Ecosistem acvativ si terestru - Delta Dunarii - viata in Delta

Loc din Patrimoniul Mondial UNESCO Nume oficial: Delta

Dunrii
Pozitia

Judetul Tulcea
Tulcea Coordonate: 450N 29 0E450N 290E 4340 km2 1991

Cel mai apropiat oras Coordonate Suprafata Infiintare

 Delta Dunrii este limitat la sud-vest de podiul Dobrogei, la nord formeaz grania cu Ucraina, iar n est se vars n Marea Neagr. Delta Dunrii este traversat de paralela de 45 latitudine N i de meridianul de 29, longitudine E. Delta ocup, mpreun cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km, din care 732 km aparin Ucrainei, Deltei romneti revenindu-i o suprafa de 2540 km. Datorit celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunre, Delta Dunrii crete anual cu aprox. 40 m. Dunrea ajuns la Ptlgeanca se bifurc: Braul Chilia la nord i Braul Tulcea la sud, bra care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte n Braul Sulina i Braul Sfntul Gheorghe.

 Considerata a doua ca marime din Europa, Delta Dunarii (4340 kilometri patrati) este singura delta din lume declarata in intregime rezervatie a biosferei. "Paradisul pasarilor" - cum mai este denumita Delta Dunarii - este una dintre cele mai intinse zone umede din lume si cea mai mare zona de stufarisuri de pe glob, fiind "casa" ideala pentru cele peste 5500 de specii de flora si fauna, intre care peste 300 de specii de pasari si 150 de specii de pesti.

 Delta Dunarii incepe la prima despletire a bratelor numita ceatalul* Ismail. Printre deltele Terrei se incadreaza in tipul lobat , iar ca dimeniuni se afla pe locul 21. Cei aproximativ 300 de afluenti asigura, la intrarea in delta un debit lichid mediu multianual de 6430 mc/sec. Debitul maxim a fost inregistrat in anul 1897 cand a atins valoarea de 17.900 mc/sec., iar cel minim a fost de 1280 mc/sec., inregistrat in anul 1942.

 Relieful Deltei Dunarii este reprezentat printr-o succesiune de campii litorale continuate spre selful continental al Marii Negre printr-un front litoral. In cadrul campiei litorale se disting doua forme de relief care dau nota specifica : grindurile si campurile. Grindurile fluviale sunt forme de relief rezultate din acumularea aluviunilor de o parte si de alta a bratelor fluviului sau a unor garle mai mari

 Relieful campiei se dezvolta pe o stiva de sedimente nisipoase, nisipo-lutoase si luto-nisipoase cu origine fluviala acumulate sub controlul fluviului. Altitudinea medie a intregii campii fluviale este de 0,6m. Sesurile deltaice sunt usor fragmentate de garle, sahale si canale, precum si de crestele grindurilor fluviale.

 Braul Chilia, formeaz grania cu Ucraina, i transport pe cursul su de o lungime de 104 km, 60% din apele i aluviunile Dunrii. Braul Sulina este situat n mijlocul Deltei, i spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat i ntreinut pentru navigaia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km i transport 18% din volumul de ap al Dunrii. Cursul Braului Sfntul Gheorghe este orientat spre sud-est, i se desfoar pe 112 km, transportnd 22% din debitul Dunrii. La vrsare formeaza insulele Sacalinconsiderate un nceput de delt secundar.

 Delta Dunrii (cu excepia deltei secundare a braului Chilia) face tradiional parte dinDobrogea, dar n Antichitate i Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (ntre Chilia Veche i Murighiol pe vremea lui Strabon, ntre Periprava i Lacul Dranov n epocabizantin), astfel nct hrile istorice care reprezint Dobrogea cuprinznd toat Delta actual, sunt geomorfologic false.

FLORA
Vegetaia Deltei este reprezentat n mare parte de o vegetaie specific mlatinilor (stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic) i ocup 78% din totalul suprafeei. Zvoaiele ocup 6% din suprafaa deltei, fiind pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pegrindurile fluviatile, fiind periodic inundate, , iar ochiurile de ap sunt acoperite de o vegetaie acvatic i plutitoare, ocupnd 2% din suprafaa deltei. De asemenea, exist pduri pe cmpurile Letea i Caraorman i sunt alctuite din stejar brumriu, stejar pedunculat,frasin, plop tremurtor, ulm, plante agtoare.

Delat Dunarii are multe caracteristici care ii comfera unicitatea intre deltele de pe glob.Astfel ea reprezinta cea mai intinsa si suprafata compacta ocupata cu stuf . In anul 1991 Delta Dunarii a dobandit recunoasterea internationala, fiind incusa pe lista Patrimoniului Natural Mondial.

FAUNA
Conine mai mult de 320 de specii de psri ca i 45 de specii de pete de ap dulce n numeroasele sale lacuri i jape. Acesta este locul unde milioane de psri din diferite coluri ale Pmntului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediteran) vin s cuibreasc. Speciile majore de peti n cadrul Deltei Dunrii sunt tiuca i somnul.

POPULATIA
Populaia deltei a fost totdeauna rzlea, mediul semiacvatic nepermind densiti importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul deturiti tripleaz populaia, care la recensmntul din 2002 se meninea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 romni (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diveri alii (1%)[7]. Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populaiile iniial greceti (grecii pontici erau nc 2059 n 1910, mai numeroi dect lipovenii), ulterior romneti (dicienii, denumire care provine poate de laVicina), apoi din (lipovenii). Aceste populaii s-au amestecat, lucru dovedit de vocabularul limbilor vorbite n delt, ndeosebi pescresc.