BOALA ARTROZICA

Def initie: Boli neinflamatorii ale articulatiilor mobile

(diartrodiale), caracterizate prin deteriorarea cartilajului si
leziuni hipertrofice ale extremitatilor osoase cea mai frecventa
boala articulara

Etiologie
. Factori intrinseci: - varsta
- predispozitia genetica
. Factori extrinseci
- stresul mecanic: forte mecanice excesive/distributie anormala
- alterarile secundare ale cartilajului:traumatice, infectioase, etc
- alterarile primitive ale cartilajului articular:
afectarea echilibrului dintre condroformare/condroresorbtie
Clasificarea artrozelor

A. Artroze idiopatice( primare)

B. Artroze secundare
Patogenie. Patologie
Structura cartilajului:
- condrocite care secreta secreta matricea extracelulara:
proteoglicani, colagen tip II, condronectin
Functiile cartilajului:
- elasticitate, compresibilitate, autolubrificare → imprastierea
fortei unui stres mecanic
- adaptarea suprafetelor articulare la miscare/echilibru

Etapele dezvoltarii cartilajului artrozic:

1. Reactia degradativa a cartilajului articular
- stadiu initial: lezarea retelei de colagen
cresterea continutului de apa al matricei
extracelulare cu inmuierea cartilajului
- stadii tardive:
cresterea enzimelor degradative ale matricei extracelulare
modificari cantitative/calitative ale proteoglicanilor si colagenului
2. Reactia reparatorie a cartilajului articular si a altor structuri
articulare

- stadiile initiale: unele condrocite mor, iar cele viabile prezinta

diviziuni mitotice cu aparitia unei noi clone de condrocite cu
sinteza crescuta de enz degradative dar si de proteoglicani si colagen
→ cartilajul devine hipocelular
cartilajul hialin este inlocuit cu fibrocartilaj

stadiile tardive
- osul subcondral prezinta:
hiperactivitate cu hipervascularizatie
stimulare osteogenica
chiste osoase subcondrale
microfracturi
→ scaderea capacitatii de a absorbi energia unui stres mecanic
- apar osteofite, neoformare de cartilaj
- apare fibroza capsulei articulare
Tablou clinic
- semnele si simptomele sunt localizate la 1-2 articulatii
- apare la persoane > 40 – 50 ani

Durerea
- simptom cardinal
- apare dupa efort fizic si dispare la repaus
- poate fi: - referata (D pe fata mediala a genunchiului in coxartroza)
- compresiva
- musculara ( contractura musculara )

Redoarea articulara
= dificultatea de a mobiliza articulatia dimineata sau dupa un repaus
prelungit
- durata: 10 – 15 min

Impotenta functionala
= limitarea miscarilor in articulatia afectata
 Examenul obiectiv
- articulatie marita in volum
- deformarea articulatiei afectate
- limitare miscarilor
- prezenta crepitatiilor si cracmentelor ( ← denota existenta
neregularitatilor pe suprafata cartilajului, denudarea osului )

Explorari diagnostice
Examenul radiologic
- modificarile apar in stadiile tardive:
- ingustarea spatiului articular
- osteoscleroza subcondrala ( eburnare )
- chiste osoase subcondrale cu scleroza marginala
- osteoporoza epifizara ( inconstanta si necaracteristica )
- nu exista o corelatie intre modificarile radiografice, severitatea
simptomelor si gr de impotenta functionala
Examenul lichidului sinovial
- nu este caracteristic
- exclude alte afectiuni reumatologice
- este de tip neinflamator

Scintigrafia osoasa cu 99Tc – difosfonat

- arata fixarea radiotrasorului la nivelul osului subcondral
hiperactiv
- utila in stadiile initiale in care investigatia radiologica este
normala

Mielografie, TC, RMN

-utila in formele cu elemente compresive radiculare si medulare

- probele de inflamatie = normale

Coloana vertebrala
= spondiloza, spondilartroza
- localizarea m.a. in zonele de maxima mobilitate ( C5, T8, L3)
- afecteaza articulatiile discovertebrale, interapofizare ( posterioare)

Artroza disco-vertebrala
- pierderea de apa/solicitarea mecanica excesiva → pierderea
elasticitatii nicleului pulpos → presiunile sunt transmise inegal catre structurile
vecine → solicitare neuniforma ⇒ ligamentele
paravertebrale sunt impinse inainte / lateral → formarea de osteofite

osteofitele din pozitie postero-laterale → afectarea radacinilor nervoase

- ruperea inelului fibrocartilaginos → hernierea nucleului pulpos →

lateral ( gauri de conjugare ) → afectarea radacinilor nervoase
median ( maduva spinarii ) → S. de compresiune medulara
Artroza interapofizara
-se produce in cazurile severe de eroziuni cartilaginoase →
alunecare anterioara a corpilor vertebrali ( spondilolistezis)

Tablou clinic
- durerea localizata
- durere radiculara
Afectarea radacinii nervoase: D, parestezii, anestezie in zona
dermatonului respectiv, alterarea ROT, tulb motorii musculare

Localizarea cervicala
- pot fi afectate si articulatiile uncovertebrale
- compresia directa a a. vertebrale/iritarea filetelor nerv care
inconjoara a. vertebrale → celalee occipitala,ameteli, tulb vizuale
(diplopie ), tulb.neurologice ( nistagmus )
- interesarea radacinilor cervicale inferioare → precordialgii
- S. de compresiune medulara -rar
 Localizarea dorsala

Boala Sheueurmann
- la adolescenti (m.ν . de sex masculin)
- suferinta a zonei de crestere osteo-cartilaginoase a
platourilor vertebrale
- mici necroze ale platourilor vertebrale →
modificari de inaltime a corpilor vertebrali
hernii discale intraspongioase ( noduli Schomorl )
- osteofite
- dorsalgii, cifoza dorsala
 Spondiloza hiperostozanta ( S. Forestier si Rotes – Querrol )
- dezv exagerata a osteofitelor → unirea lor cu formarea de punti
osoase groase, intervertebrale anterioare
- afectarea m. a. a coloanei toracice inferioare
- frecventa crescuta a DZ, HLA – B27
- patogenie: excesul de retinol ?
- radiologic: - prinderea a cel putin 4 vertebre
- pastrarea integritatii discului
- absenta osteosclerozei marginale a corpilor vertebrali
- lipsa eroziunilor si sclerozei in articulatia sacro – iliaca

± osteofitoza exagerata a articulatiilor periferice →

S. de hiperostoza scheletica difuza idiopatica
Localizarea lombara

- sindromul radicular tip S1:

abolirea reflexului achilian
pareza de nerv sciatic popliteu extern
mers pe varfuri imposibil
durere si parestezii pe fata posterioara a coapsei si gambei si
fata plantara a piciorului

- sindrom radicular tip L5:

mers pe calcâie imposibil
durere si parestezii pe fata laterala a coapsei si gambei, pe fata
dorsala a piciorului

- sindrom radicular tip L4 :

abolirea reflexului rotulian
durere pe fata antero – interna a coapsei
Boala Baastrup
= artroza interspinoasa
- apare in conditii de apofize spinoase mai mari, hiperlordoza,
turtirea discurilor intervertebrale → contact intre doua apofize →
neoarticulatie interspinoasa
- mai frecvent in regiunea lombara

- hernierea mediana a nucleului pulpos ⇒ S. de coada de cal

Mâna
- c. m. ν . sunt interesate articulatiile interfalangiene distale →
osteofitele realizeaza ”nodulii Heberden”
- devieri in plan orizontal : deviere ulnara sau radiala a ultimei
falange
- uneori reactii violente inflamatoare ca urmare a unei stimulari
microcristaline
- la niv. articulatiilor interfalangiene proximale – nodulii
Bouchard
- rizartroza: afectarea primei articulatii carpo-metacarpiene
- subluxatii ale primului metacrpian in articulatia cu osul trapez

Cotul – afectat f. rar – la cei ce folosesc ciocane pneumatice

Umarul - f rar
Piciorul
- afectarea I articulatii metatarso – falangiene ( mont )
Genunchiul ( gonartroza )
- este insotita de o sinovita medie cu exudat
- la imobilizari prelungite musc periarticulara se atrofiaza cu
rapiditate
- cand modif artrozice se preoduc inegal intre zona mediala si cea
laterala a platoului tibial → deformari: genu varum / valgum
+ subluxatii
- uneori este afectata bursa paleto – femurala
- modif degenerative ale cartilajului patelei

Soldul
- mai frecventa la barbati
- mai frecvent secundara unor leziuni anterioare ale soldului
(subluxatie congenitala de sold, fractura col femural )
- clinic: D in artic sold sau reflectata (creasta iliaca, fesa, genunchi)
- D apare initial la mers ( m. a la urcatul si coboratul scarilor )
apoi si in repaus
- in formele grave se asociaza scurtarea membrului inferior, cu
pozitii statice vicioase, modif de c.v. lombara
- Rx de bazin: ingustarea interliniei articulare, scleroza marginala
subcondrala, osteofite, osteoporoza, deformari de cap si col femural
Tratament

• Masuri igieno – dietetice si educative

• Tratament cu agenti fizici, kinetoterapeutic si balnear
• Tratament ortopedico – chirurgical
• Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos

3. Tratamentul simptomatic
A. Cu actiune de scurta durata
a. Analgeticele:
- nonopioide: paracetamolul ( acetaminofen )
- opioide: tramadolul
b. Antiinflamatoarele nesteroidiene ( AINS )
- AINS clasice ( nespecifice ): ibuprofen, diclofenac,
indometacin, piroxicam
- AINS COX2 specifice – coxibi: celecoxib, rofecoxib
c. Gelurile si unguentele

B. Cu actiune de lunga durata

a. Corticosteroizii depozit, intraarticular
b. Acid hialuronic, intraarticular
Efecte adverse ale AINS
- supreseaza biosinteza proteoglicanilor ( accentueaza
modificarile degenerative ale cartilajului )
- inhiba sinteza prostaglandinelor:
- gastrite erozive, ulcere, HDS
- scad fluxul plasmatic renal

Efecte adverse ale preparatelor cortizonice

- intraarticular: administrarile repetate pot duce la
accentuarea condroresorbtiei
2. MedicamenteleDMOADs ( Disease Modifying OsteoArthritis
Drugs )
a. Glucosaminosulfatul:stimuleaza sinteza de acid hialuronic si
proteoglicani, inhiba aparitia radicalilor liberi ai oxigenului
inhiba actiunea colagenazei si a fosfolipidei A2
b. Condroitinsulfatul
c. Pentosansulfatul
d. Orgoteina
e. Diacereina
f. Extractele de avocado si soia
g. Acidul glucozaminoglican polisulfuric ( Arteparon )
h. Complexul glicozaminoglican – peptid ( Rumalon )
i. Tetraciclinele
j. Terapiile experimentale:transplantul de condrocite autologe,
grefoane autologe osteocondrale, peptide ce inh activitatea
metaloproteinazelor, terapia genica,etc

3. Inhibitori ai cristalizarii pirofosfatului si/ sau hidroxiapatitei:

- difosfanati