POTENTIALUL TURISTIC AL MARAMURESULUI

1
 Cuprins

Argument

1. Potentialul turistic natural

2. Potentialul turistic antropic

2.1. Edificiile istorice

2.2.Edificiile religioase

2.3.Edificiile culturale

2.4.Momumente si lucrări de arta

2.5.Obiectivele turistice propriu-zise

2.6.Patrimoniul turistic etnografic

2.7.Obiectivele economice cu valenţe turistice

3. Scurta analiza a turismului din Maramures

Bibliografie

2
 1. Potentialul turistic natural

Resursele atractive ale reliefului

Maramuresul este un judet de munte di dealuri, desi partile joase ale depresiunilor
coboara la 135 m pe Somes la Seini si la 204 m pe Tisa. Contrastele de atitudine sunt mari:
Petrosul Rotnei cel mai inalt punct din judet(2.303m) domina Depresiunea Maramuresului cu
peste 1.600m, iar varful Ignis se ridica deasupra Depresiunii Baia Mare cu peste 1.000m.
Cea mai mare parte a reliefului , 76%, apartine Carpatilor Orientali si este reprezentata
prin Muntii Rotnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanci de Nord si Depresiunea
Maramuresului. Urmeaza o zona depresionara, ca un culoar, sub lantul vulcanic, formata din
depresiunile Baia Mare, Copalnic, Lapus. Acest culoar este inchis spre sud de masive cristaline
si de dealuri, uneori cu aspect de podis. Ultimele unitati apartin dealurilor Somesului si Silvaniei
(Preluca, Dealurile Chioarului, Prisca, Culmea Codrului, Dealurile Salajului si Asuajului), Podisul
Somesan (Podisul Boiu, Dealurile Ciceului), Subcarpatilor Transilvaniei (Culmea Breaza,
Despresiunea Lapus).
Muntii Rodnei sunt cei mai masivi si mai inalti din toti Carpatii Orientali. Maramuresului ii
apartine numai versantul nordi cintre pasurile Prislop (1.416m) si Setref (817m). Sunt formatii
din sisturi cristaline si au numeroase creste semete si abrupte ce depasesc 2.000m: varful
Pietrosu (2.303m), varful Puzdrelor (2.188m), varful Galatiului (2.058m), varful Negoiasa
(2.041m), varful Buhaiescu Mare (2.118m).
Inaltimile mari, combinate cu urme ale reliefului glaciar: circuri,vai glaciare, morene, zimti,
formatiuni cu aspecte stranii (Viju din Pietrosul Rotnei), imprima reliefului o tenta de bazar
morfologic apreciata de multi turisti. Muntii sunt strabatuti de numeroase vai (Viseu, Campoiasa,
Furului, Rea, Bila, Sesuri, Fantanele, Salhoi) de-a lungul carora turistii pot urma trasee marcate
si drumuri forestiere spre rezervatiile naturale si putinele cabane turistice de la gura Pasului
Buhaescu, Fantana Stanchii, Hanul Butinarilor. Pantele Muntilor Rotnei sunt favorabile
practicarii schiului. In anul 1955 a fost ridicata din lemn o trambulina pentru sarituri cu schiurile,
care permitea sarituri de peste 80m, iar ulterior au fost amenajate partii de schi.
Muntii Maramuresului modelati in roci cristaline prezinta in contrast cu Muntii Rotnei,
culmi rotunjite si nivelate, strabatute de vai. De-a lungul Vaii Crasnei se urca pe un drum

3
forestier,apoi pe un drum pastoral la Vf.Paltinul (1.711m), de unde se coboara la pajistile
Tomnatic si Sehleanu renumite prin multitudinea de narcise extinse pe mai mult de 100 de ha.
Vf. Paltinul este punctul de plecare spre Vf. Pop Ivan, cu un spectaculos relief glaciar pe
versantul nordic. Pe Valea Rososu Mic si prin caldarea glaciara Groapa Julii se poate urca, pe
langa lacul Vindirel spre varfurile Farcau (1965m) si Copilasu (1.610m).
Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Muntilor Maramuresului, fiind
strabatut pe o distanta de 43 km de calea ferata interbelica care ofera un acces inedit spre
numeroasele puncte de plecare spre trasee turistice montane : Valea Scradei, Novat, Coria,
Novicior, Bardau, Botizu, Faina, LostunValea Babii, Ivascoaia, Comanu. Cazarea este posibila
aproape peste tot, la cabanele silvice, de vanatoare, forestiere, miniere.
Muntii Vulcanici Tibles, Gutai fac parte din lantul muntilor vulcanici care flancheaza spre
vest Carpatii Orientali. Muntii Tibles se extind intre Pasul Setref si Valea Mingetului. Sunt
construiti din roci sedimentare strapunse de lave modelate sub forma de con, care dau aspectul
de succesiune de « game » eruptive. Varful Tibles (1.839m) este rotunjit ca si varful alaturat
Bran(1.837m) ; spre vest urmeaza creasta prapastioasa si golasa a Vf.Arcer(1.857m), varfurile
in forma de stalp Groapa si Stegior(1.437m).
Marcajele turistice si ghidurile turistice montane lipsesc aproape in totalitate,insa turistii
care se incumeta sa strabata muntii au satisfactia de a deveni autentici si exploratori.
Muntii Gutai cuprind masivul Gutai, Muntele Mogosa si Masivul Ignis, fiind extinsi intre
Pasul Huta si Pasul Neteda. In partea de nord-vest a masivului Gutin se afla Creasta
Cocosului(1.398m), o formatiune spectaculoasa sub forma de lama zimtata care reprezinta
principala atractie turistica a acestui masiv muntos. Cheile Tatarului, sapate in andezit de apele
Runcului, reprezinta pentru Maramures un peisaj unic prin salbaticia si pitorescul lor.
Muntele Mogosa relativ usor accesibil, prezinta trasee marcate avand ca punct de
plecare cabanele Mogosa si Suior. Pe pantele muntelui au fost amenajate partii de schi si
sanius.
Masivul Ignis este un munte jos, cele mai inalte varfuri, Ignis(1.307m)si
Pietroasa(1.200m) fiind accesibile pentru turisti pe poteci marcate. Pe versantul nordic al
Ignisului, la 940m altitudine, intr-o poiana este amplasata Statiunea Izvoarele care dispune de
partii pentru schi si poteci marcate spre Vf.Brezele(1.253m), Cheile Tatarului, Hanul Pintea.

4
 Natura a daltuit in Maramures cateva pesteri : Casa Pintii de pe paraul Pintea
Viteaul, Pestera cu oase de la Poiana Botizii-ambele aflate in apropiere de Strambu-Baiut,
Pestera de la Valenii Somcutei si Pestera Smerecini de pe valea Repedea. In toate sunt
prezente formatiununi calcaroase specifice (stalactite, stalagmite, etc.) rezultate din lacrimarea
milenara a apei de infiltratie. Pestera de la Valenii Somcutei se numara printre cele mai tinere
fenomene carstice din tara si are o lungime de peste 1.500m. Pestera cu oase prezinta in plus
un interes stiintifico-paleontologic, in ea gasindu-se resturi fosile ale ursului de pestera (Ursus
spelaeus).
Depresiunea Maramuresului este inchisa spre N-E, S si S-V de Muntii Maramuresului,
Muntii Rodnei si respectiv de Muntii Gutai-Tibles. Este una din marile depresiuni intramontane,
fiind o grupare de dealuri inalte, culoare de vai, bazinete depresionare si piemonturi. Ea ocupa
13% din teritoriul judetului avand o origine complexa: tectonica, de baraj vulcanic si eroziune
deferentiala. Altitudinea ei este in jur de 300-800m cu fanete si pomi fructiferi, iar in locuri mai
joase gasind culturi agricole.
A doua zona depresionara a judetului Maramures se extinde la S-V de muntii vulcanici si
cuprinde trei unitati : Baia Mare, Copalnic si Lapus.
Depresiunea Baia Mare reprezinta zona cea mai joasa avand o altitudine medie de
200m, desfasurata pe vaile principale: Somes, Lapus, Sasar. Unitatile marginale sunt formate
de culmi deluroase cu altitudini in jur de 300m. Spre sud si vest Depresiunea Baia Mare este
inchisa de Dealurile Chioarului, Dealul Mare-Ticau (Prisaca) si Culmea Codrului cu altitudini
cuprinse intre 400-600m.
Depresiunea Copalnicului, situata in estul depresiunii Baia Mare intre Muntii Gutai la nord
si masivul Preluca la sud are caracter colinar, culmi alungite nord-sud, cu inaltimi in jur de 400m.
Specificul economic este legat de zootehnie si pomicultura.
Depresiunea Laspusului este situata intre muntii vulcanici Gutai-Tibles la nord, masivul
Preluca la vest, si culmea Breaza la est. Relieful depresiunii este format dintr-o zona
piemontana cu altitudini in jur de 500 m si lunci largi. Specificul economic este dominant agricol
cu zootehnie si agricultura. In partea sudica ajudetului se afla o zona deluroasa situata intre
Valea Somesului si Valea Lapusului, cu altitudini ce depasesc 400m formate din calcare
denumita Tara Chioarului .
Hidrografia

5
 Resursele turistice hidrografice constituie o grupa aparte de obiective destinate recreerii
in general, dar si satisfacerii unor cerinte turistice imperative,cum ar fi cele curative, in special.
Elementele hidrografice cu potential turistic prezente pe teritoriul judetului Maramures sunt
raurile, lacurile de diverse origini, apele minerale, apele subterane, izbucurile, cascadele.
Reteaua de ape a Maramuresului este tributara Somesului si Tisei care trec pe la
marginea judetului. Intre raurile proprii ale acestui judet cele mai importante sunt :
Viseul, ,Sapanta, Lapusul, Barsaul, Iza.
Viseul isi are izvorul sub pasul Prislop la 1.414m altitudine si se varsa in Tisa langa
localitatea Valea Viseului la cca.330m altitudine. Dintre afluentii de stanga ai Viseului sunt :
Valea Fantanelelor, pe care functioneaza o microhidrocentrala; Negoiescu si Repedea care
dreneaza mai multe circuri glaciare intre care si lacul Buhaescu Mare, cel mai adanc din muntii
Rodnei(5,2m) ; Valea lui Dragos. Afluentii de dreapta ai Viseului sunt Vaserul si Ruscova.
Vaserul trece peste linia marilor inaltimi dintre Pietrosul Maramuresului si Toroioaga si
reprezinta un element de atractie turistica prin pitorescul albiei sale si prin prezenta lostritei si
altor specii ocrotite.
Iza izvoraste din Muntii Rodnei, de sub varful Batrana la circa 1.380m altitudine si se
varsa in Tisa la vest de Sighetu Marmatiei, la 268m altitudine. Interes turistic deosebit prezinta
obarsia Izei si Defileul de la Surduc unde Iza pe o lungime de 2 km si-a sapat o vale ingusta
intre culmile muntoase. Iza in cursul sau inferior strabate deposite cu masive de sare in care
apar izvoare sarate ;se intalnesc in vaile Baicu, Slatina, Botiza. Slatioara si pe cursul inferior al
Marei si Coseului. Datorita existentei formatiunilor salifere si a izvoarelor sarate, Iza, la varsare,
intra in categoria apelor clorulate.
Sapanta izvoraste de sub varful Rotundu, la cca.1.150m altitudine si se varsa in Tisa la
228m altitudine, drenand o parte a muntilor Ignis. Are un curs de numai 40 km, iar debitul este
ridicat, iar in zona muntoasa panta sa atinge 80-90 m/km; inainte de varsare formeaza un vast
con de dejectie.
Lapusul este cel mai lung rau al judetului Maramures, colectand apele din muntii vulcanici
Ignis si Tibles din Culmea Breaza si Preluca. Izvoraste de sub varful Varatic,la cca.1.200m si se
varsa in Somes la 148m altitudine. De la localitatea Targu Lapus,Lapusul ocoleste masivul
cristalin Preluca si formeaza un salbatic defileu pe o lungime de 30 km,cu meandre incatusate.
Dupa ce strabate sectorul de defileu, Lapusul intra in Depresiunea Baia Mare unde primeste ca

6
afluenti Chechisul, Sasarul, Firiza. Pe Firiza s-a construit un lac de acumulare pentru
alimentarea Baii Mari cu apa.
Somesul curge in cadrul judetului Maramures pe o distanta de 50 km, intre Benesat si
Seini. Are un curs sinuos, meandrat, cu latimi ale albiei de 80-120m.
Tisa formeaza pe o distanta de 62km granita naturala a tarii cu Ucraina. Pe acest sector
ea primeste ca afluenti pe Viseu, Iza, Sapanta.
Raurile amintite sunt sunt frecvent populate in cadrul turismului de scurta durata
(week-end) pentru plaja si practicarea inotului, pescuitului. De asemenea in sectoarele montane
ale Somesului, Lapusului, Tisei exista conditii prielnice pentru practicarea sporturilor nautice.
Lacurile au, prin modul de organizare hidrografica si asociere peisagistica, o atractivitate
sporita fata de rauri. Desi originea lor este foarte variata, ele pot fi clasificate in lacuri destinate
turismului recreativ si lacuri destinate turismului curativ.
Lacurile destinate turismului recreativ participa in forme variate la derularea
acestuia.Astfel lacurile glaciare isi atrag vizitatorii prin pitoreasca lor amplasare in caldarile
circurilor modelate de ghetarii cuaternali. Functia lor este strict peisagistica,dimensiunile reduse
nepermitand pescuitul sau navigatia de arement.
In muntii Rodnei se afla aproximativ 18 lacuri glaciare intre care mai spectaculoase
sunt :Iezerul, cu o lungime de 80 m si o adancime de 1,8m, este alimentat de puternice izvoare
subterane,este situat la o altitudine de 1.870m; caldarea glaciara Buhaescu-Repedea
adaposteste patru lacuri glaciare la altitudine cuprinsa intre 1.800 si 2.100m, denumite Iezerele
Buhaescu.
Un numar de lacuri mai mici si adesea temporare il reprezinta lacurile periglaciare si
carstice din Muntii Maramuresului (Vindirelu), de sub abrupturile Gutinului (Iezeru Mare, Iezeru
Mic, Taul lui Dumitru), de pe poienile Ignisului (lacul temporar dintre Varful Neagu si Creasta
Pietrii).
In Muntii Vulcanici, mai ales in jurul Baii Mari, se intalnesc unele mici excavatiuni
care,barate de om in aval au dat lacuri : Bodi-la est de Firiza, Mogosa-in muntele cu acelasi
nume,un lac pe dreapta vaii Nistru, etc. Aceste lacuri sunt vizitate de turisti atat prin pitorescul
integrarii in peisaj cat si pentru practicarea inotului si pescuitului sportiv.

7
 Lacurile destinate turismului curativ sunt lacurile sarate formate fie in doline de
dezvoltare,fie in ocne parasite: Lacul Gavrila-cel mai intins la de slatina din Romania 23.500mp;
Taul Fara Fund-33m, Lacul Rosu,etc..
La Ocna Sugatag sunt si cateva lacuri subterane, tot in saline parasite. La Costiui sunt de
asemenea lacuri formate in saline prabusite. Lacurile de baraj artificial Firiza si Runcu au intrat
in circuitul turistic estival pentru inot, sporturi nautice si pescuitul sportiv. Lacul artificial din
apropierea localitatii Lapusel este utilizat pentru pescuit.
Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen hidrografic curios. Ponorul, afluent al
Izvorului lui Dragos, strabate un peisaj calcaros subteran de cativa km pentru a reapare printr-
un izbuc puternic sub numele Izvorul Albastru al Izei. La cariera de marmura Fantana exista de
asemenea un izbuc carstic captat.
Monumentala creatie a naturii, cascada Izvorul cailor de pe raul cu acelasi nume din
muntele Piatra Rea, este situat la altitudinea de 1.800m,la o distanta de 4,5km de Complexul
turistic Borsa. Apele involburate se pravalesc zgomotos in trepte de la o inaltime de 60m. Alte
cascade spectaculoase se intalnesc in Muntii Gutai (pe Valea Neagra, Apa rosie, Runc, etc.)
Maramuresul dispune si de ape minerale borcuturi ce tasnesc din aproximativ 100 de
izvoare la Sapanta(3), Borsa(30), Viseu de Sus(20), Valea Vinului(14), Botiza(15), Stoiceni,
Copalnic Manastur, Rogoz, Strmbu-Baiut, Breb, Desesti, Ieud, Salistea de Sus, Danesti, Costiui,
etc.
Apele unora dintre izvoare se imbuteliaza; este cazul celor de la Sapanta si de la Borsa.
O parte din izvoare sunt captate si exploatate ca bai de interes local :Baile Carbunari
dispun de ape sulfuroase, bicarbonate, clorosodice recomandate in tratamentul reumatismului
cronic si aparatului locomotor. Statiunea Danesti beneficiaza de o apa minerala intrebuintata
atat in cura interna cat si cea externa.Tratamentul este eficient in maladiile cronice gastro-
intestinale, gastrita hiperacida si afectiuni hepato-biliare de tipul colecistitelor. Baile Apa Sarata
dispun de ape minerale indicate in boli ale aparatului locomotor si ale sistemului nervos
periferic. Alte puncte balneare de interes local functioneaza la Costiui, Botiza, Viseul de Sus, la
Stupini(Valea Vinului), la Glodisor(Remeti), Gura Izvorului, Valea Babelor(Cernesti).
Clima
Judetul Maramures are un climat temperat-continental moderat, care se diferentiaza in
doua zone climatice: zona climatului montan, cu topoclimat specific de depresiuni

8
intramontane(Depresiunea Maramures) si zona climatului de dealuri, cu altitudini de 300 pana la
800, cu un topoclimat de depresiuni submontane.
Climatul montan, influentat de masele de aer subpolar,se caracterizeaza prin veri scurte
si ierni lungi de 7-8 luni. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre -2 la -6 grade Celsius in
Muntii Rodnei,Muntii Maramuresului si Tibles.Temperatura medie in lunile Inuarie,-10 la -6
grade Celsius,temperatura medie in iulie,8 la 12 grade Celsius,numarul zilelor fara inghet de 80-
120.Precipitatiile medii anuale,1000-1400mm sunt in cea mai mare parte a anului sub forma de
lapovita si ninsoare(la peste 1.700m altitudine).
Muntii Gutai-Ignis au o clima mai moderata,sub influenta maselor de aer din vest,cu
temperaturi medii anuale de 2 la 6 grade Celsius,numarul zilelor fara inghet 120-
150.Precipitatiile medii anuale 1.000-1.200mm,iar zilele cu strat de zapada 100-
150.Depresiunea Maramures,la adapostul Muntilor Rodnei si Maramuresului,ce formeaza un
paravan in calea curentilor de N-E,atenueaza asprimea iernilor,determinand un climat mai
moderat,temperatura medie anuala este de 8,5 grade Celsius.
Vegetatia
Varietatea formelor de relief, particularitatile climei si natura diferita a rocilor sunt
elemente care au determinat o vegetatie bogata si variata,cu multe particularitati proprii. Este
suficient sa amintim prezenta in Depresiunea Baia Mare a padurilor de castani comestibili,
element termofil al jneapanului (pinus mugo)in cea mai joasa statiune din tara-Poiana
Brazilor,970m,element nordic ;ori, relictele glaciare din mlastina oligotrofa,Vlaschinescu,pe
platoul Izvoarelor la 800m altitudine,sau in Muntii Rodnei, endemismul-Gusa
Porumbelului(Silene nivalis).
Conditiile morfologice si pedoclimatice se reflecta in zonalitatea vegetatiei pe verticala ce
au favorizat dezvoltarea optima a padurilor si pajistilor naturale.In etajul alpin si subalpin,situat la
limita superioara a padurilor incheiate,vegetatia este formata din ierburi scunde,tufisuri de
arbusti (afin, merisor), iar la limita inferioara, jnepenisuri pure. Aceste etaje au o mare
raspandire in Muntii Rodnei si Maramuresului.Padurea de molid ocupa partea superioara a
etajului forestier in Muntii Rodnei,Maramuresului si in partea inalta a Tiblesului.Limita inferioara
a molidului trece in amestec cu bradul si fagul.Aceasta zona de amestec,are o dezvoltare mare
in Muntii Maramuresului,in partea vestica a Rodnei si sub forma de palcuri in muntii vulcanici.

9
 Padurea de fag o intalnim in intreg judet Maramures,ocupand suprafete mari in Muntii
Maramuresului,in dealurile din Depresiunea Maramures,zona muntilor vulcanici,zona deluroasa
a tarii Lapusului,culmea Preluca,Dealul Mare si culmea Codrului.Etajul forestier se incheie in
partea cea mai de jos cu padurea de stejar,in Depresiunea Maramures,Baia Mare si sub forma
de palcuri in Depresiunea Lapus.In Depresiunea Baia Mare intalnim suprafete destul de intinse
cu castani comestibili,la altitudini de 300-600m.In acest interval se formeaza si arboretul de
castanisuri pure sau cu asociatii ci gorun,carpen,tei si paltini.
Fauna
Constituie una din resursele naturale si este reprezentat de specii valoroase de : cerb
Carpatin,caprioare,cerbi lopatari,mistreti ,iepuri,ursi,capre
negre(ocrotite),lupi,rasi,vulpi,jderi,cocosi de munte,cocosi de
mesteacan(ocrotiti),fazani,potarnichi,etc.
Fondul piscicol al judetului are o lungime de 1.034 km de ape de munte ,formand 19
cursuri principale de apa dintre care cele mai importante sunt :Lapusul ,Viseul,Ruscola,Valea
Izei,Mara,Faina,Sapanta.Apele populate cu pesti sunt repartizate pe specii :pastrav indigen pe
480 km,lipan pe 77km,pastrav curcubeu pe 10 km,lostrita pe 34km,iar speciile
scobar,mreana,clean,pe circa 147km.In judet exista doua pastravarii :una la Pistruia in raza
Ocolului Silvic Baia Mare si una la Sapant ape raza Ocolului Silvic Sighetu Marmatiei.
In cuprinsul judetului sunt organizate 65 fonduri de vanatoare,care cuprind o suprafata de
peste 265.000ha.
Rezervatii si monumente ale naturii
Pentru insemnatatea lor stiintifica si totodata pentru a le salva de la distrugere
iminenta,au fost puse sub ocrotire fiind declarate rezervatii naturale sau monumente ale naturii o
parte din cele mai reprezentative specii de plante si animale, precum si cele de interes geologic:
Rezervatia Pietrosu Mare, Rezervatia Cornedei-Ciungii Balasinii, Rezervatia de sub muntele
Silhoi si Zimbroslavele, Rezervatiile de mlastina oligotrofa-Vlaschinescu Taul lui Dumitru si
Rezervatia fosilifera Chiuzbaia.
Rezervatia Pietrosu Mare se intinde pe o suprafata de 3.300ha,din care 1.200ha
reprezinta gol de munte si 1.500 ha padure.Situata in zona orasului Borsa si a comunei
Moisei,este limitata de paraul Izvoru lui Dragos spre sud-vest, culmea « Intre paraie »pana la
varful Buhaescu si varful Rebra spre sud,apoi paraul Repedea spre sud-est ;spre nord coboara

10
pana la limita de jos a padurii.Cu o suprafata initiala 183 ha,a afost extinsa treptat,dobandind
totodata semnificatii mult mai cuprinzatoare,fiind azi o rezervatie naturala
complexa(geologica,geomorfologica,floristica si faunistica).
Pe culmea Pietrosu Mare situata in centrul rezervatiei,sunt bine reprezentate urmele
glaciatiei cuaternare,pastrate aici sub forma de creste tipice cu aspect de custuri,circuri,vai in
forma de « U », morene, rauri de pietre.
Pe versantul nordic al Pietrosului Mare sunt trei caldari glaciare(Iezaru,Zanoaga Mare si
Zanoaga Mica) ;versantul sudic adaposteste caldarea glaciara compleza Buhaescu-Repedea in
care se afla cele patru lacuri ale Buhaescului.
Rezervatia adaposteste o flora alpina si subalpina cu specii rare,endeminsme carpatice si
chiar rodniene.In aceasta privinta este concludent sa ne reamintim ca singurul paleoendemism
din tara noastra,in acceptia stricta a speciilor sau a genurilor monotipice izolate in flora actuala,a
acaror taxoni corespondenti au disparut,pare sa fie tocmai gusa porumbelului din Muntii Rodnei.
Dintre plantele care se bucura de o atentie deosebita amintim :gusa porumbelului(silene
nivalis),raspandita in jurul Iezarului Petrosu,ghintura galbena(Gentiana Iutea)pe Corhalele
Petrosului,floarea de colt(Leontopodium alpinium),smardarul(Rhododendron hotschyi),pe
versantul nordic al pietrosului,branca ursului(Hieracleum carpaticum),anghelina(Primula
Longriflora), degetarelul (Soldanella carpatica), garofita (Diantus glacialis)s.a.Acestea se
completeaza cu arbori ocrotiti ca zambrul (Pinus cembra).Pe versantul nordic al Pietrosului la
limita superioara a padurii,se gasesc si cateva exemplare solitare de tisa(Taxus baccata).O
parte din golul de munte este acoperit de jnepenisuri(Pinus mugo),a carui ocrotire se impune
pentru rolul protector pe care il are in preintampinarea eroziunii solului ,oprirea avalanselor si
mentinerea echilibrului higrologic.
Extinderea rezervatiei si excluderea de la pasunat a 750 ha gol de munte a fost legata si
de repopularea caprei negre(Rupicapra rupicapra),de colonizarea marmotei de munte(Marmota
marmota).Asigurarea linistei in rezervatie a dus la cresterea efectivului de capre negre,al carei
areal s-a extins si in afara limitei acesteia,la reusita colonizarii marmotei.Totodata au inceput sa
se inmulteasca si efectivele vanatului existent in zona ca :cerbul
carpatin,capriorul,ursul,mistretul.Avifauna rezervatiei este reprezentata prin cocosul de
mesteacan,cocosul de munte,ierunca si acvila de stanca.

11
 Rezervatia Cornedei-Ciungii Balasinii este infiintata in principl pentru acrotirea
cocosului(Lyrurus tetrix)situata in Muntii Maramuresului,in golul de munte :Prislop(1.483m),in
sud si varful Ciungii Balasinii(1.853m),in nord.Rezervatia cuprinde golurile de munte,jnepenisul
Balasinii si o fasie din zona limitrofa a padurii de molid.Din cele zece populate cu cocosi de
mesteacan,cunoscute in tara noastra,patru se afla in Muntii Rodnei si patru in Muntii
Maramuresului.Biotopul optim,confirmat prin populatia cea mai numeroasa a cocosilui de
mesteacan,se pare a fi tocmai aceasta rezervatie.Efectivul a scazut din cauza defrisarii masive
a jneapanului,defrisare facuta cu scopul de a extinde si a imbunatatii pasunile.Rezultatul acestei
actiuni nu numai ca nu a contribuit la imbunatatirea pasunilor,dar a avut ca urmare instalarea
coroziunii torentiale si inlaturarea solului.Aspectul de pe versantul nordic al culmii Cornedei-
Cearcanu,de exemplu,este reprezentativ,un peisaj dezolant,cu tulpini subterane denudate,arse
de soare.
Rezervatia de sub muntele Silhoi si Zimbroslavele din Muntii Maramuresului a fost creata
pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica,relict glaciar si specie foarte rara pentru tara
noastra,legata de existenta conditiilor de mlastina eutrofa.
In regiunea vulcanica Gutin-Ignis au fost declarate rezervatii natirale sau au fost puse sub
ocrotire cateva esantioane de ecosisteme de mare interes stiintific.
Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare reprezinta una din frumusetiile naturale
ale zonei,cu o importanta deosebita atat ecolomica,cat sipeisagistica ;rezervatia de la Baia
Mare ocupa o suprafata de 450ha,constituind encalve in padurea de foioase sau in amestec cu
alte specii(urca de la 240 m la 660m).
Rezervatiile de mlastina oligotrofa-Vlaschinescu Taul lui Dumitru de pe platoul Izvoarele
si mlastina Poiana Brazilor de sub varful brazilor-si Lacul Mprarenilor,situat la o altitudine de
825m pe versantul nordic al Gutinului(in hotarul satului Breb),au permis reconstituirea veridica a
istoriei padurilor postwurmiene,cu declinul prelungit al pinetelor tardiglaciare si atestarea de
netagaduit a refugiilor glaciare ale molidului din spatiile carpatice.Flora si vegetatia acestor
mlastini pastreaza mai multe elemente nordice si relicte glaciare ca :Eycopodum
inundatum,Scheuchzeria palastris,Ligularia sibirica,Empetrum nigrum,Eriophorum
vaginatum,Betula nana,Pinus mogo,la cea mai joasa altitudine din tara (970m la Poiana
Brazilor).

12
 In judetul Maramures exista si rezervatii cu caracter geologic :Creasta
Cocosului(1.398m) din masivul Gutin reprezinta un dyke andezitic modelat in urma actiunii
criogene,numit cum nu se poate mai sugestiv,este impresionant prin aspect,dimensiuni si
conformatie ;Cheile Tatarului,de pe paraul Brazilor,afluent al Marei,formate in andezite
bazaltoide adapostesc totodata si o vegetatie specifica ;Izvorul Albastru al Izei,rezervatie situata
in raza comunei Sacel,cantonata in relief calcaros,izvorul reprezinta un izbuc ;Rezervatia
naturala Cheile Babei,in raza comunei Coroeni,satul Baba,cantonate in formatiuni
calcaroase ;Lacul albastru situat la nord de orasul Baia Sprie pe Dealul Minei la 565m
altitudine.Lacul s-a format prin surparea unor miniere vechi si alimentate de un izvor ce
corespunde unei galerii vechi.Culoarea albastra este data de prezenta ionului de cupru.
Rezervatia fosilifera Chiuzbaia este situata in raza satului cu acelasi nume,sub abruptul
Ignisului la 850 m altitudine.Valoarea documentara a rezervatiei paleobotanice de la Chiuzbaia
este confirmata de studiile care au permis reconstituirea celui mai cuprinzator conspect de
plante fosile din tertiarul romanesc,precum si din bazinul Paratethiysului.
Caracteristica esentiala a padurii fosile de la Chiuzbaia o constituie marea bogatie in
tipuri de Quercus la care se adauga genurile: Fagus, Carya, Zeklova, Carpinus, Betula, Acer,
Ulmus, Vitis, Liriodendron, Liquidambar, Magnolia, Castanea sp. Rezervatia este formata dintr-o
alternanta de diatomit si cenusa vulcanica, ceea ce dezvaluie o serie de aspecte
paleogeografice ,dar mai ales vulcanologice. Rezervatiile cu caracter speologic-Pestera cu oase
din raza comunei Baiut si Pestera de la Valenii Somcutei, comuna Somcuta-prezinta de
asemenea un deosebit interes stiintific.
Ca rezervatii cu caracter fosilic amintim :arboretul de gorun si larice din comuna Ocna
Sugatag,constituita din arboret de 100-200 ani,cu rol recreativ pentru statiunea balneara Ocna-
Sugatag ;laricele de la Costiui,comuna Rona de Sus pentru forma si valoarea
deosebita ;rezervatia de gorunet de la Ronisoara,cu arbori de varsta mare si o tinuta
monumentala ;padurea de stejar de la Bravna,comuna Miresu Mare(situata pe terasa de 5-7 m
a somesului),este o ramasita a codrilor de odinioara ce au acoperit intreaga Depresiune Baia
Mare.Arboretul in varsta de 120 ani si o inaltime medie de 32m prezinta o importanta sursa de
samanta de calitate superioara,fiind un ecotip de stejar valoros.
In raza judetului mai sunt trecute sub regim de ocrotire :bulbucii de munte(Trollius
europaeus),laleaua pestrita(Fritillaria meleagris) si circa 18 arbori seculari,iar dintre

13
animale :rasul(Lynx lynx),corbul(Corvus corax),acvila tipatoare mica(Aquila
pomarina),bufnita(Bubo bubo),cucuveaua(Athene noctua),huhurezul(Strix uralensis),ciuful(Asia
atus) si lostrita(Hucho hucho).
In vederea ocrotirii lostritei s-au declarat cazone oprite de la pescuit(peste 42km)sectoare
din raurile Vaser,Viseu,Ruscova,Bistra si Crasna.
2. Potentialul turistic antropic

Intr-o simbioza multimilenar statornicita,cadrul natural al judetului Maramures si locuitorii

spatiului sau istorico-geografic au conlucrat la alcatuirea unui patrimoniu material si spiritual de
o mare bogatie si originalitate.
Potentialul teristic de natura antropica al judetului se compune din urmatoarele grupe
majore de obiective : -edificii istorice
-edificii religioase
-edificii culturale
-monumente si lucrari de arta
-obiective turistice propriu-zise
-patrimoniu turistic etnografic
-obiective economice cu insusiri turistice.

2.1. Edificiile istorice

In municipiul resedinta de judet Baia Mare se pastreaza vestigii ale vechilor fortificatii ce
inconjoara zona medievala a orasului,ridicat in secolul al XV-lea :Bastionul macelarilor numit si
Turnul de munitii.Monetaria veche.
Piata Libertatii,vechi centru al orasului,este un complex de arhitectura modievala ridicat in
secolele XVII-XVIII,cuprinzand o succesiune de stiluri arhitecturale,gotic si baroc,cu unele
modificari suferite in timp.Cea mai veche cladire este « Casa Iancu de Hunedoara »,construita
pentru sotia sa Elisabeta intre anii 1446-1486.
Cladirea din coltul de sud-est al pietei,construita in secolul al XVIII-lea a fost hanul
principal al orasului.O placa comemorativa aminteste ca « Aici a poposit Petofi Sandor la 8
septembrie 1847 ».

14
 Turnul lui Stefan ,cel mai reprezentativ monument de arhitectura medievala din Baia
Mare este construit din initiativa lui Iancu de Hunedoara intre anii 1446 si 1468.Peretele sudic
pastreaza un relief al cavalerului Roland,iar cel vestic stema orasului.Turnul a fost o anexa a
bisericii Sf.Stefan,construita in stil gotic si mentionata in diploma regala din 1347 perioada in
care aceasta era in constructie.Biserica a dainuit pana in 1769 cand a ars.
Municipiul Sighetu Marmatiei grupeaza in centrul sau principalele edificii de
interes.Cladirea cu turnuri a fostei prefecturi este acum sediul Muzeului Maramuresan ;sediul
primariei construita dupa planurile arhitectului vienez Julius Wagner,terminata in anul 1899 ;
sediul sectiilor de stiinte naturale si istorice ale Muzeului Maramuresan se afla in fostul gimnaziu
cu limba de predare latina construit in 1775 ;vechea cladire administrativa a comitatului
Maramures construita in 1690-1692 si reconstruita apoi in stilul barocului vienez,dupa un
incendiu din 1859.
In localitatea Oncesti ,pe dealul Cetateaua se pastreaza resturile unui turn de piatra
medieval (sec.XIV) apartinand familiei Vancea care s-a bucurat de inalte funtii, un Stefan
Vancea devenind in anul 1238 cancelar regal, iar in anul 1243 primul cardinal al Ungariei.
Sapaturile arheologice au descoperit in localitatea Ieud resedinta Bogdanestilor si
fundatiile unei biserici de piatra(sec.al XIV-lea) apartinand aceleiasi familii.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului atesta prezenta omului pe aceste
meleaguri inca din comuna primitiva.Unelte,obiecte casnice si arme din epocile de piatra si
bronz s-au descoperit la Suciu de Sus,Lapus,Sighetu Marmatiei,Sarasau,Oncesti,Tautii de
Sus,Busag,Seini,Baia Mare,Hovrila,Curtuiusu Mare,etc.

2.2.Edificiile religioase

Bisericile de lemn specifice acestei zone exercita o atractie remarcabila asupra privitorilor
,prin supletea etalarii pe verticala a teulelor.Ele sunt,pe de o parte,rodul interdictiilor impuse,de
autoritatile timpului,romanilor de a-si rodica salasiri de cult din piatra,iar pe de alta parte a
maiestriei,dusa pana pe culmile unei arte adevarate,a mesterilor locului.Bisericile
maramuresene,prin raportul greu de explicat intre inaltimea deosebita a turlelor si ingustimea
bazei de sustinere,sunt apreciate de multi specialisti ai domeniului ca veritabile capodopere ale
arhitecturii europene.

15
 Deosebit de valoroase ca arta populara si vechime sunt cele din : Ieud,construita in 1364
si unde se pastreaza una din cele mai vechi carti romanesti-« Zbornicul de la Ieud » ;tot in
Ieud,biserica din vale,denumita « Catedrala Maramuresului »construita in 1717,este
considerata de specialisti ca si cea mai reusita din punct de vedere al armoniei si al
proportiilor ;Harnicesti,care pastreaza trei icoane pictate pe lemn ce au facut parte din expozitia
de arta medievala romaneasca organizata in 1965-1966 la Paris,Londra,Edinburg,Stuttgart.
Vestite sunt si bisericile din Breb(datand de la 1531 cu pictura interioara si valoroase
icoane pe lemn),Sarbi(1532 si 1700),Sat Sugatag(1642), Botiza(1699), Desesti(1770),
Susani(1667), Josani(1665), Salistea de Sus (biserica Nistorestilor construita in 1680 si biserica
Balenilor construita in 1722), Moisei(1672), Bogdan Voda(1718) etc.
In zona Lapus-Chioar,cea mai impresionanta este biserica de lemn din Surdesti,ridicata
in anul 1767 si avand o inaltime de 54m ce o situeaza pe locul secund in Europa(intre
constructiile din lemn).Ei i se alatura bisericile din Rogoz(1633 si 1717), Cupseni (sec.XVII),
Libotin (sec.XVIII), Laschia(sedc XVIII), Plopis(1796), Draghia(1706), Dobricu Lapusului(1600 si
1740), Libotin(1660), Cupseni(1600), Ungureni(1650), Remetea Chioarului(1800),
Culcea(1720).
Alaturi de bisericile de lemn,exista si biserici de piatra sau zidarie de o vechima si valoare
apreciabile : »biserica minoritatilor » construita in 1402 in stil baroc si biserica Sfanta Treime
construita de calugarii iezuiti in anii 1717-1720 in stil baroc,in municipiul Baia Mare.La Sighetu
Marmetiei se afla in centrul orasului biserica ridicata in anul 1734 de calugarii piaristi ;lange
vechiul palat administrativ,biserica reformata construita in a doua jumatate a secolului
XV ;biserica ortodoxa,fosta greco-catolica ridicata in anul 1892 cu iconostasul realizat in anul
1924 de Traian Biltiu-Dancus ;Marea Sinagoga construita in sec XIX.In localitatea Sarasau,
biserica de piatra cu altar pentagonal si nava dreptunghiulara dateaza sin sec.XIV-XV.
Manastirea Moisei,straveche asezare monarhala este vestita prin procesiunile ce se
desfasoara de 15 august(Adormirea Maicii Domnului).Prima biserica a a manastirii,din lemn,a
fost sfintita in anul 1672.Biserica de zid a fost construita in 1911 si renovata in 1980.In anul
1769 manastirea Moisei era metoc al manastirii Putna,care transmite aici calugari si
psaltiri.Acest lucru face ca multe din primele texte traduse din slavona in limba romana si
identificate ulterior in manastirile din Moldova(Psaltirea Scheiana,Codicele Voronetean,Psaltirea
Hurmuzachi) sa fie atribuita calugarilor manastirii Moisei.

16
 Manastirea Rohia,situata la 6 km de Targul Lapus este ctitorita in anul 1923 de catre
preotul Nicolae Gherman.Una din marile valori ale manastirii este biblioteca cu peste 40.000 de
volume unde si-a gasit Nicolae Steinhard alinerea si bucuria.
In localitatea Barsana s-a construit incepand din 1993 un complex manastiresc din lemn
in stil traditional care include noua constructii impunatoare in care amintim:biserica(cea mai
inalta cladire din lemn din lume),poarta de intrare ,staretia,trapera,casa de oaspeti.Noua
manastire s-a construit pe locul vechii manastiri atestata din anul 1390 si care a dainuit pana in
1786.
In localitatea Sapanta se afla :Cimitirul Vesel »,obiectiv turistic a carui faima a trecui de
mult granitele tarii.Aici,un hatru si inteligent creator popular ,Stan Ioan Patras,si-a amintit de
credintele stramosilor nostri daci si a luat moartea in deradere.Sculptand cruci inflorate si
colorate in culori vii si scriind epitafuri in metrica versului popular,distiland,cu fina
ironie,momente din viata decedatului,a creat un unicat asaltat de vizitatori.

2.3.Edificiile culturale

Muzeul judetean din municipiul Baia Mare este fondat in 1905.Reorganizat in cladirea
fostei monetarii cuprinde 3 sectii :de istorie,de arta,de etnografie si arta populara.Colectiile
muzeului de istorie cuprind peste 56.000 de piese,cu un bogat material arheologic ce acopera
toatae perioadele din evolutia judetului.De asemenea cuprinde colectii de ;tehnica
miniera,numismatica,stampe,sigilii,ceasuri.Muzeul de arta are un patrimoniu ce cuprinde 2600
lucrari reprezentative de pictura,sculptura,grafica,si arta decorativa ale clasicilor picturii
romanesti,ale artistilor plastici contemporani.
Muzeul de etnografie si arta populara cuprinde o expozitie in aer liber.Prima,cuprinde o
bogata si variata colectie de obiecte care reflecta pe de o parte cultura materiala,fiind legata de
principalile ocupatii ale populatiei judetului :agricultura,pastorit,albinarit,viticultura,lucrul la
padure,mestesuguri,pe de alta parte cuprinzand obiecte reprezentative de arta populara
incepand cu secolul al XVIII-lea :instalatii,inventar agricol,anexe gospodaresti
tehnice :mori,valtori,prese de ulei reflectand viata satului din cele patru zone

17
etnografice :Maramures,Lapus,Chioar,Codru.Expozitia in aer liber cuprinde 9 gospodarii
mobilate i inzestrate cu obiectele specifice zonei de unde provin,o biserica din lemn construita in
1630 si doua instaletii termice rurale.
Muzeul de mineralogie este cel maimare muzeu regional de acest fel din Europa.Colectia
muzeului este construita din peste 15.000 de esantioane minerale si roci,toate provenind din
regiunea Baia Mare.Dintre acestea peste 1000 sunt expuse in cadrul expozitiei permanente.
Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei cuprinde bogate si variate elemente de
cultura materiala si arta populara dezvaluite de istoria milenara a Maramuresului fiind organizat
pe trei sectii :sectia de etnografie cuprinde colectii de masti,covoare,port popular,cioplituri din
lemn,ceramica veche,unelte si podoabe casnice ;sectia de arhitectura populara cuprinde
inventar agricol,case taranesti,anexe gospodaresti,porti ;sectia de stiinte naturale cuprinde o
bogata colectie de pasari si un ierbar al florei maramuresene cu peste 15.000 de planse.
In timpul fluxurilor turistice de vara de la muzeul Maramuresan se organizeaza ateliere
care executa produse de arta populara(tesaturi,broderii,ceramica,cojocarie)de catre mesterii
populari cei mai vestiti.
Vechea inchisoare din Sighetu Marmatiei a devenit dupa 1989 Muzeu al Gandirii Arestate
si Centru International de Studii asupra Totalitarismului, locde reculegere si omagiu pentru
numeroasele personalitati politice,istorice,culturale si bisericesti »epurate »datorita ostilitatii fata
de regimul instaurat in martie 1945.
De muzeul judetean apartin si casele memoriale ale unor personalitati ale culturii romane.
In Basesti,localitatea natale a lui Gheorge Pop de Basesti,om politic si participant activ la
pregatirea si infaptuirea Unirii de la 1918 se afla casa memoriala a acestuia in care este
amenajat si muzeul de etnografie si arta populara codreneasca.
Localitatea Sisesti este legata de numele marelui luptator pentru unorea Transilvaniei cu
Romania,Vasile Lucaciu,numit parohul bisericii din localitate in 1885.Casa memoriala « Vasile
Lucaciu » pastreaza scoala construita in anul 1905 si casa in care a locuit.
In localitatea Giulesti este amenajata Casa memoriala »Ilie Lazar »,casa de lemn cu
acoperis ca de biserica,ridicata in anul 1826 si transformata intr0un pios omagiu dedicat
vrednicilor infaptuitori ai Romaniei Mari.
Casa memoriala si bustul scriitorului Petru Dulfu sunt situate in localitatea natala Tohat.
In localitatea Baita se poate vizita Casa memoriala a poetului-erou Ion Sugariu.

18
 In Moisei langa monumentul ridicat de Vida Gheza in memoria celor 31 de persoana
impuscate la octombrie 1944 se afla Casa memoriala ce contine documente si marturii ale
tragicelor evenimente.
In Sighet,Casa memoriala « Dr.Ioan Mihalyi de Apsa »este dedicata primului
academician maramuresan al Academiei Romane.Casa are la aprter o galerie de arta ,iar la etaj
o expozitie istorica si camere memoriale. Tot in Sighet pot fi vizitate casele
memoriale »Alexandru Ivasiuc »si « Gheorghe Chivu »,marcate de placi memoriale.

2.4.Momumente si lucrari de arta

Momumentul ostasului roman situat in parcul municipiului Baia Mare este lucrat in
calcar(1959)de sculptorul Andrei Ostap si arh.Anton Damboianu,fiind inchinat eroilor neamului
romanesc care s-au jerfit pentru eliberarea patriei.
In localitatea Moisei se afla monumentul ridicat de Vida Gheza in memoria victimelor din
16 octombrie 1944(31 de persoane impuscate pentru evadarea din companiile de munca ce
construisera fortificatii militare in Muntii Maramuresului).Monumentul ridicat in travertin si
inaugurat la 13 august 1972 este construit din 12 coloane asezate in cerc,simbolizand cultul
soarelui si al luminii.Din cele 12 coloane,doua au figura umana,celelalte fiind decorate cum asti
populare.
In orasul Carei,obeliscul din blocuri de piatra,numit « Piatra Tatarilor »aminteste despre
luptele purtate impotriva ultimei navaliri a atatarilor,cu inscriptia « Anno 1717 usque hic fuerunt
tartarie »(In anul 1717 pana aici au ajuns tatarii).
In fata bisericii reformate din Sighetu Marmatiei sunt doua obeliscuri ridicate in 1887
pentru « Pasoptistii « Asztalos Sandor si Moriez Samu,respectiv Leovey Klara.
Tot in Sighetu Marmatiei se afla Monumentul deportatilor,ridicat in memoria celor 38.000
de evrei din Maramures,deportati in lagarele naziste in mai 1944.
La intrarea in localitatea Borsa a fost ridicat un obelisc avand ca simbol floarea de colt a
muntilor Rodnei si o gura de mina ce simbolizeaza bogatia in minereuri a subsolului.
Grupul statuar « Sfatul batranilor »amplasat in Baia Mare langa sediul Prefecturii,este o
replica in piatra a lucrarii in lemn apartinand sculptorului baimarean Vida Gheza.

19
 Monumentul de lemn “Arcul solar” amplasat in fata cladirii Universitatii de Nord este
realizat de sculptorul Ioan Marchis.
Busturi apartinand unor mari personalitati ale istoriei si culturii romane sunt amplasate in
parcuri,in fata unor institutii de invatamant,sau case memoriale :Mihai Eminescu,George
Cosbuc,Nicolae Iorga,Vasile Lucaciu,Dragos Voda,Bogdan Voda(Baia Mare),Ion
Sugariu(Baita),Gheorghe Pop de Basesti(Basesti),Petru Dulfu(Tohat),Vasile Lucaciu(Sisesti).
Placile comemorative readuc in actualitate mari personalitati si monumente semnificative
din istoria si cultura poporului nostru ;ele au un rol important in turismul cultural,dandu-i
consistenta si multiplicandu-i obiectivele.
La Baia Mare ,pe cladirea din coltul de sud –est al Pietei Libertatii ,o placa comemorativa
aminteste ca »Aici a popsit Petofil Sandor la 8 septembrie 1847 » .
La Sighet,o placa comemorativa indica,casa natala a pictorului Hollosy Simon,creator si
conducator al unei cunoscute scoli de pictura.

2.5.Obiectivele turistice propriu-zise

Inglobeaza elemente construite in scopul ridicarii valentelor estetice ale peisajului,a

cresterii gradului sau de accesorii menite a stimula agrementul.
Parcul orasului Baia Mare,situat intre Valea Usturoiului si Valea Rosie,numit in perioada
interbelica »Regina Maria »,a functionat ca statiune climaterica,cu sanatoriu si instalatii de
hidroterapie si era socotita cea mai frumoasa parte a orasului.Se intinde pe o suprafata de 14
ha si este un parc dendrologic si de agrement cu arbori ornamentali si exotici,unii cu varsta de
peste 150 ani,declarati monumente ale naturii.In parc este amenajat un circuit de cale ferata
pentru copii,teren de tenis,un mic lac.
Langa parc se afla Gradina Zoologica si Campul Tineretului unde se afla un loc folosit
iarna ca patinuar,strandul,hanul »Dealul Florilor »,Muzeul de Etnografie si Arta Populara.
In parcul de pe malul Izei din Sighetu Marmatiei numit « Gradina Morii »se afla cativa
arbori seculari,un strand natural in apele Izei,complexul hotelier Marmatia.DealulSolovan situat
in apropierea parcului reprezinta un loc de belvedere si totodata loc propice pentru practicarea
sporturilor de iarna.

20
 2.6.Patrimoniul turistic etnografic

Sub raport etnografic si folcloric in judetul Maramures se disting patru zone numite
« tari » :Tara Maramuresului,Tara Lapusului,Tara Chioarului,Tara Codrului.Puternic
individualizata si mai conservatoare este prima.Chioarul si Codrul pot fi considerate de
tranzitie,cu numeroase elemente comune cu centrul si sudul Transilvaniei,iar in Lapus se face
simtita influenta tinutului invecinat al Nasaudului.
Renumita prin elementele de etnografie si folclor,constituie una din putinele zone in care
s-au pastrat aproape nealterate arta populara de o pregnanta
originalitate :case,porti,unelte,tesaturi,ceramica,biserici,datini si folclor,unice prin frumusete,
semnificatie, vechime si desfasurare. Toate acestea sunt intalnite mai cu seama in asezarile de
pe vaile Marei,Cosaului si Izei,dar prezente si pe vaile Tisei si Viseului multe din ele sunt
adevarate muzee in aer liber.
Traseele cele mai frecventate pentru valorile ernografice si folclorice sunt :
a)vaile Marei si Izei
b) Sighetu Marmatiei si Sapanta,ce poate fi continuat,peste pasul Huta,in pitoreasca si nu
mai putin importanta Tara Oasului.
De mare interes turistic sunt locuintele si constructiile anexe,caracterizate prin
ingeniozitatea,eleganta liniei si varietatea decoratiei.Dintre casele taranesti declarate
monumente istorice,se mai pastreaza si azi casa de lemn a lui Codrea Ion din satul
Berbesti,nr.123 si casa de lemn a lui Tiplea Dumitru sin satul Feresti,nr :82.Localitatile care se
remarca prin frumusetea si particularitatile arhitectonice a caselor de locuit sunt cele de pe
Valea Cosaului :Feresti,Calinesti,Sarbi,Budesti.
Un element decorativ de mare originalitate al satelor maramuresene sunt
monumentalele porti durate in stejar,ornate cu frumoase motive puternic reliefate.Motivelerelativ
numeroase sunt :funia impletita,pomul vietii,crucea libera si crucea inchisa in cerc,floarea de
helianthus,astragalele,steaua cu cinci raze inchisa in cerc sau intr-o coroana rotata,cercuri
concentrice cu diametre diferite,bare verticale si inclinate,vase de flori,sarpele si linii
serpuite,pasari,schita unei figuri omenesti ori maini deschise.
Numarul portilor existente in zona depaseste cifra de 785.Cele mai frumoase si
reprezentative porti se pot vedea in satele :Mara,Sat-Sugatag,Feresti,Budesti,Vadu

21
Izei,Nanesti,Botiza,Bogdan Voda,Ieud,Sapanta,Petrova.La Berbedesti se poate vedea troita de
lemn(situata in apropierea casei cu numarul 1),monument datand de la inceputul secolului al
XVIII-lea.
De mare atractie pentru turisti este comunta Sapanta,pastratoare de traditii,datini,tesaturi
si folclor.
Tesaturile de casa,confectionate din canepa,bumbac si lana se disting prin motivele
geometrice ale ornamentatiei,iar armonia culorilor confera covoarelor,camasilor,zadiilor si
stergarelor o mare valoare artistica.
Portul popular maramuresan,de mare originalitate,este inca bine pastrat,desi factorii de
disolutie actioneaza inevitabil si aici.El se caracterizeaza prin nota de voiciune,compozitie
unitara si armonie decorativa.
Portul femeiesc are camasa confectionata din panza de canepa sau bumbac,cu
ornamente la umar,utilizand broderia in alb sau policroma.Maneca este terminata cu o manseta
mai larga incretita in intregime si brodata.Zadiile,se pun peste poale,in fata si in spate,fiind in
acelasi timp un element distinctiv foarte puternic.Au dungile
orizontale(rosu,portocaliu,verde,negru,galben).
Pieptarul caracteristic pentru Maramures,scurt si stramt,se poarta neincheiat.Decorul
este realizat din solzi de lesina sau broderie de lanica dispusa in cercuri,cu tinte metalice sau
oglinjoare.Pe piept au de o parte si de alta un sir perpendicular de ciucuri,culorile dominante
fiind rosie sau visinie.
Portul Barbaresc este mult mai simplu decat cel femeiesc.Vara in Maramures, pe cap se
poartapalarie (pe crestet) cu bordul mic si aplecat in jos,care abia acopera circumferinta capului
si care are pe margine o panglica lata policroma.Pantalonii numiti »gatii »,sunt largi,dar mai
ingusti decat cei osenesti si mai lungi(pana la jumatatea distantei dintre glezna si genunchi)si
pot avea ciucuri obtinuti din urzeala lasata libera.O caracteristica a portului barbatesc
maramuresan este « straita » petrecuta pe dupa gat ,fie din lana,in tesatura policroma,fie din
panza brodata in general in rosu si visiniu.Chimirul este foarte lat,pana la 30 cm.Pieptarul este
fala maramuresanului,permitand o larga desfasurare ornamentala si cromatica.Este generalizat
pieptarul cu ornamentatie pe toata suprafata,Iarna se poarta caciula,cioareci de culoarea lanei
care nu au nici un element decorativ.

22
 Portul popular din judetul Maramures si cu deosebire cel din Maramuresul istoric are
numeroase note de sobrietate,frumusete si incontestabila vechime.In afara de functia
utilitara,portul are si o funtie de recunoastere.In general este bine pastrat,mai ales cel de
sarbatoare si de aceea se recomanda ca aceasta zona sa fie vizitata de preferinta in zilele de
sarbatoare.
De mare cautare se bucura ceramica arsa la rosu si nesmaltuita, de Sacel, folosita si azi
pentru trebuintele zilnice sau ca elemente de podoaba in casa.O multitudine de manifestari
folclorice de amploare,devenite traditionale in viata cultural-artistica a populatiei acestor locuri
atrag numerosi turisti din tara si strainatate.Festivalul « Datini si obiceiuri laice de iarna » are
loc in fiecare an intre 22 si 28 decembrie la Sighetu Marmatiei.
Festivalul folcloric « Tanjeaua de Pe Mara »desfasurat la Hoteni la sfarsitul lunii aprilie
reia o veche datina(pastrata doar in trei sate :Hoteni,Harnicesti si Sat-Sugatag)care
sarbatoreste munca si harnicia gospodarului care a iesit primul cu plugul la arat.
Festivalul folcloric »Sambra oilor »din Pasul Huta si manifestarea pastorala « Ruptul
sterpeloe din localitatea Dragomiresti se desfasoara la inceputul lunii mai si semnifica
monumentul adunarii oilor in turme pentru plecarea la munte si al masurarii drepturilor(in
branza)datorate proprietarilor.
« Festivalul cantecului,portului si dansului popular lapusan »se desfasoara anual la
Stoiceni.
« Targul cepelor » se desfasoara anual la Asuaju de Sus si isi are originea intr-o
straveche manifestare folclorica la care se aduna toata populatia din satele din jur si care oferea
tinerilor prilejul de a se intalni,de a se cunoaste,de a stabili o relatie.

2.7.Obiectivele economice cu valente turistice

Barajul si lacul de acumulare de pe Raul Firiza,construit pentru aprovizionarea cu apa

potabile si industriala a municipiului Baia Mare,a transformat sub aspect peisagistic intreaga
vale a Firizei intr-o zona de agrement si turism pentru sfarsit de saptamana.La baraj exista o
cabana,restaurant,izvor mineral.In jurul lacului s-a amenajat un camping la Valea Romana si
mai multe spatii de parcare.

23
 Calea ferata Silva-Viseu,data in exploatare in 1949 a racordat Depresiunea
Maramuresului la circuitul feroviar national.Atractia ei turistica consta in spectaculozitatea
viaductului si a tunelului care traverseaza muntele.

24
 Bibliografie:

Căndea Melinda – Potentialul turistic al Romăniei

Moldovan C. – Ghid turistic al jud. Maramureş, Editura sport-turism, Bucureşti, 1997
Stanciulescu G. (coordonator) – Tehnologia turismului, manual cls XI-XII, Editura Niculescu
ABC, Bucuresti 2004
Pop MihaiI – “Arta lemnului în Maramures”, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968
Posea Gr. Moldovan C.. – “Judetele patriei. Judetul Maramures”, Editura Institutului de
Geografie, Bucuresti, 1980
www.cazaremaramures.ro
www.cjmm.multinet.ro
www.maramures.in-romania.ro
www.maramuresmuzeu.ro

25
26