f:A

B Definiia I: f este o funcie surjectiv, dac oricare ar fi y B, () x A, astfel nct: f(x)= y. Definiia a II-a: f este o funcie surjectiv dac Imf = B, adic Im f coincide cu codomeniul B. Definiia a III-a: f este o funcie surjectiv dac orice paralel dus la axa Ox prin puncte ale codomeniului intersecteaz graficul n cel puin un punct. Definiia a IV-a: f nu este funcie surjectiv dac ()y B, astfel nct oricare ar fi x A, f(x) y.

Exerciiul nr. 1
Fie A o mulime finit cu cel puin 2 elemente i f:A A o funcie astfel ca oricare ar fi x, y A, x y. Demonstrai c f nu este surjectiv.

Demonstraie:
Fie A= , cu reducere la absurd, c f este surjectiv. Atunci i,j f . i f( Considerm mulimea M= Atunci, max M= Dar = Din (1) i (2) contradicie. .Presupunem, prin astfel nct

Exerciiul nr. 2
Fie f: o funcie injectiv i f(x)f(1-x)=f(ax+b), oricare ar fi x se arate c: a) a=0; b) f(1-b)=1; c) f nu este surjectiv. Demonstraie: .S

a) Pentru x=0 obinem f(0) f(1)=f(b). Pentru x=1 obinem f(1) f(0)=f(a+b), deci f(b)=f(a+b). Cum f este injectiv, avem a=0. b) Deci f(x) f(1-x)=f(b). Dac f(b) ar fi 0, atunci pentru o infinitate de valori ale lui x, f(x) sau f(1-x) trebuie s fie 0, deci f s-ar anula ntr-o infinitate de puncte, absurd, deoarece f este injectiv. Deci f(b) 0. f(b) f(1-b)=f(b)f(1-b)=1. c) Presupunem prin absurd c f este surjectiv, deci exist u astfel nct f(u)=0. Atunci 0=f(u) f(1-u) =f(b), absurd. Deci f nu este surjectiv.

Exerciiul nr. 3
S se arate c funcia f: ,f =z+2 este surjectiv.

Demonstraie:
Trebuie s demonstrm c Z , z1 astfel nct f( ) =z. Dac z C rezult c z=a+bi unde a,b R i pentru c z1 rezult c z1=a1+b1i unde a1,b1 R. f + i) =a+bi (1) f + i)=a1+ib1+2(a1-ib1) = a1+ib1+2 a1-2ib1 =3a1-ib1 (2) Din(1) i (2) rezult c 3a1-ib1=a+bi => a+bi C -bi C astfel nct f = a+bi.

Din unicitatea acestei soluii putem deduce c funcia este chiar bijectiv, deci putem s-i aflm i inversa.

tiind c Re z =

i Im z=

bi =

i=

Deci

Profesor : Petre Monica Liceul Pedagogic Tulcea