Ce este neuropatia diabetica?

Neuropatia diabetica este cea mai comuna complicatie a diabetului zaharat afectand aproximativ 65% din bolnavi si se datoreaza persistentei cronice a hiperglicemiei. Neuropatia diabetica reprezinta disfunctii sau modificari patologice ale sistemului nervos central, periferic si autonom, afectand mai ales sistemul nervos vegetativ, activitatea motorie si membrele inferioare. La baza neuropatiei diabetice stau in primul rand tulburarile metabolice ale tesutului nervos, cu alterarea functionala si morfologica a fibrelor sistemului nervos. Se admite ca la acest nivel ia nastere sorbitolul, ca expresie a devierii locale a metabolismului glucidic (cu toate consecintele sale), in plus apare o ischemie locala datorata microangiopatiei vaselor nervilor. Pot fi interesate radacinile posterioare, nervul rahidian mixt, nervul periferic, placa terminala neuromusculara sau terminatiile nervilor motori de la acest nivel. Interesarea ramurilor comunicante a celulelor ganglionare sau a fibrelor postganglionare ale ganglionului simpatic determina neuropatia la nivel de sistem nervos vegetativ. In patogenia neuropatiei diabetice factorul metabolic si vascular coexista si se influenteaza reciproc. Care sunt tipurile de neuropatie diabetica? Exista mai multe tipuri de neuropatie diabetica. Neuropatia periferica rezulta din afectarea sistemului nervos periferic. Aceasta duce la scaderea sensibilitatii dureroase, tactile, termice si vibratorii in anumite parti ale corpului si poate uneori sa afecteze capacitatea de miscare si forta musculara. Cel mai frecvent afecteaza picioarele (laba piciorului si gambele) si poate contribui la aparitia unor probleme serioase cum ar fi ulcerele, infectiile sau deformari osoase si articulare. Este cea mai frecventa forma de neuropatie diabetica. Neuropatia autonoma (vegetativa) este rezultatul afectarii sistemului nervos autonom. Acesti nervi sunt implicati in controlul functiilor involuntare ale corpului cum ar fi bataile inimii, tensiunea arteriala, transpiratia, digestia, functia renala si cateva aspecte legate de functia sexuala. Si aceasta este o forma frecventa de neuropatie diabetica. Neuropatia focala afecteaza un singur nerv, cel mai frecvent la nivelul incheieturii mainii, coapsei sau piciorului. De asemenea poate afecta nervii de la nivelul spatelui si toracelui anterior precum si pe aceia care controleaza musculatura oculara. Adesea se produce in conditii de comprimare sau strivire (pensare) a nervilor, ca de exemplu sindromul de canal carpian (consecinta a comprimarii nervului median la nivelul incheieturii mainii). Totusi sindromul de tunel carpian apare frecvent la persoanele care au diabet dar nu au neuropatie focala. Neuropatia focala de obicei apare brusc si este cea mai rara forma de neuropatie diabetica. Care sunt manifestarile clinice? Polineuropatia senzitivomotorie distala si simetrica intereseaza nervii rahidieni si se manifesta la nivelul membrelor superioare si inferioare, la nivelul trunchiului si extremitatii cefalice. Este intotdeauna mixta: cu predominanta senzitiva (dureri si/sau parestezii) sau motorie (scaderea fortei musculare, diminuarea pana la disparitie a reflexelor osteotendinoase). La nivelul picioarelor neuropatia diabetica se manifesta prin afectarea nervilor motori si nervilor senzitivi si provoaca reducerea fortei musculare, greutate la mers, durere, reducerea sensibilitatii la picioare ceea ce poate conduce la accidente, hipotensiune arteriala in ortostatism cand irigarea picioarelor cu sange se reduce si favorizeaza ischemia cu toate complicatiile ei. Disfunctia sudorala se manifesta prin anhidroza distala la extremitatile inferioare, cu risc de fisurare a tegumentelor prin scaderea elasticitatii cutanate si de aparitie a gangrenei neuropate si/sau infectioase si este asociata cu transpiratie compensatoare la nivelul trunchiului si a fetei. Disfunctia vezicii urinare se manifesta in faza initiala prin diminuarea pana la disparitie a senzatiei de urinare si scaderea frecventei mictiunilor, fapt ce se datoreaza afectarii inervatiei vezicale aferente. Acest lucru poate da senzatia bolnavilor ca, prin micsorarea poliuriei si nicturiei, evolutia diabetului este buna. Disfunctia sexuala este intalnita la aproximativ 50% dintre barbatii diabetici si la aproximativ 30% dintre femeile diabetice. Sistemul nervos vegetativ simpatic este responsabil

de instalarea orgasmului si ejacularii, iar sistemul nervos parasimpatic de erectie si de lubrifiere vaginala. In diabetul zaharat, disfunctia sexuala se instaleaza ca urmare a afectarii in special a sistemului nervos parasimpatic. La barbati, afectarea parasimpatica duce la erectie incompleta sau la lipsa erectiei, caz in care tratamentul consta in marirea fluxului sanguin in penis. La femei, descresterea lubrifierii vaginale duce la atrofia peretilor vaginali, situatie in care se recurge la lubrifianti vaginali protectori. Neuropatia vegetativa gastrointestinala se manifesta sub forma de dischinezie esofagiana (incetinirea tranzitului esofagian si reflux gastroesofagian), constipatie, atonie gastrica (anorexie, greata, senzatie de satietate rapida), atonia vezicii biliare, Ameteli si tulburari de vedere. Functionarea anormala a pupilelor se datoreaza afectarii mai ales a inervatiei simpatice, cu conservarea in mare parte a celei parasimpatice. Astfel, pupila nu se dilata suficient si impiedica acomodarea la intuneric. Lista alimentelor cu un indice glicemic ridicat. Ce boli pot provoca Diabetul zaharat, hipoglicemia, intolerana la glucoz i sindromul metabolic sunt cteva dintre afeciunele provocate de o diet bogat n produse cu o ncrctur glicemic ridicat Indicele glicemic al alimentelor joac un rol esenial mai ales atunci cnd dorim s scpm de kilogramele n plus. Medicii nutriioniti spun c persoanele care vor s slbeasc trebuie s in cont de ncrctura glicemic a produselor. n plus, specialitii precizeaz c alimentele cu un indice glicemic crescut ne pun i sntatea n pericol. Diabetul zaharat de tip 1, diabetul zaharat de tip 2, hipoglicemia, intolerana la glucoz, epuizarea insulinei din organism i sindromul metabolic sunt cteva dintre afeciunele provocate de alimentele cu un indice glicemic ridicat. "Indicele glicemic reprezint baza fiziologic a ierarhizrii alimentelor n funcie de efectul lor asupra glicemiei. Indexul glicemic indic aciunea alimentului asupra pancreasului. Astfel, cu ct un indice glicemic este mai mare, cu att acel aliment va fora pancreasul s produc o cantitate mai mare de insulin, iar sntatea este periclitat", precizeaz prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare. Potrivit nutriionitilor, alimentele cu index glicemic ridicat determin creterea brusc a glicemiei care, la rndul ei, produce tulburri ale nivelului de insulin, a poftei de mncare i a capacitii organismului de a depozita grsimile. Un gram de glucideconine 4 kilocalorii Caisele uscate i smochinele uscate trebuie mncate cu moderaie, deoarece aceste fructe au o ncrctur glicemic ridicat. Pstrnacul fiert, cartofii fieri, orezul, pinea alb, produsele de patiserie, dulciurile din glucoz, biscuiii, stafidele, chips-urile din porumb, buturile carbogazoase, berea i pastele sunt alimente care trebuie mncate cu moderaie, deoarece dincolo de coninutul glicemic ridicat au i un coninut caloric mare, indic specialitii n nutriie. "Necesarul de glucide pentru un adult este de minimum 100 de grame pe zi, din care 20-30 de grame trebuie s fie fibre. Este recomandat s eliminm glucidele rapide, precum zahrul, n favoarea carbohidrailor compleci, precum cei din legumele boabe, care se absorb lent, nu duc la creteri brute de glicemie i nu determin eliberarea de insulin", precizeaz dr. Mihaela Bilic, medic nutriionist. Specialistul menioneaz c un gram de glucide conine 4 kilocalorii. ntre 0 i 35

Alimente cu indice glicemic sczut: ?IG 35: caise uscate, portocale, prune, mere, piersici, elin, iaurt; ? IG 30: brnz proaspt, morcovi, mandarine, clementine, lapte degresat, lapte de soia, pere, grepfruit, roii, napi, marmelad fr zahr; ?IG 25: fin de soia, humus, ciree, cpuni, zmeur, semine de dovleac; ?IG 20: iaurt din soia, suc de lmie fr zahr, pudr de cacao; ? IG 15: spanac, tofu, dovlecei, ardei, msline, salat verde, soia, varz, varz de Bruxelles, broccoli, conopid, castravete, ceap, ciuperci, ghimbir, nuci, migdale, arahide, germeni de gru; ?IG 10: avocado; ? IG 5: crustacei (homar, langust, crab), oet, condimente (piper, ptrunjel, oregano, busuioc, scorioar, vanilie); ?IG 0: carne (de vit, de pui), ceai, cafea (fr zahr), fructe de mare. ntre 40 i 50 Alimente cu indice glicemic mediu: ?IG 50: kiwi, ananas, mango, orez integral, paste integrale, suc de mere (fr zahr); ? IG 45: cereale integrale, nuc de cocos, pine prjit, banane verzi, struguri, mrar; ? IG 40: fulgi de ovz, unt de arahide fr zahr, prune uscate, suc de morcov. ntre 55 i 110 Alimente cu indice glicemic ridicat: ? IG 110: bere; ? IG 100: glucoz; ? IG 95: cartofi prjii, fin de orez; ? IG 90: fin alb; ? IG 85: popcorn; ? IG 70: zahr, orez, buturi carbogazoase, chipsuri, mmlig; ? IG 65: fin semiintegral, pine de secar, pine neagr, porumb, ananas n sirop; ? IG 60: banane, castane, fin integral, pizza; ? IG 55: ketchup, piersici n sirop, sushi, papaya.