Sunteți pe pagina 1din 18

FIZIOLOGIA PLANTELOR

curs 10
Recapitulare curs 9 Dezvoltarea
(continuare)
Polaritatea corelatii morfogenetice
Variatia cresterii in lungime si grosime
Starea de repaus a mugurilor si semintelor
Germinatia semintelor
Rezistenta la stresul termic
Inflorirea si fructificatia
Miscarile plantelor
Polaritatea corelatii
morfogenetice
Polaritate: insusirea Dependenta
plantelor de a forma la functionala intre
extremitati opuse, organe
diferentiate
organele plantelor
Pol superior/pol inferior Dominanta apicala
Axa de Cauze:
polaritate/polaritate Starea de nutritie
stucturala Auxina / citokinina
Lumina
Mugurii dorminzi
Gradienti chimici
Auxina - experiment
Alte tipuri de corelatii
Variatia cresterii in lungime si
grosime
Cresterea in inaltime Crestere in grosime
Variatii sezoniere
Lujer anual, crestere Variatii diurne
liniara Variatii interspecifice
Substante de rezerva Variatii pe tulpina
Cresterea diurna Cresterea radacinii
Cresterea sezoniera Perioada cea mai lunga
Doua perioade pe sezon
Varsta Cresterea continua
Lujerii de sanziene Cresterea radacinii
principale
Starea de repaus a mugurilor
Organe in care sunt protejate meristemele
apicale
Repaus prealabil (toamna anului 1)
Repaus profund (pana la mijlocul iernii)
Repaus fortat (pana primavara)
Factori externi:lumina, temperatura, seceta
Factori interni: acidul abscizic, acumulat in
zilele scurte de toamna
Starea de repaus a semintelor
Modificari biochimice adaptative pentru marirea
rezistentei la factorii de mediu
Germinatia prematura viviparie
Repaus tegumentar repausul este indus de catre
caracteristicile tegumentului (fizice si chimice)
Repausul embrionar: cauzele repausului sunt in
embrion: imaturitate, inhibitori de crestere-
repaus psihrolabil, xerolabil, fotolabil
Formarea semintelor (1)
Diferentierea postfecundativa; embrion,
rezerve nutritive si tegument
Procesul de maturare
Faza de acumulare
Faza de deshidratare
Cinetica germinatiei si formarea
plantulei
Trecerea unei seminte din repaus la o stare care
aduce embrionul in pragul unei cresteri active si
sigure
Faza de imbibitie hidratarea protoplasmei
celulelor
Faza de germinatie propriuzisa se incheie prin
emergenta radiculei in afara tegumentului
Faza de crestere si diferentiere, intensificarea
absorbtiei apei si consumului de oxigen inceperea
fotosintezei
Rezistenta la stresul termic
Temperaturi scazute
Defolierea
Lignificarea
Actiunea frigului: modificari morfologice si biochimice la
nivel celular
Actiunea gerului: formarea cristalelor de gheata
Calirea plantelor: adaptarea la scaderea progresiva a
temperaturilor
Asfixierea
Desosarea
Temperaturi ridicate
Formarea florii (anteza)
Plante policarpice/monocarpice
Maturitatea de inflorire
Conditii de mediu specifice
Inductia florala si formarea primordiilor florale
Microsporogeneza/macrosporogeneza
Florigenul, rolul sau in inductia florala
Fitohormonii si factorii externi de mediu
Vernalizarea
Fotoperiodismul
Raspunsul biologic la o schimbare a proportiilor
luminii si intunericului in ciclul diurn de 24 ore
Plante de zi lunga/plante de zi scurta determinism
genetic
Reactia fotoperiodica poate fi influentata de factori
externi: temperatura, conditii de nutritie, varsta,
intensitatea si compozitia spectrala a luminii
Fitocromul: fotoreceptor care regleaza reactia
fotoperiodica ca si germinatia semintelor
fotosensibile
Miscarile plantelor
Miscari pasve
Miscari active
Citoplasmatice
De locomotie, tactisme
De curbare: nastii si tropisme
Tropismele, actiune unilaterala a anumitor factori excitanti:
lumina, gravitatie, temperatura, substante chimice, etc)
Nastiile: miscari a caror directie este determinata de
organul plantei, neorientate in raport cu directia de actiune
a factorului excitant: epinastiile, nictinastiile, seismonastii
Curs 11 Poluarea si plantele
lemnoase
Poluarea si plantele lemnoase
Aspecte generale
Poluantii principali
Actiunea poluantilor
Rezistenta la poluare
Poluarea si plantele lemnoase
Afectarea capacitatii de suport a
ecosistemelor forestiere
Principalii poluanti
Poluanti atmosferici:
Gaze: SO2, HF, Nox, ozon, PAN
Pulberi: carbune, minereu, ciment, var, gips,
magnezit, azbest, metale grele si usoare
Poluarea solului si a apei prin depunerea
poluantilor atmosferici
Actiunea poluantilor
Noxele gazoase:
Dioxidul de sulf: cloroza, cadere prematura a frunzelor,
uscarea ramurilor;
Compusii fluorurati:cloroze si necroze spre marginea
frunzelor
Oxizii de azot: cloroze, necroze foliare, acoperirea
frunzelor cu un strat stralucitor, caderea frunzelor
Oxidanti fotochimici: puncte albe cu irizatii cenusii pe
frunze, pierderea turgescentei
Gazele de esapament: inhibarea germinatiei semintelor si
inhibarea cresterii, leziuni ale celulelor
Actiunea poluantilor
Pulberile industriale
Acidul sulfuric si hidroxizii necrozarea frunzelor
Praful de var, combinat cu apa arsuri ale tesuturilor
Praful de ciment: impiedicarea activitatii foliare defolieri
partiale sau totale
Oligoelementele: mai ales metalele grele toleranta se afla partial
sub control genetic
Amestecul de poluanti efectul cumulat concomitent
al mai multor poluanti
Dioxidul de sulf este toxic la concentratii mici daca este cuplat cu
fluorul
Poluarea radioactiva
Rezistenta la poluare
Nu exista rezistenta absoluta ci toleranta
Exista un control genetic al rezistentei la poluare
Plantele mai active sunt mai putin rezistente
Rasinoasele sunt mai putin rezistente datorita capacitatii mai reduse
de refacere a aparatului foliar
Clasificare
Foarte sensibile: Ul, Pi st, Mo, Br, La, Pi s, Ca
Sensibile: Pi n, Fa, Me, Te
Mijlociu rezistente: St, Pa, Fr, Ju, Sa, Al
Rezistente: Go, Ce, Pl ea
Foarte rezistente: Sc, Anin negru
Indicatori biologici ai noxelor
Intrebari

S-ar putea să vă placă și