Sunteți pe pagina 1din 25

FIZIOLOGIA NEURONULUI

Date generale
Creierul cantareste 1-1,2 kg, doar 2% din greutatea
corpului, e mic, dar nu marimea ii da performantele.
Metabolismul neuronului este atat de intens incat este
inutila inmultirea neuronilor.
Creierul este insa bine hranit, este irigat de 20%
din cantitatea totala de sange, consumul de oxigen este
de 14% din total, consumul de glucoza considerabil, 15%
din total.
Creierul are proeminente si intre ele santuri, ce
maresc suprafata substantei cerebrale, caci stratul
exterior al creierului , cortexul sau materia cenusie ,
reprezinta elementul valoros.

- Sistemul nervos este impartit din punct de


vedere anatomic in SNCentral si SNPeriferic iar din
punct de vedere functional in SN somatic si SN
vegetativ
- SNC are rolul de a regla si coordona permanent
activitatea tuturor aparatelor si sistemelor
organismului
-unitatea functionala a SNC este reflexul, realizat
prin neuroni
-neuronii provin din celula primitiva
neuroefectoare
-la microscop se disting cele doua elemente ale
tesutului nervos : celula nervoasa sau neuronul si

Structura neuronului
- corp: - soma (nucleu, citoplasma cu neurofibrile , corpusculi
tigroizi Nissl, mitocondrii, reticul endoplasmic, aparat Golgi)
- prelungiri :
* Dendritele (ramificate) - prin ele impulsul ajunge la neuron
* Axonul (unic) -paraseste soma printr-o regiune denumita
conul axonal
-invelit de teaca de mielina formata din celule
Schwann care se intrerup la nivelul strangulatiilor Ranvier.
-prin el impulsurile pleaca de la neuron

CLASIFICAREA NEURONILOR
1.Dupa dimensiuni - mari (coarnele anterioare ale
maduvei)
- mijlocii (celulele corticale)
- mici (neuroni din talamus)
2.Dupa numarul de prelungiri :
- unipolari (celulele cu conuri si bastonase
din retina)
- bipolari (n. din gg. Spiral Corti, retina,
mucoasa olfactiva)
- multipolari (motoneuronii spinali)
3.Dupa functie : - neuroni somatici si vegetativi
- motori si senzoriali
- de asociatie (intercalari)

PROPRIETATILE NEURONILOR :
Neuronul are trei proprietati : mai intai
excitabilitatea, neuronul primeste o excitatie, in membrana
lui se petrec modificari electro-chimice si se creaza imediat
un raspuns electric.
A doua insusire a neuronului este conductibilitatea,
neuronul transmite raspunsul electric prin corpul lui la
toate terminatiile neuronale,
iar a treia proprietate este transmiterea raspunsului
neuronilor vecini.
Sistemul nervos transmite mesajele de la organele de
simt spre creier, iar creierul la randu-i transmite mesaje la
organele de executie periferice; se creaza astfel cai
neuronale.

EXCITABILITATEA
Reprezinta capacitatea unor celule (nervoasa,
musculara)de a raspunde la un stimul.
Cei mai importanti parametri ai excitab. sunt:
-reobaza (curent de baza, liminar) = intensitatea
minima de curent care produce un raspuns. Se mai
numeste curent prag. Curentii cu intensitati mai mici

- sumatia . Stimularea unei celule cu


curenti subliminari dar cu frecventa
crescuta poate produce excitatia. Aceasta
ar contrazice legea tot sau nimic.
Explicatia fenomenului este urmatoarea :
fiecare stimul sub prag produce la nivelul
membranelor excitabile o serie de
modificari locale. Aceste modificari dispar
la scurt timp dupa incetarea actiunii
stimulului. Daca un nou stimul apare
inainte de a se sterge modificarea locala
anterioara , celula insumeaza modificarile
produse de stimulii succesivi pana se
realizeaza un raspuns vizibil.

-adaptabilitatea-pragul de excitabilitate creste


daca intensitatea curentului stimulator se
modifica rapid.
-perioada refractara -timpul de inexcitabilitate
dupa excitatie. Are doua faze-absoluta(nervul
nu raspunde la excitatie oricat de puternica ar
fi) si relativa(raspunde la un stimul f.
puternic).
-parabioza -excitabilitatea este influentata de
factori fizici (temperatura, solicitari mecanice)
si chimici (anestezice, narcotice, acizi, baze)

In conditii de repaus membrana neuronului este polarizata


fiind incarcata cu asa numitul potential de repaus.
Potentialul de repaus consta in repartizarea sarcinilor
pozitive la exteriorul membranei celulare si a celor negative la
interior

Procesul de polarizare a membranei neuronale este activ (


se realizeaza cu consum energetic ) si este asigurat de pompele
ionice de sodiu-potasiu. Acestea realizeaza simultan transportul
activ a 3 ioni de sodiu din interiorul celulei catre spatiul
intercelular si a doi ioni de potasiu din spatiul intercelular catre
interiorul neuronului.

In momentul aplicarii asupra neuronului a unui


stimul cu o intensitate care depaseste valoarea prag
(
prag de excitabilitate ) potentialul de repaus este
inlocuit de potentialul de actiune ( influx nervos ).
In aceste conditii membrana neuronala devine
hiperpermeabila pentru Na ( portile de sodiu ale
membranei se deschid ) zadarnicind eforturile pompei
de Na-K. Ionii de sodiu intra in numar mare in neuron
rasturnand brusc repartizarea sarcinilor electrice
specifice potentialului de repaus ( sarcinile electrice
pozitive devin dominante in interiorul neuronului ). In
timpul acestui proces, in momentul in care potentialul
de membrana tinde spre 0, canalele de sodiu se inchid
( se stopeaza influxul de Na) si canalele de potasiu se
deschid ( se initiaza efluxul de potasiu ) situatie care
stopeaza depolarizarea membranei, la +20 mV si
initiaza repolarizarea membranei neuronale.

Repolarizarea este intensa determinand un


potential membranar de 75 mV ( hiperpolarizare )
situatie in care canalele de K se inchid, nivelul normal
al polarizarii membranei fiind atins ca urmare a
actiunii pompelor Na-K.

CONDUCTIBILITATEA
Reprezinta proprietatea de a conduce un impuls generat intr-un
anumit punct. Tipuri de conducere :
-conducerea bilaterala atat pe dendrita cat si pe axon.
-conducerea unilaterala - conducerea impulsului intr-un singur
sens
- conducerea saltatorie, in fibrele mielinizate, de la o strangulatie
Ranvier la alta
-transmiterea liniara a excitatiei se datoreste depolarizarii in
front a zonei excitate
-transmiterea retrograda este impiedicata de perioada refractara
de dupa excitatie
Viteza transmiterii este mai mare la om in fibrele mai groase si
in cele mielinizate ( de pana la 50 de ori).La animale, este mai mica pe
treptele joase ale scarii zoologice.
Conducerea poate fi incetinita sau suprimata temporar sau
definitiv prin actiunea unor agenti fizici ( frigul ) sau chimici
( anestezice ) sau prin distrugerea integritatii anatomice

TRANSMITEREA SINAPTICA
-sinapsa =contactul functional intre doi neuroni, de la
neuronii
aferenti la cei eferenti
-stimulul sinaptic poate fi excitator sau inhibitor
-stimulul este transmis de la neuronul presinaptic la cel
postsinaptic prin butonii sinaptici prin care se termina axonii
primului pe dendritele si suprafata neuronala a somei celui de
al doilea neuron.
-butonul sinaptic contine : mitocondrii, vezicule cu
neuromediatori ce vor fi eliminati in urma stimularii, prin
exocitoza in spatiul sinaptic
- suprafata de contact se numeste suprafata ( fanta)
sinaptica , (sinaptic cleft )
-o sinapsa tipica este cea de la nivelul motoneuronului
din cornele anterioare ale maduvei

-principalul neuromediator sinaptic este


acetilcolina ce excita receptorii din membrana
sinaptica.
-se modifica si permeabilitatea membranei pentru
Na+,K+,Cl- si se va produce stimularea postsinaptica.

Se descriu dou categorii de sinapse: electrice i


chimice.
Sinapsele electrice constau n trecera
bidirecional sau unidirecional direct a curentului
electric ntre dou celule vecine, prin legturile
speciale dintre ele(tip "gap"). Transmiterea prin aceste
sinapse este foarte rapid. Ele sunt localizate la adult
n creier, n regiunile care rspund de anumite micri
stereotipe cum ar fi clipirea pleoapelor la globul
ocular. n timpul dezvoltrii, majoritatea sinapselor
electrice se transform n sinapse chimice. n esutul
nervos embrionar, n special la inim, sunt foarte
abundente.

Sinapsa chimica se bazeaz pe eliberarea i captarea


mediatorului chimic (neurotransmitor), cuprinznd o poriune
presinaptic, o poriune postsinaptic i spaiul dintre ele numit
fant sinaptic. Sensul de transmitere a impulsului este
unidirecional.

PRINCIPALII NEUROMEDIATORI
-ACETILCOLINA.
-NORADRENALINA
- ADRENALINA
- SEROTONINA(efect inhibitor, rol in
producerea
somnului)
- DOPAMINA
-alti neuromediatori : glicocolul, acidul
gamaaminobutiric (GABA) cu efect inhibitor,
opiacee endogene (endorfine, enkefaline),
histamina, substanta P, unele prostaglandine,
metionina, gastrina, somatostatina.

INHIBITIA NEURONALA

-declanarea potenialului postsinaptic excitator sau


inhibitor depinde de receptorii membranari, nu de
neurotransmiatori.
-inhibitia se poate realiza prin hiperpolarizare
-dac permeabilitatea membranei postsinaptice crete
pentru K sau Cl (K iese iar Cl intr pe baza gradientului
de concentraie), crete numrul de sarcini pozitive pe
faa extern a membranei sau negativitatea interiorului,
crescnd astfel potenialul de repaus n valoare absolut
(de la -60 la -80 mV). Situaia aceasta se numete
hiperpolarizare (potenial postsinaptic inhibitor) i are
drept consecin scderea excitabilitii neuronale.

-inhibitia neuronala este de mai multe tipuri:


directa(asupra unui neuron postsinaptic)
presinaptica si recurenta
-inhibitia presinaptica este produsa de neuroni
inhibitori care actioneaza pe terminatiile celor
excitatori sau pe axonii lor
- inhibitia recurenta este mediata de celulele Renshaw
care sunt intercalate intr-o ramificatie axonala
recurenta a axonulului post sinaptic . Stimulul se
intoarce astfel la motoneuron , pe care il inhiba prin
hiperpolarizare

PROPRIETATILE CENTRILOR NERVOSI


1. conducerea unilaterala a impulsului in centrii
nervosi
transmiterea este unilaterala
2. intarzierea sinaptica la fiecare sinapsa impulsul
intarzie cu 0,5- 0,7 msec. Cu cat la un reflex participa un
numar mai mare de neuroni, cu atat intarzierea centrala
este mai mare.
3. convergenta si divergenta- la suprafata unui neuron
pot sa ajunga butoni terminali ai unui numar mai mare
de axoni ,prin
convergenta . Pe de alta parte
ramificatiile unui singur axon pot sa fie conectate prin
sinapsa cu mai multe corpuri neuronale , fenomen numit
divergenta.
4. postdescarcarea- numarul impulsurilor post sinaptice
eferente este mai mare decat a celor sinaptice aferente.
5. recrutarea cresterea numarului de motoneuroni
excitati in functie de intensitatea stimulului

PROPRIETATILE CENTRILOR NERVOSI


6. Ocluzia centrala si marginea subliminala - stimuland
un nerv aferent cu o anumita intensitate se obtine o
contractie musculara ce realizeaza o anumita forta.
Stimuland un nerv apropiat cu aceeasi intensitate
se obtine o forta asemanatoare, dar daca sunt stimulati
doi nervi invecinati concomitent, forta realizata
poate fi mai mica ( ocluzia centrala ).
In cazul unei stimulari mai slabe , dimpotriva ,
efectul obtinut poate fi mai mare decat cel justificat prin
stimularea succesiva a doi nervi invecinati ( marginea
subliminala).

PROPIETATILE CENTRILOR NERVOSI


7. Inductia simultana si succesiva coordonarea muschiilor
antagonisti este realizata prin inductie ce poate fi
simultana sau succesiva . Concomitent cu stimularea
neuronilor care inerveaza extensorii unui membru se produce
relaxarea flexorilor, care sunt antagonistii ( inductia negativa
simultana ).
Dupa ce motoneuronii extensorilor au fost stimulati , ei
sunt inhibati, prin hiperpolarizare ( inductie negativa
succesiva )
Prin asemnea relatii centrale sunt coordonate si miscarile
din timpul mersului.
8. Iradierea cresterea intensitatii stimului activeaza o
populatie progresiv mai mare de neuroni centrali . Arcul
reflex se inchide prin transmiterea excitatiei la neuronii
efectori care actioneaza asupra diferitelor organe.

S-ar putea să vă placă și