Sunteți pe pagina 1din 9

MEDIEREA CONFLICTULUI INTEREDNIC

PROFESOR CONF. DR.

MASTERAND:

MEDIEREA CONFLICTULUI INTERETNIC


STUDIU DE CAZ PRIVIND SITUATIA RROMILOR DIN ROMANIA

I . CAZUL HADARENI - prezentare; In urma izbucnirii conflictului dintre rromi si romani care a avut loc la data de 2021 septembrie 1993 in satul Hadareni, comuna Chetani din Judetul Mures, dupa omorarea unui roman de catre un rrom, au fost linsati trei rromi, s-au incendiat 13 case si au fost distruse alte 4 case a caror proprietari erau tot familii de rromi. Acest incident a provocat de injungherea unui roman de catre unul dintre cei trei rromi. Crima acestui rrom a devenit una colectiva. Dupa ce i-au ucis in bataie pe cei doi frati rromi implicati in injunghierea romanului si pe cel de-al treilea in propria-i casa, un grup de sateni au incendiat 14 case apartinand minoritatii rrome. In aceea noapte, 175 de rromi, ale caror familii locuiau in Hadareni de aproximativ 70 de ani, au fost date afara din sat. Cazul a fost cercetat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel pana in noimbrie 1994, cand dosarul a fost trimis la Parchetul Militar Targu-Mures. Daca la inceput se parea ca cercetarile merg foarte bine si cazul parea a avea rezolvare rapida, pana in momentul de fata cercetarile nu s-au finalizat si nici unul dintre vinovatii prezumtivi nu au fost retinuti. Motivul invocat pentru tergiversarea cercetarilor in cazul Hadareni a fost greutatea care apare la o crima comisa de un grup mare de oameni. In urma procesului civil, Curtea de Apel Targu-Mures a acordat victimelor despagubiri sub forma daunelor morale in valoare de 580 milioane de lei vechi si sub cea a daunelor materiale in valoare de 1.35 miliarde lei vechi. Reclamantii insa nu s-au oprit aici, considerand ca nu li s-au facut dreptate au facut cunoscut cazul si la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO).

In propunerea de stingere pe cale amiabila a procesului , Guvernul s-a obligat in fata magistrtatilor CEDO de la Strasbourg sa le plateasca rromilor din localitatea muresana Hadareni care au dat Statul Roman in judecata dupa evenimentele din 1993, cand casele lor au fost incendiate de romani, iar patru persoane au fost ucise sa plateasca suma de 262 mii de euro ca despagubire. Guvernul s-a angajat pe langa plata acestor despagubiri catre reclamanti si la luarea unor masuri care sa preintampine aparitia unor evenimente similare celei din 1993 de la Hadareni. Este vorba aici de elaborarea unor programe care sa previna discriminarea rasiala, implementarea unor programe de reabilitare a caselor rromilor din localitatea muresana, stimularea populatiei rrome la viata economica, social-politica si culturala din Hadareni, unde statul s-a angajat sa faca demersurile necesare pentru a reabilita imaginea cetatenilor care fac parte din aceasta etnie. Haller Istvan, seful Biroului pentru Apararea Drepturilor Omului din cadrul Ligii Pro Europa , care a acordat asistenta rromilor reclamanti si a urmarit procesele acestora pe toata durata desfasurari lor, a afirmat ca vina in legatura cu situatia creata apartine autoritatilor locale, judetene si chiar presedintelui tarii. Prin incercarea de solutionare pe cale amiabila a conflictului, Statul Roman a recunoscut ca in tara noastra exista discriminare si ca drepturile omului au fost incalcate. Discriminarea pe baza de rasa, culoare sau etnicitate (discriminare rasiala) reprezinta aproape intotdeauna o violare a depturilor omului. Legea internationala interzice discriminarea rasiala intr-o serie de domenii incluzand, dar fara a se limita la educatie, sanatate, locuinte, locuri de munca, si prevederea accesului la bunurile si serviciile publice.

* datele au fost preluate de pe internet.

II. Analizarea cazului si stabilirea tipului de conflict.

Romania este unul din statele foste comuniste in care au existat tensiuni interetnice, fara insa ca acestea sa aiba amploarea si intensitatea celor intalnite in alte cateva state iesite din acelasi sistem, cum ar fi cele care au compus fosta Iugoslavie sau Uniune Sovietica, ori cele care au implicat semi-state, precum Cecenia, Transnistria, etc. Din nefericire, problematica minoritatilor in Romania a devenit o prioritate pentru administratia de stat si pentru cercetatorii sociali abia in ultimii ani. Istoria rromilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Rromii au venit in Europa ca o natiune unita prin limba, cultura, religie si origine, dar in grupuri mici si raspandite pe o arie mare. Pin urmare rromilor le-au lipsit mijloacele prin care alte populatii isi apara interesele. Ei nu au avut putere politica sau militara, o religie sau un teritoriu cu care sa se identifice . Cauzele care au dus la situatia economica si educationala a rromilor de azi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai complexe . Asocierea cu amenintarea islamica, pielea lor inchisa la culoare si stilul lor de viata nomadic au creat inca de la inceput o imagine negativa despre rromi in mintea europenilor. Datorita stilului lor de viata si discriminarii, rromii nu au avut pentru mult timp acces la sistemul judiciar si nu au putut sa-si apere drepturile sau chiar sa-si exprime punctul de vedere. Nu aceeasi situatie o intalnim insa si la alte minoritati cum sunt cele maghiare, germane sau evreesti, care au avut si au un stat care sa-i sustina si sa le apere interesele, spre deosebire de rromi care nu au avut pe nimeni. Ca orice minoritate, rromii sunt usor de categorizat. Exista cateva prejudecati clasice care sunt practic niste embleme atribuite populatiei rrome. Printre acestea intalnim adesea sintagme de genul : rromii fura, rromii nu se spala, rromii nu merg la scoala, rromii sunt mai negri sau rromii nu sunt romani. Referitor la expresia ca rromii nu sunt romani trebuie subliniat faptul ca desi rromii sunt cetateni romani, ei fiind prezenti in Romania de peste 600 de ani si majoritatea au ca limba materna limba romana, ei sunt inca vazuti ca straini pentru simplul fapt ca arata diferit.

Majoritatea conflictelor interetnice care apar intre populatia rroma si cea romana au la baza asemenea principii discriminatorii, legate de rasa, culoare, educatie, etc. Conflictul in sine este un concept complex, multidimensional. In sensul strict, tot ceea ce implica un conflict este legat de un dezacord sau o nepotrivire intre o anumita stare de lucruri si o alta. Un asemenea conflict poate aparea in individul insusi sau intre doi sau mai multi indivizi sau grupuri, pe masura ce incearca sa imparta resurse limitate sau sa stabileasca un acord.1 In situatiile de conflict sunt implicate toate genurile de variabile, ce acopera aproape toate aspectele comportamentului uman, inclusiv valori, atitudini, convingeri, aptitudini sociale . Conflictul se refera la situatia in care capacitatea unor comunitati de a stinge situatiile tensionate prin mecanisme de reglare (autoritati statale) este limitata sau redusa pana la absenta, permitand, astfel partilor implicate sa recurga la violenta. Din punct de vedere sociologic, conflictul este prezent in toate sistemele sociale, de la nivel interindividual, pana la nivel international.2 Conditiile de aparitie a conflictului sunt in mod frecvent legate de :tensiuni entice sau religioase; lipsa instrumentelor necesare rezolvarii pe cale pasnica a eventualelor conflicte; diferente in ceea ce priveste oportunitatile economice, politice, sociale sau culturale ale unor grupuri sau comunitati3, etc. Daca ar fi sa analizam ceea ce s-a intamplat in cazul prezentat mai sus, am putea spune ca in localitatea Hadareni in anul 1993 a izbucnit un conflict interetnic intre doua grupuri socile, un conflict bazat pe diferente culturale, economice, religioase, lingvistice, sociale. Cum orice conflict debuteaza prin diferente de opinii intre doua sau mai multe parti (grupuri entice ) intr-o anumita problema, cu timpul aceste diferente se accentueaza si se ajunge ca partile implicate sa fie mai interesate de victorie decat sa se concentreze asupra rezolvarii situatiei conflictuale. Totul a pornit de la asasinarea unui roman de catre a persoana de etnie rroma, situatie care a degenerat ducand pana la extrem.
1 2

Psihosociologia rezolvarii conflictului; Iasi, Polirom, 1998, p. 119. Dinu, Mihai-Stefan. Componenta etnico-relogioasa a conflictelor; Bucuresti, Ed. Universitatii Nationale de Aparare Carol , 2005, p. 12. 3 Idem, p. 13.

Romanii au ripostat si au reactionat imediat fara nici cea mai mica ezitare. Au ucis trei persoane rrome implicate in asasinarea romanului si au incendiat case ale populatiei rrome. Autoritaile au fost acuzate ca nu au intervenit deoarece si ele luasera parte la acel eveniment nefericit. Cum cercetarile au mers destul de greu in acest caz, pe motiv ca, crima fusese comisa de un grup mare de oameni, cazul a ajuns la Strasbourg la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Pentru solutionarea pe cale amiabila in acest dosar, reclamantii s-au angajat sa renunte la orice alte pretentii fata de statul roman, in afara despagubirilor acordate prin lege, iar Statul Roman s-a obligat sa initieze anumite masuri, programe care sa duca la imbunatatirea situatiei rromilor, sa stimuleze participarea lor la viata economica, sociopolitica, sa previna si sa combata discriminarea etnica, sa previna si sa solutioneze conflictele comunitare sau interetnice. Exista unele imbunatatiri minore, e drept, in ceea ce priveste statutul rromilor in societate. Se fac investitii in programe destinate exclusiv populatiei rrome, sunt specializate cadre didactice pentru scoli, sunt acordate diferite burse si alte facilitati in scopul inlesnirii accesului lor la diferite servicii. O initiativa de acest fel a fost si aceea lansata printr-un proiect finantat de FSD privind stimularea angajarii de functionari publici rromi in administratia publica si serviciile publice. Toate acestea si alti factori ne fac sa ne formam o perceptie mai buna despre aceasta etnie, uitand toate conflictele si discriminarile care au avut loc de-a lungul timpului intre cele doua grupuri sociale. O data cu aderarea la UE , aceasta proclama natiunea rromani ca una din natiunile care traieste pe teritoriul sau si care are are drepturi egale cu celelalte natiuni ce o constituie.

CONCLUZII Conflictul este o caracteristica inevitabila a tuturor relatiilor sociale. Cazul Hadreni nu este unul singular, ca acesta au mai fost multe, unele mai mediatizate altele mai putin. Divergente interetnice au fost si probabil ca vor mai exista o buna perioada de timp. In mentalitatea noastra inca mai sunt pastrate acele etichete cum ca rromi sunt mai negri, sunt inculti, sunt hoti, agresivi, nu au un statut social bine definit. Este adevarat faptul ca este necesara o schimbare a mentalitatii colective in aceasta privinta, dar la fel de adevarat este si faptul ca, in ceea ce priveste respectarea drepturile omului, putem spune ca rromii sunt supusi inca violentelor, unele chiar in mod organizat, din partea populatiei majoritare. Ei sunt inca supusi abuzurilor din partea institutiilor si discriminarii in diferite domenii ale vietii publice . Trebuie subliniat faptul ca, evenimentele de la Hadareni care au generat litigiul de la Strasbourg, s-au petrecut intr-o perioda in care Romania nu era parte la Conventie, iar instantele au condamant satenii implicati in evenimente si au acordat reclamantilor despagubiri pentru prejudiciile materiale si morale suferite. In plus Guvernul roman a alocat fonduri speciale destinate reconstruirii caselor avariate sau distruse. Au fost luate de asemenea de catre Guvern si masuri care sa preintampine aparitia unor evenimente similare celei din 1993 de la Hadareni. Este vorba aici de elaborarea unor programe care sa previna discriminarea rasiala, stimularea populatiei rrome la viata economica, sociala, politica si culturala din Hadareni, unde statul s-a angajat sa faca anumite demersuri pentru a reabilita imaginea cetatenilor rromi.

O lunga istorie de discriminare si marginalizare, de acces redus la activitatile economice standard si la formarea scolar-profesionala a generat o traditie culturala care risca sa fie caracterizata ca fiind predominant negativa. Impinsi la marginea societatii, supusi unor izolari si discriminarii continue, rromii au dezvoltat strategii de supravietuire in saracie, in lipsa accesului la formele de viata aflate in proces rapid de modernizare. In mod special, o mare parte a rromilor se confrunta cu lipsa de resurse economice in conformitate cu o

structura moderna de supravietuire : lipsa de educatie, handicap de pregatire profesionala, deficit sever de integrare profesionala. Saracia severa a unei mari parti a populatiei de rromi , dublata de numeroase surse de excluziune sociala, reprezinta o sursa extrem de importanta de blocaj in procesul relansarii economice si a integrarii intr-o viata moderna. Pe marginea tuturor acestor factori, populatia de rromi din Romania detine conditii de locuit mai proaste fata de populatia majoritara. Privind problema in ansamblul ei, aceasta ar putea fi descrisa analizand urmatorul ciclu : datorita saraciei comunitatea roma se confrunta cu lipsa acuta a spatiului locativ care atrage dupa sine existenta unui nivel scazut de trai si a unor conditii precare de igiena.In lipsa mijloacelor materiale si a conditiilor decente de igiena copiilor romi le este limitat accesul la educatie care la randul sau duce la imposibilitatea integrarii profesionale. In concluzie, imposibilitatea exercitarii unei profesii are ca rezultat absenta venitului , principala cauza a saraciei, astfel inchizandu-se ciclul.

BIBLIOGRAFIE 1. BAROMETRUL relatiilor etnice 1994-2002 : o perspectiva asupra climatului


interetnic din Romania. Cluj-Napoca : Fundatia CRDE, 2005.

2. DINU, Mihai Stefan. Componenta etnico-religioasa a conflictelor. Bucuresti :


Editura Universitatii Nationale de Aparare Carol I , 2005.

3. PONS, Emanuelle. Tiganii din Romania : o minoritate in tranzitie.Bucuresti :


Campania Altfel 1999.

4. PSIHOLOGIA rezolvarii conflictului. Iasi. Polirom 1998. 5. TREBICI, Vladimir. Minoritatile nationale din Romania : pezent si estimatie
prospectiva in Bibliotheca demographica . Bucuresti : Centrul de informare si documentare econimica, 1996.

6. TIGANII intre ignorare si ingrijorare : Bucuresti : Editura Alternative 1993 7. Diverse articole despre cazul rromilor de la Hadareni de pe internet.