TEMA

proiectului de semestru la disciplina MECANISME pentru anul III specializare Mecanica Fina anul universitar 2009-2010.
1.PREZENTARE GENERALA.

Se considera mecanismul din structura unui sistem mecanic mobil utilizat in conceperea si relizarea unor pompe dozatoare pentru obtinerea unor doze farmaceutice precise. Pentru descrierea sistemului se vor urmari figurile: 1a,b,c cu cele trei variante de scheme structurale reprezentate in corespondenta in planele yOz respective xOz si 2 unde sint practic sectiuni in trepte pe trasee notate pe desenul tehnic. Mecanismul transforma miscarea de rotatie uniforma a arborelui de intrare 1 in translatie alternativa, de amplitudine reglabila, a elementului de iesire 10, practic a pistonului 5 cu care aceasta este solidarizata .
z z

5 (10)
D

5 (10)
D

(10) 5
D

(10) 5
D

4 6
A

6
6
C A

4
A

4
A

z2
B

z2 2
B B

m
B

m
B

2
B

m
B

2
O

1 z1 z0

z1 z3
O 1

1 Tr.circ.B z0 3

x O

1 z0 3

1 z0 3

z3

a) b) c) Fig. 1. Schemele structurale ale sistemului mecanic mobil al pompei de dozat.

Aceasta transformare de miscare este obtinuta prin exploatarea judicioasa a caracteristicilor/proprietatilor cinematice ale unui angrenaj epicicloidal format din satelitul 2 ce angreneaza interior cu roata dintata solara 3, fixa. In acest angrenaj diametrul de rostogolire al satelitului 2 este egal cu raza de rostogolire a coroanei dintate 3 (tren epicicloidal numit La Hire). Raza satelitului se identifica cu excentricitatea arborelui sau din zona de legatura cu biele 4 excentricitate care se identifica cu manivela m a mecanismului manivela-culisor (biela-manivela) B-A-D.Miscarea de rotatie a manivelei m transmite bielei 4 o miscare plan-paralela iar aceasta antreneaza pistonul 5 si implicit tija 10 de realizare a dozelor intr-o miscare de translatie/rectilinie alternativa in raport cu batiul 0. In situatia in care cuplele de rotatie (practic articulatiile) O1,O,B,A,D sint coliniare se obtine o anumita valoare pentru cursa articulatiei D. Acestei curse ii corespunde o anumita cantitate de produse farmaceutice dozate. Pentru a obtine o alta cantitate , este necesar sa se modifice cursa articulatiei D. Acest lucru se realizeaza prin repozitionarea articulatiei B pe traiectoria (Tr.circ. B traiectoria circulara a articulatiei B). Prin repozitionarea cuplei B mecanismul manivela-culisor (biela-manivela) B-AD din varianta fara excentricitate se transforma intr-unul cu excentricitate. Aceasta varianta se obtine prin antrenarea de catre surubul 6 a coroanei dintate 3 in miscare de rotatie in jurul axei Ox, intr-un sens sau in altul. Articulatia din A se va deplasa rectiliniu pe directia corespunzatoare alinierii articulatiilor. Pentru a imbunatati rotabilitatea in A se poate recurge la solutia din figura 1c unde s-a sugerat utilizarea unei cuple sferice in loc de articulatie. Dupa ce se realizeaza repozitionarea articulatiei B, roata 3 se fixeaza de batiul notat cu 0 (zero), prin surubul de blocare 15, pentru a se asigura desmodromia mecanismului. Mecanismul in ansamblul sau comporta doua lanturi cinematice; -un lant de transmitere de putere : (z0-z1)-(0-3)-1-2-3-(5-10); -un lant de reglare : 0-6-3.

Sectiuni realizate pe diferite trasee in ansamblul sistemului de dozare.

6 suruburi Bosaj cilindric

6 suruburi 3 suruburi

4 surub. 7 suruburi

In planul de sectionare

Scara 1 : 1,5

Fig.2. In sectiuni se identifica : 1 - arbore de intrare ( element motor in sistemul mecanic mobil); 2 - roata dintata satelit; 3 - coroana dintata partial; 4 - biela; 5 - piston/culisor; 6 - surub melc de antrenare a coroanei 3; 7 - roata cu diviziuni de cuantificare a rotatiei la reglarea/modificarea excentricitatii mecanismului manivela culisor; 8 - capac cu lagarul arborelui de intrare; 9 - lagare de rostogolire cu rulmenti cu bile; 10 - tija de dozare asamblata pe pistonul de dozare 5; 11 - cilindru pistonului de dozare; 12 - rozeta de antrenare a surubului melc de reglare a excentricitatii; 13 - lagarul rotii dintate satelit 2; 14 - lagare de rostogolire cu rulmenti cu bile a satelitului 2;15 - surub de fixare.

2. DETERMINAREA SUBANSAMBLELOR SI A GRAFULUI MINIMAL AL LEGATURI- LOR UTILIZATE SI AL ELEMENTELOR DE CONTACT.

2.1.Graful minimal al legaturilor utilizate si elementelor de contact pentru lantul cinematic de transmitere a puterii. Petru o pozitie de reglare data , coroana 3 este legata fix de batiul 0 prin surubul 15. Cinci sint subansamblele care se pot identifica in structura ansamblului: batiul ales ca baza, la care se atasaza sistemul de referinta considerat fix (xOyz), roata-pinion z0, roata dintata z1, arboreal de intrare 1, satelitul 2, biela 4, pistonul 5. Graful minimal al legaturilor utilizate si al elementelor de contact pentru lntul cinematic de transmitere a puterii este prezentat in figura 3a.
1
Pivotul axei Bx

Pivotul axei Ax

Pivotul glisant al axei Dx

3
Pivotul axei Ox

Roata 3 si surubul 6

6
Pivotul axei Oy

Angrenaj cu dantura dreapta

Z0
Pivotul axei O1 x

Angrenaj cu dantura dreapta

Pivotul glisant al axei Dz

0
b)

a)

Fig.3. a)- Graful minimal al legaturilor utilizate si al elementelor de contact pentru lantul cinematic de putere; b)- Graful minimal al legaturilor utilizate si al elementelor de contact pentru lantul cinematic de reglare.

2.2.Graful minimal al legaturilor utilizate si elementelor de contact pentru lantul cinematic de reglare a cursei/marimii dozei. Structura acestui ansamblu reprezentat in figura 3b este formata din urmatoarele subansamble: roata dintata cu dantura interioara 3 (in proiect numita coroana), surubul de antrenare a coroanei notat cu 6. In figura 4 nu apar elementele mecanice de fixare a coroanei (vezi pozitia 15 din figura 1). 2.3.Graful minimal al legaturilor utilizate si elementelor de contact pentru lantul cinematic de transmitere a puterii si de reglare a cursei/marimii dozei pentru ansamblul sistemului de dozare. Graful intregului sistem mecanic mobil se obtine prin asamblarea celor doua grafuri realizate pe subansamble, (vezi figurile 3a si 3b). Graful din acest caz este reprezentat in figura 4. Pivotul axei Bx 1 2 Pivotul axei Ax 4 Pivotul glisant al axei Dx 5
Angrenaj cu dantura dreapta

3
Angrenaj cu dantura dreapta
Z0
Pivotul axei Ox

Roata 3 si surubul 6
Pivotul axei Ox

Pivotul glisant al axei Dz

Pivotul axei Oy

Fig.4. Graful minimal al legaturilor utilizate si elementelor de contact pentru lantul cinematicde transmitere a puterii si de reglare a cursei/marimii dozei pentru ansamblul sistemului de dozare.

In figura 5a este reprezentata in 3D schema structurala asistemului mechanic mobil iar in 5b schema mecanismului manivela culisor ( biela-manivela) din sistemul mechanic general, schema pe care se regasesc datele initiale ale proiectului. De remarcat ca acest mechanism are structura formata din : cupla-articulatie B ce poate acupa diferite pozitii pe cercul-traiectorie de raza OB, manivela m , cupla-articulatie A, biela 4 si culisorul-piston 5(10). Pentru diferite pozitii ale cuplei B date de valori ale unghiului se obtin diferite curse ale culisorului, mecanismul manivela-culisor devenind de fiecare data cu excentricitate. Cu aceste precizari, in continuare sint enumerate date initiale de proiectare. Astfel: valorile unghiului fiecare student in functie se stabilesc pentru de numarul de ordine n din formatia de studio cu relatia : = 3n/2; lungimile elementelor sint : OB = BA = (120 + 5n)mm; AD = 1/BA; coeficient constructiv de proiectare a mecanismelor de tip manivelapiston si se alege : = 1/3,3; excentricitatea e se va determina in functie de unghiul si din datele cunoscute de mai sus; masele elementelor sint: MBA= 1,2kg; MAD= 2,2kg; M5(10)= 0,9kg; pozitiile centrelor de greutate ale elementelor sint : BGm= 1/2lBA; AG4= 1/3lAD; G5 D;

raportul de transmitere intre rotile dintate z0 si z1 este : i0,1= 2,6 iar intre rotile z2 si z3

este : i2,3= 2,8 ;

numarul de dinti ai rotilor dintate sint : z0= 17 + n; z3= 57 n; modulul rotilor dintate este m = 2,5 mm.
z

11

5 (10)
5
D

4
4 6
A

1 2
y

m
B

a)

b)

Fig.5. a) schema structurala reprezentata in 3D; b) schema structurala mecanismului manivela culisor

In operatia de manipulare a cantitatilor dozate se utilizeaza un mecanism cu cama si tachet de translatie, cama fiind actionata in concordanta cu fazele in care se afla culisorul 5(10), conform ciclogramelor de functionare a celor doua mecanisme. Culisorul prezinta, independent de excentricitate, doua faze: inaintare si retragere iar tachetul patru faze: inaintare/urcare, repaus superior, retragere/coborire si repaus inferior. Sincronizarea miscari lor incepe din momentul in care culisorul a parcurs 2/3 din cursa de inaintare si incepe faza de urcare a tachetului, cama rotidu-se cu u= 1200; celelalte unghiuri au valorile : pentru repaus superior R= 400 , pentru coborire c= 1200 , pentru repaus inferior r= 800. Cursa tachetului este h = (50 + n) mm. Se cer rezolvate urmatoarele etape: Etapa 1. Analiza structurala si functionala a sistemului mecanic mobil tinind seama de reprezentarile grafice din tema, inclusiv grafurile de conecsiuni; se va determina si gradul de mobilitate al sistemului; Etapa 2. Calcule privind angrenajele cu roti dintate, respective vitezele/turatiile rotilor stiind ca viteza unghiulara a rotii z0 este 0= 12 rad/sec. Se vor determina si elementele geometrice ale angrenajului format din rotile

z0 , z1 utilizind deplasari de profil compensate;

Etapa 3. Analiza cinematica a mecanismului manivela culisor, cu determinarea pozitiilor culisorului 5(10), a vitezelor si acceleratiilor acestuia in cit mai multe pozitii; Etapa 4. Dupa ce se construiesc ciclogramele de functioare suprapuse a celor doua mecanisme (manivela-culisor si cel cu cama) se va proiecta cama din structura mecanismului cu tachet de translatie ; Etapa 5. Analiza cinetostatica a mecanismului manivela culisor cu determinarea fortelor de inertie si a reactiunilor din cuple, fara a tine seama de frecari, pentru o pozitie din faza de realizare a dozarii, pozitie ce se va adopta din ciclograma corespunzatoare; Etapa 6. Se determina momentul redus considerand ca elementul de reducere este axul rotii z1 in scopul

dimensionarii unui uniformizator de miscare. Responsabil de proiect,