OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE

RECENZOR

CAPITOLUL I – OBLIGAȚII

CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE

1156. O obligaț ie este o necesitate juridică de a da, a face sau a nu face.

NECESITATE JURIDICĂ – legătură juridică; denotă că în cazul neconformării, vor exista sancț iuni legale.

• O obligaț ie nu este altceva decât datoria unei persoane (debitor) de a satisface o cerere specifică ș i exigibilă a unei alte persoane.
(creanț ier) care, dacă este încălcat, este executoriu în instanț ă.

• Un contract generează în mod necesar o obligaț ie, dar o obligaț ie nu trebuie întotdeauna să aibă un contract.

TIPURI DE OBLIGAȚ II
A. Din punctul de vedere al „sancț iunii” -
(a)OBLIGAȚ IE CIVILĂ – cea definită în Articolul 1156; o obligaț ie, dacă nu este îndeplinită atunci când devine scadentă ș i
demandabil, poate fi aplicat în instanț ă prin acț iune; bazat pe lege; sancț iunea este procesul judiciar
(b)OBLIGAȚ IE NATURALĂ – definită în Articolul 1423; un tip special de obligaț ie care nu poate fi aplicată în instanț ă
dar care autorizează reț inerea plăț ii sau a îndeplinirii voluntare efectuate de către debitor; bazat pe dreptate
ș i dreptul natural. (adică, atunci când există o prescripț ie a datoriei de a plăti, totuș i, debitorul ș i-a plătit datoriile creditorului –
debitorul nu poate să recupereze plata sa chiar dacă există prescripț ie) sancț iunea este legea, dar numai conș tiinț a a avut
a motivat iniț ial plata.
(c) OBLIGA Ț IE MORALĂ – sanc ț iunea este con ș tiinț a sau moralitatea, sau legea bisericii. (Notă: Dacă un catolic
promite să asculte slujba timp de 10 duminici consecutive pentru a primi 1.000 de pesos, această obligaț ie devine o obligaț ie civilă
unu.)
B. Din punctul de vedere al subiectului -
(a) OBLIGA Ț IE REALĂ – obliga ț ia de a da
(b) OBLIGA Ț IE PERSONALĂ – obliga ț ia de a face sau de a nu face (de exemplu, datoria de a vopsi o casă sau de a se ab ț ine de la
comiterea unei neplăceri
C. Din afirmaț ia ș i negaț ia obligaț iei -
(a) OBLIGA Ț IE POZITIVĂ SAU AFIRMATIVĂ – obliga ț ia de a da sau de a face
(b) OBLIGA Ț IE NEGATIVĂ – obliga ț ia de a nu face (ceea ce include în mod natural a nu da)
D. Din perspectiva persoanelor obligate - "sancț iune" -
a) UNILATERAL – unde doar una dintre păr ț i este obligată (de exemplu, Platone îi datorează lui Socrate P1.000. Platone trebuie să plătească
Socrate.)
(b) BILATERAL – unde ambele păr ț i sunt obligate (de exemplu, într-un contract de vânzare, cumpărătorul este obligat să livreze)
poate fi
(b.1) reciproc
(b.2) non-reciproc – în care performanț a unuia nu depinde de performanț a celuilalt

ELEMENTELE OBLIGAȚ IEI

a) SUBIECT ACTIV – (Creditor / Obligator) persoana care cere îndeplinirea obligaț iei;
b) SUBIECT PASIV – (Debitor / Obligator) cel care este obligat să efectueze prestaț ia sau să îndeplinească obligaț ia sau datoria;
c) PRESTARE – (a oferi, a face sau a nu face) obiect; subiectul obligaț iei; comportamentul care trebuie observat de către
debitor
d) CAUZA EFICIENTĂ – legătura JURIDICĂ care leagă părț ile de obligaț ie; sursa obligaț iei.

PRESTARE
1. A OFERI – livrarea unui lucru creditorului (în vânzare, depozit, gaj, dona ț ie);
2. DE FĂCUT – acoperă toate tipurile de lucrări sau servicii (contract pentru servicii profesionale);
3. A NU FACE - constă în a se ab ț ine de la a desfă ș ura anumite acte (în conformitate cu regulile ș i reglementările).

Cerinț e ale Prestaț iei / Obiect:

licit (dacă este ilicit, este nul)
2) posibil (dacă este imposibil, este nul)

pagina 1 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

3) determinate sau determinabil (sau altfel, nul)

4) valoare pecuniară

• DAUNĂ – Act sau omisiune vicioasă care provoacă pierdere sau prejudiciu altuia
• DAUNE – rezultat al vătămării (pierdere, rănire, prejudiciu)

1157. Obligaț ia decurge din – (1) lege; (2) contracte; (3) quasi-contracte; (4) acte sau omisiuni pedepsite de lege; (5)
quasi-delicte.

(1) LEGE (Obligaț ie ex lege) - impusă de legea însăș i; trebuie să fie stabilită în mod expres sau implicit ș i nu poate fi prezumată
- [Vezi Articolul 1158]

(2) CONTRACTE (Obligaț ie ex contractu) – rezultă din stipulările părț ilor: întâlnirea minț ilor / acord formal
- trebuie respectat cu bună credinț ă deoarece este "legea" între părț i; nici o parte nu poate să evite unilateral obligaț ia sa
în contract, cu excepț ia:
a) contractul îl autorizează
b) cealaltă parte acceptă

Notă:
Părț ile pot încheia liber orice stipulaț ii, cu condiț ia să nu fie contrare legii, moralităț ii, bunelor obiceiuri, ordinii publice sau bunelor moravuri.
politică
- [Vezi articolul 1159]

(3) SEMICONTRACTE (Obligaț ie ex quasi-contractu) – apar din acte legale, voluntare ș i unilaterale ș i care sunt
aplicabil până la capăt ca nimeni să nu fie îmbogăț it sau beneficiat în mod nedrept pe seama altuia
- 2 tipuri:
[Link] gestio - gestionare neautorizată; Acest lucru se întâmplă atunci când o persoană preia în mod voluntar responsabilitatea pentru
afacerea sau proprietatea abandonată a altcuiva fără autorizaț ia proprietarului
[Link] indebiti - plată necorespunzătoare; Aceasta are loc atunci când se primeș te ceva când nu există dreptul de a solicita acest lucru,
ș i a fost livrat în mod nejustificat prin eroare
- [Vezi Articolul 1160]

(4) DELICTE (Obligaț ie ex maleficio sau ex delicto) – rezultă din răspunderea civilă, care este consecinț a unei infracț iuni
- Reguli de guvernare:
1. Dispozi ț ii pertinente ale Codului Penal ș i alte legi penale subiect la Art 2177 din Codul Civil
[Art 100, RPC – Fiecare persoană care este răspunzătoare penal pentru o infracț iune este, de asemenea, răspunzătoare civil]

Capitolul 2, Titlul preliminar, cu privire la Rela ț iile Umane (Cod Civil)

3. Titlul 18 din Cartea IV a Codului Civil – despre despăgubiri
- [Vezi Articolul 1161]

(5) QUASI-DELICTE / DELICTE (Obligaț ia ex quasi-delicto sau ex quasi-maleficio) – decurg din daunele cauzate altuia
printr-o acț iune sau omisiune, fără a exista vreo vină sau neglijenț ă, dar între părț i nu există o relaț ie contractuală
- [Vezi Articolul 1162]

1158. Obligaț iile din lege nu sunt prezumate. Numai cele (1) exprimate în mod expres în acest cod sau (2) în legi speciale
sunt solicitate ș i vor fi reglementate de prescripț iile legii care le stabileș te; iar în ceea ce nu a fost
a fost prevăzut, de dispoziț iile acestui cod.

• În lipsa unor obligaț ii care sunt PREVEDITE ÎN MOD EXPLICIT de lege, acestea nu sunt exigibile ș i aplicabile ș i nu pot fi
presupus a exista.
• Codul Civil poate fi aplicabil suplimentar obligaț iilor care decurg din legi altele decât Codul Civil în sine.
• Legi speciale – se referă la toate celelalte legi care nu sunt incluse în Codul Civil.

1159. Obligaț iile care decurg din contracte au forț a legii între părț ile contractante ș i ar trebui să fie
respectat cu bună credinț ă.

CONTRACT – întâlnirea minț ilor între două persoane prin care una se obligă, în raport cu cealaltă, să dea, să facă

pagina 2 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
REVIEWER

ceva sau pentru a presta un serviciu; reglementat în principal de acordul părț ilor contractante.

CONTRACT VALABIL – nu ar trebui să fie împotriva legii, contrar moralităț ii, bunelor obiceiuri, ordinii publice ș i politicii publice.

• În ochii legii, un contract nul nu există ș i nu va decurge nicio obligaț ie din acesta.

OBLIGAȚ II DERIVATĂ DIN CONTRACTE – reglementate în principal de stipulaț iile, clauzele, termenii ș i condiț iile acestora
acorduri.

• Dacă prestaț ia unui contract este înacceptabilă (nedreaptă) sau nerezonabilă, chiar dacă nu încalcă morala, legea etc., aceasta poate
nu va fi aplicată total.

• Interpretarea unui contract implică o întrebare de drept.

RESPECTAREA ÎN BUNĂ CREANȚ Ă – conformitate sau executare în conformitate cu stipulaț iile sau termenii contractului sau
acord.

FALSIFICAREA UNUI CONTRACT VALABIL – doar inserț iile neautorizate vor fi ignorate; termenii ș i stipulaț iile originale
ar trebui să fie considerat valabil ș i existent pentru ca părț ile să îș i îndeplinească obligaț iile.

1160. Obligaț iile derivate din quasi-contrate vor fi supuse dispoziț iilor capitolului 1, titlul 17 din această carte.

QUASI-CONTRACT – relaț ie juridică rezultată din acte legale, voluntare ș i unilaterale în virtutea cărora, ambele părț i devin
legat unii de alț ii, în vederea de a nu fi nimeni îmbogăț it sau beneficiat în mod injust pe seama celuilalt. (Vedeț i Articolul 2142)

(1) NEGOTIORUM GESTIO – rela ț ie juridică care are loc atunci când cineva gestionează voluntar proprietatea
afacerile altuia fără ș tirea sau consimț ământul acestuia; proprietarul va despăgubi gestorul pentru necesar
ș i cheltuieli utile suportate de acesta pentru exercitarea funcț iei sale ca gestor.
(2) SOLUTIO INDEBITI – ceva este primit atunci când nu există dreptul de a-l solicita ș i a fost livrat în mod necuvenit
prin greș eală; obligaț ia de a returna lucrul apare din partea destinatarului. (de exemplu, dacă las un magazin să mă deservesc)
schimbă-mi bancnota de P500 ș i din greș eală îmi dă P560, am datoria să returnez cei 60 de pesos în plus

1161. Obligaț iile civile care decurg din infracț iuni penale vor fi reglementate de legile penale, sub rezerva prevederilor
al articolului 2177, ș i al dispoziț iilor pertinente din Capitolul 2, Preliminar în Relaț iile Umane, ș i din Titlul 18 al acestuia
carte, reglementarea daunelor.

Reguli de guvernare:
1. Dispozi ț ii pertinente ale RPC ș i alte legi penale supuse Art 2177 Cod Civil
Art 100, RPC – Fiecare persoană responsabilă penal pentru o infracț iune este de asemenea responsabilă civil.
2. Capitolul 2, Titlu preliminar, privind rela ț iile umane (Cod Civil)
Titlul 18 din Cartea IV a Codului Civil – privind despăgubirile

• Fiecare persoană răspunzătoare penal pentru o infracț iune gravă este, de asemenea, răspunzătoare penal (art. 100, RPC)

RĂSPUNDEREA PENALĂ INCLUDE:

(a) RESTITUIREA – restaurarea proprietă ț ii care a fost preluată anterior; obiectul în sine va fi restituit, chiar dacă
să fie găsit în posesia unei terț e persoane care l-a dobândit prin mijloace legale, păstrându-i acesteia acț iunea sa
împotriva persoanei corespunzătoare care ar putea fi responsabilă faț ă de el.

(b) REPUNEREA DAUNELOR CAUZATE – instan ț a stabile ș te cuantumul daunelor: pre ț ul unui lucru, sentimental
valoare, etc.
(c) INDEMNIZARE PENTRU DETERMINĂRILE CONSECUTE – include daunele suferite de familia persoanei rănite
partid sau de o terț ă persoană din cauza crimei.

Efectul achitării într-un caz penal:

a. când achitarea se datorează unei îndoieli rezonabile - fără răspundere civilă
b. atunci când achitarea se datorează circumstan ț elor exonera ț i, există răspundere civilă
c. când există o preponderen ț ă a dovezilor - există răspundere civilă

pagina 3 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

1162. Obligaț iile derivate din quasi-delicte vor fi reglementate de dispoziț iile capitolului 2, titlul 17 din această carte.
şi prin legi speciale.

QUASI-DELICT (culpa aquiliana) – un act sau o omisiune a unei persoane care cauzează daune alteia, dând naș tere unei obligaț ii de
plătiț i pentru daunele cauzate, existând vinovăț ie sau neglijenț ă, dar nu există o relaț ie contractuală preexistentă între părț i. (Vezi
Articolul 2176)

CERINȚ E:
omisiune
b. neglijen ț ă
[Link] cauzate reclamantului
d. rela ț ia directă de omisiune, fiind cauza, ș i dauna, fiind efectul
e. nu există rela ț ii contractuale preexistente între păr ț i

Vina sau neglijenț a - constă în omisiunea acelei diligenț e care este cerută de natura obligaț iei ș i corespunde
cu împrejurările persoanei, timpului ș i locului.

Baza DELICTE QUASI-DELICTE

INTENȚ IE Criminal / rău intenț ionat Negligenț ă
2. DOBÂNDĂ Afectează INTERESUL PUBLIC Afectează interesul PRIVAT
3. RĂSPUNDERE Răspunderea penală ș i civilă Răspundere civilă
4. SCOP Scop - pedeapsă Compensare
[Link] Nu poate fi compromis Poate fi compromis
6. VINOVĂȚ IE Dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă Preponderenț a dovezilor

CAPITOLUL 2
NATURA Ș I EFECTUL OBLIGAȚIILOR

1163. Fiecare persoană obligată să ofere ceva este, de asemenea, obligată să aibă grijă de acesta cu diligenț a corespunzătoare a unui bun
tată al unei familii, cu excepț ia cazului în care legea sau stipularea părț ilor necesită un alt standard de îngrijire.

• Vorbeș te despre o obligaț ie de a avea grijă de un lucru DETERMINAT (adică un lucru specific; un lucru identificat prin
individualitate) pe care un debitor este presupus să o livreze unei alte persoane.
• Motiv: debitorul nu poate avea grijă de întreaga clasă/gen.

DUTIILE DE FUDUL

• Păstraț i sau aveț i grijă de lucrurile care sunt datorate.

DILIGENȚ A UNUI TATĂ BUN – un tată bun nu îș i abandonează familia, este întotdeauna pregătit să ofere ș i
protecț ia familiei sale; îngrijire obiș nuită pe care un om mediu ș i rezonabil prudent ar face-o.
- Definit în mod negativ în Articolul 1173
UN ALT STANDARD DE ÎNGRIJIRE – diligenț ă extraordinară oferită în stipularea părț ilor.
FACTORI DE CONSIDERAT – diligenț a depinde de natura obligaț iei ș i corespunde cu
circumstanț ele persoanei, timpul ș i locul.

Debitorul nu este răspunzător dacă neîndeplinirea obligaț iei de a livra bunul se datorează unor evenimente fortuite sau forț ei majore… fără neglijenț ă sau vină în
această parte.

• Livraț i roadele unui lucru

• Livraț i accesoriile
• Livraț i lucrul în sine
• Răspuns pentru daune în caz de neîndeplinire sau încălcare

1164. Creditorul are dreptul la roadele lucrului din momentul în care apare obligaț ia de a-l livra. Cu toate acestea, el

pagina 4 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

nu va dobândi niciun drept real asupra acestuia până când acesta nu i-a fost livrat.

DREPT REAL (jus in re) – drept care aparț ine unei persoane asupra unui lucru specific, fără un subiect pasiv determinat individual
împotriva căruia acest drept poate fi aplicat personal.
− un drept aplicabil împotriva întregii lumi

DREPT PERSONAL (jus ad rem) – un drept care aparț ine unei persoane de a solicita de la alta, ca un subiect pasiv definit,
îndeplinirea unei prestaț ii de a da, a face sau de a nu face.
− un drept executabil numai împotriva unei persoane sau grup de persoane definit.

• Înainte de livrare, creditorul, în obligaț iile de a da, are doar un drept personal împotriva debitorului – un drept de a solicita
livrarea lucrului ș i a fructelor sale.
• Odată ce lucrul ș i fructele sunt livrate, el dobândeș te un drept real asupra acestora.
• Proprietatea este transferată prin livrare, care poate fi fie efectivă, fie constructivă. (Art. 1477)
• Remediul cumpărătorului când nu există livrare în ciuda cererii este de a depune o plângere pentru „ÎNDEPLINIREA SPECIFICĂ
Ș I LIVRARE” deoarece el nu este încă proprietarul proprietăț ii înainte de livrare.

LIVRARE ACTUALĂ – livrarea efectivă a unui lucru din mâna ofertantului în mâna beneficiarului (personal), sau
manifestat prin anumite acte de posesie executate de beneficiarul cu consimț ământul cedentului (proprietate imobiliară).

FRUCTE
1. NATURAL – produse spontane ale solului, tineret ș i alte produse ale animalelor;
2. INDUSTRIAL – produs de terenuri de orice cultivare sau muncă;
3. CIVIL – cele derivate prin virtutea rela ț iei juridice.

**VEZI Articolul 1164 (retroactivitatea efectelor obligaț iei condiț ionale de a da odată ce condiț ia a fost îndeplinită)**

1165. Când ceea ce trebuie livrat este un lucru determinat, creditorul ... poate constrânge debitorul să efectueze livrarea.
Dacă lucrul este indeterminat sau generic, el poate cere ca obligaț ia să fie îndeplinită pe cheltuiala
debitor. Dacă debitorul întârzie sau a promis să livreze acelaș i lucru la două sau mai multe persoane care nu au
acelaș i interes, el va fi responsabil pentru orice eveniment fortuit până când a efectuat livrarea.

*Această dispoziț ie se aplică unei obligaț ii de a da.

AȘ A CUM TREBUIE
ceva care este susceptibil de o denumire sau specificaț ie particulară;
obligaț ia este stinsă dacă lucrul este pierdut din cauza evenimentelor fortuite.
Articolul 1460: un lucru este determinat atunci când este desemnat în mod specific ș i segregat fizic de toate celelalte.
aceeaș i clasă.
LUCRU INDETERMINAT
ceva care are referinț ă doar la o clasă sau gen;
obligaț ia de a livra nu este astfel extingherită de evenimente fortuite.

REMEDII PENTRU NEÎNDEPLINIREA LIVRĂRII (obiect determinat)

1. Plângere pentru executare specifică – o ac ț iune de a for ț a îndeplinirea obliga ț iei.
2. Plângere pentru anularea obliga ț iei – ac ț iune pentru anulare
3. Plângere pentru daune – ac ț iune pentru a solicita despăgubiri pentru daunele suferite

• Ca regulă generală, „nicio persoană nu va fi responsabilă pentru acele evenimente care nu ar putea fi prevăzute sau care, deș i
prevăzute, sunt inevitabile, cu excepț ia:
1. în cazurile specificate expres de lege
2. când este stipulat de păr ț i
3. când natura obliga ț iei necesită asumarea riscului
• O creaț ie nedeterminată nu poate fi obiectul distrugerii printr-un eveniment fortuit deoarece genul nu pierdie niciodată.

pagina 5 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

1166. Obligaț ia de a da un lucru determinat include ș i obligaț ia de a livra toate accesoriile ș i anexele acestuia, chiar ș i
deș i s-ar putea să nu fi fost menț ionate.

ACCESIUNI – fructele lucrului sau adăugiri la sau îmbunătăț iri asupra principalului
− cele care sunt ataș ate în mod natural sau artificial de lucru

ACCESORII – lucruri incluse cu principalul pentru a-i îmbunătăț i aspectul, utilizarea mai bună sau finalizarea

Când apare dreptul la fructe? – de la momentul în care apare obligaț ia de a livra

Conditional – din momentul în care condiț ia se întâmplă
Cu un termen/perioadă – la expirarea termenului/perioadei
Simplu – din perfecț iunea contractului

1167. Dacă o persoană obligată să facă ceva nu reuș eș te să o facă, acelaș i lucru se va executa pe cheltuiala sa. Aceeaș i regulă se va aplica
să fie observat dacă face acest lucru în contradicț ie cu spiritul obligaț iei ... se poate decreta că ceea ce a fost
făcut prost să fie desfăcut.

* Această dispoziț ie se aplică unei obligaț ii de a face.

TREI SITUAȚ II:

a) Neîndeplinirea de către debitor a unei obliga ț ii
. creditorul poate îndeplini obligaț ia, sau altcineva, pe cheltuiala debitorului;
. recupera daunele
b) Performan ț a a fost contrară termenilor agrea ț i
. comandamentul instanț ei de a desfăș ura aceeaș i acț iune pe seama debitorului
c) Performan ț ă într-un mod slab
. ordonanț a instanț ei de a anula aceeaș i la cheltuiala debitorului

1168. Când obligaț ia constă în A NU FACE ș i debitorul face ceea ce i-a fost interzis, aceasta va fi de asemenea
desfăcut în detrimentul său.

Această dispoziț ie se aplică unei obligaț ii de a nu face.

1169. Cei obligaț i să livreze sau să facă ceva intră în întârziere din momentul în care creditorul acț ionează judecătoreș te sau extrajudecăteș te
cere de la ei îndeplinirea obligaț iei lor.
Cu toate acestea, cererea creditorului nu va fi necesară pentru ca întârzierile să existe:

• Când legea sau obligaț ia declară în mod expres;

• Când din natura contractului, timpul este esenț a ș i factorul motivator pentru stabilirea acestuia;
• Când cererea ar fi inutilă (prestarea este imposibilă);
• În obligaț iile reciproce, din momentul în care una dintre părț i îș i îndeplineș te obligaț ia;
• Când debitorul admite că este în întârziere

ÎNDEPLINIRE ÎNTÂRZIATĂ – simpla neîndeplinire a unei obligaț ii la timpul stabilit.

ÎNTÂRZIERI LEGALĂ (DEFAULT) – echivalentă cu neîndeplinirea obligaț iei ș i apare după o cerere extrajudiciară sau judiciară.
făcut asupra debitorului.

TIPURI DE DEFAULT:
a)MORA SOLVENDI – întârziere din partea debitorului de a-ș i îndeplini obligaț ia;
Cerinț e:
1. e ș ecul debitorului de a- ș i îndeplini obliga ț ia la DATA convenită;
[Link] (judiciară/extrajudiciară) din partea creditorului;
3. nerespectarea unei astfel de cereri

EFECTE

pagina 6 [dioryRabajante]
 OBLIGATII SI CONTRACTE
RECENZOR

datornic - răspunzător pentru daune ș i dobânzi

debitor – răspunzător pentru pierderea unui bun din cauza unui eveniment fortuit

TIPURI:
1) mora solvendi ex re – neîndeplinirea obliga ț iilor reale (a da)
2) mora solvendi ex persona – neexecutarea obliga ț iilor personale (de a face)

b)MORA ACCIPIENDI – întârzierea din partea creditorului de a accepta îndeplinirea obligaț iei;
Efecte
1. creditor – responsabil pentru daune
2. creditor – suportă riscul pierderii bunului
3. debitor – nu este răspunzător pentru dobândă din momentul întârzierii creditorului
4. debitor - se eliberează de obliga ț ie

c)COMPENSATIO MORAE – întârzierea debitorilor în obligaț ia reciprocă.

Efect: neîndeplinirea uneia compensează neîndeplinirea celeilalte; obligaț iile lor respective vor fi compensate echitabil.

Întârzierea în obligaț ia negativă nu este posibilă. (În obligaț ia negativă, numai îndeplinirea ș i încălcarea sunt posibile)

1170. Cei care, în îndeplinirea obligaț iilor lor, sunt vinovaț i de fraudă, neglijenț ă sau întârziere, ș i cei care în
orice modalitate contravine tenorului acestuia, sunt responsabili pentru daune.

FRAUDĂ (dolo) – evaziune intenț ionată deliberată a îndeplinirii fidelă a unei obligaț ii;
NEGLIJENȚ Ă (culpa sau vinovăț ie) – act sau omisiune voluntară de diligenț ă, fără intenț ie răuvoitoare, care împiedică îndeplinirea normală
a unei obligaț ii;
ÎNTÎRZIERI (mora) – neîndeplinirea la termen sau întârzierea în executarea unei obligaț ii după ce aceasta a devenit scadentă ș i exigibilă;
CONTRAȚ IA TERMENILOR OBLIGAȚ IEI (încălcare) – încălcarea termenilor ș i condiț iilor stipulate în obligaț ie; aceasta trebuie
nu se datorează unui eveniment fortuit.

Responsabilitatea derivată din fraudă este exigibilă în toate obligaț iile. Orice renunț are la o acț iune pentru fraudă viitoare este
gol.

• A permite o astfel de renunț are va face în mod necesar ca forț a obligatorie a contractelor să fie iluzorie.
• Legea nu interzice renunț area la o acț iune pentru daune bazată pe fraudă deja comisă.
• Orice deviere deliberată de la modul normal de îndeplinire a obligaț iei poate fi o bază adecvată pentru a solicita daune.
împotriva părț ii vinovate.

FRAUDA INCIDENTALĂ (dispoziț iile aplicabile sunt Art. 1170 ș i 1344) – comisă în executarea unei obligaț ii deja
existent din cauza unui contract; frauda incidentala obligă persoana care o foloseș te să plătească despăgubiri.
FRAUDĂ CAUSALĂ – (Art. 1338) utilizată în executarea contractului pentru a asigura consimț ământul; remediul este anularea din cauza
vicierea consimț ământului.

1172. Răspunderea care decurge din neglijenț a în îndeplinirea oricărui tip de obligaț ie este de asemenea exigibilă, dar
o astfel de răspundere poate fi reglementată de instanț e, în funcț ie de circumstanț e.

Discreț ia instanț ei pentru că:

(a) neglijen ț a depinde de circumstan ț ele unui caz - bună sau rea credin ț ă a debitorului poate fi considerată
la fel ca ș i conduita sau comportamentul necorespunzător al creditorului;

(b) nu este la fel de grav ca frauda.

Neglijenț ă – lipsa de previziune sau cunoș tinț e

Imprudenț ă – lipsă de abilităț i sau precauț ii

TEST DE NEGLIJENȚ Ă
A folosit inculpatul, în efectuarea actului neglijent presupus, atenț ia ș i prudenț a rezonabilă pe care un om obiș nuit le-ar folosi?
ai folosit în aceeaș i situaț ie?

pagina 7 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

DOUĂ TIPURI DE NEGLIJENȚ Ă:

Bază Culpa Aquiliana 2. Culpa Contractuală

(Quasi-delict) (Încălcarea contractului)
DEFINIȚ IE Neglijenț ă între părț i nu aș a Negligenț a în îndeplinirea contractului
relaț ionate printr-un contract preexistent obligaț ie
NATURA NEGLIJENȚ EI Direct, substanț ial ș i independent Incident la îndeplinirea obligaț iei.
BUNUL TATĂ AL Apărare completă ș i corespunzătoare (părinț i, Defensă incompletă ș i necorespunzătoare în selecț ie
APĂRAREA FAMILIEI tutore, angajatori angajaț ilor.
PRESUMȚ IE DE Fără prezumț ie - partea vătămată trebuie să Există o prezumț ie - inculpatul trebuie să probeze
NEGLijenț ă demonstrează neglijenț a pârâtului. că nu a existat neglijenț ă în desfăș urarea
termenii contractului.

1173. Culpă sau neglijenț a debitorului constă în omisiunea acelei diligenț e care este necesară prin natura
a obligaț iei ș i corespunde circumstanț elor persoanelor, timpului ș i locului... Dacă legea sau
contractul nu specifică diligenț a care trebuie observată în executare, ceea ce este aș teptat dacă este o bună
capul unei familii va fi necesar.
- Această prevedere prevede o definiț ie negativă a „diligenț ei corespunzătoare a unui bun părinte de familie”

FRAUDĂ distinsă de NEGLIGENȚ Ă

FRAUDĂ NEGLIJENȚĂ
Există o intenț ie deliberată de a provoca daune. Nu există o intenț ie deliberată de a provoca daune.
Răspunderea nu poate fi diminuată. Răspunderea poate fi diminuată.
Renunț area la fraudă viitoare este nulă. Renunț area la neglijenț a viitoare poate fi permisă în anumite cazuri:

DILIGENȚ Ă - atenț ia ș i grija necesare unei persoane într-o anumită situaț ie ș i este opusul neglijenț ei.

NEGLIJENȚ Ă – constă în omiterea acelei diligenț e care este cerută de natura obligaț iei particulare ș i
coresponde cu circumstanț ele persoanelor, ale timpului ș i ale locului.

TIPURI DE DILIGENȚ Ă:
1. DILIGEN Ț A UNUI TATĂ BUN – un tată bun nu î ș i abandonează familia, este întotdeauna gata să ofere ș
protecț ia familiei sale; îngrijire obiș nuită pe care un om mediu ș i prudent ar face-o.
Diligen ț a cerută de legea care reglementează obliga ț ia particulară
3. Diligen ț a stipulată de păr ț i

1174. Cu excepț ia cazurilor specificate expres de lege sau atunci când este declarat altfel prin stipulare, sau când
natura obligaț iei necesită asumarea riscurilor, nicio persoană nu va fi responsabilă pentru acele evenimente care ar putea
nu pot fi prevăzute, sau care, deș i prevăzute, erau inevitabile.

EVENIMENT FORTUIT – un eveniment sau o întâmplare care nu putea fi prevăzută sau, chiar dacă a fost prevăzută, este inevitabilă; absolut
independent de intervenț ia umană; act al lui Dumnezeu.

FORȚ Ă MAJORĂ - un eveniment cauzat de acte legitime sau ilegitime ale persoanelor altele decât debitorul; există intervenț ie umană
intervenț ie.

REQUISITELE EVENIMENTULUI FORTUIT: [IU-IF]

[Link] de voinț a umană (sau cel puț in de cea a debitorului)
[Link] sau inevitabil
[Link] un astfel de caracter încât să facă imposibilă respectarea obligaț iei de către debitor într-un mod normal.
[Link] – liber de orice participare/agrevare a prejudiciului cauzat creditorului (fără neglijenț ă sau imprudenț ă)
EXCEPȚ II:

pagina 8 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

1. Când se stipulează expres că el va fi răspunzător chiar dacă neexecutarea obliga ț iei se datorează unui eveniment fortuit
evenimente
2. Când natura obliga ț iei impune asumarea riscului;
3. Când debitorul este în întârziere;
4. Când debitorul a promis acela ș i lucru două sau mai multor persoane care nu au acela ș i interes;
5. Când de ț inătorul este de rea-credin ț ă ș i lucrul s-a pierdut sau deteriorat din cauza unui eveniment fortuit;
6. Când debitorul a contribuit la pierderea bunului.

1175. Tranzacț iile cu dobânzi excesive vor fi reglementate prin legi speciale.
* vezi Articolul 1413

USURĂ - încheierea unui contract pentru sau primirea de dobândă în exces faț ă de suma permisă de lege pentru împrumutul sau utilizarea banilor, bunurilor etc.

LEGEA ÎMPRUMUTURILOR CU DOBÂNZI EXORBITANTE – face ca cămătărescii să fie răspunzători penal dacă dobânda percepută pentru împrumuturi depăș eș te limita prescrisă de lege.

• Această lege este abrogată - Circulara nr. 905 a Băncii Centrale a eliminat în mod expres plafonul dobânzii prescris de
LEGEA USURIEI.

1176. Primirea principalului de către creditor fără rezervă cu privire la dobândă va da naș tere la
presumț ia că respectivul interes a fost plătit.
Recepț ia unei tranș e ulterioare a unei datorii fără rezervă în ceea ce priveș te tranș ele anterioare va ridica de asemenea
presupoziț ia că astfel de rate au fost plătite.

• Acestea sunt doar presupuneri.

• Pentru a fi sigur - scrieț i dobânda ș i datele acoperite de o astfel de plată pe chitanț ă.

1177. Creditorii, după ce au urmărit bunurile aflate în posesia debitorului pentru a-ș i satisface pretenț iile, pot
exercitarea tuturor drepturilor ș i exercitarea tuturor acț iunilor acestora în acelaș i scop, cu excepț ia celor care sunt inerente în
această persoană; ei pot, de asemenea, contesta actele pe care debitorul le-ar fi putut face pentru a-i defrauda.

REMEDII DISPONIBILE CREDITORILOR PENTRU SATISFACEREA PRETENȚ IILOR LOR:

Îndeplinire exactă cu drept la daune
2. Epuizarea bunurilor debitorului aflate încă în posesia sa – ordonan ț ă de sechestru (înainte de judecată) sau ordonan ț ă de executare
(pentru sentinț a finală încă neexecutată)
[Link]Ț IUNE SUBROGATORIE – o acț iune în care creditorul ale cărui pretenț ii nu au fost pe deplin satisfăcute poate să acț ioneze împotriva
debitorirdpersoana) a debitorului pârât.
4. AC Ț IUNE PAULIANĂ – o ac ț iune în care creditorul depune o ac ț iune în instan ț ă pentru ANULAREA unor acte sau contracte încheiate
în favoarea debitorului proiectat pentru a frauda pe acesta din urmă.

1178. Sub rezerva legilor, toate drepturile dobândite în virtutea unei obligaț ii sunt transmisibile, dacă nu a existat vreo
stipulaț ie contrară.

EXCEPȚ II:
a) Cele care nu sunt transmisibile prin natura lor, cum ar fi drepturile pur personale;
b) Cele care nu sunt transmisibile prin dispozi ț ia legii;
c) Cele care nu sunt transmisibile prin stipularea păr ț ilor.

CAPITOLUL 3
DIFERITE TIPURI DE OBLIGAȚII

Secț iunea 1 – Obligaț ii pure ș i condiț ionate

1179. Orice obligaț ie al cărei îndeplinire nu depinde de un eveniment viitor sau incert, sau de un eveniment trecut.
necunoscut părț ilor, este exigibil imediat.
Fiecare obligaț ie care conț ine o condiț ie rezolutorie va fi, de asemenea, exigibilă, fără a prejudicia efectele.
averea evenimentului.

OBLIGAȚ IE PURĂ – o obligaț ie care nu conț ine nicio condiț ie sau termen de care depinde îndeplinirea;

pagina 9 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

imediat exigibil de către creditori iar debitorul nu poate fi scuzat pentru neîndeplinirea prestaț iei sale.

OBLIGAȚ IE CONDIȚ IONATĂ – o obligaț ie care depinde de un eveniment viitor sau incert, sau de un eveniment trecut necunoscut.
părț ile contractante.
– o obligaț ie supusă unei condiț ii.
a)Obligaț ie suspensivă – îndeplinirea acesteia dă naș tere unei obligaț ii; exigibilitatea obligaț iei sau
efectivitatea contractului poate avea loc doar după ce condiț ia a fost îndeplinită.
b)Obligaț ie rezolutorie – apariț ia acesteia stinge obligaț ia care există deja;

1180. Atunci când debitorul se angajează să plătească atunci când mijloacele sale îi permit să facă acest lucru, obligaț ia va fi considerată a fi
fii unul cu un termen, supus dispoziț iilor Articolului 1197.

PERIOADĂ – un eveniment viitor ș i cert în urma căruia obligaț ia supusă acestuia fie apare, fie se stinge.

INDICAȚ II PRIVIND O TERMEN SAU PERIOADĂ:

Când debitorul se obligă să plătească -
• când mijloacele lui îi permit să facă acest lucru

• câte puț in
• cât mai curând posibil
• din când în când
• de îndată ce am banii
• în plată parț ială
• când te afli în situaț ia de a plăti

1181. În obligaț iile condiț ionate, dobândirea drepturilor, precum ș i stingerea sau pierderea celor deja existente
obț inută, va depinde de desfăș urarea evenimentului care constituie condiț ia.

Condiț ie suspensivă – dobândirea drepturilor de către creditor depinde de producerea evenimentului care constituie
condiț ie; dacă o astfel de condiț ie nu are loc, ar fi ca ș i cum obligaț ia condiț ională nu ar fi existat niciodată.
(de exemplu, promisiunea de a oferi o maș ină după absolvirea ș colii de drept ca celaude)

Condiț ie rezolutivă – drepturile ș i obligaț iile deja existente sunt sub ameninț area extinguării la apariț ia sau îndeplinirea acestora
al unei astfel de condiț ii.

(de exemplu, donaț ie din cauza căsătoriei – celebrarea căsătoriei este o condiț ie rezolutorie; dacă căsătoria nu a avut loc,
donarea poate fi revocată

1182. Când îndeplinirea condiț iei depinde de voinț a unică a debitorului, obligaț ia condiț ionată va
fi nul. Dacă depinde de întâmplare sau de voinț a unei a treia persoane, obligaț ia va avea efect în conformitate
cu dispoziț iile acestui Cod.

• Se aplică doar condiț iilor suspensive.

3 TIPURI DE CONDIȚ II ÎN VERTICEA ACEASTA:

[Link] – o condiț ie suspensivă care depinde de voinț a uneia dintre părț ile contractante = dacă la
voinț a sole a debitorului, este nulă; dacă este la creditor, rămâne valabilă. acesta este pentru a preveni stabilirea unor iluzii
obligaț ii.
[Link] – condiț ia depinde de ș ansă sau de voinț a unei terț e persoane; (de exemplu, garanț ia telefonului mobil)
3. MIXT - condi ț ia depinde par ț ial de voin ț a păr ț ilor ș i par ț ial de ș ansă sau de voin ț a unei ter ț e păr ț
persoană; (exemplu ni Atty. De Chavez: promovarea examenului de barou)

1183. Condiț ii imposibile, cele contrare bunelor obiceiuri sau ordinii publice ș i cele interzise de lege vor anula
obligaț ia care depinde de ele. Dacă obligaț ia este divizibilă, acea parte a acesteia care nu este afectată de
condiț ia imposibilă sau ilegală nu va fi valabilă.
Conditia de a nu face un lucru imposibil va fi considerată ca nefiind agreată.

CONDIȚ IE POSSIBILĂ – dacă este capabil de realizare sau actualizare conform naturii, legii, politicii publice sau bunelor obiceiuri.

pagina 10 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

2 TIPURI DE CONDITII IMPOSIBLE:

1. Fizic imposibil – nu poate exista sau nu poate fi realizat în natura sa;
2. Legal imposibil – contrar legii, bunelor obiceiuri sau ordinii publice.

Numai obligaț ia afectată este nulă, dacă obligaț ia este divizibilă, iar partea acesteia care nu este afectată de condiț ia imposibilă este
valid.

Doar condiț ia este nulă dacă există deja o obligaț ie preexistentă ș i aceasta nu depinde de îndeplinirea condiț iei.
ceea ce este imposibil.

1184. Condiț ia ca un eveniment să se întâmple la un moment determinat va stinge obligaț ia imediat ce

timpul expiră sau dacă a devenit indubitabil că evenimentul nu va avea loc.

Condiț ie pozitivă – se referă la îndeplinirea unui eveniment sau la executarea unui act

Condiț ie negativă – se referă la neîndeplinirea sau neefectuarea unui act.

CONDIȚ IE SUSPENSIVĂ POZITIVĂ

Obligaț ia este stinsă:
1. De îndată ce TIMPUL EXPIRĂ fără ca evenimentul să aibă loc;
2. De îndată ce a devenit cert că EVENIMENTUL NU VA AVEA LOC, de ș i timpul specificat nu a expirat încă.

1185. Condiț ia ca un anumit eveniment să nu se întâmple la un moment determinat va face ca obligaț ia să fie efectivă de la
momentul în care timpul indicat a expirat sau dacă a devenit evident că evenimentul nu poate avea loc.
Dacă nu a fost stabilit un termen, condiț ia se consideră îndeplinită în momentul în care a fost probabil.
contemplat, având în vedere natura obligaț iei.

Aceasta este o condiț ie de neîntâmplare a unui eveniment viitor.

Obligaț ia va deveni efectivă ș i obligatorie:

a) Din momentul în care timpul indicat a trecut fără ca evenimentul să aibă loc;
b) Din momentul în care a devenit evident că evenimentul nu poate avea loc, de ș i timpul indicat nu a trecut încă.

1184 -vs- 1185

1184 1185
(SUSPENSIV POZITIV) (SUSPENSIV NEGATIV)
Jose se obligă să-i ofere femeii însărcinate Maria 5000 de pesos. Jose se obligă să-i ofere femeii însărcinate Maria
dacă ar naș te pe sau înainte de 30 decembrie. P5000 dacă nu va naș te pe 30 decembrie.
a. Jose este RESPONSABIL dacă Maria dă naș tere înainte sau pe 1 decembriea. Jose NU ESTE RESPONSABIL dacă Maria naș te pe 30 decembrie.
30.
b. Jose nu este RESPONSABIL dacă Maria naș te după 30 decembrie. b. Jose este RESPONSABIL dacă Maria NU a născut în decembrie
30 - dacă Maria naș te ÎNAINTE sau DUPĂ 30 decembrie.
c. Dacă Maria ar avea un avort spontan înainte de 30 decembrie, atunci c. Dacă Maria ar avea un avort spontan înainte de 30 decembrie,
obligaț ia este ÎNCHISĂ. obligaț ia este considerată ÎNDEPLINITĂ.

1186. Condiț ia se va considera îndeplinită atunci când debitorul împiedică în mod voluntar îndeplinirea acesteia.
− Această dispoziț ie vorbeș te despre DOCTRINA ÎNDEPLINIRII CONSTRUCTIVE
− Compară cu Art. 1203

REQUISITES
Condi ț ia este SUSPENSIVĂ;
2. Debitorul PREVINE de fapt îndeplinirea condi ț iei;
3. El ac ț ionează VOLUNTAR.

pagina 11 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
REVIEWER

• Rău intenț ionat sau fraudă nu sunt necesare, atâta timp cât scopul său este de a preveni îndeplinirea condiț iei.
• Nicio persoană nu trebuie să profite de propria greș eală.

1187. Efectele unei obligaț ii condiț ionale de a da, odată ce condiț ia a fost îndeplinită, se vor retroactiva începând din ziua de
constitutia obligatiei. Cu toate acestea, atunci când obligaț ia impune prestaț ii reciproce părț ilor,
fructele ș i dobânzile pe perioada în care condiț ia este în desfăș urare vor fi considerate a fi fost compensate reciproc. Dacă
obligaț ia este unilaterală, debitorul va însuș i fructele ș i dobânzile primite, cu excepț ia cazului în care natura ș i
circumstanț ele obligaț iei ar trebui să se deducă că intenț ia persoanei care a constituit-o a fost
diferit.
În obligaț iile de a face ș i de a nu face, instanț ele vor determina, în fiecare caz, efectul retroactiv al condiț iei
care a fost respectat.

• Se aplică doar condiț iilor suspensive îndeplinite.

• Statut retroactiv
• Efectele obligaț iei se consideră că încep nu de la îndeplinirea obligaț iei, ci de la ziua acesteia
constituț ie (similară cu legitimizarea unui copil natural)
• Când obligaț ia este unilaterală, debitorul va apropria fructele ș i dobânzile primite deoarece nu ...
a primi orice echivalent sau consideraț ie valoroasă de la creditor.

• Articolul nu necesită livrarea de fructe sau plata dobânzilor acumulate înainte de îndeplinirea
condiț ia suspensivă.

• Obligaț ii de a face sau de a nu face - efectul retroactiv va fi determinat de instanț ă folosind discernământul său sănătos fără
neîngrijindu-se de intenț iile părț ilor.

1188. Creditorul poate, înainte de îndeplinirea condiț iei, să introducă acț iunile corespunzătoare pentru conservarea
dreptul său.
Debitorul poate recupera ceea ce a plătit din greș eală în aceeaș i perioadă în cazul unei condiț ii suspensive.

Acț iuni disponibile creditorului:

Acț iune pentru restricț ionarea alienării lucrului până la îndeplinirea condiț iei suspendente;
Acț iune pentru a solicita garanț ii dacă debitorul a devenit insolvabil;
Acț iune pentru anularea alienărilor efectuate de debitor în fraudă faț ă de creditori;
Acț iuni împotriva posesorilor defavorabili pentru a întrerupe termenul de prescripț ie.
Pentru a-i avea drepturile annotate în registru.

Drepturile DEBTORULUI - are dreptul de a recupera ceea ce a fost plătit din greș eală înainte de împlinirea condiț iei suspensive.

1189. Atunci când condiț iile au fost impuse cu intenț ia de a suspenda eficienț a unei obligaț ii de a da,
următoarele reguli vor fi respectate în caz de îmbunătăț ire, pierdere sau deteriorare a bunului în timpul
suspendarea condiț iei:

PIERDERE
(1) debitor fără vină – obliga ț ia este stinsă
(2) debitor cu vină – obliga ț ia de a plăti despăgubiri

DETERIORARE
(1) debitor fără vină - prejudiciul este suportat de creditor
(2) debitor cu vină – creditorul alege: rescinderea obliga ț iei, îndeplinirea, despăgubirea

ÎMBUNĂTĂȚ IRE
(1) prin natură sau timp - îmbunătă ț ire: a deveni în favoarea creditorului
(2) pe seama debitorului – acordat uzufructuarului

1190. Când condiț iile au ca scop stinsirea unei obligaț ii de a da, părț ile, la
îndeplinirea condiț iilor menț ionate, se vor returna unul altuia ceea ce au primit.

pagina 12 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

În cazul pierderii, deteriorării sau îmbunătăț irii lucrului, dispoziț iile care, în ceea ce-l priveș te pe debitor, sunt
se va aplica părț ii care este obligată să restituie.
În ceea ce priveș te obligaț iile de a face ș i de a nu face, se vor respecta dispoziț iile celui de-al doilea paragraf al articolului 1187
în ceea ce priveș te efectul stingerii obligaț iei.

• Se referă la îndeplinirea unei condiț ii rezolutoare.

• Când condiț ia rezolutivă s-a întâmplat, obligaț ia este considerată ca ș i cum nu ar fi existat.
• Parț ile sunt obligate să restituie sau să restabilească tot ceea ce au primit unele de la celelalte - „restituț ie reciprocă”
• Donatia datorată căsătoriei - dacă căsătoria nu are loc, această donaț ie ar trebui returnată donatorului.
• Pierdere, deteriorare ș i îmbunătăț ire – reglementate de 1189.
• În obligaț iile de a face ș i de a nu face, instanț ele vor determina, în fiecare caz, efectul retroactiv al condiț iei că
a fost respectat.

1191. Puterea de a anula obligaț iile este implicită în cele reciproce, în cazul în care unul dintre obligaț i nu ar respecta.
cu ceea ce îi revine.
Partea vătămată poate alege între îndeplinirea ș i rezilierea obligaț iei, cu plata de
daune în ambele cazuri. El poate, de asemenea, să ceară anularea, chiar ș i după ce a ales îndeplinirea, dacă aceasta ar trebui să
devine imposibil.
Instanț a va decreta anularea solicitată, cu excepț ia cazului în care există un motiv întemeiat care să autorizeze stabilirea unei perioade.
Aceasta se înț elege că se face fără a afecta drepturile terț ilor care au dobândit lucrul, în conformitate cu
cu articolele 1385 ș i 1388 ș i Legea ipotecii.

* Acest remediu ar trebui să fie denumit „rezolvare”, nu anulare (Paras).

* Această dispoziț ie nu se aplică contractelor de parteneriat (reglementate de Art. 1786 ș i 1788) ș i vânzărilor de bunuri imobile ș i personale.
proprietăț i în rate (reglementate de legile Maceda ș i Recto)

RECIPROC – fiecare este debitor ș i creditor al celuilalt

RESILIERE – rezolvarea sau anularea contractului

• Se aplică doar obligaț iilor reciproce în care cele două părț i sunt deodată debitor ș i creditor una faț ă de cealaltă în acelaș i
tranzacț ie. Cauza trebuie să fie identică ș i obligaț iile trebuie să apară simultan.
• Partea care poate solicita rescindarea ar trebui să fie partea care este pregătită, dispusă ș i capabilă să se conformeze propriilor obligaț ii.
obligaț ii în timp ce celălalt nu este capabil să-ș i îndeplinească propriile.

REMEE
1. Performan ț ă specifică sau îndeplinirea obliga ț iei cu despăgubiri;
2. Rezilierea contractului cu despăgubiri.

Efectul anulării: părț ile trebuie să restituie tot ceea ce au primit de la cealaltă parte, iar obligaț ia de plată este
stins.

Dacă există o stipulare expresă de reziliere automată între părț i – această rezoluț ie va avea loc doar după ce creditorul
a notificat debitorul cu privire la alegerea sa de rescindere supusă controlului judiciar.

1192. În cazul în care ambele părț i au comis o încălcare a obligaț iei, răspunderea primului infractor va fi
temperat echitabil de către instanț e. Dacă nu se poate stabili care dintre părț i a încălcat primul contractul, atunci
aceasta va fi considerată stinsă, iar fiecare va suporta propriile daune.

PRIMUL INFRACTOR CUNOSCUT

Răspunderea primului infractor ar trebui să fie redusă echitabil. – daunele să se compenseze reciproc.

PRIMUL INFRACTOR NU POATE FI DETERMINAT

Instanț a va declara stingerea obligaț iei ș i fiecare va suporta daunele sale.

Secț iunea 2 – Obligaț ii cu o Perioadă

1193. Obligaț iile a căror îndeplinire a fost fixată pentru o zi certă vor putea fi solicitate doar când va veni acea zi.
Obligaț iile cu un termen rezolutoriu intră în vigoare imediat, dar încetează la sosirea zilei certe.

pagina 13 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
REVIEWER

O zi certă este înț eleasă ca fiind aceea care trebuie să vină neapărat, deș i s-ar putea să nu se ș tie când.
Dacă incertitudinea constă în faptul că va veni sau nu ziua, obligaț ia este condiț ionată ș i va fi reglementată.
conform regulilor din Secț iunea anterioară.

PERIOADĂ / TERMEN – constă într-un spaț iu sau durata de timp la sosirea căruia, cererea sau stingerea unui
obligaț ia este determinată; poate fi definită (data sau ora exactă este cunoscută) sau indefinită (sosirea datei este necunoscută, dar sigură)
vino).
- Viitor + eveniment cert

CLASSIFICĂRI GENERALE:
a) EX DIE / PERIOADA SUSPENSIVĂ – de la o zi certă care dă na ș tere obliga ț iei; efect suspensiv.
b) ÎN DIEM / PERIOADA RESOLUTIVĂ – sosirea unui termen cert încetează obliga ț ia; efect resolutiv.

Termen - durata de timp sigur că va veni

Condiț ie – fapt sau eveniment incert care urmează să vină

Bază Perioadă/Termen Condiț ie

TIMP Se referă întotdeauna la VIITOR Poate face referire la evenimente trecute necunoscute pentru

petreceri
2. ÎNCHEIERE Sigur se va întâmpla la o dată exactă sau Poate să se întâmple sau nu.
timp indefinit, dar sigur că va veni.
3. INFLUENȚ Ă Pur ș i simplu stabileș te timpul pentru Poate provoca apariț ia sau încetarea
exigibilitate sau performanț ă a obligaț ie.
obligaț ie.

1194. În caz de pierdere, deteriorare sau îmbunătăț ire a lucrului înainte de sosirea zilei certe, regulile în
Se va respecta articolul 1189.

1195. Orice plată sau livrare efectuată înainte de sosirea termenului, debitorul nefiind conș tient de termen sau
crezând că obligaț ia a devenit exigibilă ș i cerută, poate fi recuperată, împreună cu fructele ș i dobânzile.

. Dacă nu era conș tient de termen sau crede că obligaț ia a devenit exigibilă ș i cerută – el poate
recuperează ceea ce a plătit sau livrat, inclusiv fructe ș i dobânzi;
. Dacă a fost conș tient ș i a plătit voluntar - nu poate recupera livrarea efectuată; aceasta este considerată o renunț are la
beneficiul termenului ș i obligaț ia sunt considerate deja îndeplinite.

• Presupoziț ia este că debitorul ș tia că datoria nu era încă scadentă. El are sarcina de a dovedi că a fost
necunoscut de perioada.

1196. Ori de câte ori într-o obligaț ie este stabilit un termen, se prezumă că a fost stabilit în beneficiul
atât creditorul, cât ș i debitorul, cu excepț ia cazului în care din textul acestuia sau din alte circumstanț e ar trebui să reiasă că
perioada a fost stabilită în favoarea uneia sau alteia.

• PRESUMȚ IE: Obligaț ia cu termen este în beneficiul atât al creditorului, cât ș i al debitorului.
• EXCEPȚ IE: când apare că perioada este în beneficiul unuia sau altuia

• Beneficiul termenului poate fi obiectul stipulării părț ilor.

[Link] este în beneficiul debitorului singur - el nu poate fi obligat să plătească înainte de termen, dar poate să o facă dacă el
dorinț e de a face acest lucru.

A se obligă să plătească lui B în termen de 5 ani. A nu poate fi obligat să plătească mai devreme, dar poate plăti oricând în decurs de 5 ani.
ani (A va beneficia deoarece poate plăti oricând doreș te atâta timp cât este în termen de 5 ani; B nu va beneficia de dobânzile dacă A
decide să plătească anticipat).

[Link] este în beneficiul creditorului - El poate solicita îndeplinirea chiar înainte de sosirea termenului, dar...
datoria nu poate solicita să accepte plata înainte de expirarea perioadei stipulate.

pagina 14 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

Exemplu: A împrumută bani de la B ș i este obligat să facă plata pe 5 decembrie. B poate obliga pe A să efectueze plata.
înainte de 5 decembrie, dar A nu poate obliga pe B să primească plata înainte de 5 decembrie (B va beneficia de dobânzile care vor
se acumulează înainte de 5 decembrie).

• Creditorul poate avea motive alte decât scadenț a dobânzii, de aceea, cu excepț ia cazului în care creditorul consimte, debitorul
nu are dreptul să accelereze termenul de plată, chiar dacă oferta de plată anticipată include o ofertă de plată a capitalei ș i
interes în întregime.

1197. Dacă obligaț ia nu stabileș te un termen, dar din natura ș i circumstanț ele acesteia se poate deduce că o
perioada a fost intenț ionată, instanț ele pot stabili durata acesteia.
Instanț ele vor stabili, de asemenea, durata perioadei când aceasta depinde de voinț a debitorului.
În fiecare caz, instanț ele vor stabili o astfel de perioadă pe care, având în vedere circumstanț ele, ar fi probabil.
contemplat de părț i. Odată stabilit de instanț e, perioada nu poate fi schimbată de ele.

PERIOADĂ JUDICIARĂ – perioadă desemnată de instanț ă.

PERIOADA CONTRACTUALĂ – perioada stabilită de părț i în contractul lor.

Instanț a va stabili o perioadă:

1. Când nu este men ț ionat un termen, dar acesta poate fi dedus din natura ș i circumstan ț ele obliga ț iei că a existat un termen
intenț ionat de părț i.
2. Atunci când termenul depinde de voin ț a debitorului.

• Dacă obligaț ia nu stabileș te ș i nu intenț ionează un termen, instanț a nu este autorizată să fixeze un termen.
• Instanț a trebuie să stabilească durata perioadei pentru a preveni posibilitatea ca obligaț ia să nu fie îndeplinită niciodată sau pentru a o corecta.
un defect într-un contract prin care acesta depinde exclusiv de voinț a uneia dintre părț i.

Instanț a nu poate fixa perioada:

1. Dacă există o perioadă convenită de păr ț i ș i aceasta a expirat sau s-a încheiat deja.
2. Din momentul în care păr ț ile î ș i exprimă acceptarea ș i consim ț ământul pentru perioada stabilită de instan ț ă, aceasta
devine o lege care reglementează contractul lor.

1198. Debitorul îș i va pierde orice drept de a profita de termen:

(1) Când, după ce obligaț ia a fost contractată, devine insolvabil, cu excepț ia cazului în care oferă o garanț ie sau o asigurare pentru
datoria;
(2) Când nu furnizează creditorului garanț iile sau secretele pe care le-a promis;
(3) Când prin propriile sale acte a afectat aceste garantii sau valori mobiliare după stabilirea lor, ș i când prin
un eveniment fortuit dispar, cu excepț ia cazului în care el imediat oferă altele la fel de satisfăcătoare;
(4) Atunci când debitorul încalcă orice angajament, în considerarea căruia creditorul a fost de acord cu perioada;
(5) Când debitorul încearcă să se ascundă.

Perioada este ignorată ș i obligaț ia devine pură ș i imediat exigibilă: [IGIVA]

• [I]Când debitorul devine insolvent;

• Insolvenț a nu trebuie să fie declarată judiciar. Este suficient ca debitorul să nu poată plăti datoriile din lipsă de
bani sau fonduri.
• Când debitorul nu furnizează garanț ii sau colaterale;
• [I]Când garanț iile sau sechestrările date au fost afectate sau au dispărut;
Dacă siguranț a a fost pierdută din cauza vinovăț iei debitorului - degradare
Dacă securitatea a fost pierdută printr-un eveniment fortuit - dispariț ie

• [V]Când debitorul încalcă o obligaț ie;

Dacă o astfel de angajare este motivul pentru care creditorul este de acord cu o astfel de perioadă.

• Când debitorul încearcă să fugă.

O încercare de a fugi este suficientă. Este o indicaț ie a rea-voinț ei.

Secț iunea 3 – Obligaț ii alternative

pagina 15 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

1199. O persoană legată alternativ de prestaț ii diferite trebuie să îndeplinească complet una dintre ele.
Creditorul nu poate fi obligat să primească o parte dintr-un angajament ș i o parte din celălalt angajament.

OBLIGAȚ II CU PRESTĂRI PLURALE:

1. OBLIGA Ț IE CONJUNCTIVĂ/COMPOZITĂ - o obliga ț ie în care debitorul trebuie să efectueze TOATE presta ț iile multiple în
contractul de stingere a obligaț iei.
2. OBLIGA Ț IE ALTERNATIVĂ – o obliga ț ie în care debitorul este obligat să îndeplinească DOAR UNA dintre presta ț iile multiple.
stinge obligaț ia.
3. OBLIGA Ț IE FACULTATIVĂ – o obliga ț ie în care debitorul este legat să efectueze DOAR O SINGURĂ presta ț ie, cu o rezervare
dreptul de a alege o altă prestaț ie ca SUBSTITUT pentru principal.

1200. Dreptul de alegere aparț ine debitorului, cu excepț ia cazului în care a fost acordat în mod expres creditorului.
Debitorul nu va avea dreptul să aleagă acele prestaț ii care sunt imposibile, ilegale sau care nu ar fi putut fi îndeplinite.
a fost obiectul obligaț iei.

Acordarea implicită către creditor nu este permisă. Dacă nu apare în acord cine dintre ei are dreptul să
alege, este debitorul care poate alege.

1201. Alegerea nu va produce efecte decât din momentul în care a fost comunicată.

. Alegerea nu va produce niciun efect legal până când nu a fost comunicată în mod corespunzător celeilalte părț i.
. Poate fi realizat în scris, verbal, implicit sau prin orice mijloc neechivoc.
. Odată ce alegerea a fost comunicată celeilalte părț i:
1. Obliga ț ia este acum LIMITATĂ doar la PRESTA Ț IA ALESĂ, cu toate consecin ț ele naturale care decurg din aceasta;
2. Alegerea este IREVOCABILĂ.

• Executarea prestaț iei fără a anunț a alegerea creditorului NU ESTE OBLIGATORIE.

• Consimț ământul celeilalte părț i NU ESTE NECESAR în a face alegerea - acest lucru va frustra în mod efectiv intenț ia clară a
legea ș i natura obligaț iei alternative.
• Dacă există o întârziere în luarea deciziei - penalizează pe cel care ar trebui să exercite dreptul de alegere pentru întârzierea sa.
a cauzat - instanț a poate ordona debitorului să facă o alegere, sau creditorului să facă alegerea într-o anumită perioadă, sau instanț a
fac alegera.

1202. Debitorul va pierde dreptul de alegere atunci când între prestaț iile prin care este legat alternativ, doar
unul este practicabil.

Existând o singură prestaț ie disponibilă, această prestaț ie devine o obligaț ie simplă.

1203. Dacă prin actele creditorului debitorul nu poate face o alegere conform termenilor obligaț iei, atunci ...
ultimul poate anula contractul cu daune.

(1) Dacă debitorul nu a putut face o alegere din cauza actului creditorului de a face presta ț iile imposibile, debitorul poate
RETRAGE contractul cu daune - retragerea are loc la iniț iativa debitorului.
(2) Dacă debitorul este împiedicat să aleagă doar o presta ț ie anume, iar altele sunt disponibile, el este liber.
a alege dintre ele, după ce a notificat creditorul cu privire la decizia sa.

1204. Creditorul va avea dreptul la o indemnizaț ie pentru daune atunci când, din culpa debitorului, toate lucrurile
care sunt alternativ obiectul obligaț iei a fost pierdut, sau îndeplinirea obligaț iei a devenit
imposibil.
Indemnizaț ia va fi stabilită având ca bază valoarea ultimei lucruri care a dispărut sau valoarea serviciului.
care a devenit imposibil.
Daunele, altele decât valoarea ultimului lucru sau serviciu, pot fi de asemenea acordate.

Dacă imposibilitatea tuturor obiectelor obligaț iei alternative este cauzată de debitor, creditorul are dreptul la
daune.
Dacă o astfel de imposibilitate este cauzată de un eveniment fortuit, obligaț ia se stinge ș i debitorul este eliberat de
responsabilitate, cu excepț ia cazului în care părț ile stipulează altfel.

pagina 16 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

Creditorul nu poate solicita despăgubiri dacă debitorul poate încă să îndeplinească prestaț iile rămase.
Daunele care pot fi recuperate se bazează pe ultimul lucru care a dispărut sau pe serviciul care a devenit
imposibil. Acesta din urmă este transformat într-o obligaț ie simplă.

1205. Când alegerea a fost dată în mod expres creditorului, obligaț ia va înceta să mai fie alternativă din
ziua în care selecț ia a fost comunicată debitorului.
Până atunci, responsabilitatea debitorului va fi guvernată de următoarele reguli:

[Link] un singur lucru pierdut - eveniment fortuit - creditorul alege din rest - debitorul livrează alegerea creditorului;
B. rămâne doar unul – debitorul îl livrează creditorului;
[Link] un singur lucru pierdut - vina debitorului
1. creditorul poate alege oricare dintre resturi;
2. creditorul poate alege pre ț ul sau valoarea celui care a fost pierdut;
3. poate alege 1 sau 2 plus daune
D. toate lucrurile pierdute - vina debitorului - creditorul poate alege pre ț ul ORICĂRUI lucru, cu daune dacă este justific

Aceleaș i reguli se vor aplica obligaț iilor de a face sau de a nu face în cazul în care una, câteva sau toate prestaț iile ar trebui
devine imposibil.

Acest articol se aplică doar atunci când dreptul de alegere a fost acordat în mod expres creditorului.

1206. Când a fost convenită doar o singură prestaț ie, dar debitorul poate efectua o altă prestaț ie în substituț ie, atunci
obligaț ia este numită facultativă.
Pierderea sau deteriorarea lucrului destinat ca substitut, prin neglijenț a debitorului, nu face.
el responsabil. Dar odată ce substituț ia a fost efectuată, debitorul este responsabil pentru pierderea substitutului din cauza
această întârziere, neglijenț ă sau fraudă.

Dacă pierderea sau deteriorarea a avut loc înainte de înlocuire, obligatul nu este răspunzător; după ce înlocuirea este comunicată, el
este responsabil pentru pierdere (prin întârziere, neglijenț ă sau fraudă)

Secț iunea 4 – Obligaț ii comune ș i solidarităț i

1207. Concurenț a a doi sau mai mulț i creditori sau a doi sau mai mulț i debitori într-o singură ș i aceeaș i obligaț ie nu ...
implică că fiecare dintre cei din prima categorie are dreptul să ceară, sau că fiecare dintre cei din a doua categorie este obligat să ofere, în întregime
conformitatea cu prestaț ia. Există o răspundere solidară doar atunci când obligaț ia o afirmă în mod expres sau când
legea sau natura obligaț iei impune solidaritate.

În cazul concurenț ei dintre doi sau mai mulț i creditori sau doi sau mai mulț i debitori într-o obligaț ie, prezumț ia este că obligaț ia
este comun, ș i nu solidari.

OBLIGAȚ IE INDIVIDUALĂ – un datornic ș i un creditor

OBLIGAȚ IE COLECTIVĂ – doi sau mai mulț i debitori ș i doi sau mai mulț i creditori

1. SOLIDAR – întreaga obligaț ie trebuie să fie plătită sau îndeplinită proporț ional de debitori;
[Link] – fiecare dintre datornici este obligat să plătească întreaga obligaț ie, fiecare dintre creditori are dreptul
dreptul de a solicita de la oricare dintre debitori, îndeplinirea întregii obligaț ii;
A. Solidaritate pasivă – solidaritate din partea DEBITORILOR
B. Solidaritate activă – solidaritate din partea CREDITORILOR.
SOLIDARITATEA TREBUIE SĂ FIE EXPRIMATĂ – lege, stipulare, natura obligaț iei.
Când obligaț ia este ambiguă, trebuie considerată ca o obligaț ie solidară.

CONSECINȚ ELE SOLIDARITĂȚ II:

[Link] pasivă – plata integrală efectuată de oricare dintre debitorii solidari stinge obligaț ia. Cel care a plătit
poate solicita rambursarea de la codebitorii săi în ceea ce priveș te părț ile lor corespunzătoare în obligaț ie.

pagina 17 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

A, B ș i C sunt debitori solidari ai lui D în sumă de P900.

D poate solicita plata întregii obligaț ii atunci când devine scadentă, de la oricare dintre debitori sau de la toț i în acelaș i timp.
timp.
Dacă C a plătit întreaga sumă de 900 de pesos lui D, el poate solicita rambursarea de la A ș i B.

[Link] activă – plata integrală către oricare dintre creditori stinge obligaț ia. Creditorul care a primit întreaga
suma va fi responsabilă să plătească părț ile corespunzătoare ale co-creditorilor săi în conformitate cu acordul lor intern.
Garfield datorează suma de P40.000 lui Mickey, Minnie, Donald ș i Pluto, care sunt creditori solidari. Garfield poate plăti oricui dintre ei.
ei. Dacă Mickey a primit cei 40.000 de pesos, este obligat să plătească părț ile corespunzătoare ale colegilor săi creditori.

SOLIDARITATE MIXTĂ

a. Debitori solidar, Creditori comuni

P9,000.00 – datorie totală
Debitori (Solidari) Creditori (Comune)
Aida plăteș te 4.500,00 P Ion = P 4,500.00
Lorna plăteș te P4,500.00 Marsha P 4,500.00
Fe

b. Debitori comuni, Creditori solidar

P 9,000.00 – datoria totală
Debitori (împreună) Creditori (Solidari)
Aida (P 3.000,00) John (poate revendica de la debitori)
Lorna (P 3.000,00) Marsha (-aceeaș i-)
Fe (P 3.000,00)

1208. Dacă din lege, din natura sau din formularea obligaț iilor la care se referă articolul anterior ...
în absenț a unui acord contrar, creditul sau datoria se prezumă a fi împărț it în atâtea părț i câte există
creditori sau debitori, creditele sau datoriile fiind considerate distincte una de alta, supuse Regulilor de procedură
guvernarea multiplicităț ii acț iunilor în justiț ie.

Această prevedere vorbeș te despre OBLIGAȚ IE DIVIZIBILĂ COMUNĂ.

Când există o concurenț ă a mai multor creditori sau a mai multor debitori într-o ș i aceeaș i obligaț ie, există o
presumț ia că obligaț ia este comună.
Fiecare dintre creditori va avea dreptul să ceară doar plata părț ii sale proporț ionale din credit.
Fiecare dintre debitori poate fi obligat să plătească doar partea sa proporț ională din datorie.
Creditele sau datoriile vor fi considerate distincte unul de celălalt.

CONSECUȚ ELE OBLIGAȚ IEI CONJUNCTIVE:

1. Fiecare debitor - răspunzător pentru o parte propor ț ională din întreaga datorie;
Thales, Socrate, Platon ș i Aristotel datorează 100 de pesos lui Bruce Lee
= 4 datornici ș i 1 creditor
Fiecare dintre ei îi datorează lui Bruce Lee P25

Bruce Lee nu poate colecta întreaga sumă de P100 de la niciunul dintre ei.
2. Fiecare creditor - îndreptă ț it la o parte propor ț ională din credit;
Piggy datorează P100 lui Froggy ș i Fishy
= 1 debitor ș i 2 creditori
Froggy poate colecta doar 50 de la Piggy,
La fel cu Fishy
3. Cererea formulată de un creditor asupra unui debitor produce efectele neîndeplinirii doar între ei, dar nu cu
respect faț ă de ceilalț i;
Bubbles a cerut plata de la Buttercup; Buttercup era în întârziere. Acest lucru nu înseamnă că ș i ceilalț i sunt în întârziere.
pentru că Bubbles nu le-a cerut.

pagina 18 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

4. Interruperea prescrip ț iei cauzată de cererea făcută de un creditor asupra unui debitor nu va beneficia co-
creanț ieri;
Wittgenstein a extins perioada în care Tarski ar fi trebuit să-i plătească datoria. Acest lucru nu înseamnă că aceeaș i extindere
se aplică datoriei lui Tarski faț ă de Davidson.
5. Insolven ț a unui debitor nu va cre ș te răspunderea co-debitorilor săi, nici nu va permite unui creditor să ceară
nimic din partea co-creditoarelor.
Dacă Husserl ș i Merleau-Ponty sunt datori lui Sartre cu 1.000.000,00 de pesos ș i Husserl devine insolvent, responsabilitatea lui Merleau-
Ponty va fi doar P500,000.00, reprezentând partea sa proporț ională de ½ din întreaga obligaț ie.

1209. Dacă divizarea este imposibilă, dreptul creditorilor poate fi prejudiciat doar prin actele lor colective, ș i...
datoria poate fi executată doar prin acț iune împotriva tuturor debitorilor. Dacă unul dintre aceș tia ar fi insolvabil, ceilalț i
nu va fi responsabil pentru partea sa.

OBLIGAȚ IE ÎNDELUNGATĂ INDIVIZIBILĂ – o obligaț ie în care solidaritatea nu este prevăzută ș i prestaț ia sau obiectul nu sunt susceptibile de
diviziune; îndeplinirea acesteia necesită consimț ământul tuturor debitorilor, în timp ce fiecare îș i face partea.

Batman ș i Robin s-au obligat împreună să livreze un Toyota Fortuner nou-nouț în valoare de 1.500.000,00 PHP lui Superman.
Obiectul, un vehicul, este indivizibil. Ei trebuie să livreze lucrul împreună. În caz de încălcare, obligaț ia se transformă în monetar.
obligaț ia de despăgubire pentru daune. Batman ș i Robin vor fi responsabili doar pentru 750.000,00 P fiecare.

Actul unuia nu este obligatoriu (ceilalț i trebuie să consimtă)

1210. Indivizibilitatea unei obligaț ii nu dă naș tere în mod necesar la solidaritate. Nici solidaritatea de la sine nu implică
indivisibilitate.

Solidaritatea este exprimată în stipulările partidului, legea care guvernează obligaț ia sau natura obligaț iei.

OBLIGAȚ IE INDIVIZIBILĂ – o obligaț ie în care prestaț ia sau obiectul de livrat nu pot fi executate în părț i fără
alterând esenț a sau substanț a sa.

Bază Indivizibilitate Solidaritate

1. Natură Se referă la prestarea contractului Se referă la legătura existentă între părț i
al obligaț iei (cine este responsabil)
2. Numărul de Nu necesită pluralitatea partidelor Necesar pluralitate de părț i
subiecte / părț i
3. Efectul încălcării Obligaț ia este transformată în monetar Răspunderea, chiar dacă este convertită în
de obligaț ie obligaț ia de despăgubire pentru daune – indemnizaț ia pentru daune rămâne solidară.
fiecare debitor este responsabil doar pentru partea sa în
indemnizaț ia.

1211. Solidaritatea poate exista deș i creditorii ș i debitorii nu pot fi legaț i în aceeaș i manieră ș i prin
aceleaș i perioade ș i condiț ii.

Solidaritatea debitorilor nu este afectată chiar dacă li se aplică termenii ș i condiț iile diferite.
Aplicarea termenilor ș i condiț iilor poate fi efectuată în momente diferite. Obligaț iile care au devenit exigibile pot fi
aplicarea poate fi realizată împotriva oricărei persoane dintre cei solidari în timp ce cei încă nejustificaț i vor trebui aș teptaț i.
debitorii deș i poate să apară că o anumită obligaț ie imputabilă unui anumit debitor nu este încă scadent. El va fi
răspunzător pentru toate prestaț iile care ajung la scadenț ă, deș i sunt imputabile celorlalț i co-debitori.

Faț ă tristă, Fericit ș i Fanny au luat un împrumut de 150 de pesos de la Zâmbitor. Au semnat o promisiune de plată angajându-se solidar să plătească
Smiley sub următoarele condiț ii:
Sad Face va plăti P50 cu 3% pe 30 decembrie 2006
Happy va plăti 50 P cu 4% pe 30 decembrie 2007
Fanny va plăti 50 de PHP cu 5% pe 30 decembrie 2008
Pe 31 decembrie 2006, Smiley poate colecta P50 cu 3% de la oricare dintre debitori, dar nu întreaga sumă de P150 pentru că nu este
încă complet datorate. Scadenț a celorlalte sume ar trebui să fie încă aș teptată. Dacă scadenț a vine, Smiley poate colecta de la oricare dintre

pagina 19 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

datornici, deoarece sunt expres solidari în obligaț ii ș i nu sunt afectaț i de stipulaț iile secundare.

1212. Fiecare dintre creditorii solidari poate face tot ce poate fi util pentru ceilalț i, dar nu orice care ar putea
a fi dăunător acestuia.

Fiecare creditor solidar beneficiază de actele utile ale oricăruia dintre ei.
Dacă un creditor solidar efectuează un act care nu este corect faț ă de co-creditorii săi, actul poate avea efecte legale valide sau
obligaț ia debitorului faț ă de aceș tia poate fi stinsă, dar creditorul care execută va fi responsabil faț ă de co-creditorii săi.

Întrebare: Pot creditori solidari să efectueze un act care este benefic pentru alț ii?

1213. Un creditor solidar nu poate cesiona drepturile sale fără consimț ământul celorlalț i.

Cesiune – transfer de drept

Cesiunea nu devine un creditor solidar, iar orice plată efectuată de debitor către cesionar nu stinge.
obligaț ia. El este considerat un STRĂIN, iar acț iunile sale nu sunt obligatorii pentru solidaritate.

DOCTRINA A AGENȚ IEI RECIPROCE - În obligaț iile solidar, actul unuia este actul celorlalț i.
Excepț ii la doctrină:
1. Art. 1212 – un creditor nu poate efectua un act prejudicial altor creditori
[Link]. 1213 – un creditor nu poate transfera dreptul său fără consimț ământ
1214. Debitorul poate plăti oricărui dintre creditorii solidari; dar dacă a existat vreo cerere, judiciară sau extrajudiciară, a fost ...
făcut de unul dintre ei, plata ar trebui efectuată către el.

Debitorul poate plăti oricăruia dintre creditori. Această plată, atunci când este acceptată de oricare dintre creditorii solidari, va
stinge obligaț ia.
Pentru a evita confuzia în privinț a plăț ii obligaț iei, debitorul este obligat să plătească doar creditorului care face cererea ș i că
plata este suficientă pentru a efectua stinserea obligaț iei.
În caz de două sau mai multe cereri formulate de către ceilalț i creditori, prima cerere trebuie să aibă prioritate.

1215. Novarea, compensarea, confuzia sau remiterea datoriei, făcute de oricare dintre creditori solidari sau cu oricine
a debitorilor solidar, va stinge obligaț ia, fără a prejudicia prevederile articolului 1219.
Creditorul care a putut executa oricare dintre aceste acte, precum ș i cel care încasează datoria, va fi răspunzător pentru
altele pentru partea în obligaț ia care le corespunde.

NOVARE – obligaț iile sunt modificate prin:

1. Schimbarea obiectului sau condi ț iilor principale;
2. Înlocuirea persoanei debitorului; ș i
3. Subrogarea (punerea) unei ter ț e persoane în drepturile creditorului. [Art. 1291]

COMPENSARE – are loc atunci când două persoane, în propria lor calitate, devin creditori ș i debitori una faț ă de cealaltă
− suma uneia este acoperită de suma celeilalte
Erap a împrumutat 100 de pesos de la Fernando.
Fernando a împrumutat 75 de pesos de la Erap.
Obligaț ia lui Erap faț ă de Fernando este acum de doar P25, deoarece obligaț ia originală a fost compensată de obligaț ia pe care Fernando ar fi trebuit să o aibă.
către Erap.

CONFUZIE – are loc atunci când personajele creditor ș i debitor se contopesc în aceeaș i persoană.
Tito îș i plăteș te datoria lui Vic cu un cec plătit „numerar”.
Vic ș i-a plătit datoria lui Joey cu aceeaș i cec.
Joey ș i-a plătit datoria lui Tito, cu acelaș i cec pe care Tito l-a emis lui Vic.
Tito devine plătit prin propriul său cec. El devine debitor ș i creditor al său în acelaș i timp.

REMITERE – abandonul gratuit de către creditor al dreptului său; acceptarea de către debitor este necesară.

pagina 20 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

Aceste 4 moduri de stingere a obligaț iilor sunt acte prejudiciabile pentru ceilalț i co-creditori solidari deoarece aceș tia au
efectul stingerii datoriei sau obligaț iei care este datorată tuturor acestora.
Singura cale de atac a co-creditorilor este să permită celui care a executat oricare dintre aceste acte să fie responsabil pentru părț i
corespunzând tuturor co-crediorilor săi (în acordul lor intern).

1216. Creanț ierul poate acț iona împotriva oricăruia dintre debitorii solidari sau împotriva unora sau a tuturor acestora simultan.
cererea formulată împotriva unuia dintre ei nu va constitui un obstacol pentru cele care pot fi ulterior direcț ionate împotriva
alț ii, atâta timp cât datoria nu a fost complet încasată.

Când există solidaritate pasivă, creditorul poate acț iona împotriva:

. Oricare dintre debitorii solidar.
. Unii dintre debitorii solidari;
. Toț i debitorii solidar, simultan.

Solicitări extrajudiciare - prima solicitare nu va împiedica solicitările ulterioare asupra celorlalț i co-debitori, dacă co-debitorul care a fost primul a
a fost necesar să îndeplinească obligaț ia, dar nu a acț ionat asupra ei.

1217. Plata efectuată de unul dintre debitorii solidari stinge obligaț ia. Dacă doi sau mai mulț i debitori solitari
ofertă de plată, creditorul poate alege ce ofertă să accepte.
Cel care a efectuat plata poate solicita de la co-debitori doar partea care corespunde fiecăruia, cu
dobândă pentru plata deja efectuată. Dacă plata este efectuată înainte de termenul datorat, nu se percepe dobândă pentru perioada intermediară.
perioada poate fi solicitată.
Când unul dintre debitorii solidar nu poate, din cauza insolvenț ei sale, să-ș i ramburseze partea debitorului care plăteș te.
obligaț ia, această parte va fi suportată de toț i co-debitorii săi, în proporț ie cu datoria fiecăruia.

Plata – constă în livrarea bunului sau în prestarea serviciului care este obiectul obligaț iei.

Dobândă - compensaț ie pentru utilizarea banilor împrumutaț i

Plată parț ială - debitorul solidar care a efectuat plata parț ială are dreptul să fie rambursat doar pentru suma respectivă de bani
pe care l-a plătit ș i care depăș eș te cota sa în obligaț ie.

Dacă unul dintre debitori este insolvabil ș i nu poate plăti partea sa în obligaț ie, toț i debitorii solidari, inclusiv debitorul care plăteș te
vor împărț i proporț ional în soluț ionarea părț ii corespunzătoare a debitorului insolvent. [Pe scurt, co-debitorii săi vor salva
fundul lui.

1218. Plata efectuată de un debitor solidar nu îi va da dreptul la rambursare de la co-debitori dacă această plată este
făcut după ce obligaț ia a fost prescrisă sau a devenit ilegală.

Fără rambursare dacă:

Obliga ț ia PRESCRIE
Creditorul nu a făcut nicio cerere timp de mai mult de 10 ani.
2. Obliga ț ia devine ILEGALĂ
Legea a fost adoptată, făcând astfel prestaț ia ilegală.

1219. Renunț area făcută de creditor la cota care afectează unul dintre debitorii solidari nu eliberează
scrisori din responsabilitatea sa faț ă de co-debitori, în cazul în care datoria a fost plătită în totalitate de către oricare dintre ei
înainte ca remisiunea să fie efectuată.

Atty De Chavez: Aceasta este o prevedere în tanga... (bineînț eles, odată ce a fost plătit, nu mai există obligaț ie, nu mai este nimic de...
remit...)

Orice remission întârziată de către creditor a părț ii oricărui debitor nu are niciun efect asupra internului
relaț ia co-debitorilor.

pagina 21 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

Plata înainte de remitere: A, B ș i C datorează în solidar lui D suma de 1.500,00 RON. B a plătit întreaga obligaț ie. După care, D a remis partea.
C. B poate colecta 500,00 P de la A ș i C, chiar dacă partea lui C în obligaț ie a fost remisă.

Remisiune înainte de plata: A, B ș i C datorau în solidar lui D suma de 1.500,00 P. D a remis partea lui C. Ulterior, B a plătit întreaga sumă.
obligaț ie. B poate colecta 500,00 lei de la A, dar nu de la C. Cu toate acestea, B poate cere lui D să returneze 500 de lei, care ar fi trebuit să fie
partea C.

După plata anterioară a întregii obligaț ii, nu mai există nimic de remediat deoarece obligaț ia a fost stinsă.

1220. Remisia întregii obligaț ii, obț inută de unul dintre debitorii solidari, nu îi dă dreptul să
decontare de la co-debitorii săi.

Nu este nimic de rambursat pentru că el nu a cheltuit bani, remisia fiind un act gratuit.

1221. Dacă lucrul a fost pierdut sau dacă prestarea a devenit imposibilă fără vina datornicilor solidar,
obligaț ia va fi stinsă.
Dacă a existat o vină din partea vreunuia dintre ei, toț i vor fi răspunzători în faț a creditorului, pentru preț ș i pentru
plata daunelor ș i a dobânzilor, fără a aduce atingere acț iunii lor împotriva debitorului vinovat sau neglijent.
Dacă, printr-un eveniment fortuit, lucrul este pierdut sau executarea a devenit imposibilă după unul dintre solidari
debitorii au suportat întârzieri prin cererea judiciară sau extrajudiciară adresată lor de către creditor, dispoziț iile
paragraful precedent se va aplica.

Pierderea lucrului sau imposibilitatea prestării -

1. FĂRĂ VINOVĂ Ț IE – debitori solidar – obliga ț ia este stinsă
2. DEFECTUL oricăruia dintre ei – to ț i sunt responsabili din cauza agen ț iei lor reciproce
3. EVENIMENT FORTUIT – întârziere din partea debitorilor – to ț i vor fi răspunzători

Dacă lucrul datorat nu a fost pierdut, ci există doar o întârziere, fraudă sau neglijenț ă din partea unuia dintre debitorii solidari,
toț i (inclusiv cei nevinovaț i) debitorii vor participa la plata prestaț iei PRINCIPALE. Daunele ș i dobânzile
impozitul va fi suportat de debitorul vinovat.
Obligaț ia de a livra se transformă într-o obligaț ie de a plăti o despăgubire atunci când există pierdere sau imposibilitate de executare.

1222. Un debitor solidar poate, în acț iunile intentate de creditor, să se folosească de toate apărările care derivă din
natura obligaț iei ș i a celor care îi sunt personale sau ț in de partea sa. În ceea ce priveș te acestea
care aparț in personal altora, el poate profita de acestea doar în ceea ce priveș te acea parte a datoriei pentru care
aceș tia sunt responsabili.

APĂRĂRILE UNUI DEBITOR SOLIDAR:

1. Apărarea care decurge din natura obliga ț iei - cum ar fi plata, prescrip ț ia, remisiunea, statutele fraudelor, prezen ț a
al viciilor de consimț ământ, etc.
2. Apărările care sunt personale pentru el sau care se referă doar la partea sa – cum ar fi minoritatea, nebunia ș i altele
pur personal pentru el.
3. Apărările personale ale celorlal ț i creditori solidari, dar doar în ceea ce prive ș te acea parte a datoriei pentru care ceilal ț i creditori
sunt răspunzători.

Secț iunea 5 – Obligaț ii Divizibile ș i Indivizibile

1223. Divizibilitatea sau indivizibilitatea lucrurilor care sunt obiectul obligaț iilor în care există un singur debitor
iar un singur creditor nu alterează sau modifică dispoziț iile Capitolului 2 din acest Titlu.

DIVIZIBILITATE – se referă la susceptibilitatea unei obligaț ii de a fi îndeplinită parț ial.

Obligaț ia de a livra 100 de saci de orez sau un tip anume
INDIVIZIBILITATE – se referă la nesusceptibilitatea unei obligaț ii la executarea parț ială.
Obligaț ia de a livra un anumit set de calculatoare

Dacă un lucru ar putea fi împărț it în părț i ș i, odată împărț it, valoarea sa este afectată disproporț ionat, acel lucru este INDIVIZIBIL.

pagina 22 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
REVIIZOR

1224. O obligaț ie comună indivizibilă dă naș tere la despăgubire pentru daune din momentul în care oricare dintre debitori nu îndeplineș te.
respecta angajamentul său. Debitorii care ar fi putut fi pregătiț i să îș i îndeplinească promisiunile nu vor contribui la
indemnizaț ia dincolo de porț iunea corespunzătoare a preț ului lucrului sau a valorii serviciului în care
obligaț ia constă.

* Coreleazã această dispoziț ie cu articolele 1165, 1208 ș i 1209.

OBLIGAȚ IE JOINT INDEPARTABILĂ – obiectul este indisolubil, dar răspunderea părț ilor este comună.

Obligaț ia neîndeplinită (datoria) este convertită într-o obligaț ie monetary care nu este divizibilă.
Debitorul vinovat este responsabil pentru daune.

1225. În scopul articolelor precedente, obligaț iile de a da lucruri determinate ș i cele care nu sunt
susceptibile de executare parț ială vor fi considerate indivizibile.
Când obligaț ia are ca obiect executarea unui anumit număr de zile de muncă, îndeplinirea
lucru după unităț i metrice sau lucruri analogice care prin natura lor sunt susceptibile de îndeplinire parț ială, va fi
divizibil.
Cu toate acestea, chiar dacă obiectul sau serviciul poate fi divizibil din punct de vedere fizic, o obligaț ie este indivizibilă dacă este prevăzută în acest mod de

lege sau intenț ionat de părț i.

În obligaț iile de a nu face, divisibilitatea sau indivisibilitatea va fi determinată de caracterul prestaț iei în fiecare caz.
caz particular.

Următoarele sunt considerate obligaț ii INDIVIZIBILE:

Obliga ț ia de a da lucruri determinate
2. Obliga ț ii care nu sunt supuse îndeplinirii par ț iale
3. Chiar dacă obiectul sau serviciul poate fi divizibil fizic, acesta este indivizibil dacă:
a. legea prevede astfel
b. când păr ț ile au inten ț ionat să fie indivizibil

Următoarele obligaț ii sunt considerate DIVIZIBILE:

1. Când obiectul obliga ț iei este executarea unui anumit număr de zile de muncă
2. Când obiectul obliga ț iei este realizarea unui lucru măsurat în unită ț i
3. Când obiectul obliga ț iei este susceptibil de îndeplinire par ț ială
4. Când obiectul obliga ț iei este astfel încât debitorul este obligat să plătească în rate

Dacă contractul este divizibil, iar o parte din el este ilegală, partea ilegală este nulă, iar restul va fi valid ș i executoriu.
Dacă contractul este indivizibil, iar o parte a acestuia este ilegală, întregul contract este nul.
Performanț a parț ială a unei obligaț ii indivizibile este echivalentă cu neexecutarea.

Secț iunea 6 – Obligaț ii cu o Clauză Penală

1226. În obligaț iile cu o clauză penală, penalitatea va înlocui despăgubirea pentru daune ș i plata de
interese în cazul neconformităț ii, dacă nu există o stipulaț ie contrară. Totuș i, despăgubirile vor fi plătite dacă
obligatul refuză să plătească penalitatea sau este vinovat de fraudă în îndeplinirea obligaț iei.
Penalizarea poate fi aplicată doar atunci când este exigibilă conform prevederilor acestui Cod.

O obligaț ie cu o clauză penală poate fi definită ca fiind una la care este ataș ată o obligaț ie accesorie în scopul de
asigurându-se de performanț a sa prin care debitorul este obligat să plătească o despăgubire stipulată sau să efectueze o prestaț ie stipulată în
caz de încălcare.

Scopuri:
[Link]ț ia coercitivă sau de garanț ie – pentru a asigura îndeplinirea obligaț iei
[Link]ț ia lichidatoare – a lichida suma despăgubirilor care trebuie acordate părț ii vătămate în caz de încălcare
al obligaț iei principale; ș i
[Link]ț ie strict penală – în anumite cazuri excepț ionale, pentru a pedepsi debitorul în cazul încălcării obligaț iei

pagina 23 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

obligaț ie principală.

Aceasta este o obligaț ie accesorie anexată obligaț iei principale, care impune o răspundere suplimentară în caz de încălcare.
al obligaț iei principale.
Îl împinge pe debitor să îș i îndeplinească obligaț ia cu fidelitate ș i fără întârziere – în termenul convenit, altfel, el
sufera o penalitate civilă fixă fără a fi nevoie să se dovedească daunele părț ii adverse.

Sancț iunea impusă este un substitut pentru indemnizaț ia pentru:

daune
b. plata dobânzii în caz de încălcare a obliga ț iei
-cu excepț ia cazului în care se stipulează altfel!

EXCEPȚ II – daune suplimentare pot fi recuperate din următoarele acte:

. Dacă debitorul refuză să plătească penalitatea
. Dacă debitorul este vinovat de fraudă în îndeplinirea obligaț iei
. Dacă există o stipulare expresă că celelalte daune sau interese sunt cerute în raport cu penalizarea în penale
clauză

1227. Debitorul nu se poate exonera de îndeplinirea obligaț iei prin plata penalităț ii, cu excepț ia cazului în care ...
caz în care acest drept a fost rezervat în mod expres pentru el. De asemenea, creditorul nu poate solicita îndeplinirea
obligaț ia ș i satisfacerea penalităț ii în acelaș i timp, cu excepț ia cazului în care acest drept i-a fost acordat în mod clar.
Cu toate acestea, dacă după ce creditorul a decis să ceară îndeplinirea obligaț iei, executarea acesteia ar trebui
devine imposibil fără vinovăț ia lui, pedeapsa poate fi aplicată.

Un debitor nu poate evita plata obligaț iei sale principale alegând să plătească penalitatea stipulată, cu excepț ia cazului în care
debitorul este ÎN MOD EXPRES autorizat să înlocuiască penalitatea pentru obligaț ia principală. – o obligaț ie cu
clauza penală nu poate fi transformată în obligaț ie facultativă decât dacă este stipulată expres în contract.
Creditorul nu poate solicita îndeplinirea stipulată a obligaț iei principale ș i penalitatea în acelaș i timp, cu excepț ia
a. când creditorul a fost clar îndreptă ț it să impună atât obliga ț ia principală, cât ș i penalizarea;
b. când creditorul a solicitat îndeplinirea obliga ț iei, dar aceasta nu poate fi îndeplinită din cauza
vina debitorului - creditorul poate solicita o penalizare
2. vina creditorului – el nu poate solicita penalizarea
3. eveniment fortuit – obliga ț ia principală ș i penalitatea sunt stinse

1228. Dovada daunelor efective suferite de creditor nu este necesară pentru ca penalitatea să poată fi solicitată.

• Atâta timp cât acordul sau contractul este încălcat.

• Neîndeplinirea simplă a obligaț iei principale dă dreptul creditorului la penalitatea stipulată.
• Scopul clauzei de penalitate este exact acela de a evita dovedirea daunelor.

1229. Judecătorul va reduce echitabil pedeapsa atunci când obligaț ia principală a fost îndeplinită parț ial sau în mod neregulat.
respectat de debitor. Chiar dacă nu a avut loc nicio executare, penalizarea poate fi, de asemenea, redusă de către instanț e
dacă este inechitabil sau necuvenit.

REDUCERE JUDICIARĂ A PEDEPSEI

Obligaț ia principală - parț ial respectată de debitor (dar nu într-o obligaț ie indivizibilă, deoarece este echivalentă cu
neconformitate
Obligaț ia principală – respectată nu în conformitate cu termenii acordului (se referă la o performanț ă neregulată)
Sancț iune – inechitabilă sau nelegitimă

Puterea judecătorului de a reduce sancț iunile este limitată la contractele private.

INIQUITOS SAU NEETIC – când este revoltător pentru conș tiinț ă sau bunul simț ; profund disproporț ionat faț ă de
daune suferite.

PENALITATE NEAPLICABILĂ:
1. Performan ț ă imposibilă a obliga ț iei principale din cauza evenimentelor întâmplătoare

pagina 24 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

2. Creditorul a împiedicat debitorul să î ș i îndeplinească obliga ț ia

3. Penalitatea este contrară bunelor moravuri sau bunelor obiceiuri
Ambele păr ț i sunt vinovate de încălcarea contractului
5. Încălcarea contractului de către creditor
6. Niciuna dintre păr ț i nu a comis vreo încălcare inten ț ionată sau culpabilă a acordului

1230. Nulitatea clauzei penale nu implică nulitatea obligaț iei principale.

Nulitatea obligaț iei principale împreună cu aceasta implică ș i nulitatea clauzei penale.

Pentru că clauza penală este doar un accesoriu la obligaț ia principală, ea nu poate exista singură.
Dacă clauza penală este nulă, obligaț ia principală rămâne executabilă.

Nulitatea clauzei penale nu înseamnă nulitatea principalului.

De exemplu:
În caz de neplată a sumei de 10.000 de pesos, se va impune o penalizare de 1.000 de pesos pe zi. Este un contract nul, dar nu este o scuză că
nu trebuie să plăteș ti principalul care este P10,000.

CAPITOLUL 4
STINGEREA OBLIGAȚIILOR

DISPOZIȚII GENERALE

1231. Obligaț iile sunt stinse:

5. prin plată sau execu ț ie
6. prin pierderea lucrului datorat
7. prin condonare sau remitere
8. prin confuzie sau fuzionarea drepturilor creditorului ș i debitorului
9. prin compensa ț ie
10. prin novare
Alte cauze de stingere a obligaț iilor, cum ar fi anularea, rezilierea, îndeplinirea unei condiț ii rezolutorii,
si prescripț ia sunt reglementate în altă parte în acest Cod.

1232. Plata înseamnă nu doar livrarea de bani, ci ș i îndeplinirea, în orice alt mod, a unei
obligaț ie.

Plata înseamnă nu doar livrarea banilor, ci ș i executarea.

• Îndeplinirea prestaț iei datorate este ceea ce stinge obligaț ia prin realizarea scopurilor pentru care a fost stabilită.
a fost constituit
• Este un act juridic care este voluntar, licit ș i realizat cu intenț ia de a stinge o obligaț ie.
• Cerinte:
1. persoană care plăte ș te
persoana căreia i se face plata
3. lucrul de plată
4. modul, timpul ș i locul plă ț ii etc
• Atât plătitorul, cât ș i cel care primeș te ar trebui să aibă capacitatea necesară
• Tipuri:
1. normal – când debitorul îndepline ș te voluntar presta ț ia stipulată
[Link] - când este obligat printr-o procedură judiciară fie să se conformeze cu prestaț ia, fie să plătească despăgubiri

1233. O datorie nu se considera că a fost plătită decât dacă lucrul sau serviciul în care constă obliga ț ia
a fost complet livrat sau prestat, după caz.
• Stabileș te 2 cerinț e de plată:
a.) identitatea prestaț iei - lucru sau serviciu care trebuie să fie livrat sau eliberat
b.) integritate – prestaț ia trebuie îndeplinită complet
• Data plăț ii – plata sau executarea trebuie să fie efectuată în ziua stipulată (poate fi efectuată chiar ș i în zilele de duminică sau în

pagina 25 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

orice sărbătoare, deș i unele, precum Legea instrumentelor negociabile, stipulează că plata în acest caz poate fi efectuată pe
ziua de afaceri următoare
• Povara de a dovedi că obligaț ia a fost stinsă prin plată revine debitorului care face o astfel de ofertă.
apărarea împotriva cererii creditorului reclamant
• Emiterea unei chitanț e este o consecinț ă a utilizării ș i a bunei credinț e care trebuie respectate (deș i Codul nostru nu are)
clauza referitoare la aceasta) ș i refuzul creditorului de a emite o chitanț ă fără un just temei este un motiv pentru consignare în baza
Articolul 1256 (dacă a fost emis un chitanț ă de către beneficiarul plăț ii, mărturia singură a plătitorului ar fi insuficientă pentru a dovedi ceea ce se pretinde)

plăț i)

1234. Dacă obligaț ia a fost îndeplinită substanț ial cu bună credinț ă, debitorul poate recupera ca ș i cum ar fi
a fost o îndeplinire strictă ș i completă, cu daune mai puț in suferite de către creditor.
• Pentru ca să existe o executare substanț ială a unei obligaț ii, trebuie să fi existat o încercare de bună credinț ă de a
a îndeplini, fără nicio abateri voite sau intenț ionate de la aceasta
• Neexecutarea unei părț i esenț iale a unui contract va împiedica ca executarea să se ridice la un nivel substanț ial.
conformitate
• O parte care, cunoscând ș i cu voinț ă, nu îș i îndeplineș te contractul în niciun respect sau omite să îndeplinească o parte materială a acestuia
nu poate fi permis sub protecț ia acestei reguli să forț eze cealaltă parte să execute; iar tendinț a celor mai
deciziile recente sunt de a susț ine că procentul de utilizare omisă sau neregulată poate fi în sine suficient pentru a
arată că nu a existat o performanț ă substanț ială
• Partea care a îndeplinit în mod substanț ial poate impune executarea specifică a obligaț iei celeilalte părț i sau poate
recupera daunele pentru încălcarea lor pe baza unei acuzaț ii de performanț ă, fără dovada îndeplinirii complete.
• Cealaltă parte, pe de altă parte, poate printr-o ac ț iune independentă înainte de a fi dat în judecată, sau printr-o cerere reconven ț ională după
începerea unui proces împotriva lui, recuperând de la prima parte daunele pe care le-a suportat din cauza celei de-a doua
neîndeplinirea completă a obligaț iei sale

1235 – Când debitorul acceptă executarea, ș tiind despre incompletitudinea sau neregularitatea acesteia, ș i fără
exprimând orice protest sau obiecț ie, obligaț ia este considerată îndeplinită în totalitate
O persoană care intră într-un contract are dreptul să insiste asupra îndeplinirii acestuia în toate aspectele, conform semnificaț iei sale ș i
spirit. Dar dacă alege să renunț e la oricare dintre termenii introduș i în beneficiul său, o poate face.
Dar el nu este obligat să accepte nimic altceva în locul a ceea ce a contrat pentru ș i dacă nu renunț ă la acest lucru
corect, cealaltă parte nu poate recupera împotriva lui fără a îndeplini toate stipulaț iile din partea sa
Pentru a constitui o renunț are, trebuie să existe o abandonare intenț ionată a unui drept cunoscut. O renunț are nu va rezulta dintr-o simplă
neîndeplinirea unei cereri pentru o performan ț ă/plată defectuoasă. Trebuie să fi existat acceptarea defectuosului
performanț ă cu cunoș tinț ă de cauză a incompletitudinii sau defectului, în condiț ii care ar indica o intenț ie
a considera prestaț ia ca fiind completă ș i a renunț a la orice pretenț ie derivată din defect
Un creditor nu poate obiecta din cauza defectelor în executare rezultând din propriile sale acte sau directive.

1236. Creditorul nu este obligat să accepte plata sau îndeplinirea de către o a treia persoană care nu are niciun interes în
îndeplinirea obligaț iei, cu excepț ia cazului în care există o stipulaț ie contrară. Oricine plăteș te pentru altcineva poate solicita
de la debitor ceea ce a plătit, cu excepț ia cazului în care a plătit fără cunoș tinț a sau împotriva voinț ei debitorului, el
poate recupera doar în măsura în care plata a fost benefică debitorului
Motivul pentru acest articol: de fiecare dată când o a treia persoană plăteș te, există o modificare a prestaț iei care este datorată.
În general, persoana a treia care a plătit datoria altcuiva are dreptul să recupereze întreaga sumă pe care a plătit-o. Cu toate acestea, legea limitează
recuperarea sa la suma cu care debitorul a fost beneficiat, dacă debitorul nu are cunoș tinț ă de, sau a exprimat
opozitia sa faț ă de un astfel de plată
Dacă datoria a fost remisă, plătită, compensată sau prescrisă, o plată efectuată de o a treia persoană ar constitui o plată.
a ceea ce nu se cuvine; remediul său ar fi împotriva persoanei care a primit plata în astfel de condiț ii ș i nu
împotriva debitorului care nu a beneficiat de plată
plata împotriva voinț ei debitorului – chiar dacă plata terț ei părț i este împotriva voinț ei debitorului, la plata de către
terț ă parte, obligaț ia dintre debitor ș i creditor este deja stinsă

1237. Oricine plăteș te în numele debitorului fără cunoș tinț a sau împotriva voinț ei acestuia, nu poate obliga
creditorul să-l subrogheze în drepturile sale, cum ar fi cele care decurg dintr-o ipotecă, garanț ie sau penalitate
• Acest articol oferă persoanei a treia care a plătit doar o simplă acț iune personală pentru rambursare, fără titluri.
garanț ii ș i alte drepturi recunoscute creditorului, care sunt stinse prin plată

pagina 26 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

1238. Plata efectuată de o a treia persoană care nu intenț ionează să fie reîmbursată de debitor este considerată a fi o
donatie, care necesită consimț ământul debitorului/ dar plata este în orice caz valabilă pentru creditorul care a
a acceptat-o
ART 1239. În obligaț iile de a da, plata efectuată de cel care nu are dispoziț ia liberă a lucrului datorat ș i
capacitatea de a aliena nu va fi valabilă, fără a aduce atingere dispozi ț iilor articolului 1427 din Titlul privind
Obligaț ii naturale
consignaț ia nu va fi adecvată aici. În cazul în care creditorul acceptă plata, plata nu va fi valabilă decât în
cazul prevăzut în articolul 1427

1240. Plata se va efectua persoanei în favoarea căreia a fost constituită obligaț ia sau succesorului său.
interes sau orice persoană autorizată să-l primească
autoritatea unei persoane de a primi plata pentru creditor poate fi
a.) legal – conferit prin lege (de exemplu, tutore al incapacitatului, administrator al averii defunctului)
b.) convenț ional – atunci când autoritatea a fost acordată de creditorul însuș i (de exemplu, agentul care este numit să colecteze de la)
debitor
• plata efectuată de debitor unei părț i greș ite nu stinge obligaț ia faț ă de creditor (nul), dacă nu există
vina sau neglijenț a care poate fi imputată celui din urmă (chiar ș i atunci când debitorul a acț ionat cu cea mai bună credinț ă sau din eroare
indus de frauda unei a 3-a persoane). Nu prejudiciază creditorul ș i acumularea dobânzii nu este suspendată de
este

1241. Plata către o persoană care este incapabilă să administreze bunul său va fi validă dacă a păstrat lucrul
livrat, sau în măsura în care plata i-a fost benefică. Plata efectuată unei terț e persoane va fi, de asemenea, valabilă
în măsura în care a adus beneficii creditorului. Un astfel de beneficiu pentru creditor nu trebuie să fie dovedit în
cazurile următoare:
(1) Dacă după plată, persoana a treia dobândeș te drepturile creditorului;
(2) Dacă creditorul ratifică plata către a treia persoană;
(3) Dacă prin comportamentul creditorului, debitorul a fost condus să creadă că persoana terț ă a avut autoritatea de a primi
plată. (1163a)
plata va fi considerată ca având beneficii pentru persoana incapabilă dacă aceasta a făcut o utilizare inteligentă ș i rezonabilă
de aceea, în scopuri necesare sau utile pentru el, cum ar fi cele pe care le-ar avea sau le-ar putea avea reprezentantul său legal
efectuate în circumstanț e similare, chiar dacă în momentul plângerii efectul unei astfel de utilizări nu mai există (de exemplu, impozite
pe proprietatea creditorului, bani pentru stingerea unei ipoteci pe proprietatea creditorului
debitorul nu este eliberat de răspundere printr-o plată efectuată celui care nu este creditor sau care nu este autorizat să primească aceasta
plata, chiar dacă debitorul a crezut cu bună-credinț ă că el este creditorul, cu excepț ia cazului în care plata a beneficiat
beneficiul creditorului
în plus faț ă de cele menț ionate mai sus, plata către o a treia persoană eliberează debitorul:
a.) când, fără notificarea cesiunii de credit, plăteș te creditorului original
b.) când, de bună-credinț ă, plăteș te cuiva aflat în posesia creditului
chiar ș i atunci când creditorul nu primeș te niciun beneficiu din plata către o terț ă persoană, el nu poate solicita din nou plata, dacă
eroarea debitorului a fost cauzată de vina creditorului

1242. Plata efectuată cu bună credinț ă către orice persoană în posesia creditului va elibera debitorul. (1164)
persoana care deț ine creditul nu este nici creditorul, nici unul autorizat de acesta să primească plata, ci apare
în circumstanț ele cazului, să fie creditorul. El pare a fi proprietarul creditului, deș i în realitate, el
poate să nu fie proprietarul (de exemplu, un moș tenitor care intră pe moș tenirea ereditară ș i colectează creditele acesteia, dar care este
mai târziu privat de moș tenire din cauza incapacitatii de a succeda
este necesar nu doar ca deț inerea creditului să fie legală, ci ș i ca plata să fie de bună-credinț ă

1243. Plata efectuată creditorului de către debitor după ce acesta a fost ordonat judecătoreș te să reț ină datoria va
nu este valabil. (1165)
• plata către creditor după ce creditul a fost ataș at sau poprit este nulă în ceea ce o priveș te pe partea care a obț inut
sechestru sau reț inere, în limita sumei hotărârii în favoarea sa.
• Debitorul asupra căruia este emis ordin de sechestrare poate depune întotdeauna banii în instanț ă prin consignare ș i
astfel să se elibereze de orice responsabilitate ulterioară

pagina 27 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

1244. Debitorul unui bun nu poate obliga creditorul să accepte un altul, deș i acesta ar putea fi de natura
aceeaș i valoare ca, sau mai valoroasă decât ceea ce este datorat. În obligaț iile de a face sau de a nu face, un act sau abț inerea
nu poate fi substituit printr-un alt act sau abț inere împotriva voinț ei creditorului. (1166a)
• Cu acordul creditorului, debitorul poate livra o altă bun sau poate efectua o altă prestaț ie în
în locul celui stipulat. În acest caz poate exista o dată în plată sau o novare
• Defectele lucrului livrat pot fi renun ț ate de către creditor, dacă acesta declară în mod expres sau dacă, cu cuno ș tinț ă
acesta, el acceptă lucrul fără protest sau îl dispune sau îl consumă

1245. Darea în plată, prin care bunul este cedat creditorului în satisfacerea unei datorii în bani, va fi
reglementat de legea vânzărilor. (n)
• Aceasta este livrarea ș i transmiterea proprietăț ii asupra unui lucru de către debitor către creditor ca un echivalent acceptat al
îndeplinirea obligaț iei.
• Proprietatea dată poate consta nu doar dintr-o aș ezare, ci ș i dintr-un drept real (cum ar fi un uzufruct)
• Considerat ca o novare prin schimbarea obiectului
• Acolo unde datoria este bani, legea vânzării se va aplica; în acest caz, actul este considerat a fi o vânzare cu suma de
obligaț ia în măsura în care este stinsă fiind considerată ca preț
• Diferenț a dintre Darea în plată ș i Cesionare (vezi Art. 1255)

1246. Când obliga ț ia constă în livrarea unui lucru nedeterminat sau generic, a cărui calitate ș i
circumstanț ele nu au fost menț ionate, creditorul nu poate solicita un lucru de calitate superioară. Nici debitorul nu poate.
a livra un lucru de calitate inferioară. Scopul obliga ț iei ș i alte circumstan ț e vor fi luate în considerare
consideraț ie. (1167a)
Dacă există dezacord între debitor ș i creditor în legătură cu calitatea lucrului livrat, instanț a ar trebui să
decide dacă respectă obligaț ia, având în vedere scopul ș i alte circumstanț e ale
obligaț ie
Atât creditorul, cât ș i debitorul pot renunț a la beneficiul acestui articol
vezi Art. 1244

1247. Cu excepț ia cazului în care se prevede altfel, cheltuielile extrajudiciare necesare plăț ii vor fi suportate de
al debitorului. În ceea ce priveș te costurile judiciare, Regulile de Procedură vor guverna. (1168a)
Acest lucru se datorează faptului că plata este datoria debitorului ș i îi aduce un beneficiu prin faptul că este eliberat de povara
obligaț ia

1248. În lipsa unei stipulaț ii expres exprimate în acest sens, creditorul nu poate fi obligat să primească parț ial
prestatii în care constă obligaț ia. Nici debitorul nu poate fi obligat să facă plăț i parț iale.
Cu toate acestea, atunci când datoria este parț ial lichidată ș i parț ial nelichidată, creditorul poate solicita, iar debitorul
poate afecta plata celui dintâi fără a aș tepta lichidarea celui de-al doilea. (1169a)
Creditorul care refuză să accepte prestaț ii parț iale nu incurcă întârziere decât atunci când există abuz de drept sau dacă bunul
credinț a necesită acceptare
Acest articol nu se aplică obligaț iilor în care există mai multe subiecte sau în care părț ile diverse sunt obligate în virtutea
termeni ș i condiț ii diferite

1249. Plata datoriilor în bani se va face în moneda stipulată, iar dacă nu este posibil să se livreze
o astfel de monedă, apoi în moneda care este curs legal în Filipine.
Livrarea efectelor comerciale plătibile la ordin, sau a cambiei sau a altor documente comerciale va produce
efectul plăț ii doar atunci când au fost încasate sau când, din vina creditorului, au fost...
afectat.
Între timp, acț iunea derivată din obligaț ia originală va fi suspendată.
MONEDĂ LEGALĂ - înseamnă o astfel de monedă care, într-o anumită jurisdicț ie, poate fi folosită pentru plata datoriilor, publice ș i
privat, ș i care nu poate fi refuzată de creditor
- Ceea ce un debitor poate obliga un creditor să accepte ca plată a datoriei.
atâta timp cât biletele erau mijloace legale de plată în momentul în care au fost plătite sau livrate, persoana care le acceptă trebuie să sufere
pierderea dacă apoi au devenit lipsite de valoare
urmatele prevederi ale prezentului articol au fost modificate de RA nr. 529, care afirmă că plăț ile tuturor sumelor monetare
obligaț iile ar trebui acum să fie efectuate în moneda care este curs legal în Filipine. O stipulaț ie care prevede plata într-o

pagina 28 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

moneda străină este nulă ș i voidă, dar nu invalidează întregul contract, ș i R.A. 4100.
Un cec, fie că este un cec de manager sau un cec obiș nuit, nu este mijloc de plată legal ș i o ofertă a cecului pentru plata unei datorii
nu este o ofertă validă de plată

1250. În cazul în care o inflaț ie sau deflaț ie extraordinară a monedei stipulate ar interveni, valoarea
moneda în momentul stabilirii obliga ț iei va fi baza plă ț ii, cu excep ț ia cazului în care există o
acord contrar.
• Se aplică doar în cazul în care este implicat un contract sau un acord. Nu se aplică atunci când obligaț ia de plată decurge din lege,
independent de contracte
• Inflaț ia extraordinară de deflaț ie poate fi spusă că este cea care este neobiș nuită sau depăș eș te fluctuaț iile comune în
valoarea monedei, pe care păr ț ile nu ar fi putut să o prevadă în mod rezonabil sau care era manifest evident dincolo de capacitatea lor
contemplare în momentul în care obligaț ia a fost constituită

1251. Plata se va face în locul desemnat în obligaț ie. În lipsa unei stipulaț ii expresive ș i dacă
întreprinderea este de a livra un bun determinat, plata se va face oriunde s-ar afla bunul la
momentul în care obligaț ia a fost constituită. În orice alt caz, locul plăț ii va fi domiciliul debitorului.
• Dacă debitorul îș i schimbă domiciliul cu rea credinț ă sau după ce a intrat în întârziere, cheltuielile suplimentare vor fi suportate de
Aceste dispoziț ii sunt fără prejudiciu pentru competenț a conform Regulilor de procedură judiciară.(1171a)

• Deoarece legea stabileș te locul de plată la domiciliul debitorului, este datoria creditorului să meargă acolo ș i
primeș te plata; el ar trebui să suporte cheltuielile în acest caz deoarece debitorul nu poate fi făcut să suporte cheltuielile
pe care creditorul o suportă în îndeplinirea unei îndatoriri impuse de lege ș i care este în beneficiul său.
• Dar dacă debitorul îș i schimbă domiciliul cu rea-voinț ă sau după ce a intrat în întârziere, atunci cheltuielile suplimentare vor fi
purtaț i de el
• Când debitorul a fost solicitat să trimită bani creditorului, acesta din urmă suportă riscurile ș i cheltuielile de
transmitere. În cazurile în care debitorul alege acest mod de plată, acesta suportă riscul de pierdere.

SUBSECȚIUNE 1
APLICAREA PLĂȚILOR

1252. Cel care are diverse datorii de acelaș i tip în favoarea aceluiaș i creditori, poate declara în momentul în care
efectuarea plă ț ii, căreia dintre ele trebuie aplicată aceea ș i. Cu excep ț ia cazului în care păr ț ile stipulează altfel, sau când
aplicarea plăț ii este făcută de partea în favoarea căreia a fost constituit termenul, aplicarea nu va
să fie făcute în legătură cu datoriile care nu sunt încă scadente.

Dacă debitorul acceptă de la creditor un chitanț ă în care se face o aplicaț ie a plăț ii, acesta din urmă nu poate
se plâng de acelaș i lucru, cu excepț ia cazului în care există un motiv pentru invalidarea contractului. (1172a)

• Cerinț e:
1 debitor ș i 1 creditor doar
2. 2 sau mai multe datorii de acela ș i fel
Toate datoriile trebuie să fie scadente

4. suma plătită de debitor nu trebuie să fie suficientă pentru a acoperi suma totală a tuturor datoriilor
• Este necesar ca toate obligaț iile să fie scadente. Excepț ii: (1) când există o stipulaț ie contrară; ș i (2)
aplicarea plăț ii este efectuată de partea în folosul căreia a fost constituit termenul sau perioada (se referă la Art.
1196).
• Este de asemenea necesar ca toate datoriile să fie de acelaș i tip, în general de natură monetară. Acest lucru include obligaț ii
care nu au fost iniț ial de natură monetară, dar la momentul aplicării plăț ii, fuseseră convertite într-un
obligaț ia de a plăti daune din cauza încălcării sau neexecutării.
• Dacă debitorul face o aplicare corectă a plăț ii, dar creditorul refuză să o accepte pentru că vrea să o aplice la
o altă datorie, astfel de creditor va intra în întârziere
• DREPTUL DEBTORULUI DE A FACE O CERERE. Dacă în momentul plăț ii, debitorul nu îș i exercită dreptul de a-l aplica la
orice datorie a lui, aplicaț ia va fi înț eleasă conform legii, cu excepț ia cazului în care creditorul face aplicaț ia ș i
această decizie este acceptată de debitor. Această solicitare de plată poate fi făcută de creditor doar în chitanț a emisă
la momentul plăț ii (deș i cererea făcută de creditor poate fi contestată de debitor dacă consimț ământul acestuia)
aplicaț ia respectivă a fost viciată de cauze precum greș eala, violenț a, intimidarea, fraudă etc.
• Debitorul ș i creditorul prin acord pot modifica valabil aplicaț ia plăț ii deja efectuate fără prejudiciu
la drepturile terț ilor dobândite înainte de un astfel de acord

pagina 29 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
REVIEWER

1253. Dacă datoria produce dobândă, plata principalului nu se consideră a fi fost efectuată până când
interesele au fost acoperite. (1173)
• Dobânda plătită mai întâi înainte de capital
• Se aplică atât dobânzii compensatorii (cea stipulată ca venituri ale sumei datorate în temeiul obliga ț iei) cât ș i la
dobândă datorată din cauza întârzierii sau mora din partea debitorului
• SC a stabilit că această dispoziț ie se aplică doar în absenț a unui acord verbal sau scris contrar (doar orientativ,
nu este obligatoriu)

1254. Când plata nu poate fi aplicată conform regulilor anterioare sau dacă aplicarea nu poate fi efectuată
inferat din alte circumstanț e, datoria care este cea mai grea pentru debitor, dintre cele scadente, va fi considerată
a fi fost satisfăcut. Dacă datoriile scadente sunt de aceeaș i natură ș i povară, plata se va aplica tuturor
proporț ional. (1174a)
În ceea ce priveș te care dintre cele 2 datorii este mai împovărătoare, este în esenț ă o întrebare de fapt, pe care instanț ele trebuie să o determine pe baza de
circumstanț ele fiecărui caz
Datoriile nu au aceeaș i povarăstpar.)– Reguli:
Cele mai vechi sunt mai oneroase decât cele noi
2. O dobândă mai oneruoasă decât una care nu oferă dobândă
3. datoria garantată mai îndârjită decât cea negarantată
4. datoria principală mai oneroasă decât garan ț ia
debitor solidar mai oneros decât debitorul unic
6. parte într-o obliga ț ie solidară mai gravă pentru un debitor solidar
7. datoria lichidată mai onerată decât cea nelichidată
Datoriile sunt de aceeaș i povară (2ndplata va fi aplicată tuturor lor pro rata sau proporț ional.
Exemplu: debitorul datorează creditorului său mai multe datorii, toate scadente, ș i anume: (1) datorie neasigurată, (2) o datorie garantată cu
ipoteca asupra proprietăț ii debitorului, (3) o datorie cu dobândă, (4) o datorie în care debitorul este răspunzător solidar cu altcineva.
Plata parț ială a fost efectuată de debitor, fără specificaț ia privind aplicarea plăț ii.
Cel mai oneros este (4), urmat de (2), apoi (3), apoi (1). Prin urmare, plata se va face în această ordine.

SUBSECȚIUNEA 2
PLATA PRIN CESIUNE

1255. Debitorul poate ceda sau transfera proprietatea sa creditorilor săi în plata datoriilor sale. Această cesiune, cu excepț ia cazului în care
orice stipula ț ie contrară va elibera debitorul de responsabilitate doar pentru venitul net al lucrului
asignate. Acordurile care, în urma cesiunii, sunt realizate între debitor ș i creditorii săi vor
să fie guvernaț i de legi speciale. (1175a)
• Cesiunea este o formă specială de plată prin care debitorul abandonează sau cedează toate bunurile sale în beneficiul său
creditorii astfel încât aceș tia să poată obț ine plata creditelor lor din veniturile bunului.
• Rechizite:
pluralitate de datorii
2. insolvabilitate par ț ială sau relativă a debitorului
3. acceptarea cesiunii de către creditori
• Tipuri de cesiune:
1. Contractual (Art. 1255)
2. Judiciar (Legea Insolven ț ei)
• Trebuie să fie iniț iat de debitori
• Necesită doi sau mai mulț i creditori, debitorii insolvabili, cesiunea acceptată de creditori
• Astfel de cesiuni nu au efectul de a face creditorii proprietarii bunurilor debitorului decât dacă există
este un acord în acest sens

• Diferenț a dintre Datie ș i Cesie

DATORIE Cesiune
poate fi 1 creditor mulț i creditori
nu necesită insolvenț ă cere insolvenț ă parț ială sau relativă

pagina 30 [dioryRabajante]
 OBLIGATII SI CONTRACTE
RECENZENT

livrarea unui lucru livrarea tuturor proprietăț ilor

transferul de proprietate al bunului fără transfer de proprietate (doar de posesie ș i

administraț ie)
o novare
plata stinge obligaț ia (în măsura în care efectul este pur ș i simplu de a elibera debitorul de veniturile nete
valoarea lucrului livrat) al proprietăț ii; prin urmare, stingerea parț ială a
obligaț ie.

SUBSECȚIUNEA 3
OFERTĂ DE PLATĂ Ș I CONSIGNAȚIE

1256. Dacă creditorul căruia i s-a făcut o ofertă de plată refuză fără un motiv întemeiat să o accepte, debitorul
va fi eliberat de responsabilitate prin consignaț ia lucrului sau a sumei datorate.
Consignaț ia singură va produce acelaș i efect în următoarele cazuri:
(1) Când creditorul este absent sau necunoscut, sau nu se prezintă la locul de plată;
(2) Când este incapacitat să primească plata la termenul stabilit;
(3) Când, fără un motiv întemeiat, refuză să ofere o chitanț ă;
(4) Când două sau mai multe persoane pretind acelaș i drept de a colecta;
(5) Când titlul obligaț iei a fost pierdut. (1176a)
• Ofertă de plată: manifestare făcută de debitor către creditorul său despre dorinț a de a-ș i îndeplini obligaț ia;
actul debitorului de a oferi creditorului lucrul sau suma datorată
• Consignaț ia: Depozitul obiectului sau al sumei datorate la instanț a competentă după refuzul sau incapacitatea creditorului de a
acceptaț i oferta de plată
• Ofertarea de plată prin cec certificat este valabilă; un simplu cec ar fi de asemenea valabil pentru ofertarea de plată dacă creditorul
nu ridică obiecț ii imediate, dar aceasta nu împiedică pe cea din urmă să solicite ulterior plata în numerar
• Când o ofertă de plată este făcută într-o formă astfel încât creditorul ar fi putut să realizeze imediat plata dacă ar fi
acceptarea ofertei, urmată de o încercare rapidă a debitorului de a depune mijloacele de plată în instanț ă prin intermediul
consignaț ie, acumularea dobânzii la obligaț ie va fi suspendată de la data unei astfel de oferte. Dar când
oferta de plată nu este însoț ită de mijloacele de plată, iar debitorul nu a făcut niciun pas imediat pentru a
faceț i o consignare, atunci dobânda nu este suspendată de la momentul unei astfel de oferiri.

CERINȚ E GENERALE PENTRU O CONSIGNAȚ IE VALABILĂ

Cerinte generale: referitor la plata (Art. 1232 - 1251)
Cerere specială: natura foarte specifică a consignaț iei (Articolele 1256 – 1258)

Cerinte speciale pentru consignatie:[DLN-DN]

1. Era o datorie datorată
[Link]ț ia obligaț iei a fost făcută din cauza unei cauze legale prevăzute în prezenta articol.
3. Acea notificare anterioară a consignării a fost dată persoanelor interesate de îndeplinirea obligaț iei
[Link] sau lucrul datorat a fost pus la dispoziț ia instanț ei
[Link]ă ce a fost făcută consignarea, persoanele interesate au fost notificate în legătură cu aceasta.
Dacă motivul pentru consignare este refuzul nejustificat al creditorului de a accepta plata, trebuie dovedit:
1. Că a existat o ofertă de plată anterioară, fără de care consignarea este ineficientă
2. Că oferta de plată a fost a lucrului datorat, sau în cazul obliga ț iilor de plată în bani că moneda legală a fost
oferit
3. Că oferta de plată a fost necondi ț ionată ș i
4. Că creditorul a refuzat să accepte plata fără un motiv întemeiat

Excepț ie de la cerinț a de ofertă de plată:[AIR-TT]

1.Când creditorul este absent sau necunoscut sau nu apare la locul de plată

pagina 31 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

2.Când el este incapabil să primească plată

3.Când refuză să ofere chitanț a, fără un motiv întemeiat
4.Când două sau mai multe persoane revendică acelaș i drept de a colecta
5.Când titlul obligaț iei a fost pierdut
Unustș i 2ndCerinț ele speciale ale consignatiei sunt cuprinse în Articolul 1256.
În ceea ce priveș te 2 requisit ([L] – cauză legală) următoarele trebuie să fie prezente:
nd

(a)oferta de plată trebuie să fi fost făcută înainte de consignare

(b)că a trebuit să fie necondiț ionată [de exemplu, atunci când debitorul a oferit un cec de 3.250 de lei creditorului ca plată pentru o
datorie condiț ionată de semnarea de către acesta a unei moț iuni de respingere a unei plângeri pentru separare legală, o astfel de ofertă de
plata este invalidă.]
(c)că creditorul trebuie să fi refuzat să accepte plata fără un motiv justificat [nu este necesar ca instanț a unde
lucrul sau suma este depusă pentru a determina dacă refuzul creditorului de a accepta aceasta a fost cu sau fără
doar din cauză. Întrebarea va fi rezolvată oricum într-o procedură ulterioară. Prin urmare, simpla refuzare a creditorului de
acceptaț i oferta de plată va fi suficientă (Manresa)]

1257. Pentru ca consignarea lucrului datorat să elibereze obligatorul, aceasta trebuie să fie mai întâi anunț ată.
persoane interesate de îndeplinirea obligaț iei.
Consigna ț ia va fi ineficientă dacă nu este făcută strict în conformitate cu dispozi ț iile care reglementează
plată. (1177)
• Lipsa notificării nu invalidează consignarea, ci face doar ca debitorul să fie responsabil pentru cheltuieli.
• Ofertarea de plată ș i notificarea de consignare trimise creditorului pot fi făcute în acelaș i act. În cazul în care
creanț ele absente sau necunoscute, notificarea poate fi făcută prin publicaț ie

• 1stparagraful acestui articol - se referă la 3rdCerinta speciala de consignare ([N] Notificare anterioară)
- Ofertă de plată vs Notificare anterioară: prima este un act prietenos ș i privat manifestat doar creditorului;
ultima este manifestată ș i către alte persoane interesate de îndeplinirea obligaț iei.
• 2ndparagraful acestui articol – se referă la Cerin ț ele Generale ale Consigna ț iei (Articolele 1232-1251), care trebuie să fie
conformat cu

1258. Consignaț ia se va face prin depozitarea lucrurilor datorate la dispoziț ia autorităț ii judiciare, în faț a căreia ...
oferta de plată va fi dovedită, într-un caz corect, iar anunț ul de consignare în alte cazuri.
Consignaț ia fiind efectuată, părț ile interesate vor fi de asemenea informate despre aceasta. (1178)
1stparagraful de faț ă - 4thCerinț ă specială de consignare ([D] Dispoziț ia instanț ei)
acest lucru este respectat dacă debitorul depune lucrul sau suma la Grefierul instanț ei
al doilea paragraf de faț ă - 5thRequisit special de consignare ([N] Notificare ulterioară)
Acesta este pentru a permite creditorului să retragă bunurile sau banii depuș i.

1259. Cheltuielile de consignatie, atunci când sunt efectuate corect, vor fi imputate creditorului. (1179)
• Consignaț ia este efectuată corespunzător atunci când:
1.) după ce bunul a fost depus în instan ț ă, creditorul acceptă consignatia fără obiec ț ii ș i fără niciun fel de
rezervarea dreptului său de a-l contesta din cauza nerespectării oricăror dintre cerinț ele pentru consignare; ș i
2.) când creditorul contestă consignarea, dar instanț a, după o audiere corespunzătoare, declară că consignarea a fost
valid făcut

În aceste cazuri, creditorul suportă cheltuielile de consignare.

1260. Odată ce consignarea a fost efectuată în mod corespunzător, debitorul poate solicita judecătorului să dispună anularea
obligaț ie. Înainte ca creditorul să fi acceptat consignaț ia, sau înainte de o declaraț ie judecătorească că consignaț ia
a fost făcut corect, debitorul poate retrage lucrul sau suma depusă, permiț ând obligaț ia să rămână
în vigoare. (1180)
• Consignaț ia are un efect retroactiv, iar plata se consideră a fi fost efectuată în momentul depunerii.
obiect în instanț ă sau atunci când a fost pus la dispoziț ia autorităț ii judiciare

pagina 32 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

• Efectele consignării sunt: 1.) debitorul este eliberat în aceeaș i manieră ca ș i cum ar fi îndeplinit obligaț ia la
timpul consignaț iei pentru că acesta produce acelaș i efect ca un plata validă, 2.) acumularea de dobânzi pe
obligaț ia este suspendată din momentul consignării, 3.) deteriorările sau pierderea lucrului sau a sumei consignée
evenimentele care se produc fără vina debitorului trebuie suportate de creditor, deoarece riscurile lucrului sunt transferate către
creditorul din momentul depozitului 4.) orice increment sau creș tere a valorii lucrului după consignare revine
beneficiul creditorului.
• Când suma consignată nu acoperă întreaga obligaț ie, creditorul poate să o accepte, rezervându-ș i dreptul la
echilibru. Dacă nu sunt făcute rezervări, acceptarea de către creditor a sumei consignaț i poate fi considerată ca o
renunț are la alte pretenț ii în virtutea contractului

1261. Dacă, consignaț ia a fost efectuată, creditorul ar trebui să autorizeze debitorul să retragă aceeaș i sumă, el
va pierde orice preferin ț ă pe care ar putea să o aibă asupra lucrului. Co-debitorii, garan ț ii ș i fideiusorii vor fi
eliberat.
Când consignarea a fost deja efectuată ș i creditorul a acceptat-o sau aceasta a fost declarată judiciar ca
debitorul nu poate retrage bunul sau suma depusă decât cu consimț ământul creditorului. Dacă creditorul
autorizează debitorul să retragă aceeaș i, există o revigorare a obligaț iei, care a fost deja stinsă prin
consigna ț ia, iar rela ț ia între debitor ș i creditor este restabilită în starea în care era înainte de
consignaț ie. Dar persoanele terț e, co-debitori solidari, garanț i ș i fidejusori care beneficiază de consignaț ie sunt
fără a aduce prejudicii revigorării obligaț iei între debitor ș i creditor

SECȚIUNEA 2
PIERDEREA LUCRULUI DATORAT

1262. O obligaț ie care constă în livrarea unui lucru determinat se va stinge dacă acesta se va pierde sau
distrus fără vina debitorului ș i înainte de a fi intrat în întârziere.
Când prin lege sau stipulare, debitorul este responsabil chiar ș i pentru evenimente fortuite, pierderea lucrului nu stinge
obligaț ia ș i va fi responsabil pentru daune. Aceeaș i regulă se aplică atunci când natura obligaț iei
impune asumarea riscurilor.

1263: Într-o obligaț ie de a livra un lucru generic, pierderea sau distrugerea oricărui lucru de acelaș i tip nu
încetează obligaț ia. (n)

1264. Instanț ele vor stabili dacă, în circumstanț ele date, pierderea parț ială a obiectului obligaț iei este
atât de important încât să stingă obligaț ia. (n)

1265. Ori de câte ori lucrul este pierdut în posesia debitorului, se va presume că pierderea a fost cauzată de el.
vina, cu excepț ia cazului în care există dovezi contrare, ș i fără a prejudicia prevederile articolului 1165. Această prezumț ie
nu se aplică în cazul unui cutremur, inundaț ie, furtună sau altă calamitate naturală. (1183a)

3rdarticolul 1165: când debitorul întârzie sau a promis să livreze acelaș i lucru două sau mai multor persoane
Cine nu are acelaș i interes, va fi responsabil pentru orice eveniment fortuit până când a efectuat livrarea
Prin urmare, în cazurile în care se aplică Art. 1165, par. 3, chiar dacă debitorul poate dovedi că pierderea bunului în posesia sa
posesia nu a fost din vina sa sau că a fost dintr-un eveniment fortuit, el va fi totuș i responsabil faț ă de creditor pentru
daune.

1266. Debitorul în obliga ț iile de a face va fi eliberat ș i când presta ț ia devine legală sau fizică.
imposibil fără vina debitorului. (1184a)

IMPOSIBILITATEA LEGALĂ: poate fi fie -

1. direct (când legea interzice executarea sau realizarea lucrării convenite, adică atunci când este imorală sau
periculos
2. indirect (legea impune îndatoriri de un caracter superior asupra debitorului care sunt incompatibile cu munca convenită
cu toate că acesta din urmă poate fi perfect licit, ca în cazul în care debitorul este recrutat pentru serviciul militar sau pentru o funcț ie civilă

IMPOSSIBILITATE FIZICĂ : exemple – moartea debitorului; când are loc un accident...

1267. Când serviciul a devenit atât de dificil încât este evident că depăș eș te contemplaț ia părț ilor,
debitorul poate fi, de asemenea, eliberat de aici, în totalitate sau parț ial.

pagina 33 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

DOCTRINA EVENIMENTULUI IMPREVĂZUT / DOCTRINA IMPOSSIBILITĂȚ II RELATIVE

(rebus sic stantibus)
Se referă la obligaț ia 'de a face' (obligaț ie personală)
Părț ile sunt prezumate a avea riscul
Nu se aplică contractelor aleatorii (contract de asigurare)
Excluzând afacerile foarte speculative (bursă)
Obligaț iile monetare sunt, de asemenea, excluse (reglementate de 1357)

Cerinte:
1. un eveniment sau o schimbare în circumstanț e ar fi putut fi prevăzută la momentul executării contractului
2. face executarea contractului extrem de dificilă, dar nu imposibilă
3. evenimentul nu trebuie să fie cauzat de actul niciuneia dintre părț i
4. contractul este pentru o prestaț ie viitoare. Dacă contractul este de îndeplinire imediată, inegalitatea brută a reciprocităț ii
prestările pot implica decizie sau lipsă de cauză.

1268. Când datoria unui lucru cert ș i determinat rezultă dintr-o infracț iune, debitorul nu va fi
exempt de plata pre ț ului său, indiferent de cauza pierderii, cu excep ț ia cazului în care lucrul a fost
oferit de el persoanei care ar trebui să-l primească, aceasta a refuzat fără justificare să-l accepte. (1185)

1269. Obligaț ia fiind stinsă prin pierderea lucrului, creditorul va avea toate drepturile de acț iune.
pe care debitorul le poate avea împotriva unor terț e persoane din cauza pierderii. (1186)

1270. Condonarea sau remiterea este în esen ț ă gratuită ș i necesită acceptarea de către debitor. Poate fi
făcut în mod expres sau implicit.
Unul ș i celălalt tip vor fi supuse regulilor care guvernează donaț iile inofensive. Condonarea expresă va,
în plus, respectaț i formele de donaț ie. (1187)

1271. Livrarea unui document privat ce dovedeș te un credit, făcută voluntar de creditor debitorului, implică
renunț area la acț iunea pe care o avea primul împotriva celui de-al doilea.
Dacă pentru a anula această renunț are ar trebui să se pretindă că este inoficiousă, debitorul ș i moș tenitorii săi pot susț ine aceasta prin
demonstrarea că livrarea documentului a fost efectuată în virtutea plăț ii datoriei. (1188)

1272. Oricând documentul privat în care apare datoria este găsit în posesia debitorului, acesta va fi
se presupune că creditorul l-a livrat voluntar, cu excepț ia cazului în care se doveș te contrariul. (1189)

Renunț area la datoria principală va stinge obligaț iile accesorii; dar renunț area la acestea din urmă
va lăsa fostul în vigoare. (1190)

1274. Se presupune că obligaț ia accesorie a gajului a fost remisă atunci când lucrul gajat, după aceasta
livrarea către creditor, se află în posesia debitorului sau a unei terț e persoane care deț ine lucrul. (1191a)

Articolele 1271 – 1274: exemple de remisiune implicită

SECȚIUNEA 4
CONFUZIE SAU COMASARE DE DREPTURI

1275. Obligaț ia se stinge din momentul în care caracterul de creditor ș i debitor se îmbină în acelaș i
persoană. (1192a)
• Fuziunea sau confuzia este întâlnirea în aceea ș i persoană a calită ț ilor de creator ș i debitor cu privire la aceea ș i
obligaț ie. Aceasta ș terge pluralitatea subiecț ilor obligaț iei. Mai mult, scopurile pentru care obligaț ia ar putea avea
au fost create sunt considerate ca fiind complet realizate prin fuziunea calităț ilor debitorului ș i creditorului în aceeaș i persoană.
• Ceritele fuzionării sau confuziei sunt:
(1) Trebuie să aibă loc între creditor ș i debitorul principal,
(2) aceeaș i obligaț ie trebuie să fie implicată, căci dacă debitorul dobândeș te drepturi de la creditor, dar nu ș i cele particulare
obligaț ia în cauză nu va exista nicio fuziune,
(3) confuzia trebuie să fie totală sau în ceea ce priveș te întreaga obligaț ie.
• Efectul fuziunii este de a stinge obligaț ia.

pagina 34 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

1276. Fuziunea care are loc în persoana debitorului sau creditorului principal aduce beneficii giranț ilor. Confuzie
care are loc în persoana oricăruia dintre aceș tia nu stinge obligaț ia. (1193)
• Stingerea obligaț iei principale prin confuzie eliberează garantul, deoarece obligaț ia de
ultimul este doar un accesoriu. Când fuzionarea are loc în persoana unui garant, obligaț ia nu este extinguată.

1277. Confuzia nu stinge o obligaț ie comună decât în ceea ce priveș te cota corespunzătoare creditorului sau
debitor în care concură cele două personaje. (1194)

SECȚIUNEA 5
COMPENSARE

1278. Compensarea se va realiza atunci când două persoane, în dreptul lor, sunt creditori ș i debitori una faț ă de cealaltă.
(1195)
Compensarea este un mod de stingere, în limita sumei concurente, a obligaț iilor acelor persoane care în mod propriu
drepturile sunt reciproc datornici ș i creditori între ele. Este compensarea a două obligaț ii care sunt reciproc
stinse dacă sunt de aceeaș i valoare. Sau stinse până la suma concurrentă dacă au valori diferite.
• Tipuri de compensaț ie:
• În ceea ce priveș te efectele lor

• compensarea poate fi totală (când cele două obligaț ii sunt de aceeaș i sumă); sau
• parț ial (când sumele nu sunt egale).
• Cât despre origine
1. poate fi legal;
2. facultative;
3. conven ț ional;
4. sau judiciar.
■ Este legal atunci când are loc prin operarea legii deoarece toate cerinț ele sunt prezente.
■ Este facultativ atunci când poate fi invocat de una dintre părț i, care, totuș i, are dreptul de a se opune acestuia, cum ar fi
când una dintre obligaț ii are un termen în favoarea unei singure părț i ș i aceasta renunț ă la acel termen pentru a
pentru a face obligaț ia exigibilă.
■ Este conven ț ional ca păr ț ile să convină să- ș i compenseze obliga ț iile reciproce, chiar dacă unele cerin ț e sunt
lipsă.
■ Este judiciar atunci când este decretat de instanț ă într-un caz în care există o cerere reconvenț ională.

Compensare vs. Plata: În compensare, poate exista o stingere par ț ială a obliga ț iei; în plată,
performanț a trebuie să fie completată, cu excepț ia cazului în care este renunț at de către creditor. Plata implică livrarea acț iunii, în timp ce despăgubirea (legal
compensarea) are loc prin efectul legii fără livrare simultană.
Compensare vs. Fuziune: În compensare, există cel puț in două persoane care stau ca creditori principali ș i debitor al fiecăruia.
în fuziune, există o singură persoană implicată în care caracteristicile creditorului ș i debitorului sunt fuzionate. În fuziune, există
doar o obligaț ie, în timp ce în compensaț ie sunt implicate două obligaț ii.

1279. Pentru ca despăgubirea să fie corespunzătoare, este necesar:

(1) Fiecare dintre cei obligaț i să fie legat în mod principal, iar acesta să fie în acelaș i timp un creditor principal al
altul
(2) Că ambele datorii constau într-o sumă de bani, sau dacă lucrurile datorate sunt consumabile, acestea să fie de acelaș i tip, ș i
de asemenea de aceeaș i calitate dacă aceasta a fost afirmată;
că cele două datorii sunt scadente;
(4) Să fie lichidate ș i exigibile;
(5) Să nu existe nicio reț inere sau controversă între ei, iniț iată de terț i ș i comunicată
la timp debitorului. (1196)
Pentru ca compensarea să aibă loc, părț ile trebuie să fie debitori ș i creditori reciproc (1) în dreptul lor propriu ș i (2) ca
principalele. Acolo unde nu există o relaț ie de creditori ș i debitori reciproci, nu poate exista compensaț ie. Deoarece
1. Cerinț a ca părț ile să fie reciproc datornici ș i creditori în dreptul lor propriu, nu poate exista compensaț ie.
când o parte ocupă o capacitate reprezentativă, cum ar fi un tutore sau un administrator. A doua cerinț ă este
că părț ile ar trebui să fie reciproc datornici ș i creditori ca principali. Aceasta înseamnă că nu poate exista compensaț ie.
când o parte este creditor principal într-o obligaț ie dar este doar un fidejusor sau garant în cealaltă.

pagina 35 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

Lucrurile datorate în ambele obligaț ii trebuie să fie fungibile sau lucruri care pot fi substituite una pentru alta.
Ambele datorii trebuie să fie scadente pentru a permite compensarea.

Demanabil înseamnă că datoriile sunt executabile în instanț ă, neexistând apărarea aparentă în ele.
obligaț iile trebuie să fie obligaț ii civile, inclusiv cele care sunt pur naturale. O obligaț ie nu este exigibilă, aș adar,
ș i care nu este supus compensaț iei, în următoarele cazuri: (1) când există o perioadă care nu a sosit încă, inclusiv
cazurile în care o parte se află într-o stare de suspendare a plăț ilor; (2) când există o condiț ie suspensivă care nu a fost
încă nu s-a întâmplat; (3) când obligaț ia nu poate fi acț ionată în judecată, aș a cum este în cazul obligaț iei naturale.

O datorie este lichidată când existenț a ș i suma sa sunt determinate. Compensarea poate avea loc doar între anumite
datorii lichidate.

Cele cinci cerin ț e ale unei compensa ț ii legale sunt enumerate în articol. Toate cerin ț ele trebuie să fie prezente înainte de
compensarea poate fi eficientă.
1. Ca fiecare dintre obliga ț i să fie legat în principal ș i să fie în acela ș i timp un creditor principal al celuilalt.
Părț ile trebuie să fie creditor ș i debitor reciproc ș i relaț ia lor este una principală, adică, ele
sunt debitor ș i creditor principal unul faț ă de celălalt.
2. Că ambele datorii constau într-o sumă de bani, sau dacă lucrurile datorate sunt consumabile, acestea să fie de acela ș i tip, ș i
de asemenea de aceeaș i calitate dacă acesta din urmă a fost declarat. >>Când datoriile constau în bani, nu este mare lucru.
problema când vine vorba de compensaț ia la suma concurentă. Este o chestiune de calcul matematic.
Când datoria constă în lucruri, este necesar ca lucrurile să fie consumabile, ceea ce trebuie în ț eles ca
‘fungibile’ ș i, prin urmare, susceptibile de substituț ie. Mai mult decât atât, ele trebuie să fie de acelaș i tip. Dacă calitatea a avut
statele, lucrurile trebuie să fie de aceeaș i calitate.
3. Că cele două datorii sunt scadente. >> O datorie este 'scadentă' atunci când termenul de îndeplinire a sosit. Dacă este supusă unei
condi ț ia, condi ț ia trebuie să fi fost deja îndeplinită. Cu toate acestea, în compensa ț ia voluntară, păr ț ile pot
să convină asupra compensaț iei datoriilor care nu sunt încă scadente.
4.Să fie lichidate ș i exigibile. >> O datorie este considerată 'lichidată' atunci când suma sa este clar stabilită. Sau dacă este
nu este încă fixată în mod special, o simplă calculare matematică va determina suma sau valoarea acesteia. Este 'nelichidată'
când suma nu este fixă deoarece este încă supusă unei dispute sau unei anumite condiț ii. Nu este suficient ca
datoriile să fie lichidate. De asemenea, este esenț ial ca acestea să fie exigibile. O datorie este exigibilă dacă nu este încă prescrisă.
reț etă ș i nu este ilegală sau invalidă.
5. Să nu existe nici o reten ț ie sau controversă asupra niciunuia dintre ei, începută de ter ț i ș i comunicată în
termenul datorat debitorului. >> O datorie a unui lucru nu poate fi un subiect al compensaț iei dacă aceeaș i a fost subiectul unei
sechestrarea de care debitorul a fost notificat la timp. Când un credit sau o proprietate a fost sechestrată corespunzător.
atasat, nu poate fi eliminat fără aprobarea instanț ei.

1280. Cu toate că prevederile articolului precedent, garantul poate stabili compensaț ii în legătură cu
ceea ce creditorul poate datora debitorului principal. (1197)
Răspunderea garantului este doar subsidiară; este accesorie la obligaț ia principală a debitorului. Dacă obligaț ia principală
debitorul are un credit împotriva creditorului, care poate fi compensat, ar însemna stinsitatea garanț iei
datorie, fie total, fie parț ial. Această stingere beneficiază garantul, căci el poate fi tras la răspundere doar pentru aceeaș i
extindere ca debitor.

Excepț ia de la regulă privind despăgubirea: Dreptul garantului de a invoca despăgubirea împotriva creditorului. Regula generală este că
pentru ca compensaț ia să funcț ioneze, părț ile trebuie să fie legate reciproc ca creditori ș i debitori principali între ele. În conformitate cu
Articolul prezent, garantul are dreptul să stabilească compensaț ie împotriva creditorului.

Compensarea poate fi totală sau par ț ială. Când cele două datorii sunt de aceea ș i valoare, există o compensare totală.
compensaț ie
• Compensare totală—datoriile sunt de aceeaș i sumă.
• Compensare parț ială – Datoriile nu sunt de aceeaș i sumă; operează doar până la suma concurrentă.

1282. Părț ile pot conveni asupra compensării datoriilor care nu sunt încă scadente.
• Compensarea voluntară nu este limitată la obligaț ii care nu sunt încă scadente. Părț ile pot compensa prin acord.
orice obliga ț ii, în care cerin ț ele obiective prevăzute pentru compensa ț ia legală nu sunt prezente. Este necesar,
totu ș i, păr ț ile ar trebui să aibă capacitatea de a dispune de creditele pe care le compensează, deoarece
stingerea obligaț iilor în acest caz rezultă din voinț ele lor ș i nu din lege.

pagina 36 [dioryRabajante]
 OBLIGATII SI CONTRACTE
RECENZENT

1283. Dacă una dintre părț ile într-un proces asupra unei obligaț ii are o cerere de despăgubiri împotriva celeilalte, aceasta din urmă poate opune
acestea prin dovedirea dreptului său la daunele menț ionate ș i a sumei acestora.
Art. 1284. Când una sau ambele datorii sunt rescindabile sau anulabile, acestea pot fi compensate una împotriva celeilalte înainte de
ele sunt revocate sau evitate în mod judiciar. (n)
• Deș i o datorie rescindabilă sau anulabilă poate fi compensată înainte de a fi rescindată sau anulată, în momentul în care este rescindată
sau anulat, decretul de rescisiune sau anulare este retroactiv, iar compensaț ia trebuie considerată ca fiind anulată.
Rezilierea anulării necesită restituire mutuală; partea al cărei obligaț ie este anulată sau reziliată poate astfel să recupereze
în măsura în care creditul său a fost stins prin compensaț ie, pentru că în această măsură se consideră că a făcut o
plată.

1285. Debitorul care a consimț it la cesionarea drepturilor efectuată de un creditor în favoarea unei terț e persoane,
nu se poate opune cesionarului compensaț ia care i-ar aparț ine împotriva cedentului, decât dacă
cedentul a fost notificat de debitor în momentul în care a dat consimț ământul său, că ș i-a rezervat dreptul la compensaț ie.
Dacă creditorul i-a comunicat cesiunea, dar debitorul nu a consimț it la aceasta, acesta din urmă poate invoca
compensarea datoriilor anterioare cesiunii, dar nu a celor ulterioare.
Dacă cesiunea este făcută fără cunoș tinț a debitorului, acesta poate invoca compensarea tuturor creditelor anterioare.
la acelaș i lucru ș i apoi mai târziu până când a avut cunoș tinț ă de atribuț ie. (1198a)
• Cesiune după Compensare:
Când compensaț ia a avut deja loc înainte de cesionare, în măsura în care aceasta are loc ipso jure, nu există
a fost deja o stingere a uneia dintre celelalte obligaț ii. O cesiune ulterioară a unei obligaț ii stinse
obligaț ia nu poate produce niciun efect împotriva debitorului. Singura excepț ie de la această regulă este atunci când debitorul consimte la
cesiunea creditului; consimț ământul său constituie o renunț are la compensaț ie, cu excepț ia cazului în care la momentul în care dă consimț ământul,
el îl informează pe cedent că ș i-a rezervat dreptul la compensaț ie.
• Candidatul înainte de compensaț ie.
Cesiunea poate fi efectuată înainte ca despăgubirea să aibă loc, fie pentru că, la momentul cesiunii, unul dintre
datoriile nu sunt încă scadente sau lichidate, sau din cauza unor alte motive care împiedică compensarea. În ceea ce-l priveș te pe debitor
este vizat, cesiunea nu intră în vigoare decât din momentul în care este notificat în legătură cu aceasta. Dacă notificarea cesiunii
este simultan cu transferul, el poate stabili compensarea datoriilor anterioare cesiunii. Dacă i s-a dat o notificare
înainte de atribuirea sarcinii, aceasta intră în vigoare în momentul atribuiriisarcinii; prin urmare, aceeaș i regulă se aplică. Dacă el consimte la
prin cesiune, el renunț ă la compensaț ie chiar ș i pentru datoriile deja scadente, cu excepț ia cazului în care face o rezervare.

• Dar dacă debtorul a fost notificat cu privire la cesiune, dar nu a consimț it, iar creditul a fost cesionat unei terț e persoane
devine matur după aceea, ceea ce ț ine de debitor, acesta din urmă poate invoca compensaț ia atunci când cesionarul încearcă să
aplicarea creditului atribuit, cu condi ț ia ca creditul debitorului să devină scadent înainte de cesiune. Dar dacă f
creditul cesionat ajunge la maturitate mai devreme decât cel al debitorului, cesionarul poate să-l pună imediat în aplicare, iar debitorul nu poate
stabiliț i compensaț ia, deoarece creditul nu este încă scadent.
• Dacă debitorul nu avea cunoș tinț ă de cesiune, acesta poate invoca prin compensaț ie toate creanț ele care devin exigibile.
înainte de a fi notificat în legătură cu aceasta. Prin urmare, dacă cesiunea este ascunsă, iar cedentul încheie în continuare o nouă obligaț ie în
favorul debitorului, o astfel de obligaț ie care scade înainte ca acesta să afle despre cesiune va fi în continuare permisă prin intermediul
compensare. Cesionarul în acest caz ar avea o acț iune personală împotriva cedentului.

Compensarea are loc prin efectul legii, chiar dacă datoriile pot fi plătite în locuri diferite, dar
va fi o despăgubire pentru cheltuielile de schimb sau transport la locul de plată. (1199a)
Acest articol se aplică compensaț iei legale ș i nu compensaț iei voluntare.

Compensarea nu va fi corespunzătoare când una dintre datorii provine dintr-un depozit sau din obligaț iile unei
depozitar sau al unui împrumut.
Nici compensaț ia nu poate fi stabilită împotriva unui creditor care are o creanț ă pentru sprijin datorată cu titlu gratuit, fără
fără a aduce atingere dispoziț iilor alineatului 2 din articolul 301. (1200a)
E. Interdic ț ia compensa ț iei atunci când una dintre datorii provine dintr-un depozit (un contract în virtutea căruia o persoană
[depozitarul] primeș te bunuri personale aparț inând unui alt [depozitar], cu obligaț ia de a le păstra în siguranț ă ș i
reîntoarcerea aceluiaș i) sau comodat (un contract gratuit în virtutea căruia una dintre părț i livrează celeilalte o
proprietate personală non-consumabilă pentru ca aceasta să o poată folosi pentru o anumită perioadă de timp ș i să o returneze) se bazează pe justiț ie.
depunerea de comodat este oferită pe baza încrederii în depozitarul împrumutătorului. Este, aș adar, o chestiune de
moralitate, deponentul sau împrumutătorul îș i îndeplineș te obligaț ia.
• În ceea ce priveș te suportul viitor, permiterea stingerii acestuia prin compensaț ie ar contraveni excluderii sale de la sechestru.
ș i execuț ia. , ș i poate expune destinatarul la nenorocire ș i foamete. Umanitatea comună ș i politica publică interzic acest lucru

pagina 37 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

consecinț ă. Sprijinul în temeiul acestei dispoziț ii ar trebui să fie înț eles, nu doar în sensul sprijinului legal, ci să includă toate drepturile
care au ca scop asigurarea subzistenț ei debitorului, cum ar fi pensiile ș i gratuity-urile.

1288. Nici o compensaț ie nu va exista dacă una dintre datorii constă în răspunderea civilă care decurge dintr-o infracț iune penală.
(n)
Dacă una dintre datorii constă în răspunderea civilă care decurge dintr-o infracț iune penală, despăgubirea ar fi necorespunzătoare ș i nerecomandabilă.
pentru că satisfacerea unei astfel de obligaț ii este imperativă.
• Persoana care are răspunderea civilă care decurge din infracț iune este singura parte care nu poate solicita despăgubirea; dar
partea ofensată îndreptăț ită la despăgubire îș i poate stabili cererea în compensarea datoriei sale.
Art. 1289. Dacă o persoană are asupra sa mai multe datorii care sunt susceptibile de compensaț ie, regulile privind
aplicarea plăț ilor se va aplica ordinii compensaț iei. (1201)
• Se poate întâmpla ca un debitor să aibă mai multe datorii faț ă de un creditori. Ș i invers. În aceste circumstanț e, articolele
Articolele 1252 până la 1254 se vor aplica.

1290. Când toate cerinț ele menț ionate în Articolul 1279 sunt prezente, compensaț ia îș i produce efectele prin efectul legii,
ș i stinge ambele datorii la suma concurentă, chiar dacă creditorii ș i debitorii nu sunt conș tienț i de
compensaț ie.
• Compensarea legală are loc din momentul în care există cerinț ele articolelor 1278 ș i 1270; efectele sale
apare în ziua în care toate cerinț ele sale coincid.
• Compensarea voluntară convenț ională intră în vigoare la acordul părț ilor.
• Compensarea facultativă are loc atunci când creditorul îș i declară opț iunea de a o stabili.
• Compensarea judiciară are loc la pronunț area hotărârii judecătoreș ti definitive.

• Efectele compensaț iei

(1) Ambele datorii sunt stinse până la suma concurentă;
(2) dobânzile încetează să se acumuleze asupra obligaț iei stinse a părț ii stinse;
(3) termenul de prescripț ie se opreș te în ceea ce priveș te obligaț ia sau partea stinsă;
(4) toate obligaț iile accesorii ale obligaț iei principale care a fost stinsă sunt, de asemenea, stinse.
• Renun ț area la compensa ț ie. Compensa ț ia poate fi renun ț ată, fie în momentul în care se contractează o obliga ț ie, fie
ulterior. Compensarea se bazează pe un drept potestativ, iar o decizie unilaterala a debitorului ar fi suficientă.
renunț are. Compensarea poate fi renunț ată în mod expres sau implicit.
• Fără compensaț ie. Chiar ș i atunci când toate cerinț ele pentru compensaț ie sunt îndeplinite, compensaț ia poate să nu aibă loc în
următoarele cazuri: (1) Când există renunț are la efectele compensaț iei de către o parte; ș i (2) când legea interzice
compensaț ie.
(Exceptând cazurile în care se menț ionează altfel, comentariile sunt preluate din Codul Civil, cartea IV, de Tolentino).

SECTION 6
NOVARE
CUM SUNT MODIFICATE OBLIGAȚIILE

1291. Obligaț iile pot fi modificate prin:

(1) Schimbarea obiectului sau condiț iei principale
(2) Substituirea persoanei debitorului
(3) Subrogarea unei terț e persoane în drepturile unui creditor
• Novarea este stingerea unei obligaț ii prin substituirea sau schimbarea obligaț iei cu una ulterioară care ...
stinge sau modifică primul fie prin:
1. schimbarea obiectului sau a condi ț iilor principale
2. prin înlocuirea persoanei debitorului
3. subrogarea unei a treia persoane în drepturile creditorului
Novarea este un act juridic cu o funcț ie duală. În momentul în care stinge o obligaț ie, creează o nouă obligaț ie în locul celei vechi.
• Clasificarea Novatiei
• în ceea ce priveș te natura

1. Subiectiv sau personal – fie pasiv, fie activ. Pasiv dacă există o substitu ț ie a debitorului. Activ dacă
o a treia persoană este subrogată în drepturile creditorului.
2. Obiectiv sau real – substituirea obiectului cu altul sau schimbarea condi ț iilor principale

pagina 38 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

3. Mixt – Combina ț ie de subiectiv ș i obiectiv

• în ceea ce priveș te forma

• Express – părț ile declară că vechea obligaț ie este înlocuită de cea nouă
• Implicat - există o incompatibilitate între vechea ș i noua obligaț ie care nu poate coexista.
• în ceea ce priveș te efectul

1. Par ț ial – când există doar o modificare sau o schimbare în unele condi ț ii principale ale obliga ț iei
2. Total – când vechea obliga ț ie este complet stinsă
• Cerinte ale Novatiunii:
1.o obligaț ie validă anterioară
[Link] tuturor părț ilor
3. Încetarea vechiului contract - poate fi exprimată sau implicită
[Link] celui nou

TITLE II
CONTRACTE

CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE

DISPOZIȚII GENERALE

Art. 1305. Un contract este o întâlnire a minț ilor între două persoane prin care una se obligă faț ă de cealaltă.
altora pentru a oferi ceva sau a presta un serviciu.
* se referă la Art. 1159 din CC

CONTRACT - o convenț ie juridică manifestată sub formă legală, prin care una sau mai multe persoane se obligă în favoarea
altele sau altele, sau reciproc, pentru îndeplinirea unei prestaț ii de a da, a face sau a nu face.
Alte Termeni:

Promisiune perfectă - distinctă de un contract, în sensul că acesta din urmă stabileș te ș i determină obligaț iile care decurg din aceasta;
în timp ce primul tinde doar să asigure ș i să paveze calea pentru celebrul unui contract în viitor.

Promisiune imperfectă – ofertă neacceptată

Pact – o parte specială a contractului, uneori incidentală ș i separabilă de acordul principal

Stipulaț ie – similară cu un pact; atunci când contractul este un instrument, se referă la partea esenț ială ș i dispozitivă, aș a cum este distinsă.
din expunerea faptelor ș i antecedentelor pe care se bazează.

Numărul de Partide:
Codul prevede „două persoane”, ceea ce se înț elege de fapt prin „două părț i”. Pentru ca un contract să existe, trebuie să existe două părț i. O parte
poate fi o persoană sau mai multe.

Soț ș i soț ie: Soț ii nu pot vinde unul altuia ca măsură de protecț ie a parteneriatului conjugal. Cu toate acestea, ei pot
încheie un contract de agenț ie.

Auto-contracte:
Asta înseamnă că o persoană se obligă pe sine. Ca regulă generală, este acceptat în legea noastră. Existenț a unui contract nu depinde de
numărul de persoane, ci pe numărul de părț i. Nu există o interdicț ie generală împotriva auto-contractelor; prin urmare, ar trebui să fie
valabil.

Contracte de Aderare:
Contracte pregătite de altcineva, care conț in clauze pe care acesta le doreș te ș i cere celeilalte părț i să fie de acord cu ele, dacă doreș te.
intră într-un contract.
-Exemplu: bilete de transport. Este un contract valid conform lui Tolentino deoarece cealaltă parte îl poate respinge.

pagina 39 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
REVIEWER

în întregime.

Caracteristicile Contractelor
3 elemente:
1. Elemente esenț iale – fără de care nu există contract; acestea sunt:
a) consimț ământ
b) obiectul; ș i
c) cauză
2. Elementele naturale – există ca parte a contractului chiar dacă părț ile nu le prevăd, deoarece legea, ca suplinitoare la
contractul, le creează
3. Elemente accidentale – cele care sunt convenite de părț i ș i care nu pot exista fără stipulate

Etapele unui contract:

3 etape:
1. Pregătire, Generare sau Politicizare – perioada de negociere ș i Bargaining, care se încheie în momentul acordului.
petreceri
2. Perfecț iunea sau Naș terea contractului – momentul în care părț ile ajung să fie de acord cu termenii contractului
3. Consummare sau Moarte – îndeplinirea sau îndeplinirea termenilor conveniț i în orice contract

1306. Părț ile contractante pot stabili astfel de stipulaț ii, clauze, termeni ș i condiț ii după cum consideră.
conveniente, cu condiț ia să nu fie contrare legii, moralelor, bunelor obiceiuri, ordinii publice sau politicii publice.

* Acest articol întruchipează Principiul Autonomiei Contractelor

Libertatea de a contracta:
Orice persoană are libertatea de a încheia un contract atâta timp cât acestea nu sunt contrare legii, moralităț ii, bunelor obiceiuri, ordinii publice sau
politica publică. Legislativul, conform constituț iei, este interzis să adopte legi care să stabilească termenii unui contract legal.
* Valabilitatea stipulaț iilor:
Orice stipulaț ie ș i toate stipulaț iile care nu sunt contrare legii, moralelor, bunelor obiceiuri, ordinii publice sau politicii publice sunt valide

* Contrar legii:
Libertatea contractului este restricț ionată de lege pentru binele public. Este un postulat fundamental că, cu toate că libertatea de
părț ile contractante pot fi, nu se duc atât de departe încât să tolereze lipsa de respect sau nerespectarea unei obligaț ii legale
prescripț ie. Statutul primează.
- Exemple:
Un bilet la ordin care reprezintă o datorie de jocuri de noroc nu poate fi aplicat în mâinile cesionarului.
Stipulaț iile de a plăti dobânzi uzuriose sunt nule.
Un contract între două companii de servicii publice pentru a împărț i teritoriul este nul deoarece afectează controlul publicului.
Comisia de Serviciu.
Acordul de a declara validă o lege sau o ordonanț ă este nul.

Contrar Moravurilor:
Morala înseamnă acele principii de moralitate, în general acceptate, care au primit un fel de confirmare socială ș i practică.
- Exemple:
o promisiune de a căsători sau nu, de a asigura separarea legală sau de a adopta un copil
o promisiune de a schimba cetăț enia, profesia, religia sau domiciliul
o promisiune de a nu ocupa funcț ii publice sau care limitează îndeplinirea îndatoririlor oficiale
o promisiune de a intra într-un anumit partid politic sau de a se separa de acesta
contracte care limitează în mod excesiv libertatea personală sau economică a unei persoane
a face un act dependent de bani sau de o valoare pecuniară, atunci când este de o natură care nu ar trebui să depindă
pentru aceasta; plată pentru a omorî pe altcineva.

* Contrar ordinii publice:

Ordinea publică înseamnă bunăstarea publică sau politica publică. Reprezintă interesul public, social ș i legal în dreptul privat care este
permanent ș i esenț ial în instituț ii, care, chiar dacă favorizează o anumită persoană căreia îi revine dreptul, nu poate fi lăsat la latitudinea sa
voinț a proprie. Un contract se consideră a fi împotriva ordinii publice dacă instanț a constată că contractul referitor la consideraț ie sau la obiectul ce urmează a fi
finalizat, contravine unor interese stabilite ale societăț ii sau este inconsistent cu politica sănătoasă ș i bunele moravuri, sau tinde clar să
subminează securitatea drepturilor individuale.
- Exemple:

pagina 40 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

Transportatorul comun nu poate stipula pentru scutire de răspundere decât dacă această scutire este justificată ș i rezonabilă ș i
contractul este făcut liber ș i corect.
Plăț i către intermediari pentru obț inerea licenț elor de import sau alocarea cotelor.
Contract de bursă stipulând că studentul trebuie să rămână la aceeaș i ș coală ș i că renunț ă la dreptul său de
transfer la o altă ș coală fără a restitui ș coala

Art. 1307. Contractele innominate vor fi reglementate de stipulaț iile părț ilor, de prevederile Titlurilor I ș i II
al acestei Cărț i, de regulile care guvernează cele mai analogice contracte nominale ș i de obiceiurile locului.

CONTRACTE INNOMINATE – cele care lipsesc de individualitate ș i nu sunt reglementate de dispoziț ii speciale ale legii.

Contracte Inominate:
do ut des (Îț i dau ca să îmi dai) – Un acord în care A va oferi un lucru lui B, astfel încât B să ofere un alt lucru lui A.
do ut facias (îț i dau ca să poț i face) – Un acord conform căruia A va da ceva lui B, astfel încât B să poată face ceva pentru A.
facio ut facias (Fac eu ca tu să faci) – O înț elegere sub care A face ceva pentru B, astfel încât B să poată oferi altceva.
serviciu pentru A.
facio ut des (Fac ceea ce tu să dai) – Un acord prin care A face ceva pentru B, astfel încât B să poată da ceva lui A.

* Contracte analogice:
Contractele innominate, în absenț a stipulaț iilor ș i a prevederilor specifice ale legii în materie, vor fi reglementate de reguli
aplicabil celorlalte contracte analogice.

Art. 1308. Contractul trebuie să angajeze ambele părț i contractante; validitatea sau conformitatea sa nu poate fi lăsată voinț ei uneia.
dintre ei.

Principiul reciprocităț ii contractului:

Efectul obligatoriu al contractului asupra ambelor părț i se bazează pe principiile:
-obligaț iile care decurg din contracte au forț a legii între părț ile contractante
-că trebuie să existe mutualitate între părț i bazată pe egalitatea lor esenț ială, la care este împotrivă
a avea o parte legată prin contract, lăsând cealaltă liberă de acesta.
Un contract care conț ine o condiț ie care face ca îndeplinirea sa să depindă exclusiv de voinț a necontrolată a unuia dintre
părț ile contractante sunt nule.
Anulare unilaterala:
Aș a cum nimeni nu poate fi forț at să intre într-un contract, în acelaș i mod, o dată ce un contract a fost semnat, nicio parte nu poate renunț a.
în mod unilateral sau fără consimț ământul celeilalte părț i.
Nimeni nu are voie să încheie un contract, iar în timp ce contractul este în vigoare, să părăsească, să denunț e sau să dezavueze contractul.
prejudiciul celuilalt.

Când este stipulat:

Cu toate acestea, atunci când contractul stipulează că cineva poate rezilia contractul după o perioadă rezonabilă, aceasta este validă.
Acț iunea judiciară pentru rezilierea contractului nu mai este necesară atunci când contractul stipulează că acesta poate fi revocat ș i
anulată pentru încălcarea oricăror dintre termenii ș i condiț iile sale. Acest drept de reziliere poate fi renunț at.

Art. 1309. Stabilirea performanț ei poate fi lăsată unei terț e persoane, a cărei decizie nu va fi obligatorie.
până când a fost adus la cunoș tinț ă ambele părț i contractante.

* Excepț ie de la Art. 1308 (Mutualitatea contractului)

• O a treia persoană poate fi solicitată să decidă dacă performanț a a fost realizată pentru îndeplinirea
contract. O astfel de decizie devine obligatorie când părț ile contractante au fost informate despre aceasta.

Art. 1310. Determinarea va fi obligatorie dacă este evident inechitabilă. În acest caz, instanț ele vor decide
ce este echitabil în aceste circumstanț e.

* Excepț ie de la Art. 1308 (Mutuialitatea Contractului)

Cu toate acestea, atunci când decizia nu poate fi realizată din cauza inequităț ii, instanț ele vor decide ce este echitabil pentru părț ile implicate.

Art 1311. Contractele au efect doar între părț i, succesorii ș i moș tenitorii acestora, cu excepț ia cazului în care drepturile ș i
obligaț iile care decurg din contracte nu sunt transmisibile prin natura lor, sau prin stipulaț ie sau prin dispoziț ie

pagina 41 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

legea. Moș tenitorul nu este responsabil dincolo de valoarea bunurilor pe care le-a primit de la defunct.
Dacă un contract ar trebui să conț ină o stipulaț ie în favoarea unei terț e persoane, acesta poate solicita îndeplinirea sa, cu condiț ia
el a comunicat acceptarea sa către debitor înainte de revocare. Un simplu beneficiu sau interes incidental al unui
o persoană nu este suficientă. Părț ile contractante trebuie să fi conferit în mod clar ș i deliberat un favor unei terț e părț i
persoană.

•1 paragraful acestui articol întruchipează Principiul Relativităț ii Contractului

st

• Patru cazuri excepț ionale în care un contract poate produce efecte asupra terț ilor (stipulaț ie pentru altul): Art. 1311
par.2 – 1314

Părț ile legate prin contract:

În general, doar părț ile care au convenit asupra contractelor sunt obligate de contract. Transmiterea este posibilă către moș tenitori sau
cesionarii dacă este stipulat ș i în anumite contracte.

* Persoanele terț e nelegat:

Este o regulă generală că terț ii nu sunt obligaț i de actele altuia.
Un contract nu poate fi obligatoriu pentru ș i nu poate fi aplicat împotriva unei persoane care nu este parte la el, chiar dacă aceasta are cunoș tinț ă de acesta.
contract ș i a acț ionat cu cunoș tinț ă de cauză.

Aplicarea contractului:
Numai o parte la contract poate menț ine o acț iune pentru a impune obligaț iile care decurg din acel contract.

Contractele îi leagă pe moș tenitori:

Drepturile ș i obligaț iile în virtutea unui contract sunt transmisibile moș tenitorilor. Moș tenitorii nu sunt terț e persoane deoarece există o legătură de interes.
între ei ș i predecesorul lor.

Art 1312. În contractele care creează drepturi reale, persoanele terț e care intră în posesia obiectului contractului sunt
legat prin aceasta, supus prevederilor Legii asupra Gajului ș i legilor de Înregistrare a Terenurilor.

Drepturi reale asupra proprietăț ii

Un drept real afectează direct proprietatea supusă acestuia; prin urmare, oricine se află în posesia unei astfel de proprietăț i trebuie să respecte acel drept real.

Art 1313. Creditorii sunt protejaț i în cazurile de contracte destinate a-i înș ela.

Contracte în fraudă faț ă de creditori

Când un debitor intră într-un contract în fraudă faț ă de creditorii săi, cum ar fi atunci când a alienat proprietatea gratuit, fără a lăsa
suficient pentru creditorii săi (articolul 1387), creditorul poate solicita anularea acestuia.
* vezi Art. 1177 ș i 1380

Art 1314. Orice persoană terț ă care determină pe altcineva să încalce contractul său va fi răspunzătoare pentru daune faț ă de cealaltă parte.
parte contractantă.

Interferenț a Persoanelor Terț e:

Dacă o a treia persoană a determinat o parte să încalce partea sa din contract, cealaltă parte poate da în judecată a treia persoană pentru daune.
• Cerinte:
existen ț a unui contract valabil
2. cunoa ș terea de către a treia persoană a existen ț ei unui contract
3. interven ț ia unei a treia persoane în rela ț ia contractuală fără justificare legală

Doctrina jurisprudenț ială:

Compania Feroviară Manila vs. Compania Transatlantică

Procesul trebuie realizat prin distingerea clară între dreptul de acț iune care decurge din interferenț a necorespunzătoare
cu contractul de către un străin la acesta, considerat un act independent generativ de răspundere civilă, ș i dreptul de acț iune ex
contract împotriva unei părț i la contract rezultând din încălcarea acestuia.

pagina 42 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

Art 1315. Contractele sunt perfectate prin simplul consimț ământ, iar din acel moment părț ile sunt obligate nu doar să
îndeplinirea a ceea ce a fost stipulat expres, dar ș i toate consecinț ele care, conform naturii lor,
poate fi în conformitate cu buna credinț ă, uzanț ă ș i lege.

* întruchipează Principiul Consensualităț ii:

Art 1316. Contractele reale, cum ar fi depozitul, gajul sau comodatul, nu sunt perfectate până la livrarea obiectului.
a obligaț iei.

* Excepț ie de la Art. 1315 sau Principiul Consensualităț ii

Perfecț iunea contractelor reale:

Contractul real nu este perfect doar prin consimț ământ. Livrarea lucrului este necesară.
Livrarea este cerută, nici arbitrară, nici formalistă.

Art 1317. Nimeni nu poate încheia un contract în numele altuia fără a fi autorizat de acesta, sau decât dacă are
legea un drept de a-l reprezenta.
Un contract încheiat în numele altuia de către cineva care nu are autoritate sau reprezentare legală, sau care a
a acț ionat dincolo de atribuț iile sale, va fi inaplicabil, cu excepț ia cazului în care este ratificat, expres sau implicit, de către persoana pe care
în numele căruia a fost executat, înainte de a fi revocat de cealaltă parte contratantă.

* Ratificare necesară:
Un contract încheiat în numele altuia care nu l-a autorizat nu este valid sau obligatoriu pentru acesta decât dacă îl ratifică.
transacț ie. Când este ratificată, el nu poate contesta legalitatea transacț iei.

Tipuri de ratificare:
1. exprimă
implicat

CAPITOLUL 2

CERINTE ESENȚIALE ALE CONTRACTELOR

DISPOZIȚII GENERALE

Art. 1318. Nu există contract decât dacă următoarele condiț ii se îndeplinesc:

(1) Consimț ământul părț ilor contractante;
(2) Obiectul anumit care este obiectul contractului;
(3) Cauza obligaț iei care este stabilită. (1261)

[COC]

SECȚIUNEA 1

CONSENTIMENT

Art. 1319. Consimț ământul se manifestă prin întâlnirea ofertei ș i a acceptării asupra lucrului ș i a cauzei care
sunt pentru a constitui contractul. Oferta trebuie să fie sigură ș i acceptarea absolută. O acceptare calificată
constituie o contraofertă.
Acceptarea făcută prin scrisoare sau telegramă nu leagă ofertantul decât din momentul în care a ajuns la cunoș tinț a lui.
contractul, în acest caz, se prezumă că a fost încheiat în locul unde a fost făcută oferta. (1262a)

• CONSIMȚ ĂMÂNT (aplicat contractelor): concurenț a voinț elor părț ilor contractante în ceea ce priveș te obiectul ș i
cauza care va constitui contractul
• Cerinț e:
1. consim ț ământul trebuie să fie manifestat prin concuren ț a ofertei ș i a acceptării (Art. 1319-1326);
2. păr ț ile contractante trebuie să aibă capacitatea legală necesară (Art. 1327-1329); ș i
3. consim ț ământul trebuie să fie inteligent, liber, spontan ș i real (Art. 1330-1346)

pagina 43 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

*Forme: Consimț ământul poate fi fie expres, fie implicit. Există, de asemenea, un consimț ământ prezumtiv, care stă la baza quasi-contractelor.

*Manifestare: Consimț ământul se manifestă prin concordanț a ofertei ș i acceptării în ceea ce priveș te obiectul ș i cauza
contract. Odată ce există o astfel de manifestare, perioada sau etapa de negociere se încheie. Dacă este consensual, contractul este
perfecț ionat.

O propunere unilaterală trebuie să fie definită (distingându-se de simple comunicări), completă (afirmând esenț ialul ș i non-
condiț ii esenț iale dorite de ofertant) ș i intenț ionat (serios) când este acceptat de o altă parte pentru ca o astfel de propunere să formeze
un contract valabil. Cu toate acestea, o promisiune unilaterală nu este recunoscută de Codul nostru ca având putere obligatorie. Pentru a fi astfel, trebuie să existe
o acceptare care îl va transforma într-un contract.

Rezervă mentală—când o parte face o declaraț ie, dar în secret nu doreș te efectele unei astfel de declaraț ii. Rezerva mentală
rezervarea ofertantului, necunoscută celeilalte părț i, nu poate afecta valabilitatea ofertei.

Art. 1320. O acceptare poate fi expresă sau implicită.

Acceptarea implicită poate apărea din acte sau fapte care dezvăluie intenț ia de a accepta, cum ar fi consumul lucrurilor trimise la
ofertantul sau faptul de a pune imediat în aplicare contractul oferit.

Art. 1321. Persoana care face oferta poate stabili timpul, locul ș i modul de acceptare, toate acestea trebuind să fie
conformat.
Oferta cu un termen expiră la încheierea perioadei. Astfel, acceptarea, pentru a deveni efectivă, trebuie să fie cunoscută de
ofertantul înainte ca perioada să expire.

Art. 1322. O ofertă făcută printr-un agent este acceptată din momentul în care acceptarea îi este comunicată.
Un intermediar care nu are puterea de a obliga nici ofertantul, nici ofertantul nu este un agent; situaț ia sa este similară cu cea a unui
împărtăș itor de scrisori.

Art. 1323. O ofertă devine ineficientă în urma morț ii, interdicț iei civile, nebuniei sau insolvenț ei uneia dintre părț i.
înainte de a fi comunicată acceptarea. (n)

Art. 1324. Când ofertantul a permis ofertatului o anumită perioadă pentru a accepta, oferta poate fi retrasă în orice moment.
timp înainte de acceptare prin comunicarea acestei retrageri, cu excepț ia cazului în care opț iunea se bazează pe o
consideraț ie, ca ceva plătit sau promis. (n)
Nu este momentul trimiterii, ci momentul primirii revocării sau acceptului care este determinant.
Întârzierea în transmitere este pe riscul expeditorului, deoarece el este cel care alege timpul ș i modul de a face acest lucru.
transmisie.
Contract de Opț iune: Acesta este un contract preparatoriu în care o parte acordă celeilalte, pentru o perioadă fixă ș i sub condiț ii specificate
condiț ii, puterea de a decide dacă să încheie sau nu un contract principal. Trebuie să fie susț inut de un independent
consideraț ie, iar grantul trebuie să fie exclusiv.

Art. 1325. Cu excepț ia cazului în care se dovedeș te altceva, reclamele comerciale pentru lucruri de vânzare nu sunt oferte definitive, ci doar simple
invitatii de a face o ofertă. (n)

Art. 1326. Anunț urile pentru ofertanț i sunt pur ș i simplu invitaț ii de a face propuneri, iar advertiserul nu este obligat să
accepta oferta cea mai mare sau cea mai mică, cu excepț ia cazului în care apare contrariul. (n)

Art. 1327. Următorii nu pot da consimț ământul pentru un contract:

(1) Minori neemancipaț i;
(2) Persoane nebune sau demente, ș i surdo-muț i care nu ș tiu să scrie.

* vezi Art. 38

* Minorii neemanicipaț i nu pot încheia contracte valide, iar contractele încheiate de ei nu sunt obligatorii pentru ei, cu excepț ia cazului în care
la atingerea majoratului, ei ratifică acelaș i lucru.
* Persoane nebune: Nu este necesar să existe o declaraț ie prealabilă de incapacitate mintală pentru ca un contract să fie valabil.
contractul încheiat de o persoană cu deficienț e mentale poate fi anulat; este suficient să existe nebunia în momentul în care contractul a fost încheiat.

pagina 44 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

A fi surd-mut nu este în sine o descalificare pentru a da consimț ământ. Legea se referă la surdul-mut care nu ș tie
cum să scrii.

Art. 1328. Contractele încheiate în timpul unui interval lucid sunt valabile. Contractele convenite într-o stare de ebrietate sau
în timpul unei vrăji hipnotice sunt anulabile. (n)
Utilizarea intoxicantelor nu înseamnă neapărat o pierdere completă a înț elegerii. Acelaș i lucru se poate spune despre droguri. Dar un
persoana, sub influenț a unei suprasaturări de băuturi alcoolice sau a unei utilizări excesive de droguri, poate să nu aibă capacitatea de a contracta.
În hipnotism ș i somnambulism, lipsa totală de înț elegere este un element comun.

Art. 1329. Capacitatea declarată în articolul 1327 este supusă modificărilor determinate de lege ș i este
înț eles să fie fără prejudiciu faț ă de descalificările speciale stabilite în lege.

* Regulile instanț ei prevăd o listă de incompetenț i care au nevoie de tutelă: persoane care suferă de pedeapsa interdicț iei civile,
lepraț i spitalizaț i, ființ e rătăcite, surzi ș i muț i care nu pot să scrie ș i să citească, cei cu mintea afectată (chiar dacă au)
intervale lucide), ș i persoane care nu sunt nevrozate mental, ci din cauza vârstei, bolii, minț ii slabe ș i altor cauze similare
nu pot, fără ajutor extern, să aibă grijă de ei înș iș i ș i să-ș i administreze proprietatea—devenind o pradă uș oară pentru înș elăciune ș i
exploatare.

Incapacitatea de a da consimț ământ (Art. 1327 ș i 1328) la contracte face ca contractul să fie pur ș i simplu anulabil, în timp ce special
descalificarea (Art. 1329) o face nulă.

Art. 1330. Un contract în care consimț ământul este dat prin eroare, violenț ă, intimidare, influenț ă necorespunzătoare sau fraudă este
anulabil. (1265a)

Art. 1331. Pentru ca greș elile să nulifice consimț ământul, acestea trebuie să se refere la substanț a lucrului care este
obiectul contractului, sau condiț iile care au determinat în principal una sau ambele părț i să încheie
contract
O eroare în ceea ce priveș te identitatea sau calificările uneia dintre părț i va vicia consimț ământul doar atunci când această identitate sau
calificările au fost cauza principală a contractului.
O eroare simplă de contabilitate va da naș tere corectării acesteia. (1266a)

Ignoranț a ș i eroarea sunt două stări diferite ale minț ii. Ignoranț a înseamnă absenț a completă a oricărei noț iuni despre o anumită
subiect, în timp ce eroare sau greș eală înseamnă o noț iune greș ită sau falsă despre un astfel de subiect.
* Anularea contractului pe baza erorii este limitată la cazurile în care se poate spune în mod rezonabil că, fără această eroare,
consimț ământul nu ar fi fost dat.
* O eroare privind persoana va invalida consimț ământul atunci când considerarea persoanei a fost cauza principală a acestuia.
* The mistake regarding qualifications, even when there is no error regarding the person, is a cause that vitiates consent, if such qualifications have
a fost cauza principală a contractului.
* O eroare în ceea ce priveș te motivaț ia unei părț i nu afectează contractul; a-i da un astfel de efect ar distruge stabilitatea
relaț iile contractuale. Când motivul a fost însă exprimat ș i a fost o condiț ie a consimț ământului dat, anularea este
corespunzător - pentru că un element accidental este, prin voinț a părț ilor, convertit într-un element substanț ial.

Art. 1332. Când una dintre părț i nu este capabilă să citească sau dacă contractul este într-o limbă pe care nu o înț elege ș i
eroarea sau frauda este declaretă, persoana care aplică contractul trebuie să demonstreze că termenii acestuia au fost respectaț i în totalitate
explicat pentru fostul.

Art. 1333. Nu există greș eală dacă partea care o susț ine a cunoscut îndoiala, întâmplarea sau riscul care afectează obiectul
contract. (n)
Pentru a invalida consimț ământul, eroarea trebuie să fie scuzabilă. Trebuie să fie o eroare reală ș i nu una care ar fi putut fi evitată de parte.
alesc acest lucru. Eroarea trebuie să rezulte din fapte necunoscute pentru el. O greș eală cauzată de neglijenț ă manifestă nu poate invalida un
act juridic.

Art. 1334. Eroare mutuală în ceea ce priveș te efectul juridic al unui acord atunci când scopul real al părț ilor este frustrat, poate
viciază consimț ământul. (n)
*Trei cerinț e conform acestui articol: 1) eroarea trebuie să fie cu privire la efectul juridic al unui acord; 2) trebuie să fie mutuală; ș i 3)
adevăratul scop al partidelor este frustrat.
Efectele legale includ drepturile ș i obligaț iile părț ilor, nu aș a cum sunt stipulate în contract, ci conform prevederilor legii.
Greș eala referitoare la aceste efecte, prin urmare, înseamnă o eroare privind ceea ce legea prevede că ar trebui să provină ca urmări din
contractul în cauză.

pagina 45 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

* O eroare cu privire la natura sau caracterul este întotdeauna esenț ială ș i face ca actul să fie juridic inexistent.

Art. 1335. Există violenț ă atunci când, pentru a obț ine consimț ământul, se foloseș te o forț ă serioasă sau irezistibilă.
Există intimidare atunci când una dintre părț ile contractante este constrânsă de o frică rezonabilă ș i bine fundamentată de un
rău iminent ș i grav asupra persoanei sau proprietăț ii sale, sau asupra persoanei sau proprietăț ii soț ului, descendenț ilor săi sau
ascendenț i, pentru a-ș i da consimț ământul.
Pentru a determina gradul de intimidare, se va ț ine cont de vârsta, sexul ș i starea persoanei.
O ameninț are de a impune o revendicare prin autoritatea competentă, dacă revendicarea este justă sau legală, nu viciază consimț ământul.
(1267a)
Constrainta este acel grad de constrângere sau pericol fie efectiv aplicat (violent), fie ameninț at ș i iminent (intimidare),
suficient pentru a depăș i mintea ș i voinț a unei persoane cu o fermitate obiș nuită.
* Violenț a se referă la forț a fizică sau constrângerea, în timp ce intimidarea se referă la forț a morală sau constrângerea.

Rechizitele violenț ei:

1) Că forț a fizică folosită trebuie să fie irezistibilă sau de o asemenea magnitudine încât victima să nu aibă altă cale, în conformitate cu
circumstanț e, dar să se supună; ș i
2) că o astfel de forț ă este cauza determinantă în acordarea consimț ământului pentru contract.

* Cerinț e de intimidare:
1) că intimidarea trebuie să fie cauza determinantă a contractului sau trebuie să fi cauzat acordul să fie dat;
2) ca actul ameninț at să fie injust sau ilegal;
3) ca ameninț area să fie reală ș i serioasă, existând o disproporț ie evidentă între răul ș i rezistenț a pe care toț i oamenii o pot.
ofertă; ș i
4) că produce o frică rezonabilă ș i bine fundamentată din faptul că persoana de la care provine are capacităț ile necesare
mijloace sau capacitatea de a cauza vătămarea ameninț ată.

Art. 1336. Violenț a sau intimidarea va anula obligaț ia, chiar dacă a fost folosită de o terț ă persoană.
cine nu a participat la contract. (1268)

Art. 1337. Există o influenț ă necorespunzătoare atunci când o persoană profită în mod necorespunzător de puterea sa asupra voinț ei altuia,
privând pe acesta de o libertate de alegere rezonabilă. Următoarele circumstanț e vor fi considerate:
confidenț ial, familial, spiritual ș i alte relaț ii între părț i, sau faptul că persoana despre care se afirmă că a
a fost influenț at în mod necorespunzător, suferea de slăbiciune mentală sau era ignorant sau în dificultăț i financiare.

* În intimidare, trebuie să existe un act ilegal sau nedrept care este ameninț at ș i care determină acordarea consimț ământului, în timp ce în
influenț ă nejustificată nu este nevoie să existe un act injust sau ilegal. În ambele cazuri, există constrângere morală.

Coerciț ia morală poate fi efectuată prin ameninț ări, exprimate sau implicite, sau prin tactici de hărț uire.

Influenț a nejustificată este orice mijloc folosit asupra unei părț i pe care, în circumstanț ele date, aceasta nu ar putea să-l reziste bine ș i care
ș i-a controlat voinț a ș i l-a determinat să-ș i dea consimț ământul pentru contract—la care altfel nu ar fi intrat.

Art. 1338. Există fraudă atunci când, prin cuvinte insidioase sau machinaț iuni ale uneia dintre părț ile contractante, cealaltă
este determinat să încheie un contract la care, fără ei, nu ar fi fost de acord.

Frauda este orice fel de înș elăciune, fie că este vorba de machinaț ii insidioase, manipulări, ascunziș uri sau
prezentări false, în scopul de a conduce o altă parte în eroare ș i astfel de a executa un anumit act.

* Fraudul produce o eroare calificată; induce în cealaltă parte o noț iune inexactă a faptelor. Voinț a altei persoane este în mod maliț ios păcălită.
prin intermediul unei aparenț e false a realităț ii.

„Cuvinte sau machinaț ii insidioase” includ promisiuni false; exagerarea speranț elor sau beneficiilor; abuzul de încredere; ș i fictive.
nume, calificări sau autoritate.

* Tipuri de fraudă:
1) dolo cauzator (Art. 1338) - care determină sau este cauza esenț ială a consimț ământului; fraudă în perfectarea contractului
2) dolo incident— (Art. 1344 ș i 1170) care nu are o influenț ă atât de decisivă ș i care, de la sine, nu poate cauza oferirea de
consimț ământ, dar se referă doar la un anumit aspect sau accident al obligaț iei.

pagina 46 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
REVIEWER

*Dolo cauzator poate fi un motiv de anulare; dolo incident nu poate fi un motiv de anulare.
Rezultatul fraudei este eroarea din partea victimei.

*Cerinte de fraudă:
1) trebuie să fi fost aplicat de o parte contractantă asupra celeilalte;
2) trebuie să fi determinat cealaltă parte să încheie contractul;
Trebuie să fi fost serios;
4) ș i trebuie să fi dus la daune sau leziuni pentru partea care solicită anularea.

Art. 1339. Nepublicarea faptelor, atunci când există o obligaț ie de a le dezvălui, aș a cum se întâmplă când părț ile sunt legate de
relaț ii confidenț iale, constituie fraudă. (n)
Tăcerea sau ascunderea, de la sine, nu constituie fraudă, cu excepț ia cazului în care există o obligaț ie specială de a dezvălui anumite fapte, sau cu excepț ia cazului în care
conform bunului credinț ă ș i uzanț elor comerciale, comunicarea ar trebui să fie realizată.
Astfel, neînș tiinț area inocentă a unui fapt nu afectează formarea contractului ș i nu îi exonerează pe părț i de
înț elegerea lor.

Art. 1340. Exagerările obiș nuite în comerț , atunci când cealaltă parte a avut ocazia să cunoască faptele, nu sunt în
frauduloase.
Frauda tolerată include minimizarea defectelor lucrului, exagerarea calităț ilor sale bune ș i oferirea unor calităț i pe care nu le are.
a nu avea. Aceasta este o reprezentare falsă legală cunoscută ca dolus bonus. Aceasta se mai numeș te ș i isteț ime legală.
Aceste prezentări false se întâlnesc de obicei la târguri, pieț e ș i aproape toate tranzacț iile comerciale. Ele nu oferă
se ridică la o acț iune pentru daune, fie din cauza insignifianț ei lor, fie pentru că prostia victimei este adevărata cauză a sa
pierdere.
Gândirea este că, acolo unde mijloacele de cunoaș tere sunt la îndemână ș i disponibile în mod egal pentru ambele părț i, cineva nu va fi ascultat să
spune că a fost înș elat.

Art. 1341. O simplă exprimare a unei opinii nu semnifică fraudă, cu excepț ia cazului în care este făcută de un expert ș i cealaltă parte a avut
s-a bazat pe cunoș tinț ele speciale ale acestuia.
O opinie a unui expert este ca o afirmaț ie de fapt, iar dacă este falsă, poate fi considerată o fraudă care dă naș tere anulării.

Art. 1342. Reprezentarea falsă de către o terț ă persoană nu viciază consimț ământul, cu excepț ia cazului în care această reprezentare falsă a creat
eroare semnificativă ș i aceea este reciprocă. (n)
Regula generală este că frauda folosită de o a treia persoană asupra uneia dintre părț i nu viciază consimț ământul ș i nu cauzează
nulitatea unui contract.
*Excepț ie: Dacă una dintre părț i este în coluziune cu a treia persoană sau cunoaș te fapta de fraudă de către a treia persoană ș i el este
având astfel de beneficii, el poate fi considerat complicele fraudelor, iar contractul devine anulabil.

Art. 1343. Prezentarea greș ită făcută cu bună credinț ă nu este fraudulentă, dar poate constitui o eroare. (n)

Art. 1344. Pentru ca frauda să facă un contract anulabil, aceasta ar trebui să fie serioasă ș i să nu fi fost
angajati de ambele părț i contractante.
Frauda incidentală obligă doar persoana care o utilizează să plătească despăgubiri.
Frauda este serioasă atunci când este suficientă pentru a impresiona sau pentru a duce o persoană prudentă în eroare; ceea ce nu poate înș ela o
o persoană prudentă nu poate fi un motiv de nulitate.
În afară de a fi serioasă, frauda trebuie să fie cauza determinantă a contractului. Trebuie să fie dolo cauzante.
Când ambele părț i folosesc fraudă reciproc, niciuna dintre ele nu are o acț iune împotriva celeilalte; frauda uneia compensează pe cea a celeilalte.
altă. Niciuna dintre părț i nu poate solicita anularea contractului.

Art. 1345. Simularea unui contract poate fi absolută sau relativă. Prima se produce atunci când părț ile nu ...
intenț ionează să fie obligaț i în vreun fel; cel din urmă, atunci când părț ile ascund adevărata lor înț elegere.
* Simularea este declaraț ia unei testament fictive, făcută deliberat prin acordul părț ilor, pentru a produce, pentru
scopuri de înș elăciune, apariț ia unui act juridic care nu există sau este diferit de cel care a fost executat realmente.

Art. 1346. Un contract absolut simulat sau fictiv este nul. O simulare relativă, atunci când nu prejudiciază
persoana a treia ș i nu este destinat niciunui scop contrar legii, moralelor, bunelor obiceiuri, ordinii publice sau politicii publice
leagă părț ile de acordul lor real. (n)
În simularea absolută, există culoarea unui contract, fără substanț a acestuia, părț ile neavând nicio intenț ie de a fi
legat.

pagina 47 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

*În simularea relativă, părț ile au un acord pe care îl ascund sub mască unui alt contract. Exemplu: un act
vânzare executată pentru a ascunde donaț ia.

SECTIUNEA 2. - Obiectul Contractelor

• Obiectul unui contract este subiectul său. Este lucrul, dreptul sau serviciul care este obiectul obligaț iei.
apărând din contract.

• [CILID]
1) [C] în cadrul comerț ului omului;
2) [I] non-transmisibil
[L] trebuie să fie licit, sau nu contrar legii, moralei, bunelor obiceiuri, ordinii publice sau ordinii publice;
3) [I]nu este un lucru sau serviciu imposibil; ș i
4) [D] trebuie să fie determinat în ceea ce priveș te tipul său.

Art. 1347. Toate lucrurile care nu sunt in afara comerț ului oamenilor, inclusiv lucrurile viitoare, pot fi obiectul unei
contract. Toate drepturile care nu sunt intransmisibile pot fi, de asemenea, obiectul contractelor.
Niciun contract nu poate fi încheiat privind moș tenirea viitoare, cu excepț ia cazurilor expres autorizate de lege.
Toate serviciile care nu sunt contrare legii, moralelor, bunelor obiceiuri, ordinii publice sau politicii publice pot fi, de asemenea,
obiectul unui contract. (1271a)
* Lucruri care sunt în afara comerț ului uman:
• Serviciile care implică o supunere absolută din partea celor care le oferă, sacrificându-ș i libertatea, independenț a sau
credinț e, sau neglijând în orice mod egalitatea ș i demnitatea persoanelor, cum ar fi servitutea perpetuă sau sclavia;
• Drepturile personale, cum ar fi autoritatea maritală, statutul ș i capacitatea unei persoane, precum ș i titlurile ș i distincț iile onorifice;
• Funcț iile publice, atributele inerente ale autorităț ii publice ș i drepturile politice ale indivizilor, cum ar fi dreptul de vot;
• Proprietatea, în timp ce se referă la domeniul public, cum ar fi drumurile, pieț ele, placele ș i râurile;
• Lucruri sacre, lucruri comune, cum ar fi aerul ș i marea, ș i res nullius, atâta timp cât nu au fost apropriate.
• Chiar ș i lucrurile viitoare pot fi obiectul contractelor, atâta timp cât au posibilitatea sau potenț ialul de a fi.
existenț ă.
• Legea, totuș i, în general nu permite contractele pe viitoarea moș tenire. Un contract încheiat de un fideicomisar
mo ș tenitor în ceea ce prive ș te drepturile sale eventuale ar fi valabil cu condi ț ia ca testatorul să fi decedat deja. Dreptul unui
moș tenitorul fideicomisar provine de la testator ș i nu de la fiduciar.

Art. 1348. Lucrurile sau serviciile imposibile nu pot fi obiectul contractelor. (1272)
Lucrurile sunt imposibile atunci când nu sunt susceptibile de a exista sau sunt în afara comerț ului omului. Actele personale sau
serviciile sunt imposibile atunci când depăș esc forț a sau puterea obiș nuită a omului.
Imposibilitatea trebuie să fie actuală ș i contemporană cu încheierea contractului ș i nu ulterioară acestuia.
Imposibilitatea este absolută sau obiectivă atunci când nimeni nu o poate realiza; este relativă sau subiectivă atunci când se datorează special.
condiț iile sau calificările debitorului nu pot fi îndeplinite.
*Imposibilitatea absolută sau obiectivă anulează contractul; cea relativă sau subiectivă nu o face.

Art. 1349. Obiectul fiecărui contract trebuie să fie determinat în ceea ce prive ș te tipul. Faptul că cantitatea nu este
determinarea nu va fi un obstacol în existenț a contractului, cu condiț ia să fie posibil să se determine acelaș i lucru,
fără necesitatea unui nou contract între părț i. (1273)
Ceea ce trebuie să aibă limite definite, nu incerte sau arbitrare.
Cantitatea obiectului poate fi nedeterminată, atâta timp cât dreptul creditorului nu devine iluzoriu.

SECȚIUNEA 3. - Cauza Contractelor

Cauza contractului este „de ce-ul contractului”, scopul imediat ș i cel mai apropiat al contractului, esenț ial
motivul care îi împinge pe părț ile contractante să încheie acest lucru ș i care explică ș i justifică crearea obligaț iei prin
astfel de contract.

Cauza pentru fiecare parte este obligaț ia sau prestaț ia care trebuie îndeplinită de cealaltă parte. Obiectul contractului este
obiectul acestuia (de exemplu, terenul care este vândut într-un contract de vânzare). Compensaț ia, între timp, este motivul, motivaț ia sau
îndemn prin care un bărbat este determinat să se oblige printr-un acord.

*Cerinț e:
1) trebuie să existe;

pagina 48 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

2) trebuie să fie adevărat; ș i

3) trebuie să fie licit.

Art. 1350. În contractele oneroase, cauza se înț elege a fi, pentru fiecare parte contractantă, prestaț ia sau promisiunea.
al unei lucruri sau serviciu de către celălalt; în cele remuneratorii, serviciul sau beneficiul care este remunerat; ș i în
contracte de pură benevolenț ă, pura liberate a beneficiarului. (1274)
* În contractele oneroase, cauza nu trebuie să fie adecvată sau un echivalent exact în ceea ce priveș te valoarea reală, mai ales în ceea ce priveș te
obiecte care au un preț care fluctuează rapid. Există consideraț ii egale.
* Un contract remunerator este acela în care o parte oferă ceva celeilalte datorită unei servicii sau unui beneficiu oferit sau prestat.
de la acesta la celălalt, unde o astfel de serviciu sau beneficiu nu era dator ca o obligaț ie legală. Consideraț ia unuia este mai mare
decât al celuilalt.
Un contract gratuit este în esenț ă un acord de a oferi donaț ii. Generozitatea sau liberalitatea beneficiarului este cauza
contractul. Nu există nimic de egalat.

Art. 1351. Motivele particulare ale părț ilor în încheierea unui contract sunt diferite de cauza acestuia. (n)
* Cauza este raț iunea obiectivă, intrinsecă ș i juridică pentru existenț a contractului în sine, în timp ce motivul este raț iunea psihologică,
scopul individual sau personal al unei părț i în contract.
* Ca principiu general, motivele unei părț i nu afectează validitatea sau existenț a unui contract. Excepț ii: Când motivul
predetermină scopul contractului, cum ar fi:
Când motivul unui debitor pentru a aliena bunuri este de a-ș i frauda creditorii, alienarea este rescindabilă;
Când motivul unei persoane de a-ș i da consimț ământul este de a evita o vătămare ameninț ată, aș a cum se întâmplă în cazul intimidării,
contractul este anulabil; ș i
Când motivaț ia unei persoane l-a determinat să acț ioneze pe baza fraudelor sau a prezentărilor false din partea celeilalte părț i,
contractul este anulabil.

Art. 1352. Contractele fără cauză sau cu cauză ilicită nu produc niciun efect. Cauza este ilicită dacă este
contrar legii, moralei, bunelor obiceiuri, ordinii publice sau politicii publice. (1275a)
Art. 1353. Declaraț ia unei cauze false în contracte le va face nule, dacă nu se va putea dovedi că acestea
au fost fondate pe o altă cauză care este adevărată ș i legală. (1276)
Acolo unde cauza menț ionată în contract este falsă, acesta poate fi totuș i susț inut prin dovada unei alte cauze licite.

Art. 1354. Deș i cauza nu este menț ionată în contract, se prezumă că aceasta există ș i este legală, cu excepț ia cazului în care
debitorul dovedeș te contrariul. (1277)
Cu excepț ia cazului în care se dovedeș te contrariul, un contract se prezumă că are o cauză bună ș i suficientă. Această prezumț ie se aplică atunci când
nicio cauză nu este stipulată în contract.

Art. 1355. Cu excepț ia cazurilor specificate de lege, leziunea sau inadecvarea cauzei nu va invalida un contract, cu excepț ia cazului în care
a fost fraudă, o greș eală sau influenț ă necorespunzătoare. (n)
* În caz de leziune sau inadecvare a cauzei, regula generală este că contractul nu este supus anulării.
* În cazurile prevăzute de lege, totuș i, cum ar fi cele menț ionate în Art 1381, lezarea este un temei pentru anularea contractului.

O inadecvare gravă sugerează în mod natural o în ș elătorie ș i este o dovadă în acest sens, astfel încât poate fi suficient să o demonstrezi atunci când este luată în considerare.

conexiune cu alte circumstanț e.

CONTRACTE DEFECTUOASE:

RESCISIBIL Anulabil NEAPLICABIL VOID & INEXISTENT

Valabil ș i aplicabil până la Valabil ș i aplicabil până la Tranzacț ie validabilă; Nu produce ș i nu poate produce
anulat anulat; Nu poate fi impus decât dacă efect juridic
există un fel de extrinsec Defectul este mai mult sau mai puț in ratificat
defect constând în economic intrinsec
dăunare sau leziune
Cauze: Cauze: (Art. 1390) Cauze: (Art. 1403) Cauze:
leziune sau daune unei dintre - incapacitatea legală a unei părț i; - contractul este încheiat în (void) ilicit, interzis sau
părț i sau către terț i sau exces sau fără autoritate declarată prin lege ca fiind nulă
[GAFLAI – Art. 1381 – 1382] vicierea consimț ământului nerespectarea statutului (inexistent) lipseș te una sau toate dintre
de înș elăciuni cerinț ele unui contract
Incapacitate legală a ambilor [CS-DOICE – Art. 1409]
Tratament pe bază de reț etă Tratament pe bază de reț etă Nu vindecat prin reț etă Nu tratat prin prescripț ie

pagina 49 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

Nu trebuie să fie ratificat Poate fi ratificat Poate fi ratificat Nu poate fi ratificat

Poate fi contestat de cel rănit Poate fi atacat de un Poate fi atacat de un Poate fi atacat de un
sau partea afectată sau rănită parte contractantă (Art. 1397) parte contractantă (Art. 1408) parte contractantă sau o terț ă
sau persoană terț ă deteriorată persoană ale cărei interese sunt
afectat (Art. 1421)
Asaltat direct doar Atacat direct sau colateral Atacat direct sau colateral
Atacat direct sau colateral
Conturul dispoziț iilor: Conturul dispoziț iilor: Conturul dispoziț iilor:
1409: tipuri de void sau
1380: Natura rescisibilă contractele anulabile pot 1403: tipuri de neexecutabil
contracte inexistente
contract fii anulabil chiar dacă există contracte 1410: imprescriptibilitate
1381-1382: tipuri de fără daune pentru părț i; 1411: contracte care sunt ambele
1405: ratificarea contractelor
contract rescindabil tipuri de contracte anulatabile; încălcarea statutei fraudei
ilicit ș i criminal – ambele
1383: caracter subsidiar caracter de legare decât dacă 1407: exprimat sau sugerat
părț ile nu au acț iune împotriva
1384: amploarea anulării anulat; ratificarea de către părintele sau unul altuia ș i vor fi
1385: restituț ie reciprocă; nu susceptibilitate la ratificare gardianul unuia (când amândoi prosecutat
rezilierea atunci când lucrul este 1391: termen de prescripț ie sunt incapabili) – la fel 1412: contracte care sunt
posesie legală de către un terț 1392-1397: ratificare efect ca ș i cum doar unul este ilgal, dar nu constituie
persoană 1398-1402: Restituț ie reciprocă incapacitat infracț iune penală
1386: nu există reziliere în cazul 1398: restitutie mutuală Ratificarea de către părinte sau 1413-1419: excepț ii la în
1381 (1) ș i (2) când 1399: excepț ie de la mutual gardian al ambelor – contractul este regula pari delicto
contractul este aprobat de instanț ă restituț ie – defectul este validat de la început
presumț ie incapacitatea uneia 1408: nu poate fi atacat de
(existenta fraudei); 1400: pierderea lucrului persoane terț e.
alienare prin titlu gratuit; prin culpa/frauda părț ii
alienare prin titlu oneros obligat să returneze lucrul
1388: achiziț ie de rea-credinț ă dar nu are dreptul să instaleze
(de lucruri alienate în frauda) continuând, el se va întoarce
creditează fructele ș i valoarea
1389: termen de prescripț ie lucrul
1401: pierderea lucrului
prin vină/fraudă a
persoana care poate iniț ia
acț iunea pentru
anularea este stinsă
1402: nu se restabileș te
– celălalt nu poate fi
forț at să se conformeze

CONTRACTE RESCISIBILE

Art. 1380. Contractele convenite valid pot fi desființ ate în cazurile stabilite de lege.

Art. 1381. Următoarele contracte sunt rescindibile:

(1) Cele care sunt încheiate de tutori ori de câte ori persoanele pe care le reprezintă suferă o leziune mai mare decât
un sfert din valoarea lucrurilor care sunt obiectul acestora;
(2) Cei conveniț i în reprezentarea absenț ilor, dacă aceș tia suferă leziunea menț ionată la numărul anterior;
(3) Cele efectuate în fraudă faț ă de creditori când aceș tia nu pot în niciun alt mod să-ș i recupereze creanț ele datorate;
(4) Cele care se referă la lucruri aflate în litigiu, dacă au fost încheiate de către pârât fără
cunoș tinț a ș i aprobarea părț ilor litigante sau a autorităț ii judiciare competente;
(5) Toate celelalte contracte declare în mod special de lege a fi supuse resciziei. (1291a)

Art. 1382. Plă ț ile efectuate în stare de insolven ț ă pentru obliga ț iile a căror îndeplinire debitorul nu a putut
forț aț i în momentul în care au fost efectuate, sunt de asemenea rescindibile. (1292)

Art. 1383. Acț iunea pentru anulare este subsidiară; nu poate fi intentată decât atunci când partea care suferă daune a
nu există alte mijloace legale de a obț ine reparaț ii pentru acelaș i lucru. (1294)

Art. 1384. Resilierea va fi doar în măsura necesară pentru a acoperi daunele cauzate.

pagina 50 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZENT

Art. 1385. Resilierea creează obligaț ia de a restitui lucrurile care au fost obiectul contractului, împreună cu
fructele lor ș i preț ul cu dobânda sa; prin urmare, poate fi realizat doar atunci când cel care solicită rezilierea
poate returna orice ar putea fi obligat să restituie.
Nici rescinderea nu va avea loc atunci când lucrurile care sunt obiectul contractului sunt legal în posesia
al treilea persoane care nu au acț ionat cu rea credinț ă.
În acest caz, despăgubirea pentru daune poate fi solicitată de la persoana care a cauzat pierderea. (1295)

Art. 1386. Resciziunea men ț ionată la punctele 1 ș i 2 din Articolul 1381 nu se va produce în ceea ce prive ș te contractele
aprobat de instanț e. (1296a)

Art. 1387. Toate contractele prin care debitorul aliena bunuri cu titlu gratuit sunt prezumate a avea
a fost introdus în fraudă a creditorilor, când donatorul nu a rezervat suficiente bunuri pentru a plăti toate datoriile contractate
înainte de donaț ie.
Alienările prin titlu oneros sunt de asemenea presupuse a fi frauduloase atunci când sunt efectuate de persoane împotriva cărorva există o sentinț ă judecătorească.

a fost emis. Decizia sau ataș amentul nu trebuie să se refere la proprietatea înstrăinată ș i nu trebuie să fi fost obț inute
de către partea care solicită rescinderea.
În plus faț ă de aceste prezumț ii, intenț ia de a înș ela creditorii poate fi dovedită în orice alt mod recunoscut de
legea probelor. (1297a)

Art. 1388. Oricine dobândeș te în mod rău-credincios bunurile alienate în fraudă faț ă de creditori, va despăgubi pe acestia pentru
daunele suferite de ei din cauza alienării, ori de câte ori, din orice motiv, ar fi imposibil pentru el
a-i returna.
Dacă există două sau mai multe alienaț ii, primul dobânditor va fi răspunzător întâi, ș i aș a mai departe succesiv. (1298a)

Art. 1389. Acț iunea pentru a solicita desființ area trebuie să fie începută în termen de patru ani.
Pentru persoanele aflate sub tutelă ș i pentru absenț i, perioada de patru ani nu va începe până la încetarea
incapacitatea celui dintâi, sau până când este cunoscut domiciliul celui de-al doilea. (1299)
Contracte anulabile

Contracte anulabile
Contracte care sunt anulabile sau rescindibile:
1. Când una dintre păr ț i nu este capabilă să î ș i dea consim ț ământul pentru un contract
2. Când consim ț ământul este viciat de eroare, violen ț ă, intimidare, influen ț ă necuvenită, fraudă

*Făcător, cu excepț ia cazului în care este anulat printr-o acț iune judecătorească corespunzătoare

*Ratificabil (Art. 1390)

Prescripț ie pentru acț iunea de anulare: 4 ani pentru a începe:

când viciul este cauzat de intimidare, violenț ă sau influenț ă nejustificată – de la momentul în care defectul de consimț ământ încetează
eroare sau fraudă – de la momentul descoperirii
încheiate de minori sau cei incapabili de a da consimț ământ – momentul în care încetează tutela (Art. 1391)

Ratificare
stinge acț iunea de anulare (Art. 1392)
poate fi expres sau tacit (Art. 1393)

ratificare tacită – executarea unui act care implică în mod necesar o intenț ie de a renunț a la dreptul său de către partea care, cunoscând despre
motivul care face contractul anulabil are dreptul de a invoca anularea.
poate fi afectat de tutorele persoanei incapabile (Art. 1394)
- nu necesită conformitatea persoanei care nu are dreptul de a iniț ia o acț iune în anulare (Art.
1395
-curăț ă contractul de toate defectele sale din momentul în care a fost constituit (Art. 1396)

Anulare
- Cine poate iniț ia (Art. 1397)
De către toț i cei care sunt datori în principal sau subsidiar
Excepț ii:

pagina 51 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

Persoanele capabile nu pot susț ine incapacitatea celor cu care au contractat.

*Persoanele care au exercitat violenț ă, influenț ă necuvenită, care au folosit fraudă sau au provocat o eroare – acț iunea de anulare nu poate fi
bazat pe aceste defecte

Aduce în sarcină responsabilitatea de a restabili unii altora lucrurile care fac obiectul contractului, împreună cu roadele, preț ul cu dobânda sa,
cu excepț ia cazurilor prevăzute de lege (Art. 1398)
Serviciu – valoarea acestuia va servi ca bază pentru daune

Persoanele incapabile nu sunt obligate să facă restituiri, exceptând cazurile în care au beneficiat de lucrul sau preț ul primit.
el (Art. 1399)
Dacă obiectele nu pot fi returnate deoarece acestea au fost pierdute din vina lui, el va returna fructele încasate ș i valoarea acestora.
lucru la momentul pierderii, cu dobânzi de la aceeaș i dată (Art. 1400)
Atâta timp cât una dintre părț ile contractante nu restituie ceea ce, în virtutea decretului de anulare, este obligată să returneze, cealaltă
nu poate fi obligat să se conformeze cu ceea ce îi revine. (Art. 1402)

Încetarea acț iunii (Art. 1401)

• dacă obiectul este pierdut din vina sau prinfrauda persoanei care are dreptul să iniț ieze acț iunile
• dacă acț iunea se bazează pe incapacitatea uneia dintre părț ile contractante, pierderea lucrului nu va fi un obstacol pentru
succesul acț iunii, cu excepț ia cazului în care a avut loc o pierdere sau o fraudă din vina reclamantului

CONTRACTE NEAPLICABILE

Art. 1403. Următoarele contracte sunt inaplicabile, cu excepț ia cazului în care sunt ratificate:
(1) Acestea sunt cele efectuate în numele unei alte persoane de către cineva care nu a primit nicio autoritate sau legalitate.
reprezentare, sau cine a acț ionat dincolo de puterile sale;
(2) Cele care nu respectă Statutul Fraudei, a ș a cum este stabilit în acest număr. În următoarele cazuri, un
acordul încheiat aici va fi inaplicabil prin ac ț iune, cu excep ț ia cazului în care acesta, sau o notă sau un memorandum,
aceasta, să fie scrisă ș i semnată de partea acuzată sau de agentul său; dovezi, prin urmare, ale acordului
nu poate fi primit fără scriere, sau o dovadă secundară a conț inutului său:
(a) Un acord care prin termenii săi nu trebuie să fie îndeplinit în decurs de un an de la încheierea acestuia;
(b) O promisiune specială de a răspunde pentru datoria, neîndeplinirea sau eș ecul altuia;
(c) Un acord încheiat în considerarea căsătoriei, altul decât o promisiune reciprocă de a ne căsători;
(d) Un acord pentru vânzarea de bunuri, mobilier sau lucruri care pot fi acț ionate, la un preț de cel puț in cinci sute de pesos,
cu excepț ia cazului în care cumpărătorul acceptă ș i primeș te o parte din aceste bunuri ș i obiecte, sau dovezile, sau unele dintre ele, ale acestora
lucruri în acț iune sau plătiț i în momentul în care o parte din banii de achiziț ie; dar atunci când o vânzare este efectuată prin licitaț ie ș i intrarea este
făcute de licitator în cartea sa de vânzări, la momentul vânzării, al sumei ș i tipului de proprietate vândut, condiț iile de
vânzare, preț , numele cumpărătorilor ș i persoana în numele căreia este efectuată vânzarea, este un memorandum suficient;
(e) Un acord de leasing pentru o perioadă mai lungă de un an, sau pentru vânzarea de proprietăț i imobiliare sau a unui drept de proprietate.
Acesta;
(f) O reprezentare referitoare la creditul unei terț e persoane.
(3) Cele în care ambele părț i sunt incapabile să consimtă la un contract.

Contractele neexecutabile nu pot fi aplicate decât dacă sunt mai întâi ratificate în modul prevăzut de lege. Un contract neexecutabil
nu produce niciun efect decât dacă este ratificat. Contractele inexecutabile nu pot fi puse sub acuzare decât dacă sunt ratificate (Paras, 2003).

Există 3 tipuri de contracte neexecutabile:

a) contracte neautorizate;
b) cele care nu respectă Statutul Fraudei;
c) cele în care ambele părț i nu sunt capabile să ofere consimț ământ pentru un contract.

CONTRACTE NEAUTORIZATE
Atunci când o persoană intră într-un contract pentru ș i în numele alteia, fără autoritate de a face acest lucru, contractul nu leagă.
cel din urmă, cu excepț ia cazului în care acesta îl ratifică. Agentul, care a încheiat contractul în numele presupusului principal, dar
fără autoritate din partea lui, este responsabil faț ă de terț i în baza contractului; trebuie să fi fost intenț ia părț ilor de a se angaja
cineva, ș i, deoarece principalul nu era obligat, agentul ar trebui să fie. Ex: Fără autoritatea mea, fratele meu a vândut maș ina mea, în mod
nume la X. Contractul este neautorizat ș i nu poate să mă afecteze decât dacă îl ratific în mod expres sau implicit, cum ar fi prin acceptarea acestuia
veniturile din vânzare. (Paras)
Niciun interval de timp, indiferent cât de lung, nu este ratificarea necesară conform legii a unui contract inexecutabil (Tipton v. Velasco, 6
Phil 67, aș a cum este citat în Paras).

pagina 52 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

STATUTUL FRAUDELOR
Sens: descriptiv pentru statute care necesită ca anumite clase de contracte să fie în scris.
Scop: de a preveni fraudele ș i mărturia mincinoasă în aplicarea obligaț iilor care depind pentru dovezile lor de memoria neasistată
al martorilor prin cererea ca anumite contracte ș i tranzacț ii enumerate să fie dovedite printr-un document semnat de partea care trebuie să fie
încărcat.
Aplicaț ie: Această statut nu privează părț ile de dreptul de a contracta cu privire la aspectele implicate, ci doar...
reglementează formalităț ile contractului necesare pentru a-l face inexecutabil. Totuș i, statutele fraudelor prevede pur ș i simplu
modul în care contractele în conformitate cu acesta trebuie dovedite. Nu încearcă să facă aceste contracte invalide dacă nu sunt executate în
scrierea, dar face ineficienta actiunea pentru executarea specifica. Statutul fraudelor nu este aplicabil contractelor care
sunt fie complet, fie par ț ial executate, pe teoria că există un domeniu larg pentru comiterea fraudelor în execu ț ie
contracte care pot fi prevenite doar prin cerinț a de a fi scrise, un fapt care este redus la minim în executat
contractele deoarece intenț ia părț ilor devine evidentă prin executarea lor, iar executarea încheie, în cele mai multe cazuri,
drepturile părț ilor.
O notă sau un memorandum este o dovadă a acordului ș i este folosit pentru a arăta intenț ia părț ilor. Nu există o formă particulară de
Limbajul sau instrumentul este necesar pentru a constitui un memorandum sau o notă ca o scriere conform Statutului Fraudei.
*Regulile generale de aplicare (în principal Paragrafe):
Se aplică doar contractelor executorie. Dar nu este suficient ca o parte să susț ină o îndeplinire parț ială pentru a face ca Statutul
neaplicabil; o astfel de performanț ă parț ială trebuie să fie dovedită în mod corespunzător, fie prin dovezi documentare, fie prin dovezi orale; Nu se poate aplica dacă acț iunea este

nici pentru daune cauzate de încălcarea unui acord, nici pentru îndeplinirea specifică a acestuia;
*Exclusiv, adică se aplică doar acordurilor sau contractelor enumerate aici;
Defensiva statutului poate fi renunț ată;
*Defensă personală, adică un contract care o încalcă nu poate fi atacat de terț e părț i;
*contractele care încalcă Statutul nu sunt nule; ele sunt pur ș i simplu neexecutabile;
Statutul fraudelor este o regulă de excludere, adică dovezile orale ar putea fi relevante pentru acordurile enumerate acolo ș i
ar putea fi admisibil dacă nu ar fi faptul că legea sau statutul exclud probele orale;
Statutul nu determină credibilitatea sau greutatea probelor. Se ocupă doar de admisibilitatea acestora;
Statutul nu se aplică dacă se susț ine că contractul nu exprimă adevărata înț elegere a părț ilor. Atâta timp cât adevărul
sau acordul real nu este acoperit de statut, este demonstrabil prin probe orale.

PĂRȚ I INCAPACITATE
Ratificarea de către o parte transformă contractul într-un contract anulabil - anulabil la opț iunea părț ii care nu a ratificat.

Art. 1404. Contractele neautorizate sunt reglementate de Articolul 1317 ș i de principiile agenț iei din Titlul X al acestei Cărț i.
*Art. 1317. Nici o persoană nu poate să contracteze în numele altei persoane fără a fi autorizată de aceasta, sau decât dacă are prin lege un drept de
reprezintă-l.
Un contract încheiat în numele altuia de către cineva care nu are autoritate sau reprezentare legală, sau care a acț ionat dincolo de competenț ele sale.
puterile, nu vor fi executabile, decât dacă sunt ratificate, expres sau implicit, de persoana în numele căreia au fost executate,
înainte de a fi revocat de cealaltă parte contractantă. (1259a)
*Cerinț e pentru o persoană de a contracta în numele alteia: a) trebuie să fie autorizat corespunzător (explicit sau implicit) sau b) trebuie să
au prin lege dreptul de a-l reprezenta (ca tutore sau administrator) sau c) contractul trebuie să fie ratificat ulterior
(în mod expres sau implicit, prin cuvânt sau prin fapt). (Paragraf).

Art. 1405. Contractele care încalcă Statutul Fraudei, menț ionat în punctul 2 al Articolului 1403, sunt ratificate prin neîndeplinirea
obiecț ie la prezentarea probelor orale pentru a dovedi acelaș i lucru sau prin acceptarea avantajului în baza acestora.
Două modalităț i de ratificare a contractelor care încalcă Statutul sunt:
a) necontestarea prezentării dovezilor orale;
b) acceptarea beneficiilor în temeiul acestora, deoarece Statutul nu se aplică contractelor care sunt par ț ial executate.
examinarea martorilor care depun mărturie orală cu privire la contract constituie o renunț are sau o lipsă de obiecț ie.

Art. 1406. Când un contract este executoriu în conformitate cu Statutul Frauds, ș i un document public este necesar pentru acest lucru
înregistrarea în Registrul Actelor, părț ile pot beneficia de dreptul prevăzut de Articolul 1357.
Art. 1357. Dacă legea cere un document sau o altă formă specială, ca în actele ș i contractele enumerate în articolul următor,
părț ile contractante pot obliga una pe cealaltă să respecte acea formă, odată ce contractul a fost perfectat. Acest drept poate fi
exercitate simultan cu acț iunea asupra contractului. (1279a)
*Dreptul unei părț i de a solicita celeilalte părț i să execute documentul public necesar pentru comoditate în înregistrare este oferit doar atunci când
contractul este atât valabil cât ș i executoriu. (Paras)

Art. 1407. Într-un contract în care ambele părț i sunt incapabile de a da consimț ământ, ratificarea expresă sau implicită de către

pagina 53 [dioryRabajante]
 OBLIGAȚII Ș I CONTRACTE
RECENZOR

părinte sau tutore, după cum este cazul, al uneia dintre părț ile contractante va conferi contractului aceeaș i valoare ca ș i cum
doar unul dintre ei a fost incapabil.
Dacă ratificarea este efectuată de către părinț i sau tutori, după caz, ai ambelor părț i contractante, contractul va
fi validat încă de la început.

Art. 1408. Contractele inaplicabile nu pot fi contestate de terț i.

Apărarea statutului este personală părț ii la acord. Astfel, nu poate fi invocată de străini acordului.
A ș a cum străinii nu pot contesta valabilitatea contractelor anulabile, tot a ș a nu pot contesta un contract din cauza sa
ineficacitate. De fapt, Statutul Fraudelor nu poate fi invocat ca apărare de către străini în cadrul tranzacț iei. (Ayson v. CA, 97
Fil. 965).
CONTRACTE VOID SAU INEXISTENTE

Ce contracte sunt nule sau inexistente?

Următoarele contracte sunt nule sau inexistente de la bun început:
1Celor a căror cauză, obiect sau scop este contrar legii, moralelor, bunelor obiceiuri, ordinii publice sau politicii publice;
[Link] care sunt complet simulate sau fictive;
[Link] ale căror cauze sau obiecte nu existau în momentul tranzacț iei;
[Link] a căror obiect este în afara comerț ului oamenilor;
[Link] care contemplă un serviciu imposibil;
[Link] în care intenț ia părț ilor în legătură cu obiectul principal nu poate fi stabilită;
[Link] care sunt expres interzise sau declarate nule prin lege. (a-g, Art 1409, NCC).
[Link] care sunt rezultatele directe ale unor contracte ilegale anterioare (Art 1422, NCC).
III. OBLIGAȚII NATURALE

Definiț ie
Obligaț iile naturale sunt cele bazate pe echitate ș i legea naturală, care nu sunt executabile prin acț iune în instanț ă, dar care,
după îndeplinirea voluntară de către debitor, autorizează reț inerea de către creditor a ceea ce a fost livrat sau prestat din acest motiv
ale acestora. Cu alte cuvinte, ele se referă la acele obligaț ii fără sancț iune, susceptibile de îndeplinire voluntară, dar nu prin
compulsie prin mijloace legale.

Obligaț ie naturală vs Obligaț ie civilă

Obligaț ii naturale Obligaț ii Civile
Bază Echitate ș i dreptul natural Drept pozitiv
Executabilitate Nu este aplicabil prin acț iune în justiț ie Executabil prin acț iune în instanț ă
3. vs Obligaț ii Morale
Obligaț ii naturale Obligaț ii morale
Existenț a legăturii juridice Există o legătură juridică între a nu exista nicio legătură juridică.
părț ile care nu sunt aplicabile prin acț iune judecătorească.

Efectul împlinirii Îndeplinirea voluntară produce efecte legaleÎndeplinirea voluntară nu produce

pe care instanț ele le recunosc ș i le protejează. efectele legale pe care instan ț ele le recunosc
ș i protejează.

Articolele 1424 – 1430: Exemple de Obligaț ii Naturale

pagina 54 [dioryRabajante]