NEUROLOGIE

CURS 1

 "Fiecare pas spre tine nsui e un pas spre

Univers i fiecare pas spre Univers e un
pas spre tine nsui.
Dar armonia se nate cnd cunoa terea de
sine i cunoaterea Universului merg mn
n mn ntr-o simetrie perfect."

Sistemul nervos + sistemul endocrin,

regleaz majoritatea funciilor organismului.
Sistemun nervos (SN) are rol n special n reglarea activitii musculaturii si a
glandelor secretorii (att exocrine ct i endocrine).
Sistemul endocrin regleaz n principal funciile metabolice.
Reglarea activitii musculaturii scheletice este realizat de SN somatic.
Reglarea activitii musculaturii viscerale i a glandelor (exo i endocrine) este
realizat de SN vegetativ.
ntre SN si sistemul endocrin exist o strns interdependen.
Sistemul nervos are dou compartimente de funcionare:
compartimentul senzitiv, unde sosesc informaiile culese de la nivelul
receptorilor;
compartimentul motor, care transmite comenzile la efectori.
Aadar, fiecare organ are dou funcii fundamentale: funcia senzitiva i funcia
motorie.

 Sistemul nervos se mparte din punct de vedere

structural n:
Sistemul nervos central (SNC): se mparte in
mduva spinrii si in encefal;
Sistemul nervos periferic (extranevraxial): se
mparte n ganglioni extranevraxiali i nervi
Sistemul nervos se mparte din punct de vedere
functional n:
Sistem nervos somatic;
Sistem nervos vegetativ: se mparte n SN
simpatic si SN parasimpatic

 Din punct de vedere functional sistemul

nervos reprezinta o retea de neuroni
intercontectati,
asemanator cu structura unui computer,
datorita faptului ca ambele prezinta un
sistem de
introducere a datelor, un sistem de
procesare a acestora si un sistem in care
sunt afisate rezultatele obtinute.

Tesutul nervos
este constituit din doua elemente
esentiale:
neuronul(celula nervoasa propriu-zisa)
nevroglia(tesutul de sustinere).

Neuronul
- unitatea ana-tomo-functionala a sistemului
nervos.
Este alcatuita din corpul celular si prelungirile
sale.
Acestea sunt:
axonul- prelungire de obicei unica si lunga, prin
care influxul nervos pleaca de la celula si
dendritele-prelungiri scurte, prin care influxul
vine la celula.

Fibranervoasa

Fibranervoasaeste continuarea axonului si este constituita dintrun fascicul de neurofibrile, numit cilindrax,invelit sau nu de o teaca
de mielina.
Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaza legatura intre doi
neuroni, legatura care poarta denumirea de sinapsa.
Circulatia influxului nervos la nivelul sinapsei se face intr-o singura
directie, de la cilindrax, spre dendrite si corpul celular.
Energia care circula de-a lungul fibrei nervoase se numeste influx
nervos.
Dupa sensul impulsului nervos se deosebesc
un neuronaferent- care conduce impulsul de la periferie catre
centru (caleasenzitiva) - si
un neuroneferent-care conduce impulsul de la centru spre
periferie (caleamotorie).

Sistemulnervosperiferic
Sistemulnervosperiferic,alcatuit din:
- fibre nervoase si
- organe terminale.
La modificari corespunzatoare de mediu extern sau intern, deci la stimuli
diferiti, se produc excitatii (in organele terminale senzitive), transmise prin
fibre nervoase spre centru.
Excitatiile mediului extern si excitatiile pornite de la muschi, tendoane,
articulatii, periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vietii de
relatie.
Excitatiile plecate de la viscere se transmit pe calea sistemului nervos
vegetativ.
Aceste senzatii sunt receptionate de organe specializate,
numite receptori,care pot fi:
- exteroceptori , care culeg excitatiile pornite de la mediul extern,
- proprioceptori,care culeg excitatiile de la muschi, tendoane, articulatii etc.
si
- interoceptori,care culeg excitatiile viscerale.

Nervii periferici
Nervii periferici pot fi
-senzitivisau senzoriali,
- motorisi
- vegetativi.
Pe calea lor vin informatiile de la periferia corpului sau din organismele
interne, care vor merge prin intermediul neuronului senzitiv - spre
centru, influxul nervos retransmitandu-se spre organele efectoare
pe calea neuronului motor, a nervilor motori.
In general, nervii periferici sunt micsti, leziunea lor provocand tulburari
clinice motorii si senzitive.
Din nervii periferici fac parte nervii cranieni, in numar de 12 perechi, si
nervii rahidieni.

Sistemulnervoscentral
Sistemulnervoscentraleste alcatuit din
- encefal, care este format din cele doua
emisfere cerebrale,
Si formatiunile de pe baza creierului,
- trunchiul cerebral,
- cerebel,
- maduva spinarii.

Emisferelecerebrale
Emisferelecerebraleprezinta partea cea mai
dezvoltata a sistemului nervos. Fiecare dintre ele
cuprinde cate patru lobi:
- frontal,
- parietal,
- temporal,
- occipital.
Acestia sunt impartiti prin santuri in circumvolutii.
Encefalul este format din
-substantacenusiesi
-substantaalba.

Substantacenusie
Substantacenusieprezinta numeroase
celule de diferite forme si dimensiuni,
alcatuind la suprafata
scoartacerebrala,iar in profunzime
nucleiicentrali.
In scoarta se gasesc 14 milioane de
celule.

Substantaalba
Substantaalbaa emisferelor cerebrale
este formata din fibre nervoase care
realizeaza
legatura intre diferite zone corticale (fibre
deasociatie),
legatura intre cele doua emisfere (fibre
comisurale-corpulcalos),
si legatura intre diferite etaje ale sistemului
nervos central (fibredeproiectie).

Lobulfrontal
Lobulfrontal,
este sediul neuronului motor central, deci
sediul miscarilor voluntare.
Leziunile lobului frontal se insotesc de
- tulburari motorii (paralizii),
- tulburari in articulatia
vorbirii (disartriesau anartrie),
- tulburari de comportament.

Lobulparietal

Lobulparietaleste sediul cortical al analizorului sensibilitatii

generale.
La acest nivel se realizeaza sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate.

Leziunile lobului parietal se vor insoti deci de

tulburari privind aprecierea volumului si a formei

obiectelor (stereognozie),
a greutatilor (barestezie),
privind discriminarea tactila (aprecierea distantei dintre doua
atingeri ale pielii) etc.
Distrugerea totala duce la agnozietactila,adica la
nerecunoasterea prin pipait a obiectului respectiv.

Lobultemporal
Lobultemporalcuprinde sediul cortical al analizorului
auditiv.
Leziunea sa se poate insoti de
- surditateverbala(bolnavul aude, dar nu intelege),
- halucinatii auditive,
- tulburari de echilibru,
- imposibilitatea de a intelege scrisul (cecitateverbala),
- incapacitate de utilizare uzuala a obiectelor si de
efectuare a gesturilor obisnuite (apraxie);
- uneori este pierduta intelegerea semnificatiei cuvantului
vorbit sau scris (afaziesenzoriala).

Lobuloccipital
Lobuloccipitaleste sediul capatului
cortical al analizorului vizual.
Leziunea sa duce la
- tulburari de orientare in spatiu,
- tulburari de vedere (halucinatii vizuale)
etc.

Formatiuniledelabazacreierului
Formatiuniledelabazacreieruluisunt
- diencefalul
- corpiistriati.

Diencefalul
Diencefaluleste alcatuit in principal din:
- talamus,statia cea mai importanta de releu pentru toate
fibrele senzitive care merg spre scoarta cerebrala
(leziunile talamusului producand grave tulburari de
sensibilitate),
- hipotalamus,coordonatorul sistemului vegetativ si al
sistemului endocrin.

Corpiistriati
Corpiistriati,formati dintr-un numar de nuclei de
substanta cenusie, au un rol deosebit
- in realizarea miscarilor automate
- in tonusul muscular, fiind segmentul cel mai important al
sistemului extrapiramidal.
Leziunile acestora duc la aparitia unor tulburari incadrate
in notiunea generica de sindromextrapiramidal.

Trunchiulcerebral

Trunchiulcerebraleste prima portiune cuprinsa in cutia craniana, in prelungirea

maduvei spinarii.
Are un rol deosebit de important, aflandu-se la raspantia dintre emisferele cerebrale
si cerebel.
Este alcatuit de sus in jos din
pedunculii cerebrali,
protuberanta inelara si
bulbul rahidian, care face legatura cu maduva spinarii.
Tinand seama de importanta centrilor nervosi (respiratori, circulatori, de deglutitie),
a cailor si a conexiunilor de la nivelul trunchiului cerebral, leziunile acestora produc
manifestari complexe, grave si adesea mortale.

De la acest nivel pornesc cele 12 perechi de nervi cranieni care indeplinesc importante
functii motorii si senzitive.
In afara nucleilor nervilor cranieni si ai centrilor reflexelor vegetative, in trunchiul cerebral
se gasesc o serie de nuclei nespecifici, care alcatuiesc formatiunea reticulara,
care joaca rol in transmiterea spre scoarta cerebrala a diferitelor stimulari extero- si
interoreceptive, contribuind la edificarea starii de veghe (de constienta).

Cerebelul
Cerebelul,asezat in fosa posterioara a cutiei
craniene, este alcatuit din
- doua emisfere laterale, cu rol in coordonarea
motorie, si
- vermis,o regiune mediana, care contribuie in
mod deosebit la mentinerea echilibrului, numita.
Este legat de nevrax prin pedunculii cerebelosi.
Functia sa principala consta in reglarea tonusului
muscular si in coordonarea miscarilor.

Maduvaspinarii

Maduvaspinarii:
ultima portiune a sistemului nervos central
este adapostita in canalul rahidian
se prezinta sub forma unui cilindru de
substanta nervoasa,
- incepe de la bulb si se intinde pana la L2.
Este impartita in doua jumatati simetrice,
fiind formata din substanta alba si
substanta cenusie.

Substanta cenusie din maduva

Substanta cenusie este situata central si
imbraca aspectul literei H.
Coarnele anterioare ale substantei
cenusii sunt motorii,
Coarnele posterioare sunt senzitive,
Coarnele laterale au functii vegetative.

Substanta alba din maduva

Substanta alba este alcatuita din:
- cai motorii descendente
- cai senzitive ascendente.
In fiecare jumatate de maduva se disting trei cordoane de substanta
alba, separate de emergentele radacinilor anterioare (motorii) si
posterioare (senzitive).
- Cordonul anterior contine fasciculul piramidal direct.
- Cordonul posterior contine fascicule Goli si Burdach, care conduc
spre centrii superiori sensibilitatea tactila si profunda constienta.
- Cordonul lateral contine o serie de fascicule ascendente care
conduc spre centrii superiori informatii legate de sensibilitatea
termica, dureroasa si profunda inconstienta.
Tot la nivelul cordonului lateral coboara fasciculul piramidal incrucisat si
caile extrapiramidale, spre celula neuronului periferic, aflata in
coarnele anterioare, de unde porneste calea motorie finala.

Nervii rahidieni
La nivelul maduvei, din cele doua radacini
- anterioara (motorie) si posterioara
(senzitiva) - se formeaza nervii rahidieni.
Pe traiectul radacinii posterioare exista o
umflatura, ganglionulspinal,care
contine corpul celular al primului neuron
senzitiv periferic.
Nervii rahidieni dau nastere nervilor
periferici.

Meningele

Sistemul nervos central (encefalul si maduva spinarii) este acoperit si protejat de cele
trei foite meningiene:
- duramater,o membrana fibroasa in contact cu osul,
- arahnoida,o foita subtire care captuseste fata interna a durei mater,
- piamater,un tesut celular bogat vascularizat care acopera tesutul nervos.
Spatiul subarahnoidian cuprins intre piamatersiarahnoidacontine lichidul
cefalorahidian.
Acesta este secretat in ventriculi de catre plexurile coroide si patrunde in spatiile
subarahnoidiene prin orificiile lui Magendie si Luschka.
In interiorul encefalului se afla un sistem de cavitati - sistemulventricular,in care se
formeaza si circula L.C.R.
In emisfere se afla ventriculii laterali si ventriculul III.
Intre protuberanta si cerebel se afla ventriculul IV.
Ventriculul III este legat de ventriculul IV prin apeductul sylvian.
Ventriculul IV comunica cu spatiul arahnoidian prin orificiul Luschka si Magendie.
L.C.R. se resoarbe din spatiul subarahnoidian, prin vilozitatile arahnoidiene.