Sunteți pe pagina 1din 7

www.referat.

ro

Managementul in cadrul operatiunilor comerciale combinate


Operatiunile comerciale in contrapartida Continutul si functiile Livrarile in contrapartida, care au cunoscut o extindere relativ insemnata in comertul international contemporan, presupun reducerea instrumentelor de plata traditionale si inlocuirea lor cu schimburile reciproce de marfuri, servicii, de regula, insotite de diferite aranjamente financiare. Operatiunile in contrapartida se intemeiaza, in esenta, pe cea mai veche forma a comertului "trocul", schimbul de marfa contra marfa, care a precedat aparitia banilor. Operatiunile in contrapartida se afirma ca modalitati sau mecanisme de conditionare a fluxurilor de marfuri si servicii intre doi sau mai multi parteneri, in sens restrans, ele constand in legarea importului de export, in scopul asigurarii unor schimburi comerciale echilibrate intre partenerii respectivi. Motivatiile si avantajele prin care s-ar putea explica interesul firmelor private si publice, al statelor pentru operatiunile in contrapartida sunt numeroase, dintre acestea mai importante, cu valabilitate relativ larga, fiind urmatoarele: a) instabilitatea monetara b) avantajul pe care contrapartida il ofera in angajarea unor operatiuni comerciale in actiuni de cooperare in productie, in stiinta si tehnica c) incercarea de mentinere si dezvoltare a relatiilor reciproce intr-un cadru echilibrat al fluxurilor de marfuri si servicii prin contrapartida la nivelul de state (clearingul); d) diversificarea fondului de marfuri pentru piata in cadrul regional e) este o forma de comert putin costisitoare Operatiunile in contrapartida se pot clasifica dupa mai multe criterii: a) dupa gradul de compensare prin marfa si/sau servicii: compensatii, care elimina total moneda in afacerea comerciala;

operatiuni paralele, care opereaza in schimburile reciproce partial cu marfuri si/sau servicii, iar o parte din afacere include moneda ca termen de schimb. b) dupa numarul de parteneri de afaceri: operatiuni in contrapartida bilaterale; operatiuni in contrapartida multilaterale. c) tinand seama de nivelul economic-juridic al partenerilor: operatiuni in contrapartida la nivel de intreprindere; operatiuni in contrapartida la nivel de grupuri de intreprinderi si ramuri (barter); operatiuni in contrapartida la nivel de state (clearing). Compensatia Compensatia contemporana In timpul perioadei contemporane, schimburile legate au aparut cu dezvoltarea acordurilor bilaterale. Justificarea recurgerii la compensatie Compensatia se impune ca o tehnica de plata Compensatia prezinta avantajul de a face operatiunea comerciala independenta de volatilitatea costurilor de interes de referinta tip LIBOR (London Interbank Offered Rate) sau EURIBOR(Euro Interbank Offered Rate) Compensatia permite remedierea partiala Compensatia poate fi singurul mod de a salva o situatie dificila legata de razboaie sau de degradarea situatiei economice Poate fi modul de corectare a distorsiunilor datorate penalizarilor de schimb inadecvat Compensatia poate deveni un instrument privilegiat de dezvoltare economica (cazul statelor cu economie planificata sau a celor petroliere) Compensatia poate permite mascarea practicilor de vanzare in pierdere (dumping) sau a subventiilor la exportare

Definitie ACECO "o operatiune comerciala prin care vanzatorul isi ia angajamentul de a realiza in statul clientului sau niste cumparari, transferuri de servicii sau orice alt fel de operatiuni de schimb unei vanzari care nu este obtinuta decat prin aceasta conditie" Structuri ce pot interveni intr-o operatie de compensatie

Formele compensatiei Este util sa distingem compensatiile comerciale, compensatiile industriale, compensatiile axate pe cumparare si compensatiile financiare

Operatiuni de reexport si perfectionarea activa si pasiva 1.Reexport Reexportul reprezinta operatiunea de comert exterior ce consta in cumpararea si revanzarea unei marfi, in scopul obtinerii unei diferente intre pretul de cumparare si cel de vanzare, care sa acopere cheltuielile legate de derularea operatiunii respective si sa asigure un beneficiu pentru intreprinzator. De mentionat ca reexportul se efectueaza in principal in vederea obtinerii unui aport in valuta liber convertibila. Prin specificul sau, reexportul implica existenta a doua acte de vanzare/cumparare, distincte si independente unul de altul din punct de vedere juridic. In acordurile comerciale sau conventii interguvernametale prin care se reglementeaza schimbul de marfuri intre statele semnatare pe o perioada de unul sau mai multi ani, se fac, uneori, referiri la reglementarea reexporturilor. In general, in relatiile dintre tari acordurile prevad interzicerea reexporturilor, dar, in situatii de exceptie, acestea se admit cu acordul sau consimtamantul partilor. Clasificarea exporturilor 1. Reexportul clasic

2. Reexportul efectuat in vederea promovarii exportului Operatiuni de switch Definire si clasificare -Operatiunile de switch constau dintr-o intrepatrundere a tranzactiilor comerciale cu o serie de operatiuni financiar-valutare, in vederea transformarii unor disponibilitati in clearing, in devize libere (sau in disponibilitati pentru alte clearinguri), sau a schimbarii unor fonduri de devize libere in rezerve de clearing. -In unele lucrari de specialitate, operatiunile de switch sunt definite ca operatiuni in care tranzactia nu se incheia direct cu tara beneficiara ci prin intermediul unei terte tari, folosind regimul legal al devizelor din acea tara". Alti autori definesc switch-ul ca fiind o operatiune triunghiulara de lichidare a soldului din contul de clearing. Cu referire la aplicarea switch-ului in acordurile de clearing se arata: Aceasta clauza a devenit curenta in conditiile actuale in care coexista regimuri variate de decontare in comertul international, unele tari avand monede convertibile, iar altele au incheiat acorduri de clearing cu unele din tarile partenere. -In alte lucrari se arata ca operatiunile de switch combina conditiile comerciale ale vanzarii-cumpararii (cantitatea, pretul, termenul de livrare, locul livrarii etc.), cu valuta in care urmeaza a se factura plata sau, cu alte cuvinte, sunt operatiuni de arbitraj de valuta si marfa. -Operatiunile de switch au aparut, in principal, in legatura cu existenta acordurilor de plati in clearing sau barter, respectiv, cu dificultatile generate de natura si caracteristicile acestui regim de plata pentru desfasurarea schimburilor comerciale normale dintre doua tari. -O alta caracteristica a clearingului este stabilirea nivelului creditului tehnic, un plafon valoric, denumit si plafon descoperit sau "spatiu de joc" (swing), in limita caruia se pot efectua importurile. Operatiunile de switch se pot clasifica avand drept criteriu sensul alimentarii contului de clearing in: operatiuni aller sau alimentarea contului de clearing; operatiuni de tip retour sau vanzarea de disponibilitati de clearing; operatiuni aller-retour, prin care combinand doua operatiuni de sensuri opuse, partenerii urmaresc atat asigurarea functionarii normale a acordurilor de clearing, cat mai ales obtinerea de beneficii in valuta, fara a angaja produse ce incorporeaza substanta nationala. B) Tinand cont de obiectul operatiunilor de switch, acestea pot fi:

operatiuni de switch cu marfa, care pornesc de la cerinta flexibilitatii unor acorduri comerciale in care intervin tranzactii efective cu marfuri; operatiuni de switch cu caracter financiar, in care are loc doar crearea sau cedarea unor pozitii de clearing, recurgand la fonduri in valuta liber convertibila, pentru a debloca functionarea conturilor de clearing. In cazul operatiunilor de "aller-retour" este posibil ca atat allerul, cat si retourul sa fie de tipul "clean", ceea ce inseamna ca operatiunea respectiva nu este legata de un export sau un import de marfuri, fie el chiar formal, avand loc doar o transformare de devize libere in devize clearing si invers. Combinatiile care pot sa apara sunt urmatoarele: a) operatiuni de aller-retour in care faza de aller este clean, iar cea de retour cu marfa; b) operatiuni de aller-retour in care faza de aller se desfasoara cu marfa, iar cea de retour este de tipul clean; c) operatiuni de aller-retour in care faza de aller, cat si cea de retour sunt de tipul clean; d) operatiuni de aller-retour in care faza de aller, cat si cea de retour se deruleaza cu marfa. Posibilitatea de a combina aceste operatiuni depinde de elasticitatea prevederilor din cadrul acordului de clearing, precum si alte conditii concrete, economice si organizatorice. a) Avand in vedere numarul participantilor la realizarea operatiunilor, acestea pot fi: b) operatiuni de switch simple, normale sau primare, la care participa trei tari, dintre care doua sunt semnatare ale acordului de clearing, iar cea de-a treia este tara pe piata careia se negociaza marfurile care fac obiectul actiunii contra devize libere; c) operatiuni de switch in lant sau multiple, la care participa mai mult de trei tari, conditia esentiala fiind ca cel putin doua dintre participante sa fie semnatare ale unui acord de clearing.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

S-ar putea să vă placă și