Cancerul de corp

uterin
 EPIDEMIOLOGIE

Cancerul de corp uterin sau de endometru (CE) era

considerat clasic o neoplazie a femeii vrstnice.
Maximul de inciden este la vrstele de 55-65 ani,
dar CE atinge i femeia tnr (sub 40 ani).
Este al IV-lea cancer genital feminin ca frecven,
ocupnd locul 7 ca numr de decese prin cancer. n
2004, CE a devenit cea mai frecvent neoplazie
ginecologic n SUA (40.320 cazuri noi i 7.090 de
decese anual), i este pe cale s devin cancerul
genital feminin cel mai frecvent n toate rile
dezvoltate
 ETIOLOGIE
Factorii de risc pentru cancerul de corp uterin sunt:
Vrsta avansat
Obezitatea (80%), dieta hipercaloric, bogat n lipide
Cicluri menstruale anovulatorii/ neregulate, infertilitate
Hipersecreia/ secreie prelungit de estrogeni endogeni
Expunerea exogen la estrogeni (inclusiv la tamoxifen)
crete riscul relativ de dezvoltare a CE x 2.3
Boala polichistic ovarian, tumorile ovariene de granuloas
(secretante de estrogeni)
Boli cronice hepatice avansate, HTA, DZ tip II (posibil efect al
hiperinsulinemiei)
 HISTOLOGIE
Hiperplazia adenomatoas de endometru este considerat
leziune precursoare a CE.

Adenocarcinomul reprezint forma cea mai frecvent de

carcinom endometrial (75-80%), avnd mai multe grade de
difereniere (4 grade n ultima clasificare), de la formele G1,
bine difereniate (cu structur glandular n 95% din tumor), la
cele G4, nedifereniate (cu < 50% structur glandular).

Carcinom adenoscuamos 30-50% cazuri.

Forme mai rare carcinomul mucoepidermoid

sau cel seroadenomatos
 INCIDENTA

Incidenta anuala a carcinomului endometrial n

Uniunea Europeana este 16/100.000 femei.
Mortalitatea este 4-5/100.000.

Riscul de a dezvolta carcinom endometrial la un

moment dat n cursul vietii este 1,7-2%,
iar n majoritatea tarilor dezvoltate
incidentele ajustate n functie de vrsta
continua sa creasca.

 DIAGNOSTIC

Stabilirea diagnosticului
de carcinom endometrial
necesita
confirmare histopatologica.
 EXAMEN CLINIC

Simptomul cel mai frecvent ntlnit (80-90%) este

hemoragia uterina (metroragia) n postmenopauza;
pacientele pot prezenta si leucoree sau secretie sero-
sangvinolenta. La pacientele cu uter marit de volum si
blocarea tumorala a canalului vaginal poate apare
piometria si hematometria.

Durerea pelvina apare foarte rar; uneori pot aparea

dureri lombare datorita invaziei ganglionilor
paraaortici.

 Investigatii paraclinice

-histeroscopia (defineste marimea si pozitia uterului, localizarea si

extensia neoplaziei intrauterine),
-chiuretajul endocervical cu biopsie endometriala,
-chiuretajul fractionat sub anestezie generala,
-echografia transvaginala si frotiul cito-vaginal (valoare limitata).
-radiografie toracica si examene hematologice si biochimice
uzuale.
- RMN - utila n evaluarea profunzimii invaziei miometriale.

- examenul CT, examenele radiografice cu bariu, cistoscopia,

echografia abdomino-pelvina, urografia sunt indicate la pacientele
ce prezinta semne ce sugereaza extensia bolii la alte organe si
sisteme.

 STADIALIZAREA SI EVALUAREA
RISCULUI

Stadializarea =chirurgicala.

Citologie din lichid peritoneal sau lichid de lavaj

explorarea ntregii cavitati abdominale si a limfoganglionilor
pelvieni si paraaortici
histerectomie totala cu anexectomie bilaterala.

limfadenectomie retroperitoneala si omentectomie

(pentru carcinoamele seroase), controversata .

Tabelul 1. Stadializarea cancerului endometrial conform sistemului FIGO.

StadiulI Tumoranudepasesteuterul
Ia Tumoranudepasesteendometrul
Ib Tumorainvadeazamaiputinde1/2dingrosimeamiometrului
Ic Tumorainvadeazamaimultde1/2dingrosimeamiometrului

StadiulII Tumorainvadeazacoluluterin
IIa Esteinvadatanumaiportiuneaglandularaaendocolului
IIb Esteinvadatastromacoluluiuterin

StadiulIII Tumoradepasesteuterul
IIIa Tumorainvadeazaseroasasi/sauanexelesi/saucitologia
peritonealaestepozitiva
IIIb Tumorainvadeazavaginul
IIIc Tumoradisemineazalanivelullimfoganglionilor
pelvienisauparaaortici

StadiulIV Tumorainvadeazaorganeledinvecinatatesaumetastazeaza
IVa Tumorainvadeazavezicaurinarasi/saumucoasaintestinala
IVb Metastaze(inclusivdiseminarelanivelullimfoganglionilor
intraabdominalisauinghinali)
 GRADUL DE DIFERENTIERE
n caz de carcinom endometrial ar trebui precizat gradul de
diferentiere histologica, dupa cum urmeaza:

- G1, = 5% din volumul tumoral este reprezentat de proliferare

solida non-epidermoida, fara organizare sub forma de morula
- G2, 5-50% din volumul tumoral este reprezentat de proliferare
solida non-epidermoida, fara organizare sub forma de morula
- G3, > 50% din volumul tumoral este reprezentat de proliferare
solida non-epidermoida, fara organizare sub forma de morula

 EXPLORARE PREOPERATORIE

- examinare ginecologic (inclusiv ecografie transvaginal),

biopsie endometrial
-hemoleucogram i teste funcionale hepatice i renale.
- CT de evaluare a abdomenului i a limfoganglionilor
retroperitoneali.
- Cea mai bun modalitate de diagnosticare a extensiei locale i
locoregionale a bolii este IRM cu substan de contrast

n pn la 25% din cazuri diagnosticul histologic stabilit

preoperator este diferit de diagnosticul stabilit n urma evalurii
histologice finale.

Tabelul 2. Principii de tratament

Stadiul I Histerectomie totala simpla +

anexectomie bilaterala
CHT RT

Stadiul II Histerectomie radicala extinsa +

anexectomie bilaterala +
limfadenectomie
RT extern/intern

Stadiul III , IV Citoreductie

RT, CHT
Hormonoterapie (progestative)
 SUPRAVIETUIREA

Supravieuirea la 5 ani este n medie de

75-90% n stadiul I
50-65% n stadiul II,
20-40% n stadiul III,
10% n stadiul IV de boal
 MONITORIZARE
la 3-4 luni
timp de 3 ani - anamnez, examinare fizic i examinare
ginecologic

La 6 luni
In cursul anilor 4 i 5

Peste 5 ani
Anual

Nu s-a dovedit c folosirea de rutin a investigaiilor

imagistice sau efectuarea periodic a frotiurilor
Papanicolau ar aduce vreun beneficiu.