şi dominarea unor procedee de tip democratic; astfel de persoane se simt libere să participe, se

angajează fără eforturi sau ezitări în problemele de grup, critică deschis imperfecţiunile.
Polul nonexpansiv adolescentin indică un comportament moderat, prudent, taciturn,
introspectiv cu tendinţa spre deprimare şi reverie. În general necomunicativ, mulţumit de sine,
legat de valori personale, lent, retlectant. Polul opus, al expansivitătii, indică un
comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viaţă; guraliv, expresiv, legat de grup,
spontan în reacţii. Este unul dintre factorii care suportă influenţa mediului de formare în
măsura în care datele de cercetare indică că cei expansivi au avut în general un mediu mai
facil, mai puţin sever, creator de optimism, dar si cu aspiraţii mai puţin exigente.
Nonexpansivii sunt în general crescuţi după norme mai severe şi tind spre un plus de
moderaţie. Nonexpansivii apar visători, îşi rod unghiile. Expansivitatea corelează cu
preferinţa pentru aglomerări urbane dar şi cu poziţia în familie: cel mai în vârstă tinde spre
nonexpansivitate, cel mai tânăr spre a fi şi cel mai expansiv. După perioada adolescentei,
eXpansivitatea prezintă o descreştere, cu un declin mai marcat pentru perioada între 17 şi 35
ani. De
asemenea, sunt date care indică corelativ că nonexpansivitatea este asociată cu
creşterea încărcăturii de anxietate. 93
Pentru Stanley Hallg4, adolescentul este un fel de candidat la delicvenţă, pe când pentru
Rosseau, adolescentul era în esenţă, sub toate vicisitudinile
evenimentelor, bun de la natură.
II.2 Probleme speciñce adolescenţilor : criza de identitate, imaginea de
sine şi stresul psihic
În perioda adolescentei are loc maturizarea fizică, intelectuală, maturizarea emoţională,
stabilirea unei identităţi personale,emanciparea faţă de părinţi. După Max Frisk (1975), în
perioda adolescenţei trebuiesc rezolvate următoarele probleme:
-înţelegerea dezvoltării fizice în imagine de sine;
-găsirea unui rol adecvat sexual concordant cu normele sociale;
-căpătarea autoîncrederii; -obţinerea unei poziţii în societate;
-dezvoltarea maturităţii sociale şi etice;
-rezolvarea conflictelor din perioadele timpurii ale existenţei pe baza experienţei
acumulate.95 Adolescentul trăieşte o aşa numită criză de identitate deoarece nu ştie foate bine
cine este sau încotro se îndreaptă. Erikson (1950, 13.139) arată că adolescentul tipic gândeşte
în modul următor despre sine însăşi: „Nu sunt ceea ce mi-aş dori să fiu, nu sunt ceea ce voi ñ,
dar nici nu mai sunt ceea ce am fost”. Ideile prezentate aici se bazează în principal pe
observaţii clinice realizate de Erickson atât pe adolescenţ ii normali, cât şi în cazul celor cu
diverse tipuri de tulbur ări. El a observat c ă
presiunile puternice din partea părinţilor şi a altor adulţi pot conduce la sentimente de
dezorientare şi disperare, rezultatul fiind instr ăinarea ñzică şi mentală de mediile normale. În
cazuri extreme de confuzie de rol , identitatea adolescentului poate dobândi tr ăsă turi
negative: convins că nu poate tr ăi cu cerinţele impuse de părinţi, adolescentul se r ăzvr ăteşte
ş i se comportăde multe ori intr-o manier ă inacceptabilăfaţăde persoanele care îl ocrotesc. Şi
totuşi, în opinia lui Erikson „ ...adolescenţă nu este o suferinţăci ocriză normativă, adică o
fază normală de creştere a conflictului.. .Ceea ce la prima vedere poate să pară instalarea unei
nevroze, este de fapt adesea doar o crizăagravată care se va autodizolva la un moment dat,
contribuind astfel la procesul de formare a identiăţii” (1969, p.22)
Erikson susţine practic ideea că este aproape esenţial pentru adolescent să treacă printr-o criză
de identitate pentru a rezolva problema identităţii şi a ajunge la formarea unei identităţi adulte
stabile. Adolescenţa durează mai mulţi ani şi o crizăde identitate se poate dezvolta în orice
momental al cestei perioade. Totuşi, bazându-se pe observaţiile sale, Erikson (l968)arată că
este mult mai probabil căo crizăde identitate
săapară în adolescenţa târzie (şi nu în perioada de debut a adolescenţei).
Rousselet(l969) denumeşte această stare "criza morală” a adolescetului şi ea ar fi prezentă la
2/3 din indivizi,caracterizându-se prin deviaţii afective şi caracteriale.
Cronologic criza ar debuta la 12-14 ani la fete şi la 14-16 ani la băieţi,dar ar putea
apare atât mai precoce cât şi mai târziu (16-18 ani).
Problema care se pune în perioda adolescenţei este aceea a importanţei modificărilor
corporale şi de "ajustare" a relaţiilor cu propriul corp,criteriu esenţial în dezvoltarea
personalităţii ştiind că dezvoltarea şi normalitatea fizică sunt pentru adolescent criterii de
valoare.96Pentru a putea fi acceptat în grup, adolescentul nu trebuie să difere prea mult de
ceilalţi din punct de vedere fizic,pentru a nu deveni obiect de discuţie între ei. De aceia (mai
ales la fete), preocuparea pentru aspectul fizic poate deveni dominantă. Multiplele exagerări
(modă, cosmetică) duc adesea la conflicte cu adulţii(morală,pedepse). Abilităţile fizice
(sportul de exemplu),
echivalează adesea cu poziţia de lider în grup, intrând adesea în conflict cu adulţii,care
văd în această preocupare superficialitate.
„Adolescenţa este vârsta oglinzii, vârsta la care adolescentul caută să coincidă cu ”97
sine , mai ales atunci când resimte o lipsă de concordanţă între ceea ce ar dori să fie,ceea ce
crede că este la un momentdat şiceea ce este de fapt. Aceasta relaţie sintetizează practic
problematica imaginii de sine pe care individul şi-o construieşte de-alungul existenţei sale.
Neconcordanţele care apar în structura imaginii de sine se referă de fapt la conflictul dintre
Eul real şi Eul ideal, conflict care poate duce la frustrare, stress şi o scăzută stimă de sine.
Pentru unii oameni acest conflict este copleşitor şi conduce la depresie şi deznădejde; pentru
alţii un asemenea conflict constituie impulsul care conduce la mobilizarea resurselor necesare
compensării şi atingerii idealurilor propuse. O bună cunoaştere a propriului Eu, a modului în
care acesta se organizează, reprezintă un aspect important pentru viaţa fiecărei persoane şi,
în acelaşi timp, o condiţie indispensabilă în procesul de formare şi dezvoltare a
individului.
Eriksson (1959,1961) arată că adolescentul îşi formează imaginea de sine pe baza totalităţii
celor învăţate despre el şi acest lucru trebuie adunat intr-un întreg care să aibă sens,care să
indice o continuitate cu trecutul, pregătind în acelaşi timp viitorulDacă în acest
proces,adolescentul reuşeşte,înseamnă că el a ajuns la un sens al identităţii psihosociale (ştie
cine este,de unde Vine,încotro se îndreaptă). În acest stadiu, părinţii şi educatorii pot să-i
insufle un simţământ de încredere şi să-l ajute
pentru a putea să-şi dezvolte iniţiativa.Din contră,dacă intervin fenomene negative,condiţii
familiale vitrege, greutăţi în calea nivelului de spiraţie,lipsa de modele sociale de identificare
etc, apare confuzia rolurilor, adolescentul neputand ajunge la un sens al identităţii sale (nu ştie
cine este şi încotro se îndreaptă). În acest
sens Erikson elaborează cunoscuta sa teorie a ”difuziunii identităţii" la adolescenţi.98
După Maurice Debesse, funcţiile adolescenţei se pot exprima sintetic astfel: o de adaptare la
mediu o de depăşire o de definire a personalităţii În consecinţă are loc acum un proces de
dezvoltare la finalul căruia ne vom afla în faţa unor structuri psihice bine închegate şi cu un
grad mai mare de mobilitate. (P. Golu, E. Verza, M. Zlate, 1993). În această perioadă se pct
constata confruntări între
comportamentele impregnate de atitudinile copilăreşti şi cele solicitate de noile cadre
sociale în care acţionează adolescentul.
Transformările psihice la care este supus adolescentul sunt generate de nevoile şi trebuinţele
pe care le resimte - atât de nevoile apărute încă în pubertate, cât şi de noile trebuinţe apărute
în adolescenţă. După M. Zlate (1993) adolescentul se confruntă cu o serie de nevoi sau
nevoile descrise în perioadele anterioare cunosc o prefacere semnificativă: nevoia de a şti, de
a fi afectuos, de apar-tenenţă la grup, de independenţă şi nevoia de modele. Nevoia de a şti
este prezentă începând cu perioada şcolarului mic, acesteia i se adaugă în pubertate nevoia de
creaţie care se transformă în adolescenţă în nevoia creaţiei cu valoare socială.
Nevoia de a fi afectuos ia forma unui nou egocentrism, care treptat se dezvoltă în
„reciprocitate” afectivă pe parcursul maturizării afective şi emoţionale, Nevoia de grupare îşi
pierde caracteristica neselectivă devenind axată pe criterii şi preferinţe. Nevoia de
independenţă, de autodeterminare a puberului devine nevoia de desăvârşire, autodepăşire,
autoeducare în adolescenţă.
Nevoia de imitaţie a şcolarului mic, devine nevoia de a ñ personal la pubertate, iar în
adolescenţă se transformă în nevoia de a fi unic în prima parte a perioadei ca apoi să se
manifeste nevoia de a se exprima ca personalitate (M. Zlate, 1993, p. 158). Sub
imperiul acestor nevoi adolescentul dezvoltă instrumentarul psihic necesar; se dezvoltă u r m
â n d a se consolida structurile gândirii logico-formale, capacitatea de interpretare şi evaluare,
de planificare, de anticipate, de predicţii, spiritul critic şi
. . v . „ . .. 9 autocritic, se dezvolta caracterul de Sistem al gandirii. 9
Tânăra generaţie, în perioada sa de tranziţie, specifică adolescenţei a reacţionat foarte repede
la fenomenul drogurilor. Lipsiţi de multe ori de înţelegerea părinţilor, de răbdarea adulţilor de
a-i asculta, de autoritatea acestora în a propune soluţii de viaţă decizii, au cedat mirajului
retragerii intr-o lume în care numai ei pot avea acces, departe deintruziunile şi agresivitatea
celor care nu sunt de o vârstă cu ei. 100
Situaţia socială şi economică de astăzi conţine anumiţi factori de risc ce
blochează tinerii într-o stare de vulnerabilitate şi creează apariţia marginalizerii şi a
101
excluderii sociale. Insă cercetătorii sunt de părere că este vorba şi de contribuţia
tânărului la propria marginalizare şi excludere socială. Cauzele şi factorii care determină sau
facilitează ca indivizii să fie interesaţi de droguri au legătiră cu intrega dinamică personală şi
socială anterioară consumului de droguri.
S-a constatat în anul 2006, prin prisma datelor ñnnizate de indicatorul Admiterea la tratament
ca urmare a consumului de droguri că 58% din tineri erau fără ocupaţie( nu au avut niciodată
un loc de muncă), 4% erau şomeri, 7% erau inactivi economic(pensionari, casnici, invalizi),
10% erau studenţi sau elevi şi 15% dintre subiecţi aveau un loc de muncă permanent.102 Din
totalul celor 1912 persoane admise
la tratament în 2006, 36% au finalizat studiile gimnaziale, 455 au studii liceale, 8% au
studii superioare, iar Lui procent de 5% nu au frecventat şcoala sau nu au finalizat
. . 3 cursurile primare.10
Consumul permanent de droguri şi stilul de viaţă determinat de dependenţă conduc la
limitarea accesului la poziţii şi roluri sociale normale în societate. Ceretările arată că odată ce-
şi conştientizeză vulnerabilitatea, tinerii acţionează de multe ori în sensul autoexcluderii şi a
automarginalizării. De multe ori acest comportament este întărit de pasivitatea şi intoleranţa
societăţii şi chiar lipsa unui răspuns instituţional
adecvat. Cercetările care s-au realizat în 2008 împreună cu Daniela Simache104(prin
interviuri individuale şi chestionare aplicate consumatorilor de droguri şi interviuri cu
profesioniştii în domeniu) au reafirmat prezenţa etichetelor pe seama tinerilor consumatori sau
cei care au consumat, Aceasta se obesrvă prin folosirea în vocabularul curent a unor expresii
jignitoare (Drogatulel, "drogat nenorocit, ăştia ar trebui împuşcaţi, să fie luaţi şi închişi
undeva, duşi undeva departe” etc. ce au un impact catastrofal asupra lor. Aceste apelative nu
fac altceva decât să-i i ngnore ca şi persoane accentuând complexul de inferioritate). 46 de
clienţi dintre cei investigaţi au declarat că relaţiile lor s-au înrăutăţit în special cu membrii
familiei după ce au
devenit consumatori permanenţi(în condiţiile în care restul au declarat au rupt déjâ
legăturile cu familia).
Toţi cei 30 tineri au menţionat că familia este principala sursă de sprijin real, apoi prietenii,
urmată la mare distanţă de instituţiile guvernamentale. De multe ori conştientizarea acestei
stări declanşează noi momente de frustrare şi conduce spre manifestări agresive şi stări de
depresie. În acest fel apare demotivarea pentru reintegrare şi schimbarea orientării în mod
negativ. Această fristrare care apare datorită etichetării lor intr-un mod intens generează in
plan atitudinal agresivitate sau retragere. Mai profund uneori apar depresii, complexe de
inferioritate şi scăderea stimei de sine. Cercetările făcute de ANSIT prezintă câteva concluzii
cu privire la tinerii consumatori de droguri mai ales la cei închişi în penitenciare :
-existenţa unor marginalizări excesive a tinerilor foşti/actuali consumatori de droguri, care se
poate regăsi la nivel social prin :
-intoleranţă crescută a populaţiei faţă aceştia
-limitarea(ñe că sunt actuali sau foşti consumatori de droguri) accesului la resursele şi
Oportunităţile specific tinerilor de vârsta lor cum sunt: educaţia, formarea profesională
adecvată, obţinerea unui loc de muncă în conformitate cu capacităţile şi pregătirea lor
profesională etc.
-consecinţa marginalizării şi excluderii sociale este vulnerabilitatea crescută a acestei categorii
de tineri, vulnerabilitatea mult accentuata în cazul celor care au fost în penitenciar.
-această vulnerabilitate conduce la apariţia unui adevărat handicap social
pentru tinerii foşti sau actuali dependenţi de droguri.105
”Eu îti spun că după 5-6 ani de stat aici, când ai ieşit afară nu mai ai aceiaşi colegi. Pentru că
toată lumea evoluează afară. Tu rămâi în urmă. N-ai tu cum să te mai
pui cu el şi să zici"tu eşti prietenul meu""(C.P, 34 ani, deţinut, Penitenciarul Iaşi)
Un deţinut :"Dumneuvoastră vă e frică de noi ? " Cercetător : "Ar trebui să imi ƒie frică ? "
Un alt deţinut : ” Dacă vă e frică, de ce mai veniţi ? "
Primul deţinut : "Nu, nu trebuie să vă fie frică "1 06
”Eu îti spun că după 5-6 am' de stat aici, când ai ieşit afară nu mai ai aceiaşi colegi. Pentru că
toată lumea evoluează afară. Tu rămâi în urmă. N-ai tu cum să te mai pui cu el şi să zici"tu
eşti prietenul meu""(C.P, 34 ani, deţinut, Penitenciarul Iaşi) Problemele de tip emoţional pot
transforma performanţele academice ale studentului şi în dezamăgiri, spune Kapur în 1969.
Retragerea din universitate se întâmplă la niveluri diferite, încă de la primul an până la
ultimul. Unii studenţi absolvă fãrã a obţine o diplomă, printre cauze numărându-se şi
implicarea drogurilor
în viaţa lor.
S-a realizat un studiu prin care s-a încercat evidenţierea factorilor care au determinat 22 de
studenţi în demersul a trei ani, să renunţe la Universitatea din Nigeria. Aveau între 19-23 şi
nici unul dintre ei nu era căsătorit. Unul din factori s-a găsit a fi dorinţa de a se identifica cu
grupul, dorinţa de a fi mai puţin intimidat la
petreceri şi în acelasi timp dezideratul de a fi treaz noaptea în timpul
sesiunii.107(Tabelul nr. 3)
Astfel : Tabelul. nr.3

Numărul de persoane

Total număr persoane: 22

sursa : ***, Agenţia Naţională pentru Sprijinirea iniţiativelor, coord. Sorin Miltuiescu, oprit,
pg.228
Toţi pacienţii şi-au început obiceiul de consum în Universitate. Fiind timizi în majoritate, au
fost încurajaţi să utilizeze droguri de prietenii lor. Folosirea alcoolului la petreceri a stimulat
începutul consumului de droguri. Alcoolul le-a dat curaj astfel incât s-a ajuns la consumul de
cannabis, amfetamine şi altele. Primul factor motivaţional în consumul drogurilor a fost
dorinţa de a se identifica cu grupul.108
Un alt efect rezultat în urma folosirii drogurilor în viaţa tânărului student a fost şi perioada
scurtă pentru continuarea studiilor. Studenţii îşi petreceau timpul consumând băuturi alcoolice
şi pentru obţinerea de droguri. Pe fondul consumului de droguri aceştia erau erau cuprinşi de
halucinaţii provocând tulburări şi confuzii la nivelul minţii. Studenţii nu erau pregătiţi pentru
examinări astfel ajungeau la excluderea din Universitate. Cu părere de rău aceştia erau nevoiţi
să renunţe la studii, însă imediat după găsirea unui loc de muncă îşi formează un cerc Vicios
în interiorul căreia se reintorc la dependenţa de droguri. Folosirea drogurilor şi a alcoolului
erau considerate un leac pentru a uita de responsabilităţile care trebuiau să şi le însuşească.
În urma consumului aceştia devin depresivi, se simt inadaptaţi şi inferiori. In anul 1974, în
Nigeria au fost identificaţi 240 de consumatori din care 140 erau din oraş şi 28 din
comunitatea rurală, iar 72 nu aveau o locuinţă stabilă.
Tinerii din zilele noastre găsesc societatea într-o continuă schimbare şi sunt expuşi la stres
zilnic. Astfel, ei îşi doresc să evadeze din aceast tumult al vieţii, aruncându-se în mrejele
drogurilor care le aduc pentru câteva momente fericirea şi detasarea de probleme, de fustrări,
depresii şi a stării de însingurare.
Stresul în adolescenţă
Stresul psihic reprezintă o dimensiune psihologică, a lumii contemporane, în continuă
extensiune având implicaţii biologice certificate de includerea lui între factorii de risc ai
patogenezei.109 Cuvântul de provenienţă engleză "stress" desemnează o serie de substantive
înrudite ca inţeles dar cu nuanţe ce pot diversifica sensul: încordare, presiune, povară, forta,
efort, solicitare, tensiune, constrângere (Levitchi, Banta).
Lui Selye i se datorează introducerea acestui cuvânt în limbaj medical de unde a fost rapid
preluat în limbajul curent în mai toate ţările lumii, fapt pentru care şi noi îI folosim intenţionat
în varianta ortografică actuală. Cu un singur "s" final, deoarece a început să aibă şi derivate
adjectivale (stresant), substantivele (stresor), verbale (a stresa) etc. Acest concept a pătruns în
limbajul curent prin intermediul limbajului ştiinţific, sensul diversificându-se însă a păstrat o
notă comună a definiţiei şi anume valoare sa nocivă pentru fiinţa umană primejduită cu
perturbarea, dacă nu pierderea homeostaziei psihice şi biologice. Între diferitele stresuri care
au slăbit fiinţa umană de-a lungul evoluţiei sale biologice şi mai accentuat, sociale, îl ocupă
stresul psihic.
În cazul unei acţiuni de mai lungă durată a agentului stresor, aceste modificări îmbracă forma
a ceea ce Selye a numit înca din anul 1936 "sindromul general de adaptare" (SGA) care
cuprinde totalitatea mecanismelor nespecifice (considerate astfel tocmai pentru că ele apar la
oricare dintre agenţii declansanţi menţionaţi), capabile să asigure mobilizarea resurselor
adaptive ale organismului în faţa agresiunii care-i ameninţă integritatea morfologică).
Geneza conceptului de SGA este legată de observaţiile lui Selye asupra
oarnenilor bolnavi care, indiferent de natura afecţiunilor patologice, aveau. O aparenţă
comună "aerul de bolnav", concretizat în "sindromul de a fi bolnav":
"palizi, slabi, le pierde pofta de mâncare, pierd din greutate, nu mai au poftă să
muncească".110
Încercările de a defini stresul au în vedere faptul că el apare pe fondul unei adaptari perpetue a
organismului la condiţiile sale de viaţă, în momentul când se produce un dezechilibru marcat
între solicitările mediului şi capacităţile de răspuns ale
organismului.
Teoria stresului sugerează faptul că recurgerea la substanţe reprezintă un
mecanism de soluţionare în sensul diminuării emoţiilor negative sau de accentuare a
emoţiilor pozitive.111
Orientarea adaptativă spre dependenţă evidenţiază homeostazia ca factor motivant in
consumul de drog. Indivizii încearcă să soluţioneze provocările, solicitările mediului prin
activarea cu ajutorul drogurilor, a resurselor disponibile inadecvate. Această abordare a
dependenţei evidenţiază etapele modificării şi ne orientează către diferitele tipuri de învăţare
corespunzătoare fiecărei etape, de la iniţiere la rutină. Situaţiile de risc crescut ce decurg atât
din consumul primar de iniţiere (ca presiune a grupului de prieteni) şi recidivă sunt aspecte
cărora această teorie le acordă toată consideraţia. Diferenţele între sexe şi interdependenţă la
consumul de heroină ca mecanisme de adaptare au constituit, de asemenea, teme de cercetare
(Tucker, 1985). Ea a identificat diferenţa între sexe paternul de consum al heroinei şi a atribuit
aceasta diferenţelor între sexe în ceea ce priveşte sprijinul social şi solicitarea mediului. Chiar
dacă bărbaţii au fost în mod frecvent consumatori ai unei plaje largi de droguri înainte de a se
iniţia în consumul de heroină, femeile au predilecţie în debutul consumului de drog, cu
heroina. Tucker afirmă că iniţierea femeilor în consumul de heroină are loc ca invaliditate de
adaptare la situaţia socială de coexistenţă cu bărbatul care consumă heroină. Adaptarea femeii
la un sistem de sprijin ce încurajează consumul de heroină a constituit începutul propriului ei
consum.
De asemenea, susţinerea partenerului de consum de drog se face în mod
diferit: femeile consumă heroniă în cadrul unui context de solicitare a mediului, consumă o
doză zilnică mai mică ca a bărbatului şi, de asemenea recurg mai puţin la
c 1 12 supradoza.
Adolescenta este a treia etapă care durează pînă spre 23 de ani si este şi cea mai plină de stres
şi probleme subiective. Există transformări ale trăsăturilor de personalitate: unele dispar
definitiv, altele abia acum apar. Sursele majore ale conflictului sunt nevoia de independentă,
de afirmare personală şi trebuinţele sexuale. în consecinţă, în această perioadă, incidenţa
bolilor nervoase si a delincventei creşte.113 Această perioadă este caracterizată prin
instabilitate emoţională, imaturitate afectivă; individul reacţionează la frustrate intr-o manieră
emoţională, este inconstant în atitudini şi interese, este excitabil şi hiperreactiv, fuge de
responsabilităţi, abandonează uşor, este nelinistit, implicat în conflicte, agitat, visător; poate fi
implicat si în accidente. La polul opus apar caracteristicile unui eu puternic, matur, calm.
Individul este stabil, constant în interese, calm chiar flegmatic; realist, se adaptează
. „ e c A ~ 14 faptelor; nu se manifesta uşor oboseala nervoasa, nu se amesteca in conflicte. 1
II.3 Intervenţia asistentului social în alcoolism şi droguri
Asistenţa socială poate să ajute oamenii să-şi mărească capacitatea de rezolvare a problemelor
care i-au făcut dependenţi şi să obţină sursele de care au
nevoie, facilitand interacţiunea dintre om şi mediul său social.
Tratamentul alcoolismului nu este de resortul absolut al medicilor, efectele alcoolismului
manifestându-se pe planuri nemedicale, eforturile de remediere vor fi
făcute de asemenea de mai mulţi specialişti printre care un rol important revine
asistentului social. Obiectivul principal este remisiunea. Obiectivele intervenţiei asistentului
social:
I. Obiective tactice:
1. reducerea problemelor generate de alcool în domeniul sănătăţii somatice şi
în domeniul psiho-social
2. dezvoltarea competenţei psiho-sociale în contacte interpersonale,
profesionale
'1
3. remodelarea vieţii conform opţiunilor proprii liber alese (redescope-rirea
familiei, a pasiunilor, petrecerea timpului liber în mod etic, în absenţa consumului de
alcool)
II. Obiective strategice: abstinenţă totală şi definitivă (remisiunea propriu-
zisă)
Pentru a putea trata eficient un caz de alcoolism este indispensabil să
cunoaştem gravitatea sa şi respectiv amploarea consumului. Pentru evaluarea
anamnestică a consumului. se foloseşte o unitate convenţională, unitate care conţine
circa 8 g. alcool absolut. În mare, o asemenea unitate este egală cu cantitatea de băutură
conţinută de un pahar standard pentru băutura respectivă. Folosirea sa se
bazează pe faptul că volumul paharelor este în general invers proporţional cu
concentraţia alcoolică a băuturii.
Detalii asupra calcului unităţilor de alcool pot fi regăsite, în tabelul următor:

Tabelul nr. 4 Băutura Exprimarea în unităţi a alcoolului băut(măsura) Nr. Unităţi I

Bere obişnuită l halbă 4 u. l ţ Bere export_r l halbă 5 u. ţ Bere export _l l doză metal
Distilare l măsură standard
Distilare l sticlă
Vin de masă l pahar standard
Vin masă _Pl sticlă de 1. 1.
Vinuri tari 1 pahar standard l

sursa: http://www.tocilar.ro/lucrare de diploma~cate:zone-socialegie~nume acceptare si

respingere in comportamentul toxicomanhtml
Alcătuirea jurnalului consumului alcoolic. Este o metodă care, folosind noţiunea de unitate
alcoolică, încearcă să traducă în termeni cantitativi ingestia de
băutură a unui subiect alcoolic intr-o perioadă dată. Există două variante. În una dintre ele,
asistentul social şi clientul fac împreună estimarea consumului din săptămâna precedentă,
pornind de la ziua premergătoare şedinţei şi notând retroactiv. Se consemnează datele din
memoria bolnavului. Această modalitate serveşte pentru a aprecia cărui grup de risc îi aparţine
pacientul. În plus este foarte educativă, conştientizând de multe ori bolnavului adevărata
amploare a Viciului său, pregătindu-l astfel pentru a opta pentru schimbare. Cea de a doua
variantă este folosită pentru clienţi cărora li s-a evaluat deja consumul prin metoda
precedentă. A. S. îi indică clientului să îşi evalueze singur consumul zilnic, pe o perioadă de
timp de una sau
două săptămâni, în intervalul dintre două şedinţe succesive pe un tabel. asemănător
066/ măr/M.
JURNALUL CONSUMULUI ALGQQH&
celui de mai jos:
Tabelul nr. 5

Total unităţi

'-Ziua * Unităţi bereTB Unităţi distilate 1 Unităţi vin

Luni `

Joi 41 Vineri
Sâmbătă

Duminică

Total unităţi săptămână...

sursa : httpz/fwww.tocilarmilucrare de diploma~catecşorie-socioloaie~nume acceptare si

respingere in comportamentul toxiccmanhtml
Evaluarea numărului de unităţi de alcool băute pe săptămână este utilă pentru
aprecierea gradului de risc pe care îl comportă nivelul respectiv de consum:
abelul nr. 6

Riscul: Sexul Unităţi de alcool / săptămână

redus sub 15 u. / săptămână

sub 20 u. / săptămână
i'

intermediar 15- 35 u. / săptămână

I
20 - SOu. / săptămână
mare

peste 36 u. / săptămână
peste 51 u. / săptămână

sursa: bt ţ//Www.tocilar.ro/lucrare de diploma~categorie~socioloîie~nume acceptare si

respingere in comportamentul toxicomanhtml
Intervenţia minimală în alcoolism
În afara băutorilor mari al căror consum comportă un risc deosebit şi care necesită neapărat
intervenţia asistenţei sociale, există o categorie intermediară la care pot fi de ajuns măsuri mai
puţin cuprinzatoare, aşa numita intervenţie minimală. Ea
are un caracter preventiv şi poate preîntâmpina daune importante pe plan bio-psiho-
social. Intervenţia minimală este indicată pentru:
a.bărbaţii care consumă minimum 35 unităţi alcool pe săptămână;
b.femeile care consumă minimum 21 unităţi alcool pe săptămână.
Măsurile minimale de intervenţie sunt următoarele:
1. Se cere pacientului să răspundă dacă el este de părere că alcoolul îi afectează sănătatea sau
viaţa 2. Se face o notiţă cu obiceiurile legate de consumul de alcool al pacientului:
consum săptămânal, tipul de drog, regularitatea şi ritmul consumului, frecvenţa şi ritmul
decompensărilor orgiace.
3. Se completează un jurnal al consumului pentru precedentele 7 zile: se începe cu ziua
precedentă şi. se continuă retrograd. Trebuie să se consernneze
detaliat date despre băutul dimineaţa, la amiază şi seara pentru fiecare zi. Se indică clientului
poziţia sa pe diagrama gradului de risc pentru al conştientiza asupra falsei "norrnalităţi" a
consumului său şi a consumului grupului său.
4. Se semnaleaza clientului riscul consumului excesiv, cum ar fi: accidente şi răniri; îngrăşare,
urâţire ("mutra" de “beţiv” sau de "beţivă”), deranjamente stomacale; boală de ficat; dureri de
cap; starea de "mahmureală" matinala; anxietate şi depresie; dificultăţi sexuale; dificultăţi de
somn; hipertensiune arterială cu eventuale accidente vasculare cerebrale urmate de paralizie
(hemipareză, hemiplegie);
deteriorarea intelectuală; antrenarea de suferinţe pentru cei dragi; orice
alte riscuri adecvate persoanei respective. 5. Se semnalează clientului beneficiile scăderii
consumului, cum ar fi:
o economie de bani; o conducerea maşinii fără riscuri o refacerea prospeţimii feţei şi a
aspectului; fizic în general; o randament mai bun în activitate; o îmbunătăţirea generală a
sănătăţii; o îmbunătăţirea relaţiilor în familie; o orice alţi factori benefici adecvaţi persoanei
respective.
6. Se dă ferm dar prietenos sfatul de incetare a consumului. După caz se sfătuiesc bărbaţii să
nu bea mai mult decât 20 unităţi alcool pe săptămână, iar femeile să nu bea mai mult decât 15
unităţi alcool pe săptămână, în cazul consumului de alcool
7. Se înmânează clientului materiale scrise (broşuri, cărţi) care să-l ajute în acţiunea de a
renunţa la consum
8. Se fixează reîntâlniri ulterioare cu clientul după 2-4 săptămâni indicându-i-se să se auto-
observe pentru a da ulterior cât mai multe detalii despre comportamentul
său relativ la consumul de drog la întâlnirea următoare.116
Evaluarea completă şi intervenţia asupra persoanelor afectate de
consumul alcoolic masiv, cu risc înalt
Principiul "cunoaşte-te pe tine însuţi" (gnosi se auton) este cea mai adecvată
şi mai productivă atitudine de urmat în lucrul cu clientul dependent. Dar cunoaşterea de sine
şi conştiinţa propriului viciu sunt blocate, uneori. eXtrem de eficient, de către propriul eu,
care, prin anumite procedee de auto-apărare în faţa realităţii, caută să
evite neplăcerea de a se vedea intr-o lumină defavorabilă.
Obiectivele principale în programul de tratament al dependenţei:
l. refacerea lui fizică;
2. dobândirea capacităţii de control asupra dorinţei de a consuma;
3. abstinenţa de la consum;
4. înţelegerea faptului că cel dependent, poate face faţă mult mai bine la
problemele vieţii, şi că viaţa, poate fi mult mai plină de recompense, în
absenţa drogului
Consilierea-metodă de intervenţie în ajutorarea persoanelor dependente
Consilierea individuală este una din metodele de lucru a asistentului social cu persoanele
toxicomane. Consilierea este un proces ştiinţific de asistenţă adresată unei persoane sau grup
de persoane aflate în dificultate, prestată de către asistentul social cu scopul de a-l înarma pe
client cu abilitatea de a înţelege in mod realist situaţia, de a
alege, de a găsi soluţii şi a lua hotărâri independente, responsabile, realiste, înţelepte şi
eficiente.
Această problemă, drogul, are ca atribut esenţial negarea. Clientul nu crede că problemele şi
“greutăţile vieţii” au fost generate de drog, că acesta este ireversibil, această negare îl
determină să aibă mare nevoie de ajutor. În primul rând, ca asistenţi sociali trebuie să
îndepărtăm aceste negări. Nu trebuie să fim directivi, să le impunem hotărâri. Hotărârile le ia
clientul cu ajutorul nostru, al asistenţilor sociali. Asistenţa se face prin schimb de informaţie şi
gravitează în jurul relaţiei consilier-client, relaţie
care trebuie să ducă la maturizare afectivă şi la schimbare. Diferenţierea noţiunilor de
consiliere, ghidare, sfătuire şi psihoterapie:
1. psihoterapia este orientată individual şi operează în principal asupra
experienţelor şi traumelor infantile;
2. sfătuirea implică o relaţie între un adult experimentat în relaţie cu o persoană
neexperirnentată pe un ton subiectiv. Stătuirea neatent condusă, poate antrena atitudini
negativiste sau de revoltă. Un sfat poate fi oricând recepţionat împreună cu un mesaj de
subtext de tipul “pentru că eu sunt atotştiutor şi tu eşti neştiutor” (atitudinea
negativistă sau de revoltă a adolescenţilor);
3. ghidarea este un proces complex prin care se explică şi se aduc Clasificări la
înţelegerea situaţiilor noi;
Caracteristicile consilierii
' alcătuită dintr-o serie de activităţi prestate în legătură cu un individ şi cu
nevoile sale.
o activităţile consilierii sunt planificate sistematic şi corelate între ele.
o durata este în acord cu necesităţile clientului.
o frecvenţa şedinţelor este iniţial de l şedinţă la interval de 2 zile, ele rărindu-se
ulterior până la o şedinţă pe săptămână. o durata unei şedinţe este de 30 minute, maxim 60
minute
Reguli fundamentale în consiliere:
1. Respectul - talentul consilierul constă în mare parte în aptitudinea de a i transmite clientului
credinţa că el, clientul, posedă forţa interioară şi capacitatea de a reuşi şi că fiecare persoană
are dreptul de a-şi alege
propriile alternative şi de a lua propriile decizii.
2. Autenticitatea, sinceritatea în relaţie. Asistentul trebuie să înveţe să se poarte cu naturalete
şi onestitate, fără a “poza în sfânt” sau a transmite prin atitudinea sa mesajul de subtext al
superiorităţii. El trebuie să tie
el însuşi în aşa fel încât comportamentul şi spusele să se potrivească cu
ceea ce simte.
3. Căldură neposesivă. Este o demonstraţie de preocupare pentru celălalt, o
preocupare profundă pentru binele lui.
4. Abţinerea de la a judeca clientul. Clientul însuşi trebuie să fie judecătorul
propriilor comportamente şi sentimente. Consilierul trebuie să evite
atitudinea prezumţioasă şi/ sau tendinţa de a-condamna-pe client.
5. Inţelegerea exactă a clientului. Aceasta înseamnă evaluarea precisă a
comportamentului verbal şi nonverbal, coroborată cu datele din istorie.
.a
Recunoaşterea potenţialului clientului. Clientul poate avea remarcabile
resurse interioare pe care consilierul e dator să înveţe a le recunoaşte şi
a le folosi.
?1
Respectarea caracterului confidenţial al relaţiei este cea mai importantă
regulă a relaţiei consilier ~ client.
În timpul contractului cu consilierul, subconstientul clientului îl poate asimila
pe asistentul social (consilier) cu un personaj semnificativ din trecutul său. Din această
confuzie pot rezulta manifestări comportamentale aberante ca: răbufniri de
revoltă, reacţii de respingere, manifestări agresive, tentative de seducţie etc.
Obiectivele asistentului social sunt :
1. să dezvolte resurse / activităţi cu care se vor identifica şi cu care tinerii se
vor bucura
2. să stabilească un proces educaţional de grup care să fie interactiv
3. să înveţe să le cunoască şi să le înteleagă limbajul, argoul, valorile şi
cultura
4. să-i incurajeze să-şi povestească experienţele, să facă sch9imb de idei, să găsească soluţii
pentru problemei şi nevoile lor.
5. să încuraj eze exprimarea şi creativitatea personală şi să le stimuleze gândirea imaginativă
şi ideile
6. să dezvolte încrederea în sine şi în ceilalţi intr-un mediu sigur, arătându-le
că nu sunt singuri şi că exste şi alte persoane aflate în situaţii similare
3. Căldură neposesivă. Este o demonstraţie de preocupare pentru celălalt, o
' preocupare profundă pentru binele lui.

4. Abţinerea de la a judeca clientul. Clientul însuşi trebuie să fie judecătorul

propriilor comportamente şi sentimente. Consilierul trebuie să evite
atitudinea prezumţioasă şi/ sau tendinţa de a-condamna pe client.

5. Inţelegerea exactă a clientului. Aceasta înseamnă evaluarea precisă a

` comportamentului verbal şi nonverbal, coroborată cu datele din istorie.

6. Recunoaşterea potenţialului clientului. Clientul poate avea remarcabile

resurse interioare pe care consilierul e dator să înveţe a le recunoaşte şi
a le folosi.

7. Respectarea caracterului confidenţial al relaţiei este cea mai importantă

regulă a relaţiei consilier - client.

In timpul contractului cu consilierul, subconstientul clientului îl poate asimila

pe asistentul social (consilier) cu un personaj semnificativ din trecutul său. Din
această confuzie pot rezulta manifestări comportamentale aberante ca: răbufniri de
revoltă, reacţii de respingere, manifestări agresive, tentative de seducţie etc.

Obiectivele asistentului social sunt :

l. să dezvolte resurse / activităţi cu care se vor identifica şi cu care tinerii se
vor bucura

2. să stabilească un proces educaţional de grup care să fie interactiv

3. să înveţe să le cunoască şi să le înţeleagă limbajul, argoul, valorile şi

cultura

4. să-i incurajeze să-şi povestească experienţele, să facă sch9imb de idei, să

găsească soluţii pentru problemel şi nevoile lor.

5. să încurajeze exprimarea şi creativitatea personală şi să le stimuleze

gândirea imaginativă şi ideile

6. să dezvolte încrederea în sine şi în ceilalţi intr-un mediu sigur, arătându-le

că nu sunt singuri şi că exste şi alte persoane aflate în situaţii similare

r r .. 73

7. să privească fiecare problemă din diferite unghiruri, luând în considerare

spectrul larg al nevoilor individuale, aşteptărilor şi resurelor din cadrul
grupului
8. să sprijine atitudinile pozitive în legătură cu subiectele şi grijile specifice
grupului(drepturi şi responsabilităţi, sănătatem educaţie, alcool, tutun,
substanţe psihoactive)
9. să afle din opiniile grupului despre diferite aspecte pe teme de sănătate şi
despre valoare mesaj elor de sănătate.
O metodă de lucru cu adolescenţii aflaţi la risc o reprezintă cea la nivelul
grupului. Tinerii sunt supuşi la un risc crescut în ceea ce priveşte consumul de droguri
` şi a problemelor generate de acestea. În consecinţă, activităţile cu aceste grupuri pot
avea un efect semnificativ asupra sănătăţii întregii comunităţi. Programele de educaţie
pentru sănătate privind consumul de droguri, ar trebui să implice participarea
responsabilă a consumatorilor şi neconsumatorilor. Activităţile programului îşi propun
să facă cunoscută informaţia şi să promoveze mijloacele portivite pentru grupurile
ţinmtă specifice cu scopul de a schimba atitudinile şi comportamentele pentru
adOptarea unui stil de viaţă sănătos.117 "
Când tinerii discută probleme referitoare la consumul de alcool, tutun sau alte
droguri folosite, asistentul social are nevoie de întruire pentru oferirea de informaţii
sau sfaturi legate de problemele delicate care ar putea să apară. Materialul sau
activitatea trebuie bine pregătită, iar asistentul social trebuie să fie încrezător în '
capacitatea sa de abordare a problematicii penrtu a evita eşecul. El/Ea trebuie să
respecte diferenţele culturale şi de personalitate a participanţilor. O discuţie în grup
poate fi considerată de succes dacă participanţii au avut posibilitatea de a cerceta
situaţia şi de a lua propriile decizii în ceea ce priveşte importanţa îmbunătăţirii
sănătăţii şi evitării riscurilor. Schimbarea comportamentului ar putea să nu fie
obţinută imediat, dar schimbarea deprinderilor, atitudinilor, cunoştinţelor şi valorilor
ar putea eventual să ducă la aceasta.
117 117*****“, Tinerii şi consumul de droguri: manual-Crearea, folosirea şi evaluarea
materialelor şi
activităţilor educative, trad. de psiholog lonela Petrea, Departamentul pentru abuzul de
substanţe-
Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Fundaţia Mentor, Mlnisterul Sănătăţii, Direcţia de
Promovare a
Sănătăţii şi Sănătate Comunitară, Bucureşti, 1999, pg. 13
74

Aceste activităţi pot facilita munca de iniţiere a grupului relaxând

H atmosfera, pregătind participanţii să încreze împreună, chiar dacă este prima
dată când se întâlnesc.

Exemple de activităţi pot fi jocuri interactive:

Visul R
Toată lumea stă în cerc şi fiecare trebuie să se prezinte, oferind date despre originea
lui şi aspiraţiile de viaţă: o călătorie pe lună, o călătorie în jurul lumii)
Alege o piesă
Asistentul social cere tuturor să-şi scoată un articol de îmbrăcăminte, încălţăminte ori

` ' bijuterii, un simbol social care să-l caracterizeze. Apoi se străng în cerc şi se prezintă
fiecare.
' Nume celebre
Asistentul social scrie un nume celebru( un star, un personaj istoric, un personaj din
desene animate) pe o etichetă şi o lipeşte pe spatele fiecăruia fără să le spună.
Participanţii se mişcă de jur împrejur punând întrebări şi obţinând răspunsuri de
tip: "da" sau ”nu”(Sunt bărbat ? Sunt rege ?) până ghicesc cine sunt ei.118

Asistentul social îi poate întreba pe tineri despre atitudini, valori şi opiniile lor

' asupra consumului de droguri. Această informaţie poate ajuta la înţelegerea

comportamentului lor. Deasemenea îi poate adresa întrebări participanţilor referitor la
opiniile lor cu privire la consumatorii de droguri, dacă ar ajuta pe cineva cu această
problemă, de ce folosesc drogul deşi nu este plăcut, de ce nu-şi exteriorizează
sentimentele faţe de alţi prieteni. Jocul de rol poate genera de asemenea sentimente şi
reacţii specifice care pot fi discutate în grup. O altă activitate poate fi mobilizarea

` tinerilor consumatori sau neconsumatori de droguri ce sunt solicitaţi să realizeze

desene care prezintă mesaje de sănătate pentru scăderea interesului faţă de consumul
de droguri. Această activitate este o oportunitate pentru dezvoltarea creativităţii şi
pentru a experimenta lucrul în grup. Materialele sunt inedite şi provoacă curiozitatea
având un mesaj clar.

Mai poti fi şi alte activităţi realizate în cadrul grupului: colaj de postere

pentru a reaminti publicului un mesaj fundemental, materiale audio-vizuale cu
118ibidem, pg.29

75

tematică referitoare la problemele grupului, imaginea, sunetul şi conţinutul având un

impact deosebit în procesul educaţional al acestora.
Nu toate grupurile funcţionează uşor.. Asistentul social trebuie să fie pregătit
să reacţioneze la aceste probleme. Astfel pot apărea dificultăţi precum :
1. oameni care vin in gadrul grupului sub influenţa alcoolului sau altor
droguri
2. participanţii cu dificultăţi senzoriale si de atenţie
3. persoane care au un comportament agresiv şi ameninţă siguranţa
indivizilor
4. lipsă de concentrare
5. certuri pentru putere în cadrul grupului `
6. unul sau doi dintre membrii grupului domină conversaţia119
Trebuie să se ţine evidenţa acestor activităţi prin monitorizarea şi evaluarea
materialelor şi activităţilor. Aceasta se poate realiza prin înregistrarea a tot ceea ce s-a
făcut şi împărtăşirea şi altora a informaţiilor primite. '
Monitorizarea reprezintă evaluarea modului de implementare a activităţilor şi a
materialelor realizate: de cine, pentru cine, cu cine, cum, când şi unde.
Evaluarea îşi propune să observe modul în care activităţile în care activităţile şi
materialele îşi îndeplinesc obiectivele şi impactul pe care îl au asupra grupului ţintă.
Concluzie
În cel de-al doilea capitol este tratată perioada adolescentină cu diferite
probleme cu care se confruntă. S-a definit această perioadă ca reprezentând o etapă în
plină dezvoltare. Personalitatea se formează treptat având loc o maturizarea fizică,
intelectuală şi emoţională stabilindu-se propria identitate personală. De de multe ori
apar momente când se produc dezechilibre marcate între solicitările mediului şi
capacităţile de răspuns ale organismului, astfel încât, stresul se instalează cu precădere
în această perioadă. S-a prezentat modul de intervenţie al asistenţei sociale ce are rolul
de a ajuta oamenii să-şi mărească capacitatea de rezolvare a problemelor ce i-au
determinat să devină dependenţi. A`
"M
119 lbidem, pg.33
76

Cap. III Aspecte legislative privind alcoolul şi drogurile

Chiar dacă băuturile alcoolice sunt cunoscute din timpuri străvechi, dacă
ceremonialurile sacre din perioada romană, ca şi petrecerile de astăzi făcându-se de
obicei sub semnul alcoolului, tot din cele mai îndepărtate vremuri s-au scris
nenumărate lucrări despre pericolul excesului de alcool şi s-au elaborat legi menite să
frâneze abuzurile. Necesitatea apariţiei acestor legi s-a datorat consecinţelor grave ale
excesului de băuturi alcoolice asupra sănătăţii popoarelor, asupra dezvoltării lor
economico-sociale, a vieţii lor.

Astfel, în vechea Chină - scriu istoricii - încă din mileniul al treilea î.e.n., cei
ce abuzau de alcool erau condamnaţi la moarte. În India străveche “beţivii” erau
pedepsiţi prin turnarea de metal topit pe gât, iar în Egipt, aceştia erau izgoniţi din ţară.

Vechii legiuitori au înţeles să apere cu deosebire fiinţa fragilă, sensibilă la

alcool a copiilor, interzicând femeilor care alăptează consumul vinului, fapt ce
dovedeşte o intuiţie deosebită asupra procesului de eliminare a alcoolului prin laptele
matern. Tot din cauză observării influenţei pe care alcoolul o are asupra concepţiei
copiilor, a fost elaborată şi legea cartagineză ce interzicea soţilor să consume alcool
înaintea actelor sexuale.

Senatul roman a legiferat interzicerea consumului de vin a persoanelor sub 30

de ani şi a copiilor, mai apoi Mahomed la musulmani făcând din proscrierea vinului
un precept religios.

În Londra Evului Mediu, băutorii recidivişti erau executaţi in public. Dintre

măsurile cele mai drastice luate în scopul prohibiţei consumului de băuturi alcoolice
în lume, merită amintite trei mari legislaţii: cea elaborată de către regele Suediei, la
sfârşitul secolului al XIX-lea, prin care se interzicea cu desăvârşire consumul
băuturilor alcoolice; legea elaborată în Rusia între anii 1914-1916; şi cea elaborată în
SUA între anii 1928-1933. Aceste măsuri nu au dat practic nici un rezultat,

' 77

dimpotrivă, alcoolismul a luat o extindere mai mare, din cauza traficului ilicit de
băuturi spirtoase, aducător de mari câştiguri financiare.
La noi in ţară, pentru reducerea consumului abuziv de alcool s-au folosit, de
asemenea, multe măsuri de ordin administrativ şi fiscal precum scumpirea băuturilor ,
şi limitarea programului de funcţionare a “cârciumilor”. Abuzul de băuturi alcoolice
era sancţionat prin lege, poliţia “cârciumilor” fiind recomandată drept un remediu
eficace împotriva abuzului de băuturi alcoolice, aşa cum rezulta din poruncile
Departamentului din Moldova din 1833.

În 1885, legea sanitară ordona pe lângă laboratoarele Facultăţii de Medicină

din Bucureşti să ia fiinţă un laborator de chimie specială pentru controlul alimentelor
şi băuturilor.

Spre deosebire de legislaţiile severe, de prohibiţie totală a consumului de

alcool aplicate în SUA, Suedia şi Rusia, Liga Română contra alcoolismului nu milita V`
pentru interzicerea folosirii moderate a băuturilor, ci împotriva abuzurilor.

S-au creat societăţi de temperanţă şi aziluri pentru corij area alcoolicilor,

reuşindu-se în oarecare măsură reducerea abuzurilor. La Iaşi, 1897, din iniţiativa lui

> D. Xenopol s-a creat Liga Română Contra Alcoolismului, iar în 1900, Mina Minovici e

are iniţiativa creării secţiei la Bucureşti.

În mai 1900 apare revista Antialcoolul editată de secţia Iaşi, al cărei motto era
reprezentat de cuvintele omului de ştiinţă Charles Darwin:

“Din observaţiile noastre, ale tatălui şi bunicului meu, care datează de mai
bine de un secol, rezultă că nu există o cauză de suferinţă, de boală şi de mizerie mai v
puternică decât alcoolismul”.

Mai recent, alcoolismul este judecat din perspectiva a două modele: modelul
moral şi modelul medical.

Potrivit modelului moral, dacă cineva consumă abuziv alcool o face din
propria sa voinţă, iar dacă astfel îşi dăunează lui însuşi sau familiei lui, acţiunile sale
sunt, din punct de vedere moral, un rău. Corolarul acestei atitudini este că ebrietatea în
public trebuie pedepsită. În multe ţări aceasta este o practică oficială. Cei găsiţi în

78

stare de ebrietate în locuri publice sunt amendaţi, iar dacă nu pot plăti amenda, fac
' " închisoare. Mulţi cred acum că această abordare este prea aspră şi lipsită de înţelegere.

Indiferent de criticile umanitare, însăşi justificarea practică a pedepsei este

puţin consistentă, deoarece există prea puţine dovezi că pedeapsă influenţează
comportamentul celor ce consumă alcool în condiţii excesive.

O formă concretă de prevederi legislative este aceea a legilor care se referă la

conducerea automobilului sub influenţa alcoolului:

Art. 38: Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o

persoană care are în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală, sau care se
află în stare de ebrietate se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Dacă persoana se află intr-una dintre situaţiile prevăzute în aliniatul precedent

conduce un autovehicul care transportă persoane ori transportă materii ce pot produce
pericol public, pedeapsa este închisoarea de 1a 2-7 ani.

Ait. 41: Exercitarea dreptului de a conduce autovehicule se suspendă pe timp

de 2 luni.

Art. 56: Este interzis conducătorilor vehiculelor cu tracţiune animală, celor

trase cu mâna, precum şi persoanelor care conduc pe drumurile publice animale
izolate, să conducă în timp ce se află sub influenţa băuturilor alcoolice.

Art. 62: Se interzice bicicliştilor să circule în timp ce se află sub influenţa

băuturilor alcoolice.
Art. 137: Conducătorii de autovehicule au obligaţia să înştiinţeze organele de
poliţie despre conducătorii de vehicule pe care i-au observat consumând băuturi
alcoolice sau conducând sub influenţa alcoolului, în stare de ebrietate.

Codul Penal - Art. 178: Când uciderea din culpa unei persoane este săvârşită
de un conducător de vehicul cu tracţiune mecanică având în sânge o îmbibaţie
alcoolică ce depăşeşte limita legală, pedeapsa este cu închisoare de la 5-12 ani. Dacă

79

prin fapta săvârşită s-a cauzat moartea a două sau mai multe persoane, la maximul
prevăzut de lege, se poate adăuga un spor de până la 3 ani.120
În faţa comportamentului toxicoman alcoolic societatea reacţionează
stigmatizându-l sau nu, acelaşi fapt putând fi şi plasat “normal” sau “deviant” în „
funcţie de tipul culturii, obiceiuri şi valori comunitare. În anumite medii sociale,
alcoolicul poate fi stigrnatizat, în altele poate fi acceptat. Raportul dintre intoxicaţia 7
etilică şi diversele forme de delincvenţă hetero şi autodistructive, amplifică la
valoarea reală problematica actuală de sociogeneză a alcoolismului. A
Orice proces social de schimbare trebuie să implice discuţii cu persoane
interesate, în aşa fel încât ei să sprijine luarea deciziilor referitoare la problemele lor.
Odată ce oamenii înţeleg faptul că ei pot juca un rol în schimbarea vieţii lor şi a
mediului înconjurător, chiar atunci când resursele sunt foarte mici, aceştia sunt mult '
mai doritori să înceapă schimbarea atitudinilor şi comportamentelor pentru un stil de
viaţă sănătos.121 ` `
În cadrul legislaţiei privind traficul şi consumul ilicit de droguri sunt
menţionate următoarele :
Ordinul nr. 1389 din 04.august.2008 privind aprobarea Criteriilor şi
metodologiei de autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de
droguri şi a Standardelor minime obligatorii de organizare şi funcţionare a centrelor V
de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri
Hotărârea de Guvern nr. 860 din 28.iulie.2005 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi
combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările
ulterioare
120Parlametul- Codul Penal al României, publicat în Monitorul Oficial, nr. 65 din 16 aprilie
1997, pg.
32
121***, Tinerii şi consumul de droguri: manual-Crearea, folosirea şi evaluarea materialelor şi
activităţilor educative, trad. de psiholog Ionela Petrea, Departamentul pentru abuzul de
substanţe-
Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Fundaţia Mentor, Mlnisterul Sănătăţii, Direcţia de
Promovare a ~.
Sănătăţii şi Sănătate Comunitară, Bucureşti, 1999, pg.22
80

Decizie nr. 1563395 din 13 iulie 2005 privind înfiinţarea Centrului Naţional
` de Formare şi Cercetare în Adicţii în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog şi
acreditarea programelor de formare, a formatorilor şi a formatorilor de formatori din
` domeniul adicţiilor
Hotararea de Guvern nr. 73 din 27.ianuarie.2005 privind aprobarea
Strategiei naţionale antidrog în perioada 2005 - 2012
Legea nr. 522 din 24.noiembrie.2004 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
Ordinul nr. 87 din 03.februarie.2003 pentru aprobarea listei afecţiunilor
medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie şi a
listei substanţelor cu efect psihoactiv, contraindicate conducătorilor de autovehicule şi
i tramvaie (produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare
acestora)
Legea nr. 39 din 21.ianuarie.2003 privind prevenirea şi combaterea
criminalităţii organizate
Ordinul nr. 725 din 15.octombrie.2002 privind măsurile medicale şi
educative aplicate toxicomanilor în penitenciare
' Legea nr. 169 din 10.aprilie.2002 privind modificarea şi completarea
Codului penal, a Codului de procedură penală şi a unor legi speciale
Ordinul nr. 187 din l9.martie.2002 pentru definirea tipurilor de unităţi
medicale ce pot fi abilitate să asigure asistenţa medicală persoanelor dependente de
droguri, precum şi a organizatiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate să desfăşoare
activităţi de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguină în
rândul consumatorilor de droguri injectabile
Ordinul nr. 684 din l9.octombrie.2000 privind finanţarea curei de
dezintoxicare, supravegherii medicale şi efectuării expertizei medico-legale pentru
persoanele dependente de droguri
` ` 81

Consumul de droguri este pedepsit în conformitate cu Legea 143/2000.

Dacă se dovedeşte că persoana prinsă cu droguri asupra sa este consumator,
cantitatea găsită este mică, iar acesta pretinde că este pentru uzul personal, i se oferă
ca alternativă încercarea tratamentului versus închisoare, deşi legea nu prevede expres ›
' această posibilitate.122
Legea nr. 143 din 26.iulie.2000 privind combaterea traficului şi consumului
ilicit de drogurim ţ
Concluzie
Legislaţia privind consumul de băuturi alcoolice şi droguri contravine
libertăţii lor pe piaţă, iar nerespectarea acestor legi va aduce sancţiuni potrivite cu
gradul de încălcare. Necesitatea apariţiei acestor legi s-a datorat cazurilor numeroase
grave ale excesului de băuturi alcoolice asupra sănătăţii popoarelor, asupra dezvoltării
lor economico-sociale.
În România, anul 2009 s-au înregistrat 32 de decese determinate de consumul
de droguri şi 999 de cazuri de urgenţe nonfatale. Cele mai multe decese (28) au fost
inregistrate numai in Capitală. 31 dintre persoanele decedate sunt de sex masculin, iar
vârsta media este de 27 de ani. Din analiza datelor existente, numai în Bucureşti sunt
17.767 de consumatori problematici de droguri şi au fost înregistrate 1126 de cazuri
de admitere la tratament ca urmare a consumului de droguri ilicite. S-au înreghistrat
86 de cazuri de "intoxicatii acute cu substante etnobotanice (substanta activa '
neprecizată),` iar dr. Tudor Ciuhodaru afirma ca numai la Unitatea de Primiri Urgente
lasi (pe care o conduce)” s-au înregistrat 110 cazuri în 2009, iar la nivel naţional "
există un număr de 1300 de cazuri, in acelasi an".
122 Macovei Radu Alexandru, op.cit., pg. 529
123 @gain/ww.mmuncii.roiroţêZl-viewbtmt, ora 21:18
82

Cap. IV Perspectiva teologicã

i Mântuitorul Iisus Hristos cheamă pe fiecare dintre noi la eliberarea de păcate
şi de patimi egoiste care degradează sănătatea, demnitatea şi libertatea omului de a
i r săvârşi binele spre folosul său şi al semenilor săi.

În Evanghelia mântuirii, Biserica are datoria pastorală de a ajuta persoanele

dependente de alcool sau robite de droguri. Sfântul loan Gură de Aur (407), un mare
păstor de suflete şi vindecător de patimi, zice : « Voim a pârâ (mustra) pe cei ce s-au
dedat beţiei, nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da
defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşătoare(a judecăţii
veşnice) şi a-i scăpa din mâinile satanei.(. . .) Beţivul nu ştie a-şi economisi cuvintele
sale, nici a stăpâni comoara duhului său ; el nu ştie a păstra pe unele, nici a cheltui pe
altele ; ci el cheltuieşte şi le risipeşte pe toate ». 124

În altă parte, Sfântul Ioan Gură de Aur zice : « Beţia zămisleşte mii de rele.
Beţia seamănă cu somnul morţii, ea aduce boli, dureri de cap, uitare şi este chipul

V morţii ». Deşi în aceste texte a fost descrisă şi deplânsă patima beţiei cu toate
consecinţele ei, relele personale, familiale şi sociale pe care le aduce ea, totuşi este
nevoie şi de a ajuta pe cei robiţi de această patimă să se elibereze sau să se vindece de
răutatea ei.125

Într-un interviu acordat de Ziarul Lumina Preasfinţitului Părinte Episcop

Ciprian Câmpineanul, abordând subiectul drogurilor, acesta a precizat că “fenomenul
consumului de droguri a luat amploare, mai ales după anul 1990. Biserica este

, îngrijorată pentru fiii ei, tineri cu perspective în viitor, care, din cauza acestor
substanţe, se înstrăinează de familie, de valori, de societate, de Biserică şi se

,. autodistrug .”

A mai precizat că un dependent de droguri, de alcool sau tutun, nu poate fi

recuperat şi îndreptat, dacă nu doreşte el. Persoana afectată de acest flagel trebuie să
conştientizeze pericolul la care se expune şi să dorească îndreptarea, să-şi
124 Floyd Frantz, "Cum să tratăm alcoolismul", Ed. Trinitas, laşl , 2007, pg.7
125 lbidem, pg.8

` 83

conştientizeze starea de îmbolnăvire şi să lupte cu sine însuşi pentru a-şi întări

voinţa.” Persoanele care consuma droguri sunt de cele mai multe ori afectate de
atmosfera dezechilibrată din familie. Dacă părinţii nu şi-au educat copii intr-un mediu
plăcut Lui Dumnezeu, sau dacă au existat stări tensionale, dese conflicte în familie,
probabilităţile sunt foarte mari ca aceştia (copii) sa-şi găsească preocuparea în
consumul de droguri. 126

Părintele Emilian Vâlcu de la Spitalul Clinic de Urgenţă -Floreasca din

Bucureşti a evidenţiat că din cele mai vechi timpuri omul nu şi-a găsit puterea în sine Y
şi în comuniunea cu Dumnezeu şi astfel a căutat cu insistenţă elixirul vieţii ca pe ceva
din afara lui spre a-i fi de ajutor în drumul vieţii. Ortodoxia învaţă că oboseala de pe ţ
urma ostenelilor, orice neputinţă a trupului, boala, necazul, suferinţa, moartea sunt
urmări ale căderii lui Adam şi a Evei.

Potrivit Sfântului Teofan Zăvorâtul, la început apare atracţia inconştientă, apoi

dorinţă conştientă în care înclinaţia dependentului către lucrul dorit este foarte
puternică şi iese din sub controlul conştientului şi pune stăpânire pe om. La rădăcina
alcoolismului, a folosirii tutunului şi a drogurilor se află pustietatea sufletească, ţ
nemulţumirea faţă de viaţă, pierderea sensului existenţei. Narcomania este păcat greu
iar bolnavul nu poate fi ajutat doar prin mijloace medicale. Sfaturile şi medicamentele v
nu sunt suficiente. Biserica le propune celor suferinzi mijloace duhovniceşti de
tratament, dar nu în dauna metodelor medicale. Printre aceste mijloace duhovniceşti A
se află voinţa de a fi vindecat, credinţa şi pocăinţa, nădejdea, tainele bisericeşti,
slujbele, obiectele sfinţite, rugăciunea, lucrarea poruncilor. 127

Ca şi creştini, ne străduim să Îl ţinem pe Dumnezeu în centrul vieţii noastre.

Trăim intr-o lume care se schimbă rapid; la fel se schimbă şi regulile după care trăim. A
Valorile nu mai sunt întotdeauna atât de clare şi, deseori, tinerii sunt puşi în situaţia de
a lua decizii de adult cu privire la ce să bea sau ce drog să introducă în corpul lor.
Pentru mulţi oameni din Romănia, sunt timpuri dificile şi nesigure. Mulţi
încearcă să scape de stresul vieţii cotidiene. Mulţi vor să ştie de ce trebuie să sufere şi p
de ce viaţa lor este atât de goală şi lipsită de sens. Unii dintre aceşti oameni îşi pierd
motivaţia de a trăi, îşi pierd scopul şi sensul vieţii. Pentru a umple acest vid, unii V
M_
126 Ziarul'Lumina de duminică, 15 mai 2011
127 www.arhiepiscopiabucurestilor.ro

84

încearcă să adune bunuri materiale, alţii râvnesc la prestigiu, în timp ce alţii se

folosesc de sexualitate sau de relaţii nesănătoase cu alţi oameni.

Alţii îşi caută tot mai disperat eliberarea din suferinţele şi greutăţile zilnice
prin consumul de alcool sau droguri. Ca rezultat, ei pierd , deseori, “conştiinţa divină”
din sufletul lor şi pot deveni “dependenţi” de un mod de viaţă care, în cele din urmă, îi
va distruge. 128

Din punctul de vedere al Bisericii, drogurile ar trebui situate în categoria

' păcatelor foarte grele intrucat răspandirea şi consumul de astfel de droguri sunt un

atentat la însăşi viaţa omului. Viaţa este un dar divin. Omul a fost făcut după chipul şi
asemănarea cu Dumnezeu lucru spus de Biblie in Cartea Facerii. De multe ori drogul
ucide, sau grăbeşte moartea iar încă de timpuriu Dumnezeu a oprit uciderea.
Între cele 10 porunci din Decalog, aflăm pe locul cinci porunca: "Să nu ucizi" (Ies. 20,
13). Pe vremea Mântuitorului această poruncă era folosită de El pentru a arăta
superioritatea Legii celei noi, adica a Evangheliei. Hristos nu desfiinţează preceptele
Vechiului Testament. Dacă-i ataca pe farisei si pe cărturari, îi ataca pentru felul ingust
în care aplica prevederile Legii Vechi.

Biserica Ortodoxă trebuie să fie o Biserică vie si activă, deschisă către

societate, slujind-o din interior: "Este foarte bine că se vorbeşte despre Sfinţii Părinţi
dar este necesar ca lectura acestora să ne influeţeze astfel încât să fim contemporani
lumii în care trăim. Trebuie să ţinem cont de faptul că Parinţii vorbeau în contextul
lumii mediteraneene din Antichitate, în vreme ce noi vorbim în contextul întregii

i planete".

Teologul Olive Clement afirmă :“cu siguranţă că Sfinţii Părinţi nu-şi puneau,
de exemplu, problema drogurilor, a erotismului sau a sectelor. Toate aceste probleme
ne iau astăzi cu asalt. S-ar putea spune că, de la Dostoievski încoace, şi odata cu
psihanaliza am descoperit profunzimi ale sufletului omenesc pe care Parinţii le
bănuiau, dar asupra cărora aveau o altă viziune, decât a noastră”. 129

Traim intr-o lume ale carei mutaţii au un ritm extrem de rapid, surprinzătoare
chiar şi pentru cei ce le-au generat. Dezvoltarea continuă a tehnologiei şi a ştiinţei este
o evidenţă ce afirmă progresul umanităţii spre fericire şi bunăstare materială. Era
modernă şi civilizaţia tehnologică au fost considerate drept sursa fericirii oamenilor.
128 www.arhiepiscopiabucurestilor.ro
129 www.crestinortodox.ro

85

Descoperiri fără precedent, invenţii ce păreau nu cu multă vreme că ţin de domeniul

fantasticului au intrat acum în Viaţa cotidiană a multor locuitori ai planetei. Insă omul
contemporan traieşte o profundă criză interioară.
De ce trebuie un slujitor al Sfântului Altar, dar şi oricare dintre credincioşi, să
fie informat asupra pericolului pe care-l reprezintă drogurile? Pentru că atât
producerea cât şi consumul de droguri fac parte din relele specifice veacului al XX-lea
cât şi începutului noului veac, al XXI-lea. Pentru că preotul trebuie să ştie a-şi feri
turma cea cuvântătoare, iar enoriaşii să ştie la rândul lor cum să se păzească şi cum să-
i ajute pe alţii. Deoarece drogurile ating, învăluie şi paralizează îndeosebi unul din
segmentele cele mai însemnate ale societăţii: tineretul. Adică, viitorul unei naţiuni.
În Evanghelia de la Matei, Mântuitorul spune că “ nimeni nu poate să `
slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se
va lipsi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi Lui Dumnezeu şi lui
mamona”(Mt. 6,24). 130
Mamona este Viţelul de aur, unul din idolii omenirii căzute. Copiii se pot
molipsi de la părinţi de atracţia pentru bunurile pământeşti, plăcerile păcătoase.
Astfel, bogăţia, drogurile sunt idolii omului modern. Pentru mulţi, un astfel de idol,
care Îl înlocuieşte pe Dumnezeu au devenit realizările ştiinţei şi progresul tehnicDupă
părerea multor contemporani, acestea pot să facă omenirea fericită, asupra lor trebuie `
concentrate toate puterile şi întreaga atenţie, în ele trebuie să credem .Tinerii sunt
dispuşi să accepte aceste şi se lasă seduşi de “minunile” tehnicii. '
Părinţii nu trebuie să uite însă să arate copiilor adevărata valoare a acestui
progres: omul a pus stăpânire pe aer şi drept consecinţă avem oraşe dărâmate de
bombele aruncate din avioane; omul a pătruns în adâncurile apelor, de aceea o
mulţime de corăbii se înneacă din cauza submarinelor; omul a pătruns în tainele '
materiei şi astfel iau naştere uzine care produc bombe atomice şi substanţe nucleare.
Desigur ştiinţa poate fi îndreptată nu spre slujirea satanei, ci a lui Dumnezeu. Dar nu '
ştiinţa atee, ci cea adevărată ne descoperă cunoaşterea Creatorului lumii:
” Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, spune Apostolul Pavel,
înţelegându-se din făpturi, adică veşnica lui putere şi dumnezeire”(Rom. 1, 20). m
`a
13° N. E. Pestov, "Cum să ne creştem copii”, Ed. Sophia, Bucureşti, 2003, pag.100
131lbidem, pag. 101
86

Cum îi pot ajuta mai bine părinţii pe proprii lor fii la vârsta adolescenţei? Dacă
" tata şi mama sunt buni creştini şi se roagă mult Lui Dumnezu, dacă trăiesc în pace
între ei şi colaborează cu preoţii, în mod sigur copii lor vor fi îndreptaţi pe drumul cel
bun, devenind fii credincioşi ai Bisericii şi oameni de nădejde ai societăţii.
Conlucrarea dintre părinţii trupeşti şi cei duhovniceşti contribuie cel mai mult
` la călăuzirea tinerilor pe calea unei vieţi sociale cinstite şi binecuvântate de
Dumnezeu. Iar dacă şi părinţii trupeşti sunt străini de Biserică, dezbinaţi, imorali,
divorţaţi, şi nici preoţii nu se ocupă suficient de educarea religioasă a tinerilor, ei vor
deveni cei mai nefericiţi oameni de pe pământ. 132
Concluzie
Viaţa unui tânăr robit de plăcerea consumului de droguri, a viciilor acestei
' vieţi trecătoare confirmă lipsa de a căuta răspunsuri pentru frământările interioare,
deznădej dea, dezinteresul pentru o viaţă liniştită şi plăcută Lui Dumnezeu.
` Mântuitorul lisus Hristos doreşte libertatea omului, dar nu în sensul de a trăi
viaţa în desfătări şi patimi, căci acestea evidenţiază chiar înlănţuirea de materialitate,
ci ne doreşte liberi prin seninătatea trupească şi sufletească cu implicaţii în viaţa
Bisericii precum prezenţa la Sfintele slujbe, milostenie, pocăinţă, rugăciune
neîncetată. Rolul principal în viaţa creştină îl au preoţii duhovnici, ca vase ale Duhului
Sfânt. Ei sunt datori, fiind direct răspunzători în faţa lui Hristos, să ajute la formarea
tinerilor, să-i întărească în dreapta credinţă, să răspundă la nevoile lor sufleteşti, să le
pună la dispoziţie cărţi ortodoxe, să-i spovedească, să-i îrnpărtăşească, să le vorbească
de Hristos şi de greutăţile vieţii pământeşti, să-i înveţe a se ruga, a se smeri şi a ierta şi
să le arate cum se pot izbăvi de ispitele seducătoare ale tinereţii. Se poate spune că
preoţii şi duhovnicii buni transformă familia, şcoala şi societatea în sine, călăuzindu-le
spre o trăire profună în Hristos, vie, curată şi mântuitoare. 133 Înalt Preasfinţitul
Bartolomeu Anania, fostul Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei şi
Maramureşului a precizat faptul că « drogul este cel care porunceşte ce sa facă, nu
este el, omul care comanda, ci drogul. Nu vă pierdeti libertatea si deminitatea umană
din cauza acestui viciu. Atunci când acesta te stapaneste este viciu. »134
132 Ioanichie Bălan, " Călăuză ortodoxă în familie şi societate", vol.II, Ed. Mitropoliei
Moldovei şi
Bucovinei, 1999, pag92
133 lbidem, pg. 93
134 Radio Ortodox, a 30-a zi dupa Rusalii Dregatorul bogat, Î
' 87

STUDIU DE CAZ NUMARUL 1

INFORMAŢII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI: ,
Nume şi prenume : S.O.M.
Vârsta: 18 ani
Sex: M V
Data si locul naşterii: 18. ll. 1992 -Iaşi
Domiciliu: Iaşi „
Religie: ortodoxă
Starea civilă: necăsătorit
Mediul de provenienţă: urban
Naţionalitate: română
MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ: "
Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licenţă. r
1.3. PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR SUBIECTULUI
S.O.M.. : - face parte dintr-o familie în care lipseşte comunicarea: ;
- elevul prezintă o tensiune interioară care determină o stimă scăzută de
sine;
- persoană nonconformistă;
- numai mama se implică în educaţia copiilor
- elevul are nevoie de o serie de tratamente, terapii specifice,
consiliere,terapie ocupaţională, grup suport
- a absolvit clasele anterioare cu mare duficultate datorită gradului redus de
concentrare ;
88

-la obiectele chimie, biologie se descurcă foarte greu;

- nu participă la activităţi şcolare de regulă, doar când i se impune, iar atunci o
face fără entuziasm;
-prezenţa la liceu este redusă datorită anturajului şi al consumului de droguri;
v -atât mama cât şi tatăl lui nu reuşeşc să comunice deschis cu fiul despre
problema lui
-în grupul lui de preieteni nu se află niciunul care ar putea să-I determine sa
renunţe la consumul de droguri i
1.4. PREZENTAREA FAMILIEI:
î SE.. : - este mama băiatului şi are 49 de ani;
-s-a născut pe data de 29 iulie 1961 în Iaşi.
- are ocupaţia de învăţătoare;
-a absolvit Facultatea de Comunicare Socială şi Relaţii Publice din Iaşi
S.C. : -este tatăl băiatului şi are 58 ani `
- s-a născut pe 20 aprilie 1952 în Iaşi
- a absolvit doisprezece clase
- are ocupaţia de comerciant
Familia este compusă din cei doi părinţi: S.C. şi SE. şi copii: T., A., V., O. şi H.,
Locuiesc împreună intr-un apartament cu trei camere, bucătărie, baie;
Casa este mobilată, condiţiile sunt bune de locuit;
V Veniturile se compun din salariile părinţilor, iar unul dintre fraţi se întreţine singur
având serviciu;
89

1.5. DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE:

a. Starea fizica : -este bună;
-marna nu a prezentat probleme deosebite în timpul sarcinii;
-naşterea s-a produs la 9 luni `
-bolile copilăriei s-a produs şi după vârsta de 6 ani V
b. Starea psihica : -se caracterizează printr-o dezvoltare intelectuală foarte bună;
- consumul de droguri îi afectează capacitatea de concentrare, "
reducându-I şi ritmul energic, stimulativ;
-lipsa de comunicare atât cu părinţii cât şi cu fraţii determină o
stare de interiorizare, de frământări interioare
- dezechilibrele psihice crează mediul propice pentru a se
inhiba şi a căuta un mod de viaţă care sa-I satisfacă plăcereile ~ ~
1.6. DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI
SUPERIOR, DIPLOME ~
S.O.M- este elev în clasa a XI-a la Liceul Tehnoton;
1.7. PROBLEME EMOŢIONALE '
S.O.M.. - are o stimă scăzută de sine datorită tensiunilor interioare şi a lipsei
prezenţe unui SCOp bine întemeiat;
-nu este încrezătoare în forţele proprii;
90

1.8. PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT ŞI VENITUL:

Locuieste intr-un apartament cu trei camere, prevăzut cu baie şi bucătărie;

locuinţa este mobilată, iar condiţiile de igienă sunt bune. Veniturile sunt suficiente
pentru achitarea cheltuielilor.

1.9. PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

În urma discuţiei cu doamna SE., am constatat că relaţia dintre părinţI şi fiu nu

este mulţumitoare în condiţiile în care nu există un raport de prietenie, discuţiile sunt
suprimate doar la stadiul de saluturi şi lucruri superficiale. Deşi starea materială este
satisfăcătoare, lipsa comunicării produce goluri profunde pentru starea sufletească şi
conduce către dezechilibre pshice .

În urma întrebărilor adresate părinţilor şi fiului s-a constatat durerea fiecăruia în

parte în faţa neputintei lor de a stabili un dialog firesc, prietenesc.

1.10. ANALIZA PUNCTELOR TARI( S.O.M.):

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-locuieşte împreună cu părinţii; -lipsa comunicării în familie şi

imposibilitatea creării unui mediu armonios
şi liber în comunicare;;

-capacitate intelectuală ridicată ; - diminuarea gradului de concentrare

datorită consumului de droguri ;

' 91

1.11. PLAN DE INTERVENTIE

_ „ Obiective Ţinte Strategii de intervenţie
primara
- consumă i - îmbunătăţirea - S.O.M -consilierea individuală se realizează ca
droguri stării de sănătate - medic urmare a contactării de către părinţi a
'" atât din din punct - consilier personalului Centrului Psychologycenter
de vedere fizic - familia -urmarea unui tratament medicamentos la
cât şi psihic - psiholog Spitalul Socola, Iaşi la iniţiativa medicului
de familie .contactat de asistentul social _de
la Centrulălîsychologycenter " ' ţ
!Mfd/(CA i - «41M r e& ca, „
-consolidarea -S.O.M -consiliere psihologică în cadrul Centrului “3”
S.O.M. nu relaţiilor -familia; Psychologycenter prin întâlniri de grup
comunică cu familiale; -consilier; cuigatjwfalmilia fo l o s indu - s e `ai`
familia -psihologul; activităţi interactive, pe grupe şi în
perechi, activităţi cu
cgrgşţeiindiţduah dezbaterea,
brainstrorming-ulţjocul de rol în scop de '
autocunoastere, intercunoastere, libertate
de exprimare, flexibilitate,creativitate şi
comuniune. f\ ş) M Îmi/.fi 61,/
`i a / ,a uzi-f? ţ, i,
- scăderea stimei - terapie - S.O.M - susţinerea lui S.O.M prin accentuarea
. . „ punctelor tari , întâlnirea la Centrul
de srne ocupaţronala - _ „
Psychologycenter dureaza o ora pe
psihoterapeut săptămână , în grupuri mici de 6-8
. adolescenti ,unde se abordează secvential
- asrstentul „ .a . V . V =
cate o abilitate socrala, emoţională,
social cognitivă identificându-se calităţile
personale şi aptitudinile speciale.
- timpul liber - îmbunătăţirea - S.O.M -terapie ocupaţională în cadrul Centrului
folosit modului de - Asistent PSYChOiOgycentei .în care.s.unt evaluate „
aptitudinile cognitive: abilitatea generala de
necorespunzător petrecere a social învaţare; aptitudinea verbală; capacitatea
timpului liber _ Centru decizionalăpentru avsel elabora strategii de
promovare personala şr de dezvoltare a
planului de carieră
92

1.12. EVALUAREA FINALĂ

' - monitorizarea de-a lungul intervenţiei;
- doreşte să rezolve problema şi este deschis să conlucreze pentru aceasta.
Agenţi ai schimbării:
- medicul
V - consilierul
- psihoterap eutul ›
- familia
` 93

1.13. ECOMAPA:

l
z«:ş/é'îîÎÎiÎîî:Î/Î5Î3ina; `11:* 4" 4"
ar'
„„ş':5;5.:%3îé%;525521iin, 1|" w" i "te t
:237: :fii 'l' 7 fiii/:7323:35733?;
„
i
\gt
Fig. nr. 3
Relaţii puternice
â
tii b
_____› Rela, slae H
Relaţiistresante
94

1.14. GENOGRAMA:
S.C
' 59 ani
_

e ce o 18
consumator de
etnobotanice

Legendă:
IQ
i - căsătorie
_
~ O - femeie
Fig. nr. 4
95

STUDIU DE CAZ NUMARUL 2

INFORMAŢII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:
Nume şi prenume : PG
Vârsta: 25 ani
Sex: F
Data si locul naşterii: 13.08.1986 ~ Iaşi
Domiciliu: Iaşi V
Religie: ortodoxă
Starea civilă: necăsătorit "
Mediul de provenienţă: urban
Naţionalitate: română "
MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:
Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licenţă.
1.3. PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR SUBIECTULUI
S.O.M.. : - face parte dintr-o familie monopartentală r
- are o stimă scăzută de sine
-are retard mintal moderat şi schizofrenie
- autism atipic r
- elevul are nevoie de o serie de tratamente, terapii specifice, consiliere,
terapie ocupaţională, grup suport
- socializează foarte greu;
-este dependentă de tutun;
- relaţii tensionate cu mama acesteia.
96

1.4. PREZENTAREA FAMILIEI:

V Z.M. : - este mama P.G şi are 50 de ani;
` -s-a născut pe data de 17 iulie 1961 în Iaşi.
- are ocupaţia de croitoareasă;
Familia este compusă din: Z.M şi P.G
i 1.5. DATE PRIVIND STAREA SĂNĂTAŢII FIZICE A BENEFICIAREI
a a. Starea fizică
-prezintă schizofrenie mintală moderată
-schizofrenie grefată;
-autism atipic
- consumul de tutun îi afectează starea de sănătate
b. Starea psihică :
- stima de sine scăzută datorită dizabilităţilor pe care le are;
-relaţie tensionată cu mama datorită lipsei de socializare cu aceasta;
1.6. DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI
SUPERIOR, DIPLOME
P.G nu ştie să citească şi nici să scrie
1.7. PROBLEME EMOŢIONALE ALE BENEFICIAREI
-are o stimă scăzută de sine datorită tensiunilor interioare şi a lipsei
posibilităţii de socializare
-nu este încrezătoare în forţele proprii;
97

1.8. PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT ŞI VENITUL:

Locuiesc împreună într-un apartament cu o cameră, o bucătărie, o baie; ,
Casa este mobilată, condiţiile sunt bune de locuit având electricitate, apă curentă şi
încălzire.
Veniturile se compun din salariul mamei şi un ajutor social de 293 lei. H
1.9. PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:
În urma discuţiei cu doamna Z.M., am constatat că relaţia dintre mamă şi fiică
nu este mulţumitoare, în condiţiile în care nu există un raport de prietenie din cauza
handipului pe care îl are P.G . Lipsa comunicării produce goluri profunde pentru
starea sufletească şi conduce către dezechilibre pshice la nivelul mamei şi al fiicei.
Mama nu a luat nici o atitudine ce vizează problema dependenţei de tutun a fiicei sale,
observându-se lipsă de îngrijire faţă de ea.
1.10. ANALIZA PUNCTELOR TARI( RG): '
Ţ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ţ
- P.G locuieşte împreună cu mama; lipsa comunicării datorită handicapului şi
„ ' imposibilitatea creării unui mediu armonios
`1 şi liber în comunicare;
-includerea într-un program de terapie prezenţa schizofreniei mintale moderată,
ocupaţională; schizofrenie grafată
autism atipic ,
program de conSüiere
includerea in programul de terapie scăderea stimei de sine;
ocupaţională al fundaţiei, ludo-terapie "
oferirea unei mese pe zi la cantina fundaţiei regim de masă neregulat
Solidaritate şi Speranţă i
98

1.11. PLAN DE INTERVENTIE

Evaluare
_ V Oblectlve Ţlnte Strategii de intervenţie
primara
consumă -îmbunătăţirea - P.G -consiliere individuală în cadrul
- .. . F d tiei Solid `ta e i S ra tă
tutun starn de - medic a'. an t Ş Pe n °
Iaşr prin contactarea de catre mama
sănătate atât din - consilier P.G, a serviciilor fundaţiei. -
. . . c sil'erul re liz ază r 1 e
' din punct de - familia on . a . e v un. pmg an d
reabilitare ambientala prin
vedere fizic cât - psiholog organizarea unei tabere în Delta
i Sihic _asistent Dunării unde P.G are parte de un
ş p tratament asemanator oricarui centru
social de
reabilitare specializat. P.G reuşeşte
să-şi controleze furia şi să-şi '_
îmbunătăţească relaţia cu mama sa
-consolidarea -P.G - consiliere psihologică în cadrul
. . . . Fundatiei Solidaritate şi Sperantă
relatiei -familia; . „ 3 „ . . „
” prin intalniri de grup cu toata
P.G. nu familiale; -consilier; familia folosindu-se activităţi
. „ . . interactive, e ru e i în
comunica -mtroducerea -psrhologul; . .p . Ş . p Ş
perechi, actrvrtaţr cu
cu mama intr-un program caracter individual, dezbaterea,
. brainstrorming-ul, jocul de rol în
de terapie
scop de autocunoastere,
ocupaţională şi intercunoastere, libertate de
. exprimare, flexibilitate,creativitate
ludo-terapie . .
şr comuniune.
-consiliere
r -grup suport
scăderea - P.G -terapie ocupaţională şi ludo-terapie
. . . A 1 t' ' l' 't 't '
stimer de - sustinerea PG - m cadru, Fundilel S.C ldan a e ŞI
” Speranta, Iaşr: jocuri de
sine prin accentuarea psihoterapeut intercunoaştere, pictură,
. . confectionări de felicitări de ziua
punctelor tarr -asrstentul .° . , .
mamei, realizarea de crucruliţe.
social „ r › ' t ~ c 1
'ce VĂézZ/'M :4 7%' „1 /mm „1 ”, *
' l &VV/"1.14
r , 99

1.12. EVALUAREA FINALĂ

- monitorizarea de-a lungul intervenţiei;

- doreşte să rezolve problema şi este deschis să conlucreze pentru aceasta.

Agenţi ai schimbării: V

- medicul

- consilierul

- psihoterapeutul

- mama

- asistentul social

100

1.13 ECOMAPA

î* ` ?să ?î '
P\l//
p .
,z 1.- ° ` ~ s. ,
\
~ \
Relaţii puternice
M.
'i l be
____'› Relaţr sa
Relaţiistresante
Fig. nr. 5
101

1.14. GENOGRAMA:
P.V
55 ani
_'-
„ P.G
25 ani,
dependentă
de tutun ,
Legendă:
- căsătorie
O - femeie
| â â -divorţ
Fig. nr.6
102
STUDIU DE CAZ NUMARUL 3
INFORMAŢII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:
Nume şi prenume : T.V.A.
Vârsta: 20
Sex: F
'A Data si locul naşterii: 5. O6. 1991- Iaşi
Domiciliu: str. Clopotari, nr 18, Iaşi
Religie: ortodoxă
Starea civilă: necăsătorită
Mediul de provenienţă: urban
Naţionalitate: română
MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:
Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licenţă.
1.3. PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR SUBIECTULUI
T.V.A... : - face parte dintr-o familie în care resursele financiare sunt minime: ;
- nu a avut acces la educaţie în continuare în cadrul instituţiilor de
învăţământ, aceasta renunţând la şcoala după absolvirea gimnazială;

- în cadrul şcolii se implica în diferite activităţi precum jocuri sportive,

concursuri de biologie, geografie, având o mare putere de reţinere şi inteligenţă, însă
renunţarea la şcoală a condus către latenţă şi stagnarea cumulării de informaţii;

-persoană influenţată de anturaj pentru a consuma plante etnobotanice;

- numai mama se implică în educaţia copiilor, tatăl fiind închis în
i penitenciar pentru tentativă de furt caliñcat iar fratele mai mic necesită multă
îngrijire;
-condiţiile de igienă sunt reduse, nesatistăcătoare;
103

- eleva are nevoie de o serie de terapii specifice, consiliere, terapie

ocupaţională, grup suport
- în familie apar deseori situaţii tensionate, certuri datorită lipsei resurselor
financiare; o ,
- după terminarea gimanziului, persoana a început să consume etnobotanice
pe care şi le achiziţiona cu banii primiţi din alocaţie;
- mama se străduieşte să o ajute pe fiică să renunţe la consumul plantelor, 7
finalizându-se cu certuri, izbucniri nervoase din partea ambelor părţi;
1.4. PREZENTAREA FAMILIEI: p`
T.A.. : - este mama fetei şi are 45 de ani;
-s-a născut pe data de 4 decembrie 1966 în Iaşi. r
- a trăit în concubinaj timp de 10 ani ; '
-a absolvit trei clase
- mai are un fiu T.I., care necesită mai multă îngrijire
i - nu prestează nici un servici,
C.I.P. : -este tatăl băiatului şi are 46 r
- s-a născut pe 20 aprilie 1965 în Iaşi
- a absolvit patru clase
- închis în penitenciarul de maximă siguranţă din Iaşi pentru furt;
Familia este compusă din mama: T.A. şi copii: T.V.A. şi T.I.; . „
Locuiesc împreună intr-un apartament cu două camere, bucătărie, baie;
Casa este mobilată modest, conţinând o masă, trei scaune, un dulap;
›104

Starea de igienă este nesatisfăcătoare, însă au acces la apă, electricitate şi încălzire

prin sobă;
Veniturile se compun din ajutorul social de 200 lei, 84 lei alocaţia copiilor şi 70 lei
alocaţia complementară .
"` T. I.: -fratele mai mic al T.V.A.
ţ ţ -născut pe data de 22. iulie 2005
-necesită mai multe cheltuieli datorită faptului că din toamna va fi înscris la
grădiniţă
1.5. DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE:
a. Starea fizica : -este bună în general, a fost înregistrată cu polipi;
r -mama nu a prezentat probleme deosebite în timpul sarcinii,
fata a fost născută prin cezariana, cu o greutate de 2 kilograme, la Maternitatea Cuza-
Vodă din Iaşi; s-a dezvoltat ;
-datorită consumului de etnobotanice, se poate observa o stare de
iritabilitate, nervozitate.
b. Starea psihica : -se caracterizează printr-o dezvoltare intelectuală foarte bună;

- consumul de droguri îi afectează capacitatea de

concentrare, reducându-i ritmul progresiv de învăţare , stimulativ;

-modul de percepţie asupra vieţii s-a schimbat odată cu

consumul etnobotanicelor, devenind mai superficial, neluând în serios aspectele
importante ale vieţii

- contrazicerile, certurile şi izbucnirile nervoase au determinat

apariţia unor dezechilibre psihice care atacă sistemul natural al celulelor nervoase
conducând persoana către o stare anxioasă.

` 105

1.7. PROBLEME EMOŢIONALE

T.V.A. - are o stimă scăzută de sine datorită tensiunilor interioare şi a lipsei
prezenţe unui scop bine întemeiat; V
-lipsa banilor şi renunţarea studiilor cauzează conflicte interioare, acestea
fiind dizolvate în consumul de droguri;
-ideea că tatăl nu este aproape de ea şi că se află închis în penitenciar afectează
starea emoţională şi determină apariţia dezechilibrelor
1.8. PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT ŞI VENITUL:
Locuieşte intr-un apartament cu două camere, prevăzut cu baie şi bucătărie;
locuinţa este modest mobilat incluzând o masă, trei scaune şi un dulap iar condiţiile
de igienă sunt nesatisfăcătoare. Veniturile sunt insuficiente pentru achitarea '
cheltuielilor. Veniturile se compun din ajutorul social de 200 lei, 84 lei alocaţia
copiilor şi 70 lei alocaţia complementară. '
1.9. PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:
În urina discuţiei cu doamna T .C.. am constatat că relaţia dintre membrii familiei
este una tensionată datorită certurilor, ca urmare a lipsei resurselor financiare. Aceştia
nu reuşeau să păstreze o atmosferă plăcută nici în preajma altor persoane străine, fiind
mereu într-o continuă stare de contradicţie: mama încercând să-şi controleze fiica prin
explicarea faptului că drogurile nu reprezintă o rezolvare, iar fiica manifesta
nemulţumire faţă de tot ceea ce o inconjura, atăt de mediul locuinţei cât şi de
imposibilitatea de a se realiza pe plan educaţional .
În urma întrebărilor adresate mamei şi fiicei s-a constatat că deşi au o situaţie
financiară grea, cel mai dureros lucru îl reprezintă faptul că nu ajung la un consens ,
iar fiica trăieşte într-o viziune superñcială asupra vieţii. r
106

1.10. ANALIZA PUNCTELOR TARI ( A.T.V.):

' PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-are un sprijin moral din partea mamei; -ideea că tatăl este închis ca urmare a
furtului cauzează o reţinere a expunerii
sentimentelor proprii, o stare de
irascibilitate, inhibare;;

-capacitate intelectuală ridicată ; - diminuarea gradului de concentrare

datorită consumului de etnobotanice, latenţa
acumulării de informaţii ;

- program de consiliere; - a dependenţei de etnobotanice.

- includerea intr-un program de terapie -lipsa studiului şi activităţilor fizice

ocupaţională; conduce către o stagnare mintală

- oferirea a două mese pe zi la cantina - alimentaţie insuficienta;

fundaţiei Solidaritate şi Speranţa;

107

1.11. PLAN DE INTERVENŢIE V

~
- T.V .A -urmarea unui tratament medicamentos la
consumă droguri _ Îmbunătăţirea _ medic Clinica de Drogodependenţă din cadrul ' p
__ _ _ Spitalului de Psihiatrie Socola datorită unei
stării de sănătate -con51lier supradoze de etnobotanice
atât din din punct - familia -consiliere gratuită în cadrul Clinicii de
de vedere ñzic Cât _psiholog Drogodependenţăa Spitalulului de PSIhiatrie
Socola, Iaş1pr1n contactarea de catre mama
şi psihic P.G, a serviciilor fundaţiei.
-introducerea într-un grup suport unde asistentul
social îi întreabă pe tineri despre atitudinile,
valorile şi opiniile lor asupra consumului de
droguri. Această informaţie ajută la înţelegerea
comportamentului lor. Deasemenea le
adresează întrebări participanţilor referitor la
opiniile lor cu privire la consumatorii de
droguri, dacă ar ajuta pe cineva cu această
problemă, de ce folosesc drogul deşi nu este
plăcut, de ce nu-şi exteriorizează sentimentele
faţă de alţi prieteni. t
-T.V.A -introducerea jocului de rol care poate genera
_consolidarea _familia sentimente şi reacţii specifice care pot fi
„_ ţ ţ discutate în grup. '
T.V.A nu relaţionează relaţiilor fam1liale; consrlier;
armonios cu membrii _introducerea într_ „grupul -o altă activitate este mobilizarea tinerilor
_ _ _ „ _ __ w consumatori de droguri să realizeze desene care î`
famlhel ŞIPHeteml sal unng suport; Süport prezintă mesaje de sănătate pentru scăderea
interesului faţă de consumul de droguri. Această
activitate este o oportunitate pentru dezvoltarea
creativităţii şi pentru a experimenta lucrul în
' grup. Materialele sunt inedite şi provoacă “
curiozitatea având un mesaj clar.
-activitãţi realizate în cadrul grupului: colaj de “
postere pentru a reaminti publicului un mesaj
fundemental, materiale audio-vizuale cu
tematică referitoare la problemele grupului, i
imaginea, sunetul şi conţinutul având un impact
deosebit în procesul educaţional al acestora. e
108

V 1.12. EVALUAREA FINALĂ

- monitorizarea de-a lungul intervenţiei;
- doreşte să rezolve problema şi este deschis să conlucreze pentru aceasta.

Agenţi ai schimbării:

: - medicul
- consilierul
- psihoterapeutul
- familia

109

1.13. ECOMAPA:
,r :

.ţ ` \ l / l
` , t I ?32
. : l.- ' v -
Îîîîî \ :Iii
Fig. nr. 7
Relaţii puternice
M
_ _ _ _ _› Relaţii slabe
Relaţiistresante '
110

1.14. GENOGRAMA:
C.I.P
' 46 ani
o,
T.V.A 20 ANI,
consumă
plante
etnobotanice
Legendă:
- căsătorie
_
O - femeie
Fig. nr. 8
111

STUDIU DE CAZ NUMARUL 4

INFORMAŢII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:
Nume si prenume : A. R.
Vârsta: 34 ani
Sex: M
Data si locul naşterii: 31. 05. 1977 ~jud. Iaşi
Domiciliu: sat Trifeşti, jud. Iaşi si
Religie: ortodoxă
Starea civilă: văduv
Mediul de provenienţă: rural
Naţionalitate: română ~ ~
MOTIVELE ÎN TOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:
Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licenţă.
1.3. PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR SUBIECTULUI r
A.R. : - pierderea soţiei a determinat răcirea relaţiei cu cei doi copii
-lipsa soţiei l-a determinat să consume alcool până la dependenţă;
-a rămas cu cei doi copii de 4, respectiv 14 ani pe care îi îngrij este singur de
aproape un an jumătate;
-venitul este de 500 lei pe lună, din care un sfert este cheltuit pe băuturi
alcoolice;
- îşi iubeşte copii, dar se află în imposibilitatea de a comunica deschis, acest
lucru a periclitat relaţia cu copii şi a cauzat consumul de alcool; A
112

- însuficenţa banilor nu mai permite copiilor accesul la îmbrăcămintea

` i necesară, animalele crescute până la moartea mamei au fost vândute pentru a-şi
procura alcool.
1.4. PREZENTAREA FAMILIEI:
A.R : - este tatăl celor doi copii, rămas văduv în anul 2009 şi are 34 de ani;

- are ocupaţia de mecanic auto;

V - de la moartea soţiei a început să consume alcool ca urmare a traumei produse.

- locuieşte împreună cu cei doi copii: A.M. şi A.C într-o casă îngrijită, spaţioasă,
utilată cu lucruri trebuincioase dar ulterior rămasă fără animale de curte: găini, gâşti,
vacă;

- suferă în urma decesului soţiei şi rămâne la starea de interiorizare, nereusind să

comunice deschis ;

1.5. DATE PRIVIND STAREA SĂNĂTĂŢII FIZICE:

a. Starea fizică : -în general bună, consumul de alcool a determinat cauzarea
A V unor leziuni ale ficatului;
b. Starea psihica : -prezintă tulburări psihice;
- nu este stabil din punct de vedere emoţional;
- prezintă mici tulburări de limbaj;
-are relaţii bune cu cei din jur;
-nu are întotdeauna motive întemeiate în depăşirea
obstacolelor;
1.6. DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI
SUPERIOR, DIPLOME
A.R. - absolvent al Liceului cu profil mecanic U.C.M., Iaşi
1.7. PROBLEME EMOŢIONALE
A. R. - are nevoie de un sprijin moral;
-nu este încrezătoare în forţele proprii;
" 1° 113

1.8. PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT SI VENITUL: ţ

Locuieste într-o casă cu două camere, cu grădina în care au fost cultivate legume,
pomi fructiferi, dar lipsesc păsările de curte . ţ
Venitul total este de 1200 lei, insuficient pentru achitarea tuturor cheltuielilor.
1.9. PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:
În urma discutiei cu doamna T.A-M, respectiv A. R. am constatat că relaţia
dintre tată şi copii este una predominant armonioasă, însă dependenţa de alcool
creează neajunsuri în viaţa lor.
Acesta nu a arătat reţinere în a-şi prezenta situaţia în care se află. Au fost pe toată
durata discuţiei atente la întrebările ce i-au fost adresate şi au răspuns în mare parte la
acestea. '
1.10. ANALIZA PUNCTELOR DE TARI ( C.A.): ` '
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-locuiesc împreună intr-o casă proprie cu - consumul de alcool creează neajunsuri;

grădină; ~

-relaţia din casă este predominant -îi este greu să îşi educe singur copii;
armonioasă ; ~›
114

&Vo/Î; Wu été
1.11. PLAN DE INTERVENTIE /j ?C au., î
primara
`i A.R. este - îmbunătăţirea - A.R. -consiliere individuală gratuită la Clinica de
dependent stării de Sănătate _ medic Drogodependenţă 'din cadrul Spitalului de Psihiatrie
de alcool Socola, Iasi la Iniţiativa fratelui persoanei In cauza.
atât din din punct -consilier Consilierul foloseşte metoda alcătuirii jurnalului
. „ . consumului de alcool. Este o metodă care, folosind
de vedere fizrc cat -psrholog . . . , „ - c c „
noţiunea de unitate alcoolica, incearca sa traduca In
şi psihic termeni cantitativi ingestia de băutură a unui subiect '
alcoolic într-o perioadă dată. Asistentul social şi clientul '
fac împreună estimarea consumului din săptămâna
precedentă, pornind de la ziua premergătoare şedinţei şi
notând retroactiv. Se consemnează datele din memoria
bolnavului. Această modalitate serveşte pentru a aprecia
cărui grup de risc îi aparţine pacientul. În plus este foarte ţ
educativă, conştientizând de multe ori bolnavului ţ
adevărata amploare a viciului său, pregătindu-l astfel
pentru a opta pentru schimbare. j
-urmarea unui tratament medicamentos datorită unei "
supradoze de alcool în cadrul Spitalului Socola, Iaşi prin ,Î
consultarea medicului de familie din comună la iniţiativa]f
fratelui lui A.R
-asistentul soacial se ocupă de întocmirea documentaţiei
pentru obţinerea ajutorului social la cererea solicitantului, ~> î)
Venituri asistentul ajutorul social se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe
. . . . _ . . propria raspundere insoţitede actele dovedidoare privind
r msufrcrente -ajutor socral, soc1al, . . . . . . . „
„ v _ componenţa familiei ş1 veniturile nete realizate In luna
anma5 anterioară depunerii cererii de membrii acesteia;
- cererile pentru acordarea ajutorului social se
soluţionează ,în teremen maxim de 30 de zile de la data
înregistrarii, de către persoanele din cadrul serviciului
public de asistenţă socială, desemnate prin dispoziţie a
primarului.
-in vederea solutionarii cererii pentru acordarea
ajutorului social primarul dispune,in mod obligatoriu
,efectuarea anchetei sociale la domiciliul sau dupa caz la
resedinta solicitantului ajutorului social,pentru verificarea
situatiei ce rezulta din datele inscrise in actele
" doveditoare;
- ancheta socială se realizează de personalul serviciului
public de asistenţă socială din subordinea consiliului
local, sau dupa caz de persoanele cu atributii in domeniul
asisţentei sociale, în teremen de 15 zile lucratoare de la
data inregistrarii cererii în baza legii nr.416/2001 privind
venitul minim garantat modificată prin Legea 'nr
l 15/2006; `
115

w 1.12. EVALUAREA FINALĂ

- monitorizarea de-a lungul intervenţiei;
- doreşte să rezolve problema şi este deschis să conlucreze pentru aceasta.
V Agenţi ai schimbării:
„ - medicul
- consilierul
- psihoterapeutul
- copii
A 1.13. ECOMAPA:
ll ›
k\l//

' la'. (şi

\
\\
› sa, v : â:
Relaţii puternice

__ _ _ _ _› Relaţii slabe

Relaţii stresante Fig. nr.9

116

1.14. GENOGRAMA:
A.R. 34 ani,
dependent de
alcool
Legendă: „
lQ
- căsătorie
_
O -femeie Fig. m. 10 .
117
STUDIU DE CAZ NUMARUL 5
` INFORMATII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:
Nume si prenume : C. A.G.
Vârsta: 11 ani
Sex: F
Data si locul naşterii: 27 aprilie 2000 , sat Cârlig, jud. Iaşi
ţ Domiciliu: sat Cârlig, com. Popricani, nr. 4 ' v
Religie: ortodoxă
L Mediul de provenienţă: rural
Naţionalitate: română
MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:
' Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licenţă.
1.3. PREZENTAREA SUCCINTA A PROBLEMELOR SUBIECTULUI
-performanţe şcolare scăzute
-lipsa puterii de concentrare t
-dependentă de prenandez
-o lipsă de igienă corporală şi implicit a casei
-condiţiile în care trăieşte sunt nesatisfăcătoare creşterii şi dezvoltării normale
i 1.4. PREZENTAREA FAMILIEI:
Familia C.A.G, este formată din 5 membri exceptând tatăl care este divorţat de
mama sa. Părinţii beneñciarei erau căsătoriţi aproximativ de 15 ani. Nu se cunoaşte
nici o informaţie despre tatăl copiilor. Copiii primesc o alocaţie lunară în total de 150
lei şi un alt venit este ajutorul social de 120 lei. În cadrul aceleiaşi case locuiesc şi
bunicii beneñciarei. Relaţiile cu aceştia sunt în general bune.
118

1.5. DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE A BENEFICIAREI: „ ,

C.A.G s-a născut normal la Maternitatea Cuza Vodă din Iaşi, având o greutate
de 3 kg. S-a dezvoltat normal pentru vârsta de ll ani.
Informaţii medicale: Starea actuală de sănătate a copilului este bună. Cu excepţia
problemelor medicale inerente creşterii şi dezvoltării, C.A.G nu este evidentă cu
afecţiuni cronice-.l Dezvoltarea fizică este una normală vârstei. A fost muşcată de
câine, însă nu ati apărut complicaţii. Este înscrisă la medicul de familie din satul
Cârlig împreună cu ceilalţi membri ai familiei.

1.6. DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI `~

SUPERIOR, DIPLOME

Activitatea şcolară: este înscrisă la Şcoala Mihai Codreanu dn Iaşi. Andreea “

este un copil ce îşi face temele în fiecare zi, însă are o putere de concentrare mai
slabă. `
Statutul socio-profesional: datorită vârstei pe care o are, C.A.G, nu lucrează şi de
aceea nu ne putem referi la statutul socio-profesional.

Relaţia cu sistemul de protecţie/asistenţă socială: nu a fost şi nu este

instituţionalizată.
1.7. PROBLEME EMOŢIONALE

C.A.G - are nevoie de un sprijin moral; '

-nu este încrezătoare în forţele proprii; V
119

' 1.8. PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT ŞI VENITUL:

Locuinţă/proprietăţi: Casa nu este proprietate personală a familiei ci este a

bunicilor fiind cu 2 camere. Condiţiile locative nu sunt satisfăcătoare, este dotată cu

electricitate, apă curentă, încălzire, frigider, aragaz, televizor şi calculator. Din punct
de vedere i gienic casa nu este curată şi bine întreţinută, este mobilată modest.
Surse de venit: sunt alcătuite din alocaţia copiilor de 150 lei în total şi un ajutor social
de 120 lei. Cheltuielile familiei sunt pentru întreţinerea gospodăriei, mâncare, haine,
rechizite şcolare, transport la şcoală, ş.a.
1.9. PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

Asistentul social şi-a dat seama că C.A.G are nevoie de consiliere pentru o
mai bună cunoaştere de sine şi a celor din jur, de consiliere educaţională pentru
îmbunătăţirea situaţiei şcolare şi de asemenea nevoia de a gestiona sentimentele şi
emoţiile, pe care le generează o stare de apatie. S-a remarcat o descurajare, în urma
condiţiilor grele de întreţinere implicit a lipsei unei baze materiale.

1.10. ANALIZA PUNCTELOR DE TARI ( C.A.):

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-C.A.G doreşte să-şi îmbunătăţească -lipsa unui spaţiu adecvat studiului

situaţia şcolară individual în locuinţă

-Vor încerca să menţină o igienă -igienă precară atăt corporală cât şi cea
corporală cât şi în locuinţă prin din locuinţă

salubrizarea acesteia odată pe săptămână

-vor încerca să facă distribuire mult mai -lipsa alimentelor în cadrul familiei
atentă a banilor pentru a face faţă

datoriilor şi a se întreţine alimentar

120

1.11. PLAN DE INTERVENTIE

prlmara
dependenţă de drog -terapie Asistentul -mama fetiţei a contactat Fundaţia Solidaritate şi
ocupaţională social Speranţă de care a auzit de la o rudă pentru a o
introduce în programul de terapie ocupaţionala la
. . Fundaţia Solidaritate'şi Speranţă, Căminul Sf.
-consrliere -C.A.G . . . A . V .
Nlcolae. AiCi 1ş1 rezolva temele cu ajutorul
asistentului, se realiează desene, felicitări cu
diferite ocazii(Crăciun, 8 martie, Paşti), citit
cărţi, jocuri de intercunoaştere şi autocunoaştere, ţ
serbări de Crăciun
-consiliere în cadrul Fundaţiei Solidaritate şi
p Speranţă prin paşii următori:
-stabilirea unei relaţii solide şi lucrative între
C.A.G şi consilier. `
- explorarea şi clarificarea naturii problemei
dependenţei, incluzând dorinţele şi aşteptările
acestuia. "
- identificarea şi analiza opţiunilor disponibile
pentru a aborda problema dependenţei de
prenandez "
- împuternicirea individului să aleagă alternativa
cea mai potrivită.
- susţinerea individului să identifice acţiunile
necesare şi să le pună în practică.
lipsa alimentelor în
cadrul familiei . A
_îmbunatatirea Primăria -strangerea de colete sau alimente in cadrul
„ _ ţ Bisericii din satul Cârlig, jud. Iaşi la iniţiativa
Slmatlel Biserica mamei care a luat legătura cu părintele comunei
materiale; pentru ajutor
-ajutor social.
asistentul soacial se ocupă de întocmirea V
Îmbunătătirea şi _Primăria documentaţiei pentru obţinerea ajutorului social
Ajutor social _ . la cererea solicitantului; ajutorul social se acordă
&menaj area `aSIStentul pe bază de cerere şi declaraţie pe propria
Spaţiului de studiu social raspundere insoţitede actele dovedidoare privind
componenţa familiei şi veniturile nete realizate in ,
luna anterioară depunerii cererii de membrii
acesteia;
- cererile pentru acordarea ajutorului social se
121

soluţionează ,în teremen maxim de 30 de zile de

la data inregistrarii, de către persoanele din

cadrul serviciului

public de asistenţă socială, desemnate prin

' dispoziţie a primarului.

-in vederea solutionarii cererii pentru acordarea

ajutorului social primarul dispune,in mod
obligatoriu ,efectuarea anchetei sociale la
domiciliul sau dupa caz la resedinta solicitantului
ajutorului social,pentru verificarea situatiei ce
rezulta din datele inscrise in actele doveditoare;
, - ancheta socială se realizează de personalul
serviciului public de asistenţă socială din
subordinea consiliului local, sau dupa caz de
persoanele cu atributii in domeniul asisţentei
sociale, în teremen de 15 zile lucratoare de la
data inregistrarii cererii în baza legii nr.416/2001
privind venitul minim garantat modificată prin
Legea nr 115/2006',

1.12. EVALUAREA FINALĂ

- monitorizarea de-a lungul intervenţiei;
- doreşte să rezolve problema şi este deschisă să conlucreze pentru aceasta.
Agenţi ai schimbării:
' - medicul
- consilierul
- familia
- Biserica
- Primăria
122

1.13. ECOMAPA:
.;,:; : , : z ~
:r: | I ›:;5,„:2<›w“
` , , / „fAMlFlîîãä'
:Lil/(îi:<3~ÎÎ$ŢÎ. “A ,EiÎEãţŢT'
*rrî3518E;RICţ„ › a
i " z: : , . , z . :î

__› Relaţii puternice

_ _ _ _ .› Relaţii slabe ţ
Relaţii stresante r,
Fig. nr. 11
123
1.14. GENOGRAMA:
TATĂL ®
N'M CIA-'G
ţ am,
am
12 ani consum de
inhalant
Legendă:
D - bărbat
- căsătorie
O - femeie
divorţ A
Fig. nr. 12
124

STUDIU DE CAZ NUMARUL 6

INFORMATII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:
Nume si prenume : S.I. s
Vârsta: 12 ani
Sex: M.
Data si locul naşterii: 18.11.1999 Iaşi
Domiciliu: laşi
Religie: ortodoxă
Mediul de provenienţă: urban
Naţionalitate: română `
MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:
Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licenţă.
1.3. PREZENTAREA SUCCINTA A PROBLEMELOR SUBIECTULUI
- consum de tutun `V
- nevoia de tutun este tot mai mare şi simte că nu reuşeşte să renunţe la acesta V_
- situaţia şcoalară este precară, aidoma vieţii familiale şi relaţiilor cu prietenii săi
neconsumatori
- părinţii săi l-au convins să meargă la un centru de reabilitare, a acceptat, însă s-a
reîntors la tutun .
- este foarte izolat şi distant cu părinţii şi fraţii, mai ales in ultima vreme.
125 A

` " 1.4. PREZENTAREA FAMILIEI:

Familia lui l., este formată din 4 membri: mama M., tata C., surioara I. Părinţii sunt

i căsătoriţi de 19 ani şi împreună locuiesc intr-un apartament din Iaşi însă fără toate

cele necesare unei bune desfăşurări a vieţii.

` 1.5. DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE A BENEFICIAREI:
- arată mult mai în vârstă decât este,
- sunt afectaţi plămânii
1.6. DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI
SUPERIOR, DIPLOME
- elev în clasa a V-a
' 1.7. PROBLEME EMOŢIONALE
-dezechilibru interior cauzat de ideea de a fi neînţeles de familie, prietenii

neconsumatori
1.8. PREZENTAREA CONDITIILOR DE LOCUIT SI VENITUL:
Locuinţă/proprietăţi: Deţine o locuinţă proprie, a familiei cu 2 camere. Condiţiile
locative sunt modeste, este dotată cu electricitate, apă curentă, aragaz, fără încălzire.
Surse de venit: sunt alcătuite din alocaţia copiilor de 84 lei în total şi salariile
părinţilor care sunt minimul pe economie. Cheltuielile familiei sunt pentru întreţinerea
gospodăriei, mâncare, haine, rechizite şcolare, transport la şcoală.
1.9. PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

Asistentul social şi-a dat seama că S.I are nevoie de consiliere pentru o mai
bună cunoaştere de sine şi a celor din jur, de consiliere educaţională pentru
îmbunătăţirea situaţiei şcolare şi de asemenea nevoia de a gestiona sentimentele şi
emoţiile, pe care le generează o stare de apatie. Subiectul a fost dechis spre
comunicare.
126

1.10. ANALIZA PUNCTELOR DE TARI ( C.A.):

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- are sprijin din partea părintilor - este dependent de tutun l
-familia reprezintă principalul sprij in moral - şi- a neglijat şcoala
şi financiar
- este internat la Spitalul Socola - a furat obiecte nerecuperabile din casă
- doreşte să scape de această dependenţă.

127

" 1.11. PLAN DE INTERVENTIE

primara
- consumă - îmbunătăţirea - S.I - mama băiatului a contactat Fundaţia
droguri stării de sănătate - medic Solidaritate şi Speranţă de care a auzit de la
atât din din punct asistentul mătuşa lui S.I pentru a-l introduce în
de vedere ñzic Cât social programul de terapie ocupaţională la
, _ , „ „ Fundaţia Solidaritate ŞI Speranţă, Căminul Sf.
ŞI pslhlc ` famlha Nicolae. Aici îşi rezolvă temele după ore cu
ajutorul asistentului, se realiează desene,
felicitări cu diferite ocazii(Crăciun, 8 martie,
Paşti), citit cărţi, jocuri de intercunoaştere şi
autocunoaştere, serbări de Crăciun şi alte
' sărbători.
-terapie ocupaţională şi ludo-terapie în cadrul
scăderea _ sustinerea PIG _ SJ Fundaţiei Solidaritate_ şi Sperantă, Iaşi: jocuri
' de intercunoaştere, pictura, confecţionari de
stimei de prin accentuarea asistentul felicitări de ziua mamei, realizarea de
sine punctelor tari social (31:qu liţe se Îealîeaţă desene” .feliCităţi cu. .
diferite ocaz11(Crăc1un, 8 martie, Paşti), Citit
* cărţi, jocuri de intercunoaştere şi
autocunoaştere, serbări de Crăciun
~ -asistentul soacial se ocupă de întocmirea
Îmbunătăţirea şi _Primăria documentaţiei pentru obţinerea ajutorului
Ajutor ţ social la cererea solicitantului; ajutorul social
social ?311361131ar e& 'aSIStenml se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe
spatiului de Studiu social propria raspundere insoţitede actele
° dovedidoare privind componenţa familiei şi
veniturile nete realizate în luna anterioară
depunerii cererii de membrii acesteia;
- cererile pentru acordarea ajutorului social
se soluţionează ,în teremen maxim de 30 de
zile de la data înregistrarii, de către
e persoanele din cadrul serviciului
public de asistenţă socială, desemnate prin
dispoziţie a primarului.
-in vederea solutionarii cererii pentru
acordarea ajutorului social primarul
128

dispune,in mod obligatoriu ,efectuarea ~

anchetei sociale la domiciliul sau dupa caz la
resedinta solicitantului ajutorului
social,pentru verificarea situatiei ce rezulta
din datele inscrise in actele doveditoare;
- ancheta socială se realizează de personalul
serviciului public de asistenţă socială din
subordinea consiliului local, sau dupa caz de
persoanele cu atributii in domeniul asisţentei
sociale, în teremen de 15 zile lucratoare de la
data inregistrarii cererii în baza legii
nr.416/2001 privind venitul minim garantat y
modificată prin Legea nr 115/2006;
1.12. EVALUAREA FINALĂ
- monitorizarea de-a lungul intervenţiei;
- doreşte să rezolve problema şi este deschisă să conlucreze pentru aceasta.
Agenţi ai schimbării:
- medicul
- consilierul
- familia
- Biserica '4
1.13. ECOMAPA:
129

H n l I :vgşgşgáşzsäiä
,f
' 'to'

__› Relaţii puternice

... _ _ ... .› Relaţii slabe
" Relaţiistresante
ţ Fig. nr. 13
130

1.14 Genograma ,

38 ani
19 ani, consum de ţ

plante

etnobotanice
Legendă: H

D - bărbat - .
- căsătorie
_
' O -femeie
Fig. nr. 14
140

STUDIU DE CAZ NUMARUL 7

INFORMATII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:
Nume si prenume : R.D.D
Vârsta: 22 ani '
Sex: M.
Data si locul naşterii: 7.10.1989
> Domiciliu: Iaşi
Religie: ortodoxă
' Mediul de provenienţă: urban
Naţionalitate: română
MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:
Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licenţă.
1.3. PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR SUBIECTULUI
- consum de plante etnobotanice;
- nevoia de drog este tot mai mare, considerând drogul o distracţie ;
- anturajul său sunt prietenii din cartier cu care obişnuieşte să se drogheze şi să
petreacă timpul liber;
- are o situaţie şcoalară precară datorită dezinteresului, însă are un Ql ridicat ;
- părinţii săi nu au grija de el, considerând că este îndeajuns de mare să ia decizii
r chiar şi de a se droga;
- este foarte distant cu părinţii.
1.4. PREZENTAREA FAMILIEI:
7 Familia lui D., este formată din 4 membri: mama R., tata G., sora A. Mama
lucrează în contabilitate, iar tatăl este instructor-auto. Împreună locuiesc intr-un
141

apartament din Iaşi mobilat având condiţii foarte bune. Deţine întreaga răspundere şi
responsabilitate asupra surorii lui în vârstă de 6 ani. Grija lui se răsfrânge şi asupra
câinelui din familie. «
1.5. DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE A BENEFICIARULUI:
a) sănătatea fizicăz, ~
- are semne vizibile în urma consumului de droguri
- sunt afectate multe organe interne
-are 2 tatuaje permanente
-afecţiuni pulmonare acute determinate de consumul de tutun consumând 2 pachete
ţigări/zi
b) sănătate psihică:
- halucinaţii, i
- paranoia
1.6. DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI
SUPERIOR, DIPLOME V
- fost student la Facultatea de Fizică şi Sport, a renunţat la ea după un an, înscriindu-
se la Facultatea de F ilisofie, specializarea Sociologie '
142 v

1.7. PROBLEME EMOŢIONALE

' -dezechilibru interior cauzat de ideea de a fi neînţeles de familie, prietenii
neconsumatori,

-consideră că perioada adolescentină este dedicată distracţiei (cluburi, dans, tigări,

consum droguri), însă uneori are momente de luciditate conştientizãnd că pierde
timpul fără a aduce o contribuţie folositoare vieţii, remarcându-se deseori conflictele

,7 interioare.
1.8. PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT SI VENITUL:
Locuinţă/proprietăţi: Locuieşte împreună cu părinţi şi sora mai mică, într-un
apartament cu 3 camere. Condiţiile locative sunt foarte bune, confortabile.
Surse de venit: salariile părinţilor sunt motivante pentru aş pemiite lucrurile dorite.
1.9. PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

Asistentul social şi-a dat seama că R.D.D are nevoie de consiliere pentru o
mai bună cunoaştere de sine şi a celor din jur, de consiliere în a conştientiza că
studiile sunt mai importante decât alocarea timpului în scopuri nerelevante, de
asemenea nevoia de a gestiona sentimentele şi emoţiile, care generează o stare de
apatie. Subiectul a fost dechis spre comunicare.
1.10. ANALIZA PUNCTELOR DE TARI ( R.D.D):
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- are sprijin financiar din partea părintilor - este dependent de droguri părinţii
favorizand acest lucru
-QI ridicat şi un potenţial maxim de - şi- a neglijat şcoala
V acumulare a a informaţiilor
conştientizeză că dependenţa de droguri -influenţat de anturaj
nu este folositoare pentru el
143

1.11. PLAN DE INTERVENTIE

primara
- consumă -îmbunătăţirea - R.D.D -R.D.D a fost direcţionat la consiliere
droguri stării de sănătate - medic lndiVÎduală de Către mama sa la
atât din din punct _ familia Clinica de Drogodependenţă din cadrul
de vedere ñzic Cât Spitalului de PSiliiatrie Socola, Iaşi
_ _ _ datorita unei supradoze de ierburi ,
ŞI pSIhlc etnobotanice. Aceasta l-a găsit în stare
de inconştienţă în camera sa.
Paşi în consiliere:
stabilirea unei relaţii solide şi lucrative
între R.D.D şi consilier.
- explorarea şi clarificarea naturii ,
problemei dependenţei, incluzând
dorinţele şi aşteptările acestuia.
- identificarea şi analiza opţiunilor „
disponibile pentru a aborda problema
dependenţei de prenandez
- împuternicirea individului să aleagă ,.
alternativa cea mai potrivită.
- susţinerea individului să identifice
acţiunile necesare şi să le pună în
practică.
- scăderea - susţinerea - R.D.D -introducerea intr-un grup suport cu rol
stimei de R.D.D prin consilier în activarea capacităţii de a asculta, de
sine accentuarea psiholog a comunica, valorizarea participanţilor,
punctelor tari verbalizarea propriilor trăiri pozitive şi
-introducerea într- negative, aducerea în prim plan a
un grup suport situaţiilor conflictuale şi găsirea de
soluţii pentru rezolvarea pozitivă şi
favorabilă a acestora, dezvoltarea
încrederii şi stimei de sine, dezvoltarea
unui stil de viaţă sănătos, depăşirea
timidităţii, dezvoltarea creativităţii, etc.
Metode folosite,metode psihodramatice
(joc de rol)-
- activităţi realizate în cadrul grupului:
colaj de postere pentru a reaminti
publicului un mesaj fundemental,
materiale audio-vizuale cu tematică
144

referitoare la problemele grupului,.

Trebuie să se ţine evidenţa acestor
activităţi prin monitorizarea şi
evaluarea materialelor şi activităţilor.
Aceasta se poate realiza prin
înregistrarea a tot ceea ce s-a făcut şi
împărtăşirea şi altora a informaţiilor
primite.
-jocuri interactive: Visul(Toată lumea
stă în cerc şi fiecare trebuie să se
prezinte, oferind date despre originea
lui şi aspiraţiile de viaţă: o călătorie pe
lună, o călătorie în jurul lumii)
Alege o piesă
(Asistentul social cere tuturor să-şi
scoată un articol de îmbrăcăminte,
încălţăminte ori bijuterii, un simbol
social care să-l caracterizeze. Apoi se
străng în cerc şi se prezintă fiecare)

145

1.12. EVALUAREA FINALĂ

- monitorizarea de-a lungul intervenţiei;
- doreşte să rezolve problema şi este deschisă să conlucreze pentru aceasta.
Agenţi ai schimbării:
- medicul l
- consilierul
- familia
- Biserica
146
1.13. ECOMAPA:
, ` \ | l / ,V VV
\ › / ef;

:Ş î A l.- ' . . \ ›j v v .

: > 5555.? î ä ;
f\
' î :w: › şi` 1:`. 3:: r a 1? Î ţ @fiţi: î. : 3

._ _ .. _ .› Relaţii slabe

...uoocncnu..›

` Fi g. nr. 1 5
147

1.15 Genograma
R.G ,
R.R
40 ani _
38 am
R.D.D
R.A
22 ani, consum de
6 ani tutun şi plante
etnobotanice
Legendă:
D - bărbat - .
- căsătorie
_
O -femeie Fig. nr. 16
146

Concluzii

v Această lucrare are ca şi scop conştientizarea în rândul populaţiei de riscurile

ce le poate determina consumul de drog, implicit al alcoolului. Aşadar primul capitol
este constituit din informaţii relevante care au în centru noţiunea de drog, definit ca
substanţă ce are capacitatea de a determina o stare de dependenţă, precum şi termenul
de dependenţă reprezentând o stare de intoxicaţie periodică sau cronică produsă prin
consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic. Un alt aspect important îl
reprezintă factorii care contribuie la dependenţă unor droguri ca:
opium/heroină,cocaina,cannabis, ATS (stimulenţi de tip amfetamină), ecstasy,
cannabis printre care factori de ordin personal, factori de ordin familial, factori de risc
de ordin social. În continuare s-au prezentat efectele negative ale consumului de
droguri, urmând ca în final să se expună una din cele mai discutate apariţii în materie
de droguri: plantele etnobotanice, care prin consumarea în diverse forme, schimbă
modul de manifestare fizică sau mentală a unei persoane, mai ales în rândul tinerilor.

În al doilea capitol centru de interes îl reprezintă ansamblu de aspecte cu

privire la problemele adolescenţilor şi intervenţia asistentului social în viaţa lor.
Conform teoriei lui Rousselet, evoluţia crizei personalităţii adolescentului cuprinde
trei perioade : perioada revoltei, perioda scandalului, perioda de exaltare şi afirmare.
Aceste schimbări, modificări ale percepţiei asupra vieţii ale adolescentului au rolul de
a-i stabili în final către un scop bine definit care conduce către o maturizare fizică,
emoţională şi a limita traseul de îndelungi căutari. Asistentului social are un rol foarte
important în viaţa adolescentului care consumă droguri şi are ca obiective principale
obiectivele tactice şi obiectivele strategice.

În al treilea capitol, sunt menţionate legile şi necesitatea apariţiei acestor legi

datorată cazurilor numeroase grave ale excesului de băuturi alcoolice asupra sănătăţii
popoarelor, asupra dezvoltării lor economico-sociale. În România, anul 2009 s-au
înregistrat 32 de decese determinate de consumul de droguri şi 999 de cazuri de
urgenţe nonfatale. Cele mai multe decese (28) au fost inregistrate în Capitală. 31
dintre persoanele decedate sunt de sex masculin, iar vârsta media este de 27 de ani.

În al patrulea capitol este evidenţiat înţelesul de libertate privit din perspectiva

teologică. Viaţa unui tânăr robit de plăcerea consumului de droguri, a viciilor acestei

147

vieţi trecătoare confirmă lipsa de a căuta răspunsuri pentru frământările interioare,

deznădej dea, dezinteresul pentru o viaţă liniştită şi plăcută Lui Dumnezeu.

În zilele noastre consumul de droguri, indiferent de forma sa: ţigări, plante

etnobotanice, alcool, reprezintă principala problemă în rândul tinerilor. În urma
studiilor de caz prezentate în lucrare, s-a constatat că drogurile au puterea ca fiind
absorbite, să transforme viaţa persoanelor intr-o continuă stare de neliniste, agitaţie
interioară puternică. Astfel, au fost relatate mai multe cauze a consumului de droguri:
o parte dintre persoane au fost determinate să consume datorită influenţei anturajului,
cercului de prieteni ca urmare a lipsei unui scop bine definit în viaţă; o altă parte este
cea pentru care drogurile reprezintă o alinare în faţa suferinţelor lăsate de o persoană
dragă apropiată sau a panicării apariţiei unor necazuri.O a treia categorie de persoane
care consumă droguri o reprezintă cei curiosi, care de multe ori, ajung la o supradoză,
devenind mortală. Toate aceste dezechilibre apar la nivel mintal, fizic şi sufletesc
atunci când familia nu oferă educaţie copilului cu privire la droguri sau alte aspecte
ale vieţii. Dacă părinţii s-ar ocupa mai îndeaproape de copii, dacă s-ar implica mai
mult în viaţa lor încă de la vârste fragede şi ar discuta deschis despre orice problemă
cu certitudine că problemele lor pe care le consideră majore ar îmbrăca un balsam
mângăietor. În acest mod multe familii nu s-ar mai confrunta cu dependenţa fizică şi
psihică a copilului sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi
comportamentului. Din cele 7 cazuri pe care le-am prezentat consumul de tutun şi
droguri sunt utilizate de persoane cuprinse între 11-34 ani, fiind 4 persoane de sex
masculin şi 3 de sex feminin. Se observă că doar o singură persoană are o situaţie
financiară foarte bună din cele 7. Locuiesc în mediul urban 5 persoane dependente de
plante etnobotanice şi tutun, iar 2 în mediul rural, dependente de alcool, respectiv e
inhalanţi, arătând că drogurile sunt mai răspândite în mediul urban, iar alcoolul în
mediul rural. Procentul de consum de droguri este mult mai mare la persoanele ,
necăsătorite, din cele 7 cazuri, 6 sunt necăsătorite, existând doar un singur caz în care
persoana a fost căsătorită, în momentul de faţă fiind văduv. Cinci din cele 7 cazuri
sunt persoane @Mäăţămăntului arătând că dependenţa de drog este
influenţată de anturaj în cea mai mare măsură.

Mântuitorul Iisus Hristos doreşte libertatea omului, dar nu în sensul de a trăi

viaţa în desfătări şi patimi, căci acestea evidenţiază chiar înlănţuirea de materialitate, ~

148

ci ne doreşte liberi prin seninătatea trupească şi sufletească cu implicaţii în viaţa

Bisericii precum prezenţa la Sfintele slujbe, milostenie, pocăinţă, rugăciune
neîncetată.

149

Anexe `
Anexa l ţ
CHESTIONAR PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI
Data studiului „
Rangul naşterii(părinţi/internat/gazdă/singur)
1. De unde aţi aflat prima datã despre droguri ?
A filme literatură emisiuni TV emisiuni radio lectii de educaţie sanitară la `A
şcoală părinţi prieteni ziare reviste Internet
2. Dacã aţi avea posibilitatea, aţi încerca un drog ? v
da nu „
3. Ţi-au fost oferite droguri spre cumpărare ?
da nu A"
4. Ţi-au fost oferite droguri pentru consum ? '
da nu
5. Consumi droguri ?
niciodată am încercat o dată ocazional săptămânal zilnic
6. La ce vârstă ai încercat prima datã un drog ?
Mai puţin de 9 ani
< 9 ani J
7. Dacã consumi, ce tip de drog consumi ?
heroină marijuana hasis cocaina LSD amfetamină sedative
inhalanţi altele (precizează) A V
8. Sub ce formă consumi drogurile ?
ţigară prizat injectabil altele
150 h

9. De câte ori ai fost drogat în viata ta ?

7 niciodată
rar
des
10. Care este motivul pentru care se consumă droguri ?
curiozitatea prietenii timiditatea dorinţa de a trăi experinţe noi teama de
V responsabilităţi conflicte în familie altele
11. În familia ta se consumă droguri ?
mama tata fraţii nu nu ştiu
12. Colegii, prietenii tăi consumă droguri ?
da nu nu stiu
A 13. Câte persoane care se droghează cunoşti ?
› nu stiu 1 mai multe
14. Unde consumi droguri ?
la petreceri la scoală în cămin acasă la prieteni baruri discoteci
altundeva (precizează)
15. De unde vă procurati droguri ?
din scoală din zona scolii din cămin din zona căminului de la prieteni
altundeva (precizează)
` 16. Ce efecte ale drogurilor considerati că au importanţă mai mare ?
îti dau încredere in tine te linistesc îti dau fortă de muncă dăunează grav sănătăţii
17. Cum vă puteţi descrie ?
nervos deprimat agresiv obosit euforic nedormit inutil
fericit bine relaţionat cu cei din jur optimist
V 18. Câte cesti de cafea consumi pe zi ?
nu consum ocazional o cească două ceşti trei cesti mai multe (precizează)
151

19. Cu ce ocazie consumi cafea ?

fără motiv la petreceri în perioada examenelor cu ocazia întrecerilor sportive nu

consum r
20. Relaţiile în familie sunt:

armonioase tensionate indiferente A

21. Structura familiei:

organizată dezorganizată (divort) reorganizată '

alte situatii (ex. concubinaj)

152 V