_ a) el reprezinta faranul dintr-o anumita perioada istorica $i dintr-y), aN: spatiu geografic; a. mit b) el este un faran cu o puternica individualitate, total diferit de Celelaita sonaje similare din literatura noastra, portretul dobandind contur trace ¢) modelul personajului este, dupa marturisirea autorului, tatal sdu, fees CAlarasu, care i-a fermecat copilaria si maturitatea, eroul fiind Prezeny intre tinerete si batranete; Be d) ca personaj simbolic, Moromete reprezinté lumea férdneasca in Valorile « durabile, trasatura sa dominanta fiind autoiluzionarea; a e) eroul parcurge in mod dramatic drumul destramarii mai multor ilugi. * increderea sa in posibilitatea comunicarii se va destrama atunc cng constata ca oamenii din jurul s4u nu-I inteleg si-| interpreteaza in mod gresit; * 0 alta drama este aceea a prabusirii gospoda' care incepe odata cy plecarea celor trei fii la Bucuresti si se accentueaza in momentul vanzéri unei parti de pamant; * Moromete traieste iluzia unei independente desavarsite, generatoare de calm sufletesc si de bucurii, care pana la urma si ea se destrama; *o alté drama traita de Moromete este cea a contemplativitatii, Iuj Moromete placandu-i s4 patrunda in tainele vietii, s4-i analizeze pe oa- meni, sa contemple tot ce-I inconjoara; f) Moromete este inzestrat cu o inteligenfa patrunzatoare nativa si are posi- bilitatea s& patrunda dincolo de lucruri, in esenta lor, din inteligenta-i scl pitoare provenind ironia fina; g) datorita firii sale reflexive, Moromete a fost considerat de critica un filozof, el meditand asupra propriei vieti in situatiile dificile ale existentei sale; h) doud momente semnificative evidentiaza aceasta latura a personalitatii sale: primul este acela cand, la lotul sau de paméant, convins de intentia celor- lalti doi fii de a se rupe de familie, gandeste ca ,,se crezuse un om liber, stapan pe linistea si bucuriile sale”; ¢ al doilea este acela in care autorul prezinta dialogul referitor la vanza- rea salcamului, punand in evidenté reflexivitatea, capacitatea disimularii si a inclinatiei personajului spre ironie; i) Moromete are placerea de a se amuza pe seama celorlalti, dar nu din dorin- fa de a le anula personalitatea, ci din inclinatia spre gluma, el sanctionand naivitatea, lenea sau prostia; j) ironiei i se asociaza disimularea, creandu-se o distanta intre ceea ce gandeste Moromete si ceea ce, de fapt, spune, ca o reacfie de aparare, cu ironia ascu™ zAnd in spatele vorbelor o alta realitate; k) personajul se caracterizeazd prin complexitate si originalitate, dar nu t@ buie ignorate nici modalitatile artistice folosite de autor: © insusirile prezentate direct de autor; : © felul de a vorbi, mediul in care trdieste si situatiile limita in care e pus eroul:« relafiile sale cu celela elemente de tehnics « planul vorbirii narat, mosonale de obicei conflictuale; orului gi = Saree Vorbirii directe cu cea indirecta; Moromete face parte dj 4 Ni directe a personajului se intretaie. 9 . n Categoria Personajelor-refl di | inter- preteaza evenimentele gi are UN punct de vedere ae leoarece e 10. lie Moromete ramane, in es : 2 . autorul enta, tdranul dintotdeauna, asa cum crede insusi 11. Eleste unul dintre cele mai r Razboi Mondial, prin care tianismul. calizate personaje ale literaturii de dup al Doilea Marin Preda a creat o formulé artistic — morome- * Romanul Morometii” (volumul | aparut in anul 1955, iar volumul al II-lea in 1967) continua traditia romanului de inspiratie rurald realist-obiectiva, inceputa de opere ca _,lon” si ,,Rascoala” de Liviu Rebreanu sau ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu. De data aceasta este ins vorba despre un neorealism apartinand perioadei postbelice, deoarece sunt infatisate aspecte sociale, autorul renun- tand partial la perspectiva omniscient, intrucat, desi viziunea despre lume este una realista bazata pe anumite aspecte sociale, infatisate cu obiectivitate, ea este prezentata din perspectiva lui llie Moromete, ceea ce fi confera romanului siun anumit grad de subiectivitate. Moromete, personajul principal, crede ca pa- mantul reprezinta factorul de echilibru intr-o familie numeroasa si dezbinata. Totodata el este convins de rezistenta gospodariei si a clasei faranesti, a familiei, in fata presiunilor istoriei, dar realitatea va dovedi cu totul altceva: tavalugul istoriei este neiertator. Aceasta viziune despre lume se contureaza in roman prin tematica abordata, prin evenimentele si conflictele prezentate si, mai ales, prin perspectiva lui Ilie Moromete asupra acestor evenimente sia vietii in general. Tema generala, comuna ambelor volume, o constituie satul si saranul, totul Taportandu-se la timp. Ea are o nota individuala, surprinzand pierderea iluziilor Personajului central in ceea ce priveste trainicia proprietatii faranesti individuale silibertatea morald a omului in lupta cu fatalitafile istoriei. Acestei teme generale ise subordoneaza cateva teme Secundare, acestea fiind evolutia si criza familiei, criza comunicarii manifestata intre Wie Moromete Si familia sa si tema timpului nerabdator, care schimba raporturile dintre individ Slistorie, Actiunea ambelor volume se desfasoara pe durata unui sfert de veac, la con- luenta a doud momente istorice semnificative: inainte si dupa al Doilea Razboi londial, deceniile 4-6 ale secolului al XX-lea. ii” ad — : in a de tema si viziune, romanul ,,Moromefii" aduce o nota originala si id afara le le care participa la actiune. Acestea sunt personaje individuale prin ersonaiel pelaemelant secundare (Tudor Balosu, Cocosila, Catrina, llinca, Tita,a Cee etc.) sau episodice (Scamosu, Teodorescu, Jupuitul ete, = categorii sociale: tarani bogati, tarani sdraci, invatatory), ‘are A Perceptorul Primariei care reprezinta institutiile statului: scoala, pj &0. administratia. ic Deoarece romanul este reprezentativ pentru realismul social $i psihol, este, implicit, 0 scriere obiectiva, autorul realizeaza prin personajele sale i ii umane puternic individualizate si diverse. Pel Un astfel de personaj este Ilie Moromete, personajul cel mai interesant a), manului prin viata interioaré bogata, prin complexitatea insusirilor sale. g) 7 prezinta faranul dintr-o anumita perioada istoricd (cea dinaintea celui dei Doilea Razboi Mondial) si dintr-un anumit spafiu geografic (Campia Duna;i) insa el este un faran cu o puternica individualitate, total diferit de celelalte per. sonaje similare din literatura noastra. Portretul dobandeste contur treptat, prin comportament, prin actiune, dar mai ales prin ganduri, atitudine, gesturi sa, prin felul de a vorbi. Modelul personajului este, dupa marturisirea autorului, tatal sau, Tudor Calarasu, care i-a fermecat copilaria si maturitatea. Eroul este prezentat intre ti- nerete si batranete, perioada de relativa statornicie in destinul unui om. Ca per. sonaj simbolic, Moromete reprezinta lumea faraneasca in valorile ei durabile, trsatura sa dominanta fiind autoiluzionarea, dar eroul parcurge in mod drama- tic drumul destramarii mai multor iluzii. Mai intai, increderea sa in posibilitatea comunicarii se va destrama atunci cand constaté ca oamenii din jurul sau nu! inteleg si-| interpreteaza in mod gresit, lucru care se intampla si cu cei din familie. Destramarea acestei iluzii atrage dupa sine o alta drama, aceea a prabusiri gospodariei, care incepe odata cu plecarea celor trei fii la Bucuresti si se accen- tueaza in momentul vanzérii unei parti de pamant pentru achitarea datoriilor. Totul se afla in cadere libera si eforturile disperate ale lui Moromete de a-si salva proprietatea sunt zadarnice, pentru ca noile realitati sociale nu corespund con- ceptiilor si credingelor sale. Moromete traieste iluzia unei independente desavarsite, generatoare de calm sufletesc si de bucurii. Pana la urma si ea se destraméa, intrucat seismele sociale, capcanele istoriei vin sa-I tulbure in linistea sa sufleteasca. Independen- fa aceasta a fost posibild atéta vreme ct proprietatea asupra pamantului - echivalenta pentru Moromete cu demnitatea sociala si umana (ca si pentru lon, personajul lui Liviu Rebreanu din romanul cu acelasi titlu) - I-a ferit de gril. Drama lui Moromete ia nastere din conflictul dintre iluzie si realitate, din aed el care se impun dincolo de vointa omului. conamripbedetigh tan ce Moromete fae dupa parerea lui Marin Preda, cea a lizeze pe oameni, si contem i e Ti place sa patrunda in tainele viet, sa-i ana- a ple tot ce-I inconjoard, ca pe un miracol de café trebuie si se bucure. Deoarece Moromete este inzestrat inteligent’ p> trunzatoare nativa are posibilitatea, pri he inteligent de lucruri, in esenga lor. Din inteligertar scl contemplare, s8 patrunda dincolo if eligenta-i sclipitoare provine ironia fina, cu nuantéware si eroul este infrant, Par atunci cand istoria se dovedeste neindura- patorita firii sale reflexive, Morom el, el mediteazd asupra Propriei vi poud momente semnificative eviden; primul este acela cand, Convins de int lie, asezat pe © piatra de hotar la lot ‘ete a fost considerat de critica un filozof. 'efi in situatiile dificile ale existentei sale. tiazd aceasta latura a personalitatii sale. enfia celorlalti doi fii de a se rupe de fami- + s ul sau de pam id IS er, st ini 4 i pamant, gandeste ca ,,se crezuse un om liber, stapan pe linistea si bucuriile sale”. A doua scenda este acceea in care autorul ieee dialogul dintre llie si vecinul su, Tudor Bdlosu, referitor la van- zarea salcemulul prin Care sunt puse in evidenta nu numai reflexivitatea, ci si ca- pacitatea disimularii si a inclinatiei sale spre ironie. Moromete are placerea de a se amuza pe seama celorlalti, dar nu din doringa de ale anule Personalitatea, ci din inclinatia spre gluma. Personajul are darul vorbirii si simte o imensa bucurie cand st8 de vorb’, comenteaz4, combate sau aproba cu o mascata seriozitate. Ironia eroului se manifesta in diferite impreju- rari, el sancfionand de fiecare data naivitatea, lenea sau alte defecte. lroniei i se asociaz& disimularea personajului, creandu-se o distant intre ceea ce gandeste Moromete si ceea ce, de fapt, spune. Disimularea eroului este o reactie de aparare si, cu ironia, ascunde in spatele vorbelor o alta realitate. Disimularea are scopuri diferite: de a evita orice situatie conflictuala, de a sonda intentiile interlocutorilor si pentru a avea timpul necesar adoptarii atitudinii adecvate sau de a se distra pe seama defectelor celorlalti. Memorabila ramane in acest sens scena platii impozitului. in fata agentului fiscal, eroul joacd o adevaraté comedie prin care incearcd s4 amane plata foncierii. Mai intai il injurd, prefacandu-se cé nu il vede, apoi fi spune ca nu are, cere o figara, iar in final ii d& o parte din datorii afirmand: ,,Ce, crezi ca noi fatam bani?” Odata cu vanzarea unei parti din pamént eroul intra intr-o accentuata criza depresiva, cand, insingurat, tréieste demn prabusirea iluziilor sale. ; ; Complexitatea si originalitatea personajului sunt, in afara de orice indoiala, punctele de rezistenta ale romanului, dar nu trebuie ignorate nici modalitatile artistice folosite de autor. Astfel, din caracterizarea directa facuta de autor, aflam in capitolul al X-lea al volumului |, cd Moromete wEra cu 10 ani mai mare decat Catrina (contingent 1911, facuse razboiul) si acum avea acea varsta intre tinerefe $i batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva". Din actiune este evident faptul cd eroul este fran, capul unei familii nume- foase, cu copii din ambele casatorii (trei baiefi din prima Casatorie si doua fete si un baiat din cea de-a doua) si se dovedeste prin tot ce intreprinde in cadrul familiei o fire autoritara, reusind pentru o vreme sa fina in frau conflictele din cadrul familiei. De asemenea, felul d Puse in evidenta insusiril torul sondeaza adanc ps! le a vorbi al personajului este modalitatea prin care sunt ie lui deosebite, ironia, inteligenta, disimularea, c4¢i au- hologia personajului. Mediul in care traieste si situatiile 39290nnn > limita in care e pus eroul dezvaluie complexitatea insusirilor acestuia, Ca si rela- tiile sale cu celelalte personaje, de obicei conflictuale. Marin Preda reuseste si prin cateva elemente de tehnica narativa sa eviden- tieze insusirile personajului: imbinarea vorbirii directe cu cea indirecta, iar planul vorbirii naratorului si al vorbirii directe a personajului se intretaie, limbajul na- ratorului fiind contaminat de cel al. personajului. Moromete face parte din categoria personajelor-reflector, deoarece el inter- preteaza evenimentele si are un punct de vedere personal. El este tipul taranului atipic deoarece are capacitatea de a constinetiza drama sa, in ciuda faptului ca in- cearca din rasputeri s-o inlature. Chiar daca este atipic prin multe dintre insusiri, llie Moromete ramane, in esenfa, faranul dintotdeauna, asa cum crede insusi autorul: ,,...un faran, chiar daca ajunge doctor in filozofie, tot taran ramane." El este unul dintre cele mai realizate personaje ale literaturii de dupa al Doilea Razboi Mondial, prin care Marin Preda a creat o formula artistica — morometia- nismul - manifestata printr-un limbaj si o logica absolut originale. Personaj tragic, invins de tavélugul timpului si al istoriei, Moromete parcurge cu demnitate dramele si deziluziile traite $i isi asumé esecul cu intelepciunea care |-a caracte- rizat dintotdeauna.% Eseuri de nota 10 — Literatura roménd — pregatire pentru Bacalaureat Uneori, rolul de narator ji este cedat unui personaj Care se transforms e| insusj ies tr i creeaza un personaj, cum se intampla in scena in care Moromete, ridicding jn Dicion tty at despre traiul familiej lui ia, reste relativizarea oric: si cel nou, povesteste in fata unui auditoriu improvi Traian py in volumul al doilea, strategia narativa pu Y ATUI adeyi, Formulele care spulbera orice judecata definitiva asupra evenimentelor sunt: Se de Vian ei doi cd sunt prieteni [Niculae si losif, un alt activist de partid]”; Astfel dispar Niculae din «2 dupa cum declard notarul’; ,Se dusese pe atunci zvonul; Asa se afld la un moment a ‘at intrebe nimic aflaserd [Tita si Alboaica] numaidecat din gura mamei ce se intamplase* N. Manolescu vede in acest procedeu ,ultima varstd a romanului doric’ cand Nan 4 — ratory ny noaste finalitatea ultimd a actelor umane, el avand sub ochi o viatd care curge a ny * POKCd Iq Isic ai intamplare si intr-o directie care ji scapa”’. PERSONAJELE. Chiar daca Moromefii este un roman realist, asocierea eroilor cy anumit tipuri umane. desi realizabila, nu este suficienta pentru a le cataloga. A afirma despre lie reprezinta tatal autoritar, despre Niculae ca este ambitiosul, despre Balosu cd este 0 intrupare 2 parvenitului, despre Polina ca ilustreaza tipul femeii voluntare nu inseamna a epuizg calificativele ce li se cuvin. Marin Preda construieste chiar si in cazul unor fiinte cu sentimente si manifestari primitive, cum sunt Paraschiv si Nila, un halou al personalitatii pe care nu-s propune sa-| cuprinda in explicatii, sd-I elucideze. Oamenii sunt pusi in miscare de fire nevazute, iar faptele lor au motivatii obscure. Neprevazutul este o constanta chiar si in comportamentul unor personaje care par previzibile: llie il retrage pe Niculae de la scoala cand se imbogateste din negot, dupa ce facuse mari eforturi sd-i plateasca studiile intr-o vreme de saracie; Catrina isi paraseste familia, dar se reintoarce, manata de acelasi instinct imprevizibil; tatal traieste, la saizeci de ani, o idil cu fosta sa cumnata si lipseste noptile de acasé; Ilinca si Tita intra in conflict din pricina zestrei primite din partea parintilor etc. Numeroasele prezente umane care umplu paginile romanului (mai ales in volumul al doilea) dau impresia unei lumi variate si infinite. Protagonistul, lie Moromete, este un taran mijlocas, surprins intr-un moment de criza adancé si prelungita atat a satului romanesc, cat si a istoriei contemporane. Caracterizarea directa facuta de narator il infatiseaza la ,acea varstd intre tinerete si bdtranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva’. Absenta unui portret fizic veritabil al eroului sugereazé caracterul lui exponential de ,ultim tdran’, reprezentant al unei lumi arhaice care se scufunda dramatic. Portretul moral al personajului scoate la iveala o serie de contradictii. Inteligent, cu 0 mare putere de patrundere a oamenilor si a faptelor, llie dovedeste totusi naivitati de neiertat. Crede C4 poate tine sub control tensiunile vechi si crescande din familie, ignor& puterea de a face rau a Guicai, amana trecerea casei pe numele Catrinei, batjocorindu-i temerile de a fi alungata de fil lui cei mari, ironizeaza suferinta lui Niculae de a merge cu oile si de a nu fi trimis la scoala. St3pan iluzoriu pe un regat fragil familia divizata, tatal traieste cu speranta c& ai sai inteleg intr-un mod tacit neajunsurile suportate impreuna si ca statul, acea supraindividualitate, fi tolereaza intr-o maniera complice datoriile mereu amanate.Eseuri de nota 10 ~ Literatura romn A roman — pregatize pentru Ba sand proocupat doar de ,Pamant si bani’ cuvinte pe ofiln’ Odor Balosu si de fratele ci, Victor, Moromete de noaga podiste’’ in asteptarea unui partener inteligent de conven, cere portamentul Sau cemonstreaza 0 mare putere de disimulare aes Covent fiscal vin sa incaseze ,foncirea” si lie se preface ci muri vere eM 908 cae AS cu spatcle, ca mai apoi SA se intoarca bruse gi sa le stripe tesa ne tie cop 8 cael Jupuit scrie 0 chitant’ pentru plata a tre mii de lei, Moromnnas oN ar!’ Jocul cart eaice pe ambele parti si apoi rosteste cu inocenti:,Péinu ti-am spin ca ne ee “coast? strategic a aMANaKii datoriilor incé de la improprietirire sptesprezece ani, Moromete nu ia in serios amenintarile | de saptes? care Polina te aude repes traieste Pp tate intruna Molarii Wen ata el bucuria conte satie. Mplu, in 5 sila biecteazs, SPUS C4 N-amn?!” Finds 2a de dupa razboi, ad \ af ja adresa averii sale, F) de SF fergere a datoriilor pe care le are fat’ de stat, fapt pe care | Mgnezece pogoane fi dau siguranta Unei viel ard risipa, dar si f3rd mari primejdi, Fenn. vip isi poate primi lotul de pamant cuvenit si viata familiei se poate desfasura in pace vreme Aici se face simtita utopia gandirii eroului. Pentru el, lumea targne: : toriu al stabilit&tii si al ordinii de neclintit. Feciorii sai nu pot sa traiascd altcurnva de 2-0 el insusi si strmosii lu. Numai c& nici Paraschiy, Nil8, Achim si nici Niculae nu multumesc cu modul de viata patriarhal. Feciorii cei mari viseaza sd castige multi bani s8 invete carte si sa plece din sat. Caracterizat direct de catre Catrina, barbatul apare ca 0 fire atras8 de magia vorbei si tel imediate: ,Lovi-o-ar moartea de vorbd, de care nu te mai saturi, Ilie! Toata ziua beai la tutun...” In viziunea lui Niculae, el este un om sucit, imprevizibil: ,cat am 1 tata. am tinut toti la el si a facut ce a putut pentru fiecare. Cat s-a instdrit, n-a mai fost capabil de nimic siinu pentru cd nu mai putea...”. Relatiile cu celelalte personaje subliniaza oscilatii de atitudine. Este prieten bun cu Cocosila, -un moment de tensiune sufleteasca este lezat de injuraturile inofensive ale acestuia. ji nu se mai impaca niciodata cu el. Fata de Niculae este cand intelegator, cand aspru 2 dorintele lui. Desi Paraschiv, Nili si Achim il aduc in pragul prabusirii interioare si sper +a mai trait o data. Cele coi orice pret sd-i aduc& acasa, promitandu-le drepturi mai mari decat celorlalti frati, ceea ce va animozitatile existente deja. Nici pe Guica n-o poate ierta pentru rautate, de aceea nic! spor lui de a face haz de necaz devine incomoda uneor' (isi batjocoreste fiu! mijlociu care de ce taie salc4mul), alteori starneste hohotele celor din jur, cum se intampla in de la camp, cand se ofera, grijuliu, sa-i dea apa lui Paraschiv, dupa ce acesta isi arsese ee Cu fasolea incinsa, tatal fiind primul care a incercat mancarea, s-a ars $1 NU a spus nimic, Pentru a se delecta cu reactia urmatorului pacalit Placerea de a povesti, reiesita din caracterizarea prin vorbe, |i se impune ce Meee de a surprinde si de a putea integra in limbaj lucruri care lor le scapa. Niculae este “ es ‘ “torisrea parintelui sau despre cAlatoria cu Balosu la munte, pentru a vinde porumb. ne aa 'S€ ofera ocazia s4 facd impreuna acelasi drum, este dezamagit cd nu regaseste in oam oe evocate nicio lumina din relatarea seducaitoare -solana Oma | lul pretuirii de care se bucura in sat este ca adunarile din pot ‘ tr or’ Citind din ziar, Moromete gaseste nuante ascunse si face com a TU satenij stransi la fierdrie. Acele clipe de duminica sunt manifestarea wwe 127 0% lib lorlalti. ca un dar lui locan nu incep fara ntarii pline de mie2 Ari lor de4 — pregd sntru Bacalaureat ta 10 — Literatura romana ~ P'C! gatire pe # Eseuri de nota 10 — Sear ite de a sta de vorba, de cazurile zilnice. expresia placer! gratul he a nec . . ” riu Cristea). , ice este i mari” (Valeriu Cris tii psihologice este magistral surprings |, fit soar n react Nall aracterizarea prir arele de zestre ale fetelor, e441"! Si baietilor cu caii, banii si covoare le de zestre ale fetelor, cng Moroney” dupa fuga ‘rapide manifestare a libertatii sale spirituale Moromete nun Mete jai drag) stanoaga. Nici nu mai fu auzit ras 7 formele cele m ° ceasuri intregi pe prispa sau la drum pe stind it. Nu mai fu auzit pove: . Be 4 . a = Ne ees memorabild plasata spre sfarsitul Volumuluj al doiles; utocal ee Ne a ' dus o viata independenta’, situeaza Poet a sfera oamenilor superior, caput dus o viata ind " eae i. te de a-si pune intrebari despre individ si easstul = rein -_ lie Moromete este construit ca 0 replica polemica la o intreaga serie de Personaje universul satului. El este un faran filosof, disimulant $i ironic, o prezents ines , : . alt u PUNZEng ty pentru ara st 73 moderns, neorealista, cu tematicd rurala. Relatia llie Moromete-Catrina pr Cele dou’ personaje reprezinta o fateta a cuplului inchegat in lumea Satului, f, asemanatoare cu aceea ilustrata prin Aristita si Tudor Balosu sau prin Anghelina sj Botoghina. Barbatul este capul familiei si hotardrile lui, chiar discutabile, raman de Neclings fling uneori impuse cu violenta. O alta ipostaza a relatiei sot-sotie apare prin intermegiy proaspat casatoritilor Polina Balosu si lon Biricd, Polina fiind cea care il instiga pe barbs obtina cu forta drepturile ei de zestre, iar deciziile sale se transforma obligatoriu in fapta cei doi sunt o generatie mai noua, gata sa infrunte formele traditionale de autoritate din familie Atat llie, ct si Catrina au avut o casnicie anterioara. Moromete a ramas vaduv de tanar.¢ trei baieti. Catrinei i-a murit barbatul curand dupa casdtorie si fiica ei, adusa apoi pe lum: ramas sé fie crescutd de socru. In urma unei aventuri cu primarul satului, ea mai naste un familia lui, foarte bogata, n-o accepté de nord si ji ia copilul, lasand-o libera sa sdtoreascé, Femeia primeste in urma acestei intamplari un lot de opt pogoane, caci primarul, indragc ooinicare de ea, il trecuse pe fostul ei barbat printre eroii cAzuti pe front si o improprietarise. Cu aceasta zestre se marita ea cu Ilie, abia intors din razboi si avand copili in grija surori li Maria. In timpul secetei, Catrina vinde un pogon, pentru a-i putea creste pe baietii lui Moromete. Ca" sotul nu-si respect promisiunea ca, in schimbul acestui sacrificiu, 3 treacd pe numele él case. Acesta este unul din factorii care intretin 0 tensiune constant in familie. Cu timpul, acest ‘enslunt i Se adauga lipsa de respect si chiar ura lui Paraschiv, a lui Nil& si a lui Achim fat’ de mama vitrega, spostetond 6 pe eal cotidiene, Moromete este de obicei de partea fillor mai mar tmancarea si mai trage-te pe falelle oles od we ee Ata, din ura, n-auizi2! sau Pane. f. Privirea si chiar cu vorba: ,Veniti de la deal « wh eee haidamaci’, dar stie cSnd - ee, 3 He lungiti ca vitele... si eu sd indop singura ° ceatd de Mai atenta la framantarle sores : " Tu a evita accesele de furie ale barbatului. ; Nepasator la plansetele copier sti ale ui Niculae, mama fi sustine cauza in fata sotului realiza acest lucru, si-si coulese parte, vrea sa invete mai departe si care este dispus, pentru a a de pamant cuvenitd din averea familiei surorilor, pentru anu starni Protestelk le celorlalti, Ea a a i pe ae Pune la cale, impreund cu Niculae, planul de a- a Preot si pe invatator, fra stirea luj lie ca

S-ar putea să vă placă și

• Presentation 2

  

  Document3 pagini

  Presentation 2

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Test

  

  Document1 pagină

  Test

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• CamScanner 05-30-2024 10.18

  

  Document7 pagini

  CamScanner 05-30-2024 10.18

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Ce Te Legeni

  

  Document4 pagini

  Ce Te Legeni

  certo2011

  50% (4)
• Presentation 1

  

  Document3 pagini

  Presentation 1

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Nichita Stănescu 15-Feb-2024 06-55-54

  

  Document7 pagini

  Nichita Stănescu 15-Feb-2024 06-55-54

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Vlase Paula - Oana

  

  Document3 pagini

  Vlase Paula - Oana

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Sportul Laluciu Miruna

  

  Document5 pagini

  Sportul Laluciu Miruna

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Cerere de Înscriere

  

  Document1 pagină

  Cerere de Înscriere

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Wa0000.

  

  Document8 pagini

  Wa0000.

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Polonia Proiect

  

  Document31 pagini

  Polonia Proiect

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Королева Румынии Мария

  

  Document7 pagini

  Королева Румынии Мария

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Procedura Antiplagiat Lucrari Licenta Si Disertatie Compressed

  

  Document21 pagini

  Procedura Antiplagiat Lucrari Licenta Si Disertatie Compressed

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Contract Formare Profesională

  

  Document3 pagini

  Contract Formare Profesională

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Test CursManagement

  

  Document4 pagini

  Test CursManagement

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• BaremTest Management

  

  Document2 pagini

  BaremTest Management

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Considerații Asupra Dedogmatizării Istoriei Și A Științelor Socio

  

  Document4 pagini

  Considerații Asupra Dedogmatizării Istoriei Și A Științelor Socio

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Glandele Endocrine

  

  Document2 pagini

  Glandele Endocrine

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Test+Răspunsuri CursManagement

  

  Document3 pagini

  Test+Răspunsuri CursManagement

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Apariția GATT

  

  Document3 pagini

  Apariția GATT

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Cultura Școlară Și Personalitatea

  

  Document3 pagini

  Cultura Școlară Și Personalitatea

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Criza Învățământului Actual

  

  Document2 pagini

  Criza Învățământului Actual

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Ga TT

  

  Document13 pagini

  Ga TT

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Rolul Educativ Al Fotografiei În Contextul Actual

  

  Document1 pagină

  Rolul Educativ Al Fotografiei În Contextul Actual

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• CursantiFormare Parenting MODIFICAT

  

  Document3 pagini

  CursantiFormare Parenting MODIFICAT

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Ca CO3

  

  Document1 pagină

  Ca CO3

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Lucrare Individulă La Informatică

  

  Document15 pagini

  Lucrare Individulă La Informatică

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Geografia

  

  Document2 pagini

  Geografia

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Decontare PARENTING

  

  Document1 pagină

  Decontare PARENTING

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări
• Plan de Afacere

  

  Document2 pagini

  Plan de Afacere

  xanza alexandra

  Încă nu există evaluări