PENSIUNEA SI VILA

Diferentieri in tipologia pensiunilor si

vilelor. Particulariati si similitudini in
managementul pensiunii si vilei.
Strategiile manageriale ale
pensiunilor si vilelor

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Lege
HG nr. 709/2009 privind clasificarea structurilor de
primire turistice.

Ordinul Ministrului pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii,

Comer, Turism i Profesii Liberale nr.636/2008
Pentru aprobarea Normelor metodologice privind
clasificarea structurilor de primire turistice
Ordinul Ministrului pentru Intreprinderi Mici i Mijlocii,
Comer, Turism i Profesii Liberale nr.1448/2008
Privind modificarea i completarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate
prin Ordinul Ministrului pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii,
Comer, Turism i Profesii Liberale nr. 636/2008

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Diferentieri in tipologia pensiunilor si vilelor
Diferentieri
Pensiunile sunt caseindetipologia
dimensiuni pensiunilor si vilelor
mari, transformate n case de
oaspei, care ofer servcii de cazare i mas.
Este o structura de cazare specializata de circuit inchis, cu nivel
ridicat de confort, cu o capacitate de cazare de pana la 10 camere.
Reprezint o form de cazare frecvent ntlnit n Europa i America
Latin, elementul distinctiv fiind asigurarea unei atmosfere de famile.
Masa este servit n stil familial la ore stabilite i cu meniu fix.
Ofera prestatii de alimentatie, si exista contact direct semnificativ cu
personalul pensiunii.
Preurile sunt n general mai mici fa de cele practicate n hotelurile
de confort comparabil.
Este in general o unitate de dimensiuni mici, fara serviciu de
permanenta/receptie si cu camere cu bai comune sau individuale si
apa calda permanenta.
Personalul angajat este calificat.
n Romnia, n funcie de amplasare facem distincie ntre pensiuni
turistice urbane i pensiuni turistice rurale+agroturistice.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Pensiune turistica rurala
Pensiunile turistice rurale sunt
structuri de primire turistice avnd o
capacitate de cazare de pn la 10
camere, totaliznd maximum 30 locuri
n mediul rural, clasificata pe flori in
RO.
Cazare se face in locuinte aflate in
spatiul rural, in care proprietarii pot
sau nu sa locuiasca;
Alimentatia este bazata pe bucataria
locala, specifica regiunii;
Se ofera activitati de relaxare si
recreere in satul in care este localizata
pensiunea, facand posibila
cunoasterea culturii locale si a
formelor traditionale de viata din
regiune.
05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
 Pensiune turistica urbana

Pensiunile turistice urbane sunt

structuri de cazare turistic avnd
o capacitate de cazare de pn la
10 camere, pn la 20 de camere
n mediul urban, funcionnd n
locuinele cetenilor sau n cldiri
independente, care asigur n
spaii special amenajate cazarea
turitilor, pregtirea i servirea
mesei clasificata in Ro pe stele.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Pensiune agroturistica
Este o structura de cazare de tip pensiune sau sat de vacanta
care ofera alimente preparate numai din produse ecologice
obtinute in cadrul unitatii respective si cu posibilitati de agrement /
vizitare / participare la activitatile de tip agricol la fata locului.
cazare in exploatatii agricole (ferme, gospodarii, conace, etc) ;
serviciile agroturistice sunt integrate in ferma si gospodarie, ele se
intrepatrund cu activitatea obisnuita a agricultorului si a familiei sale ;
alimentatie bazata pe bucataria traditionala a locului si preparata 40 % cu
produse provenind din gospodaria proprie, si alte 40% din zona/regiune;
serviciile sunt oferite de familia agricultorului, astfel ca exista
o relatie directa intre cel ce ofera serviciile (agricultorul si familia
sa) si cel ce le solicita (turistul) ;
activitati recreative sau culturale in cadrul fermei sau gospodariei ;
posibilitate de observare si participare a activitatilor traditionale
ale fermei sau gospodariei ;
ocazional, alte activitati de relaxare in imprejurimile fermei sau
gospodariei ;

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Vila turistica
Este o structura de cazare specializata de circuit
inchis, cu nivel ridicat de confort si cu spatii comune;
Este in general o unitate de dimensiuni mici, fara
serviciu de permanenta/receptie si cu camere de 1-4
persoane, cu bai comune sau individuale si apa calda
permanenta.
Personalul angajat este calificat.
Are spatii comune (ample) si frecvent bucatarie utilata
si sala de mese la dispozitia turistilor. Nu ofera
prestatii de alimentatie si contactul direct cu
personalul vilei este minimal.
Vilele turistice sunt situate n staiuni
balneoclimaterice sau n alte zone i localiti de
interes turistic, care asigur cazarea turitilor i
prestarea unor servicii specifice.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
AntreprenoriatulMotivatia turistica Amenajarea turistica Produs Pret Comunicare
Distributie
Antreprenoriat: SRL, mai rar SA
Acelasi tip de acte pentru clasificare-certificare

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
 Strategiile manageriale ale pensiunilor
si vilelor
Obiectivele oricarei ntreprinderi sau destinatii de turism rural :
- Atingerea unei anumite cote de piata;
- Sa reuseasca sa surpavietuiasca pe piata;
- Sa obtina o imagine determinata;
- Sa gaseasca diferite segmente n cadrul pietii si sa stabileasca
pretul adecvat fiecarui segment.
Strategia de preturi
Strategii de distributie
Strategie de imagine (PR)
Strategie de produs
Strategia de preturi contribuie la realizarea obiectivelor
ntreprinderii (beneficii, penetrare, imagine etc.) si tine seama
de tipul produsului turistic care se vinde, de concurenta
existenta si, n general, de factorii care conditioneaza stabilirea
pretului.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

Pretul este un instrument pe termen scurt cu care se poate actiona cu o flexibilitate
mai mare dect cea pe care o au alte instrumente de marketing. Apreciaza calitatea
serviciilor. Regleaza volumul cererii. Filtru pentru clienti.Pretul intervine direct asupra
veniturilor si beneficiilor. Este instrument competitiv puternic pe pietele unde exista
putine reglementari.
Particularitati
- Stabilirea preturilor pentru servicii este mai dificila in cazul serviciilor
intangibile dect n cazul produselor tangibile.Ex. n cazul unor servicii de
alimentatie este mai facil decat cele oferite de un birou de informatii turistice.
- Inseparabilitatea de serviciile turistice, adica faptul ca productia si consumul
sunt simultane si se produc la sediul ofertantului fac ca, n situatia n care clientul
cumpara pentru prima oara, nivelul de incertitudine privind serviciul pe care l va
primi, sa fie mai mare.
- Bunurile produse pot fi depozitate si transportate.Serviciile nu se pot transporta,
consumatorul trebuie sa se deplaseze spre locul unde i se ofera.
- Caducitatea serviciilor face sa fie imposibila depozitarea lor atunci cnd
cererea este inferioara ofertei. n acest sens, camera unei case rurale sau masa la
un restaurant de tara, nevndute ntr-o zi, sunt potentiale venituri pierdute pentru
totdeauna, irecuperabile.
- Majoritatea ntreprinderilor din sectorul turistic trebuie sa faca fata fluctuatiilor
cererii, att n functie de sezonul din an, ct si de ziua saptamnii sau de intervalul
orar din cadrul aceleiasi zile.
- Ofertele si promotiile servesc la stimularea cererii cnd se contracteaza n functie de
sezon, asa cum se ntmpla n turismul rural. Casele rurale, de exemplu, ofera tarife
mai mici pentru clientii care nnopteaza de luni pna joi, n timp ce pentru sfrsitul
de saptamna nu este nevoie sa se stimuleze cererea.
05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
 -Capacitate fixa. Pe termen scurt, o ntreprindere cu activitati
de relaxare, un restaurant sau o casa rurala, au un nivel de
capacitate care nu poate fi marit, exceptnd mici ntelegeri.
- Omogenitate sau eterogenitate. O alta caracteristica a
serviciilor este lipsa lor de uniformitate. Un consumator va
prefera un restaurant sau o cazare rurala mai ieftina dect alta,
cu conditia ca produsele sa fie similare. Pe masura ce un serviciu
capata un caracter special sau unic, va exista o libertate mai
mare de a fixa pretul. Doar acele intreprinderi care reusesc sa se
diferentieze, sa iasa n evidenta datorita unui atribut important
pentru consumatori (tip de bucatarie,apartenenta la o asociatie
cu o imagine de marca a calitatii,pozitionarea cladirii, privelisti
din camere, activitati de relaxare pe carenu le ofera alte
ntreprinderi etc.) ar putea percepe preturi mai ridicate,care vor
fi, n plus, indicatori de calitate ai prestatiei.
- Cererea este foarte sensibila si poate prezenta fluctuatii
importante ca o consecinta a evenimentelor imprevizibile, cum
ar fi o criza politica,starea vremii sau dezastre naturale.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Pretul trebuie sa ia in consideratie si eforturile
consumatorului:
- costurile dinaintea serviciului: cautarea de informatii
referitoare la produsul turism rural...;
- costuri n timpul serviciului:
De timp. (Transport, prestarea unui serviciu). n principiu,
o destinatie turistica relativ apropiata de piata
emitatoare se va bucura ntotdeauna de un avantaj
competitiv.
Fizice. Asociate cu incomoditati. Cazare 12-12.Acces
rapid corect semnalizat.
Senzoriale. Asociate cu senzatii nedorite ca, de exemplu,
mediul nconjurator degradat, poluare acustica, vizuala,
instalatii nvechite si, inclusiv senzatia de nesiguranta cu
privire la facilitatile oferite la destinatia turistica.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Calcularea pretului
Metode bazate pe cost. Pretul se calculeaza nsumand costul
de productie si costul cheltuielilor generale pentru administratie
si calitate, corespunzatoare beneficiului care se doreste sa se
obtina; dar exista anumite limitari deoarece pentru servicii, este
greu de stabilit costul real fata de cel anticipat si ar fi un pret
rigid bazat mai mult pe produs dect pe piata.
Metode bazate pe concurenta. n general, ntreprinderile
vor fixa un pret similar celui stabilit n sector, n afara de cazul
cnd beneficiaza de un anumit avantaj sau dezavantaj
competitiv. Criteriul concurentei este foarte mult luat n seama
deoarece baza turismului rural o constituie peisajul, obiceiurile,
gastronomia si constructiile tipice ale unei zone ..
Metode bazate pe piata sau cerere. Costurile determina
nivelul cel mai scazut la care se pot stabili preturile, n timp ce
perceperea, de catre consumator, a valorii unui produs stabileste
nivelul cel mai ridicat la care putem fixa pretul.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Strategiile de preturi pot fi foarte
diverse, desi unele dintre ele sunt
preferate n turismul rural. Strategiile
utilizate sunt:
- Strategii diferentiate;
- Strategii competitive;
- Strategii de preturi psihologice;
- Strategii de preturi pentru linii de
produse;
- Strategii pentru produse noi.
05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
 Strategii diferentiate
Aceasta strategie ncearca sa exploateze
eterogenitatea consumatorilor, n scopul de a
vinde acelasi produs, la preturi diferite, n functie
de caracteristicile consumatorilor.
Discriminare temporala. Consta n stabilirea unor preturi
diferite, n functie de momentul cnd se presteaza serviciul;
Discriminare prin tipul serviciului. Consta n oferirea de
servicii la preturi diferite, fara sa existe o legatura ntre
pretul ncasat si caracteristicile serviciului prestat.
a) Preturi fixe si variabile
b) Reduceri pentru cantitate
c) Reduceri aleatorii sau oferte
d) Reduceri pentru o a doua piata

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Strategii competitive
Preturile se stabilesc ncercnd sa se profite de situatiile
competitive posibile, stabilind preturi egale, superioare sau
inferioare, n functie de avantajele de care se beneficiaza.
n situatia de concurenta mare si produse asemanatoare, strategia
obisnuita este fixarea unui pret similar cu cele ale celorlalti
competitori.
Strategii de preturi psihologice
Preturile psihologice se bazeaza pe modul n care piata percepe
cuantumul preturilor si pe asocierea acestora cu caracteristicile si
atributel produsului, asociere pe care o face consumatorul.
Strategia preturilor pentru linii de produse
Atunci cnd se concepe o strategie de preturi pentru o linie de
produse trebuie sa se tina seama de beneficiul global al acesteia
si nu numai de beneficiile unuia din produsele care o alcatuiesc. n
plus, trebuie sa se tina seama de relatia dintre cererile pentru
anumite produse.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Strategii pentru produsele noi
Cnd un produs se afla n primele faze ale ciclului
de viata, este posibil sa se aplice doua strategii
alternative de preturi: strategia de luare a
caimacului si cea de penetrare. Prima strategie
presupune fixarea unui pret ridicat la nceput,
mpreuna cu o investitie mare n promovare,
pentru a atrage crema pietei, cobornd ulterior
preturile n mod treptat, pentru a capta astfel, noi
segmente de piata mai sensibile la pret.
A doua strategie presupune fixarea preturilor
joase, de la nceputul lansarii produsului, pentru a
obtine, ct mai rapid posibil, cea mai mare
penetrare pe piata.
05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
 Strategii de distributie. Cum se ajunge la
potentialii
clienti?
Primele aspecte de care trebuie sa se tina cont sunt
necesitatile consumatorilor, care solicita alt gen de viata si
alte conditii, un turism nou, vacante mai personalizate,
cunoasterea culturii traditionale si posibilitatea mai mare de a
se bucura de natura.
Produsul rural este format din
beneficii de baza (cnd turistul merge n zona rurala cauta beneficiul
comunicarii cu natura sau sa scape de cotidian, sa se relaxeze sau cauta
o schimbare de rutina etc.),
din lucruri tangibile (forma n care beneficiul de baza se traduce fizic:
spatii deschise, servicii etc.)
si din produsul mbunatatit, care este oferta completa a produsului
(beneficiul pe care l percepe turistul poate fi modificat prin semnalizare,
pliante, birouri de informatii etc., marind satisfactia turistului).
O data ce produsul a fost definit, iar pretul stabilit, produsul
turistic trebuie sa ajunga pe piata si sa i se anunte existenta.
La nivel de marketing turistic, aceste doua elemente
(distribuirea si comunicarea) sunt foarte unite.
05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
 comercializarea directa, prin intermediul Centralelor
de Rezervari; agentii etc.
Instrumente de comunicare / distributie
Promovarea pe piata
8. Pull: publicitate (n general finantata de organisme
publice)
9. Push:- Publicitate la locul de vnzare (birou de turism,
agentii de voiaj si locatii rurale):
Publicatii;
Cataloage generale de destinatie ntreprindere;
Cataloage de produs;
Desfasuratoare;
Harti, planuri si trasee;
Ghiduri turistice;
Publicatii pentru profesionisti;
Dosar de presa;
05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
 Functia de baza a distributiei ca instrument de marketing turistic
este de a facilita accesul potentialului consumator la informatiile
referitoare la servicii sau la destinatia oferita (accesul la informatie,
nu la produsul n sine) si de a-i facilita ntr-un fel efectuarea
rezervarii anticipate.
Accesibilitatea produsului sau a destinatiei, ntelegnd prin aceasta
usurinta mai mare sau mai mica cu care vizitatorul poate ajunge la
serviciile oferite, mareste sau micsoreaza numarul alternativelor n
ceea ce priveste canalele de distributie care pot fi utilizate.
Distributie, din perspectiva marketingului, implica folosirea :
timpului,(posibilitatea unui consumator de a dispune de bunuri si
servicii, n momentul n care acesta se hotaraste sa
leachizitioneze);
a locului (localizarea produselor n amplasamentul cel mai adecvat
pietei);
a situatiei (ansamblu de produse suplimentare, transport, cazare,
restaurant, activitati culturale si recreative);
a posesiei (posesie de documente care faciliteaza dreptul de
folosire a acestuia).

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Canale de distributie
Distributia directa, bazata pe contactele produse
chiar n locul prestarii serviciului (restaurant);
Distributia directa, bazata pe contactele produse
n locul de origine al clientului. Aceasta situatie
cuprinde, cumpararea serviciului de turism prin
Internet, folosirea telefonului, faxului, e-mail-ului
sau a centralelor de rezervari;
Distributia directa, bazata pe contractele produse
n birourile care apartin prestatorilor de servicii
(Centrul de rezervari, agentii).

C. clasice
C. noilor tehnologii de informare

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
 Strategii de promovare
Promovarea turistica reprezinta procesul de comunicare
a ofertei turistice si de cerere a legaturii ntre produsele
turistice si consumatorii lor potentiali folosind mijloace
specifice, cum ar fi: reclama, publicitatea, relatii
publice, promovarea vnzarilor, sponsorizarea etc.
1. Comunicarea informativa are rolul de a atentiona
consumatorii potentiali despre existenta anumitor
produse turistice, despre firmele de turism, distribuitori
etc.
2. Comunicarea afectiva are rolul de a trezi interesul
si emotia clientului, declansnd decizia de
cumparare.
3. n plan comportamental promovarea turistica
poate consolida, crea sau schimba atitudinea si
comportanentul consumatorului de produse turistice.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Formele de promovare turistica

1 . Internet-ul;
2. Publicitatea;
3. Relatiile publice;
4. Fortele de vnzare;
5. Marketingul direct;
6. Promovarea prin marca;
7. Sponsorizarea;
8. Trguri, expozitii si saloane profesionale.
Ce trebuie sa contina mesajul, care este tema acestuia;
2. Cui i este adresat (populatia tinta);
3. Pe ce suport (audio, video, tiparituri) va fi realizat mesajul publicitar;
4. Cnd va fi declansata campania publicitara;
5. Cum se va transmite mesajul la consumator (mass-media, afisaj, panouri
publicitare sau alte forme);
6. Ce buget este necesar realizarii acestor mesaje;
7. Stabilirea modalitatilor de control si evaluare a eficientei eforturilor
publicitare.
05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
Tipuri de Comentarii
publicitate

TV O mai buna perceptie prin imagini vizuale. Are o larga

audienta
Costuri ridicate
Radio Impact relativ scazut. Costuri scazute
Ziare Imagini vizuale.Pot fi stocate n timp. Costuri moderate
Corelarea cu evenimentele speciale

Periodice Imagini vizuale.Optime pentru informarea anumitor

categorii de
Consumatori.Aparitie inconstanta
Almanah Consultate cu regularitate de anumite grupuri de
Persoane.Pret ridicat. Atractivitate

Postere Imagini vizuale statice

Ecrane Calitati grafice deosebite
Costuri ridicate

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Strategii de PR
Notiunea de relatii publice n turism semnifica
relatiile unei firme de turism cu mediul sau intern
si extern. Astfel se poate distinge:
Publicul intern format din angajatii firmei de
turism, actionari si proprietari, sindicate,
fortele de vnzare;
Publicul extern format din turistii efectivi,
clientii potentiali, furnizorii, distribuitorii,
firmele concurente, colaboratorii, comunitatea
locala, organele locale ale puterii de stat,
organismele financiare, massmedia, asociatiile de
protectie a consumatorilor, societatile de
asigurare s.a.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Strategie de produs

Strategia de flexibilitate: care presupune urmarirea

evolutiei pietei si adaptarea ofertei la particularitatile
cererii. Aceasta strategie implica realizarea unei
promovari active materializata in principal in activitati
promotionale si relatii publice.
2.Strategia de diferentiere: care urmareste detasarea
produsului turistic al unei firme in cadrul ofertei
nationale. Aceasta strategie presupune o valorificare
creativa a resurselor naturale precum si includerea unor
servicii specifice cu caracter zonal, traditional. Aplicarea
acestei strategii implica existenta in cuprinsul ofertei a
unicatelor care individualizeaza produsele.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 3.Strategia de diversificare: care consta in
multiplicarea pietelor de atractie turistica,
largirea gamei de servicii oferite, diversificarea
profilului unitatilor de cazare, restaurare,
agrement si a mijloacelor de transport.
4.Strategia innoirii gamei de produse: care
implica oferirea unor produse absolut noi de
calitate superioara care pot satisface cererea in
diversitate. Se recomanda a fi utilizata in faza de
maturitate a ciclului de viata al unei firme si sa fie
folosita in principal de firmele ce actioneaza pe
pietele externe.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Ciclul de viata al produsului turistic este rezultanta corelatiei intre cerere si oferta si
include urmatoarele faze:
1.Faza conceperii si explorarii: este etapa de contare in legatura cu momentul in
care trebuie conceput produsul, este etapa in care se stabilesc solutii legate de
costul la care va fi conceput, perioada optima de comercializare, modul de
comunicare si de informare a consumatorilor potentiali, precum si a specialistilor si
intermediarilor.
2.Faza lansarii: se caracterizeaza printr-un volum ridicat al cheltuielilor de
promovare comparativ cu volumul vanzarilor intrucat se acorda o importanta
deosebita activitatii de informare turistica.
3.Faza de dezvoltare: care incepe in momentul in care cea mai mare parte a
consumatorilor interesati de produs a fost atinsa si in care nevoile cele mai presante
au fost satisfacute. In aceasta etapa se realizeaza o asezare a pretului intrucat
produsul este bine pus la punct, iar piata este bine cunoscuta, ceea ce face posibil sa
creasca volumul vanzarilor .
4.Faza de maturitate: apare atunci cand produsul turistic nu mai determina
aparitia de noi consumatori in afara celor care s-au transformat in clienti fideli. In
aceasta faza pretul de vanzare incepe sa scada, iar daca produsul nu este reinnoit,
risca sa intre in declin.
5.Faza de declin: apare atunci cand consumatorul va parasi destinatia aleasa
intrucat i se propune fie un produs mai ieftin, fie apar alte nevoi de consum turistic.
Pentru a evita aparitia acestei faze este bine sa se adopte o politica de ameliorare,
de revitalizare si diversificare a produsului care va permite satisfacerea unor noi
categorii de nevoi.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Blanca Garcia Henche Marketing n
turismul rural Ed. IRECSON
Bucuresti, 2004
Sgander, Stefan; Brumar, Constanta
A.B.C.-ul tehnologiei hoteliere si al
agroturismului - Ed. Diasfera Bucuresti,
2005
Stanciulescu, Gabriela
Managementul operatiunilor de turism
Ed. ALL BECK Bucuresti, 2003
05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA
 Anexe

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 CLASIFICAREA UNEI PENSIUNI TURISTICE RURALE
Documentatia necesara pentru clasificarea unei
pensiuni turistice:
cerere de eliberare a certificatului de clasificare;
* copie certificat constatator de la registrul comertului, din care sa
rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului, in cazul
persoanelor juridice;
* certificat unic de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului, insotit
de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale: P.S.I.,
sanitar, sanitar-veterinar, de mediu si de protectia muncii, dupa caz,
pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii;
* autorizatia emisa de primarie in temeiul Legii nr.300/2004 privind
autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara
activitati economice in mod independent;
* schita privind amplasarea si adresa unitatii;
* schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor,
respectiv a spatiilor de alimentatie; fisa privind incadrarea nominala a
camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare;
* avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului,
emis de Autoritatea Nationala pentru Turism, n cazul constructiilor noi;
* copie acte de calificare ale personalului pensiunii sau ale
administratorului pensiunii.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Eliberarea certificatului de clasificare:

* Documentatia de clasificare se transmite Autoritatii Nationale pentru Turism -

Directia Generala de Autorizare (denumita in continuare D.G.A.) sau prin
reprezentantul filialei ANTREC a judetului respectiv, care verifica indeplinirea
criteriilor de clasificare si intocmeste certificatul de clasificare;
* Certificatul de clasificare va fi insotit de fisa privind incadrarea nominala a
camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de alimentatie destinate
servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura unitatii;
* Proprietarul pensiunii turistice va solicita D.G.A. din cadrul Autoritatii Nationale
pentru Turism clasificarea structurilor de primire turistice si/sau a structurilor de
alimentatie destinate servirii turistilor cu minimum 60 de zile inainte de darea lor n
folosinta;
* Verificarea la fata locului a indeplinirii criteriilor se face de catre specialistii din
Autoritatea Nationala pentru Turism - D.G.A. impreuna cu reprezentanti ai Asociatiei
Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural cu sprijinul si colaborarea unor
specialisti desemnati de consiliile judetene, consiliile locale, in prezenta
reprezentantului agentului economic in cauza;
* In functie de conditiile concrete constatate in unitatea verificata se pot propune in
mod exceptional unele compensari pentru dotari si servicii in vederea acordarii sau
mentinerii categoriei;
*

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Eliberarea certificatului de clasificare se face in termen de cel mult 60 de
zile de la data primirii documentatiei de clasificare complete;
* La expirarea acestui termen proprietarul de pensiune turistica poate pune
in functiune pe propria raspundere structura turistica respectiva la numarul
de flori/stele solicitat, urmand ca la primirea efectiva a certificatului de
clasificare sa si continue activitatea la categoria inscrisa in certificatul
obtinut;
* Punerea in functie este conditionata de detinerea autorizatiilor legale:
- autorizatia sanitara de functionare;
- autorizatia sanitar-veterinara (numai pentru unitatile de alimentatie);
- avizul/autorizatia de prevenire si stingere a incendiilor - P.S.I.;
- autorizatia de mediu.
* Pensiunile turistice care la data verificarii nu indeplinesc cel putin criteriile
pentru categoria minima nu se clasifica si, in consecinta, nu pot desfasura
activitate de turism. Motivatia neclasificarii se consemneaza in nota de
verificare intocmita in doua exemplare, dintre care un exemplar se preda
agentului economic proprietar si/sau administrator al unitatii respective;
Proprietarii de pensiuni turistice si agentii economici au obligatia sa
respecte pe toata perioada de functionare a structurilor de primire turistice
conditiile si criteriile de clasificare, inclusiv in cazul celor care si-au inceput
activitatea pe propria raspundere. Nerespectarea criteriilor de clasificare se
sanctioneaza potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001;

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 In situatia in care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii
astfel incat nu se mai asigura categoria de clasificare acordata, agentul economic,
respectiv proprietarul pensiunii turistice este obligat sa solicite o noua clasificare a
structurii de primire turistice in cauza, in termen de 30 de zile de la aparitia
modificarilor. In acelasi termen este obligatorie solicitarea eliberarii unui nou certificat
de clasificare in cazul trecerii structurii turistice in proprietatea si/sau in administrarea
altui agent economic;
* Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de Directia Generala Autorizare din 3
n 3 ani. Agentul economic/ proprietarul de pensiune turistica va solicita vizarea
certificatului cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de 3 ani de la
emiterea acestuia sau de la ultima viza;
* In termen de 60 de zile de la data inregistrarii cererii agentului
economic/proprietarului de pensiune turistica, Directia Generala Autorizare va proceda
la reverificarea structurii de primire turistice in cauza si va acorda un nou certificat de
clasificare, in masura in care sunt indeplinite conditiile si criteriile minime de clasificare
pentru categoria respectiva. La aceasta verificare vor participa si reprezentanti ai
Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural ANTREC.
Vand proiect pensiune turistica pe SAPARD, la pretul de 200 RON (2.000.000 ROL) pe
CD.Proiectul contine cererile de finantare completate, studiu de fezabilitate, planul
afacerii, strategia de marketing, peste 200 de modele de vile si cabane + modalitati de
garantare si de asigurare a sumei de bani necesare aportului dumneavoastra.Livrarea
se face in sistem ramburs prin posta in maxim 3 zile lucratoare.Oferta este valabila in
toata tara.Relatii la telefon 0747041382 sau e-mail:gabiceovee@yahoo.com Data
inscrierii: 15 august 2005

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA

 Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i
Pescuit
Msura 313 ncurajarea activitilor turistice se ncadreaz n Axa III
mbuntirea calitii vieii n zonele rurale i diversificarea economiei rurale
i are ca obiectiv general d ezvoltarea activitilor turistice n zonele rurale care s
contribuie la creterea numrului de locuri de munc i a veniturilor alternative,
precum i la creterea atractivitii spaiului rural.
Obiectivele specifice ale Msurii 313 se refer la:
1. Crearea i meninerea locurilor de munc prin activiti de turism, n special
pentru tineri i femei;
2. Creterea valorii adugate n activiti de turism;
3. Crearea, mbuntirea i diversificarea infrastructurii i serviciilor turistice;
4. Creterea numrului de turiti i a duratei vizitelor.

Obiectivele operaionale ale Msurii 313 se refer la:

1. Creterea i mbuntirea structurilor de primire turistice la scar mic;
2. Dezvoltarea sistemelor de informare i promovare turistic;
3. Crearea facilitilor recreaionale n vederea asigurrii accesului la zonele
naturale de interes turistic.

05/11/17 PENSIUNEA SI VILA TURISTICA