În contextul crizei energetice, Comisia Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de

măsuri "REPowerEU", având ca scop accelerarea tranziţiei către o energie curată şi creşterea
independenţei energetice a Europei, cu mult înainte de orizontul de timp 2030. Astfel, Planul
"REPowerEU" stabileşte o serie de măsuri clare, menite să reducă rapid importurile de
energie din Rusia, dar şi să mărească la 45% ponderea producţiei de energie regenerabilă, la
finalul acestui deceniu.
Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă este un instrument central de punere în aplicare
Planului "REPowerEU", oferind finanţare suplimentară din partea Uniunii Europene, iar
statele membre trebuie să direcţioneze aceste resurse către obiectivele prioritare.
Chiar dacă România are o situaţie mai bună, comparativ cu alte state, în ceea ce priveşte
ponderea energiilor verzi în mixul energetic naţional, trebuie să folosească această
oportunitate pentru creşterea rapidă a capacităţilor de producţie, cu accent deosebit pe
sectorul energiei regenerabile.
Situaţia actuală impune o identificare a soluţiilor concrete, cu orizont scurt şi mediu de
realizare, precum şi deblocarea proiectelor energetice aflate în stadiu avansat de execuţie, aşa
cum sunt cele hidrografice, exploatarea potenţialului solar şi eolian.
În acest context, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a emis, în data de 25 octombrie,
Hotărârea nr. 169 privind îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României pentru asigurarea
securităţii în domeniu şi a dispus adoptarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a
acesteia. Hidroenergia este una dintre priorităţile acestei strategii, are costuri reduse de
operare, este accesibilă 365 de zile pe an, iar producţia poate fi intensificată în cel mai scurt
timp.
Amenajările hidroenergetice aflate în curs de execuţie în România reprezintă obiective de
investiţii cu funcţii complexe, scopurile avute în vedere la demararea acestor proiecte fiind:
 valorificarea potenţialului hidroenergetic;
 asigurarea rezervelor de apă necesare pentru populaţie, pentru industrie şi
agricultură;
 protecţia localităţilor împotriva inundaţiilor;
 dezvoltarea regională a infrastructurii din zonele lucrărilor hidroenergetice.
Aceste proiecte strategice au fost declarate de "interes public major", conform Directivei
Europene nr. 92 din 1992, vor fi propuse spre finanţate prin Planul "REPowerEU", termenul
pentru implementarea acestor măsuri este finalul anului 2026, iar aportul de energie verde
regenerabilă, la producţia anuală din România, va fi de aproape 2 TWh.
Cu siguranţă, aceste măsuri nu sunt suficiente, dar, alături de creşterea capacităţilor
energetice nucleare de la Cernavodă, dezvoltarea de reactoare mici modulare, tip SMR, şi
creşterea rapidă a exploatărilor rezervelor de gaze naturale vor asigura independenţa şi
securitatea energetică a României, pe termen lung.

Comunicat de presă – Siegfried

Mureșan: Acord final între Parlamentul
European și Consiliul UE privind Planul
 REPowerEU din care România va primi
1,39 miliarde de euro
Echipele de negociatori ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns
în această dimineață la un acord privind forma finală a Planului REPowerEU de reducere a
dependenței energetice față de Federația Rusă.

Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL), unul dintre cei trei coraportori ai
Parlamentului European privind Mecanismul European de Redresare și Reziliență și Planul
REPowerEU, a declarat la finalul reuniunii că rezultatul negocierii este unul benefic pentru
România.

„Cea mai bună veste este că am reușit să obținem un acord privind Planul REPowerEU
înainte de finalul anului, așa cum ne-am asumat. Acest lucru înseamnă că REPowerEU va
intra în vigoare la începutul anului viitor. Prin intermediul acestui nou fond punem la
dispoziție aproximativ 20 de miliarde de euro pentru a sprijini statele membre, oamenii,
întreprinderile și regiunile care se confruntă cu efectele crizei generate de invazia Rusiei în
Ucraina.

România va primi din acest fond 1,39 miliarde de euro pentru investiții în eficiența
energetică, reducerea dependenței de importurile de gaz din Federația Rusă, îmbunătățirea
infrastructurii energetice și investiții în surse de energie regenerabilă.

Aceste fonduri nerambursabile se vor adăuga celor aproximativ 30 de miliarde de euro pe

care țara noastră le primește deja pentru Planul Național de Redresare și Reziliență din
Mecanismul European de Redresare și Reziliență”, a declarat deputatul european Siegfried
Mureșan.

Acordul dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene prevede ca toate statele
membre să primească o prefinanțare de 20% la momentul aprobării de către Comisia
Europeană și Consiliul UE a noilor piloni REPowerEU din planurile de redresare. De
asemenea, acesta prevede finanțarea cu caracter retroactiv a investițiilor din domeniul
energetic începând cu februarie 2022, momentul invaziei Federației Ruse în Ucraina.

„Este o veste foarte bună pentru România și celelalte țări membre care au fost nevoite să ia o
serie de măsuri pentru a reduce dependența energetică de Federația Rusă. Acordul la care am
ajuns oferă statelor membre de la început mai mulți bani pentru proiectele de investiții în
securitatea energetică și permite acoperirea cheltuielilor efectuate și în trecut în contextul
invaziei Federației Ruse în Ucraina prin REPowerEU.”, a mai spus deputatul european
Siegfried Mureșan.

Acordul mai prevede ca fondurile rămase neutilizate din Mecanismul de Redresare și

Reziliență, aproximativ 200 de miliarde de euro, să poată fi utilizate de țările care doresc să
investească mai mult în proiecte energetice. Astfel, statele membre care încă nu au accesat
toată componenta de credite din planurile lor naționale de redresare și reziliență vor avea la
dispoziție doar 30 de zile de la intrarea în vigoare a REPowerEU pentru a notifica Comisia
Europeană cu privire la intenția lor de a accesa aceste fonduri. În cazul în care nu
intenționează să acceseze aceste fonduri, statele în cauză vor pierde prioritatea în accesarea
fondurilor din componenta de credite.

„Pentru România, aceasta este o veste foarte importantă deoarece țara noastră deja și-a
anunțat intenția de a accesa toate creditele și, dacă vor rămâne bani nealocați din creditele
celorlalte state, vom putea accesa astfel credite suplimentare în condiții foarte bune pentru
investiții în domeniul energetic”, a adăugat deputatul european Siegfried Mureșan la finalul
negocierilor cu Consiliul.

Acordul dintre negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene

urmează să fie ratificat în mod formal în Consiliul Uniunii Europene și votat de Parlamentul
European pentru a deveni legislație europeană și pentru ca REPowerEU să intre în vigoare în
mod oficial.