Poezia neomodernistg (Post, er a oe Leoaicii tandra, iubirea de Nicuirra STANEScy licd) Particularitati ale textului poetic Eseu despre particularitatile unei P0eZii Neome din perioada postbelcia (de exemplu: tema, v 4 lume, titli, imaginar poetic, relatii de opozitie elemente de recurenta, simbol central, figuri sem elemente de prozodie etc.). derniste / iziune despre si de simetrie, lantice ~ tropii, INTRODUCERE 1. incadrare in context Neomodernismul este 0 orientare din anii ’60 — ’70, ce aduce redescoperirea sensibilitatii creatoare, a emotiei estetice si innoirea limbajului poetic, dupa un deceniu in care litera- tura fusese ideologizata politic. Poetii neomodernisti ai ge- neratiei ‘60, precum Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Ion Alexandru sau Ana Blandiana, refac legaturile cu literatura poetica modernista interbelica. Primele doua volume scrise de Nichita Stanescu, Sensul iubirii (1960) si O viziune a sentimentelor (1964), inseamna Oreintoarcere la lirism, prin puterea metaforei, insolitul be Sinilor artistice, noutatea expresiei poetice gia viziuni. Limbajul poeziei neomoderniste are uneori ca efect at 8uizarea, aparenta de nonsens gi de absurd, iar ca 7 = tetic, gocarea lectorului si punerea lui in ipostaza © CAutator de sensuri ascunse. Poezia Leoaica tandri, iubirea face parte din al ree Volum al lui Nichita Stanescu, in care viziunea eam este O viziune a sentimentelor (1964), iar tema vo" Sste dragostea ca stare de certitudine.T2 Precizeaza 2-4 caracteristici ale poezici neomoderniste, prin care poti motiva incadrarea operei in curent literar / ideologie literara. T3 Motiveaza apartenenta poeziei la lirismul subiectiv gi la specia literara. T4 Precizeaza viziunea despre lume existenta in textul studiat. NICHITA STANESCU £ Poezia neomodernists (postbelicay CUPRINS 2. incadrarea textului Poetic intr-o Categorie 2.1. Poezie neomodernista, incadrarea in Curent jj Leoaicd tanara, inbirea de Nichita Stanescu este “ neomodernist’, in care subiectivitatea, Senzorialy eo Hvitatea se impletesc cu puterea expresing , limb concretizarea abstractiunilor, ambiguizarea senguat Subtilitatea metaforelor sau insolitul imaginalee ata Poezia contrariaza asteptarile cititorului, abordears na rea, ca tema majora a lirci gi valotificéltismul pon asumarea perspectivei profund subiective a eului, “Pr 2.2. Lirism subiectiv; specie literara O caracteristicd a Poeziei neomoderniste este deschiderea textului spre interpretari multiple. Poezia Leoaica tandari, iubirea Propune un mod profund subiectiy de Teceptare a sentimentului iubirii, inteles ca modalitate de a fi a euluiin lume. Apartinand lirismului subiectiv, poezia situeaza eul in centrul unui univers pe care il reconstruieste din temelii: valoarea cosmogonica a intalnirii eului cu iubirea ca fort transfiguratoare a lumii favorizeaza dubla receptare a poe- ziei ca apartinand liricii erotice gi ca fiind 0 arta poetica Ipostazele eului liric sunt dublate: indragostitul si poetul creator, iar metafora ,,leoaici tandra”, descifrata in titlu- , iu- birea“, poate avea gi sensul inspiratiei artistice, al muzei. 2.3. Viziune despre lume Poezia Leoaica tandri, iubirea se incadreaza in al a volum al lui Nichita Stanescu, O viziune a eee volum care continua intr-o oarecare masura linia ce a tai. Situat sub semnul redescoperirit li — E a volum este o oda adusa unui univers in plina ocr’ vers cu care eul liric se identifica pe mas tide prez in el. Daca in acest prim volum, dominat oa fi ‘ies volu metaforei, sensul lumii este sensul iubirii, in “ elt viziunea asupra lumii este o viziune asenlParticul Pentru Nichita Stinescu poe: tici. Ea este un sentiment pring din temelii, este o descindere a realitatii in cuvant, reali secunda, corporali, creata in interiorul limbajului a a de la realitate sau este o desprindere a cuvantului ee tatea pe care 0 desemneazi, si constructic i Zia are trei mari ¢. ‘are lume. are aracteris- ‘a se reconfigureaza @.unei lumi de noi en ‘ ‘anti pentru noi sem- nificatii). Agadar, in cazul lui Nichita Stinescu se poate vorbi de 0 poetica a existentei sia cunoasterii, Aventura poeziei lui Nichita Stanescu este vantului; ea parcurge un traseu amplu, de la implicare to- tala in realitatea fenomenala, pana la recrearea lumii in interiorul cuvantului. sensuri gi de noi realitati (noi semnific aventura cu- 3. Teme gi motive poetice 3.1. Tema poeziei Atitudinea fiintei care intalneste iubirea / inspiratia poetica constituie tema poeziei. Iubirea / inspiratia poeticd nava leste brusc gi violent in spatiul sensibilitatii fiintei, modi- ficand dimensiunile universului si implicit ale fiintei Discursul liric se structureaza sub forma unei confesiuni: miarturisirea propriei aventuri, descoperirea sentimentului. 3.2, Motiv poetic / laitmotiv Motivul central al textului, care prin repetare devine lait- motiv, este acela al leoaicei, care simbolizeaza iuibiren / poe=ta. 4. Compozitia textului poetic 4.1. Prezentarea semnificatiei titlului in textul poetic studiat Titlul defineste metaforic iubirea / poezia. Metafora expli- cité a iubirii imaginate ca o ,leoaica tanara” propune © pers- Pectiva atipicd, socanta pentru cititorul de poezie clasic’, Prin ideea de ferocitate pe care o induce. ; 7 expat ee Poetului fafa de iubire / pose eat Teco; tiar de autor pentru care sentimentul adi nstructie al c&rei rezultat este modificarea ‘amentala a perceptiei realului. In Logica ideilor vagt, Aritati ale textului poetic { IT| 357—E————_—— NICHITA STANESCU / Poezia neomodernista (postbelicd) rs tC s Nichita Stinescu observa ca fiecare dintre simturile Noastr Ts cuprinde doar 0 fagie de realitate, respectiv ca, UNnificat, Prezint® sim{urile tot nu surprind intreaga realitate, car afl, a ee fapt, intre aceste fagii ale perceptiei senzoriale, iar litera. tura fgi are la origine [...] incercarea de a acoperi Zonele ne gistrate senzorial ale naturii”. Din acest punct de intalnirea cu ,leoaica” nu este altceva decat int poezia, metafora-titlu fiind metafora poeticitatii, poetic studiat inre. vedere, ‘Alnirea ey Ts ‘Comenteaza Titlul este reluat in incipitul poeziei ii i partcularitatile moment sugestia eee a a ue ee oe | pti OMEN Het este anulata, iar sentimentul va f textul poetic situat in sfera de semnificatii a simbolului leului Tespectiy, studiat. putere, for{a, agresivitate, dar si elegant, noblete ne prin feminizare, capita noi valente. imbogatindkse cx dan, de posesivitate, leoaica, prin latura ei materna, pares perpetua regenerare. lar senzualitatea, gratia si efemeritatea corespunzatoare varstei - ,,leoaicii tandirit” — ating domeniul in- Spiratiei poetice, al frumosului artistic evanescent. 4.2. Incipitul 1 5 , o 4.3. Structura textului poetic studiat, simetria, relatiile Precizeaz’ modul de opo: : de structurare a textului poetic. Organizarea ideilor poetice in discursul liric se face in jurul metaforei ,leoaici tania, iubirea”. Compozitional, poezia are trei secvente lirice, corespun- zAtoare celor trei strofe: intalnirea cu iubirea / creatia, mete morfoza ‘universului, constatarea metamorfozei ireversibile a fiinfei. In plan morfologic, schimbarea timpului verbal (de la perfect compus la perfect simplu gi la prezent) si adver bele de timp (,,azi”, ,deodati”, ,,inc-o vreme, / si-ne-0 2" ee”) redau iesirea treptata din timpul cronologic $i fixare@ sare gostitului / creatorului intr-un timp circular, mitic, al ia sau al creatiei. Fiecare strofa este alcatuita preponder Propozitii principale, fapt care sugereaza cA int onal Cuiubirea / poezia consti intr-o suma de gesturi CO" Simetria se realizeaza prin cele doua imagine leoaica, la inceputul gi la sfargitul textulu! rept Jumil Coreleaza cu doua perceptii diferite ale eulut a orsbild Ce sugereaza ca transformarea este total si #° ireRelatiile de opozitie se manifesta in cea de-a doua sec- venta poetica, la nivelul metamorfozei fiintei — durerea muscaturii - gi Ja nivelul universului — devenit sferoid: Col- tii albi mi i-a infipt in fala, / m-a muscat leoaica, azi, de fata. / i deodati-n jurul meu, natura /se ficu un cerc, de-a-dura”. er 1 5.1, Limbaj $i expresivitate in textul poetic Ti alimbajul Prima secventi surprinde momentul intalnirii brugte si du- ecint naa aan: pn Fe Prpesivitatet reroase a fiinfei cu iubirea / cu inspiratia poetica, sub forma ne nar unei impresii provenite din universul cinegetic. Raportu- spyciat (FAS fi A rn eS . fora vet figuri rile dintre vanator (Jeoaica ) si prada (eul) sunt multiple: emiamtice atacul survine asteptarii camuflate (,mai demult’) si este rap etc) urmat de seductie (,22"). Primul vers contine o metafora dezlegata chiar din titlu, definitia-portret a jubirii. Dinamismul celui de-al doilea vers este conferit de agresivitatea leoaicei, dar exprima ideea de surpriza naucitoare pe care 0 produce aparitia sen- timentului. Violenta revelatiei este sugerata de imaginea ,coltilor albi” gi de sugestia ranirii. Primele momente ale receptarii sentimentului existent in stare latenta in sufletul omului sunt asociate cu alte imagini ale agresivitatii, res- pectiv ale gocului provocat de intalnirea cu iubirea/ poezia: Ma pandise-n incordare / mai demult. /Colfii albi mi i-a infipt in ‘fat, / m-a muscat, leoaica, azi de fata.” Repetarea obsesiva a cuvantului polisemantic ,,fata” intensificd imaginea unei coliziuni violente, intre inocenta din trecut si prezentul revelatiei, si ritmeaz& filmul nasterii poetului / indragostirii, accelerand succesiunea fotogramelor. in cea de-a doua secvenfi poetic’, o descriere aa em este prezentata recrearea universului sub luenta transfiguratoare a iubirii. Momentul este marcat de ° Supls transfigurare, a fiintei invadate de sentiment si a ae seed seaes prin prisma noii identitati a fiintei. in fapt, n jurul meu, tre wfc a momentul genezei: $i deodat- cand mai aproape, /ca cin ae ogee eee nee mnfigurare, ci me rangere de ape". Nu este vorba doar de interior deopotriva ee a universului exterior i 6s a ictie al c4rei rezultat il reprezinta modificarea fundamentala a perceptiei omului/ at i pra realitatii. Cercul este un simbol al Pek sone er Pperfectiunii, are in cen-T12 Prezinta sursele expresivitatii si ale sugestiei, relevand particularitati stilistice, lexico- semantice, morfo- sintactice ale textului poetic. ;| tru eul creator (,,in jurul men’), fiinta care pulsatoriu gi in expansiune, traversat de si rent autonome: privirea gi auzul, pe extaticd. Metaforele insolite , privirn, dey shaun o-ntdlini tocmai lingd ciocarti Prin migcaren ascensionald ,privirean sus A treia secventa concretizear§ efectele j rea / cu inspiratia. In procesul de gile iubirii / ale creatiei Poetice este integra potului, Cd metamorfoza este totals sugeren metonimii cafe exprima atribute ale poctuieg, ale S creatoare gi reflexive, in versurile ,Miam fy ‘ / mina las conn, ta tdanpla sila btrbie, dar mina mule may on PP Finalul poeziei ilustreaza faptul ca intalnirea cy jy iu / poezia Scoate fiinta umana de sub legile lumii fizic telect, perceptii, simturi, forme, timp liniar) sio in eternitate: ,,Si aluneci-n nestire / pe-un desert peste care trece-alene / 0 leonicit aramie / cu miscarile Viclene incit-o vreme / si-ncit-o vreme. Precizia temporala de la in ceputul poeziei (,azi’) este inlocuita de abolirea timpului: vinci-o vreme / si-ncii-o vreme...“, desi repetitia Poarta, in in- determinarea ei, ambiguitatea semantica: eternitate sau efe meritate. Iubirea gi inspiratia Poetica sunt stari de gratie ale fiintei, dorite ca vesnice, dar evanescente in manifestarea lor. e (in. Proiecteazs in stralucire 5.2. Caracteristici ale limbajului_ poetic (sursele expresivitatii gi ale sugestiei) Sursele expresivitatii gi ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al limbajului poetic. Astfel, la nivel morfosintactic mir- cile lirismului subiectiv, formele pronumelui personal la per- soana I singular (mi, mi, mi, -m-) au un dublu efect: sustin caracterul confesiv gi puncteaza sentimentul de uimire, sta- tea de mirare a fiintei in fata intalnirii neasteptate. La nivelul lexico-semantic se observa prezenta termi- nologiei concrete. CAampul semantic al fiintei este realizat prin termeni / structuri lexicale cu valoare de simbol: in fata, privirea, auzul, mana, spranceanii, tampla, barbie. Asociate 8esturilor, aceste cuvinte numesc 0 cunoastere participa- iva, concreta, aproape senzitiva. Campul semantic al tim-a Particularitati ale textului poetic \ ii-o vreme este semni- incit-o vreme, / gi-nct nedefinit, a dinspre repere precise spre neasteptata, uimitoare, j, deodata, rin trecere’ re surprinzatoare, a umani spre eternitate. le de stil si ima; yinile artistice sunt puse in relatie xistentei fiintei umane aflata in contact di- Figuri cu un plan al & rect cu iubirea / poezi ——~S'3, Particularitati pl Poezia este alc&tuita din rozodice ale textului trei strofe gi 24 de versuri libere, : tate jnegale, cu rima aleatorie si ritm combinat, in care sponta- ke Nitatea gi muzicalitatea reda fluxul ideilor. Eufonia versu- — ;ilor sugereaza amplificarea starii de mirare urmata de starea de gratie. De asemenea, forma moderna reprezinta o eliberare de rigorile clasice, 0 cale directa de transmitere a ideilor si a sentimentelor poetice. iNCHEIERE rs 6. Arta poetica neomodernista sun _Leoaicd tanara, iubirea de Nichita Stanescu este 0 arta poe- ee ticd neomodernista pentru ca interesul autorului vizeaza re- st ; aa aeyares eo. latia poet-lume / poet-creatie si identifica poezia (inspiratia) : cu iubirea. Iubirea / poezia reprezinta un mijlocitor intre eu —— (constiinta individuala) gi universul fiintei. Sentimentul poe- tic este acela de contopire cu esenta lumii prin iubire. 7. Mai mult... opinia Exprim: i a primarea unor opinii argumentate julin 7.1, Exprimarea i _ in care tem unei opinii argumentate despre modul sspre mei a gi viziunea despre lume sunt reflec- — ' lextul poetic ales In opinia mea, atitudi , atitudinea poetica de s ———— ‘4 poetica de suprapunere a poeziei cu iubirea prin as ii a cunvasere nares starii de Bratie este o modalitate Ease dovedeste spe oe literaturii, respectiv poeziei. Ghemat sl fetes . artistului in masura in care el este fel incdt acoses opere gi sd redimensioneze realitatea, ast- a sa transceanda concretul lumii.