ECZEMELE

Eczema (dermatit) este un sindrom

cutanat caracterizat din punct de
vedere clinic printr-o succesiune de
modificri: eritem, vezicule, exudaie
(zemuire), crustificare, descuamare i
n final posibile lichenificri.
 Se pot individualiza i din punct de
vedere evolutiv n:
eczema acut ce debuteaz brusc prin
plci eritematoase pe a cror suprafa
apar microvezicule ce prin rupere
determin o arie zemuinda;
 eczema subacut, placardele
eritematoase se acoper de cruste
(rezultate din uscarea fazei umede) i
scuame;
 eczema cronic ce prezint dou tipuri:
1. forma uscat: plci
pruriginoase eritematoscuamoase, cu
scuam furfurace_sau groas, uneori
avnd pe suprafa leziuni de grataj;
 2. forma lichenificat, din cauza
evoluiei prelungite i a gratajului indus
de prurit apar ca plci eritematoase
brun-glbui, ngroate cu accentuarea
cadrilajului normal al pielii.
 Indiferent de stadiul eczemei, pacientul
acuz prurit i pot fi prezente leziuni de
grataj. Din punct de vedere
histopatologic sunt prezente:
spongioz, vezicule spongiotice i
infiltrat limfohistiocitar perivascular.
 Cauzele de producere
clasific eczemele n:
1 eczeme exogene, dermit iritativ
(ortoergica), dermita de contact
(alergic), eczema de contact pe cale
sistemic;
2 eczeme mixte (exo/endogene): eczema
numulara, dishidrozic, microbian,
fisurar, de staz, dermita seboreic;
3 eczeme endogene: eczema
constituional (dermatita atopic).
 Eczemele exogene

pot fi aa cum artam:

ortoergic (iritativ) prin aciunea
iritant
direct a unor substane aplicate pe
piele;
- alergice ce apar numai la persoanele
ale cror tegument a fost anterior
sensibilizat la contactul cu un anumit
alergen.
 Dermita iritativ are urmtoarele
caracteristici:
1 leziunile apar la scurt timp dup
expunerea la substana respectiv;
2 manifestrile clinice apar la toi
subiecii ce au fost expui;
3 leziunile pot fi reproduse prin testare
cutanat cu substana inductoare.
Exist forme acute, n care apar eritem, bule,
necroze prin contact de exemplu cu acizi, i
forme cronice cu tegumente uscate fisurate,
dup contactul cu detergeni, ciment, etc.
 Dermita de contact alergic are urmtoarele
caracteristici:
1 nu apare de la prima expunere ci dup o prim
faz (de inducie, sensibilizare) cu durata de
aproximativ o sptmn (timp necesar
sensibilizrii i migrrii
limfocitelorT,macrofagelor respectiv celulelor
Langerhans). La expunerea la substana
sensibilizant n 48 de ore apare erupia
eritemato-veziculoas;
2 erupia apare la locul de contact cu substana,
dar poate aprea i la distan;
3 erupia apare numai la unele din persoanele ce
vin n contact cu substana (persoane cu
potenial sensibilizant).
Substanele ce pot produce sensibilizarea sunt
diverse: nichel, crom, colorani, substane
volatile, medicamente topice,cosmetic,
detergeni, plante (pot fi aproximativ 4000 de
alergene responsabile).
 Eczeme de contact pe cale
sistemic
apar leziuni de eczem dup introducerea
pe cale sistemic a unor alergene fa de
care pacientul a fost sensibilizat anterior
prin contact cutanat (ex. Nichel).
 Eczemele mixte

1. Eczema numulara: plci rotunde sau

ovalare eritemato-veziculoase
pruriginoase, situate pe dosul minilor
i feele de extensie ale braelor i
antebraelor, cu evoluie recidivant.
Factorii cauzali sunt: colonizarea
bacterian, traumatisme locale (apare
pe cicatrici).
 2. Eczema dishidrozic, varietate de
eczem cu localizare la mini i picioare,
constnd n apariia unor vezicule ncastrate
n piele, cu coninut clar, foarte pruriginoase
i adesea recidivante.

Etiologia poate fi divers:

-sensibilizare de tip ide la distan indus
de un focar micotic;
-sensibilizare endogen la nichel, stress;
-tulburri ale secreiei sudorale. Se vindec
lsnd o descuamare rezidual.
3. Eczema fisurar (asteatozic) apare de
electie pe faa anterioar a gambelor, mini
i brae, afectnd mai ales vrstnicii iarna.
Sunt implicate urmatoarele mecanisme
declanante: scderea filmului hidrolipidic,
xeroza cutanat, splatul frecvent, diabetul
zaharat etc.

Tegumentele sunt pruriginoase, uscate,

fisurate, acoperite de scuame fine.
4. Dermatita seboreic este o afeciune frecvent
ntlnit mai ales la tineri, cu evoluie n puseuri de
etiologie neclar. Sunt implicai Pitirosporum ovale,
sebumul n exces, predispoziia genetic, infecia HIV,
imunosupresia, stressul emoional, afeciuni
neurologice,boala Parkinson.
 Clinic
-la nivelul scalpului sunt prezente plci
eritemato-scuamoase, izolate sau unite, ce
pot
depi inseria firelor de pr la nivelul frunii
(coroana seboreic) sau poate fi prezent
numai o descuamare accentuat:
mtreaa(pitiriazis uscat al scalpului)
-pe fa pot s apar leziuni eritemato
scuamoase n zona santurilor naso-geniene
,intersprancenoasa;
- presternal i interscapular au un aspect
 Ameliorarea prin tratament se obine n
timp ndelungat, evoluia fiind sub form de
pusee de recidiv multianuale.
mpotriva Pitirosporum ovale se pot folosi
ampoane cu
Ketoconazol,ciclopiroxolamina, sulfur de
seleniu, zinc pirithion , gudroane
Local se pot folosi soluii sau creme cu
dermatocorticoizi (ex.hidrocortizon ) asociai
cu antifungice i/sau antibacteriene.
Cazurile severe necesit uneori tratament
intern cu Ketoconazol,Fluconazol
,Itraconazol, uneori necesit corticoterapie
sistemic.
 Eczema endogen
Dermatita atopic (gr. Atopos ciudat,
neobinuit), reprezint totalitatea
manifestrilor cutanate aprute la persoane
ce au predispoziie genetic pentru
dezvoltarea unor afeciuni alergice: eczem,
astm bronic, rinit alergic, conjunctivit
alergic = ATOPIE.
Cauzele de apariie pot fi: predispoziia
genetic, tulburrile imunologice =
creterea nivelului seric al IGE, scderea
limfocitelor T helper, factorii microbieni prin
intermediul superantigenelor.
 Clinic, pot fi:
1. Dermatita atopic a sugarului:
-debuteaz ntre luna a 3-a i a 8-a, cnd apar
leziuni papulo-veziculoase, pruriginoase pe
obraji, scalp i zonele convexe.

-plcile eritematoase se pot suprainfecta, pot

mbrca un aspect numular, sunt
pruriginoase.

-Xeroza cutanat este prezent i

semnificativ.
2. Dermatita atopic a copilriei o poate continua pe
cea precedent sau aparede novo dar afecteaz
zonele de flexie ale articulaiilor mari (eczeme
flexurale).
3. Dermatita atopic a adultului se caracterizeaz prin
leziuni simetrice situate pe fa, gt, dosul minilor,
zonele flexoare, occipital de aspect lichenificat,
escoriate, intens pruriginoase. Pielea este xerotic n
ansamblu.
 Mai pot apare: Keratoz pilar, eczem perimamelonar,
cheilit sicativ, paloare facial, hiperliniaritate palmara,pliu
suplimentar palpebral inferior, dermografism alb.
Mai pot apare: Keratoz pilar, eczem perimamelonar,
 Criteriile de diagnostic:

Major afeciune cutanat pruriginoas;

Minore:1. Istoric de leziuni flexurale;
2. Istoric de astm bronic;
3. Istoric de tegumente
xerotice n ultimul an;
4. Dermatite flexurale vizibile
la copilul mai mare de 4 ani (la copilul
sub 4 ani la obraji i frunte);
5. Debut sub vrsta de 2 ani.
 Diagnostic pozitiv

criteriu major si 3 criterii minore

evolueaz cronic ondulant. 50% din
cazuri se remit spontan pn la vrsta
de 8 luni, 70%, dispar pana la 4-5 ani,
10% persit la adult.
Stimulii declanatori ai unui nou puseu
sunt cei ce declaneaz hipersecreie
sudoral (emoii, efort), contactul cu
lna i solvenii lipidici.
TRATAMENTUL
ECZEMELOR

n msura posibilului, ndeprtarea

factorilor cauzali este necesar
indiferent de forma clinic.
 Tratamentul local
n stadiu acut= eritem- vezicule-zemuire se folosesc
comprese umede cu soluie antiseptic si antiinflamatorii
(nitrat de argint, cloramin, soluie Burow), acid boric,
spray cu DC.
n stadiu subacut (cruste, scuame, furfuracee) sunt
necesare creme cu DC (dermatocorticoizi).
n stadiu cronic (lichenificare, scuame aderente) sunt
necesari DC poteni sub forma de unguente (Clobetazol),
ocluziv, eventual asociat cu reductoare i keratolitice. n
dermita atopic sunt de preferat DC cel mai uor ce poate
controla erupia (LOCOID) i trebuie combtute
complicaiile (pruritul,impetiginizarea) i obligatoriu
trebuie controlata xeroza cutanat folosind creme ,emulsii
si sapunuri non detersive. Pentru
ntreinere:Elidel.Protopic.
 Tratamentul general

antihistaminice, sedative,
corticoterapie sistemic n formele
severe, extensive;
n dermit atopic uneori se folosete
Ciclosporina;
PUVA terapia este util n controlul
pruritului i al eritemului.
ROZACEEA
 Rozaceea este o afectiune cronica ce
afecteaza zona centrala afetei si este
caracterizata de de doua component
clinice:o modificare vasculara constand in
flush intermittent apoi persistent insotit de
eritem persistent precum si o modificare de
tip eruptie acneiforma cu
papule,pustule,chiste si hiperplazie
sebacee.
Fluxul vascular la nivelul leziunilor de
rozacee facial masurat prin laser Doppler
este de 3-4 ori mai mare fata de normal.
 Rozaceea debuteaza in jurul varstei de 30-
50 de ani,este maifrecventa la femei ,dar
barbatii fac forme mai severe.
Diagnosticul se stabileste pe baza criteriilor
primare:eritem sau flush tranzitor,eritem
facial persistent,papule,pustule si un numar
crescut de telangiectazii.
Criteriile secundare sunt:senzatia de
cald,arsura,placi elevate faciale,edem facial
persistent,modificari de tip fima,manifestari
oculare: senzatie de prurit,arsura,hiperemie
conjunctivala,uneori modificari ale corneei.
Exista patru subtipuri de rozacee

1)Eritemato-telangiectatica-flushing si
eritem centrofacial persistent cu sau
fara telangiectazii
2)Papulo-pustuloasa-edem persistent
centro-facial precum si papule si
pustule
3)Fimatoasa piele nazala ingrosata cu
pori dilatati,noduli sebacei(hiperplazie
s glandelor sebacee)=rinofima
4)Oculara-blefarita,conjunctivita,keratita
 In etiopatogenia rozaceei intervin mai multi
factori :un deficit al caii nervoase aferente
trigeminale ce predispune la flush facial
repetitiv ,care la randul sau poate determina
vasodilatatie tranzitorie apoi permanenta-
telangiectazii.
Pe acesta cale mai poate interveni
Helicobacter Pylori-o bacteria microaerofilica
gram negativa implicata in boala
ulceroasa.25-50 % din populatie are anticorpi
anti Helicobacter Pylori.
Prezenta sa in stare multiplicata se asociaza
cu cresterea nivelului seric de gastrina ce
poate cauza flush.
 In forma papulo-pustuloasa intervine
Demodex Folliculorum,un parazit
saprofit al tegumentului facial localizat
la nivelul porilor cutanati.In rozacee se
formeaza un infiltrat inflamator in jurul
Demodex proliferat ce duce in timp la
aparitia papulo-pustulelor.
 Tratament
Evitarea alimentelor congestive:ceai,cafea,expuneri
solare,caldura,stres.

Tratamentul cel mai efficient este administrarea de antibiotic

sistemice,in special din clasa ciclinelor dar prin efect
antiinflamator
Tetraciclina diminueaza pe term,en lung papulo-
pustulele,diminueaza eritemul si de asemenea diminueaza
keratita.Doza este de 250 mg /zi.
Alternative terapeutice sunt
Doxiciclina,Minociclina,Eritromicina,Metronidazolul.Claritromici
na,Azitromicina.
Isotretinoinul poate fi efficient in doza de 0,5 mg/kg/zi in
formele severe refractare de rozacee papulo pustuloasa
,edematoasa cu diminuarea hiperplaziei sebacee,a rinofimei,si
a seboreei cutanate.
 Tratamentul topic al leziunilor este similar celui
din acneea vulgara.Metronidazolul 1 % gel
diminueaza leziunile inflamatorii cu 77 % avand
rol antiinflamator si anti Demodex Folliculorum.
Mai pot fi utilizate:Acidul azelaic 15 % sub
forma de gel,benzoil peroxidul,sulful topic i
concentratie de pana la 15 %.
Telangiectaziile in functie de calibrul vascular
se pot trata sau atenua folosind crme cu
potential vasoconstrictor care au si culoare
verzuie cu rol de camuflaj,sau cu IPL ce
actioneaza sip e component papulo
pustuloasa,sau cu lasere vasculare-dye
laser(585-600 nm).
 Rozaceea vasculara ce asociaza
blefarita poate fi tratata cu antibiotice
topice:Bacitracina,Polimixina.
In rinofima dupa o pregatire cu
Isotretinoin se recomanda decorticarea
chirurgicala.