SINDROMUL CEFALALGIC

SI
TROMBOZELE VENOASE CEREBRALE

Dr. Mihai Vasile

 CUPRINS CURS;

1. Clasificare sindroamelor cefalalgice

2. Etiologia sindroamelor cefalalgice
3. Mecanisme ale cefaleei
4. Abordarea pacientului cu cefalee
5. Principalele sindroame cefalalgice de cauza neurologica
6. Anatomia si fiziologia sistemului circulator venos cerebral
7. Etiologia trombozelor venoase cerebrale (TVC)
8. Clinica trombozelor venoase cerebrale (TVC)
9. Investigatii paraclinice in TVC
10. Tratamentul TVC
 Sindromul cefalalgic:

una dintre cele mai frecvente cauze de adresare la camera de garda

a-9-a cauza de adresare catre medic in general

cauze: > 300 cunoscute

de ce e important si aduce frecvent pacientul la medic?

fata si scalpul sunt bogate in receptori pt. durere

cavitatile nazale si bucala, ochiul si urechea sunt toate structuri

delicate si foarte sensibile si trebuie protejate

teama permanenta neexprimata cu privire la ceea ce se intampla

in cap si in special teama de tumori cerebrale
 CLASIFICAREA INTERNATIONALA A CEFALEELOR (a 2-a editie) - 2003

1. Cefalee primara: neasociata cu o leziune cerebrala structurala

migrena
cefaleea tensionala
cefaleea cluster
alte cefalee primare:
la tuse
exercitionala
asociata cu activitatea sexuala
hipnica
hemicrania continua etc.
CLASIFICAREA INTERNATIONALA A CEFALEELOR (a 2-a editie)-2003

Cefalee secundara: asociata cu o leziune patologica

traumatisme craniocerebrale/ale gatului

afectiuni vasculare cerebrale sau cervicale
cefalee atribuita unei patologii cerebrale nevasculare
cefalee atribuita utilizarii unei substante sau sevrajului acesteia
cefalee atribuita infectiilor
tulburari ale homeostaziei
afectiuni ale fetei si ale gatului/ochiului/sinusurilor/urechii/dintilor
nevralgii craniene si alte cauze centrale ale durerii faciale
cefalee psihogena
ABORDAREA PACIENTULUI CU CEFALEE (I):

1. ANAMNEZA
2. EXAMENUL CLINIC
3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
4. INVESTIGATII PARACLINICE
5. TRATAMENT
a. EPISOD ACUT
b. PROFILAXIE
c. MEDICAMENTOS/ NONMEDICAMENTOS
 ANAMNEZA CEFALEE

CAND A DEBUTAT CEFALEEA ? Mumenthaler et all

NATURA CEFALEE:
LOCALIZARE
DURATA EPISOADELOR
FRECVENTA EPISOADE
INTERVALELE LIBERE
CONTINUA /EPISODICA
TIPUL DE DURERE
FACTORI PRECIPITANTI
SIMPTOME ASOCIATE
INTENSITATE DURERE
MEDICATIE UTILIZATA
SIMPTOME NEUROLOGICE INTRE EPISOADELE DUREROASE
Tulburari de memorie, crize epileptice, etc.

ISTORIC FAMILIAL DE CEFALEE ?

PERSONALITATE
 ABORDAREA PACIENTULUI CU CEFALEE (II):

P factori provocatori/ favorizanti sau care amelioreaza durerea

Q calitatea durerii
R regiunea dureroasa
S severitatea durerii
T- evolutia in timp a durerii

Simptome asociate:
greata, voma
pierderea starii de constienta,
eritem conjunctival
lacrimare
fotofobie
fonofobie
tulburari vizuale
ameteala
deficite focale neurologice
 ABORDAREA PACIENTULUI CU CEFALEE (III):

P (Factori precipitanti): exercitiul fizic/pozitia/alimente/medicamente/anxietate

frig/ lumina puterenica/ zgomote puternice etc.

Factori amelioranti: camera intunecata/schimbarea pozitiei/compresie/medicatie

Q (calitatea durerii):

pulsatile, continua, lovitura de cutit, stransoare, presiune

R (localizarea):

unilaterala, bilaterala, frontala, occipitala, faciala, gat

S (severitate) scale numerice

T (evolutie):
cand apare, timpul scurs pana la varful de intensitate, continua / pusee
frecventa puseelor dureroase/durata
ABORDAREA PACIENTULUI CU CEFALEE (IV):

Istoric medical:

istoric de cefalee

istoric evaluari cefalee

medicatie cefalee

HTA, cancer, traumatisme, infectie HIV

Istoric familial de cefalee

Istoric ocupational:

solventi, vapori, chimicale

 ABORDAREA PACIENTULUI CU CEFALEE (IV)

ANALIZA SECUNDARA A SIMPTOMELOR SI SEMNELOR CLINICE

factori favorizanti:

stres, premenstrual, alimente bogate in tiramina, glutamat, nitrati, aspartat,

factori fizici migrena

ingestie de alcool in faza de cluster cefalee cluster

stres cefalee tensionala

puncte trigger la nivelul fetei: vorbire,aer rece, periere dinti nevralgie

exercitiu fizic, pozitie, stranut, tuse cefalee organica

 ABORDAREA PACIENTULUI CU CEFALEE (V)

ANALIZA SECUNDARA A SIMPTOMELOR SI SEMNELOR CLINICE

calitatea durerii:

pulsatila: migrena

tensiune/ in banda/in casca : cefalee tensionala , migrena la debut

profunda, intepatura/lovitura de cutit: in cefalee cluster sau nevralgii

ca un trasnet in hemoragia subarahnoidiana

durata:

migrena: 4-72 de ore

cluster: 15-180 ore

cefalee tensionala: 30 minute 7zile

nevralgia: secunde/minute
 ABORDAREA PACIENTULUI CU CEFALEE (VI)

ANALIZA SECUNDARA A SIMPTOMELOR SI SEMNELOR CLINICE

frecventa si evolutie:
dupa perioade de stres cefaleee tensionala
nesistematizate/in weekend - migrena
migrena: 1-2 atacuri pe luna
cluster: 1 atac/ zi timp de 2 saptamani 6 luni, cu orar fix
tensionala: episodica > 10 /luna sau continua 15 zile/
luna
organice: periodice/ continue

localizarea: unilaterala/ difuza

lez. supratentoriale iradiere frontala
lez. infratentoriale iradiere frontala si occipitala
cauza orbitala strict localizata
 ABORDAREA PACIENTULUI CU CEFALEE (VII)

ANALIZA SECUNDARA A SIMPTOMELOR SI SEMNELOR CLINICE

simptome asociate:
greata, voma, fonofobie migrena
lacrimare, eritem conjunctival cluster headache
pierderea starii de constienta HSA, tumora ventricul III
deficite neurologice cauze organice
sd. HIC: - procese expansive, TVC, pseudotumor cerebri

efectul pozitiei:
exercitiul fizic: cefaleea vasculara
pozitia capului: chist coloid
 RED FLAGS IN CEFALEE (I)

traumatism recent cranian/cervical

debut brusc al cefaleei

aparitia unui nou tip de cefalee

agravarea progresiva a unui sd. cefalalgic

un nou nivel de durere cea mai puternica durere din viata

cefalee dupa manevra Valsalva/tuse

debut la varsta > 50 de ani

simptome sau semne neurologice precum:

convulsii,confuzie, pierderea starii de constienta, inabilitate,

edem papilar, hemipareza (atentie la migrena cu semne asociate
sau infarct migrenos)
RED FLAGS IN CEFALEE (II)

semne sau simptome sistemice precum:febra, scadere ponderala,

durere la palpare artere temporale, rigiditatea cefei

factori de risc secundari precum istoricul de cancer sau de infectie HIV

mai putin grav:

cefalee ce trezeste pacientul din somn

cefalee permanent unilaterala

ce se schimba cu pozitia pacientului

 MECANISMELE DURERII IN CEFALEE

Structura Sensibile la durere Insensibile

Sinusuri venoase si vene aferente Parenchimul cerebral
Arterele din dura Ependimul
Arterele de la baza creierului si rr. lor Plexuri coroide
Intracraniana
Pia
Dura langa baza creierului Arahnoida
si aa. mari
Dura pe convexitate
Craniul
Pielea
Scalpul
Periostul
Extracraniana
Muschii
Mucoasele
Arterele
Nervii V
VII
IX, X, II, III
 MECANISME GENERALE IN CEFALEE

tractiune a principalelor vase intracraniene

distensia/ dilatarea arterelor intracraniene

inflamatia langa structuri sensibile

presiunea directa pe nervii cranieni sau cervicali

contractia sustinuta a muschilor scalpului sau gatului

stimularea R nociceptivi prin afectiuni ale ochiului, nasului,

urechii sau sinusurilor
 semne vitale
examen general
EXAMENUL PACIENTULUI CU CEFALEE examen neurologic
rareori este relevant

Semne clinice Posibila etiologie

Atrofie optica, edem papilar Procese expansice intracraniene,

hidrocefalie, pseudotumor cerebri
Semne neurologice focale Procese expansive intracraniene
(hemipareza, afazie etc.) TVC
Redoarea cefei HSA, meningita

Hemoragii retiniene HSA anevrismala, HTA maligna

Zgomote la auscultatia craniului MAV

Artera temporala ingrosata, Arterita temporala

sensibila la palpare, scadere
ponderala
Puncte trigger la nivelul fetei ce Nevralgie trigeminala
declanseaza durerea
Ptoza palpebrala,paralizie nerv Anevrism cerebral
III, midriaza
 INDICATIILE DE EXAMEN IMAGISTIC IN CEFALEE

investigatii imagistice: (CT cerebral/IRM cerebral/CT cervical/angiografie)

durere brusca, severa/ nemigrenoasa/ cefalee cu caracter nou

tanar, durere unilaterala, severa, cu iradiere cervicala + sdr. Horner

cefalee brusca la o pacienta gravida

cefalee brusca cu semne neurologice de focar

cefalee la un pacient cu varsta>55 ani, cu artere temporale

dureroase
 INVESTIGATII PARACLINICE CEFALEE (II)

CT cerebral de urgenta:

in sdr. HIC
in suspiciunea de HSA

poate fi fals negativ (interval scurs de la debut,

cantitate de sange, artefacte, anemie )
in suspiciunea de fractura baza craniu

IRM cerebral (de preferat):

cefalee brusca la gravide/ perioada puerperala

suspiciunea de TVC
 INVESTIGATII PARACLINICE CEFALEE (I)

PUNCTIA RAHIDIANA:

indicatii diagnostice:
suspiciune de meningita/ encefalita
suspiciune de HSA
suspiciune de mielita
suspiciune de boli inflamatorii scleroza multipla
suspiciune de sdr. Guillain Barre

indicatii terapeutice
contraindicatii:
alterarea starii de constienta/ insuficienta cardiorespiratorie severa
semne neurologice de focar
sindrom HIC (edem papilar)
risc de sangerare
conditii locale
 LUMBAR PUNCTURE - NEJM

http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMvcm054952
CEFALEE PRIMARE
 F, 36 DE ANI
DEBUT CEFALEE LA 16 ANI
CARACTERUL DURERII:
PULSATILA
INTENSA
CATEVA ORE
ASOCIAZA GREATA/ VOMA/ TULBURARI DE VEDERE LA DEBUTUL
DURERII
SE AGRAVEAZA LA MISCARE
TRECE DACA DOARME/ MEDICAMENTE
FRECVENTA 1-2 ATACURI PE LUNA
 MIGRENA (I)

prevalenta:
barbati: 7%
femei:18 %
caracterul durerii: unilaterala, pulsatila, agravata de exercitiu fizic,
acompaniata de greata, varsaturi si fotofobie
minimum 2 episoade similare
migrena clasica (oftalmica) migrena cu aura- 15 %
fenomene vizuale predureroase:
lumina, scintilatii, ce dispar la aparitia durerii
scotom scintilant cu durata de max. 1 ora si care lasa tulb.
camp vizual contralateral durerii
prodrom: simptome psihice, foame, etc.
durerea are Intensitate max in 1-2 ore
migrena comuna migrena fara aura
 aura vizuala Migrena cu aura
 MIGRENA (IV)
mecanisme genetice:

mecanisme complexe:

impulsuri de la cortex, talamus, hipotalamus activeaza centrii migrenosi

centrii migrenosi:nc rafeului(adrenergic), locus ceruleus(serotoninergic)
centrii migrenosi produc o inhibitie corticala propagata insotita de olighemie
reflexul trigeminovascular
aferente de la vasele meningeale nc tract trigeminal talamus/punte
nc pontini- eferente ps ggl pterigopalatin/otic/carotidian- perete vascular
terminatiile perivasculare trigeminale sunt stimulate si elibereaza
neuropeptide vasoactive: substanta P, neurokinina A, CGRP
efect vasoconstrictor/vasodilatatie
inflamatie neurogenica

disfunctie a cailor din TC care moduleaza aferentele dureroase

 FIZIOPATOLOGIE MIGRENA (II)

studii imagistice au aratat o modulare a aferentelor dureroase

trigeminovasculare de catre nc. rafeului dorsal, locus ceruleus si
nucleul mare al rafeului

deci exista o alterare a perceptiei cu sensibilizarea centrala a

complexului trigeminal si pe de alta parte o activare retrograda a
mecanismului neurovascular specific rr. oftalmice a n.V

serotonina:

receptori de tip 1 actioneaza atat central cat si periferic pe reflexul

trigeminovascular

receptorii de tip 2 actioneaza periferic stimuland inflamatia din

peretele vascular
Tratamentul atacului migrenos:

Fenotiazine:
proclorpromazina (EMETIRAL)
clorpromazina (PLEGOMAZIN)

butirofenone:
properidol
haloperidol

dihidroergotamina (COFEDOL)

triptani (agonisti R serotoninergici de tip 1):

sumatriptan
rizatriptan
almotriptan
zolmitriptan

valproat de Na iv

ketorolac

metoclopamid

Csth

antialgice obisnuite
 TRATAMENTUL EPISODULUI ACUT DE MIGRENA LINIA I

Substana Doza, mg Nivel de Comentarii

recomandare
Acid acetilsalicilic 1000 (oral) A Efecte adverse gastro-intestinale
(ASA)
ASA iv 1000 (i.v) A Risc de sangerare
Ibuprofen 200-800 A La fel ca la ASA
Naproxen 500-1000 A La fel ca la ASA
Diclofenac 50-100 A Inclusiv diclofenac-K
Paracetamol 1000 (oral) A Atentie n in onsuficienta renala i
1000 (sup) A hepatica
ASA plus 250 (oral) A La fel ca la ASA i paracetamol
paracetamol plus 200-250
cafeina 50
Metamizol 1000 (oral, B Risc de agranulocitoza
i.v) B Risc de hipotensiune
Fenazona 1000 (oral) B Vedei paracetamol
Acid tolfenamic 200 (oral) B Efecte secundare ca la ASA

Ghidul EFNS pentru tratamentul migrenei- raportul revizuit

asupra directivelor EFNS
 TRATAMENTUL ATACULUI DE MIGRENA LINIA A-II-A

Substana Doza, mg Nivel Comentarii

Sumatriptan 25,50,100 (oral inclusiv A 100 mg sumatriptan este de

cu eliberare prelungita) referinta pentru toi triptanii
25 (supozitoare) A
10,20 spray intranazal A
6 (subcutan) A
Zolmitriptan 2,5; 5 (oral) A
2,5; 5 (spray intranazal) A
Naratriptan 2,5 (oral) A Eficacitate mai mic dar mai
ndelungat dect
Rizatriptan 10 (oral) A sumatriptanul
Almotriptan 12,5 (oral) A
Probabil mai puine efecte
Eletriptan 20; 40 (oral) A adverse ca sumatriptanul
Se pot administa 80 mg dac
Frovatriptan 2,5 (oral) A 40 mg nu sunt eficiente
Eficacitate mai mic dar mai
lung ca a sumatriptanului

Ghidul EFNS pentru tratamentul migrenei- raportul revizuit

asupra directivelor EFNS
TRATAMENTUL PROFILACTIC IN MIGRENA

atacuri frecvente: >3-4 luna

atacuri intense/ prelungite

terapia abortiva ineficienta

tratamentul se administreaza cel putin 6 luni

betablocante

antidepresive

blocante canale de Ca

neuromodulatori anticonvulsivante

clonidina

toxina botulinica
 TRATAMENTUL PROFILACTIC AL MIGRENEI

Substana Doza zilnic (mg) Nivel

Betablocante
Metoprolol 50200 A
Propranolol 40240 A
Bocante de canale de calciu
Flunarizine 510 A
Medicaie antiepileptic
Acid valproic 5001800 A
Topiramate 25100 A

Ghidul EFNS pentru tratamentul migrenei- raportul revizuit

asupra directivelor EFNS
 Femeie de 32 de ani cu istoric de cefalee cronica (de la varsta de 13 ani)

Cefalee unilaterala pulsatila + greata+ fonofobie/fotofobie

2ori/ luna cu durata de aproximativ 24 de ore

Control bun al simptomelor cu analgezice/ antiemetice

De 1 an de zile cefalee zilnica

 Dupa nasterea primului copil:

Dureri mai frecvente (2-3/ saptamana) si mai severe

Durerile dureaza 2-3 zile
Medicatie:
acetaminofen+ butalbital+ cafeina
cresterea dozelor in urmatorii 3 ani 6 ori/ zi
intre episoadele dureroase - durere presiune - ibuprofen
Temporar preventiv betablocante/ verapamil/amitriptilina
De 1 an durere continuna generalizata
+ episoade cefalee unilaterala + greata/fotofobie/fonofobie

Are istoric familial de migrena mama si sora

Nu are APP semnificative
Examenul neurologic si general normal
Examenul IRM cerebral - normal
MIGRENA TRANSFORMATA

CEFALEE DE ABUZ MEDICAMENTOS

Istoric de cefalee primara

Cefalee zilnica
Calitate/ intensitate/ localizare variata
Matinala
Istoric de abuz/ toleranta analgezice
Simptome la intrerupere brusca
Terapii profilactice ineficiente
 MIGRENA (II)
Alte tipuri de migrena:

migrena hemiplegica familiala

migrena oftalmoplegica
migrena bazilara
la copii: migrena abdominala/voma ciclica
status migrenos: durata de cateva zile (>72 ore) cu pauze
interdureroase < 4 ore continuu
complicatii ale migrenei:
infarctul migrenos asociere cu fumat si anticonceptionale
factori asociati cu migrena:
perioada premenstruala (in sarcina dupa luna a 3-a scade ca I)
alcool si alimente (ciocolata, portocale, branza)
schimbarile climaterice
psihic/somn (> sau <)
ereditate/personalitatea
 Migrena bazilara:

rara

femei tinere < 21 ani, cu istoric familial de migrena

simptome vizuale cu debut brusc (inclusiv cecitate) si care asociaza:

vertij

ataxie

dizartrie

tinitus

parestezii

alterarea starii de constienta si confuzie

Cefalee vasculara nonmigrenoasa:

sincrona cu pulsul, severa, agravata de efort

febra shigelloza

substante:
CO, Pb, benzen, CCl4, insecticide, nitriti (hotdog headache), toluen,
nitrobenzen, metanol, glutamat monosodic (sd. restaurantului chinezesc)
alcoolul)

medicamente: nitrati, indometacin, contraceptive orale, vasodilatatoare

sevraj:
ergot, cafeina, amfetamine, fenotiazine, alcool

altele:

hipoxie,hipoglicemie, hiperCO2, anemie, toxemie de graviditate,

encefalopatie hipertensiva, hipotiroidism/hipertiroidism, rinita
vasomotorie, altitudine, contact sexual

cefalee de efort: - alergatori - tumora de fosa posterioara?

de tuse:
 B, 42 ANI

APP NESEMNIFICATIVE

CONSUM DE ETANOL OCAZIONAL

CEFALEE SEVERA HEMICRANIE DREAPTA

PREDOMINANT NOCTURN

SE REPETA DE 2 SAPTAMANI SI DUREAZA CATEVA ORE

SE INSOTESTE DE AGITATIE MARCATA

NU CEDEAZA LA ANTIALGICE UZUALE

 Cluster headache:

predominant la barbati (M/F= 6/1)

rar familiala, debut la 30 de ani
atacuri provocate de alcool sau nitrati
durere brusca, severa, unilaterala, orbitala/frontala, constanta,
neliniste
eritem conjunctival
lacrimatie, rinoree
mioza, ptoza palpebrala
forma cu atacuri:
durata atac: 10-30 minute
atacurile se pot aglomera in ciorchine in cateva zile sau
saptamani apoi dispar pentru cateva luni de zile- 1an
predominant noaptea si primavara si toamna
 Femeie de 30 de ani

Istoric de 5 ani de cefalee

Hemicranie stanga parietala
Durere constanta , zilnica, moderata
Episoade de durere severa 30 minute
Orbitala stanga
> 10 episoade / zi
Simptome asociate:
Lacrimare
Usoara ptoza palpebrala stanga
Nu are alte acuze neurologice
Nu are greata/ voma
Fara factori declansatori
Amelioreaza durerea sa stea linistit:

Examen neurologic normal

Examen IRM cerebral - normal
 CEFALEE PRIMARA

CEFALEE TRIGEMINALA AUTONOMICA

CEFALEE TENSIONALA

contractura sustinuta a muschilor scalpului si gatului

cefalee bilaterala
localizare: difuza, occipitala, gat
in casca, nepulsatila
cronica- constanta/ cu recurente
se amelioreaza cu somnul
nu se asociaza cu greata, varsatura, fara prodrom
cea mai frecventa cauza de cefalee primara
CEFALEE SECUNDARE
 HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA (I)

brusca/cataclismica,
cu maximum de intensitate in cateva sec
cu localizare occipitala sau frontala, unilaterala sau bilaterala
in 50% fara semne neurologice de focar

scala Hunt-Hess pentru forma spontana de HSA:

grad 1: asimptomatic/ cefalee minima/ usoara redoare de ceafa

grad 2: cefalee moderata sau severa/ redoare de ceafa/ fara semne

de focar cu exceptia semnelor de nervi cranieni

grad 3: somnolenta, confuzie sau minime semne neurologice de focar

grad 4: stupor, hemipareza moderata sau severa/ tulburari vegetative

grad 5: coma profunda, rigiditate prin decerebrare, muribund

 HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA (II)

simptome asociate: greata, voma, fotofobie, tulb. de constienta

(25% in primele 15 minute)

semne neurologice de focar:

anevrism de AcoP ce comprima nerv III-paralizie completa nerv III

vasospasm manifest clinic semne clinice permanente sau tranzitorii

manifestari clinice mai putinspecifice:

febra, dureri de spate, HDS, HTA, convulsii

ex. FO: hemoragii subhialoide

ECG: modificari difuze nespecifice ale undelor T

alte simptome si semne: edem pulmonar, secretie inadecvata de ADH,

 HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA (III)

idiopatica 10 %
anevrisme arteriale cel mai frecvent
MAV (la pacientii tineri < 20 de ani)
cauze rare:
tromboza cerebrala cu HSA secundara
embolia cerebrala
hemoragie cerebrala parenchimatoasa
tumori de hipofiza care sangereaza
traumatisme cerebrale cu contuzii
foarte rare:
coagulopatii
anevrisme micotice
metastaze cerebrale
 DIAGNOSTIC POZITIV AL HSA
CT cerebral nativ:
detecteaza HSA recente sau in cantitate mare
(fals-negativ la distanta de HSA sau mici HSA)
daca CT cerebral este negativ punctie rahidiana:
prima investigatie in cazul in care CT cerebral nu se poate efectua
nu exista semne de efect de masa (pierderea starii de constienta sau
semne neurologice de focar)
1000 hematii/mm3
sute de hematii/mm3
xantocromia apare la cateva ore de la debutul HSA
angiografie cerebrala:
in caz de recidiva a HSA
punctie traumatica/ rezultat ambiguu al punctiei rahidiene
la pacientii cu contraindicatie de punctie rahidiana
 ARTERITA TEMPORALA (boala Horton)
inflamatia arterelor scalpului si a arterelor intracraniene

cefalee cu debut recent > 55 ani

frecventa la femei
aa. temporale palpabile indurate si dureroase
claudicatie a maxilarului
stare de rau
astenie fizica
febra
anemie
polimialgie reumatica
scaderea vederii prin afectarea aa. oftalmice
VSH > 100mm/h
raspuns bun la CSth
dgn pozitiv:
biopsie aa temporale
 MENINGITA SI ENCEFALITA

cefalee, fotofobie, greata, voma, semne meningeale,

alterarea starii de constienta (agitatie, halucinatii, confuzie, coma)

pot fi absente mai ales la copil unde predomina simptomatologia nespecifica

antibioterapie de urgenta in cazurile suspecte
etiologie:
hemoculturi in frison
analiza LCR pentru antigene specifice
cauze potentiale:
infectii de vecinatate: sinuzita, otita, mastoidita etc
infectii sistemice: endocardita bacteriana, siclemie, splenectomie
defecte congenitale sau dobandite de invelis ale creierului
tumori Criptococus
etiologie:
virusuri>bacterii>spirochete>protozoare/fungi
 CEFALEE POSTTRAUMATICA:

de scurta durata/cronica in sd.posttraumatic

cauze:
hematom cronic subdural

higroma subdurala

hidrocefalie

fractura craniu

meningita

abces cerebral

HSA

contractie musculara (tensiune)

psihogena
 CEFALEEA DIN SD. HIC SI DIN TUMORILE CEREBRALE

caracter :

agravata la trezire, descreste dupa ridicarea din pat sau dupa voma
exacerbata de tuse sau efort
poate pare precoce (in tumori de fosa posterioara) sau tardiv
(in leziuni supratentoriale)
etiologie:
tumori de fosa posterioara
supratentoriale (meningioamele mai precoce)
tumori intraventriculare (chist coloid): cefalee pozitionala/sincopa
tumori hipofizare care sangereaza/ necroza
abces cerebral
hematom subdural
MAV
pseudotumor cerebri
 PSEUDOTUMOR CEREBRI
hipertensiune intracraniana idiopatica benigna
diagnostic de excludere
cefalee + edem papilar
clasic:
femeie obeza tanara (adolescenta)
cefalee progresiva saptamani/ luni de zile cu evolutie variabila
fara semne neurologice de focar/paralizii de nervi cranieni
edem papilar
cauze:
necunoscute dezechilibru productie/absorbtie a LCR (?)
tulburari menstruale, crestere ponderala
hipervitaminoza A, retinoizi/tetracicline
diagnostic diferential:
procese expansive/meningita cronica/tromboza venoasa intracraniana
CT cerebral/ RMN inclusiv angio RM venos - normal
PL cu valori normale sau < 250-400 mm H2O
 CEFALEE DATORATA SCADERII PRESIUNII LCR

CARACTER: agravata de ortostatism, dispare in clinostatism

etiologie:
post-punctionala
idiopatica cu presiune LCR 0-60 mm H2O
tratament: repaus la pat/cofeina/ pansament cu sange autolog/ hidratare

CEFALEE PSIHOGENA
asociata frecvent cu depresia
greutate in gandire, fara raspuns la analgezice
isi schimba localizarea
se manifesta bizar
seamana uneori cu cea tensionala

NEVRALGII:
debut brusc, accese scurte, caracter lancinant, precipitate de stimuli
tactili sau stimuli de tip: rece, cald, periatul dintilor (pt trigemen) sau
inghitit (de glosofaringian)
 CAUZE DIVERSE DE CEFALEE

sinuzita
probleme dentare

sd Costen sd Tolosa- Hunt (oftalmoplegie dureroasa):

oculare:
nevrita optica durere unilaterala periorbitala
inflamatie orbitala oftalmoplegie (cu RFM prezent)
sd sinus cavernos afectare nerv optic
glaucom acut cu unghi inchis responsiva la CSth
astigmatism proces inflamator/ VSH crescut
tulburari acomodare
strabism latent
post convulsii
boala coloana cervicala
feocromocitom:
debut in minute, cefalee bilaterala
dispare in mai putin de 1h
pulsatila
transpiratii, paloare, palpitatii
tremor
greata
salt hipertensiv in criza