
F&R WORLDWIDE S.R.L
Proiectant de specialitate:
MB ROADS ENGINEERING & CONSULTING S.R.L
Data elaborării:
FEBRUARIE 2022
CUPRINS MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE ............................................................................................................................................ 5

1.1 DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTIȚII .................................................................................................... 5
1.2 AMPLASAMENTUL ..................................................................................................................................... 5
1.3 TITULARUL INVESTIȚIEI .............................................................................................................................. 5
1.4 BENEFICIARUL INVESTIȚIEI......................................................................................................................... 5
1.5 ELABORATORUL DOCUMENTAȚIEI ............................................................................................................ 5
2. DESCRIERE GENERALĂ A LUCRĂRILOR ........................................................................................................... 5
2.1 DESCRIEREA LUCRĂRILOR .......................................................................................................................... 5
2.1.1 Amplasamentul ................................................................................................................................... 5
2.1.2 Topografia........................................................................................................................................... 6
2.1.3 Clima și fenomenele naturale specifice zonei ..................................................................................... 6
2.1.4 Condiții hidrologice și hidrogeologice ................................................................................................. 8
2.1.5 Geologia și seismicitatea .................................................................................................................... 9
2.1.6 Devierile și protejările de utilități afectate ....................................................................................... 10
2.1.7 Surse de apă, energie electrică, gaze, telefon și alte asemenea pentru lucrări definitive și provizorii
11
2.1.8 Căile de acces permanente, căile de comunicații și alte asemenea .................................................. 11
2.1.9 Bunuri de patrimoniu cultural imobil ................................................................................................ 11
2.1.10 Trasarea lucrărilor ............................................................................................................................ 11
2.1.11 Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier ............................................................ 11
2.1.12 Organizarea de șantier ..................................................................................................................... 11
2.2 SOLUȚIA TEHNICĂ ȘI MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI ....................................................................... 12
2.2.1 Traseul în plan ................................................................................................................................... 13
2.2.2 Profilul longitudinal........................................................................................................................... 13
2.2.3 Profilul transversal ............................................................................................................................ 14
2.2.4 Trafic ................................................................................................................................................. 14
2.2.5 Sistemul rutier ................................................................................................................................... 14
2.2.6 Scurgerea apelor ............................................................................................................................... 14
2.2.7 Siguranța circulației .......................................................................................................................... 14
3. CATEGORIA DE IMPORTANȚÂ ...................................................................................................................... 15
4. CALITATEA LUCRĂRILOR .............................................................................................................................. 15
5. MĂSURI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI ...................................................................................................... 16
6. REGLEMENTĂRI TEHNICE, NORMATIVE ....................................................................................................... 17
PIESE DESENATE
1 Plan de încadrare în zona lărgire intersecție DE39 cu DN24
2 Plan de situație lărgire intersecție DE39 cu DN24
3 Plan de situație cu simularea încadrării vehiculelor lungi intersecție DE39 cu DN24
4 Plan de semnalizări si marcaje lărgire intersecție DE39 cu DN24
5 Profil longitudinal DN24 Km 80+830.05 - Km 81+000.00, Profil longitudinal DN24 Km 81+000.00 - Km
81+149.60, Profil longitudinal DE39 Km 0+000.00 - Km 0+128.41
6 Profil transversal tip nr. 1 - Lărgire intersecție DE39 cu DN24 Km 80+981, Profil transversal tip nr. 2 -
Lărgire intersecție DE39 cu DN24 Km 80+981
7 Profil transversal curent DE39 și DN24
1. DATE GENERALE
1.1 DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTIȚII
LĂRGIRE INTERSECTIE DE39 CU DN24, KM 80 + 981 STANGA, COMUNA ZORLENI, JUDEȚUL VASLUI“
- Proiect specialitatea drumuri -
1.2 AMPLASAMENTUL
UAT ZORLENI, JUDETUL VASLUI
1.3 TITULARUL INVESTIȚIEI
1.4 BENEFICIARUL INVESTIȚIEI
1.5 ELABORATORUL DOCUMENTAȚIEI
F&R WORLDWIDE S.R.L.

Adresa: Str. Biserica Floreasca, nr. 6, Sector 2, București
e-mail: office@fandr.ro
telefon: +40 21 402 0441
fax: +40 21 402 0440
web: www.fandr.ro
MB ROADS ENGINEERING & CONSULTING S.R.L.
Adresa: Str. Zboina Neagra, nr. 1, bl. 69, sc B, ap.66, Sector 6, București
e-mail: georgescu.cm.mirgea@gmail.com
telefon: +40 728 827 679
2. DESCRIERE GENERALĂ A LUCRĂRILOR
2.1 DESCRIEREA LUCRĂRILOR
2.1.1 Amplasamentul
Intersecția DE39 cu DN24, care face obiectul prezentului proiect este situată la km 80+981, pe partea
stânga a drumului național DN24 și aparține de UAT Zorleni, Județul Vaslui.
Zorleni este o comună în județul Vaslui formată din satele Dealu Mare, Popeni, Simila și Zorleni (reședința).
Aceasta se află pe drumul național DN24, care face legătura între municipiile Vaslui și Bârlad.
Figura 1. Amplasarea proiectului
2.1.2 Topografia
În scopul stabilirii exacte a configurației terenului și a geometriei existente a străzilor, trotuarelor și a

spațiilor verzi au fost efectuate studii topografice de detaliu.
Sistemul de coordonate folosit la realizarea măsurilor este Stereografic 1970. Proiecția stereografică 1970
este proiecția oficială folosită în prezent în România.
Punctele ridicate în teren sunt puncte caracteristice ale planului de situație, ale profilului longitudinal cât
și ale profilelor transversale.
Toate detaliile culese în teren au fost transpuse pe planuri de situație scara 1:1000 sau 1:500, profile
longitudinale scara 1:1000, 1:100 și profile transversale curente la scara 1:100.
2.1.3 Clima și fenomenele naturale specifice zonei
Clima este temperat continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizată prin veri călduroase și secetoase
și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8°C și 9,8°C și precipitații relativ reduse.
Temperatura maximă absolută (46,6°C) a fost înregistrată la Murgeni la 21 august 1952, iar cea minimă (-
32°C) la Negrești la 20 februarie 1954, fapt ce demonstrează, un aspect al continentalismului pronunțat,
marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6°C.
În conformitate cu harta privind repartizarea tipurilor climatice, după indicele de umezeală Thortwaite,
zona studiată se încadrează la tipul climatic I — moderat uscat, cu regim hidrologic de tip 1a.
În perioada caldă a anului, respectiv în lunile aprilie-septembrie, se înregistrează cele mai ridicate valori
ale precipitațiilor, acestea totalizând 3/4 din cantitatea medie anuala (430,4 mm). În sezonul rece,
respectiv în intervalul octombrie-martie se înregistrează cele mai reduse valori ale precipitațiilor sub 1/4
din cantitatea medie anuala (128,5 mm), pe fondul intensificării maselor de aer de origine continentală
(estice si polare, dar și pe fondul reducerii proceselor convective).
Încărcarea din zăpadă, conform CR—1-1—3/2012 este de 2,5 KN/m2.
Predominanta vânturilor de NV este o consecință a persistentei îndelungate a anticiclonului scandinav și

a celui central european în timpul iernii (57% în special în luna februarie) și a celui azoric în timpul verii
(41,1% — iulie).
Frecvența cea mai redusă o au vânturile de SV (1,1%), ca urmare a staționarii în cea mai mare parte a
anului, în regiunea SV a Europei a unor arii barice cu presiune redusă. Frecvența vânturilor dominante se
modifică sensibil de la un anotimp la altul, pe măsura schimbării sensului circulației generale a atmosferei.
Pe perioada iernii, circulația de NV rămâne dominanta (23,7%) și de asemenea, se constată spre deosebire
de celelalte anotimpuri o creștere a frecventei vânturilor de SE (22,8%). Pe perioada primăverii, circulațiile
de NV (21,1%) si cea de SE (19,6%) rămân dominante si s-a observat pentru toate direcțiile o creștere a
frecvenței vântului.
Pentru perioada de vară, circulația de NV rămâne dominantă, cu valorile cele mai mari în aceasta direcție
(25,4%) și se mai constată și o creștere a frecvenței vânturilor de N (18,5%).
Pentru perioada de toamnă, frecvența vânturilor de NV (18,2%) are valori mai reduse.
Valorile presiunii de referință, conform CR 1-1-4/2012, mediată pe 10 minute, la 10 m, având 50 ani
intervalul mediu de recurență, este de 0,6 kPa.
În conformitate cu STAS 6054 - 77 adâncimea de îngheț în zonă are valoarea de 0,90 m adâncime, de la
suprafața solului.
2.1.4 Condiții hidrologice și hidrogeologice
Principala arteră hidrografică ce străbate zona studiată este râul Bârlad care drenează apele de suprafață
având un rol principal în stabilirea nivelului apei subterane, cantonată in formațiunile sedimentare
neogene și cuaternare ale platformei - Plansa.
Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază între 0,650 și 0,700 de m3/s. Se constată că regimul anual
al acestora este unul de tip neuniform. Zona studiată aparține bazinului hidrografic al râului Bârlad.
Scurgerea medie este diferită ca regim de manifestare, alimentarea pluvio-nivală bogată asigurând o
scurgere ridicată cu predominarea valorilor mari in timpul primăverii (43 - 44% din totalul scurgerii). De
regulă, luna cu cea mai bogată scurgere este aprilie (20 — 25% din scurgerea totală). Valorile scurgerii din
timpul iernii sunt apropiate de cele din sezonul cald (19 — 20%), iar cele mai scăzute se produc toamna
(septembrie).
Încărcarea hidrică se realizează din precipitații, din infiltrarea apei din râuri, precum și din alte cursuri
secundare în perioadele în care acestea sunt active. În raport cu ariile de alimentare, direcțiile principale
de curgere ale curenților acviferi fiind NNV — SSE.
Din punct de vedere hidraulic, caracteristica complexelor acvifere cuaternare este reprezentată de valorile
medii ale conductivităților hidraulice de zeci m/zi, astfel că transmisivităţile ating valori de 150 - 200 m2/zi.
Acviferele freatice sunt cantonate cu precădere în diferite formațiuni geologice (cuaternar— pliocen)
având debite variabile și grad de mineralizare și duritate deosebite.
Acviferele de medie adâncime sunt cantonate în pliocen — sarmaţian, la nivele diferite, având un caracter
artezian sau ascensional.
Formațiunile geologice prezintă o dispunere monoclinală având o cădere pronunțată, orientată spre SE.
Depozitele sedimentare de vârstă cuaternară reprezintă principala rocă magazin din zona studiată, în
special pentru acviferele freatice de mică și medie adâncime.
Investigarea primului strat acvifer interceptat a relevat o pantă hidraulică ridicată și implicit o dinamică
accentuată a acestuia. Alura hidroizohipselor individualizează o curgere, în general uniformă,
predominând totuși curgerea plan verticală și radial divergentă.
2.1.5 Geologia și seismicitatea
Din punct de vedere geologic, zona studiată aparține Platformei Bârladului, unitate structurală majoră,
caracterizată de structurile simple, necutate, a formațiunilor sedimentare acumulate în etapa de
stabilitate a platformei.
Platforma Bârladului reprezintă o porțiune din marginea Platformei Moldovenești, afundată tectonic și
neimplicată în procese orogenetice. Caracteristic acestei platforme este marea dezvoltare a formațiunilor
Jurasice, prezența Permo-Triasicului precum și continuarea sedimentării după Meoțian, până în
Romanian.
Cele mai noi formațiuni sedimentare din Platforma Bârladului aparțin ciclului Badenian superior —
Romanian (nisipuri, argile) şi Cuaternarului (siltite, pietrișuri), formațiunile din urmă fiind caracterizate de
terasele ce însoțesc principala arteră hidrografică a Depresiunii Bârladului (râul Bârlad).
În dreptul zonei supuse prezentului studiu, ponțianul atinge întreaga sa grosime stratigrafică, întrucât aici,
apar pe culmile dealurilor, primele formațiuni pliocene, concordant și în continuitate de sedimentare
peste cele meoțiene.
Alcătuirea geologică, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilațiile pozitive de la sfârșitul

Romanianului și cele periodice din Cuaternar au stat la baza imprimării particularităților reliefului
Platformei Bârladului.
Zona studiată este amplasată în subunitatea morfologică Colinele Tutovei. Caracteristic acestei subunități
este relieful sculptural datorat constituției geologice (roci friabile) care au permis adâncirea rețelei
hidrografice, o dinamică accentuată a proceselor de pantă şi crearea unei energii mari de relief. Coarnele
colinelor sunt în cea mai mare parte înguste, rareori rotunde sau plate.
Platourile au o slabă înclinație S-V și ocupă suprafețe foarte reduse. Pentru regiunea colinară este
caracteristic paralelismul văilor şi ale culmilor dealurilor
Conform STAS 11100/1 — 93 corelat cu normativul P 100 - 1/2013 — zona studiată se încadrează în zona
seismică, caracterizată prin:
 zona de macroseismicitate I = 81
 ag accelerația terenului = 0,35 g
 Tc perioadă de colț Tc= 1,0 sec
Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț), Tc a spectrului de răspuns
Litologia terenului
Datele obținute în urma cercetărilor efectuate pe teren, coroborate cu datele din literatura de
specialitate, conduc la concluzia că pentru zona supusă prezentului studiu, formațiunile sedimentare
aparțin pliocenului fiind constituite dintr-o alternanță neuniformă de argile, argile prăfoase, prafuri
argiloase, nisipuri și pietrișuri.
Aceste formațiuni sunt caracterizate printr-o neuniformitate atât la nivelul grosimii lor cât mai ales a
suprafețelor pe care acestea apar, remarcându-se chiar treceri laterale și îndinţări de facies. Din punct de
vedere petrografic, rocile in zona studiată prezintă următoarele caracteristici :
Nr. Crt. Roca Caracteristici petrografice

1 Nisip Granoclasare normală; rulare şi sortare slabă; laminaţii tabulare şi
concoide, porozitate ridicată, permeabilitate ridicată
2 Argilă Stratificaţie paralelă criptică, porozitate medie, compresibilitate ridicată.
plastice (consistente/vârtoase)
3 Argilă prăfoasă Stratificaţie ienticulară, porozitate scăzută, compresibilitate medie
Analiza probelor prelevate în urma execuției forajului geotehnic a conturat următoarea succesiune
litologică a terenului:
Intervalul (m, de la CTN) Grosimea stratului (m) Descrierea litologică

0,00 — 0,30 0,30 Sol vegetal
0,30 — 0,80 0,50 Argilă prăfoasă, cafeniu închis, plastic vârtoasă
0,80 — 1,50 0,70 Argilă nisipoasă, neagră, plastic consistentă
1,50 — 2,00 0,50 Argilă prăfoasă, neagră, plastic vârtoasă
2.1.6 Devierile și protejările de utilități afectate
Lucrările prevăzute a se realiza pentru lărgirea intersecției nu vor afecta rețelele de utilități din zonă.
2.1.7 Surse de apă, energie electrică, gaze, telefon și alte asemenea pentru lucrări definitive și
provizorii
In cadrul proiectului pentru Organizarea de Șantier, Antreprenorul va asigura toate utilitățile de care are
nevoie pentru funcționarea corespunzătoare a acesteia. Amplasarea Organizării de șantier trebuie sa tină
cont de posibilitatea asigurării surselor de apa, energie electrica etc.
2.1.8 Căile de acces permanente, căile de comunicații și alte asemenea
Căile de acces nu vor fi modificate.
2.1.9 Bunuri de patrimoniu cultural imobil
Nu este cazul.
2.1.10 Trasarea lucrărilor
Trasarea lucrărilor se va realiza în funcție de coordonatele de trasare și reperul de nivelment la începutul

execuției lucrărilor și numai în prezența proiectantului.
Trasarea lucrărilor a fost realizată în cadrul proiectului, prin coordonatele de trasare ale axului,
coordonatele amenajării in plan și sunt cuprinse în planurile de situație, profilele longitudinale, profilele
transversale curente si detaliile de trasare.
Sistemul de coordonate folosit la realizarea rețelei este Stereografic 1970. Sistemul de cote folosit la
realizarea rețelei este Marea Neagra 1975.
Pregătirea și trasarea axului și fixarea reperilor de nivelment, necesari în perioada de execuție a lucrărilor
se va face în sistem de coordonate STEREO 70, conform schițelor de reperaj, în prezenta unui inginer
topometru.
2.1.11 Protejarea lucrărilor executate și a materialelor din șantier
Protejarea lucrărilor și a materialelor din șantier cade în sarcina Antreprenorului până vor fi predate
beneficiarului.
2.1.12 Organizarea de șantier
Organizarea de șantier cade în sarcina Antreprenorului, acesta urmând să o organizeze în funcție de

capacitatea sa tehnica și modul de organizarea a lucrărilor.
În incinta organizări de șantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafață
mare, pe care pot exista diverse substanțe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălti, care în
timp se pot infiltra în subteran, poluând solul și stratul freatic. Evacuarea lor poate fi făcută la cel mai
apropiat emisar sau chiar pe terenul înconjurător după trecerea printr-un bazin–decantor.
Apele uzate menajere provenite de la organizarea de șantier trebuie introduse într-o fosa septică care va
fi vidanjată periodic și evacuată la o stație de epurare din apropiere cu care s-a încheiat în prealabil un
contract de servicii.
Pentru perioada de execuție constructorul are obligația de a realiza toate masurile de protecție a mediului
pentru obiectivele poluatoare sau potențial poluatoare (bazele de producție, depozitele de materiale,
organizările de șantier, carierele de pământ). Constructorul are de asemenea obligația reconstrucției
ecologice a terenurilor ocupate sau afectate
2.2 SOLUȚIA TEHNICĂ ȘI MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI
Accesul la parcul eolian Bogdănești - Viișoara Sud se face se face din drum național DN24, prin intermediul
drumului de exploatare DE39.
Accesul la locație necesită o extindere a intersecției dintre DN24 și DE39 com. Zorleni (culoar cu lățimea
corespunzătoare) datorita transportului cu gabarit deosebit.
Lucrările de construcții care vor fi efectuate vor avea un caracter definitiv.
Amenajarea intersecției are ca obiectiv principal evitarea situațiilor conflictuale, accidentelor și
transportul în condiții de siguranță a pieselor componente ale parcului de turbine eoliene spre
amplasamentul parcului.
Toate costurile pentru amenajarea intersecției și semnalizarea rutiera pe traseul convoiului excepțional
dar și eventuale degradări produse de acesta datorate tonajului ridicat sunt suportate integral de către
beneficiar.
 Situația existenta
La intersecția cu drumul de exploatare DE39, km 80+981, drumul național DN 24 prezinta caracteristicile
unui drum cu doua benzi de circulație de 3.50 m pe sens, benzi de încadrare de 0.5m pe sens si
acostamente de 0.5 m pe sens. Acostamentele sunt realizate din balast. Structura rutieră este o structură
rutieră de tip flexibil.
Din punct de vedere al planului de situație, pe zona intersecției, drumul național este in aliniament.
În profil longitudinal drumul prezinta declivități cu valori mai mici de 0.1%.
Pe zona intersecției drumul național este situat într-un rambleu de aproximativ 0.50 m față de terenul
înconjurător. Terenul adiacent drumului prezintă o pantă de aproximativ 1%. Pe ambele părți ale drumului
sunt șanțuri din pământ colmatate.
Drumul de exploatare DE39 momentan neamenajat, în profil transversal are lățime de aproximativ 4.00
m, iar structura rutieră a acestuia este din pământ.
Din punct de vedere al marcajului drumul național DN 24 prezinta marcaj discontinuu.
Figura 1. Drumul DE39 (stânga) si DN 24 (dreapta)
 Situația proiectată
La km 80+981 pe drumul național DN 24, la intersecția cu drumul de exploatare DE39, a fost propusă
modernizarea unei intersecții în ‘’T’’ existente.
Prin proiectul de amenajare a intersecției, pe partea dreapta se propune o racordare cu raza de 12.00 m,
iar pe partea stânga se propune o pana de racordare cu lungimea de 35 m si lățimea maxima de 4.00 m
racordata cu o raza de 45.00 m.
2.2.1 Traseul în plan
Pentru realizarea amenajării intersecției între cele două drumuri, traseul proiectat al drumului de
exploatare DE39 are o lungime de 128.41m.
Din punct de vedere al elementelor geometrice in plan, traseul este format din patru aliniamente,
racordate cu raze ce au valoarea de 100 m.
2.2.2 Profilul longitudinal
Cotele drumului de exploatare DE 39 sunt preluate din cotele actuale ale drumului național DN24, pentru
asigurarea acestora nefiind nevoie a fi modificate cotele actuale ale drumului național.
În profil longitudinal, drumul de exploatare prezinta doua declivități ce au valori de 1.07% si 0.3%,
racordate cu o rază ce are valoarea de 9000 m.
2.2.3 Profilul transversal
In profil transversal, lățimea părții carosabile a drumului național DN24 rămâne nemodificata.
Profilul transversal al drumului de exploatare prezinta următoarele elemente:
 Parte carosabila cu lățime de 4.50 m cu panta transversala 4% ;
 Acostament cu lățime de 2 x 0.50m si panta transversala 4%.
2.2.4 Trafic
Traficul generat de dezvoltarea parcului eolian este redus și are caracter temporar, ulterior finalizării
lucrărilor la parcul eolian, traficul generat va fi reprezentat de utilajele agricole.
2.2.5 Sistemul rutier
Structura rutiera proiectată pentru modernizarea accesului este următoarea:

Km 0+000 – km 0+025
 4 cm beton asfaltic cu cribluri BA 16 (EB16 Rul 50/70);
 6 cm binder de criblura BAD 22.4 (EB 22.4 Leg 50/70);
 20 cm piatră spartă;
 25 cm balast;
 15 cm pământ stabilizat cu lianți hidraulici rutieri;
Km 0+025 – km 0+128.41
 40 cm piatră spartă;
 2 cm balast
Pe toata lățimea racordării, se va freza structura rutiera a drumului național pe o lățime de 50 cm, va fi
așternut un geocompozit antifisură cu lățime de 1,00 m, apoi se va așterne stratul de binder de 6 cm
grosime si stratul de uzura de 4cm grosime.
2.2.6 Scurgerea apelor
Drumul național prezinta in zona șanțuri de pământ, în momentul de fata acestea fiind colmatate, astfel
ca pe partea stânga a drumului național, in dreptul racordărilor se vor realiza șanțuri de pământ cu baza
de 40 cm. Pentru a asigura continuitatea scurgerii apelor pe drumul de exploatare a fost prevăzută un
podeț tubular cu diametrul 1.00 m.
Pe drumul de exploatare se vor realiza șanțuri de pământ cu adâncimea de 40 cm și baza de 40 cm pe
ambele părți.
2.2.7 Siguranța circulației
Proiectarea sistemului de semnalizare si marcaj a fost realizata astfel încât să fie respectate prevederile
SR 1848/7.
O proiectare atentă a sistemului de semnalizare și marcaje concura la sporirea siguranței circulației atât
pe traseul studiat cât și pe drumurile cu acces la aceasta, ducând în final la sporirea fluentei traficului
având în vedere faptul ca traficul va creste după realizarea acestei investiții. O avertizare și o informare
corectă, vizibila, sporește confortul conducătorului auto, duce la eliminarea stresului acestuia,
eliminandu-se confuziile și a manevrelor periculoase, în final a accidentelor și blocajelor.
Toate materialele utilizate (vopseaua de marcaj, portalele, indicatoare etc) vor fi agrementate conform
HGR 766/1997 și cele care nu sunt agrementate vor fi însoțite de Certificate de Calitate.
Se recomanda folosirea de vopsele cu microbile pentru o mai buna vizibilitate pe timp de noapte
Lucrări de semnalizare pe perioada execuției lucrărilor

Documentația va fi întocmita de către Antreprenor în funcție de programul de lucru aprobat, pe baza
prevederilor Normelor metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instituire a
restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea
drumului aprobate prin ordinul comun al Ministerului de Interne si Ministerului Transporturilor
nr.1112/411 publicat în Monitorul Oficial nr. 397/25.08 .2000, cât și al celorlalte norme, standarde și
prevederi legale în vigoare.
Planul va descrie felul în care Antreprenorul intenționează sa reducă impactul lucrărilor de construcție
asupra circulației pe drumul public și va fi înaintat spre aprobare și avizare la toate autoritățile abilitate.
Lucrări de siguranță a circulației și semnalizare orizontala si verticala la terminarea lucrărilor

Lucrările de semnalizare la terminarea lucrărilor constau în construcția elementelor de semnalizare
verticală și orizontală. Se vor monta indicatoare de avertizare a pericolului, de reglementare cât și de
orientare și informare.
Lucrările de semnalizare orizontale constau, în principal din:
 Marcaje longitudinale de separare a sensurilor și benzilor de circulație;
 Marcaje transversale de oprire, cedare a trecerii și traversare pentru pietoni;
 Marcaje privind spatiile interzise, stațiile de autobuze;
3. CATEGORIA DE IMPORTANȚÂ
Conform H.G.R. nr. 766/21-11-1997, Anexa nr. 3 - Regulamentul privind stabilirea categoriei de
importanță a construcțiilor ÎNCERC 1996, categoria de importanță a construcției este “C” (construcții de
importanță normală) și se va verifica la cerințele: A4 - Rezistență mecanică și stabilitate pentru construcții
rutiere, drumuri, piste de aviație, poduri, tunele; B2 — Siguranța în exploatare pentru construcții rutiere,
drumuri, piste de aviație, poduri, tunele; D — Igiena, sănătatea și mediul.
Conform prevederilor Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, aprobate
prin Ordinul nr. 1295/2017 al Ministrului Transporturilor, drumurile proiectate se încadrează în clasa
tehnica V.
4. CALITATEA LUCRĂRILOR
Pe timpul execuției va exista personal tehnic de specialitate care să asigure respectarea prevederilor
ordinului M.L.P.A.T. nr. 77/N/28.10.1996 – Îndrumătorul pentru atestarea tehnico-profesională a
specialiștilor cu activitate în construcții (inspector ISC județean, diriginte de lucrare sau consultant,
responsabil tehnic al executantului cu controlul calității, asistență tehnică a proiectantului).
De asemenea produsele folosite la execuția lucrărilor trebuie să fie după caz omologate, atestate,
certificate sau agreate în mod corespunzător. Prefabricatele au un sistem special de asimilare și
omologare prevăzut în norme.
În proiect s-au mai introdus următoarele documente:
 Program pentru controlul calității lucrărilor pe faze determinante (Anexa 3);
 Program pentru urmărirea comportării în timp a lucrărilor (Anexa 4).
5. MĂSURI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI
Executantul va lua toate măsurile pentru reducerea la minim a impactului negativ asupra mediului.
Analiza stării inițiale a mediului și evaluarea impactului asupra mediului se realizează în conformitate cu
prevederile Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011
precum și prevederile legislației românești.
Pe timpul execuției, impactul asupra mediului se manifesta prin:
 circulația echipamentului de construcții în zonele de lucru pentru transportul materialelor;
 funcționarea diferitelor ateliere de reparații, depozite pentru materiale și combustibili,
 erodarea și degradarea terenului, în zonele punctelor de lucru.
De asemenea, se va avea în vedere și respectarea procedurilor normelor acceptate pe plan european,
Directiva 2011/92/EU din 13 Decembrie 2011 în domeniul protecției mediului, care în cea mai mare parte
se regăsesc și în legislația română.
Protecția la zgomot este stipulata ca cerință (exigență) esențială în Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 și este definită astfel: ”Construcția trebuie
proiectată și executată astfel încât zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate în apropiere să
fie menținut la un nivel care să nu afecteze sănătatea acestora și să le permită să doarmă, să se odihnească
sau să lucreze în condiții satisfăcătoare”.
“Protecția la zgomot” este în același timp cerința de calitate în construcții în contextul Legii nr. 10/1995.
Pentru a putea propune măsuri de protecție împotriva zgomotului, se vor analiza sursele de producere a
acestuia atât în perioada de execuție a lucrărilor cât și în perioada de exploatare a lor.
Se va indica o evaluare foarte atentă a utilajelor din dotarea Executantului pentru execuția lucrărilor, astfel
încât să fie folosite numai utilajele și echipamentele care corespund anumitor norme de poluare acustică
și cu noxe.
După desființarea șantierului, terenul folosit temporar pentru organizarea de șantier, tehnologia de lucru
sau în alte scopuri, va fi redat în circulație și/sau pus la dispoziția organelor locale pentru alte utilități (stații
de alimentare cu carburant, ateliere de reparații auto etc), respectând legislația în vigoare.
Se vor respecta și prevederile:
 Ordonanța de urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor;
 Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant:
 Hotărârea de Guvern nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea și controlul poluării cu azbest,
modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 734/2006. Hotărârea de Guvern nr. 210/2007 și
Hotărârea de Guvern nr.203/2018.
 Responsabilitatea executantului este de a respecta cele prevăzute prin “Regulamentul privind

protecția și igiena muncii în construcții”, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/1993.
6. REGLEMENTĂRI TEHNICE, NORMATIVE
La proiectarea lucrărilor s-au avut în vedere următoarele reglementări tehnice și normative:

 Hotărârea nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind verificarea și expertizarea
tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum şi
verificarea calității lucrărilor executate;
 Ordin nr. 2264 din 28 februarie 2018 al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi
administrației publice, pentru aprobarea Procedurii privind atestarea verificatorilor de proiecte
şi a experților tehnici în construcții;
 Ordinul nr. 784/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conținutul-cadru de
organizare a licitațiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare și decontare a execuției
lucrărilor;
 Regulamentul privind controlul de stat al calității în construcții aprobat prin Hotărârea nr.
343/2017 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994;
 Certificatul de Urbanism, temele de specialitate arhitectura, instalații de încălzire și sanitare.
 Legea nr.10/2015 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;
 Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferent acestora, aprobat prin
HG nr.273/1994 modificată de Hotărârea nr. 343/2017;
 Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă+ Normele metodologice de aplicare a
acesteia;
 Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor
tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;
 Ordinul M.T. nr 49/1988 - Norma tehnică privind proiectarea şi realizarea străzilor în localitățile
urbane;
 Ordinul M.T. nr. 1269/2017 - Normele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea
drumurilor;
 Ordinul nr. 609/2003 privind aprobarea reglementării tehnice Normativ pentru dimensionarea
sistemelor rutiere suple şi semirigide (metoda analitică) (revizuire PD 177-1976), indicativ PD
177-2001;
 Ordinul nr. 6970/2017 - Reglementarea tehnică "Normativ privind mixturile asfaltice executate
la cald. Condiții tehnice de proiectare, preparare și punere în operă a mixturilor asfaltice".
Indicativ AND 605-2016, din 29.11.2017
 SR EN 13043:2013, SR EN 12620:2013, SR EN 13242:2013 - Lucrări de drumuri. Agregate naturale
de balastieră;
 SR EN 13108-1:2008 - Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 1: Betoane asfaltice;
 SR EN 13043:2013 - Agregate pentru amestecuri bituminoase și pentru finisarea suprafețelor
utilizate la construcția șoselelor, a aeroporturilor și a altor zone cu trafic;
 SR EN 13242:2013 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în
inginerie civilă și în construcții de drumuri;
 SR 1848-1:2008 - Semnalizarea rutieră. Indicatoare si mijloace se semnalizare rutiera. Clarificare,

simboluri si amplasare;
 STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții tehnice generale de calitate;
 STAS 2900-89 Lucrări de drumuri. Lățimea drumurilor;
 STAS 12253-84 Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Condiții tehnice generale de calitate;
 Normativ NP 081-2002 Normativ de dimensionare a structurilor rutiere rigide
 SR 1848/1-2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Partea 1:
Clasificare, simboluri și amplasare;
 STAS 863-85 – Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripții de proiectare;
 SR EN 13108-1:2006/AC:2008 - Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 1: Betoane
asfaltice;
 SR EN 13242+A1:2008/C91:2021 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare în inginerie civilă și în construcții de drumuri;
 CP 012/1 – 2007 Cod de practică pentru producerea betonului;
 STAS 10796/1-77 - Lucrări de drumuri. Construcții anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor.
Prescripții generale de proiectare;
 STAS 1709/1-90 - Acțiunea fenomenului de îngheț dezgheț la lucrări de drumuri. Adâncimea de
îngheț in complexul rutier. Prescripții de calcul;
 STAS 1709/2-90 - Acțiunea fenomenului de îngheț dezgheț la lucrări de drumuri. Prevenirea și
remedierea degradărilor din îngheț dezgheț. Prescripții tehnice;
 STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții tehnice generale de
calitate.
Întocmit, Verificat,
Ing. Mircea GEORGESCU Ing. Bogdan NICOLAE

FRW MemoriuTehnic DN24 DE39 Zorleni Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FRW MemoriuTehnic DN24 DE39 Zorleni Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

F&R Worldwide S.R.L.

Str. Biserica Floreasca 6

DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII:

Proiectant Ing. Mircea Georgescu

Proiectant Ing. Bogdan Nicolae

Șef Proiect Ing. Iulia Bunda

MEMORIU TEHNIC SPECIALITATE DRUMURI

DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII:

CUPRINS MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE ............................................................................................................................................ 5

1.1 DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTIȚII

- Proiect specialitatea drumuri -

UAT ZORLENI, JUDETUL VASLUI

1.3 TITULARUL INVESTIȚIEI

PROWIND WINDFARM BOGDANESTI S.R.L.

1.4 BENEFICIARUL INVESTIȚIEI

PROWIND WINDFARM BOGDANESTI S.R.L.

1.5 ELABORATORUL DOCUMENTAȚIEI

F&R WORLDWIDE S.R.L.

2. DESCRIERE GENERALĂ A LUCRĂRILOR

2.1 DESCRIEREA LUCRĂRILOR

Figura 1. Amplasarea proiectului

În scopul stabilirii exacte a configurației terenului și a geometriei existente a străzilor, trotuarelor și a

2.1.3 Clima și fenomenele naturale specifice zonei

Predominanta vânturilor de NV este o consecință a persistentei îndelungate a anticiclonului scandinav și

2.1.4 Condiții hidrologice și hidrogeologice

2.1.5 Geologia și seismicitatea

Alcătuirea geologică, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilațiile pozitive de la sfârșitul

Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț), Tc a spectrului de răspuns

Nr. Crt. Roca Caracteristici petrografice

Intervalul (m, de la CTN) Grosimea stratului (m) Descrierea litologică

2.1.6 Devierile și protejările de utilități afectate

2.1.8 Căile de acces permanente, căile de comunicații și alte asemenea

Căile de acces nu vor fi modificate.

2.1.9 Bunuri de patrimoniu cultural imobil

2.1.10 Trasarea lucrărilor

Trasarea lucrărilor se va realiza în funcție de coordonatele de trasare și reperul de nivelment la începutul

2.1.11 Protejarea lucrărilor executate și a materialelor din șantier

2.1.12 Organizarea de șantier

Organizarea de șantier cade în sarcina Antreprenorului, acesta urmând să o organizeze în funcție de

2.2 SOLUȚIA TEHNICĂ ȘI MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI

Figura 1. Drumul DE39 (stânga) si DN 24 (dreapta)

2.2.1 Traseul în plan

2.2.2 Profilul longitudinal

2.2.3 Profilul transversal

2.2.5 Sistemul rutier

Structura rutiera proiectată pentru modernizarea accesului este următoarea:

2.2.6 Scurgerea apelor

2.2.7 Siguranța circulației

Lucrări de semnalizare pe perioada execuției lucrărilor

Lucrări de siguranță a circulației și semnalizare orizontala si verticala la terminarea lucrărilor

5. MĂSURI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI

 Responsabilitatea executantului este de a respecta cele prevăzute prin “Regulamentul privind

6. REGLEMENTĂRI TEHNICE, NORMATIVE

La proiectarea lucrărilor s-au avut în vedere următoarele reglementări tehnice și normative:

 SR 1848-1:2008 - Semnalizarea rutieră. Indicatoare si mijloace se semnalizare rutiera. Clarificare,

Ing. Mircea GEORGESCU Ing. Bogdan NICOLAE

S-ar putea să vă placă și