SLUJBA

POMENIRII DE PE 5 MAI
A NOU-ARĂTATULUI CUVIOSULUI-MUCENIC
EFREM FĂCĂTORUL-DE-MINUNI
 ÎN LUNA LUI MAI ÎN 5 ZILE
pomenirea sfântului slăvitului Cuviosului Mare-Mucenic
şi de-minuni-făcătorului E F R E M C E L N O U–A R Ă T A T,
carele a strălucit cu nevoinţa şi mucenicia în Muntele Neprihăniţilor
în Attika, lângă Nea Makri.
____________________________________________________________________

LA VECERNIA MICĂ
Punem stihurile pe 4 şi cântăm următoarele podobnice
Glas 2. Când de pre lemn.
Veniţi, toată mulţimea atichioţilor, să ne apropiem cu credinţă fierbinte de
muntele Neprihăniţilor, pomenirea cea întru-tot-sfinţită a lui Efrem de-
Dumnezeu-purtătorul întru un glas prăznuind; că acesta viaţă întru-tot-
virtuoasă într’acesta petre-când, luptelor Mucenicilor părtaş s’a făcut şi, după
vrednicie, îndoitelor cununi de la Mântuitorul s’a învrednicit.
Când de tine însuţi te-ai lepădat, de dumnezeiasca dragoste, din tinereţe,
rănindu-te, atuncea ai şi luat, Cuvioase, Crucea Mântuitorului şi urmat-ai
Acestuia, cu inimă bine-voitoare, cu durerile nevoinţei mintea curăţindu’ţi-o;
pentru aceasta turbarea barbarilor răbdat-ai, Efreme, cu tărie de suflet, şi cu
cununa Mucenicilor te-ai împodobit.
Văzutu-te-ai ca o stea nou-răsărită, acum arătându-te, din bună-voinţa cea
multă, prin aflarea sfintelor oaselor tale, şi cu lucirile minunilor ne luminezi
întru Duhul sfânt, Efreme fericite; că boli felurite tămăduieşti şi degrabă pe toţi
îi întâmpini, pe cei ce te cheamă din suflet cu credinţă.
Muntele Neprihăniţilor cu adevărat s’a adăpat cu sudorile nevoinţelor tale,
Cuvioase, şi cu curgerile sângiurilor tale s’a sfinţit; că într’acesta ai purtat cu
tărie luptele şi a vrăjmaşilor ai doborât toată puterea; pentru aceasta sfântă
Mânăstirea ta, care pururea se laudă întru tine, păzeşte-o, Efreme, de tot
necazul.
Slavă. Glas 2.
Asudat de sudorile nevoinţelor, sângele ţi-ai vărsat cu multă voinţă, pentru
slava Domnului, Efreme de-Dumnezeu-slăvitule; că pe piatra credinţei
neclătinat întemeindu-te, neclătit ai rămas de uneltirile vrăjmaşilor; şi în multe
chipuri tăindu-te, calea nevoinţei după lege ai săvârşit; ci, o, Mare-Mucenice
fericite, primeşte cântările noastre şi cererile către mântuire plineşte-le.
 Şi acum. A Praznicului.
La Stihoavnă, Stihiri podobnice. Glas 2. Casa Efratului.
Nou între nevoitori şi între Mucenici te-ai arătat, Efreme sfinţite-Mucenice, şi
lucrezi puterile minunilor celor ce te cinstesc.
Stih: Cinstită înaintea Domnului moartea Cuviosului Său.
Răbdat-ai stăruitor barbarilor turbarea, Efreme sfinţite-Mucenice, şi cu
curgerile sângiurilor veşmântul ţi l-ai înroşit.
Stih: Minunat este Dumnezeu întru Sfinţii Săi.
Neştiut fiind mai înainte, iată, acum ni te-ai cunoscut, Efreme, şi cinstite
moaştele tale drept bogăţie nu le-ai dat.
Slavă.
Fără-de-început a-toate-lucrătoare Dumnezeire de-o-cinste, Părinte, Fiule şi
Duhule, pentru rugăciunile lui Efrem, miluieşte’i pe robii Tăi.
Şi acum.
Slava ta cea multă în muntele Neprihăniţilor lăudând’o Efrem dumnezeiescul,
Fecioară de-Dumnezeu-Născătoare, mai presus de fire s’a şi luptat.
‘Acum slobozeşte’, trisaghionul, troparul de la Vecernia Mare şi otpustul.
____________________________________________________________________

LA VECERNIA MARE
Punem stihurile pe 4 şi cântăm următoarele podobnice
Glas 2. Când de pre lemn.
După Psalmul Vecerniei, ‘Fericit bărbatul’.
Iar la ‘Doamne strigat-am’ punem stihurile pe 6 şi cântăm următoarele
Podobnice. Glas 1. Prealăudaţilor Mucenici.
Părinte Efreme, din copilărie ai urmat lui Hristos cu nevoinţa, viaţă
deopotrivă-cu-Îngerii în muntele Neprihăniţilor petrecând, Cuvioase, întru
care păgâneasca îndrăznire cu tărie o ai răbdat şi te-ai arătat deopotrivă-cu-
Mucenicii, până la sânge luptându-te.
Părinte Efreme, în multe chipuri tăindu’ţi-se trupul, ca un stâlp neclătit stătut-
ai întru chinuri şi în mâinile Domnului sufletul ţi l-ai dat, lupta sâvârşindu’ţi-
o ca un fără-de-trup; pentru aceasta te cinstim pe tine, ca pe un mare-mucenic
al lui Hristos, pe cel slăvit întru mulţimea minunilor.
Părinte Efreme, arătându-te din cele fără-prihană, de bucurie ne-ai umplut, cel
mai’nainte neştiut, şi sfântă racla moaştelor tale, ce ne sfinţeşte pe noi, ca pe o
vistierie dumnezeiască ne-ai dat, din carea iese îmbelşugat harul vindecărilor
celor ce săvârşesc întru-tot-cinstită pomenirea ta.
Părinte Efreme, ca al lui Hristos slujitor preafierbinte, de slava cea multă te-ai
învrednicit; pentru aceasta, chemat fiind, ajungi pretutindeni şi dăruieşti
tuturora cu adevărat harul cel mântuitor; şi în vise şi aievea arătându-te, dând
tuturor ajutorare preagrabnică.
Părinte Efreme, de mulţi ani mai înainte tăinuindu-te – cel ce învederat ai
dezlegat puterea înşelătorului – din dumnezeiasca bunăvoire nouă te-ai arătat,
slava cea viitoare vădindu-ne şi strălucirea, de care luminat se vor învrednici
cei ce fără prihană Îi slujesc Stăpânului.
Părinte Efreme, faţa ta şi înfăţişarea ta în multe feluri în mânăstirea ta
arătându-le, pe cei ce te văd covârşeşti cu slava ta; ci şí pe cei ce aleargă la sfinte
moaştele tale cu credinţă mântuieşte’i de toată împresurarea, stingându-le
arşiţa bolilor.
Slavă. Glas 6.
Petrecerii îngereşti supunându-te din tinereţe, înţeleptule, în muntele
Neprihăniţilor te-ai sălăşluit, întru nevoinţe luptându-te; că numirea la lucrare
aducându-o, neprihănit şi fără-de-pată întru îndreptările Domnului te-ai
văzut, pe tine însuţi curăţindu-te de toată zbaterea cea materialnică; şi de
mâinile cele cu-omorâre-pătate omorându-te, ca o jertfă bineprimită şi
dumnezeiască ardere-de-tot te-ai adus lui Hristos, muceniceşte viaţa ta
săvârşindu-ţi-o; ci ca un Cuvios între Nevoitori şi ca un Mucenic între Cuvioşi,
îndoitelor cununi te-ai învrednicit de la Domnul şi harul minunilor ai luat,
mare-mucenice Efrem; pentru care celor ce săvârşesc pomenirea ta cere
curăţire de păcate şi mare milă.
Şi acum. A Praznicului.
La Stihoavnă, Stihiri podobnice. Glas 5. Bucură-te cămara.
Bucură-te, sfinţite-mucenice Efrem, cela ce din tinereţe pe tine însuţi te-ai
închinat, cu inimă desăvârşită, a-toate-văzătorului Dumnezeu, înşelarea
lumească defăimându-o; pentru care petrecere deopotrivă-cu-Îngerii ai râvnit,
prin înfrânare şi stăruitoare rugăciune sălaş al nepătimirii făcându-te; pentru
aceasta chinurilor muceniceşti ca un fără-de-trup te-ai supus, de păgânii cei
fără-de-lege junghiindu-te cu totul fără de milă; şi acum roagă-te să se dea celor
ce te cinstesc mare milă.
Bucură-te, mare-mucenice Efrem, părtaşul Cuvioşilor şi cu ei de-un-obicei şi
întru toate deopotrivă Mucenicilor, ca cela ce bărbăţia acelora – chinurile
răbdându-le – o ai dovedit; luceafărul mult-luminos al virtuţilor nevoinţei, cel
ce din muntele Neprihăniţilor darurile vindecărilor şi ale minunilor le
străluceşti, sfinte, tuturor marginilor şi dezlegi întunericul patimilor şi a toată
nevoia cu preagrabnică solirea ta; şi acum roagă-te să se dea celor ce te cinstesc
mare milă.
Bucură-te, cuvioase-mucenice Efrem, cel ce – precum îţi e numele – ne-ai
veselit întru Duhul cu nenădăjduită aflarea moaştelor tale, înţeleptule, din care
izvorăşte har îmbelşugat; pentru care şi aleargă de pretutindeni la lavra ta cei
cuprinşi de nevoie şi de boli şi de patimi, şi vindecare minunat agonisesc;
pentru aceasta cu gură răsunătoare propovăduiesc, slăvitule, fierbinte
ocrotirea ta cei ce de bunătăţile tale s’au desfătat, pe Hristos lăudându’L, Cel
ce te-a mărit pe tine cu săvârşirile minunilor.
Slavă. Glas 8.
Cu lumina harului luminându-te, Părinte, năvălirile stăpânitorilor
întunericului cu preabărbătesc suflet le-ai răbdat, de parcă altul pătimea; şi la
Hristos pe de-a’ntregul aţintindu-te, sfârtecându-ţi-se mădularele de
omorâtoarele mâini, întru nimic nu ţi-a păsat, ci ai strigat Domnului: Primeşte,
Mântuitorule, duhul meu, Cela ce pentru mine de voie ai pătimit şi mi-ai
izvorât viaţă veşnică. Şi acum, Efreme fericite, neîncetat soleşte să se
mântuiască cei ce pe tine te fericesc.
Şi acum. A Praznicului.
Troparul. Glas 1. Cetăţean al pustiei.
În muntele Neprihăniţilor strălucit-ai ca soarele şi muceniceşte, de-Dumnezeu-
purtătorule, te-ai mutat la Dumnezeu, năvala păgânilor răbdând, Efreme,
mare-mucenice al lui Hristos; pentru aceasta izvorăşti pururea har celor ce îţi
strigă cu evlavie: slavă Celui ce ţi-a dat ţie tărie, slavă Celui ce te-a făcut
minunat, slavă Celui ce lucrează prin tine tămăduiri tuturor.
____________________________________________________________________
LA UTRENIE
După Ia stihologie a Psaltirii, Sedealna.
Glas 1. Mormântul tău.
Luceafăr nou ivit Bisericii lui Hristos, Efreme de-minuni-lucrătorule, cu
adevărat te-ai arătat, cu razele minunilor tale luminând marginile; pentru care
astăzi prăznuim, fericite, sfântă pomenirea muceniciei tale, pe Hristos,
lăudându’L.
Şi acum. A Praznicului.
După a IIa stihologie a Psaltirii, Sedealna.
Glas 4. Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce.
Căzând asupra sfintei Mânăstirii tale Agarinenii, ca lupii sălbateci, pe tine,
mielul preablând al lui Hristos, Părinte, te-au sfâşiat cu chinurile cele în multe
chipuri; pentru care te-ai înălţat la staulul cel ceresc, cuvioase-mucenice Efrem,
şi ai primit cununa muceniciei.
Şi acum. A Praznicului.
După Polieleu, Sedealna.
Glas 8. Pe Înţelepciunea şi Cuvântul.
În muntele Neprihăniţilor suindu-te, la munţii cei veşnici – după cum zice
Davíd – mintea ţi-ai înălţat, prin strălucirea vieţii, şi calea muceniciei
bărbăteşte ai străbătut, turbării păgâneşti pradă făcându-te; pentru care îndoită
răsplată ai luat de la Dumnezeu şi izvorăşti vindecări, Efreme Părinte, celor ce
se silesc la cinstitele tale moaşte; că pe acestea cinstitei Mânăstirii tale, ca pe o
bogăţie dumnezeiască, le-ai arătat, sfinţitoare celora ce vin cu credinţă.
Şi acum. A Praznicului.
Antifonul întâi al glasului 4 şi Prochimenul.
Cinstită înaintea Domnului moartea cuviosului Său.
Stih: Minunat e Dumnezeu întru sfinţii Săi.
Evanghelia după Matei; caută-o la 5 Decembrie, a sfântului Savva.
Psalmul 50. Slavă. Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive...
Şi acum. Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive...
Stih: Milostive, miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegea mea.
Idiomela. Glas 6.
Mlădiţă fiind a Víţei vieţii, Efreme pururea-pomenite, strugurele cel copt l-ai
lucrat Bisericii, bine luptându-te; şi acum ne odrăsleşti nectarul de taină al
harului, cu fierbinte ajutorul tău, şi soleşti pentru sufletele noastre.
 Sedealna dintre Pesne.
Glas 4. Degrabă întâmpină.
Ca un înger trăind întru multa înfrânare, cu sângiurile tale sfânt veşmântul tău
l-ai înroşit, Cuvioase; pentru aceasta într’amândouă strălucind cu sfinţenie, dă-
ne din înălţime, cu solirea ta fierbinte, Efreme mare-mucenice, ajutor întru
toate.
Bogorodişna.
Negrăit purtându’L în pântece pe Făcătorul-a-toate, izbăveşte-mă de
stricăciunea necuratelor patimi, care pururi mă spurcă; vezi’mi durerea
sufletului, de-Dumnezeu-Născătoare; mintea mi-o curăţeşte de înţelesurile
nelalocul lor şi dă inimii mele străpungere, rogu-mă.
Condacul. Glas 3. Fecioara astăzi.
Nevoitu-te-ai în muntele Neprihăniţilor, de-Dumnezeu-cugetătorule, şi tot în
el ai străbătut calea muceniciei; pentru aceasta, după vrednicie, cu îndoite
cununi Dătătorul-de-viaţă te-a încununat pe tine, mare-mucenice Efreme, pe
cel ce te rogi să se miluiască cei ce te prăznuiesc.
Icosul.
Din tinereţe lui Hristos urmându’I, Părinte, lumeasca înrâurire şi dulceţile
trupului le-ai lepădat în tot chipul; şi înălţându-te cu dumnezeiasca dragoste,
în muntele Neprihăniţilor cu îngereasca petrecere ai strălucit şi dumnezeieştii
lucrări sălaş te-ai făcut, cu sudorile nevoinţelor trupul şi sufletul curăţindu’ţi-
le de cuprinderea patimilor de-suflet-stricătoare; şi de mâinile cele mânjite de
omor ale năvălitorilor celor de alt neam prinzându-te, dovedit-ai statornicie
mucenicească, în multe chipuri chinuindu-te şi muncile răbdând şi tiraniceşte
pentru Hristos omorându-te; pentru aceasta, după vrednicie, cu îndoite cununi
Dătătorul-de-viaţă te-a încununat pe tine, mare-mucenice Efreme, pe cel ce te
rogi să se miluiască cei ce te prăznuiesc.
Sinaxar.
În ziua a 5a a lunii acesteia – pomenirea muceniciei sfântului slăvitului
cuviosului-Mucenic Efrem, nou-arătatul şi de-minuni-făcătorul, cel ce s’a
nevoit în Muntele Neprihăniţilor, cel din Attika, şi a mucenicit în veacul al
cincisprezecelea.
Stihuri: Unindu’i nevoinţei mucenicia,
Vrednic s’a slăvit Efrem de către Domnul.
 Exapostilaria. Glas 2. Femei auziţi.
Cu nevoinţe pustniceşti viaţa ta ţi-ai strălucit şi cu luptele muceniciei ca o jertfă
preabineînmiresmată şi ca o aducere bineprimită Domnului te-ai adus, Efreme,
pururea rugându-te pentru cei ce cu credinţă cinstesc sfântă mucenicia ta.
Şi a Praznicului.
La Laude.
Punem stihurile pe 4 şi cântăm următoarele Prosomii.
Glas 4. Ca pe un viteaz între Mucenici.
Din tinereţe, sfinte, lui Hristos I-ai urmat, tihna lumească lepădându-o, şi cu
strălucirea petrecerii şi cu durerile muceniciei în cinstit muntele Neprihăniţilor
ai strălucit şi L-ai slăvit pe Hristos cu amândouă ostenelile şi în cetele Îngerilor,
Efreme întru-tot-fericite, te-ai numărat.
Ca la un miel fără-de-răutate păgânii năvălind asupra ta, ca nişte fiare
sălbatece te sfâşiau; iar tu, cu cuget neschimbăcios, toate le-ai răbdat, aţintindu-
te la Hristos, în mâinile Căruia duhul ţi-ai şi dat, bucurându-te, şi te-ai adaos
cetelor Sfinţilor, ca un tare Mucenic, Efreme, bucuria noastră.
Între Cuvioşi ca un Cuvios luminezi, fericite, şi între Purtătorii-de-chinuri ca
un Mucenic dumnezeiesc; că întru amândouă, sfinte, cu durerile ai strălucit şi
L-ai slăvit pe Hristos; pentru aceasta harul minunilor ţi l-a dat Cel ce a primit
sfinte luptele tale; pe Care roagă’L necontenit, Efreme, pentru cei ce te cinstesc
pe tine.
Pentru multă bună-voirea Celuia ce strălucit te-a slăvit pe tine, după cea de
mulţi ani în pământ ascundere, moaştele tale, Cuvioase, acum ni s-au arătat, ca
nişte flori înţelegătoare, bună-mireasmă cerească răspândind şi puterile
minunilor lucrând celor ce cu credinţă cer, Efreme de-Dumnezeu-cugetătorule,
harul tău.
Slavă [la Laude]. Glas 5.
Haina virtuţilor cu sângele muceniciei o ai înroşit, cuvioase-mucenice Efrem,
după lege luptându-te; că începătoriile cele nevăzute ale întunericului
biruindu-le, de năvala celor văzute nu te-ai înfricoşat, pe cele de sus poftindu-
le şi căutându-le; şi întru toate strălucind, purtător-de-lumină ai alergat la
cămara vieţii celei veşnice; ci ca un părtaş al dumnezeieştii lumini, de
întunericul patimilor izbăveşte’i pe ceia ce prăznuiesc pomenirea ta.