PARTEA 3 COMPLEMENTARITATEA ȘI PUNEREA ÎN APLICARE A PLANULUI

1. Coerența cu alte inițiative

Integrarea REPowerEU cu strategiile naționale și europene

Structura și măsurile propuse prin capitolul REPowerEU asigura, pe de o parte, întărirea și
completarea cu măsurile prevăzute de strategiile și politicile interne in domeniul energiei și,
pe de altă parte, consistența cu reformele și investițiile propuse prin PNRR, vizând producția
de energie din surse regenerabile, eficiența energetică și creșterea rezilienței SEN/RET.
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC)
Prin preluarea in capitolul REPowerEU a investiției I1- Capacități de producție de energie
electrică din surse regenerabile, din Componenta 6 – Energie a PNRR și prin continuarea
investiției I1.b - Axa 2 – Schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri
publice din cadrul Componentei 5 Valul Renovării se păstrează consistența inițială a PNRR cu
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021 – 2030.
La momentul elaborării REPowerEU versiunea actualizată a PNIESC este în proces de avizare
interministerială în vederea aprobării, astfel încât pentru stabilirea consistenței s-a avut în
vedere forma aprobată din februarie 2021.
Astfel, reformele și investițiile din REPowerEU se află în corelare și contribuie la sprijinirea
obiectivelor Strategiei Naționale privind schimbările climatice și la creștere economică bazată
pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016 – 2020, în ceea ce privește reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul actorilor privați și publici, precum și cu Strategia
energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, în ceea ce privește energie curată
și eficiență energetică, protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice și
formarea continuă a resursei umane în domeniul energiei.
Tabelul de mai jos evidențiază sinergia si contribuția măsurilor din REPowerEU în raport cu cele
cinci dimensiuni de intervenție ale PNIESC.

Dimensiunile PNIESC Consistența măsurilor REPowerEU cu dimensiunile

PNIESC
R1 R2 I1 I2 I3 I4 I5 I6
Decarbonizare – emisiile și
1 absorbțiile GES și energie din
surse regenerabile
2 Eficiență energetică

3 Securitate energetică

4 Piața internă a energiei

Cercetare, inovare și
5
competitivitate

1
În acest sens, obiectivul privind decarbonizarea prin reducerea emisiilor GES și producerea de
energie din surse regenerabile sunt sprijinite prin reforma 2 și reforma 1 care vor crea premisele
pentru o creștere a producției din surse regenerabile și atingerea angajamentelor europene în
materie de decarbonizare și atingerea independenței energetice.
Totodată, investiția 2, investiția 4 și investiția 6 contribuie la producția de energie regenerabilă
atât la nivelul actorilor publici, cât si privați prin finanțarea montării de panouri fotovoltaice,
inclusiv sisteme de stocare a energiei electrice la nivelul clădirilor rezidențiale (I4).
În ceea ce privește obiectivul de eficiență energetică, investițiile 3 și 5 vor contribui la
atingerea acestui obiectiv, intervențiile finanțate prin intermediul acestor măsuri contribuind
la transformarea parcului imobiliar rezidențial prin creșterea gradului de eficiență energetică
și decarbonizare pana în 2030.
Diversificarea surselor de energie regenerabilă care va fi atinsă prin implementarea investițiilor
REPowerEU, și în special investiția 6, vor asigura siguranța aprovizionării cu energie dintr-un
mixt de surse interne de energie regenerabilă cu impact pozitiv pentru asigurarea securității
energetice naționale și asupra obiectivului de decarbonizare a sistemului energetic și de
asigurare a adecvanței acestuia în linie cu obiectivele UE în acest domeniu.
Strategia digitală a UE
Capitolul REPowerEU răspundă obiectivului de transformare digitală a Europei până în 2030 prin
implementarea subinvestiției 6.c - Optimizarea rețelei de comunicații și crearea unui centru
de date – Teletrans SA, filiala C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., care crește reziliența Sistemului
Energetic Național la atacurile cibernetice, de o amploare crescută în ultima perioadă, prin
digitalizarea rețelei de comunicații a Transelectrica și tratarea blocajelor apărute la nivelul
rețelei de transport.
Digitalizarea realizată prin componenta 16 – REPowerEU se aliniază cu celelalte investiții în
tehnologii digitale, infrastructură digitală și contribuie implicit la realizarea interoperabilității
serviciilor publice digitale, concomitent cu asigurarea siguranței cibernetice.
Acordul de parteneriat
În raport cu Acordul de Parteneriat (AP), care acoperă perioada de programare 2021 – 2027 și
care a fost aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 25.7.2022 de aprobare a
acordului de parteneriat cu România CCI 2021RO16FFPA001, capitolul REPowerEU asigură
legătura cu politica de coeziune prin consistența cu obiectivul de politică 2 al AP respectiv O
Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon.
Garanția pentru tineret
NA
Alte strategii naționale relevante
Mai jos este prezentată în mod sintetic demarcarea contribuției componentei C16 – REPowerEU
la implementarea celor mai relevante strategii.

Consistența măsurilor din REPowerEU cu documentele

strategice sau de planificare

2
 Documentul R1 R2 I1 I2 I3 I4 I5 I6
strategic sau de
planificare
1 Strategia națională
pentru dezvoltarea
durabilă a României
2030
2 Planul național
integrat în
domeniul energiei
și schimbărilor
climatice 2021-
2030 (PNIESC)
Strategia
energetică a
României 2020-
2030, cu
perspectiva anului
2050 (SER)
3 Strategia națională
de renovare pe
termen lung (2020-
2050) pentru
sprijinirea parcului
național de clădiri
rezidențiale și
nerezidențiale, atât
publice cât și
private, într-un
parc imobiliar cu un
nivel ridicat de
eficiență
energetică și
decarbonat

2. Complementaritatea finanțării

Ajustarea Planului de Redresare și Reziliență a României în baza prevederilor art. 18 și a art.

21 din Regulamentul (UE) 241/2021 nu a produs modificări care să afecteze analiza inițială a
complementarității dintre fondurile Politicii de Coeziune, alte programe și instrumente ale
Uniunii și Mecanismul de redresare și reziliență, și în special complementaritatea dintre fiecare
componentă în parte și programele operaționale.
Astfel, chiar și după actualizarea PNRR, planul în ansamblul său continuă să asigure un răspuns
coerent si cuprinzător la efectele generate de pandemia de COVID-19, dar și un răspuns la criza
economică și energetică cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Tabelul de mai jos prezintă într-o manieră sintetică complementaritatea dintre măsurile din
REPowerEU, programele operaționale, celelalte componente ale planului, precum și alte
programe și inițiative de la nivel național.
Măsurile REPowerEU
Program operațional
R1 R2 I1 I2 I3 I4 I5 I6
PTJ
PDD
PEO

3
 PIDS
POCIDIF
8 POR-uri regionale
Componente PNRR
C5 PNRR
C6 PNRR
C7 PNRR
C9 PNRR
C10 PNRR
C13 PNRR
C14 PNRR
C15 PNRR
Programe sau inițiative de la nivel național / european
Fondul de Modernizare
Casa verde fotovoltaice AFM
CEF
Fondul Social pentru Acțiuni
Climatice

Complementaritatea reformei 1

Reforma 1 este complementară cu intervențiile finanțate în cadrul Programului Tranziție Justă

(PTJ) în ceea ce privește dezvoltarea de capacități de mici dimensiuni de producție, transport,
și stocare de energie regenerabila, cu Programul Dezvoltare Durabilă 2021 – 2027 care sprijină
eficiența energetică a întreprinderilor (IMM-uri/întreprinderile mari) prin producția de energie
solară și altor surse de energie regenerabilă, exclusiv pentru consumul propriu, cu reforma 1
din cadrul Componentei 9 privind intrarea în vigoare a legii de punere în aplicare a regimului
unic de acordare a licențelor industriale.

O altă complementaritate avută în vedere este cea cu intervențiile Fondului de Modernizare și

care vizează investiții în capacități noi de producere de energie din surse regenerabile (eoliană,
solară, hidro, geotermală, hidrogen verde, etc.) în vederea susținerii unei economii cu emisii
scăzute de carbon și atingerea țintelor asumate de România în acest domeniu.

Complementaritatea reformei 2

Totodată, Reforma 2 asigură complementaritatea cu intervențiile derulate de Fondul de

Modernizare, care susțin preponderent proiecte dezvoltate de producători de energie
electrică, cu Programul Tranziție Justă (PTJ), care vizează crearea de prosumatori la nivelul
gospodăriilor și cu intervențiile din Fondul Social pentru Acțiuni Climatice (FSAC).

Complementaritatea Investiției 1

Investiția 1 complementară cu acțiunile de formare a competențelor verzi propuse prin

Programul Educație și Ocupare (PEO) și Programul Tranziție Justă (PTJ). De asemenea, această
investiție este în raport de complementaritate cu componenta 7, componenta 6 și componenta
5 din Planul Național de Redresare și Reziliență, cele trei componente conținând măsuri
dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme și pentru dezvoltarea de cursuri de
formare privind eficiența energetică a construcțiilor.

4
Complementaritatea Investiției 2

Investiția 2 este complementară cu acțiunile susținute de Fondul pentru Modernizare, respectiv

acțiuni ce vizează producerea și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, stocarea
energiei și modernizarea sistemelor și rețelelor energetice pentru transportul de electricitate
și gaz precum și cu acțiunile din cadrul Componentei C6 – Energie din PNRR ce vizează eficiența
energetică, retehnologizarea și digitalizarea sistemelor energetice.

Complementaritatea Investiției 3

Investiția 3 – Măsurile pentru îmbunătățirea eficienței energetice ce sunt vizate în cadrul

acestei investiții sunt complementare cu măsuri asemănătoare susținute la nivelul celor 8
programe operaționale regionale, cu Programul Incluziune și Demnitate Socială ce finanțează
modernizarea și construcția infrastructurii preșcolare/școlare, precum și
realizarea/reabilitarea infrastructurii sociale (centre de zi sau centre integrate), precum și cu
componenta C10 - Fondul local din PNRR, unde este prevăzută renovarea energetică a clădirilor
publice de la nivelul orașelor și comunelor, cu componenta C 15 – Educație, componenta C14 –
Buna Guvernanță, partea de reformă a justiției, componenta C13 – Reforme sociale și
componenta C12 – Sănătate, unde sunt prevăzute renovări energetice ale clădirilor ce deservesc
servicii publice.

O altă complementaritate este cu Investiția 5 - Programul Național „Casa eficientă energetic”

din Componenta 6 – REPowerEU care urmărește creșterea eficienței energetice prin acțiuni de
renovarea clădirilor rezidențiale unifamiliale aflate în proprietatea persoanelor din grupurile
vulnerabile.

Complementaritatea Investiției 4

Investiția 4 este complementară cu Componenta 5 - Valul Renovării (eficiență energetică la

nivelul fondului construit), Componenta 6 (producția de energie electrică din surse
regenerabile, inclusiv capacitati de stocare a energiei produse), cu investiția 5 din componenta
16 – REPowerEU care vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențială, cu
aplecare asupra grupurilor vulnerabile.

Finanțarea de către Investiția 4 a instalării de panouri fotovoltaice împreună cu sisteme de

stocare a energiei electrice asigură complementaritatea cu schema de finanțare pentru
achiziționarea și instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice care folosesc sursele de energie
regenerabilă coordonată de Administrația Fondului de Mediu, dar și cu cu intervențiile derulate
de Fondul de Modernizare, care susțin preponderent proiecte dezvoltate de producători de
energie electrică, cu injecție în rețeaua națională de transport/rețeaua de distribuție
investițiile, dar și cu Programul Tranziție Justă (PTJ), care vizează crearea de prosumatori la
nivelul gospodăriilor, și cu intervențiile din Fondul Social pentru Acțiuni Climatice (FSAC).

Complementaritatea Investiției 5

Investiția 5 este complementară cu intervențiile din cadrul celor 8 programme regionale care
finanțează măsuri de creștere a eficienței energetice pentru clădiri rezidențiale multifamiliale
dar și pentru clădiri publice dar care nu oferă finanțare și pentru instalarea de capacități de
stocare a energiei astfel produsă.

5
Investiția 5 și Programul Incluziune și Demnitate Socială finanțează intervenții care vizează
reabilitarea energetică a locuințelor aflate în proprietate personală, demarcarea fiind realizată
prin faptul că PIDS vizează locuințe sociale individuale accesibile, în scopul îmbunătățirii
condițiilor de locuit pentru populația vulnerabilă, precum și cu Fondul Social pentru Acțiuni
Climatice (FSAC).

Complementaritatea Investiției 6

Investiția 6 este complementară cu Componenta 6 și Componenta 9 din PNRR, precum și cu

Programul Dezvoltare Durabilă (PDD) care are în vedere investiții în capacități noi sau în
modernizarea capacităților existente de producție a energiei electrice/termice din
biomasă/biogaz și în capacități noi sau în modernizarea capacităților de producție a energiei
termice din apă geotermală, precum și sprijin pentru sistemele și rețele inteligente de energie
electrică în care sunt prevăzute intervenții în rețelele de transport și distribuție a energiei
electrice.

Soluțiile tehnice referitoare la întărirea securității cibernetice propuse în cadrul acestei

investiții vor fi corelate cu demersurile întreprinse prin acțiunea 2.3.2 Tehnologii avansate de
Securitate cibernetică din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente
Financiare (PoCIDIF). În acest sens, demersurile tehnice specifice acestei investiții vor fi
corelate cu Centrul Cyberint astfel încât să se asigure convergența/compatibilitatea cu
produsele dezvoltate prin PoCIDIF.

Investiția este complementară de asemenea cu Mecanismul de Interconectarea Europei (CEF

Digital 2022 - Connecting Europe Facility) care va susține implementarea rețelelor digitale
sigure, securizate, sustenabile și de foarte mare capacitate, ce includ sisteme 5G, pentru
creșterea capacității și rezilienței rețelelor digitale și pentru a contribui la digitalizarea
rețelelor de transport și energie.

3. Implementare eficientă
Cadrul instituțional financiar
Prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 124/2021, aprobată ulterior prin Legea
nr. 178/2022, a fost reglementat cadrul financiar și instituțional pentru gestionarea fondurilor
europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență. Astfel, au fost stabilite
funcții și atribuții atât pentru structura de specialitate din cadrul MIPE, care îndeplinește rolul
de coordonator național, cât și pentru coordonatorii de reforme și/sau investiții.
Funcțiile și atribuțiile stabilite conform cadrului legal aplicabil au fost transpuse în secțiunea
de drepturi și obligații ale Acordurilor de Finanțare încheiate de către MIPE, în calitate de
coordonator național, cu cei 18 coordonatori de reforme și/sau investiții.
Structura instituțională creată pentru implementarea PNRR respectă principiile statuate inițial,
așa cum au fost prevăzute la secțiunea 3.3 Descrierea mecanismului de implementare si control
din Partea 3 a planului inițial, și utilizează un model de management centralizat și execuție
descentralizată, adaptat, cu scopul de a face procesul simplu și în același timp transparent și
riguros - cu funcții de audit, de management și control (selecție, gestiune, monitorizare,
recuperare).

6
Capacitatea administrativa
Fata de informațiile așa cum au fost prevăzute la secțiunea 3.3 Descrierea mecanismului de
implementare si control din Partea 3 a planului inițial, procesul de implementare a PNRR a
evidențiat necesitatea schimbării abordării privind întărirea capacității administrative.
Inițial, s-a presupus că implementarea PNRR ar necesita o complexitate administrativă mai
redusa și astfel, pentru momentul de început al implementării Planului, este suficientă o
structură de personal cu 75 de posturi. Pe parcursul celor doi ani de implementare s-a dovedit
necesară întărirea capacității administrative prin suplimentarea numărului de posturi la 105 și
reorganizarea Direcției Generale Management Mecanism de Redresare și Reziliență pentru a
răspunde nevoilor specifice identificate pe parcursul implementării PNRR.
Prin modificările aduse, s-a urmărit eficientizarea activității direcției generale prin alocarea
judicioasă a resurselor umane disponibile în raport cu problemele generate de implementarea
PNRR. Modificările prevăzute în organigramă au rolul de a se plia pe necesitățile actuale ale
direcției generale.
Pentru ocuparea posturilor structurii, s-au organizat concursuri de recrutare personal, în
conformitate cu legislația specifică funcției publice, în perioada 2022-2023. Parte din funcțiile
publice vacante s-au ocupat și prin modificarea raporturilor funcționarilor publici, în condițiile
OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, prin transfer, din cadrul autorităților publice
centrale, respective ministere și instituții publice aflate în subordinea acestora.
Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență este condusa de un director
general care este ajutat in activitatea sa de doi directori general adjuncți. Direcțiile si serviciile
din cadrul DGMMRR:
o Direcția Verificare Tehnică, Urmărire Contracte și Indicatori,
o Direcția Monitorizare (Serviciul Ținte și Jaloane Tranziție verde, Transformare
Digitală și Creștere Economică Inteligentă si Serviciul Monitorizare Ținte și
Jaloane Aferente Coeziunii Sociale, Sănătate și Educație),
o Direcția programare (Serviciul Programare, Serviciul evaluare si contractare si
Compartimentul comunicare indicatori),
o Direcția Sistem, Prevenție, Control și Recuperare (Serviciul Prevenție și
Verificare Achiziții, Serviciul Control, Compartimentul Sistem PNRR),
o Serviciul Management Financiar și Cereri de Plată,
o Serviciul Suport intern și Ireversibilitate.
Implementarea noului Capitol REPowerEU precum si capacitatea administrativa necesara este
descrisa in secțiunea dedicata noului capitol.
Fluxurile financiare
În ceea ce privește fluxurile financiare, după apariția OUG 124/2021, a fost publicată HG
1235/2022 prin care se aprobă distribuția bugetului aferent reformelor și investițiilor, oferind

7
astfel posibilitatea ordonatorilor de credite cu rol de coordonatori de reforme și/sau investiții
să își fundamenteze necesitățile de finanțare și să își cuprindă în bugetele proprii sumele
necesare implementării reformelor și investițiilor aflate în sarcina lor. Menționăm faptul că, la
nivel național, România utilizează un sistem de finanțare bazat pe procesele bugetare
existente.
După cuprinderea sumelor necesare în bugetele coordonatorilor de și/sau investiții, aceștia
efectuează plățile cererilor de transfer transmise de către beneficiari. Coordonatorii de
reforme și/sau investiții efectuează operațiuni de verificare cu privire la sumele solicitate de
beneficiari în cererile de transfer și ulterior, efectuează plățile către aceștia.
În vederea utilizării fondurilor acordate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență,
Coordonatorii de reforme și/sau investiții transmit coordonatorului național, trimestrial situația
sumelor utilizate din asistență financiară nerambursabilă respectiv lunar situația sumelor
utilizate din asistență financiară rambursabilă.
Coordonatorul National, prin structura de specialitate, centralizează informațiile primite de la
coordonatorii de reforme și/sau investiții și raportează către Ministerul Finanțelor, iar acesta,
transferă fondurile primite de la Comisia Europeană în conturile de venituri ale bugetului de
stat, respectiv efectuează trageri din componenta de împrumut în vederea refinanțării datoriei
publice guvernamentale și pe măsura necesităților de finanțare a deficitului bugetului de stat.
Structura de specialitate existentă la nivelul Coordonatorului National, verifică prin eșantion,
tranzacțiile raportate de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, în vederea obținerii
asigurărilor necesare că fondurile au fost utilizate în scopurile în care au fost acordate,
asigurându-se astfel respectarea prevederilor alin. 2, art. 22 din Regulamentul 241/2021.
Monitorizarea Planului National de Redresare si Reziliență
Planificarea si monitorizarea PNRR se realizează prin intermediul Mecanismului de Monitorizare
și Avertizare Timpurie (Early Warning Mechanism). Mecanismul a fost implementat cu sprijinul
Comisiei Europene prin programul de asistență tehnică (”Suport pentru implementarea PNRR în
România”), acordat de Banca Mondială Romaniei . Exercițiul de planificare si monitorizare vine
să aducă claritate și consistență în implementarea PNRR. Prin acest mecanism au fost
automatizate procesele de raportare și de monitorizare a modului în care sunt atinse jaloanele
și țintele din cadrul PNRR. Mecanismul permite transferul fluxurilor de informații în timp real
către/de la decidenții aflați la toate nivelurile cu privire la stadiul implementării PNRR și
sprijină procesul de raportare prin generarea automată de documente, din cele mai diverse,
atât pentru nevoile MIPE, ale coordonatorilor de reforme/investiții cât și pentru cerințele
Comisiei Europene.
Mecanismul a fost gândit pe trei niveluri și se susține pe trei piloni astfel:

8
 Niveluri
1. Primul nivel are în vedere planificarea
activităților la nivelul de decizie cel mai
de jos al implementării PNRR;
2. Al doilea stabilește contextul pentru
procesele de raportare și monitorizare
aferente modului în care se realizează
execuția activităților planificate;
3. Al treilea nivel prevede mecanismele
pentru sistemul de avertizare timpurie
cu proceduri de escaladare la nivelurile
decizionale optime care pot debloca
realizarea activităților ori de câte ori
acestea nu livrează rezultate conform
așteptărilor.
Piloni
Prin activitatea de monitorizare ne asigurăm
că:
1. Rezultatele sunt relevante
(corespunzătoare din punct de vedere
calitativ cu responsabilitățile asumate prin
CID și AO) și sunt livrate la termenele
asumate,
2. Se păstrează direcția planurilor de
activități definite/asumate anterior, iar
modificările la aceste planuri survin doar
ca rezultat al eficientizării sau al
remedierii unor riscuri și sunt cunoscute la
toate nivelurile de decizie și
3. Se menține consistența/capacitatea
tehnică la nivelul echipelor care asigură
implementarea jaloanelor/țintelor.

Componentă activă a acestui mecanism, aplicația Status PNRR, a început să automatizeze încet,
încet procesele de monitorizare atât de la nivelul MIPE-CN cât și de la nivelul CRI. Dezvoltarea
ei este realizată intern de către specialiștii IT de la MIPE cu sprijinul experților Băncii Mondiale.
Aplicația integrează procese inter-instituționale și astfel informații pe care MIPE le primea de
regulă trimestrial sau săptămânal în cadrul procesului de monitorizare, acum sunt disponibile
în timp real, sunt validate și distribuite tot în timp real la toate nivelurile de decizie din
instituțiile responsabile. Pentru prima dată în contextul programelor cofinanțate de Uniunea
Europeană se trece de la monitorizarea de tip săptămânal și/sau trimestrial la monitorizarea
în timp real a stadiului implementării proiectelor.
Pentru asigurarea succesului implementării PNRR, MIPE-CN susține CRI metodologic și cu
asistență tehnică pentru definirea planurilor de lucru aferente îndeplinirii fiecărui jalon /
fiecărei ținte. Realizarea planurilor de lucru este apoi monitorizată cu ajutorul aplicației Status

9
PNRR care structurează dialogul dintre MIPE-CN și CRI pentru ca la final să permită generarea
rapoartelor utilizate la toate nivelurile de decizie. Pe termen mediu și lung, sistemul oferă
avantajul de a păstra toate informațiile și documentele arhivate într-un singur loc, ceea ce face
ca implementarea PNRR să nu sufere datorită fluctuațiilor inerente de personal, are apar în
dinamica echipelor de lucru.
Aplicația a fost dezvoltată pentru a reduce considerabil timpul alocat procesului de
monitorizare și pentru a diminua probabilitatea apariției erorilor umane in timpul comunicării
informațiilor cu privire la stadiul îndeplinirii jaloanelor/țintelor din PNRR. Experții ministerelor
și agențiilor implicate în administrarea PNRR au acum mai mult timp la dispoziție pentru a se
concentra pe activități complexe, întrucât aplicația preia și automatizează efortul generării de
emailuri, monitorizării de termene, sau a emiterii de alerte și realizării de rapoarte. Aplicația
Status PNRR este printre primele care permit experților din diferitele instituții guvernamentale
să comunice și să lucreze în comun, pe diferite paliere de decizie, în funcție de domeniile de
competență, fără constrângerile clasice de timp și de formă întâlnite în mod uzual în sectorul
public.
Aplicația Status PNRR a fost prezentată oficial în data de 16 martie 2023 în cadrul unui
eveniment cu participarea reprezentanților tuturor coordonatorilor de reforme și investiții.
Evenimentul a fost organizat sub patronajul comun al Ministerului Investițiilor și Proiectelor
Europene, Comisiei Europene – Direcția Generală de Sprijin pentru Reforme Structurale și Băncii
Mondiale. Ulterior, la 13.06.2023, prin Circulara cu nr. 4365, aplicația a devenit principalul
instrument de comunicare între MIPE-CN și CRI cu privire la monitorizarea implementării PNRR.
În prezent, sunt monitorizate 2155 de activități aferente a 229 jaloane/ținte. Peste 240 de
persoane utilizează cu succes platforma pentru urmărirea planurilor de lucru, pentru
comunicări și pentru generarea rapoartelor cu privire la progresul României în ceea ce
prevestește implementarea PNRR.

4. Procesul de consultare a părților interesate

Organizarea procesului de consultare interministerială pentru elaborarea noului capitol

REPowerEU

Ținând cont de necesitatea asumării unor reforme și investiții care să răspundă cerințelor
inițiativei europene REPowerEU, MIPE a inițiat un amplu proces de reuniuni și consultări tehnice
pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență în scopul introducerii noului
capitol menit să răspundă obiectivului de a asigura reziliența, securitatea și durabilitatea
sistemului energetic național prin reducerea dependenței de combustibili fosili și prin
diversificarea aprovizionării cu energie din surse regenerabile.

Pentru creionarea reformelor și a investițiilor din noul capitol a fost constituit un grup de lucru
interministerial compus din reprezentanți ai Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Apelor
și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Investițiilor și Proiectelor
Europene, precum și reprezentanți ai Agenției Domeniilor Statului, Hidroelectrica S.A.,
C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. și ai Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF),
coordonat la nivel de secretar de stat, cu scopul de a identifica demersurile necesare
dezvoltării investițiilor, în linie cu prevederile și recomandările COM, și a punerii în aplicare a
măsurilor legale aferente implementării acestora.

10
Astfel, au fost organizate întâlniri săptămânale cu reprezentanți ai instituțiilor relevante în
domeniu ca au avut ca rezultat o primă propunere de reforme și investiții vizate de RO pentru
a fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență sub forma unei noi componente –
componenta 16 – REPowerEU.

Consultarea structurilor parteneriale ce fac parte din sistemul de management al PNRR

pentru elaborarea noului capitol al REPowerEU

În scopul implicării partenerilor economici și a societății civile în urmărirea progresului

implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, în baza art. 7^1 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de
redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență, a fost constituit Comitetul de
monitorizare al Planului Național de Redresare și Reziliență (CM PNRR).

Modul de organizare și funcționare a CM PNRR este reglementat de Hotărârea de Guvern

247/2022 privind organizarea și funcționarea Comitetului de Monitorizare, din componența
acestuia făcând parte reprezentanții organizațiilor guvernamentale și a sindicatelor și
patronatelor reprezentative, reprezentanți ai structurilor asociative ale administrației publice
locale (Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din
România, Asociația Orașelor din România și Asociația Comunelor din România), precum și
reprezentanți ai Consiliului Economic și Social.

În acest context, în cadrul reuniunii CM PNRR din 21 decembrie 2022 a fost prezentat pachetul
de reforme și investiții pentru noul capitol REPowerEU, așa cum a reieșit acesta din analiza
grupului de lucru interministerial constituit în acest sens.

Membrii CM PNRR au avut posibilitatea de a formula observații și propuneri la pachetul de

reforme și investiții propuse, putând totodată să formuleze propunerile de măsuri care să fie
incluse în REPowerEU (una dintre propunerile formulate a vizat susținerea de noi capacități de
producție de energie din surse regenerabile).
Organizarea și rezultatele procesului de consultare publică în marja procesului de
elaborare a noului capitol REPowerEU
Elaborarea noului capitol de REPowerEU a inclus și un proces de consultare organizat în
conformitate cu legislația națională (Legea 52/2003 privind transparența decizională în
administrația publică, republicată) și care a permis participarea tuturor părților interesate
(autorități locale și regionale, parteneri sociali, organizații neguvernamentale) prin
transmiterea de propuneri și observații la pachetul de reforme și investiții propuse în noul
capitol.
Astfel, în perioada 17 martie - 26 martie 2023, MIPE a lansat procesul de consultare publică
pentru transmiterea propunerilor de reforme și investiții pentru noul capitol REPowerEU de
către partenerii și structurile interesate. Documentul de lucru a fost publicat pe pagina de
internet a MIPE în secțiune dedicată PNRR, iar pentru transmiterea de observații și propuneri
persoanele interesate au avut la dispoziție un formular electronic, standardizat și simplificat.
De asemenea, pentru a asigura faptul că forma finală a capitolului REPowerEU respectă cât mai
fidel nevoile cetățenilor, MIPE a organizat în data de 24 martie, o sesiune publică de
prezentare, în format hibrid, prezență fizică și în on-line, a REPowerEU, cu participarea
reprezentanților mediului de afaceri, ai societății civile, precum și actorii interesați. La aceasta

11
dezbatere au participat inclusiv partenerii economici și ai societății civile, membri ai
Comitetului de Monitorizare a PNRR (CMPNRR).
În urma finalizării procesului de consultare publică, au fost primite un număr de 50 de propuneri
de reforme și investiții pentru noul capitol REPowerEU, propunerile provenind de la persoanele
fizice (28), instituții (7) și organizații neguvernamentale (15), la care s-au mai adăugat un număr
de 11 propuneri primite prin intermediul poștei electronice.
Propunerile au vizat atât elemente de îmbunătățire a reformelor și investițiilor propuse inițial,
cât și reforme și investiții noi printre care: crearea cadrului legislativ pentru zonele de
accelerare pentru RES, eficiența energetică și reducerea consumului de energie electrică
pentru locuințe rezidențiale, capacități noi de producere de energie electrică din sursă
regenerabilă – fotovoltaic etc.
Totodată, au fost formulate propuneri cu privire la posibilitățile de suplimentare a bugetului
REPowerEU care să fie utilizat pentru acoperirea noilor propuneri de investiții și reforme, prin
solicitarea unui împrumut în baza art. 14 (6) din Regulamentul (UE) 2023/435 de modificare a
Regulamentului (UE) 2021/241.
Ca urmare a procesului de consultare, a fost propus COM un nou pachet de reforme și investiții
care ține cont de atât de măsurile identificate în cadrul grupurilor de lucru, cât și de
propunerile formulate în procesul de consultare publică și care sunt în linie cu obiectivele
REPowerEU.
Totodată, pentru a se asigura transparenta și informarea continuă a tuturor factorilor
interesați, formele consolidate, rezultate în urma dialogului tehnic purtat cu Comisia
Europeana și transmise în 14 iunie si respectiv 11 august 2023 pentru capitolul REPowerEU, au
fost postate pe site-ul MIPE in secțiunea dedicata PNRR.

Organizarea procesului de consultare pentru propunerea de diminuare a alocării aferente

contribuției financiare maxime (grant) și a sprijinului financiar (împrumut)

În contextul diminuării sprijinului financiar nerambursabil, MIPE a solicitat inca din luna iunie
2022 Coordonatorilor de Reforme și Investiții (CRI) să analizeze și să identifice
reformele/investițiile din cadrul componentelor pe care le au în responsabilitate care pot face
obiectul unei ajustări negative în corelare cu țintele/jaloanele aferente, precum și pentru
identificarea acelor ținte și jaloane care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe
obiective (întreruperi în lanțurile de aprovizionare, creșteri de prețuri) și pentru care este
necesară revizuirea indicatorilor cantitativi. Acest dialog a continuat pe tot parcursul
procesului de ajustare a PNRR in vederea identificării acelor investiții care prezinta risc ridicat
de nerealizare. Totodată, in februarie 2023 au avut loc întâlniri bilaterale si sesiuni de instruire
cu coordonatorii de reforme / investiții pe tema modificărilor la plan in baza articolelor 18 si
21 din Regulamentul privind MRR.

În vederea asigurării unui cadru de consultare cât mai larg care să permită participarea și
informarea tuturor actorilor interesați din mediul economic și sociali, în data de 31 martie
2023, a fost organizată o reuniune, în format on-line, a Comitetului de Monitorizare a Planului
Național de Redresare și Reziliență (CM PNRR) în cadrul căreia a fost prezentată propunerea de
ajustare a planului în baza prevederilor art. 18 și a art. 21. A fost reținută recomandarea de
revizuire a alocărilor aferente ONG-urilor pentru măsurile din cadrul componentei 7-
Transformarea Digitală (Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale) și

12
componentei 14 - Buna Guvernanță (Crearea de structuri parteneriale între administrația
publică locală și societatea civilă).
Având în vedere recomandările Comisiei Europene, consultările cu coordonatorii de reforme și
investiții (CR/I) și cu partenerii economici și sociali reprezentați la nivelul CM PNRR, și bazându-
se pe analiza investițiilor ca prezinta risc ridicat de nerealizare, Ministerul Investițiilor și
Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de coordonator național al PNRR, a elaborat
propunerile de ajustare a sprijinului financiar nerambursabil și le-a supus aprobării Guvernului
în data de 3 august 2023.
Ca urmare a dialogului informal angajat cu serviciile Comisiei Europene, precum si a analizei
interne din perspectiva circumstanțelor obiective în conformitate cu prevederile art. 21 din
Regulamentul (UE) nr.241/2021, cu modificările și completările ulterioare, s-a conturat o
versiune finala a propunerii de modificare prezentata sub forma unui cod de culori (culoarea
verde pentru observațiile acceptabile, culoarea roșie pentru observațiile inacceptabile si
culoarea galbenă pentru observațiile în dezbatere). Acest demers s-a concretizat prin
aprobarea propunerii de modificare in cadrul ședinței de guvern din data de 24 august 2023.

1. Controlul și auditul

Sistemul de control și audit, reglementat în partea 3 din capitolul 5 – Audit din PNRR, rămâne
în vigoare și se aplică tuturor măsurilor din PNRR, inclusiv măsurilor din capitolul REPowerEU.
Astfel sistemul de management și control dezvoltat în urma îndeplinirii jaloanelor 450 și 451,
ca parte din actualul PNRR, se va menține si se va aplica inclusiv masurilor incluse in capitolul
REPowerEU. In conformitate cu descrierea jalonului 450, România a dezvoltat un sistem
informatic care adună informații despre jaloanele și țintele incluse in PNRR și in aranjamentele
de tip operațional, termenele de realizare ale acestora, rapoarte care dovedesc îndeplinirea,
precum și acțiunile întreprinse de utilizatorii sistemului informatic cu scopul de a le urmări.
În același timp, sistemul informatic colectează și stochează date privind achizițiile realizate în
cadrul jaloanelor și țintelor, privind cererile de finanțare aprobate în apelurile de proiecte și
categoriile de date și informații menționate la articolul 22 alineatul (2) litera (d) din
Regulamentul (UE) 2021/ 241 privind MRR.
Astfel, de la îndeplinirea satisfăcătoare a celor doua jaloane și auditarea acestora de către
Autoritatea de Audit și Comisia Europeana în urma depunerii primei cereri de plată, sistemul
de management și control a fost îmbunătățit constant, realizându-se progrese pentru definirea
cadrului național legislativ și administrativ, necesar pentru punerea în aplicare a măsurilor PNRR
și pentru colectarea datelor menționate la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr.
2021/2004 si articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241 privind MRR.
Astfel, actualul sistem de management și control va aplica măsuri de prevenire și control pentru
măsurile incluse atât in PNRR, cât și in capitolul RePowerEU, menite să asigure prevenirea,
detectarea și corectarea neregulilor grave, adică fraudă, corupție și conflicte de interese,
precum și dubla finanțare, în raport cu măsurile susținute de MRR.
MIPE, in calitate de coordonator național al PNRR, prin structura sa de specialitate - DG MMRR,
solicită în permanență transmiterea mecanismului de verificare realizat la nivelul ministerelor
de linie responsabile cu implementarea reformelor si investițiilor (denumiti in continuare
coordonatori de reforme si/sau investitii) asupra verificărilor efectuate pentru evitarea dublei

13
finanțări. Aceste proceduri interne pentru efectuarea verificărilor de evitare a dublei finanțări
sunt personalizate de fiecare coordonator de reforme și/sau investiții.
Astfel, indiferent de conținut, fiecare dintre aceste proceduri include responsabilitatea
coordonatorului de reformă și/sau investiții de a completa lista de verificare standard elaborată
de MIPE și distribuită tuturor coordonatorilor. Astfel, în procesul de verificare ex-ante a
cererilor de plată, DGMMRR asigură existența verificărilor efectuate și întreprinse de
coordonatori prin încărcarea de către coordonatori a listelor de verificare pentru fiecare
țintă/etapă în sistemul informatic de management și control.
MIPE, prin DG MMRR, menține același mecanism de verificare a dublei finanțări pe care îl
folosește în prezent și va solicita ministerelor de linie responsabile cu implementarea noilor
reforme si investitii incluse in REPowerEU (coordonatori de reforme si/sau investitii) să-și
extindă verificările si pentru aceste noi măsuri.
Totodată, ca urmare a solicitării Biroul Procurorului Public European (EPPO, Parchetul
European), MIPE, prin DG MMRR, a inițiat un protocol de cooperare cu EPPO pentru a acorda
EPPO acces la sistemul informatic de management și control în vederea interogării și analizarii
datelor/documentelor care dovedesc îndeplinirea tintelor si jaloanelor pentru care există
suspiciuni de nereguli.
Un astfel de protocol a fost semnat și cu instituțiile naționale cu competențe legale pentru
verificarea conflictului de interese și pentru verificarea suspiciunilor de fraudă asupra
fondurilor europene, respectiv ANI (Agenția Națională de Integritate) și DLAF (Departamentul
pentru Lupta împotriva fraudei financiare).
Prin urmare, sistemul actual de management și control acoperă aspecte relevante precum
măsurile de prevenire, detectare și corectare a neregulilor grave.
Mecanismul de verificare dezvoltat la nivelul PNRR oferă încredere si siguranța, iar MIPE poate
semna declarația de gestiune care atestă prevenirea neregulilor grave și finanțarea dublă a
investițiilor RRP.
În ceea ce privește capacitatea administrativă de prevenire, depistare și corectare a neregulilor
grave, coordonatorii de reformă și/sau investiții responsabili cu noile masuri incluse in capitolul
REPowerEU vor avea o structură organizatorică asemănătoare cu ceilalți coordonatori, adică
structuri bine definite, cu responsabilități pentru protejarea intereselor financiare ale UE,
precum și pentru monitorizarea investițiilor și managementul financiar. De asemenea, la nivelul
coordonatorului national, tinand cont de volumul de achizitii publice care trebuie verificat si a
reclamațiilor/ suspiciunile de nereguli grave, se va urmări consolidarea structurii cu atribuții
de prevenire și control prin creșterea numărului de personal cu 6 posturi față de 22 în prezent.

6. Comunicarea

Indicațiile din strategia de comunicare descrisă anterior în secțiunea 3.5. Comunicare din planul
deja aprobat rămân neschimbate.
Activitățile de comunicare propuse reflectă importanța de ansamblu a PNRR, pentru
dezvoltarea României, în corelație strânsă cu cei șase piloni stabiliți de Mecanism, pe baza
cărora a fost construit planul: Tranziția verde; Transformarea digitală; Creștere inteligentă,
sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă,
productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă
funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială și teritorială;

14
Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al
creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză; Politici
pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.
Strategia de comunicare PNRR are în continuare același obiectiv de a asigura vizibilitatea
oportunităților de finanțare, a reformelor și priorităților de investiții ale Uniunii Europene
precum și creșterea gradului de informare a publicului larg asupra instrumentului de finanțare”
UrmătoareaGenerațieUE”.
Activitățile de comunicare continuă să se concentreze pe prioritățile și măsurile cheie din PNRR,
care vor include și măsurile din capitolul REPowerEU. Acestea, precum și alte activități de
comunicare legate de măsurile existente, vor fi finanțat din bugetul alocat, ca parte a
investițiilor.
În etapa ulterioară aprobării actului adițional la plan, comunicarea va include măsurile cheie
din capitolul REPowerEU, urmărind în același timp și informarea publicului larg asupra
principalelor modificări prevăzute în planul amendat, centrându-se pe mesaje cheie precum:
Reforme esențiale pentru modernizarea României, inițiative mature care generează rezultate
cât mai curând.

În același timp, MIPE a accesat și Instrumentul de Sprijin Tehnic (TSI 2024 - Technical Support
for the implementation of Recovery and Resilience Plans) cu scopul de a dezvolta cu ajutorul
asistenței tehnice, un plan media complex, repartizat pe diferite medii de comunicare, precum
și pentru a calibra cât mai eficient mesajele în funcție de diferitele categorii de medii folosite
pentru diseminarea informațiilor.

Totodată, pentru a asigura o comunicare unitară a Planului, MIPE în calitate de coordonator

național a creat o rețea națională de comunicatori, formată din experți din cadrul instituțiilor
responabile cu implementarea reformelor și investițiilor.

7. Prefinanțarea

În urma adoptării de către Consiliu a Deciziei de punere în aplicare menționată în

articolul 20(1) și 21(2) din Regulamentul (UE) 2021241, România ar dori să solicite până
la două plăți de pre-finanțare pentru un total de 1.397.228.597 EURO din fondurile
suplimentare solicitate pentru finanțarea capitolului REPowereu.

România este conștientă de faptul că, în măsura posibilului și în limita resurselor

disponibile, pre-finanțarea va fi plătită în două tranșe; prima plată de pre-finanțare în
termen de două luni de la încheierea între Comisia Europeană și România a
angajamentului juridic individual menționat la articolul 23 din Regulamentul (UE)
2021/241 și a doua plată de pre-finanțare în termen de douăsprezece luni de la intrarea
în vigoare a Deciziei de punere în aplicare a evaluării Planului de Redresare și Reziliență
inclusiv a capitolului REPowerEU.

15