Sunteți pe pagina 1din 31

Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova, Universitatea de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu

Chisturile masivului facial


Studenti: Constantinov Maxim Antonov Iulia Grupa 3306 Profesor: Frunza Liliana

Obiective:
Definitia de Chist maxilar Etiologia chisturilor masivului facial Clasificarea chisturilor masivului facial Semiologia radiologica a chisturilor

Cisturile maxilarelor
sunt tumori cavitare endoosoase, alcatuite ca structura dintr-o membrana epiteliala si un continut lichid, gazos sau semi-solid.

Aparitia acestor chisturi se datoreaza in primul rand existentei tesutului epitelial in grosimea spongioasei oaselor maxilare, fapt ce constituie o deosebire intre acestea si alte oase ale scheletului

Originea acestui epiteliu poate fi odontogena sau neodontogena.

Epiteliul odontogen provine din organul adamantin al lamei dentare si este reprezentat fie de organe de smalt nedezvoltate sau anormale, fie de resturi epiteliale (resturi Malassez). Epiteliul neodontogen se gaseste in special la maxilar si reprezinta resturi ale epiteliului care acopera procesele embrionare ce vor forma maxilarul. Acestea se gasesc pe linia mediana a palatului, in zona dintre incisivul lateral si canin si la baza narinei

Tinand cont de originea epiteliului, la nivelul oaselor maxilare se intalnesc doua categorii de chisturi epiteliale (sau chisturi adevarate). 1. Chisturi epiteliale odontogene 2. Chisturi epiteliale neodontogene

In afara acestor categorii mai exista in interiorul oaselor maxilare o serie de cavitati care nu sunt chisturi propriuzise pentru ca nu sunt captusite cu epiteliu si care sunt cunoscute sub numele de chisturi neepiteliale sau pseudochisturi.

Tinand cont de criteriile expuse anterior si de rolul etiopatogenic al fenomenelor inflamatorii, tumorile chistice ale oaselor maxilare pot fi clasificate in urmatoarele categorii . A. Chisturi epiteliale 1. Chisturi odontogene a. chisturi odontogene de origine inflamatorie (provin din resturile epiteliale Malassez): radicular: - periapical - lateral - reziduale b. chisturi odontogene de dezvoltare (provin din epiteliul adamantin sau sacul folicular): - folicular (dentiger) - de eruptie - lateral de evolutie - primordial (cheratochist)

2. Chisturi epiteliale neodontogene a. nazopalatin b. medio-palatine si medio-alveolare c. nazoalveolar d. globulo-maxilar e. median mandibular

B. Chisturi neepiteliale (pseudochisturi) 1. traumatice 2. anevrismale 3. cavitati osoase idiopatice

Chisturile radiculare sunt formate din membrana epiteliala si un continut lichid, membrana provenind din resturile epiteliale Malassez, ca urmare a unei inflamatii cronice periapicale aparuta dupa gangrena sau necroza pulpara.

- periapical

- lateral

Chisturile reziduale sunt chisturi radiculare care-si continua evolutia multi ani dupa extractia dintelui. Ele se dezvolta de obicei din granulomul periapical care a ramas nechiuretat.

Chisturile foliculare (dentigere) sunt mai rare si se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor.

De tip central: cel mai des intalnit tip, chistul acopera complet coroana

Tipul lateral: chist proiectat lateral din partea dintelui.

Tipul circumferential: chist imprejurul coroanei i se extinde n jurul rdcinilor, astfel partea din rdcini pare s se situeze n interiorul chistului

Chistul de eruptie este o forma de chist localizat superficial in jurul coroanei unui dinte in curs de eruptie, fiind captusit cu un epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat.

Chistul lateral de evolutie se dezvolta din tesuturi epiteliale situate lateral de radacina unui dinte vital.

Chistul primordial (cheratochist) este un chist localizat mai frecvent in regiunea molara a mandibulei, cu evolutie obisnuita catre ramul ascendent. Provine dintr-un germen dentar care in perioada de odontogeneza sufera o degerescenta chistica.

Chisturile epiteliale neodontogene se dezvolta in vecinatatea dintilor din resturile epiteliale ramase incluse in mezenchim si prin invaginarea mucoasei in timpul formarii mugurilor dentari, sau din epiteliul ce acopera mugurii fetei, inainte de inchiderea fantelor embrionare. Aceste chisturi, la inceput nu au legatura cu dintii; mai tarziu, prin crestere sau prin complicatiile pe care le provoaca, pot da tulburari dentare. Se intalnesc urmatoarele tipuri :

chisturile mediane nazopalatine se formeaza strict median, in regiunea interincisiva superioara, din resturi epiteliale ramase pe linia mediana in regiunea nazoalveolara. In ceea ce priveste originea lor, unele ipoteze sustin ca iau nastere din peretele epitelial al mugurilor faciali sau din lama dentara a meziodensului. Alti autori sustin ca ar proveni din resturile canalului nazopalatin, aceasta teorie bazandu-se pa faptul ca, uneori, membrana chistului este captusita in portiunea superioara cu un epiteliu ciliat de tip pituitar. Chisturile nazopalatine au forma unui as de cupa care se insinueaza intre radacinile incisivilor centrali. Se dezvolta atat spre bolta palatina cat si spre vestibul.

chisturile medio-palatine si medio-alveolare maxilare - se dezvolta in portiunea mediana, intre radacinile incisivilor centrali; au ca origine incluziile epiteliale ce raman dupa inchiderea fantelor embrionare.

chisturile globulo-maxilare(b) sunt paramediane, avand originea in incluziile epiteliale reziduale ale mugurilor maxilari. Sunt situate sub radacinile incisivilor laterali si caninilor, pe care la inceput le indeparteaza, fara sa le afecteze vitalizarea. chisturile nazoalveolare(a) isi au originea in portiunea inferioara a canalului nazolacrimal. Debuteaza intraosos, deformand ulterior tabla osoasa vestibulara si impingand aripa nasului si buza superioara.

chisturile mediane ale mandibulei sunt exceptionale, iar originea lor neodontogena este controversata. Apar intre radacinile incisivilor centrali inferiori carora le deviaza axul de implantare.

Pseudochisturile sunt cavitati endoosoase necaptusite cu mebrana si fara continut. Se intalnesc de obicei la mandibula in regiunea molarilor. Dintii din vecinatatea lor nu au leziuni carioase si nici nu se gasesc dinti inclusi. Etiologia chisturilor esentiale de mandibula este inca necunoscuta. Aparitia lor este complicata prin mai multe ipoteze: traumatism local, tromboza vasculara limitata prin endarterita; unii autori considera chiar tumori endoosoase giganto-celulare.

Pseudochist traumatic

Pseudochist anevrismal

Cavitati ideopatice deschise

Cavitati ideopatice inchise