Tabagismul

-diagnostic si tratamentFl.Mihaltan

Istoria fumatului
Denumirea TUTUN vine de la insula
Tobago din arhipelagul Antilelor
unde era cultivat initial
Indigenii o numeau petum
Cuvantul spaniol cigare(s) deriva
din cigarar a nveli , a nfsura
n hrtie

Istoria fumatului
Tabac localitatea Tabacco din
Mexic unde spaniolii au vazut prima
data aceast plant
Cea mai veche reprezentare grafica
dateaza din anul 500 nainte de
Hristos-Grup de preoti Maya
fumnd pipa pacii

Istoria fumatului
Indigenii din Lumea Nou l foloseau
pentru
Placere
Profetii n starea de excitare
Tratamentele unor boli
Columb l-a adus n Europa n 15151520

Istoria fumatului
Ambasadorul Jean Nicot 1559 l-a
prezentat autoritatilor ecleziastice
la venirea la Lisabona (figureaza si
pe blazonul familiei)
Folosit de Caterina de Medicis
pentru a usura migrena

Consumul mondial
20 miliarde de tigari sunt fumate pe zi n
lume( 7 mii de miliarde per an )
Acestea contin:
4000 de compui
30 clase de carcinogeni
Estimri funeste
In 2030 vor muri 10 milioane de
persoane anual din cauza fumatului

Realiti ale tabagismului

Unul din doi fumtori cronici va deceda de o
boal datorat fumatului nainte de vrsta de
pensionare.
Cu ct fumatul este mai precoce cu att riscul
de mbolnavire este mai ridicat.
Femeile au acelai risc ca i brbaii.
Doctorii au acelai risc ca i pacienii

Fumatul in lume
O treime din adultii de pe glob sunt
fumatori
Exista aproximativ 1.2 miliarde
fumatori in lume2

La adulti fumatul este responsabil

pentru un deces din 10 1
Fumatul este responsabil pentru
aproximativ 4 millioane decese in
fiecare an, 11.000 in fiecare zi1
1. The World Bank. Curbing the epidemic:
governments and the economics of tobacco
control . 1999.
2. Corrao MA, et al. Bulletin of the World Health

Riscul de mortalitate generala si prin diverse cauze datorat

fumatuluia
Risc relativ la fumator*

Cauze de deces

Barbati

Femei

Toate cauzele
Boli coronariene(35-64 ani)
Boli coronariene(>65 ani)
Alte boli cardiace
Boli cerebrovasculare (<35 ani)
Boli cerebrovasculare (35-64 ani)
Boli cerebrovasculare (>65 ani)
Alte boli circulatorii
Bronhopneumopatie cronica obstructiva
Alte boli respiratorii
Cancer bucal si faringian
Cancer esofagian
Cancer de pancreas
Cancer laringian
Cancer pulmonar
Cancer renal
Cancer de col uterin
Cancer de vezica si alte organe ale aparatului urinar

2.34
1.94
1.68
1.85
2.24
3.67
1.94
4.06
9.65
1.99
27.48
7.60
2.14
10.48
22.36
2.95

1.90
1.78
3.00
1.60
1.84
4.80
1.47
3.00
10.47
2.18
5.59
10.25
2.33
17.78
11.94
1.41
2.14
2.58

*categoria de referinta este cea de nefumator(risc relativ = 1)

2.86

Efectele pe termen scurt ale

fumatului activ
Efectul nicotinei asupra creierului:
nicotina influenteaza functiile
cerebrale cum ar fi dispozitia,
emotiile , etc.

Alte efecte fizice ale fumatului:

cresterea frecventei cardiace

cresterea tensiunii arteriale
efecte gastrointestinale
scaderea temperaturii pielii,
datorata vasoconstrictiei periferice

1. Henningfield JE, et al. Psychopharmacology of nicotine. In: Nicotine addiction. Principles and management.
Orleans CT, Slade J. (ed.) Oxford University Press, 1994:2445.

Efectele pe termen lung ale

fumatului activ : neoplasme
Fumatul activ poate produce
neoplasme cu urmatoarele
localizari:
orofaringe
laringe
esofag
plamani
stomac
pancreas
rinichi
vezica urinara
1. US DHHS. A Report of the US Surgeon General. Washington; 1982.

Efectele pe termen lung ale

fumatului activ : afectiuni cronice
Fumatul activ poate
produce:
accident vascular cerebral

boala coronariana
BPOC
anevrism aortic
boala vasculara periferica

1. US DHHS. A Report of the US Surgeon General. Washington; 1982.

 Fumatul ucide !

Cateva mituri de combatut

Fumez atat de putin , deci nu exista nici

un risc
Riscul debuteaza de la 1 tigara pe zi

Fumez tigari usoare

Tigarile usoare sunt la fel de
periculoase pentru santate

Cateva mituri de combatut

Stoparea dintr-o data este periculoasa
Niciodata renuntarea la fumat nu este
daunatoare pentru santate (dar
renuntarea poate avea inconveniente
temporare)
Nicotina duce la imbolnavire
Nicotina care induce dependena este
cel mai puin nociv produs

Fumatul la femeia nsrcinat:

Creterea riscului de sarcin extrauterin
Creterea riscului de natere prematur
ntrzierii n creterea ftului (150-300 g)
Fumat pasiv
< 5 igri/zi
> 20 igri /zi

100 g
100 g
460 g

Fumatul la tineri:

Scaderea performatiilor spotive, sexuale

Interactiune cu anticonceptionalele orale
(crete de 2- 20 de ori riscul de afeciuni
cardiovasculare)
Afectare ten, ridare piele, mbtrnire
precoce

Varsta de debut a fumatului este la fel

de importanta ca si numarul de tigari
fumate pentru riscul de aparitie
a cancerului pulmonar.

Fumatul la astmatici i BPOC:

Accentueaz obstrucia bronic
Crete riscul de recidiv a astmului din copilarie la adultul
tnr

Fumatul si complicaiile postoperatorii:

Creterea riscului de complicaii respiratorii postoperatorii
Diminuarea riscului de complicaii locale la fumtorii care
stopeaz fumatul preoperator

Fumatul pasiv

Creterea riscului de boli respiratorii la copil

i la adult.
Creterea riscului de afeciuni cardiovasculare
la adult.
Creterea riscului de cancer pulmonar.

Riscul de boli respiratorii la adulii

fumtori pasivi
Creterea riscului de tuse, expectoraie i
crize de astm
Creterea este proporional cu durata i
intensitatea expunerii

Riscurile fumatului pasiv pentru

copiii expui
Ft : creterea riscului
prematuritate i greutate mic la natere
diabet la vrsta adult
Copii : creterea riscului
tuse, otite, crize de astm, spitalizare pentru boli
respiratorii,
de moarte subit

Fumatul - o problema de sanatate

publica?
Consumul de tutun - 4000 de constituente chimice
introduse in organism
Determina dependenta (nicotina):90%
Are efect daunator si asupra celor din jur -fumatul pasiv
constant promovat publicitar, mereu adus in atentia
populatiei.

De ce fumatul este primejdios?

Avantajele stoprii fumatului

Beneficiile renuntarii la
fumat
Timp dupa
renuntare

15 ani
Riscul de AVC revine la
normal

20 minute
Frecventa cardiaca si
circulatia periferica

10 ani
Riscul de cancer
pulmonar se reduce cu
50%. Riscul de IM revine
la normal

8 ore
Nivelele de nicotina si CO
scad cu 50%. PaO2 - N

1 an

24 ore

Riscul de IM se reduce
cu 50%

Toata nicotina e eliminata

Gustul si mirosul

3-9 luni

48 ore
ClearanceClearance-ul mucociliar
si CO revin la normal,
scade riscul de IM

Tusea si wheezingul se
reduc

2-12 sapt.

Imbunatatirea
circulatiei
Imbunatatirea respiratiei,
respiratiei,
scaderea
bronhospasmului

72 ore

Problemele sevrajului

Creterea n greutate
Simptome de abstinen-sevraj
Dorina subit de igar (craving)
Depresia
Capcanele ascunse

Cresterea in greutate
Creterea activitii centrului foamei
n medie 3 kg
10 % din fumatori pot depi 10 kg dar 30%
nu iau n greutate !

Simptomele de sevraj

Vertij, dureri de cap

Fatigabilitate
Tuse
Tulburri ale somnului
Constipaie
Foame , nevoia de dulce
Tulburari de concentrare
Iritabilitate
!!!Sunt atenuate de substitueni nicotinici

Dorina subit de igar (craving)

Episoade de scurta durat (1-3 min) , aparent
motivate deosebita, ce pot surveni cateva
luni dup renuntarea la fumat.
Dispare n general prin introducerea unor
activiti de diversiune
Ocupare mini, timp

Capcanele ascunse
Obiceiuri
Tentaii (rolul anturajului)
Asocierea cu alcool, medicamente

Asistena medical
Strategie i suport farmacologic

Strategia renunrii la fumat

Tabagismul =o dependenta
necesita un tratament medical compus din:
O intervenie asupra comportamentului
Educaie, informaie, sfat
Un suport farmacologic
Tratarea fenomenelor de sevraj

Identificarea stadiului de pregatire

pentru sevraj
Ce credeti despre faptul ca fumati?

Stadiul pregatire sevraj - identificare

Nu ma intereseaza
sa abandonez fumatul.
Imi place sa fiu fumator.
Imi face placere sa
fumez.

Ma gandesc sa abandonez
fumatul.
Nu sunt sigur ca sunt
pregatit, acum.
Imi este teama sa nu ma
ingras.

Sunt pregatit sa ma
las ACUM.
As avea nevoie de
ajutor.

Ezitant :
Pregatit :
Nepregatit:
Sfat minimal Interviu motivationant Sprijin pentru sevraj

Cele 5 etape ale interventie imedicale:

Ghid pentru renuntarea la fumat

ntreab (Ask)
- stabilii statusul fumtorului
n dinamic

Asistai
(Assist)

Sftuiete (Advise)

Pacientul stabilete data renunrii

A A
A A

- Ajutai fumtorul s renune

:suport psihologic/farmacoterapie

Raw et al, Thorax 1998.

- Informai pacientul despre

riscurile fumatului asupra
sanatii sale

Aranjai
(A
rrange)
-Urmrii
-Asigurai sprijin
-Verificai noul status de
nefumtor

Efectele nicotinei (1)

Stimulant
Calmant
Euforizant
Antidepresiv
Diminuare a apetitului

Ce trebuie aflat obligatoriu

Tipul de fumtor
fumtor

zilnic, fumtor ocazional, ex-fumtor

Nivelul tabagismului
pachete-an:

Un pachet-an - 1 pachet de igri

igri) fumat zilnic timp de 1 an

(20

Se hotaraste data
stoparii

Se identifica trigerii

Strategii pentru renuntarea la fumat

Ne-farmacologice
-Voina proprie
-Sfatul medicului
-Terapie
comportamental
-Hipnoza
-Acupunctura

Farmacologice
Prima linie:

TSN
Bupropion
Vanericlina

A doua linie:

Nortriptyline
Clonidine,etc

TSN-terapia de substitutie
nicotinica
Pentru reducerea simptomelor de sevraj primete
nicotin temporar (de obicei 8 sptmni)
Astfel nu primeste concomitent ceilali compui ai
unei igri
Se evit dificultile determinate de dependena
psihologic i fizic

Guma cu nicotina

Patch transdermic

Spray nasal
Indicatii : este un produs de electie

pentru marii fumatori, marii dependenti

Inhalantul cu nicotina
este un dispozitiv similar unui porttigaret care contine un cartus cu un
burete mbibat cu 10 mg de nicotin
Indicatii: la cei cu mari dependente

comportamentale ( legate de mana si

gura)

Pastile sublinguale

Indicaii: categoria marilor

fumtori, puternic dependeni

Cinetica nicotinei

tigarete

Spray

Inhaler
Guma 4 mg

Patch 21 mg

Guma 2 mg
0

30

60 minute

Zyban
(bupropion HCl SR)

Bupropion
primul tratament non-nicotinic
inhibitor selectiv de receptori de catecolamine
rata de sevraj 36-49 %
Risc de efecte secundare comune cu antidepresive (din
aceiasi familie)

minore: insomnie, uscciune a gurii

majore: crize de epilepsie (1 la 1000 pacieni)

Bupropion
doza de 150 mg 3-4 zile, 300 mg-7 saptamani
fumeaza in prima saptmana
ncepe cu 150 mg n fiecare dimineat pentru
primele 3 zile iar daca toleranta este buna se
ajunge la 150 mg x 2
Durata tratam. 7-12 saptamani, chiar pana la 1 an

Bupropion HCl SR - utilizare

Fixeaza data de intrerupere a
fumatului

Ziua 13

Ziua 47

Continua
sa
fumeze

150 mg
o data pe zi

150 mg
de 2 ori pe zi

Ziua 814

Ziua 15pana la
sfarsitul curei

Intrerupe
fumatul
( data: ziua
8)

Continua sa ia
comprimatele
de 2 ori pe zi

Continua sa
ia comprimatele
de 2 ori pe zi pana
la finele
tratamentului

Legarea nicotinei de receptorul nicotinic

determin eliberarea de dopamin

Nicotina
1. Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague,
Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.

Idee principal
Champix (vareniclin) a fost elaborat n mod special
pentru receptorul 42, ca agonist parial de receptor
nicotinic 42 (cu aciune dual agonist i antagonist) i
mpiedic fizic legarea nicotinei, fiind de ajutor n renunarea
la fumat.

Informaii de fond
Imaginea iniial a sistemului mezolimbic ilustreaz VTA, locul
unde predomin receptorii 42, i nAcc. Eliberarea de dopamin
n nAcc din axonii neuronilor dopaminergici din VTA determin un
rspuns de recompens, iar legarea nicotinei de receptorul
nicotinic 42 din VTA determin eliberarea de dopamin n
nAcc. Champix (vareniclin) a fost elaborat n mod special
pentru receptorul 42 receptor, ca agonist parial de receptor
nicotinic 42 (cu aciune dual agonist i antagonist) i
mpiedic fizic legarea nicotinei i elibereaz intrinsec mai puin
dopamin la nivelul nAcc.

Champix :
aciune dubl, agonist i
antagonist
Vareniclin
Determin att o eliberare de
dopamin (mai mic dect n cazul
nicotinei)

mpiedicarea legrii nicotinei de

receptorii 42.

1. Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague,
Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.

Idee principal
Champix (vareniclin) a fost elaborat n mod special pentru receptorul 42, ca agonist
parial de receptor nicotinic 42 (cu aciune dual agonist i antagonist) i mpiedic
fizic legarea nicotinei, fiind de ajutor n renunarea la fumat.

Informaii de fond
Imaginea iniial a sistemului mezolimbic ilustreaz VTA, locul unde predomin receptorii 42, i
nAcc. Eliberarea de dopamin n nAcc din axonii neuronilor dopaminergici din VTA determin un
rspuns de recompens, iar legarea nicotinei de receptorul nicotinic 42 din VTA determin
eliberarea de dopamin n nAcc. Champix (vareniclin) a fost elaborat n mod special pentru
receptorul 42 receptor, ca agonist parial de receptor nicotinic 42 (cu aciune dual agonist
i antagonist) i mpiedic fizic legarea nicotinei i elibereaz intrinsec mai puin dopamin la
nivelul nAcc.

Referine
1. Coe JW, Brooks PR, Wirtz MC, et al. Varenicline (CP-526, 555): A novel, potent, and
selective nicotinic receptor partial agonist for the treatment of smoking cessation:
Rationale, discovery, and mode of action. Presented at the 11th Annual Meeting and
7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco,
March 2023, 2005, Prague, Czech Republic.
2. Picciotto MR, Zoli M, Changeux J. Use of knock-out mice to determine the molecular
basis for the actions of nicotine. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.

Champix : agonist parial

Raiune
100%

Efect maxim

Agonist complet
Blocarea recompensei

Efect

Agonist parial
50%
Reducerea sevrajului
a dorinei de a fuma

0%

Doz, expunere

 As a partial agonist, varenicline can block the actions of other agonists

at the 42 nicotinic acetylcholine receptor, and at the same time,
activate the receptor to some degree. Hypothetically, this provides
receptor activation sufficient to diminish craving and withdrawal
symptoms (agonist effect).
Varenicline also blocks nicotine binding at the 42 nicotinic receptor
site. This should theoretically reduce the reinforcing and rewarding
effects of smoking if the subject chooses to smoke during treatment
(antagonist effect).

Vareniclin
rata de sevraj - 45-48%
Durata tratamentului este de 12 sptmni
Champix este disponibil pentru administrare oral, n 2
concentraii: 0,5 i 1,0 mg;

Zilele 1 3:

0,5 mg o dat pe zi

Zilele 4 7:

0,5 mg de dou ori pe zi

Ziua 8 ncheierea tratamentului:

1 mg de dou ori pe zi

1. Rezumatul caracteristicilor produsului Champix

Idee principal
Vareniclina este indicat pentru renunarea la fumat la aduli.
Informaii de fond
Varenicline este indicat pentru renunarea la fumat la aduli. Atunci cnd
prescriu vareniclin medicii trebuie s ofere consiliere i suport pacienilor n
ceea ce privete tentativa lor de a renuna la fumat, deoarece terapiile de
renunare la fumat par s aib o ans mai mare de reuit n asociere cu
interveniile comportamentale. Pacienii trebuie s aleag o dat la care renun
la fumat, iar tratamentul cu vareniclin se iniiaz cu 1-2 sptmni nainte de
aceast dat.
Vareniclina trebuie administrat cu un pahar de ap, cu sau fr alimente, prin
titrare conform orarului urmtor: o doz iniial de o tablet de 0,5 mg odat pe
zi n primele 3 zile, apot o tablet de 0,5 mg dimineaa i una seara n
urmtoarele patru zile, pn n ziua 7. Dup primele 7 zile, doza trebuie
crescut la o tablet de 1 mg dimineaa i 1 tablet de 1 mg seara. Pacienii
care nu pot tolera vareniclina pot primi o doz sczut temnporar sau
permanent, la 0,5 mg de dou ori pe zi.
Referin
1. Rezumatul caracteristicilor produsului Champix. Pfizer Ltd, Sandwich, UK. 2006.

Sfatuirea fumatorilor de
ctre personalul medical

Eficacitatea interveniei

Simplul fapt ca cadru medical a intervievat si sfatuit

un fumator pentru renuntarea la fumat dubleaza
sansele de stopare a fumatului la un an.

Ce trebuie stiut ?
A nu fuma este normalul-fumatul este o exceptie.
Majoritatea adolescenilor i adulilor nu fumeaz
i pot de asemenea s aprecieze o pauz, o cana de
cafea, s rspund la telefon i s fac fa stresului
din viaa cotidian fr s fumeze!
Personalul sanitar care nu fumeaz sau care
renun la fumat este mult mai credibil dect cel
care fumeaz.

Sfaturi pentru fumatori

Dac tot personalul sanitar ar practica intervenia
minimal asupra fumtorului , ar permite
castigarea n fiecare an calendaristic a 2200 ani
de via la fiecare 1000000 locuitori
Sfatul minimal este activitatea de prevenire cea
mai eficienta din sanatatea publica